DescriereaClP poate fi consulhte pe pagjna de intemela ttibliotecii NatioDale a Romeniei

Editura RAOStr. BArgaului, nr.. 9- I 1 , sect. I Bucure$ti, Romania

*.ww.raobooks.comwww.rao.lo

DL{NA W\1..INE JONESConradl Fate

copyrighr O Diana Wynne Jones, 2005

Traducere din limba englezaIOANA GHI$A

@ EdituraRAO,2012pentu versiunea in limba romane

2013

ISBN 978-606_609_33S_s

CAPITOLUL INTAI

Cdnd eram mic, mI gAndeam mereu la Stallery ca la un fel

de castel din povegti. il admiram de la fereastra camerei mele

inillandu-se pe unul dintre piscurile muntoase ce se vedeau

dincolo de oragul Stallchester, cu ferestrele qi suprafelele luiaurite str5lucind in lumina soarelui. C6nd, in sfirgit, am ajuns

rolo, nu mi s-a mai perut desprins din poveste.

Stallchester, oragul unde ne aveam libr6ria, era situat tot

$s in munli. Existi multe lanjuri muntoase aici, in Seria $apte,iar Stallchester se afli in Alpii englezi. Mulfi credeau ci din

caua muntilor s€mnalul de televiziune nu ajungea decat infi-oparte a ora$ului, dar unchiul mi lamurise cd asta se datora ce-

br de la Stallery.

- E vorba despre vrdjile de proteclie cu care inconjoard

zon4 pentru a impiedica orice investigatie, spunea el. Magia

kuiazd semralul.Unchiul era magician in timpul lui libeE aga cd gtia el despre

ce vorbea. Ne intrelinea gestionind librdria din cartierul unde se

di 9i catedrala. Era un omulet numai piele qi os 9i plin de griji,or un petic de chelie sub plete. Era fratele vitreg al mamei gi i se

6 Diana Wynne Jones

pdrea mereu o povad sa fie nevoit sa aibd grijd de mama, de

rnine gi de Anthea. Alerga de colo pdni colo bombdnind:

- $i cum si gdscsc banij, Conrad, cdnd vanzarile de carte

merg atet de prost?l

$i libriria avea numele nostru - chiar deasupra ferestrei

arcuite gi a ugii verzi gi intunecate scria cu litere aurii, ugor

$terse, GRANT $l TESDINIC -, insi unchiul Alfred ttia sa

explice cd acunr ii apa4inea lui. El qi taal meu demaraserd

afbcerea. insi, imediat dupd nagterea mea gi cu putin timp ina-inte de moartea lui, tatil meu avusese nevoie urgentd de banigi igi vdnduse partea sa de libdrie unchiului Alfred. Apoi el amudt, $i unchiul a trebuit sa aibd griji de noi.

$i aga se cuvine de fapt, spunea mama in felul ei absent.

Nu are alta familie in afard de noi.

Sora mea Anthea imi spunea cd ar fi vrut sA $tie pentru ce

avusese tata nevoie de bani, dar nu reugise s6 afle. UnchiulAlfred suslinea ci nu gtia.

- $i n-ai cum si pricepi nimic din ce zice mama, spunea

Arthea. O line doar cu afirmalii de felul ,,via1a e o loterie" sau

,,tatil tdu era de obicei lefter", deci tot ce pot sa cred e ci a fostvorba desprc datorii la jocurile de noroc. Ci doar cazinoul e

chiar aici, la capatul celAlalt al slrazii.Aproape cd mi inc6nta ideea ca tatll meu sA fi jucatjumA-

tate de librdrie lajocurile de noroc. $i mie imi pl5cea si risc.

Cand aveam opt ani, imprumutasem o pereche de schiuri gi

coborAsem pe cea mai abrupti qi mai alunecoasd pistd, iar vara

pomisem sb escaladez stdncile. Simf€am ca pagesc pe urmeletatAlui meu. Dir pdcate cineva m-a zirit lajumdtatea drumuluispre Stall Crag gi i-a spus unchiului meu.

-A, da, cum se poate, Conrad, a rostit el migc6ndu-9i ard-tatonrl zbarcit sprc mine. Nu-mi permit sa-ti mai dau voie saJiasumi astfel de riscuri.

- Dar tata qi-a asumat riscuri pariind pe toti banii aceia.

[-a pierdut, a spus unchiul, 9i asta e o alti problem5. Nu

Stiam prea mult despre afacerile lui, dar, daci md gdndesc mai

DESTINUL LUI CONRAD 'I

bine, cred c6 Etiu ce s-a intimplat: a fost ruinat de aristo$atii

dia ticitosi de la Stallery'''' --iJur"t,u "i"i

cd a venit contele Rudolf 9i l-a ameninlat

cu un Pistol?Unchiul a rds 5i rni-a ciufulit pdrul

lr.r" "

i"t^, "q"

a*tatic, co; La Stallery totul se face in

rini9t;'; ;;;;;;niere Ei manipuleazi posibilitslile ca

nilte adeverali domni'

- Ce vrei si sPui?

- i i".i.^"ir'." ""nci

cdnd vei fi destul de mare ca sa in-

'"'i'':;;;--".il, inunq" ino' timp' con' a adbugat. cl pe

fi til'g;;;i ;;;tindu-ei ridurile intr-o expresie serioasd'

""-ii o"l*"it",t rupi gdtul la Stall Crag' chiar nuli permili

crr karma nefastb Pe care-o Portl'

- Ce-i aia karma?

;;;;1, i;.. pe care 1i-l voi explica irun;i Ja{ rcll

."*,;;-;;;t;;t ;nchiul Dar sd nu te mai prind ca incercr

se te urci Pe stanci'"' ';;ft;; *"t*a era, evident' ceva foarte grcu din moment

* ;il;t"d;;;t* urci pe stanci Am mers s-o intreb pe sora

mea, Anthea. Ea e cu aproape zece ani mai mare decdt mine 9i'

i.rj'fourr. tana,a. tra deja extrem de cultivata SEtea aplccati

::H;';;;;;;; c64i deschise pe masa de la bucdtiri.e' cu

iuuit"t. tungl si negre admand Pe pagina pe care lwl notrle l '*''- *" tio"*":"" acum' con' a spus ea lhr'i s6-9i ridice ochtt'

O si devind precis ca mama' mi-am spus in sinea mea

- Dar trebuie s5 gtiu ce-i aia karma'

- Karma?

e"rtt""ii-" ridicat privirea Are ochi negri 9i uriagi l-a

o"r"ii, turg!i t-u uitat la mine cu curiozitate'"'"--

ru.."" " ""

un fel de soarti' doar ci are de-a face cu ce-at

{i"", i"i--"i+a ""t"rioari' Sd zicem cd inh-o via15 de dinaintea

aceskia ai lhcut ceva rdu sau na aificut ceva.bttn' .atlT]::I1l"

"t ^i*u" Oin u*d in aceaste viala' asta' bineinleles' oaca nu

o inat.pti-ptin u n loarte bun 9i ceva pe deasupra lnlelegr j

8 Diana Wynne Jones

- Da, arn zis eu, degi nu prea injelegeam. De obicei oame-

oii trAiesc nrai multe viefi?Magicienii asta spun. in ce mi privegte, nu gtiu ce sA zic.

Adic5 ce, ai putea verificu dacd ai avut o viatd inainte de asta?

Dar de undc ai auzit de karma?

Pentru cA nu voiam sa-i spun de Stall Crag, am raspuns cu

un aer distrat:

O, am citit undeva. $i ce inseamna manipularea posibili-t?ililor? E un alt lucru despre care am citit.

- E ceva ce mi-ar lua secole s[-li explic ai nu am timp, a

spus Anthea aplecdndu-se din nou asupra notitelor- Nu pari sd

priccpi ca mi pregitesc pentru un examen care mi-ar putea

schitnba intreaga viali!

- Atunci cdnd ai putea sd aduci prdnzul? am intrebat eu.

- Da, pentnr cd nu la asta s€ reduce oare viata mea? a izbuc-

nit Anthea. Fac toata treaba pe aici 6l ajut cu libriria de douiori pc sdptimend 5i niminui nici mdcar nu-i trece prin cap cdpoate-ag vrea sA lac altceva! Pleaci de-aici!

Nu era o idee buni sA te pui cu Anthea cAnd se infuria. Amplecat de acolo $i am incercat s-o intreb pe mama. Ar fi trebuitsd-mi dau seama cI nu avea nici un rost.

Mama are camera ei, cam la jumtrtate de etaj mai jos de

camera [lea. Parchetul sca4aie la cea mai mici migcare, gi

pe-acolo nu prea gise$ti altceva decat prafgi mormane de h6r-

tii. Mama sti toatd ziua la o masd greu incercata de trecerea

timpului, bdtand de zor la nragina de sffis. Scrie c6(i gi articole

despre drepturile femeilor Cu toate ce unchiulAlfred are multecornputere noi gi silenlioase in camera din spate, unde locuie$te

domnigoara Silex, 9i o tot zore$te pe mama si ia gi ea unul, ea

nu se lasi convins5. O line una gi buni c[ vechea ei magin6

dc scris e mult mai de incredere. $i, de fapt, este adevdrat.

Conrputerele o iau razna cel putin o datd pe sAptimanA, iar un-chiul Allred este de parere ca de vini sunt activitEtile dubioase

alc inqilor de sus, de la Stallery. in orice caz, zgomotul pe care-l

I

a

DI]STINUL LUI CONRAD 9

face magina mamei seamend cu nigte interminabile lovituri de

ciocan gi se aude la toate etajele'-OUrewanO

"a intru in camerd' mama ili ridicn privirea $i

isi daiu p. spat. ptetele vopsite intr-un cenusiu-inchis ln po-

Ji. tr, "..i'. r.tan^ tui mult cu Anthea' cu mine doar in

orivinta ochilor caprui-deschis' dar acum nu s-ar fi putur spune

L-r"rnrnu au aoru tea in vreun fel Arata cam Stcarsd $i poani

mereu ce Anthea numeste ,'costumul acela oribil de culoarea

-"ri"r"t"'- si uitd de fiecare data sa-$i aranjeze pirul lmi

;;;tt; E mereu la fel' ca o catedrall' ti intotdeauna se uitr

la mine Pe deasuPra ochelarilor

E gata PIanzul? intrebi ea'

Ni am rispuns. Anthea nici nu s-a apucat de el'

- Atunci intoarce-te cand e gata' spuse aplecdndu-se sprc

h6nia care ieSea din maqina de scris'

-Plec dace imi spui ce inseamni manipularea posibititi[ilor

- N,l rna O"-n;u au tucruri de-astea' spuse risucind foaia in

,u, p"nt u "5i "iti

ultimul rdnd intreab6-1 pe unchiul t6u' E un

r,iiri, "ur"-i

ptiu"E" pe magicieni' ce crezi de formula "iepe de

pregit neajutorate"? Bund, nu?

- Foarte buna, i-am rasPuns'

Cartil .u-.i abundd in lucruri de felul asta' irni scapd

merzu sensul lor Ma gdndeam c[ iepele de pr6$it neajutorate or

i i".i"*"t r"t o. olante greu de cultivat 9i am plecat trecdnd in

,.ui.ia ""f"fuft" "a.ti

ale ei cu denumiri ciudate' de felul /dea-tisr"

*ptooror" ruu Ounuci cu dizab'litdli UnchiulAllied avca

o ,*ra pf ina "u "atti

in libririe Una dintre sarcinile mele era s[

f" itogi" ptC a"t nu se vindeau aproape defel' indil'ercnt dc

cat de frumos le a$ezam eu in teancuri'--' Ma o"upu- d" tot felul de lucruri la libdrie: despachetatn

ca4i,le aranjam' le gtergeam de prafgi frecam podeauain zilele

in "ur"

n"-il Oornnlgoarei Potts nu ii permiteau sa vina Pcntru

"i r,"-ii Oo.niqourei Potts o luau mereu razna in zilele care

riluu iufu." n."u pulina ordine in atelierul unchiului Alfied'

l0 Diana Wynne Jones

Libdria, ca toata casa de altfel, era plina de ecoul unor strigdte

precum ,,li-am spus sd gtergi doar podeaaa, femeie ! ", ,/.i dis-/rur experimentul!", ,,.ti egti norocoasA cA nu te-am fbcut pes-

tigor!" sau,yA.tinge-o din nou gi /€/4c pe$tiSor!"

Dar domnipoara Potts, cel putin o data.pe lund, nu putea

rezista sd nu pune totul in gremezi ordonate qi sA nu $teargdurmele de creti de pe birou. Dupi care unchiul Alfied se repe-

zea pe sciri urland. Desigur ce a doua zi nervii zdruncinati o

{intuiau din nou in casa pe dornnitoara Potts gi trebuia se cur4eu podeaua. Ca risplatl mi se didea voie sA citesc oricare din-tre carlile aflate pe rafturile pentru copii.

Ca si fiu cumplit de sincer cu voi (asta e expresia preferatii

a unchiului Allied), aceast?i risplatd nu a insemnat prea multpentru mine pan6 cand am auzit de karmi gi de soarti gi am in-ceput sl ma intreb cc inseamnd manipularea probabilitalilor.

Pind atunci aveam o inclinafie de a incerca lucruri riscante. Sau

imi doream si merg sa-rni vizitez prieteni in acea parte a oragu-

lui in care funclionau televizoarele. Cititul era o muncd gi mai

grea decet cur6tatul podelei. Dar intr-o zi s-a intemplat sA desco-

ptrr ca4ile cu Peter Jenkins. Precrb cd gtili de ele:. Peter Jenkins

5i pn:tfesontl cel prcsl, Peter Jenkins qi secretul directorului gi

toate celelalte. imi plac foarte mult. Ocupau un raft intreg in li-brdria noashd, erau cam douieci gi me apucasem si le citesc.

Ei bine, citisem deja vreo lase si toate liceau trimitere launa care se numea PeterJenkins Si vrdjilefotbalului.Problemaera ce toate accle c64i aritau la fel. Mi-am migcat degetul de-a

lungul raftului, banuind cd trebuia si fie a Saptea. $tiam cA era

acolo. Dar nu era. Cea din locul acela se \lmea Peter Jenkins

$ uqgicianuljucdtor de golJ. Le-am lual la r6nd pe toate de pe

raft gi tot nu am gasit-o, 9i nu mai era nici cea cu secretul direc-torului. in locul lor se aflau trei exemplare dh Peter Jenkins $ispaimq ascunsd pe care nu o mai vizusem inainte. Am scos una

dintre ele qi am rdsfoit-o, 9i era aproape la fel ca Secretul direc-torului, dat rN tocmar', era cu lilieci-vampiri in loc de zombi in

DESIINUL LUI CONRAD I I

dulapuri, chestii de-astea, $i am pus-o la loc' nedumerit 9i ex-

lrem de frustrat.--^-pina f" urrna,

"rn luat una la intAmplare 9i apoi m-am apu-

*, .ii"tg O" p*f c64ile mamei Si acestea se schimbaserd

;;;;.i;;;,la fel, cu numele FRANcoNIA GRANr

il. *ii .r".*i si galbene, dar unele titluri erau diferite Cca

;;i;;;, ..t t" "; mea Femei in,izd' era la lel de groasa'

* J*. * ""** ",'o nd pentru femei' iar cea [oarte sublire'

T^il' *r*r*. maternd i\ loc de Ne Jblosin intuilia? '

dupi cum mi-o aminteam eu''io.rnui utun"i uuzii paqii unchiuluiAllred pe cdnd cobora

scdrile fluierdnd, gata si deschidi librdria'

- guna, unchiule Alfred! strigai eu' Ai vandut toate exem-

olarele din Peter Jenkins 5i vrdi ile foftaluluil'''--- Nu .r.d, ,pu.. el. gribind pagii spre libririe cu o exprcste

t"tii;;;;.;;;p"ti spie rafturile pentru copii' bomblnind' in

t',i''i". iS *n,rnUn ochelarii, ca va trebui sd aranjeze din nou

"J,;. ;: il i;.;le cu Peter Jenkins se apleca spre celc dc

Oli..rU, Ei* ,iOi"ePe varfiri se le vada 5i pe cele de deasupra

ADoi se dddu in spate cu o expresie aqa de furioasd' c5-am cre-

t i "."* ".tlot.t domniSoara Potls curapse si cd(ile'

'"' "- u*-i."i.ir exclamtr cu dezgust o treime din -ele

sunt

,"rrirniu[. e.tu-l oiminal Au lEcut o munc6 in zadar' frri sd ia

i^""'"rrri"r"r" ,"ttoile urmdri nedorite! Mergi afad' conrad'

si vezi dacd strada arati la fel''' ';;;;;,. uEa librdrici' dar' din cite-mi pu(eam da

,"ur*, oiat"...'Oftf Cutia po$tal6 de la capatul strizii avea o

culoare albastru strident'"-'lult"' fe". un"hiul meu dupa ce i-am spus' Uit€ de ce sunt

in stariiiot tetut o* detalii vor fi diferite acum - detalii impor-'irt"'-,

d* ""t"

putd lor? Nu se gindesc decet b bani !

'-"'- iin"r

"rn iin"bat eu Nu pricepeam cum putea cineva sa

facd bani schimbdnd ci4ile'igi ridicd arititorul sus li intr-o pade:

12 Diana Wynnc Jones

- Ei, Con. Aristocralii iia sucili de sus, de la Stallery, ca se

fiu cumplit de sincer cu tine. Aqa lac ei bani,jucindu-se cu po-sibiliElile in toate felurile. Stau la panda, li dacd observi cA arputea obtine un profit mai mare pentru vreuna dintre compani-ile lor, dacd un lucru sau alhrl ar fi paltn diferit, atunci ei invert

$ ttag, gi manipuleczri acel lucru fdri sd le mai pese dacd qi alte

lucmri se modifici. Nu-i mai intereseazd. $i de data asta chiars-au intrecut pe ei ingigi. Nigte ticdloqi lacomi. Oamenii vor ob-

sewa gi vor obiecla daca au sA conlinue in felul ista. i9i scoase

ochelarii 9i ii gterse. Furia il infierbdnia, gi pe frunte ii apdrurd

cateva picAturi de hanspir4ie. igi vor gdsi nagul, spuse el. Sau

asta sper cel putin.

- Deci, asta insearnni manipularea posibilit5lilor Dar crrzschimbd lucrurile? am irtrebat eu.

- Printr-o magie foarte putemici. Mai putemici decat ne

putem imagina noi, Conrad. Fii sigurde asta, contele Rudolf$ilamilia lui sunt oameni foarte periculoqi.

CAnd, in sflrgit, am ajuns in camera mea s6-mi citesc cartea

cu Peter Jenkins, am privit mai intai pe fereastE. Pentru cd miaflam la ultimul etaj al casei, puteam vedea castelul Stallery li-cArind in soare, intr-un punct in care dealurile verzi se pier-deau spre muntii stenco$i. imi venea greu si cred cA cinevade acolo, din acel loc inalt gi scanteietor, ar avea puterea sA

schimbe o groazi de cirli Ei culoarea de pe cutiile pogtale aici,la Stallchester Nu pricepeam de ce gi-ar fi dorit a9a ceva.

Anthea igi ridici ochii din cdrti 9i imi explicd:

-Atunci cdnd modifici o serie de lucruri 9i schimbi cursul

evenimentelor, apar repercusiuni mai mici sau mai mari. Dedata asta se pare ce au fecut un salt mare gi se vede diferenla,adiugd ea, r6sfoind tristi fitele cu notite. Am aici note despre

doud ci{i care acum nu maiexistd. Numd mir ci unchiul Alfredeste suparat.

Pdni a doua zi ne-am obiqnuit cu schimbirile. Cdteodati era

greu str ne amintim cd vechea culoare a cutiilor pogtale fusese

DESTINUL LUI CONRAD 13

rogu. Unchiul Alfied spunea ca noi ne mai aminteam pentru ca

triiam in acea parte din Stallcbester--'_-Cu ,a nu

"u-plit de sincer cu tine' spunea el' iumetate

Ain stiff"fr""t"t ttaiegte sub impresia c6 acele cutii po tale au

;;;i;;;d*t"" "lbastre $i ala crede tot Testul tarii Resele

r"p"* p."i"flf "U-.

albastru regal Jocuri mentale' asta e Li-

comie diabolicA."-^o-ri"-t* i.,a-plat in vremurile cele bune' cind Anthea

f""u."i *" """tt.'Cred

cd mamei 9i unchiului Alfred li sepi-

,"u "t

,qnat "u

uu"u td lemana acasd tot timpul ln vara aceea'

mama ii sPuse ca de obicei:"'-" -"onii.u. Co*ud are nevoie de haine de gcoala noi pentru

semestrul viitor, sE nu uiti'"""i* """ii*r

err*d era plin de planuri 9i avea de gdnd si er-

tinOi-tiiral oAuta ce Anthea termina gcoala 9i putea sa lucreze

acolo cu norm6 intreaga''"" ] ou"iuoi .u,up lamarula din fala camerci mele de lutru'

snrnea el. m-as putea muta acolo cu biroul $i vom pune crqt

il."r"ar" "".ft"' *are chiar vom extinde construclia in curle'

e",flau nu aorn""L prea mult toate astea in tuna care a urmat'

;;;;;;;;;**6 ei incordatd' mocnind in sinea ei Dupi

"l*t" pu." a se inveseli A lucrat in librdrie cu pldcerc pe

ir*" ""iii, i"t r" rnceputul toamrei m-a luat s6-mi cumpere

n"i"" ttip"tt* S*ali, cum ficuse anul trecut' doar ca de data

"r" ti" "".0"* *cruri 9i pentru ea Apoi' dupe ce a treout o

lunl din semestrul meu, a Plecat''*"-i"t.-" iirni"*fu, apiru la micul dejun cu o valizr mic6'

:;;;;;"t"*; incep facultatea mdine Plec cu trenul

o" roua qid;"ir""i spre Ludwich' aia ca acum Ya spun la re-

vedere gi o sb iau ceva sd mananc in tren''-"

--rLrii*t "*"lam6 mama' Dar nu eqti destul do delteaptr!

-'i;;;;J"' spuse unchiul Alfred Avem libriria $i tu

n-ai bani." - -ern tuut un examen ti am ca$tigat o bursA Daci sunt

atenta, imi vor ajunge banii aceia'

t