Fereastra lui Johari – modalitate de cunoaștere personală

Fereastra lui Johari reprezintă o metodă folosită în psihologie, dar și în diverse joburi pentru a construi o imagine personală clară. Botezată după prenumele celor 2 cercetători (Joseph și Harry), această metodă definește clar limitele în care ne vedem noi, cum ne cred ceilalți și ceea ce obișnuim să ascundem despre noi.

Cum funcționează Fereastra lui Johari?

Este o metodă simplă de aplicat, dar care necisită, în primul rând, sinceritatedin partea celor implicați. Persoana implicată primește o listă de adjective, bifându-le doar pe cele care consideră că îl caracterizează. Pentru a afla mai multe opinii, lista de adjective este distribuită și altor persoane care au intrat în contact cu prima. Cei din urmă, la rândul lor, bifează și ei adjectivele pe care le consideră potrivite pentru persoana respectivă.

După completarea listei de adjective, vom obține patru panouri ale ferestrei:

Zona deschisă

Cunoscută sieși

Cunoscută celuilalt/celorlalți

Blind Spot „Zona Oarbă”

Necunoscută sieși

Adjective selectate de ceiulalți (cum te văd ceilalți)

Zona ascunsă

Cunoscută sieși

Necunoscută celuilalt/celorlalți

Zona necunoscută

Necunoscută pentru toți cei implicați

Cele 56 de adjective care se utilizează sunt:

afectuos agil altruist

brav bun calm

capabil complex conștiincios

curajos curios demn

de încredere energic erudit

extrovert fericit flexibil

generos grijuliu idealist

independent ingenios inteligent

introvert isteț iubitor

încrezut înțelept matur

mândru modest nervos

organizat perspicace prietenos

prostuț puternic rațional

răbdător reflexiv relaxat

religios sensibil sentimental

spontan șiret tăcut

timid tolerant

De ce e nevoie de acest test?

Fereastra Johari este o metodă de cunoaștere personală. Astfel, aflăm ceea ce cred ceilalți despre noi și dacă imaginea pe care o avem corespunde cu cea descrisă de ceilalți.

Pentru a eficientiza comunicarea, pentru a promova imaginea personală, este nevoie de o zonă deschisă cât mai mare, în care să permitem , evident, în măsura stabilită de noi, pătrunderea mai multor persoane. Doar persoanele care se află sub acest raport realizează o comunicare într-adevăr eficientă.

Aspecte negative???

Nu am găsit nicăieri despre aspectele negative ale acestei metode.

1. Lista de adjective calificative nu mi se pare una completă. Le numesc calificative, pentru ar trebui incluse atât calități cât și defecte, iar cuvintele folosite să fie cât mai clare și mai determinante pe o arie foarte îngustă. Altfel, oricine se poate considera capabil sau afectuos. O listă mai largă ale acestor determinative ar ajuta la stabilirea unor puncte importante și de profunzime din personalitatea fiecăruia, și nu doar o analiză de suprafață.

2. Este important să ne axăm pe ceea ce spu alții despre noi, dar nu înseamnă că este adevărat sau potrivit personalității noastre. De aceea, contează ca această metodă să fie aplicată între persoane care se cunosc foarte bine și care sunt dispuse să fie sincere și obiective în măsura în care sunt capabili să facă acest lucru.