FEDERATIA SINDICATELOR LIBERE DIN ÎNVĂŢĂMÂNT

REVISTA PRESEI

www.fsli.ro

1

15 iulie 2014

PREUNIVERSITARhttp://adevarul.ro/educatie/scoala/despre-schimbarile-aduse-legii-educatiei-rezultatele-bac-2014-problema-diplomelor-luni-adevarul-live-ministrul-remus-pricopie-1_53c27cb20d133766a8613df2/index.htmlRemus Pricopie, la Adevărul Live: Promovabilitatea la BAC nu a crescut spectaculos. Cred că formele de recompensare sunt un lucru bunMinistrul Educaţiei, Remus Pricopie, a venit luni la Adevărul Live unde discută, împreună cu jurnaliştii Adevărul, situaţia absolvenţilor de clasa a XII -a care nu primesc deocamdată diplome de Bac, dar şi despre rezultatele de la Bac 2014 şi schimbările aduse Legii Educaţiei prin ordonanţă de urgenţă.Remus Pricopie a vorbit despre problemele din învăţământul românesc împreună cu editorul pe Educaţie, Oana Crăciun, şi cu redactorul şef al ziarului "Adevărul", Dan Marinescu. 

La sfârşitul emisiunii, Ministrul Educaţiei i-a premiat personal pe toţi profesorii care au participat la campania „Adevărul te meditează şi te premiază" pe care am derulat-o în ultimele luni cu scopul de a-i ajuta pe tineri să treacă examenul de maturitate cu medii bune. 

Declaraţii principale:

Remus Pricopie: Trebuie să luăm în calcul mai multe cifre, nu trebuie să ne uităm numai la cifrele totale. Anul acesta s-au înscris 161.000, dar trebuie să vedem câţi au fost înscrişi în clasa a XII-a în 2013 şi observăm că  s-au înscris la Bac în jur de 73%, în timp ce anul trecut, 71% din promoţia curentă s-au înscris la Bac. Procentual, raportat la numărul de absolvenţi de a XII-a nu putem spune că au lipsit 100.000 de tineri de la Bac.

Dan Marinescu: Bacalaureatul a trecut şi a apărut o controversă legată de diplome, care vor fi date cu întârziere

Remus Pricopie: Înainte de 1989, tot ce ţinea de materiale didactice erau gestionate de către un departament din cadrul ministerului, care după '89 a devenit o societate comercială 100% privată. S-au semnat o serie de convenţii, nu contracte, care reglementau cum se desfăşura activitate de

2

dipărire a documentelor de studii. Ministerul Educaţiei nu plătea nimic acestei firme, fiecare şcoală/universitate cumpăra formularul de diplomă. Nu cred că putem scoate la licitaţie tipărire diplomelor, aşa că am modificat prin OUG 49 această prevedere şi săptămâna viitoare se va stabili cine va tipări diplomele, probabi că Imprimeria Naţională. Poţi demonstra că ai absolvit Bac-ul cu adeverinţa pe care o pregătim,  care are şi avizul inspectoratului şcolar. Toate inspectoratele au terminat procesul de avizare şi elevii pot să se ducă la liceu să le ridice. De regulă, procesul eliberării diplomelor este laborios, se aplică filtre. Este pentru prima dată când aceste adeverinţe se pot verifica pe pagina de internet a Ministerului Educaţiei de către angajatori, universităţi din străinătate.

Dan Marinescu: Când vor primi diplomele, absolvenţii?

Remus Pricopie: Nu vreau să dau un termen, lăsaţi procesul să decurgă firesc. Cel mai probabil diplomele vor fi tipărite de Imprimeria Naţională, apoi vin la Ministerul Educaţiei care le gestionează.

Dan Marinescu: De ce nu v-aţi gândit de atunci să demaraţi negocierile?

Remus Pricopie: Lucrurile au fost demarate atunci, am ştiut că ansolvenţii de anul acesta nu vor primi diplome. Cine a dat adeverinţe până acum, nu a ţinut cont de ce a zis Ministerul. Garantez că tinerii care vor să studieze în străinătate, nu vor avea probleme, dacă au probleme, trebuie să contacteze Ministerul sau CNR. Dacă o universitate are o problemă se adresează ministerului educaţiei din ţara lor sau ambasadei României.

Legea Educaţiei

Remus Pricopie: Premierul a spus că vom da OUG cu trei săptămâni înainte de a o da. Nu este ilegal să schimbi o lege prin ordonanţă. În ceea ce priveşte consiliul de administraţie, nu am schimbat structura acestuia. Sindicatele şi elevii au reclamat că nu erau chemaţi să participe. Am convenit că în regulamentul de funcţionare al consiliului, pot participa la lucrurile care ţin de programa şcolii. Dacă reprezentanţii nu vin la prima convocare, sunt obligaţi să vină la a doua convocare. Nu am intervenit mai din timp fiindcă a trebuit să punem cap la cap mai multe aspecte. În ceea ce priveşte numirile profesorilor şi a directorilor, credeţi că orice unitate de învăţământ poate organiza concurs pentru posturile de profesori? Unul este Colegiul naţional "Sf. Sava" şi alta este o şcoală dintr-o zonă izolată. Concursurile se desfăţoară la nivel de judeţ de acum încolo şi fiindcă în Legea 1 mai apărea că după ce profesorii susţineau concursul pentru post la nivelul şcolii, semnau contract de management cu primarul. Ce se întâmplă dacă primarul nu era de acord? Noi am modificat în aşa fel încât niciun actor să nu aibă toate împuternicirile. Este pentru prima dată când vorbim despre depolitizarea posturilor de director.

3

Remus Pricopie despre Bacalaureat: Cred că au fost subiecte decente, bine cântărite, iar promovabilitatea nu a crescut spectaculos.  (...) Elevii care intră la clasa a XII-a vor avea parte de meditaţii instituţionalizate. Cei care au picat examenul de Bac vor putea participa şi ei la aceste meditaţii. Avem tineri în România  care au promovat probe la Bac, dar nu au promovat examenul şi nu se întorc a doua oară.

Noi ne-am angajat că vom construi politici pentru cei care nu reuşesc să termine 10 clase, de aceea am şi mutat clasa profesională imediat după clasa a VIII-a. Anul trecut am avut 12.600 de tineri înscrişi, anul acesta avem 28.000. Ei reprezintă un procent mai mic de tineri care se pierd pe parcurs.

Dacă ar fi să facem un recensământ să aflăm numărul de tineri interesaţi de meditaţii instituţionalizate, vom avea un tablou pe toate materiile. A treia sesiune de Bac se poate organiza, nu este obligatorie, ea o să apară numai atunci când vom avea suficiente date pentru organizarea acestei sesiuni.

Tot ce înseamnă absolvire de programe şi certificate din spatele acestor programe să existe în mâna absolventului, dar să existe şi într-o bază de date unică. În momentul de faţă, diplomele se tipăresc aproximativ. Se va merge până într-un punct în care se va tipări direct cu datele absolventului.

Mihai Copăceanu: Examenele sunt pentru a încuraja elevii să ne arate ce ştiu. Subiectele au fost de dificultate medie, decente, eu spun că au fost uşoare. O şcoală implică seriozitate. Enumeraţi-mi vă rog trei măsuri prin care veţi creşte eficienţa învăţământului în România.

Remus Pricopie: Cunoscându-vă personal, ştiind că sunteţi fost profesor, că aveţi specializarea pe psihologia şcolară. Nu am fost de acord cu abordarea negativă, de genul de ce trebuie să îi ajutăm pe toţi?! Eu cred că putem să-i ajutăm pe cei ce pot fi recuperaţi. Ca profesor şi ca psiholog, cred că dumneavoastră, ca şi mine, trebuie să ne uităm la ce putem recupera. Ştiţi că intervenţiile, dacă nu le faci la timp, nu sunt bune. Am discutat de pregătirea înainte de a începe şcoala. 2% dintre copii între 5 şi 6 ani nu merg la şcoală şi nu sunt capabili să socializeze.

Monitorizarea pe tot parcursul procesului, cu evaluări în clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a. 

S-a încheiat un an destul de complicat. Am fost cel mai greu an şcolar din perspectiva gestionării. Este o comoară de date pe care o vom avea pentru a putea face o radiografie a sistemului de educaţie. 

În România sunt 60.000 de navetişti cadre didactice. 

Dan Marinescu: Este cumva o politică de stânga?

4

Remus Pricopie: Da, este o politică de stângă. Ştiţi care sunt ţările cu grad mare de analfabetism? Statele Unite. Anglia, Spania, România. 

Nu este vina unui copil că s-a născut într-o familie needucată. Noi vrem să ajungem la obligativitatea de înscriere la grădiniţă a copiilor de 3 ani. 

Dan Marinescu: Elevii premiaţi cu bani pentru bani pentru note mari. Vi se pare normală această premiere.

Remus Pricopie: Eu cred că formele de recompensare sunt un lucru bun. Anul trecut au fost 262 de elevi cu nota 10 la BAC, anul acest sunt mai puţini. Este foarte bine că îi premiem, este bine dacă şi părinţii îi premiază, şi Consiliile locale. Un profesor mi-a spus că este o performanţă extraordinară să iei 10 pe linie. 

De ce să nu îi dai exemplu, să fie un exemplu bun pentru comunitate. Dar trebuie să ne gândim şi la ceilalţi. Este posibil ca cei care participă la meditaţii, cei care nu au luat examenul de bacalaureat, să primească o mică bursă.

Cea mai grea viaţă nu este viaţa de Ministru al Educaţiei, ci dea de Inspector, mai ales în Bucureşti.

Absolvenţii de liceu vor primi adeverinţe valabile 12 luni în locul diplomelor de Bac

În cadrul emisiunii vom discuta pe tema întârzierii emiterii diplomelor de Bacalaureat fiindcă Ministerul Educaţiei a întrerupt colaborarea cu firma Romdidac, ce a deţinut monopol din 1994 asupra realizării diplomelor şcolare şi universitare. Astfel, anul acesta, pentru admiterea la facultate, absolvenţii de liceu care au promovat examenul de Bacalaureat 2014 pot participa cu adeverinţa care atestă promovarea examenului. 

"Adeverinţele pot fi utilizate atât în ţară, cât şi în străinătate, pentru înscrierea în instituţiile de învăţământ superior, fără riscul de a fi respinse. Toate universităţile din România au luat act de această situaţie, iar Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor a transmis deja specimenul de adeverinţă emis de inspectoratele şcolare româneşti către baza de date a reţelei internaţionale ERIC - NARIC. Prin intermediul acestei reţele, creată de Uniunea Europeană, Consiliul Europei şi UNESCO, se comunică toate informaţiile în materie de recunoaştere şi echivalare a documentelor oficiale emise de instituţiile statelor şi ale altor instituţii de învăţământ", a spus Pricopie pe pagina sa de Facebook.

Rezultatele de la Bacalaureat 2014

5

O altă temă de discuţie va fi examenul de Bac de anul acesta, unde au promovat în total, în urma rezolvării contestaţiilor, 60,65% dintre candidaţi, rată mai mare cu 4,25% faţă de 2013, iar 108 dintre elevi au luat 10 pe linie. 

Schimbările aduse Legii Educaţiei

De asemenea, vom mai discuta şi despre cea de-a treia ordonanţă de urgenţă (49/2014) care a modificat radical Legea Educaţiei, publicată pe 30 iunie în Monitorul Oficial. Ordonanţa 49 prevede, pe scurt, că persoanele fizice pot să înfiinţeze o universitate, se dă undă verde la cea de-a treia sesiune de bacalaureat, concursul de ocupare a funcţiilor de director de şcoală este organizat de către inspectorate, preşedinţii consiliilor de administraţie din şcoli vor fi chiar directorii instituţiilor de învăţământ, doctoratul se poate face şi la frecvenţă redusă, iar rectorii şi-ar putea prelungi mandatele pe termen nelimitat. 

http://adevarul.ro/educatie/scoala/siguranta-catedra-magnet-tinerii-diploma-1_53c414b20d133766a86bd2a4/index.htmlSiguranţa de la catedră, magnet pentru tinerii cu diplomăAproape 10.000 de candidaţi, cu peste 2.000 mai mulţi decât în 2013, au fost înscrişi la proba scrisă a examenului naţional de definitivare în învăţământ, care a avut loc ieri în 42 de centre din toată ţara.Surplusul de anul acesta este reprezentat de tinerii care au terminat facultatea în ultimii ani, au ales o meserie sigură, la catedră, şi au profesat cel puţin un an în învăţământ, dar şi de profesorii care au obţinut deja un post titular, dar pe care şi-l pot păstra numai dacă îşi dau şi examenul de definitivat.  În ciuda salariilor mici din Educaţie, siguranţa locului de muncă şi posibilitatea completării veniturilor din ore suplimentare şi meditaţii atrag din ce în ce mai mulţi tineri în sistem, susţin experţii în educaţie şi profesorii. „În principal este vorba de absolvenţii de facultate din ultimii ani şi de cei care au o obligaţie profesională să îşi dea definitivatul din moment ce au luat deja titularizarea. În plus, ei primesc în jur de 30 de lei în plus la salariu dacă dau acest examen“, a explicat profesorul de istorie Corneliu Riegler de la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc“ din Capitală, de asemenea lider al Sindicatului Tinerilor Profesori din România.  La rândul său, liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Simion Hăncescu, spune că printre cei 2.000 de candidaţi în plus faţă de anul trecut

6

se regăsesc şi absolvenţii de facultate din ultimii ani care au profesat în sistemul de educaţie cel puţin un an. E posibil ca mulţi absolvenţi de facultăţi să fi realizat că nu e atât de uşor să-şi găsească joburi în „jungla capitalistă" şi atunci să-şi asume provocarea examenului de definitivat. Marian Staş, expert „Definitivatul este examenul pe care trebuie să îl dea orice persoană care a terminat o facultate şi are minimum un an de muncă în sistem, fiindcă numai cu acest examen în spate pot să obţină grade în învăţământ care automat înseamnă că urcă o treaptă de salarizare. În schimb, titularizarea este un concurs pentru ocuparea unui post pentru cel puţin patru ani şi se poate lua şi fără examenul de definitivat în spate, însă trebuie să-l dea şi pe acesta în maximum cinci ani după titularizare“, a explicat Hăncescu.  Salarii mici, dar sigure Liderul sindical a mai spus că cel mai mic salariu din învăţământul de stat din România, la ora actuală, este de 800 de lei şi cel mai mare este de aproape 2.000 de lei. În condiţiile acestea, de ce mai dau tinerii examen de definitivat ca să devină oficial profesori fiind renumeraţi cu aceste salarii? Expertul în educaţie şi bloggerul adevarul.ro Marian Staş spune că principalul lucru care îi atrage spre meseria de profesor este stabilitatea locului de muncă. Iar odată ajunşi într-o poziţie sigură, profesorii pot să-şi creeze şi un al doilea sau al treilea job care să le completeze veniturile modeste, inclusiv prin meditaţii, a adăugat acesta.  „Înclin să cred că un factor important al creşterii spectaculoase a numărului de candidaţi este "factorul inamovibilitate", adică siguranţa unui loc de muncă stabil, chiar dacă e slab. E posibil ca mulţi absolvenţi de facultăţi să fi realizat că nu e atât de uşor să-şi găsească joburi în "jungla capitalistă" şi atunci să-şi asume provocarea examenului de definitivat. Pe de altă parte, gândind pozitiv, o bază de selecţie mai largă înseamnă şi posibilitatea ca în sistem să acceadă mai mulţi oameni cu vocaţie reală de dascăli“, este de părere Staş.   Lista candidaţilor care au trecut cu brio de examenul de ieri, de la definitivat, va fi afişată pe 19 iulie. Între 19 şi 23 iulie vor fi înregistrate şi soluţionate contestaţiile, iar rezultatele finale vor fi afişate pe 24 iulie. Anul trecut, ministerul a decis să crească nota minimă de promovare a examenului naţional de definitivat de la 7 la 8, iar rata de promovare fost de 51,26%, după soluţionarea contestaţiilor.

7

http://adevarul.ro/educatie/scoala/bilantul-participarii-romanesti-olimpiada-internationale-matematica-medalie-aur-cinci-argint-1_53c3e3b50d133766a86a10d8/index.htmlBilanţul participării româneşti la Olimpiada Internaţionale de Matematică: O medalie de aur şi cinci de argintElevii români au cucerit şase distincţii  la a 55-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Matematică, desfăşurată în perioada 3-13 iulie, în Cape Town, Africa de Sud. Olimpicii au cucerit o medalie de aur şi cinci medalii de argint.Medalia de aur a intrat în posesia lui Ştefan Spătaru, laureat cu argint şi bronz la ultimele două ediţii, elev în clasa a XI-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti. 

Medaliile de argint au fost cucerite de Simona Diaconu, Paul-Gabriel Muscă, Andrei Teodor Andronache, Viorel Andrei Bud, elevi ai Liceului Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti şi Ioan-Laurenţiu Ploscaru, elev la Colegiul Naţional „Alexandru Lahovari” din Râmnicu Vâlcea.

Echipa României a fost condusă de Radu Gologan, profesor universitar doctor al Universităţii Politehnica Bucureşti şi însoţită de Bogdan Enescu, profesor la Colegiul Naţional „B. P. Hasdeu” din Buzău, în calitate de coordonator al activităţii elevilor. Din partea Societăţii de Ştiinţe Matematice din România au participat ca observatori în juriul olimpiadei Mihai Bălună, profesor la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Bucureşti şi Omer Cerrahoglu, elev la Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai” din Baia Mare şi multiplu medaliat la această prestigioasă competiţie (două medalii de aur şi trei de argint în intervalul 2009-2013).

Ediţia din acest an a Olimpiadei Internaţionale de Matematică a reunit 557 de participanţi din 105 ţări.

8

http://adevarul.ro/educatie/scoala/repartizare-liceu-2014-topul-liceelor-romania-ultimele-medii-admitere-1_53c3ce2c0d133766a8691b66/index.htmlREPARTIZARE LICEU 2014 Topul liceelor din România după ultimele medii de admitere. Schimbări faţă de 2013Rezultatele primei repartizări computerizate la liceu de anul acesta menţine Colegiul Naţional „Sf. Sava” pe primul loc în topul naţional al liceelor, cu cele mai mari medii de admitere, urmat de „Lazăr”. Urcă însă puternic în top colegiile din provincie, ba chiar în top 3 a intrat Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca, de pe locul şase, înlocuind astfel un liceu de top din Capitală - Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”.

Ministerul Educaţiei Naţionale a finalizat prima etapă a repartizării computerizate în unităţile de învăţământ liceal a  absolvenţilor de clasa a VIII-a.Au fost completate peste doup milioane de opţiuni de înscriere în unităţi şcolare, ceea ce reprezintă, în medie, 16 opţiuni pentru fiecare elev în parte, arată datele publicate luni de minister.

Primele 5 licee cu cele mai mari medii de admitere pe ţară sunt:

1 Colegiul Naţional „Sfântul Sava” din Bucureşti: prima medie - 10, ultima medie - 9,56

2. Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti: prima medie - 10, ultima medie - 9,54

3. Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca: prima medie - 10, ultima medie - 9,52

4. Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa: prima medie - 10, ultima medie - 9,51

5. Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova: prima medie - 10, ultima medie - 9,46.

Top 5 licee în funcţie de specializările cu cele mai mari medii de admitere din ţară (cele mai căutate au fost Matematică - Informatică, bilingv limba engleză sau limba germană, şi Ştiinţele Naturii):

9

1. Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa, specializarea Matematică - Informatică (bilingv: limba germană): prima medie - 10, ultima medie - 9,88

2. Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova, specializarea Matematică - Informatică (bilingv: limba engleză): prima medie -10, ultima medie - 9,85

3. Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa, specializarea Matematică - Informatică (bilingv: limba engleză): prima medie - 10, ultima medie - 9,78

4. Colegiul Naţional „Sfântul Sava” din Bucureşti, specializarea Matematică - Informatică (bilingv: limba engleză): prima medie - 10, ultima medie - 9,78

5. Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova, specializarea Ştiinţele Naturii: prima medie -10, ultima medie - 9,78.

Top 10 licee din 2013, cu cele mai mari medii de admitere, la nivel de ţară, sunt:

1) Colegiul Naţional „Sfântul Sava”, Bucureşti: 9,77 - ultima medie de admitere; 10 - prima medie de admitere

2) Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”, Bucureşti: 9,74 - ultima medie de admitere, 10 - prima medie de admitere

3) Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, Constanţa: 9,72 - ultima medie de admitere; 10 - prima medie de admitere

4) Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti”, Craiova: 9,69 - ultima medie de admitere; 10 - prima medie de admitere

5) Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”, Bucureşti: 9,64 - ultima medie de admitere; 10 - prima medie de admitere

6) Colegiul Naţional „Emil Racoviţă”, Cluj: 9,64 - ultima medie de admitere; 10 - prima medie de admitere

7) Colegiul Naţional ”Mihai Viteazul”, Bucureşti: 9,64, - ultima medie de admitere; 10 - prima medie de admitere

8) Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai”, Bucureşti:  9,59 - ultima medie de admitere, 9,97 - prima medie de admitere

9) Colegiul Naţional „Ovidius”, Constanţa: 9,58 - ultima medie de admitere; 9,99 - prima medie de admitere

10

10) Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”, Braşov: 9,56 - ultima medie de admitere; 10 - prima medie de admitere.

 Top 10 specializări din 2013, după ultima medie de admitere: 

Evaluarea Naţională a contat în proporţie de 75% la admitere ăn 2014Pe intervale de medii de admitere, situaţia se prezintă astfel: medii de 10 - 87, medii între 9 şi 10 - 19.728, medii între 8 şi 9 - 27.069, medii între 7 şi 8 - 25.527, medii între 6 şi 7 - 22.776,  medii între 5 şi 6 - 17.731, medii mai mici de 5 - 15.791.

Media de admitere anul acesta este media aritmetică între media de la Evaluarea Naţională (75%) şi media celor patru ani de gimnaziu (25%). 

Elevii care au obţinut medii sub 5 la Evaluarea Naţională sau a căror medie de admitere este sub 5 participă şi ei la repartizarea computerizată. Potrivit Legii Educaţiei Naţionale, învăţământul obligatoriu este de 11 ani. Învăţământul obligatoriu presupune parcurgerea următoarelor cicluri: primar (clasa pregătitoare şi clasele I -IV), gimnazial (clasele V- VIII) şi liceal (clasele IX - X).

Pentru ca toţi elevii nerepartizaţi în prima etapă să poată fi distribuiţi în data de 24 iulie, aceştia trebuie să completeze fişele cu opţiuni în perioada 16 - 21 iulie.

Elevii pot consulta datele referitoare la distribuirea lor în licee pe site-ul admitere.edu.ro, unde datele au fost publicate începând cu ora 15.00.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/repartizare-liceu-2014-ministerul-educatiei-publicat-rezultatele-repartizarii-computerizate-1_53c3ccba0d133766a8690d44/index.htmlREPARTIZARE LICEU 2014 Ministerul Educaţiei a publicat rezultatele repartizării computerizateDin totalul celor 128.707 elevi care au completat fişele de înscriere, în prima etapă au fost repartizaţi 127.746 de elevi (99,3%). 961 de elevi urmează să fie repartizaţi în cea de-a doua etapă, în data de 24 iulie.Ministerul Educaţiei Naţionale a finalizat prima etapă a repartizării computerizate în unităţile de învăţământ liceal a  absolvenţilor de clasa a VIII-a.

Au fost completate 2.059.366 de opţiuni de înscriere în unităţi şcolare, ceea ce reprezintă, în medie, 16 opţiuni pentru fiecare elev în parte.

11

În etape speciale premergătoare repartizării computerizate, 15.405 elevi au fost admişi în învăţământul profesional, 12.258 elevi au fost admişi la specializări vocaţionale, din care 360 în învăţământul militar, 1.851 de elevi au intrat pe locurile rezervate rromilor, iar alţi 639 de elevi au fost distribuiţi în învăţământul special.

Pe intervale de medii de admitere, situaţia se prezintă astfel: medii de 10 - 87, medii între 9 şi 10 - 19.728, medii între 8 şi 9 - 27.069, medii între 7 şi 8 - 25.527, medii între 6 şi 7 - 22.776,  medii între 5 şi 6 - 17.731, medii mai mici de 5 - 15.791.

Evaluarea Naţională a contat în proporţie de 75% la admitere

Media de admitere anul acesta este media aritmetică între media de la Evaluarea Naţională (75%) şi media celor patru ani de gimnaziu (25%). 

Elevii care au obţinut medii sub 5 la Evaluarea Naţională sau a căror medie de admitere este sub 5 participă şi ei la repartizarea computerizată. Potrivit Legii Educaţiei Naţionale, învăţământul obligatoriu este de 11 ani. Învăţământul obligatoriu presupune parcurgerea următoarelor cicluri: primar (clasa pregătitoare şi clasele I -IV), gimnazial (clasele V- VIII) şi liceal (clasele IX - X).

Pentru ca toţi elevii nerepartizaţi în prima etapă să poată fi distribuiţi în data de 24 iulie, aceştia trebuie să completeze fişele cu opţiuni în perioada 16 - 21 iulie.

Elevii pot consulta datele referitoare la distribuirea lor în licee pe site-ul admitere.edu.ro, unde datele au fost publicate începând cu ora 15.00.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/rezultate-bac-2014-aproape-11000-elevi-luat-note-5-picat-bacalaureat-situatia-judete-1_53c3ad050d133766a867b703/index.htmlREZULTATE BAC 2014 Aproape 11.000 de elevi au luat note peste 5, dar au picat la Bacalaureat. Situaţia pe judeţeMinisterul Educaţiei Naţionale a definitivat raportul privind analiza datelor din cadrul examenului de Bacalaureat, sesiunea iunie - iulie 2014. Din cei aproape 151.000 de candidaţi prezenţi la Bac 2014, aproape 11.000 au luat note de 5 la examene, dar nu au reuşit să promoveze la Bacalaureat. În total, în jur de 60.000 de tineri au picat examenul maturităţii.Din cei 161.682 de absolvenţi ai clasei a XII-a înscrişi pentru susţinerea acestui examen, au participat 151.311. 

12

Dintre aceştia, 91.771 (60,65%) au promovat, iar alţi 59.265 au fost respinşi, se arată în analiza finală a datelor de la Bacalaureat 2014.

„Din totalul celor 59.265 de absolvenţi, 10.900 au promovat probele din cadrul Bacalaureatului, fără a obţine media generală 6 şi a pronova astfel Bacalaureatul. Astfel, 3.174 de candidaţi au obţinut medii între 5 şi 5,49, iar alţi 7.726 de absolvenţi au avut  medii între 5,50 şi 5,98. Precizăm că probele pot fi promovate cu media minimă 5, însă media totală necesară pentru promovarea examenului trebuie să fie minimum 6”, se arată în documentul Ministerului Educaţiei.

Promovare sub 40% la liceele tehnologice

Pe filiere, situaţia absolvenţilor promovaţi este următoarea: filiera teoretică - 77,2%, filiera vocaţională - 67,8% şi filiera tehnologică - 38,7%.

Rata de promovare a fost mai mare în rândul fetelor - 67,40%, faţă de băieţi - 52,93% şi superioară în mediul urban (65,21%) celei din mediul rural (49,53%). 

Dosar de Presa 2014 Bacalaureat

Rezultatele finale ale sesiunii de vară de la Bac 2014

Rezultatele finale ale primei sesiuni a examenului de Bacalaureat, după rezolvarea contestaţiilor, au fost anunţate de Ministerul Educaţiei: 60,65% dintre candidaţi au promovat la Bac 2014, iar 108 au luat 10 pe linie. Notele finale au fost afişate la aviziere şi online, pe bacalaureat.edu.ro. Elevii care nu au promovat acum, dar şi cei care nu au venit la sesiunea din vară mai au o şansă la Bac-ul de toamnă, iar luni este prima zi de înscrieri.

60,65% dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat examenul de Bacalaureatul, sesiunea iunie - iulie 2014, rată mai mare cu 4,25% faţă de 2013, arată datele finale, după contestaţii, anunţate de Ministerul Educaţiei. Rezultatele finale ale examenului de Bacalaureat 2014 au fost afişate vineri - 11 iulie, atât la avizierele liceelor, cât şi pe site-ul Ministerului Educaţiei - bacalaureat.edu.ro.Astfel, din totalul celor 151.310 de absolvenţi de clasa a XII-a care s-au prezentat la examen, au promovat 91.769 (60,65%), cu 1,4% mai mult decât procentul înregistrat după prima afişare a rezultatelor (59,25%).

Rezultatul este superior cu 4,25% celui consemnat în aceeaşi perioadă a anului 2013 (56,4%). Rata de promovare pentru promoţia curentă este de 69% (84.655 de elevi), cu 6% mai mare faţă de anul 2013 (63,1%).

13

Numărul mediilor pe tranşe a fost relativ echilibrat, susţin oficialii.

Pe segmentul 6 - 6,99 s-au înregistrat 25.385 de medii, pe segmentul 7 - 7,99 s-au înregistrat 25.176 de medii, pe segmentul 8 - 8,99 s-au înregistrat 25.348 de medii, iar pe segmentul 9 - 9,99 s-au înregistrat 15.752 de medii.

La nivelul întregii ţări, s-au înregistrat 108 medii de 10, cu patru în plus peste cele consemnate iniţial.

Pe judeţe, cel mai ridicat procent de promovare s-a înregistrat în judeţele Brăila (78,60%,) Cluj (75,55%) şi Iaşi (74,75%). Judeţele cu cea mai scăzută rată de promovare sunt Ilfov (29,30%), Giurgiu (38,79%) şi Teleorman (45,27%).

La nivel naţional, din totalul celor 419.424 de lucrări, au fost contestate 40.810 (9,73%). Dintre acestea, au fost admise ca întemeiate 16.093 (39,41%). 

„Subliniem că din totalul absolvenţilor de clasa a XII-a din promoţia curentă, înmatriculaţi în unităţile de învăţământ la începutul anului şcolar 2013-2014, 73% au participat la examenul de Bacalaureat, sesiunea iunie - iulie 2014, cu două procente mai mult decât în sesiunea iunie - iulie a Bacalaureatului 2013. Procentul de promovare s-a calculat din totalul celor 151.310 de absolvenţi prezenţi, incluzându-i în acest total şi pe cei 275 de absolvenţi eliminaţi”, potrivit Ministerului Educaţiei.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/bascalia-domnului-ministru-direct-1_53c4c2090d133766a870aba7/index.htmlBăşcălia domnului ministru în direct!Însă, înainte de a-mi răspunde, şi aici uimirea mea, domnul Pricopie (care mă avea deja pe lista neagră a domniei sale), şi-a început expunerea nu cu argumente şi amănunte la care eu mă aşteptam, ci cu referiri la propria mea persoană. Cei care au urmărit emisiunea mi-au scris că au fost la fel de îndignaţi de limbajul şi atitudinea ministrului.Ieri, la Adevărul Live, i-am adresat o singură întrebare domnului ministru Remus Pricopie (min 48 şi urm) care venise să dezbată problemele educaţiei live. Întrebarea mea simplă şi clară necesita un răspuns la fel de simplu şi punctual:

„Enumeraţi-mi trei, două sau măcar o singură măsură prin care dvs veţi creşte eficienţa învăţământului în România?”

Remus Pricopie premiază profesorii AdevărulÎntrebarea pretindea măsuri viitoare pe când domnul ministru ne-a povestit ce a făcut el în acest an aşa cum vom vedea imediat mai jos. Însă, înainte de

14

a-mi răspunde, şi aici uimirea mea, domnul Pricopie (care mă avea deja pe lista neagră a domniei sale), şi-a început expunerea nu cu argumente şi amănunte la care eu mă aşteptam ci cu referiri la propria mea persoană. Cei care au urmărit emisiunea mi-au scris că au fost la fel de îndignaţi de limbajul şi atitudinea ministrului..

„Domnule Copăceanu sunt în foarte mare măsură cu ceea ce dvs aţi spus. Nu sunt de acord cu ceea ce aţi scris. Da' sigur că este dreptul fiecăruia să scrie, să-şi exprime o opinie. Citesc, recunosc destul de des, inclusiv intervenţiile pe educaţie, da' mai am şi treabă la minister.”

Apoi domnia sa a recurs la băşcălii şi atitudini zeflemitoare:

„şi data viitoare ne vedem la Oxford, când vă reluaţi doctoratul? Sau cum procedăm ?”

O altă afirmaţie în vânt. Eu întrebam de educaţia preuniversitară din România, domnia sa era interesat de carierea mea profesională. Adaug şi un scurt meci iniţiat tot de Excelenţa Sa pe parcursul emisiunii live:

Remus Pricopie: Dacă îmi aduc bine aminte teza dumneavoastră de doctorat încă în pregătire la... frecvenţă sau la frecvenţă redusă?

M.C.: La frecvenţă domnule ministru!

R.P.: La frecvenţă, dar astăzi, aici în România sunteţi la frecvenţă redusă!?

M.C.: Sunt în vacanţă domnule ministru!

R.P.: Păcat că nu am avut timp să dezbatem şi acest subiect. Deci, dacă nu mă înşel teza dvs de doctorat este chiar pe politici educaţionale. Greşesc?

M.C: Nu, este pe dependenţe şi alcool în sfera mea de psihologie.

R.P. : Înseamnă că greşesc, e bine!

Păi, dacă aţi greşit cum e bine? După aceste luări peste picior, pe care nici nu le bănuiam căci nu sunt deloc compatibile cu poziţia unui ministru al Educaţiei fie şi el dintr-o ţară precum România, totuşi şi-a reluat discursul şi a încercat să expună niscaiva măsuri. Redau câteva părţi din afirmaţiile ministrului Educaţiei transcrise din înregistrarea video de către jurnaliştii Adevărul:

„Nu am fost de acord cu abordarea negativă, de genul de ce trebuie să îi ajutăm pe toţi?! Eu cred că putem să-i ajutăm pe cei ce pot fi recuperaţi. Ca

15

profesor şi ca psiholog, cred că dumneavoastră, ca şi mine, trebuie să ne uităm la ce putem recupera. Ştiţi că intervenţiile, dacă nu le faci la timp, nu sunt bune. Am discutat de pregătirea înainte de a începe şcoala. 2% dintre copii între 5 şi 6 ani nu merg la şcoală şi nu sunt capabili să socializeze. Monitorizarea pe tot parcursul procesului, cu evaluări în clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a (600.000 tineri). S-a încheiat un an destul de complicat. Am fost cel mai greu an şcolar din perspectiva gestionării. Este o comoară de date pe care o vom avea pentru a putea face o radiografie a sistemului de educaţie.

Întrebarea mea era cu totul alta şi am detaliat-o în limita timpului intervenţiei.

Mihai COPĂCEANU: Domnule ministru, dvs aţi spus că examenele sunt pentru a încuraja elevii să ne arate ceea ce ei ştiu, iar pentru a ne arăta ceea ce ştiu (fie examene naţionale, fie Bacalaureat), ei trebuie să ştie ceva. Din perspectiva performanţei, dumneavoastră aţi spus că subiectele au fost de „dificultate medie şi decente”, eu spun că au fost chiar uşoare, Din punctul meu de vedere, o şcoală serioasă implică şi examene serioase şi chiar dacă s-au modificat oarecum aceste examene şi gradul lor de dificultate, tot dvs aţi spus că „promovabilitate NU a crescut spectaculos”.  De ce? Pentru că elevii nu se pregătesc pe parcursul celor patru ani.  O încă sesiune de Bacalaureat, a treia, din perspectiva mea ca psiholog, va încuraja elevii, nu doar pe cei dintr-a XII-a, ci şi pe cei dintr-a XI-a, a X-a să zică ceva de genu „Oricum Bacalaureatul nu-i foarte greu şi pot să-l mai dau o dată”.  Va determina o scădere enormă a motivaţiei învăţării încă cu câţiva ani înainte de absolvire şi concomitent o atitudine lejeră şi iresponsabilă faţă de şcoală. Dacă pot să-l susţin de două sau de trei ori şi mai mult dacă ministerul ne va oferi meditaţii gratuit sau chiar burse pentru a promova (după cum dl ministru adauga) nu e nicio grijă, niciun stres.  

În sens contrar, un elev care are convingerea că Bacalaureatul este chiar un examen serios şi riguros, cu un grad de dificultate pe măsură, care evaluează cunoştinţele elevilor acumulate anii de studiu, va prezenta o altă conduită şi o responsabilitate a învăţării, se va pregăti permanent, mai ales că va fi înştiinţat şi de către profesori şi părinţi de seriozitatea acestui examen de final. Desigur satisfacţia muncii, a succesului examenului final, pentru cei de clasa a VIII-a însemnând primul lor examen important din viaţă le va întări încrederea în proprile lor valori şi îî va determina să continue într-o disciplină a învăţării. Tinerii au tendinţa de a face comparaţii între ei şi vor vedea cum dispare graniţa dintre cel bun şi cel slab la învăţătură, dintre cel interesat şi silitor şi cel nepăsător şi totuşi vor constata că până şi cel din urmă va lua BAC-ul . Ceea ce înseamnă o devalorizare a învăţământului potrivit vorbei românului „merge şi aşa”.

Ori aici cred că accentul trebuie pus nu pe rezultat, pe examene de final, ci pe procesul de învăţământ prin politici publice eficiente care să crească

16

performanta de-a lungul celor patru ani şi aţi menţionat chiar absenteismul şi abandonul şcolar, unde chiar stăm prost în comparabil cu datele Uniunii Europene. Subiectele au fost de dificultate medie, decente, eu spun că au fost uşoare. Enumeraţi-mi vă rog trei măsuri prin care veţi creşte eficienţa învăţământului în România?

M-am întrebat în timp ce scriam dacă Spiru Haret, Constantin I. Angelescu, Mihai Şora sau chiar un Ştefan Bălan, toţi deodată miniştri ai Educaţiei şi academicieni, ar fi fost fericiţi de urmaşii săi de azi şi dacă şi-ar fi permis acelaşi dialog arogant şi ironic cu mine sau cu oricine altcineva?

Fără atacuri la persoană pe care le consider josnice, de un lucru îl pot asigura pe domnul ministru: de integritatea mea morală şi în raport cu propria-mi educaţie. De faptul că mi-am făcut bine temele în materie de pregătire academică în România, ori în Bologna, Londra şi Oxford. Că nu am plagiat şi nu am urmărit niciodată scopuri ilegale ori mârşave. Şi încă ceva la fel de important: că toate cele 47 de articole de pe blogurile Adevărul nu au avut ca scop nici atacul la persoană, nici vreo creştere a orgoliului dlui Mihai Copăceanu ci pur şi simplu au venit din dorinţa sinceră de a contribui şi de a schimba puţin în bine lucrurile din ţara noastră.

Dar dacă tot veni vorba de doctorate iată ce relata Cotidianul cu ceva timp în urmă, nu despre mine, ci despre dvs, domnule ministru:

Prima chestiune care te izbeşte din CV-ul noului ministru al Educaţiei este aceea legată de timpul incredibil de scurt în care şi-a obţinut doctoratul în Ştiinţe Politice, în mai puţin de un an de zile.

După ce în 1996 şi-a abandonat doctoratul în Chimie început la Universitatea Bucureşti, Pricopie începe în 1997 doctoratul în filosofie politică, de la care va fi exmatriculat în anul 2001, întrucât din cele trei examene de etapă pe care trebuia să le susţină de la înscrierea sa la doctorat susţinuse doar unul. În paralel, în anul 2000, Remus Pricopie se înscrisese la studii postuniversitare la SNSPA la Ştiinţele Comunicării, acolo unde reuşeşte să obţina şi titlul de lector universitar.

Tot la SNSPA, în 2004, Pricopie se înscrie la doctorat în Ştiinţe Politice, şi numai după câteva luni, mai exact în luna mai a anului 2005, actualul ministru îşi susţine teza de doctorat necesară obţinerii unui nou titlu universitar, pe care îl şi obţine câteva luni mai târziu, în iulie 2005, atunci când devine conferenţiar universitar la SNSPA. După încă două luni de zile, în septembrie 2005, protejatul Ecaterinei Andronescu este ales decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice de la SNSPA. În februarie 2012, Remus Pricopie devine rector al SNSPA. În decembrie 2012 ministrul al Educaţiei.

17

http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/admitere-liceu-2014-rezultatele-finale-fost-publicate-colegiul-emil-racovita-cluj-treia-scoala-tara-ultima-medie-admitere-1_53c3dc610d133766a869bca9/index.htmlADMITERE LICEU 2014 Rezultatele finale au fost publicate. Colegiul „Emil Racoviţă“ din Cluj, a treia şcoală din ţară după ultima medie de admitereSpecializările de la profilul real - Matematică-Informatică şi Ştiinţe ale Naturii - ocupă primele zece locuri în privinţa ultimei medii de admitere la liceele din judeţul Cluj, potrivit admitere.edu.ro. Primul profil uman, Filologie, apare abia pe locul al 12-lea. O surpriză a topului naţional al liceelor după ultima medie de admitere vine de la Colegiul Naţional „Emil Racoviţă“ care se află pe a treia poziţie după două licee din Capitală.Ministerul Educaţiei Naţionale a finalizat prima etapă a repartizării computerizate în unităţile de învăţământ liceal a  absolvenţilor de clasa a VIII-a.

În judeţul Cluj, pe primele 10 poziţii ale specializărilor ordonate după ultima medie de admitere se află dopuă profile reale - Matematică-Informatică şi Ştiinţe ale Naturii.

Primul profil uman, Filologie, apare abia pe locul al XII-lea.

Top 10 şcoli după specializări ordonate după ultima medie de admitere:

1. LICEUL TEORETIC "NICOLAE BĂLCESCU" CLUJ-NAPOCA, Real Matematică-Informatică,  9.66

2 COLEGIUL NAŢIONAL "EMIL RACOVIŢĂ" CLUJ-NAPOCA, Real Ştiinţe ale Naturii, 9.61

3 COLEGIUL NAŢIONAL "EMIL RACOVIŢĂ" CLUJ-NAPOCA, Real Matematică-Informatică, 9,52

4 LICEUL TEORETIC "NICOLAE BĂLCESCU" CLUJ-NAPOCA, Real Ştiinţe ale Naturii, 9.44

5 LICEUL TEORETIC "AVRAM IANCU" CLUJ-NAPOCA, Real Matematică-Informatică, 9.39

18

6 LICEUL TEORETIC "AVRAM IANCU" CLUJ-NAPOCA, Real Ştiinţe ale Naturii, 9.25

7 LICEUL TEORETIC "ONISIFOR GHIBU" CLUJ-NAPOCA, Real Ştiinţe ale Naturii, 9.08

8 LICEUL TEORETIC "GHEORGHE ŞINCAI" CLUJ-NAPOCA, Real Matematică-Informatică, 8.98

9 LICEUL TEORETIC "ONISIFOR GHIBU" CLUJ-NAPOCA, Real Matematică-Informatică, 8.96

10 LICEUL TEORETIC "LUCIAN BLAGA" CLUJ-NAPOCA, Real Ştiinţe ale Naturii, 8.96   

Primele 5 licee cu cele mai mari medii de admitere pe ţară sunt:

1 Colegiul Naţional „Sfântul Sava” din Bucureşti: prima medie - 10, ultima medie - 9,56

2. Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti: prima medie - 10, ultima medie - 9,54

3. Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca: prima medie - 10, ultima medie - 9,52

4. Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa: prima medie - 10, ultima medie - 9,51

5. Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova: prima medie - 10, ultima medie - 9,46.

O şcoală din Cluj este treia din ţară, după mediile de admitere

Admiterea la liceu a poziţionat Colegiul Naţional „Emil Racoviţă“ din Cluj-Napoca pe locul al treilea, după ce anul trecut s-a situat pe poziţia a şasea. Prima medie de admitere în acest an a fost 10, iar ultima, 9,52.

Directorul colegiului, Constantin Corega, fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi autor de manuale, spune că e „un fapt merituos“ că şcoala în fruntea căreia se află a mai urcat câteva poziţii. El consideră că trei ar fi motivele acestei creşteri: elevii au participat la mai multe olimpiade şi concursuri naţionale (participări soldate cu premii), medii mai mici faţă de anul trecut şi faptul că elevii clujeni au înţeles că şcoala la „Emil Racoviţă este egală cu performanţa“.

19

„În ultimii 4 ani am fost mereu pe podium“, afirmă Corega.

Acesta este de părere că topul cel mai obiectiv al celor mai bune licee din ţară, care spune că va apărea în următoarea perioadă, este cel care are la bază criterii precum mediile obţinute la Bacalaureat, premiile de la olimpiade şi concursuri naţionale, respective mediile de admitere la liceu.

Vestea nu l-a luat prin surprindere pe inspectorul şcolar general al judeţului Cluj, Valentin Cuibus. „Nu e nicio surpriză acest loc pentru Colegiul Naţional Emil Racoviţă pentru că acesta s-a situat mereu pe primele locuri la Bacalaureat, Evaluarea Naţională şi olimpiade. Este o confirmare a rezultatelor obţinute din ultimul timp. Elevii, profesorii şi conducerea şcolii merită felicitaţi pentru această reuşită“, a declarat inspectorul pentru „Adevărul“.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/radiografia-dezastrului-educatie-1_53c3dd8a0d133766a869c879/index.htmlRadiografia dezastrului din educaţieS-a afişat şi rezultatul repartiţiei computerizate pentru admiterea în clasa a IX-a, ultima etapă a „sesiunii” de vară din educaţie. Toate cifrele înregistrate ilustrează titlul: dezastru pe toată linia.La clasa a VIII-a

Înscrişi în clasa a VIII-a, seria curentă, am avut in jur de 190.000 elevi, cifra ţinută secretă de către Minister. Dintre aceştia, 160.000 s-au prezentat la Evaluarea Nationala si au luat examenul 71%, adică 113.600 din cei prezentaţi. Nu că ar fi avut vreo importanţă, media de la acest examen nu era condiţie de admitere la liceu.

La repartizarea computerizată au fost repartizaţi 127.700, adică 67% din cohorta de elevi existentă în clasa a VIII-a, cu sau fără Evaluarea Nationala luată. Avem un abandon şcolar în învăţământul obligatoriu de circa 33%!  Procent de abandon şcolar nemaiîntâlnit în învăţământul românesc din ultimii 50 de ani!

Ce fac aceşti tineri de 14-15 ani, când nici nu au vârsta de încadrare în piaţă muncii?

N-au nicio calificare, fac agricultură de subzistenţă împreună cu părinţii, în rural, sau bat străzile la oraş, în căutarea unui job care nu cere calificare, la negru.

La Bacalaureat

20

Din 196.000 de elevi, seria curentă în clasele a XII/XIII-a, au luat Bacalaureatul 91.700,  adică 46,7%, din cei existenţi în seria curentă. Procentul de 61% furnizat de autorităţi se referă la cei înscrişi la Bacalaureat, nu la cei existenţi în clasele a XII/XIII-a.

În 2003, aveam în şcoala profesională 270.000 de elevi, azi abia dacă avem 30.000, de 9 ori mai puţin, deşi economia cere mai mulţi meseriaşi, comparativ cu anul 2003.

Să adăugăm că în ultimii 4 ani circa 300.000 de elevi au parcurs liceul degeaba. Fie n-au luat Bacul, fie nici nu s-au prezentat la examen.

Tot atâtea destine frânte şi vise spulberate.

Cifrele seci de mai sus reprezintă proporţiile dezastrului  sistemelor noastre de educaţie şi formare profesională.

Elevii şi tinerii au ajuns să fugă de şcoală şi facultate, pentru că nu le asigură competenţele cerute de piaţa muncii. Diplomele de final de parcurs şcolar, fie liceal sau universitar, nu fac  doi bani în piaţa muncii, dacă nu oferă absolvenţilor posibilitatea de a obţine un job decent remunerat.

Această este consecinţa neghiobiilor şi lipsei de politici publice, în domeniul educaţiei şi formării profesionale, ca să ne exprimăm elegant.

Cine plăteşte eforturile, energia, resursele umane şi materiale consumate în van, fără ca tinerii să obţină în şcoală „paşaportul” pentru a intra în viaţa de adult cu demnitate şi şanse la un viitor? Dreptul la o familie, la copii decent întreţinuţi, la o viaţă normală? 

Nimeni. Ca de obicei.

Ultima OUG în domeniul educaţiei, nu numai că nu rezolvă aceste probleme, dar încurcă şi mai rău direcţiile pe care o luase educaţia, în urma promovării Legii Educaţiei Naţionale, tăind orice speranţă în îndreptarea situaţiei.

De-alungul a multor articole am furnizat şi câteva dintre posibilele soluţii. Bineînţeles că nimeni n-a ţinut cont de ele.

Interesele fabricilor de diplome şi ale sindicatelor au fost mai puternice.

Tragi-comedia este că atât sindicatele cât şi universităţile îşi taie craca de sub picioare.

21

Prin fuga elevilor de şcoală şi universitate, cadrele didactice rămân pe drumuri, iar universităţile intră în colaps financiar, fără plătitori de taxe sau alocări bugetare. Doar că nu realizează cum îşi sapă singuri groapa.

Mii de posturi didactice s-au desfiinţat anul trecut, alte mii de posturi didactice se vor desfiinţa şi anul acesta. Cum restrângerile de ativitate nu pot fi rezolvate, pentru că peste tot sunt amputări de posturi, singura soluţie rămâne şomajul în rândul cadrelor didactice din universitar şi preuniversitar.

Să meargă profesorii la sindicate, să le ceară posturi, dacă tot au plătit cotizaţia atâţia ani!

În timpul acesta piata muncii suferă din lipsa meseriaşilor, economia nu este competitivă, nu atrage investitori, creatori de locuri de muncă.

Adio trai decent şi nivel de viaţă mulţumitor!

„Mulţumim” din inimă partidului (PSD),  că ne-a adus în această situaţie!

http://adevarul.ro/locale/galati/Scoala-vara-antreprenoriat-social-elevii-galateni-vor-invata-cumsa-planifice-business-ajute-comunitatea-1_53c3c0ba0d133766a8688ff9/index.htmlŞcoala de vară pentru antreprenoriat social: elevii gălăţeni vor învăţa cum să planifice un business care să ajute comunitateaTimp de o săptămână, 32 de elevi de liceu din judeţ vor avea acces la informaţii practice despre cum să transforme o idee de antreprenoriat social într-o oportunitate pentru ei şi pentru cei din jur, cum să conceapă un plan de marketing şi cum să gestioneze investiţiile într-o afacere care să aducă beneficii comunităţii lorÎn perioada 14 - 18 iulie 2014, ArcelorMittal şi Junior Achievement Romania organizează la Galaţi Şcoala de vară Solidarity Holidays project.

Timp de o săptămână, 32 de elevi de liceu din judeţ vor avea acces la informaţii practice despre cum să transforme o idee de antreprenoriat social într-o oportunitate pentru ei şi pentru cei din jur, cum să conceapă un plan de marketing şi cum să gestioneze investiţiile într-o afacere care să aducă beneficii comunităţii lor.

Elevii vor lucra în echipe pentru realizarea unei teme practice: ei vor identifica câte o zonă din oraş pe care să o valorifice printr-o idee de antreprenoriat social. La finalul săptămânii, echipele îşi vor prezenta ideile dezvoltate, iar

22

cele mai bune vor fi premiate în cadrul unei ceremonii programată pentru 18 iulie.

Pe lângă sesiunile de pregătire practcă, agenda Şcolii de vară include experienţe multiculturele şi de responsabilitate socială, împărtăşite de consultanţii voluntari ai ArcelorMittal din ţări precum: Africa de Sud, Belgia, Brazilia, Canada,  India, Kazahstan, Luxemburg, SUA şi Ucraina. 

De asemenea, tinerii vor lua parte la o acţiune de întreţinere a unui cămin de bătrâni din oraş, împreună cu voluntarii ArcelorMittal  şi cu trainerii.

Şcoala de vară vine în continuarea programului Social Enterprise, derulat pe parcursul anului şcolar cu participarea a peste 1.300 de elevi şi profesori din judeţul Galaţi. În cadrul programului, participanţii au dezvoltat planuri de proiecte sociale cu ajutorul activităţilor practice şi a studiilor de caz puse la dispoziţie de Junior Achievement şi cu sprijinul consultanţilor voluntari ArcelorMittal. Elevii gălăţeni au propus soluţii creative de business care să aducă beneficii oraşului lor, precum reabilitarea patrimoniului cultural - istoric, ecologizarea străzilor sau amenajarea unei baze sportive.

http://adevarul.ro/locale/ramnicu-valcea/video-povestea-ionut-baiatul-eminent-traieste-intr-un-grajd-marginea-comunei-francesti-1_53c3c98f0d133766a868eb13/index.htmlVIDEO Povestea lui Ionuţ, băiatul eminent care trăieşte într-un grajd de la marginea comunei FrânceştiIonuţ are 10 ani şi este un exemplu pentru mulţi copii de vârsta lui din Frânceşti. Deşi trăieşte în nişte condiţii mizere, într-un grajd, pe un câmp de la marginea comunei, băiatul nu a abandonat deocamdată lupta pentru o viaţă mai bună şi nici nu intenţionează să se dea bătut prea uşor.Ionuţ a trecut în clasa a V-a şi este extrem de conştient de sărăcia în care trăieşte el şi cei doi fraţi de 7 şi 3 ani.  Cei cinci membri ai familiei Floare locuiesc într-o cămăruţă, tot spaţiul fiind ocupat de un pat mare în care se odihnesc atât copiii, cât şi părinţii. În loc de geamuri, uşa de la intrare are cartoane, iar singurul lux pe care şi-l permite familia este un televizor cumpărat recent, după ce preotul din localitate a ajutat-o să se racordeze la reţeaua de energie electrică.  Bucătăria e afară, în faţa grajdului, mama lui Ionuţ foloseşte pe post de aragaz o pirostrie pe cărămizi. Aici le pregăteşte copiilor, aproape zilnic, mâncare de cartofi. Sonia Floare, mama copiilor, nu pune mare preţ pe aspectul curăţenie, lucru vizibil cu ochiul liber de la câţiva metri distanţă de

23

casă. Femeia pare să nu mai observe mizeria şi se plânge doar de lipsa banilor.  „Nu avem bani, trăim din alocaţia copiilor, avem un trai greu. Unul dintre copii merge în toamnă la grădiniţă, iar cel mare a trecut în clasa a V-a şi se descurcă bine la şcoală, e deştept. Am trăi şi mai prost dacă nu am avea alocaţiile copiilor. Dacă ar fi alocaţiile mai mari, poate le-am lua de mâncare sau hăinuţe. Soţul e singurul care munceşte, are 10 milioane de lei, are aproape două luni de când a plecat la muncă”, spune aceasta.   Pe lângă mizerie, copii trăiesc în mijlocul unui câmp şi trebuie să-şi facă loc pe o potecă, printre bălării pentru a ajunge la grajdul pe care-l numesc casă. Pentru a uita de toate acestea, în vacanţă, Ionuţ dispare de acasă cu orele, la joacă sau la nişte rude care locuiesc în acelaşi sat. În ziua în care l-am întâlnit, băiatul plecase de acasă dis- de-dimineaţă iar, la amiază, se scălda în apele râului Bistriţa. Întrebat cum se descurcă la şcoală, copilului aproape i-au dat lacrimile.   „La şcoală iau numai 8,9 şi 10, îmi place foarte mult, de aceea şi învăţ bine, dar îmi fac lecţiile pe unde apuc, câteodată pe masă. Mi-e greu la şcoală, că nu am bani. Noi trăim din ajutorul social şi alocaţii, alţi copii au bani, vin îmbrăcaţi frumos”, povesteşte băiatul.   Visează să meargă la liceu Deşi familia nu-şi permite să-l ţină la şcoală, Ionuţ visează la ziua când va absolvi liceul. Copilul e hotărât să-şi continue studiile, chiar dacă mulţi dintre prietenii lui nu mai merg la şcoală din clasa a III-a, iar comuna este cunoscută drept una în care abandonul şcolar e în floare.  “Niciodată nu m-am gândit să renunţ la şcoală, nu voi renunţa la şcoală. Vreau să merg la un liceu din Râmnicu Vâlcea, să dau examenul de bacalaureat. Visul meu e şi să să iau carnetul de şofer”, mai spune Ionuţ. Cei trei micuţi ai familiei Floare ar putea locui în condiţii mult mai bune într-un centru de plasament din cadrul Direcţiei pentru Protecţia Copilului, însă Ionuţ a refuzat să-şi părăsească părinţii atunci când I s-a vorbit despre această posibilitate.   Printre cei care cunosc foarte bine situaţia familiei Floare se numără şi preotul Ionuţ Rădulescu, cel care derulează în acest moment o serie de activităţi ce au drept scop ajutorarea nevoiaşilor din comună şi prevenirea abandonului şcolar. În fiecare lună, zeci de familii cu posibilităţi financiare reduse sunt ajutate cu bani şi mâncare de preot şi câţiva localnici înstăriţi.  „Ionuţ învaţă foarte bine, merge la şcoală, îşi doreşte să termine liceul, are planuri mari de viitor. Voi sprijini această familie şi de acum înainte. Parohia are un proiect pentru ajutorarea familiilor sărace, proiect sprijinit şi de

24

comunitatea locală. Lunar, aceste familii primesc bani sau alimente”, povesteşte părintele Ionuţ Rădulescu.   Preotul din Frânceşti vrea să deschidă în comună o brutărie şi se le dea săracilor, în fiecare zi, pâine. Acesta şi-a propus să o angajeze aici şi pe mama lui Ionuţ, dacă aceasta va dori să muncească. 

http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/microbuze-scolare-elevi-21-comune-judetului-alba-1_53c3b2ad0d133766a867f5fc/index.htmlMicrobuze şcolare noi pentru elevi din 21 de comune ale judeţului AlbaElevi din 21 de comune ale judeţului Alba vor beneficia, până la sfârşitul anului, de microbuze şcolare care îi va transporta la şcoală şi înapoi acasă. Demersul aparţine Instituţiei Prefectului Alba.În prima etapă, care se va desfăşura în perioada iulie-septembrie, vor fi repartizate un număr de 12 microbuze şcolare 16 + 1 locuri, unităţilor administrativ teritoriale: Arieşeni, Bucium, Ceru-Băcăinţi, Ciugud, Lupşa, Noşlac, Râmeţ, Sântimbru, Săsciori, Şibot, Vidra, Vinţu de Jos.  În cadrul următoarei etape, care se va desfăşura în perioada octombrie – decembrie, vor fi repartizate un număr de 9 microbuze şcolare, către următoarele unităţi administrativ teritoriale: Albac, Bistra, Fărău, Galda de Jos, Mogoş, Poşaga, Scărişoara, Şugag, Valea Lungă.  „Suntem conştienţi cu toţi, cât de greu le este acestor copii din localităţile rurale îndepărtate şi ce eforturi considerabile fac părinţii acestora pentru a-i trimite la şcoală. Sper ca prin demersul nostru să venim în sprijinul real al acestor micuţi, care vor beneficia acum de condiţii de transport sigure şi moderne către unităţile şcolare la care învaţă”, a precizat prefectul Gheorghe Feneşer.  Taxă de intrare pentru maşini în Cetatea Alba Carolina. Un loc de parcare va costa 2 lei pe oră A găsit 1.900 de lei în parcarea unui supermarket din Alba Iulia şi i-a predat la poliţie

25

http://adevarul.ro/news/eveniment/sorin-eftene-fostul-director-general-microsoft-romania-audiat-marti-procurorii-anticoruptie-1_53c4d3ef0d133766a8715b51/index.htmlSorin Eftene, fostul director general al Microsoft România, audiat marţi de procurorii anticorupţieFostul director general interimar al Microsoft România Sorin Eftene s-a prezentat marţi la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pentru a fi audiat în dosar privind închirierea de licenţe IT pentru şcoli, în care se fac cercetări in rem pentru trafic de influenţă, abuz în serviciu, dare şi luare de mită.Sorin Eftene a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în jurul orei 09.00 şi nu a dorit să facă declaraţii despre prezenţa sa în faţa procurorilor, potrivit Mediafax. Potrivit unor surse judiciare, Sorin Eftene a fost citat să se prezinte la DNA pentru a da declaraţii în dosarul deschis în urma sesizării Corpului de control al Guvernului, privind închirierea şi extinderea de licenţe pentru şcoli, pentru care s-au plătit aproximativ nouă milioane de euro. În acest dosar a fost audiat, săptămâna trecută, şi şeful Secretariatului General al Guvernului, Ion Moraru, acesta spunând că a dat declaraţii în calitate de martor. Moraru a fost şi luni la DNA, pentru a duce mai multe documente privind licenţele IT pentru şcoli. Dosarul a ajuns pe masa procurorilor anticorupţie ca urmare a unei sesizări venite de la Corpul de Control al Guvernului. Iniţial, Corpul de Control a sesizat DNA în legătură cu utilizarea licenţelor educaţionale fără temei legal începând cu decembrie 2009, în perioada miniştrilor Daniel Funeriu şi Valerian Vreme. Ulterior, anchetatorii au extins cercetările asupra întregii proceduri de încheiere a contractelor.

Licenţe „fără număr”

Cercetările vizează, printre altele, modul în care au fost închiriate 179.259 de licenţe pentru pachete de tip ProDesktop şi 6.828 licenţe pentru sisteme de operare Windows Server, cu luarea în calcul a tuturor staţiilor de lucru şi a serverelor achiziţionate în perioada 2001 – 2008 prin programele SEI 1 – SEI 5 şi rural.

De asemenea, la baza anchetei stă şi încheierea contractului de furnizare produse în baza căruia Ministerul pentru Societatea Informaţională s-a obligat să plătească preţul aferent numărului total de licenţe, mai mare cu 72.990 faţă de numărul numărul de computere compatibile cu noile produse software. 

26

Complici la nivel înalt 

Anchetatorii susţin că încheierea contractului dintre Guvernul României şi FSC GesmbH Austria în condiţii dezavantajoase pentru statul român a fost posibilă datorită implicării unor persoane din Guvern şi a unor persoane din conducerea Microsoft România. 

În perioada încheierii acordurilor de parteneriat între FSC GesmbH Austria şi Profinet Akteingsellschaft a fost semnat un contract de consultanţă, al cărui beneficiar a fost Secretariatul General al Guvernului, în valoare de 14 milioane de dolari. Procurorii au indicii că Guvernul a avut cunoştinţă de încheierea acestor contracte, precum şi de includerea valorii acestora în valoarea ofertei transmisă către SGG. 

Înţelegeri ascunse în contractul dintre EADS şi Ministerul de Interne

Un alt contract vizat de anchetatori este cel privind Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat (MAI SISF) încheiat între EADS Deutschland GmbH Germania şi Ministerul de Interne, în valoare de 534 de milioane de euro (extins în 2009 cu 200 de milioane de euro).

Acesta a fost realizat în baza unor "înţelegeri ascunse" legate de subcontractanţi, cu rolul de a "derula mitele", care ajungeau la persoane din conducerea MAI.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) fac verificări cu privire la Contractul "Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat (SISF)", încheiat intre EADS Deutschland GmbH Germania şi Ministerul de Interne, în valoare totală de 734 de milioane de euro.

Pe 15 iulie 2004, Ministerul de Interne ar fi încheiat cu Bearing Point un contract privind încheierea studiului de fezabilitate pentru implementarea SISF, iar în termen de două zile studiul respectiv de fezabilitate a şi fost predat părţii române, care ar fi efectuat o plată de 430.000 de euro către Bearing Point.

„Există indicii în sensul că acest studiu de fezabilitate, care indica firma EADS ca singura firmă din lume competentă să furnizeze SISF pentru MAI, a fost întocmit de angajaţii Midocar Consulting şi reprezintă o sinteză a unor studii anterioare, cu acelaşi obiect, realizate de alte firme în folosul Poliţiei de Frontieră. În baza studiului pus la dispoziţie de Bearing Point, comisia de negociere a MAI de la acea dată a decis achiziţia SISF prin negocierea cu sursă unică, şi anume cu firma EADS în Germania", susţin sursele.

27

Pe de altă parte, între 2003 şi 2004, pe parcursul negocierilor oficiale dintre MAI şi EADS, ca unicul producător oficial, i s-a permis acestuia să fie la curent cu absolut toate informaţiile şi discuţiile din cadrul întâlnirilor.

De asemenea, spun sursele citate, a fost permis "un control asupra oficialilor EADS care să nu pericliteze înţelegerile ascunse privind subcontractanţii ce urmau să fie folosiţi în proiect (Fujitsu Siemens Computers - FSC, UTI, Felix Telecom), subcontractanţi care aveau rolul de a derula mitele necesare aprobării contractului".

Ca urmare, pe parcursul negocierilor s-a ajuns la formula total nepotrivită pentru statul român, a unui contract-cadru cu o sumă fixă de 650 de milioane de euro, dar fără să fie precizate în detaliu soluţiile tehnice, echipamentele şi serviciile ce urmau să fie livrate, acestea urmând să fie agreate ulterior de către EADS, care astfel putea controla permanent, prin soluţiile tehnice oferite, profitul care urma să-l realizez în acest contract, "profit din care urmau să fie plătite mitele necesare aprobării contractului".

Pentru ca EADS să obţină acest contract, managementul companiei a fost condiţionat să încheie un contract de promisiune irevocabilă de subcontractare cu FSC, pentru comenzi de 40 până la 60 milioane de euro.

Managementul FSC, la rândul său, pentru a primi aceste comenzi de la EADS, a fost condiţionat să semneze, în acelaşi timp, contracte de comision pentru reuşită cu firma Gessa, cu un comision de 10% şi cu firma Profinet, cu un comision de 5%, bani care reprezentau mita pentru persoanele din conducerea MAI şi cabinetul premierului de la acea vreme.

"Din cercetări rezultă că în februarie 2005 a solicitat managementului FSC schimbarea procentelor de comision către Gessa şi Profinet, noile procente fiind 7% pentru Gessa şi 8% pentru Profnet, totalul lor rămânând 15% din valoarea comenzilor pe care FSC urma să le primească de la EADS. EADS a plătit în anul 2004, imediat după semnarea contractului, un avans de 4 milioane de euro ce urmau să fie folosiţi pentru plata mitelor persoanelor, sumă din care FSC a plătit, la rândul său, un avans de 2.000.000 de euro către Profinet şi un avans de 280.000 de euro către Gessa", precizează sursa citată.

Contractele aflate în vizorul DNA

•Contractul de închiriere de licenţe Microsoft încheiat  între  Guvernul României  şi  Microsoft  Ireland  prin intermediul Fujitsu Siemens Computers Austria GesmbH, în valoare de 105 milioane dolari.

28

•Contractul de închiriere de licenţe Microsoft încheiat între Ministerul Comunicaţiilorşi consorţiul D-CON.NET (MCSI MS-EAS), în valoare de 96 milioane euro.

•Contractul privind Sistemul Educaţional Informatizat (MEC SEI) încheiat între Siveco şi Ministerul Educaţiei,  în valoare de  124  milioane de euro.

•Contractul privind Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat (MAI SISF) încheiat între EADS Deutschland GmbH Germania şi Ministerul de Interne, în valoare de 534 milioane euro, extins în 2009 cu 200 milioane de euro.

http://www.curentul.ro/2014new/social/2638-absolvenţii-claselor-a-viii-a-şi-a-xii-a,-care-au-obţinut-media-10-la-evaluarea-naţională-şi-la-bacalaureat,-premiaţi-marţiAbsolvenţii claselor a VIII-a şi a XII-a, care au obţinut media 10 la Evaluarea Naţională şi la Bacalaureat, premiaţi marţiMinistrul Educaţiei Naționale, Remus Pricopie, şi ministrul delegat, Mihnea Costoiu, vor premia marţi, la sediul MEN, absolvenţii de clasa a VIII-a şi de clasa a XII-a, din municipiul Bucureşti şi din judeţul Ilfov, care au obţinut media 10 la Evaluarea Naţională şi la examenul de Bacalaureat din acest an.

Toţi cei prezenţi la sediul MEN se vor afla în videoconferinţă cu premianţii din celelalte judeţe ale ţării. La rândul lor, aceştia îşi vor primi premiile la sediile inspectoratelor şcolare judeţene de care aparţin. 

Reamintim că la Evaluarea Naţională s-au înregistrat, la nivel naţional, 225 medii de 10, iar la Bacalaureat, 108 medii de 10.

Premiile constau în diplome şi bani - 2.000 de lei pentru fiecare absolvent de clasa a VIII-a şi 3.000 de lei pentru fiecare absolvent de clasa a XII-a. La eveniment vor mai participa secretari de stat din MEN, inspectori şcolari generali şi părinţi.

29

http://www.evz.ro/anularea-eliberarii-diplomelor-de-bac-pune-in-pericol-admiterea-la-facultati-de-top.html

Anularea eliberării diplomelor de Bac pune în pericol admiterea la facultăți de topDecizia Ministerului Educației de a nu mai elibera pentru moment diplome de Bacalaureat a stârnit panică printre absolvenți, mai ales printre cei care plănuiesc să meargă la studii în afara țării. De vină pentru sistarea tipăririi documentelor este o anchetă a DNA.

Absolvenții de clasa a XII-a, care au promovat examenul de Bacalaureat, vor primi adeverințe valabile 12 luni în loc de tradiționalele diplome de Bacalaureat, a anunțat Ministerul Educaței. Motivul este în strânsă legătură cu o anchetă a DNA. Din 1991 până în 2013, o singură firmă privată a tipărit diplomele de Bacalaureat. Pentru acest contract nu s-a făcut niciodată vreo licitație, ci doar încredințări directe. Ca atare, în acest caz, s-a început urmărirea penală în rem pentru corupție și evaziune fiscală.

Și adeverințele sunt date târziu

Mai mult, în lipsa diplomelor, adeverințele care le înlocuiesc au început să fie emise abia luni, 14 iulie, în condițiile în care unele facultăți din țară au început deja înscrierile pentru anul universitar 2014-2015. Un absolvent ne-a declarat că a fost foarte îngrijorat că nu va primi adeverința, mai ales că facultatea la care dorește să aplice în țară a început înscrierile de miercurea trecută: „În anii trecuți, colegii noștri au primit diplomele la câteva zile de la afișarea rezultatelor, noi a trebuit să așteptăm o adeverință mai mult”, se plânge tânărul.

Daria Cristea, care a absolvit Colegiul „Gheorghe Lazăr” din București, se teme că adeverința nu va fi primită de universitatea britanică la care a fost acceptată: „Trebuie să trimit un mail la universitate să întreb dacă este în regulă,“ ne-a spus tânăra. Președintele Asociației Părinților din România, Mihaela Gună, a împărtășit îngrijorarea absolvenților în ceea ce privește înlocuirea diplomelor cu simple adeverințe. Aceasta a mărturisit că foarte mulți părinți au solicitat informații cu privire la data eliberării adeverințelor. În ceea ce privește o dată posibilă pentru eliberarea diplomelor în original, ea spune că acestea vor fi gata la sfârșitul termenului de 12 luni a adeverinței.

Puși să plătească din buzunar noi acte

Tudor Găitan, de la Consiliul Elevilor, spune că emiterea acestor adeverințe în locul diplomelor de Bacalaureat a creat un adevărat haos în rândul absolvenților. „Suntem foarte revoltați, mai întâi pentru că ne-au informat târziu, și, în al doilea rând, am fost dezorientați cu privire la tipul

30

de adeverință care trebuie eliberat“. Acesta susține că absolvenții care urmează să studieze în străinătate beneficiau deja de o adeverință tip pentru înscrierea la facultate, pe care elevii au legalizat-o din timpul anului școlar.

Acum însă, Ministerul Educației a scos un tip nou de adeverință care îi obligă pe aceștia la cheltuieli din buzunarul propriu pentru legalizare și traducere: „Nu este normal ca elevii să fie obligați să cheltuiască alți bani pentru o nouă legalizare“, este de părere reprezentantul elevilor.

Cum explică ministrul Educației întârzierea

Ministrul Educației, Remus Pricopie, dă însă asigurări că adeverințele pe care le oferă acum școlile vor putea fi utilizate atât în țară, cât și în străinătate, pentru înscrierea în instituțiile de învățământ superior, fără riscul de a fi respinse. El explică și ce a dus la sistarea eliberării diplomelor. „Înainte de 1989, tot ce ținea de materiale didactice era gestionat de un departament din cadrul Ministerului, care după 1989 a devenit o societate comercială 100% privată. S-au semnat convenții, nu contracte, care reglementau cum se desfășura activitatea de tipărire a documentelor de studii. Ministerul Educației nu plătea nimic acestei firme, fiecare școală/universitate cumpăra formularul de diplomă. Nu cred că putem scoate la licitație tipărirea diplomelor, așa că am modificat prin OUG această prevedere și săptămâna viitoare se va stabili cine va tipări diplomele, probabil că Imprimeria Națională”, a explicat într-o emisiune TV ministrul Educației. El a ezitat să anunțe când vor fi tipărite din nou aceste acte esențiale pentru absolvenți.

http://www.evz.ro/fetele-mai-bune-decat-baietii-la-bac-diferenta-de-promovabilitate-e-uriasa.html

Fetele, mai bune decât băieţii la Bac. Diferenţa de promovabilitate e uriaşă! Rata de promovare la prima sesiune a examenului de bacalaureat a fost mai mare în rândul fetelor - 67,40%, faţă de băieţi - 52,93% şi superioară în mediul urban - 65,21% - celei din mediul rural - 49,53%, arată un raport al Ministerului Educaţiei Naţionale dat publicităţii luni.

Pe filiere, situaţia absolvenţilor promovaţi este următoarea: filiera teoretică - 77,2%, filiera vocaţională - 67,8% şi filiera tehnologică - 38,7%.

Raportul MEN arată că din cei 161.682 de absolvenţi ai clasei a XII-a înscrişi pentru susţinerea acestui examen au participat 151.311, dintre care 91.771 (60,65%) au promovat şi 59.265 au fost respinşi.

31

Din totalul celor respinşi, 10.900 au promovat probele, dar nu au obţinut media generală 6 pentru a trece bacalaureatul, 3.174 de candidaţi au obţinut medii între 5 şi 5,49 şi 7.726 au avut medii între 5,50 şi 5,98.

http://www.gandul.info/magazin/un-adevar-ingrijorator-situatia-reala-a-copiilor-supraponderali-sau-obezi-din-romania-12933889

Un adevăr îngrijorător. Situaţia reală a copiilor supraponderali sau obezi din RomâniaAproximativ un sfert dintre copiii de opt ani sunt supraponderali sau obezi, prevalenţa fiind de aproape două ori mai mare la băieţi faţă de fete, iar cinci la sută sunt subnutriţi, potrivit unui studiu realizate de Ministerul Sănătăţii, în cadrul unui proiect coordonat de OMS.

Studiul realizat de către Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică, în cadrul proiectului coordonat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI), arată că prevalenţa supraponderalităţii este uşor mai crescută la fete decât la băieţi şi semnificativ mai mare în mediul urban faţă de cel rural.

"Prevalenţa obezităţii este semnificativ mai mare în mediul urban faţă de mediul rural şi cel semi-urban şi de aproape de două ori mai mare la băieţii de opt ani din România faţă de fetele cu aceeaşi vârstă", arată Ministerul Sănătăţii, într-un comunicat de presă transmis luni agenţiei MEDIAFAX.

În urma centralizării datelor a rezultat că aproximativ două treimi dintre copiii incluşi în studiu sunt normoponderali, cinci la sută sunt subnutriţi, iar peste unu la sută suferă de subnutriţie severă.

"Aproximativ un sfert dintre subiecţii studiaţi sunt supraponderali sau obezi. Prevalenţa suprapoderalităţii (inclusiv obezitatea) la copiii de opt ani din România este de 26,75 la sută, iar prevalenţa obezităţii este de 11,6 la sută. La nivel european, prevalenţa supraponderalităţii (inclusiv obezitatea) la grupa de vârstă de opt ani, conform raportului primei runde a studiului COSI, a variat între 19,3 la sută şi 49 la sută la băieţi şi 18,4 la sută - 42,5 la sută la fete. Prevalenţa subnutriţiei (inclusiv cea severă) în ţările participante la prima rundă este în general sub 2,5 la sută. Valori mai mari s-au înregistrat în Bulgaria şi Cehia (3,2 la sută)", se mai arată în comunicat.

În ceea ce priveşte distribuţia stării de nutriţie pe sexe, la nivel naţional, aproximativ cinci la sută dintre fete şi acelaşi procent dintre băieţi au subnutriţie, iar subnutriţie severă prezintă aproximativ unu la sută. Procentul de fete normoponderale (71,1) este cu 5,9 mai mare faţă de procentul de băieţi normoponderali (65,2).

32

"Prevalenţa supraponderalităţii şi obezităţii la băieţi (29,8 la sută) este cu 6,1 la sută mai mare decât la fete (23,7 la sută). Prevalenţa obezităţii la băieţii de opt ani din România (15,03 la sută) este cu 6,79 la sută mai mare faţă de prevalenţa obezităţii la fetele de aceeaşi vârstă (8,24 la sută). Conform raportului primei runde a studiului COSI, prevalenţa excesului de greutate în Europa (inclusiv obezitatea) la grupa de vârstă de opt ani a variat între 22,1 la sută (Belgia) şi 49 la sută (Italia) la băieţi, iar la fete între 22,7 la sută (Belgia) şi 42,5 la sută (Italia)", se arată în comunicat.

Prevalenţa obezităţii se înscrie între următoarele limite: 7,5 la sută în Norvegia - 26,6 la sută în Italia la băieţi şi şase la sută în Norvegia - 17,3 la sută în Italia la fete. Prevalenţa subnutriţiei severe nu diferă semnificativ în funcţie de gradul de urbanizare (6,1 la sută în rural faţă de 4,2 la sută în urban şi 3,8 la sută în semi-urban).

"Cea mai mare parte dintre copiii incluşi în studiu sunt normoponderali indiferent de mediul lor de rezidenţă (mediul urban - 64,2 la sută, 71,2 la sută în semi-urban, 72,2 la sută în rural). În funcţie de mediul de rezidenţă, prevalenţa supraponderalităţii şi obezităţii la nivel national este de 31,6 la sută în mediul urban şi 21,7 la sută în mediul rural. Cea mai ridicată prevalenţă a obezităţii la copiii de opt ani din România s-a înregistrat în mediul urban (13,15 la sută), urmată de cea din mediul rural (10,18 la sută) şi semi-urban (9,85 la sută)", mai rezultă din studiu.

Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a arătat că obezitatea copiilor este o problemă importantă de sănătate, iar prevalenţa ei este în creştere în întreaga lume, cu o tendinţă alarmantă pentru Europa.

"Consecinţele supraponderalităţii în timpul copilăriei constau în boli cardiovasculare şi diabet de tip II, probleme ortopedice şi tulburări mintale, rezultate slabe la şcoală şi de o scădere a stimei faţă de sine. Prevalenţa obezităţii s-a triplat în 2010 faţă de anul 1980 (OMS). Din această cauză, România, şi-a exprimat disponibilitatea de a participa la proiectul OMS", a declarat ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu.

În România, studiul s-a desfăşurat pentru grupa de vârsta opt ani, iar datele au fost colectate în luna mai 2013, pe parcursul a trei săptămâni, conform metodologiei şi calendarului propuse de OMS.

Măsurătorile au fost realizate pe un eşantion reprezentativ de 207 şcoli, din mediul urban şi rural, alese prin randomizare simplă, folosind ca bază de eşantionare totalitatea şcolilor primare din ţară care au un număr de copii înscrişi de cel puţin 40 de elevi / şcoală (4.589 de şcoli).

Copiii au fost clasificaţi conform standardelor OMS (subponderali, normoponderali şi supraponderali inclusiv obezi), iar datele se vor include în baza de date a Biroului Regional OMS pentru nutriţie, obezitate şi activitate fizică.

33

Populaţia inclusă în studiu a fost constituită în proporţii relativ egale din băieţi şi fete, de asemenea din copii din mediul rural şi urban, copiii din semi-urban fiind asimilaţi ca aparţinând populaţiei rurale.

http://www.gandul.info/stiri/s-a-intrat-la-liceu-cu-media-2-86-unde-au-fost-acceptati-candidatii-cu-cele-mai-mici-medii-din-cluj-12934107

S-a intrat la liceu cu media 2,86. Unde au fost acceptaţi candidaţii cu cele mai mici medii din ClujCea mai mică medie cu care s-a intrat la un liceu în judeţul Cluj a fost 2,86 şi a fost înregistrată la Liceul Tehnologic "Vlădeasa" din oraşul Huedin, după prima etapă a repartizării computerizate, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit site-ului Ministerului Educaţiei Naţionale, la Liceul Tehnologic "Vlădeasa" Huedin au fost admişi cu media 2,86, cea mai mică din judeţ, doi elevi care proveneau de la Liceul Teoretic "Josica Miklos" din Turda, respectiv Liceul Tehnologic "Vlădeasa" din Huedin. Aceştia au fost repartizaţi la specializările "Ştiinţe ale naturii" şi "Turism şi alimentaţie", ambele în limba maghiară.

Unul dintre cei doi elevi din judeţul Cluj repartizat la Liceul Tehnologic "Vlădeasa" Huedin a obţinut la evaluarea naţională nota 1 la română şi matematică, respectiv 2.90 la Maghiară, iar celălalt a fost notat cu 1,20 la română, 1 la matematică şi 2,30 la Maghiară.

La polul opus, în judeţul Cluj s-au înregistrat şase medii de 10 la admitere la liceu, fiind vorba despre elevi admişi la specializarea Matematică-Informatică: trei la Colegiul Naţional "Emil Racoviţă" Cluj-Napoca, doi la Liceul Teoretic "Avram Iancu" Cluj-Napoca şi unul la Colegiul Naţional "Andrei Mureşanu" Dej.

Colegiul Naţional "Emil Racoviţă" Cluj-Napoca este al treilea din ţară în ierarhia alcătuită după media ultimului admis în prima etapă a repartizării în liceu, care a fost 9,52, iar Liceul Teoretic "Avram Iancu" din Cluj-Napoca s-a clasat pe locul al nouălea, ultima medie de intrare fiind 9,25.

34

http://jurnalul.ro/stiri/politica/iohannis-dezavuam-modul-guvernului-de-a-schimba-legea-educatiei-trebuia-sa-existe-o-dezbatere-larga-672905.htmlIohannis: Dezavuăm modul Guvernului de a schimba legea educaţiei. Trebuia să existe o dezbatere largăPreşedintele PNL, Klaus Iohannis, a declarat luni că Guvernul a stat după colţ şi a aşteptat să plece Parlamentul ca să iasă cu o ordonanţă de urgenţă pentru modificare legii educaţiei, susţinând că în cazul în care Avocatul Poporului nu va contesta ordonanţa de urgenţă liberalii vor depune o moţiune simplă.

"Guvernul a stat parcă după colţ şi a aşteptat să plece Parlamentul ca să iasă cu o ordonanţă de urgenţă pentru modificare legii educaţiei. O modificare în aproape 100 de puncte, nu este o modificare urgentă şi poate chiar necesară şi este o schimbare total a legi. Acest lucru, considerăm noi liberalii nu trebuie făcut aşa. Dacă Guvernul ar fi dorit o schimbare a legii educaţiei putea să vină în dezbatere publică, ba chiar mă mir de ce nu a făcut-o, fiindcă avem de-a face cu un Guvern care se numeşte teleguvernare şi se putea explica excepţional de bine acolo tot ce doreşte Guvernul şi primul-ministru să schimbe în legea educaţiei. Avocatului poporului i s-a solicitat să conteste ordonanţa de urgenţă, în cazul în care nu o va face noi liberalii vom veni cu o moţiune simplă care va fi înaintată Parlamentului în timp util pentru a fi discutată. Este inadmisibil să lăsăm o astfel de modificare nediscutată, nesancţionată", a spus Iohannis, într-o conferinţă de presă.

Şeful liberalilor a precizat că liberalii dezavuează acest mod de a schimba legea educaţiei şi propun o descentralizare a învăţământului.

''Pe noi ne îngrijorează, dezavuăm acest mod de a schimba legea educaţiei şi atragem atenţia că dacă dorim sa avem un sistem educaţional performant este nevoie de cel puţin două lucruri - o stabilitate a legislaţiei, o predictibilitate şi o finanţare corespunzătoare a sistemului educaţional. Noi liberalii credem că aşa cum s-a procedat la schimbarea legii învăţământului nu trebuia să se procedeze, trebuia să existe o dezbatere largă, trebuiau consultaţi partenerii în această situaţie dată. În special universităţile, societatea civilă. Noi liberalii propunem descentralizarea învăţământului, depolitizarea învăţământului şi finanţarea corespunzătoare a sistemului de educaţie. Fără aceste lucruri nu vom putea avea un sistem educaţional performant, pentru asta e nevoie e consens politic, iar acesta se obţine prin negociere politică şi trecând legea prin Parlament'', a spus Iohannis.

El nu consideră că inspectoratele şcolare trebuie descentralizate.

OUG nr. 49/2014 privind modificările şi completările la Legea Educaţiei nr.

35

1/2011 a fost adoptată în şedinţa de guvern din data de 26 iunie şi publicată în Monitorul Oficial al României nr. 486 din data de 30 iunie. 

http://www.puterea.ro/social/raport-ce-romania-aloca-cele-mai-mici-sume-din-ue-pentru-educatia-prescolara-96164.html

Raport CE: România alocă cele mai mici sume din UE pentru educaţia preşcolarăUn raport publicat de Comisia Europeană (CE) arată că România alocă cele mai mici sume pentru educația preșcolară din Uniunea Europeană (UE). De asemenea, Irlanda are una dintre cele mai mari rate ale abandonului școlar și împarte cu Bulgaria primul loc în topul sărăciei și excluziunii sociale în rândul copiilor mai mici de șase ani.

Organizaţia Salvaţi Copiii a precizat, într-un comunicat de presă, că, de peste două decenii, România se menține în topul primelor cinci țări europene cu cea mai mare rată de abandon școlar. Această rată ce este mult mai mare în cazul categoriilor defavorizate de copii, în special în rândul celor de etnie romă, dovadă că peste trei sferturi dintre copiii romi care abandonează școala nu au parte de educație preșcolară.

"Alte cifre relevante despre accesul copiilor romi la educație: 70% nu merg la grădiniță, 80% dintre tinerii care nu ajung niciodată la școală sunt de etnie romă iar 38% dintre aceștia sunt analfabeți funcționali. Mai mult, la vârsta de 6 ani, ponderea copiilor romi care sunt la școală este de peste 5 ori mai mică decât media națională. Potrivit raportului sus-menționat, principalul criteriu în funcție de care copiii merg sau nu la grădiniță este cel financiar. Or, în țara noastră, jumătate dintre copiii cu vârste mai mici de șase ani sunt afectați de sărăcie sau excluziune socială. Prin comparație, în majoritatea statelor membre UE, această pondere variază între 12 și 19 procente. Așa se explică de ce, deși România este una dintre puținele țări care oferă educație preșcolară gratuită, costurile se pot dovedi totuși prea mari, din perspectiva cheltuielilor indirecte: alimentație, rechizite, îmbrăcăminte, încălțăminte, acces la servicii de igienă", susține organizația Salvaţi Copiii.

Potrivit sursei citate, în timp ce la nivelul UE sumele publice alocate ciclului preșcolar au crescut în ultimii ani, România și Polonia sunt singurele țări membre în care aceste cheltuieli au fost reduse.

Raportul „Educația și îngrijirea copiilor preșcolari” arată că România alocă pentru ciclul preșcolar 0,35% din PIB, Bulgaria - 0,92%, Ungaria - 0,7%, Republica Cehă - 0,5%, Danemarca - 1%.

"Pentru a diminua fenomenul abandonului școlar și a reduce decalajul la învățătură pentru copiii aflați în pragul excluziunii sociale, Salvați Copiii România desfășoară, de doi ani, inițiativa Grădinițele estivale, parte dintr-un

36

program mai amplu, Șanse egale pentru toți copiii, într-o societate fără discriminare, finanțat de către Fundația Ikea. Proiectul prevede inaugurarea a 30 de grădinițe (câte zece în fiecare an) funcționale pe perioada verii, pentru a facilita creșterea nivelului de pregătire pentru școală și accesul la educație primară, dar și pentru a preveni abandonul școlar pe termen lung al copiilor proveniți din medii defavorizate. Cele zece grădinițe implicate în acest an sunt în București și în județele Argeș, Constanța, Dâmbovița, Iași, Dolj și Tulcea", precizează Salvați Copiii.

http://www.puterea.ro/social/ponderea-promovatilor-mai-mare-la-filiera-teoretica-96187.html

Ponderea promovaţilor, mai mare la „filiera teoretică”Un număr de 108 candidaţi au obţinut media 10 la bacalaureat, mai puţini decât anul trecut (126), dar mai mulţi decât în 2011 şi 2012 (câte 67), însă cele mai multe medii de promovare rămân, în ultimii patru ani, în intervalul 6 - 6,49, potrivit unui raport al Ministerului Educaţiei. Cei mai mulţi candidaţi cu media maximă au fost înregistraţi în vara lui 2010 (138) , iar cei mai puţini, 51, în 2007, se arată în raportul privind situaţia la bacalaureat în ultimul deceniu. Peste 100 de elevi au mai avut 10 la bacalaureat în 2013 (126) şi 2009 (125). Pe de altă parte, în ultimii patru ani, cele mai multe medii de promovare a acestui examen (peste 6) au fost înregistrate în intervalul 6 – 6,49. În 2009 şi 2007, cei mai mulţi candidaţi care au promovat au avut medii între 9 şi 9,49.

151.311 de candidaţi

La bacalaureatul din vara acestui an au fost înscrişi 161.682 de absolvenţi ai clasei a XII-a, cei mai puţini din ultimii 10 ani. Dintre ei, la examen au fost prezenţi doar 151.311. Din totalul celor prezenţi, 91.771 (60,65%) au promovat, iar 59.265 au fost respinşi. Analizând rezultatele celor care au fost respinşi, rezultă că 10.900 au luat la probe note peste 5, fără a obţine însă media generală 6 pentru a promova examenul.

Pe filiere, ponderea absolvenţilor care au promovat este următoarea: filiera teoretică - 77,2%, filiera vocaţională - 67,8% şi filiera tehnologică - 38,7%. Promovabilitatea a fost mai mare în rândul fetelor (67,40%) faţă de băieţi (52,93%) şi superioară în mediul urban (65,21%) celei din mediul rural (49,53%). Promovabilitatea la bacalaureat a fost: în 2004 - 84,59%, în 2005 - 84,68%, în 2006 - 80,48%, în 2007 -82,08%, în 200 8- 78,30%, în 2009 - 81,47%, în 2010 - 69,30%, în 2011 - 45,73%, în 2012 -44,41%, în 2013 - 56,44%.

37

Anul acesta, în Capitală, promovabilitatea la bacalaureat a crescut cu 2,1% după contestaţii, la 58,33%, examenul din sesiunea iunie-iulie fiind promovat de 71,52% dintre absolvenţii promoţiei 2013-2014, a anunţat Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. Rezultatele finale ale examenului de bacalaureat din sesiunea iunie-iulie 2014 au fost afişate vineri la şcolile din Capitală. În 2013, promovabilitatea la bacalaureat, în Capitală, a fost de 51,91%, iar în 2012, de 39,07%.

A doua sesiune a examenului de bacalaureat din 2014 va avea loc în perioada 18-29 august, în 4 septembrie fiind programată afişarea rezultatelor finale.

http://www.romanialibera.ro/societate/educatie/fiica-cea-mica-a-lui-boc--admisa-la-liceu-cu-media-9-19-342999

Fiica cea mică a lui Boc, admisă la liceu cu media 9,19 Patricia Boc, fiica cea mică a primarului municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a fost admisă cu media 9,19 la Liceul Teoretic "Gheorghe Şincai" în urma repartizării computerizate, clasându-se pe locul 654 între cei 3.510 de absolvenţi repartizaţi în judeţ, informează Mediafax.

Potrivit site-ului Ministerului Educaţiei, Patricia Boc a fost admisă cu media 9,19 la Liceul Teoretic "Gheorghe Şincai", la specializarea Ştiinţe sociale, după ce a obţinut media 8,95 la examenul de evaluare naţională şi a avut media de absolvire 9,92. Ultima medie de admitere la profilul Ştiinţe sociale de la Liceul "Gheorghe Şincai" din Cluj-Napoca a fost 9,10.

La nivel de judeţ, Patricia Boc s-a clasat pe locul 654.

http://www.ziare.com/scoala/educatie/profesorul-mircea-miclea-despre-intelepciunea-pixului-si-felul-in-care-sunt-mintiti-elevii-interviu-1310981

Profesorul Mircea Miclea, despre "intelepciunea pixului" si felul in care sunt mintiti elevii InterviuRezultatele slabe ale examenelor de capacitate si de bacalaureat de anul acesta cuantifica, de fapt, iluzia pe care profesorii le-o creeaza elevilor, afirma fostul ministru al Educatiei, profesorul Mircea Miclea.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Mircea Miclea a explicat caprofesorii dau note prea mari fata de cunostintele pe care le au elevii si le fac

38

astfel un mare deserviciu: "ii fac pe elevi sa aiba iluzia cunoasterii, sa creada ca stiu, cand, de fapt, nu stiu. Daca eu iau note mari pe nimica, de ce m-as stradui sa invat mai mult?".

In plus, spune fostul ministru al Educatiei, "datele sunt musamalizate, in loc sa genereze decizii si actiuni reformatoare", iar o asemenea incercare este si recenta modificare a Legii educatiei.

Profesorul Miclea a analizat in interviul pentru Ziare.com cateva dintre cele mai controversate aspecte ale ordonantei de guvern: "Mediocritatea poate sa stea linistita pana la pensie, nimeni n-o poate tulbura. (...) Traim in tara in care intelepciunea pixului e mai tare decat datele empirice si analiza riguroasa."

Cum evaluati rezultatele recentelor examene nationale? Ce spun ele despre starea Educatiei din Romania si despre nivelul elevilor?

Daca examinam datele de la evaluarile nationale din acest an, capacitate si bacalaureat, putem spune ca aproximativ 30% dintre elevii de clasa a VIII-a si 40% dintre absolventii de liceu nu pot face fata unor standarde nationale de evaluare. Daca analizam si interpretam aceste date, putem spune multe lucruri. Mentionez cateva, mai relevante.

Evaluarea elevilor pe parcursul anilor scolari este distorsionata: profesorii dau note prea mari fata de cunostintele pe care le au elevii. Le fac un mare deserviciu: notele mari, obtinute pe cunostinte putine, ii fac pe elevi sa aiba iluzia cunoasterii, sa creada ca stiu, cand, de fapt, nu stiu.

Teoria lor despre invatare este determinata, in primul rand, de cum se face evaluarea: ce si cat invat eu ca elev depinde, in mod fundamental, de cum ma evaluezi tu ca profesor. Daca eu iau note mari pe nimica, de ce m-as stradui sa invat mai mult? Procentele pe care le-am prezentat mai sus arata marimea acestei iluzii, pe care profesorii o creeaza elevilor.

Datele sunt musamalizate, in loc sa genereze decizii si actiuni reformatoare. De cel putin 3 ani avem cam aceleasi rezultate la capacitate si bacalaureat, care, din pacate, concorda cu rezultatele obtinute la PISA.

A fost penalizata vreo scoala, vreun professor sau director pentru aceste rezultate? Nu. A initiat ministerul, asa cum ar fi trebuit, un program de interventie preventiva: sa identifice copiii, scolile cu risc si sa stabileasca un plan de masuri, monitorizat riguros, pentru reducerea riscului de esec? NU!

In loc sa aloce preventiv resurse, pentru a reduce esecul la bacalaureat, guvernul (vezi OUG 49/ 2014) ii lasa pe elevi sa pice examenele si abia apoi le ofera meditatii gratuite. Unde e logica?

Orientarea scolara si profesionala se face de mantuiala sau nu se face deloc. Consilierea in cariera a disparut din programa scolara, a devenit subiect al orei de dirigentie, care adesea nu se tine. Elevii nu sunt invatati sa-

39

si descopere punctele tari si punctele slabe si nici sa-si aleaga ocupatii potrivite cu profilul lor ocupational.

Rezumand, tragedia nu este atat in rezultatele obtinute in acest an, cat, mai ales, in faptul ca, pe baza lor, nu se implementeaza niciun plan de masuri. Vedem cat de obtuz e sistemul educational: produce erori, dar nu face nimic ca acestea sa nu se repete.

A existat o culpa a celor care au elaborat subiectele la limba romana pentru examenul de capacitate? Au dreptate parintii care ii acuza si sustin ca elevii au fost indusi in eroare?

Da, cred ca formularea subiectelor a lasat mult de dorit.

De ce an de an apar probleme cu formularea subiectelor? Ce e gresit in procedura de elaborare a acestora?

Apar astfel de probleme pentru ca, asa cum se intampla foarte frecvent in Romania, lucrurile se fac "la plesneala", in loc sa se bazeze pe stiinta si pe metoda riguroasa.

Exista o intreaga ramura a stiintelor educatiei - numita docimologie - care ne spune cum trebuie procedat, evident, daca ne pasa de ea. Intai creezi, pentru fiecare disciplina, un numar mare de subiecte de examen, practic o baza de evaluare. Apoi, pe parcursul anilor de studiu, pe esantioane semnificative de elevi, verifici corectitudinea subiectelor si, prin analiza statistica, nivelul lor de dificultate.

In ziua examenului nu faci altceva decat sa selectezi, din aceasta baza de subiecte deja validate, cateva, care constituie pachetul de evaluare. Nu te apuci sa creezi subiecte in preziua examenului, fara testarea lor empirico-statistica prealabila, asa cum se face acum.

Procedura, schitata mai sus, permite, prin analiza statistica, sa dai subiecte de acelasi nivel de dificultate in fiecare an, pentru a nu dezavantaja o generatie fata de alta. Ministerul are la dispozitie un intreg institut de Stiinte ale Educatiei si o armata de profesori prin care ar putea face o evaluare fundamentata stiintific a elevilor. Nu inteleg de ce, in acesti ani, indiferent cine a fost la guvernare, nu s-au utilizat fondurile europene pentru a rezolva aceasta problema.

Recentele modificari ale Legii educatiei au creat mari dezbateri. Si am sa ma refer la cateva care au generat cele mai mari controverse. Profesorii nu vor mai putea fi angajati decat in urma unui concurs organziat de inspectroatul scolar. Unii au criticat masura, altii au salutat modificarea spunand ca in acest fel ar fi asigurat un standard unitar al cadrelor didactice in toate scolile.

Standardele unitare sunt una, angajarea e cu totul altceva. Cei care le confunda ori sunt prosti, ori rauvoitori. Standardele unitare se asigura prin

40

examenul de definitivat, care e organizat la nivel national, de catre minister, conform art. 241 din Legea Educatiei Nationale.

Dupa ce ai absolvit masteratul didactic (inclusiv stagiul practic), daca vrei sa profesezi ca profesor, trebuie sa promovezi examenul national de definitivat. Abia dupa aceea dobandesti titlul de profesor cu drept de practica in invatamantul preuniversitar.

Standardele unitare sunt, asadar, asigurate prin examen national. Concursul de angajare se poate apoi face la nivelul scolii. Avantajul oferit de LEN era ca scoala, care te angaja pe baza unui concurs, te putea si concedia, daca nu performai. Acum, prin noile modificari, daca un profesor are o prestatie profesionala lamentabila nu poate fi dat afara din scoala, pentru ca a dat concurs de angajare la nivel national. Mediocritatea poate sa stea linistita pana la pensie, nimeni n-o poate tulbura.

Doctoratul in regim de frecventa redusa nu este, pana la urma, o iesire din ipocrizie, deoarece oricum doctoranzii nu prea frecventau cursurile, in fapt? Doctoratul in regim de frecventa redusa "reprezinta o racordare a sistemului educational romanesc la practicile internationale si asigura egalitatea de sanse in ceea ce priveste accesul specialistilor la pregatirea profesionala de inalta tinuta stiintifica conferita de studiile doctorale", sustine Consiliul National al Rectorilor.

Consiliul National al Rectorilor este una dintre cele mai conservatoare structuri din sistemul educational. Rezolutiile acestuia sunt expresia universitatilor slabe din Romania, nu a celor performante, care sunt minoritare.

Doctoratul este un mijloc, nu un scop. Este principalul mecanism prin care iti formezi resursa umana pentru cercetarea performanta, cu scopul de a spori calitatea cercetarii. Reamintesc cat de prost suntem plasati in ranking-urile internationale si ca suntem ultimii la inovare, in Europa.

Iar formarea resursei umane pentru cercetare si cercetarea de varf se fac printr-o activitate dedicata - doctoratul cu frecventa. Doctoranzii pot fi folositi si ca asistenti universitari, conform legii. Cei care spun ca doctoranzii nu frecventeaza scoala ar trebui sa se uite la activitatea lor de cercetare; probabil ca e proasta si doctoranzii nu au ce invata, de aceea nici nu ii frecventeaza.

Probabil ca si-au angajat rudele sau sicofantii pe pozitii de asistenti si nu mai vor sa-i utilizeze pe doctoranzi. Ipocritul striga "Ipocritii"!Exista doctorate la frecventa redusa si in alte tari, dar ele sunt oferite de universitatile mai slabe, nu de cele performante.

In plus, o serie de studii (vezi, de pilda, Doctoral studies and Qualification in Europe and the United States, publicat de UNESCO-CEPES) recomanda introducerea doctoratului la frecventa redusa doar ca doctorat profesional.

41

Reluand argumentul invocat de Consiliul National al Rectorilor, as spune ca doctoratul cu frecventa redusa reprezinta o racordare a sistemului educational romanesc la cele mai proaste practici internationale si asigura egalitatea de sanse pentru obtinerea titlului de doctor a celor performanti si dedicati stiintei cu cei care isi fac doctoratul dupa orele de serviciu.

Daca CNR considera ca formarea resursei umane pentru cercetare si cresterea calitatii cercetarii se fac prin doctorat cu frecventa redusa, ii recomand sa-si breveteze descoperirea si sa o prezinte celor de la Oxford sau Cambridge. Stiinta va avea numai de castigat.

Anul pregatitor pentru elevii fara Bac si organizarea celei de-a treia sesiuni de Bac reprezenta, in fond, sanse in plus acordate elevilor?

Am auzit acest argument populist, care este, in fapt, o aberatie logica, din doua motive.

Daca vrei sa oferi o sansa in plus unor elevi sa-si ia bacalaureatul, de ce ii ajuti dupa ce au picat examenul? De ce nu ii identifici din timp, si e atat de usor sa o faci, prin rezultatele la simulari sau performanta lor scolara, si sa le oferi meditatii gratuite inainte de bacalaureat?

Se confunda tratarea efectului cu tratarea cauzei. Performanta la Bac e un efect. Se incearca cosmetizarea efectului, in loc sa se atace cauzele: calitatea profesorilor, curriculum-ul, notarea distorsionata de-a lungul anilor de studiu, lipsa orientarii in cariera. Ca sa mai invoc si faptul ca multi absolventi nici macar nu au vrut sa se prezinte la examenul de bacalaureat. O adecvata orientare in cariera ar fi mult mai binevenita.

Nu ma mira insa aceste argumente populiste. Mediocritatea si grupurile de interese se legitimeaza intotdeauna prin populism.

In fine, cel mai rau lucru este ca toate aceste modificari ale legii s-au facut "din pix". In spatele Legii Educatiei Nationale, se afla o analiza riguroasa (vezi Raportul Romania Educatiei, Romania cercetarii), pe baza caruia s-au elaborat principalele solutii, agreate in Pactul National pentru Educatie.

Din acest Pact am derivat Strategia de reforma - Educatie si cercetare pentru societatea cunoasterii, iar Legea Educatiei Nationale a fost derivata ca o componenta de implementare a acesteia. Analiza - pact - strategie - lege, acesta a fost demersul, riguros.

Acum, dintr-o invartitura de pix, schimbam aproape totul. Traim in tara in care intelepciunea pixului e mai tare decat datele empirice si analiza riguroasa.

42

http://www.ziare.com/klaus-johannis/pnl/pnl-ameninta-guvernul-cu-motiune-iohannis-executivul-a-stat-dupa-colt-si-a-asteptat-sa-plece-parlamentul-1311127PNL ameninta Guvernul cu motiune. Iohannis: Executivul a stat dupa colt si a asteptat sa plece Parlamentul (Video)Presedintele PNL, Klaus Iohannis, a anuntat, luni, ca liberalii vor initia o motiune simpla daca Avocatul Poporului nu va contesta la CCR ordonanta de urgenta privind modificare Legii Educatiei."Avocatului Poporului i s-a solicitat sa conteste aceasta ordonanta de urgenta. In cazul in care n-o va face, noi, liberalii, vom veni cu o motiune care va fi inaintata in timp util pentru a fi discutata atunci cand se intruneste Parlamentul in sesiunea de toamna. Este inadmisibil sa lasam o astfel de modificare nepregatita, nediscutata, nesanctionata", a declarat Klaus Iohannis, intr-o conferinta de presa.De asemenea, liderul PNL a spus ca "Guvernul a stat parca dupa colt si a asteptat sa plece Parlamentul" pentru a veni cu o ordonanta in aproape 100 de puncte, care, in opinia liberalilor, nu este "una urgenta", ci "o schimbare totala a legii".Ponta: Modificarile la Legea educatiei sunt bune, scoala nu este o jungla"Acest lucru, consideram noi, liberalii, nu trebuie facut asa. Daca Guvernul ar fi dorit o schimbare a Legii Educatiei, putea sa vina in dezbatere publica, ba chiar ma mir de ce n-a facut-o, fiindca avem de-a face cu un fenomen care se numeste teleguvernare. Se putea explica acolo tot ce doreste Guvernul si prim- ministrul sa schimbe in Legea Educatiei.Pe noi ne ingrijoreaza, dezavuam acest mod de a schimba Legea Educatiei si atragem atentia ca daca dorim sa avem un sistem educational performant, este nevoie de cel putin doua lucruri: o stabilitate a legislatiei, o predictibilitate si o finantare corespunzatoare a sistemului educational", a mai spus Klaus Iohannis.De asemenea, Iohannis a precizat ca liberalii considera ca erau necesare consultari inclusiv cu universitatile si cu societatea pe tema acestei modificari.Avocatul Poporului, sesizat de Basescu cu privire la modificarea Legii EducatieiOrdonanta de urgenta la care face trimitere Klaus Iohannis, OUG nr 49/2014 privind modificarile si completarile la Legea Educatiei nr. 1/2011, a fost adoptata in sedinta de guvern din data de 26 iunie si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 486 din data de 30 iunie.

43

Ordonanta de urgenta prevede, printre altele, organizarea unei a treia sesiuni de Bacalaureat, posibilitatea ca rectorii de la stat sa fie in functie pe viata si reintroducerea doctoratului la frecventa redusa.Presedintele Traian Basescu i-a adresat deja lui Victor Ciorbea, Avocatul Poporului, o scrisoare in care ii solicita sa sesizeze CCR cu privire la neconstitutionalitatea OUG 49/2014, dupa ce acesta a spus ca asteapta sesizari din partea contestatarilor, chiar daca legea prevede ca are obligatia sa se autosesizeze.

http://www.ziare.com/raluca-turcan/pdl/pdl-cere-demisia-ministrului-educatiei-acuzatii-grave-despre-ancheta-dna-de-la-bacalaureat-1311106PDL cere demisia ministrului Educatiei - acuzatii grave despre ancheta DNA de la Bacalaureat"Indolenta si nepasarea" ministrului Educatiei, Remus Pricopie, sunt de vina pentru haosul diplomelor de Bacalaurat, si nu ancheta DNA in acest caz, este de parere vicepresedintele PDL Raluca Turcan, care ii cere demisia acestuia."Demisia ministrului Educatiei ar fi un gest de asumare minor pentru dezastrul generat in invatamant", spune deputatul PDL, intr-un comunicat remis Ziare.com, adugand ca Remus Pricopie are acesta optiune "pentru a-si asuma degringolada generata in randul absolventilor examenului de bacalaureat din acest an".Raluca Turcan il acuza pe ministru de "indiferenta, indolenta si incoerenta cu care a tratat problema diplomelor de Bac din februarie si pana acum".Vicepresedintele PDL sustine ca i-a atras atentia ministrului Educatiei inca din luna februarie cu privire la ancheta desfasurata de DNA in cazul contractului de tiparire a diplomelor de Bacalaureat."Problema diplomelor trebuie rezolvata urgent pentru ca elevii care iau examenul de bacalaureat in anul 2014 sa nu aiba de suferit. Am sugerat, inca din luna februarie, ca Imprimeria Nationala sau Imprimeria BNR ar trebui sa fie responsabile pentru tiparirea diplomelor. Sase luni mai tarziu, a devenit clar ca ministrului Educatiei nu numai ca nu ii pasa de absolventii de Bac din acest an, ba chiar ii sfideaza.Mai mult, Ministerul Educatiei a complicat si mai mult viata absolventilor, parintilor lor prin emiterea unui ordin de ministru in data de 11 iulie care face, practic, inutilizabile adeverintele deja emise pentru a proba ca absolventul de liceu a luat examenul de bacalureat", a mai afirmat deputatul PDL.Vicepresedintele democrat-liberal sustine ca "elevii nu mai stiu ce adeverinta este corecta si valida si nu stiu daca vor fi primiti la inscriere la universitati doar pe baza acestor adeverinte"."Cu siguranta, ministrul Pricopie nu poate plati pentru stresul provocat elevilor si parintilor de ministerul pe care il conduce decat prin demisie.Inventatorii 'celei de a treia sesiuni de Bacalaureat' ar trebui sa stie foarte bine ca universitatile serioase din strainatate, la care elevi romani eminenti vor sa studieze, nu sunt familiarizate cu 'smecheriile' si 'inovatiile pentru mascarea esecului' marca PSD", mai spune Raluca Turcan.BAC 2014: Promovatii primesc adeverinte, nu diplome, din cauza anchetei DNA

44

Cei au promovat examenul de bacalaureat in sesiunea de vara vor primi adeverinte in locul diplomelor, dupa ce DNA a demarat o ancheta privind monopolul unei companii private legat de tiparirea documentelor.Procurorii DNA ancheteaza felul in care dirma Romdidac a primit dreptul exclusiv de a tipari diplome scolare si universitare, incepand din anul 2002.

http://www.ziare.com/scoala/bacalaureat-2014/bac-2014-fete-vs-baieti-oraseni-vs-elevi-din-mediul-rural-care-s-au-descurcat-mai-bine-1311086BAC 2014: Fete vs. baieti, oraseni vs. elevi din mediul rural. Care s-au descurcat mai bine?Examenul de bacalaureat din sesiunea iunie-iulie a fost promovat de mai multe fete decat baieti, se arata intr-un raport intocmit de Ministerul Educatiei Nationale (MEN).Dintre cei peste 161.000 de absolventi ai clasei a XII-a inscrisi pentru sustinerea acestui examen, au participat circa 151.000, se mentioneaza intr-un comunicat de presa al MEN. Dintre acestia, aproximativ 91.700 (60,65%) au promovat, in vreme ce peste 59.000 au fost respinsi."Mentionam ca din totalul celor 59.265 de absolventi, 10.900 au promovat probele din cadrul Bacalaureatului, fara a obtine media generala 6 si a promova astfel Bacalaureatul", potrivit documentului citat.Scandalul diplomelor de Bac Reactia Ministerului EducatieiAsadar, reprezentantii ministerului au precizat ca peste 3.100 de candidati au obtinut medii intre 5 si 5,49, iar alti 7.700 de absolventi au avut medii cuprinse intre 5,50 si 5,98.Amintim ca probele pot fi promovate cu media minima 5, insa media totala necesara pentru promovarea examenului trebuie sa fie minimum 6.Ministerul Educatiei a aratat ca rata de promovare a fost mai mare in randul fetelor, respectiv de 67,40%, fata de baieti - 52,93%.BAC 2014 Se intampla in Vaslui: Eleva de 10, notata cu 2 din gresealaDe asemenea, mai multi candidati din mediul urban au luat Bacul, si anume 65,21%, fata de absolventii de liceu din mediul rural - 49,53%.Pe filiere, situatia absolventilor promovati este urmatoarea: filiera teoretica - 77,2%, filiera vocationala - 67,8% si filiera tehnologica - 38,7%.

45

UNIVERSITARhttp://adevarul.ro/locale/galati/facultatea-medicina-asaltata-absolventii-bacalaureat-zi-inscriere-1_53c42c8c0d133766a86cb001/index.htmlFacultatea de Medicină, asaltată de absolvenţii de Bacalaureat în prima zi de înscriereLa finalul primei zile de înscrieri şi-au depus dosare 459 de candidaţi, cu 505 fişe. Asta înseamnă că există candidaţi care au depus dosare la mai mult de o facultate. Cele maicăutate facultăţi sunt cele de Medicină şi Farmacie, Arhitectură Navală şiEducaţie Fizică şi Sport.Înscrierile vor continua zilnic, până vineri, 18 iulie, la ora 15.00. "Le atragem atenţia absolvenţilor de Bacalaureat din promoţia 2014 că trebuie să prezinte, la depunerea dosarelor de înscriere, modelele noi de adeverinţe, care au viza Inspectoratului Şcolar Galaţi", ne-a declarat secretarul general al Comisiei de admitere din cadrul Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi, Ştefan Baltă.

Până acum, doar un singur candidat a venit cu un dosar la care a ataşat o adeverenţă întocmită după modelul vechi, studentul urmând să fie contactat pentru a se conforma noilor reguli.

Vă reamintim că la Admiterea 2014 au fost scoase la concurs 1.850 de locuri la buget şi aproape 1.600 de locuri la taxă.

http://adevarul.ro/locale/galati/sute-studenti-veniti-republica-moldova-isi-risca-viata-bunurile-ajunge-acasa-1_53c3c4630d133766a868b6b2/index.htmlSute de studenţi veniţi din Republica Moldova îşi riscă viaţa şi bunurile pe care le au pentru a ajunge acasăStudenţii gălăţeni care vin de peste Prut găsesc tot felul de metode inedite de a economisi banii de buzunar daţi de părinţi. Nu de puţine ori, atunci când rămân fără bani, dar vor cu orice preţ să meargă acasă, la părinţi, ei sunt nevoiţi să facă autostopul. Culmea este că deşi aleg doar maşini cu numere de Moldova, în care zic că au mai multă încredere, ei se expun totuşi unor riscuri.

46

Pentru foarte mulţi tineri din Republica Moldova, drumul spre casă poate deveni extrem de costisitor atunci când se termină toate resursele financiare alocate de părinţi. Şi atunci ei recurg la metoda clasică: "Ia-mă nene!". Aşa se face că în ultimii ani, la ieşirea din Galaţi către Vama Giurgiuleşti a apărut un loc extrem de iubit de studenţii basarabeni. Zona este denumită "la cap de pod", unde nu este zi în care să nu vezi câte un un tânăr care face cu mâna maşinilor care merg spre Vamă.

"Este ceva normal având în vedere că trăiesc mult prea aproape şi pentru că lumea în sate se cunoaşte. Merg des cu cunoscuţi, pe care i-am întâlnit întâmplător", ne spune Cristina Cernei, o studentă de la Galaţi.

“M-am obişnuit şi nu-mi mai este frică. De fiecare dată fac cu mâna doar maşinilor cu număr de Moldova, dar mă uit puţin şi la faţa şoferului, să vad dacă este de încredere. Îl întreb unde merge, cât cât îmi ia, mă plâng că-ş student şi că n-am bani prea mulţi şi de multe ori reuşesc să merg aproape gratis, evident, dacă prind vreun şofer care trece pe aproape de casa mea”, spune Alex Brânză, student moldovean la Horticultură în Bucureşti, venit la Galaţi cu autostopul, pentru a-şi vedea iubita.

“De la cap de pod iau o maşină cu număr de Moldova, dau 10 lei până la graniţă. Dacă şoferul merge mai departe spre Cahul, ma duc cu el, dacă nu iau maxi-taxi până acasă”, povesteşte Nadia, o studentă la master, la Teatru Muzical. Alte studente se încumetă să facă autostopul tocmai până în Ucraina. Plătesc mai puţin, spun ele şi maşina le lasă în poarta casei, dacă au norocul să întâlnească pe drum un consătean.

Studenţii din Republica Moldova mai au posibilitatea să ajungă acasă cu maxi-taxi sau cu autocarul, care îi ia din faţa căminelor, dar costurile sunt mai ridicate.

http://adevarul.ro/locale/calarasi/oportunitati-cariera-opt-studenti-trecut-testul-angajarii-adr-sud-muntenia-1_53c42e900d133766a86cc5c7/index.htmlOportunităţi pentru carieră. Opt studenţi au trecut testul angajării la ADR Sud MunteniaForţe proaspete la Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR)Sud Muntenia. O nouă serie de studenţi au fost admisă pentru angajări pe perioada vacanţei de vară.În urma selecţiei, din cei 23 de studenţi în anii terminali, care urmează cursurile unei facultăţi economice sau tehnice, interesaţi de acest job, au trecut testul doar 8. Aceştia vor încheia contracte individuale de muncă, pe perioadă determinată, în timpul vacanţei de vară. Ei vor lucra în cadrul

47

următoarelor departamente ale ADR Sud Muntenia: Direcţia Organism Intermediar POR, Direcţia Dezvoltare şi Comunicare, Direcţia Economică şi Serviciul Organism Intermediar POSCCE. Aceştia se vor bucura de toate drepturile salariale ale unui angajat al Agenţiei.

Directorul ADR Sud Muntenia, Liviu Muşat, le-a urat bun venit candidaţilor selectaţi şi le-a mulţumit pentru interesul manifestat faţă de programul realizat de Agenţie: „Pentru noi este un program serios, deoarece vedem în dumneavoastră viitorii noştri colaboratori după terminarea studiilor. În cei 15 ani de când ne desfăşurăm activitatea, am ajuns la concluzia că este foarte greu să recrutezi, mai ales tineri cu elan, cu dorinţa de a munci. Cei mai mulţi dintre voi fie alegeţi să rămâneţi în Bucureşti, fie plecaţi din ţară. Din acest motiv, este al şaselea an de în care reluăm acest program pentru a încerca să creăm punţi între dumneavoastră şi noi, pentru a vă oferi oportunitatea de a vă familiariza cu Agenţia!”

Prin această iniţiativă, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia doreşte să ofere avantajul familiarizării studenţilor cu programele finanţate de Uniunea Europeană şi cu un mediu de lucru performant. Totodată, se doreşte ca acest program să contribuie la dezvoltarea profesională ulterioară a studenţilor.

http://www.curentul.ro/2014new/social/2645-programe-de-internship,-în-această-vară,-la-ministerul-tineretului-şi-sportuluiPrograme de internship, în această vară, la Ministerul Tineretului şi SportuluiDouă programe de internship, SMART Internship - organizat de Liga Studenţilor Români din Străinătate şi  Internship în Guvernul României - organizat de Guvernul României, se vor desfăşura în această vară la Ministerul Tineretului şi Sportului.

Cele două programe vor aduce 15 tineri mai aproape de administraţia centrală pentru a participa la activitatea ministerială. Internii vor lucra în diferite departamente, alături de ministrul Tineretului şi Sportului, Gabriela Szabo şi angajaţii MTS.

 Potrivit reprezentanţilor ministerului, admiterea în cadrul celor două programe de internship s-a făcut în urma unui proces riguros de selecţie dintr-un număr mare de candidaţi.

Studenţii care au optat pentru MTS prin SMART Internship provin de la universităţi din afara graniţelor ţării: Universitatea Sheffield, Marea Britanie, Universitatea Bournemouth, Marea Britanie, Universitatea Durham, Marea Britanie, Universitatea Sunderland, Marea Britanie, Universitatea Nice Sophia Antipolis, Franța.

48

Programul SMART Internship a demarat pe 2 iulie 2014 şi se va încheia pe 2 octombrie 2014, iar Programul de Internship în cadrul Guvernului României se va desfăşura între 23 iulie 2014 şi 15 septembrie 2014.

http://www.evz.ro/au-inceput-inscrierile-la-universitatea-politehnica-iata-care-sunt-metodele-de-admitere.html

Au început înscrierile la Universitatea Politehnica. Iată care sunt metodele de admitere. Înscrierile pentru admiterea la Universitatea Politehnica din Bucureşti pentru anul universitar, 2014-2015 au început sâmbătă, 12 iulie şi se încheie pe 19 iulie. Candidaţii vor susţine examenele de admitere în perioada 21-22 iulie.

Absolvenţii care doresc să aplice pentru ocuparea unui loc de student în cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti îşi pot depune dosarul de înscriere în perioada 12-19 iulie.

Examenul de admitere din perioada 21-22 iulie este dedicat cadidaţilor care vor să urmeze una din următoarele facultăţi din cadrul Universităţii Politehnica: Energetică, Automatică şi Calculatoare, Electronică, Transporturi, Ingienrie Aerospaţială, Inginerie în limbi străine şi Stiinţe aplicate. De asemenea, există un test de competenţe lingvisitce, programat pentru 18 iulie 2014 pentru cei care aplică pentru secţia Inginerie în Limbi Străine.

La celelalte facultăţi, candidaţii intră pe baza mediei de la Bacalaureat 2014 şi a unui interviu. Aceste facultăţi sunt: Inginerie Electrică, Inginerie Mecanică şi Mecatronică, Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice, Ingineria Sistemelor Biotehnice, Ştiinţa şi Ingineria Materialelor, Inginerie Medicală, Antreprenoriat, Inginerie şi Managementul Afacerilor.

Taxa pe care candidaţii trebuie să o achite la înscriere este de 100 de lei.

La depunerea dosarului, candidaţii au nevoie de următoarele acte:

-3 fotografii (format 3x4 cm, color, pe hartie mata);

- diplomă sau adeverinţă de bacalaureat (original);

49

- foaia matricolă eliberată de liceu (original);

-copie legalizată a certificatului de naştere;

-adeverinţă medicală (eliberată de liceu sau de medicul de familie);

-fişă de înscriere (se va completa la secretariatul fiecărei facultaţi).

http://www.evz.ro/rectorul-universitatii-babes-bolyai-cere-revocarea-ordonantei-care-modifica-legea-educatiei.html

Rectorul Universității "Babeș-Bolyai" cere revocarea ordonanței care modifică legea Educației Profesorul universitar Ioan Aurel Pop critică ordonanța Guvernului și cere revenirea asupra documentului.

Reprezentantul universității consideră că modificările aduse legii Educaţiei creează posibilitatea de afirmare a concurenţei neloiale, de încurajare a mediocrităţii, de scădere a standardelor profesionale şi chiar de manifestare a unor abuzuri.

Un motiv de îngrijorare este cel privitor la posibilitatea apariţiei unui sistem paralel de educaţie, bazat pe standarde duble în ceea ce priveşte învăţământul de stat şi învăţământul privat.

"Favorizează un regim discriminatoriu între universităţile de stat şi cele private, cu permisiunea ca cele din urmă să recurgă la metode nedemocratice, incorecte, neacadamice. Evidente sunt în acest sens prevederi variate, de la exercitare pe timp nelimitat a funcţiilor de conducere până la organizarea programelor de studiu şi la promovarea persoanelor în funcţii didactice", se arată într-un comunicat citat de Agerpres.

Documentul mai precizează că universităţile particulare, în mare măsură, sunt promotoare ale "unei calităţi scăzute a instruirii şi educaţiei", adevărate '"fabrici de diplome", emise sub egida MEN.

De asemenea, se conturează riscul decredibilizării instituţiilor universitare în ansamblul lor, prin organizarea unor forme de instruire difuze şi care nu sunt clar specificate şi diferenţiate, menite să semene confuzie între şcoli cu denumiri omonime, dar care în mod evident au un statut şi un rol diferit.

Conducerea universităţii clujene consideră că anumite ambiguităţi ale ordonanţei ar avea ca efect îndepărtarea unor tineri valoroşi de cariera

50

didactică. De asemenea, mai semnalează existenţa unor premise pentru diminuarea calităţii doctoratelor, în condiţiile în care toate universităţile au posibilitatea să organizeze studii de acest nivel, fără discernământ, fără ierarhie, fără disociere între o formă de doctorat sau alta, existând riscul de a scădea exigenţa, în anumite universităţi, pentru forma de doctorat cu frecvenţă redusă.

Rectorul UBB şi preşedintele Senatului Universităţii acuză, totodată reintroducerea unor prevederi care dau posibilitatea prelungirii 'sine die' a unor funcţii de conducere, care prefigurează perspectiva gravă a autoritarismului.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-17671997-admitere-facultate-2014-cate-locuri-scot-concurs-cele-mai-mari-universitati-stat-din-tara-care-sunt-taxele-inscriere.htm

Admitere Facultate 2014: Cate locuri scot la concurs cele mai mari universitati de stat din tara si care sunt taxele de inscriere Eseul motivational, in care candidatii trebuie sa explice de ce vor sa urmeze o anumita institutie de invatamant superior, inlocuieste la tot mai multe facultati examenul de admitere clasic, prin care cei care aspirau la statutul de student erau departajati in urma unor probe scrise, scrie Mediafax.Chiar daca, pentru unii, redactarea eseului motivational poate parea o formalitate, aceasta proba nu este lipsita de importanta, in conditiile in care candidatii primesc calificative - admis sau respins -, iar ultimul determina scoaterea din concurs.O alta noutate, impusa de Ministerul Educatiei, este aceea ca, de anul acesta, la admitere nu se mai iau in considerare notele din liceu, luate in calcul, pana in 2013, de mai multe facultati.In Capitala, autonomia universitara da liber, si anul acesta, la mai multe tipuri de admitere, de la probe scrise in care conteaza exclusiv ce reuseste candidatul in ziua examenului, la "concurs de dosare", prin care diferenta o fac mediile de la bacalaureat.

Cea mai mare taxa de inscriere din Universitatea Bucuresti - 330 de lei, la DreptPentru anul 2014-2015, Universitatea Bucuresti (UB) pune la dispozitia candidatilor 4.400 de locuri la buget si 4.000 de locuri cu taxa, pentru cele 19 facultati ale sale si departamentul de invatamant la distanta Credis.Inscrierile au inceput joi, 10 iulie, si dureaza pana in 18 iulie, taxele fiind intre 80 de lei (Facultatea de Fizica) si 330 de lei (Facultatea de Drept).Taxa de inscriere difera, insa, in functie de numarul dosarelor depuse, candidatii avand posibilitatea de a intra, simultan, in cursa pentru un loc la mai

51

multe facultati. Astfel, la Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, candidatii platesc 250 de lei pentru un dosar, 300 de lei pentru 2-3 dosare si 350 de lei pentru 4-5 dosare. La Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei se platesc 150 de lei pentru o singura optiune, 200 de lei - pentru doua si 250 de lei - pentru trei optiuni. La Facultatea de Stiinte Politice, taxa de inscriere este de 150 de lei pentru primul dosar depus si 75 de lei pentru al doilea dosar. Pentru al treilea dosar, candidatul nu mai plateste taxa.Probele au loc in intervalul 21-25 iulie, iar data limita de afisare a rezultatelor este 28 iulie.La aproape jumatate dintre facultatile Universitatii din Bucuresti, admiterea se face in urma concursului de dosare, decisiva fiind media de la bacalaureat. De asemenea, concursul de dosare implica si un eseu motivational, care va fi notat cu admis/respins sau care poate avea o pondere de 25 la suta din media de admitere. Un alt sistem de admitere se bazeaza pe media la bacalaureat, intr-o anumita pondere, si pe un test grila sau o proba de aptitudini, abilitati artistice ori un text scris.Admiterea exclusiv pe baza unui examen scris se face la facultatile de Drept, Jurnalism si Stiintele Comunicarii, Facultatea de Litere - Specializarea Comunicare si Relatii Publice (IF), Facultatea de Limbi si Literaturi Straine -Specializarile Engleza, Franceza, Germana, Neerlandeza, Spaniola, Araba, Chineza, Japoneza, Turca, Traducere si interpretare si Facultatea de Psihologie si Siintele Educatei specializarea Psihologie.Inainte de a se inscrie la una dintre facultatile UB, candidatii sunt indrumati sa faca o lista cu abilitatile si interesele lor. "Esti o fire pragmatica sau dimpotriva, una boema? Care sunt hobby-urile tale? Te vezi lucrand la un birou? Sau iti doresti un job dinamic, in care sa calatoresti mult? Esti o fire extrovertita sau introvertita? De ce este importanta o astfel de lista? Pentru ca aceasta te va ajuta sa iti alegi domeniul in care sa studiezi in conformitate cu inclinatiile tale", le spune UB candidatilor, pe site-ul insitutiei de invatamant superior.

La ASE, fara test grilaAcademia de Studii Economice (ASE) Bucuresti are disponibile, pentru studii de licenta in anul universitar urmator, 5.608 de locuri, dintre care 2.683 fara taxa si 2.691 cu taxa. Taxele la programele de studii universitare de licenta organizate la forma de invatamant cu frecventa este de 100 lei, in aceasta fiind incluse primele doua optiuni. Candidatii care vor sa isi exprime mai mult de doua optiuni vor plati, in plus, cate 25 lei pentru fiecare optiune exprimata. In schimb, la programele de studii universitare de licenta organizate la forma de invatamant cu frecventa redusa si la distanta taxa este unica, de 100 lei, indiferent de numarul optiunilor solicitate de catre candidat.Inscrierile au loc in perioada 15-18 iulie, intre orele 9.00 si 17.00. Afisarea rezultatelor obtinute la eseul motivational in 19 iulie, iar a celor finale, cu candidatii admisi si respinsi, la 29 iulie.Admiterea la ASE in 2014 la facultate (ciclul licenta) se face prin concurs, pe baza mediei de la bacalaureat si a unui eseu motivational notat cu admis/respins. Pentru facultatile cu predare in limbi straine se sustine initial o proba de competenta lingvistica eliminatorie pentru programele respective de studiu, notata cu calificativul admis / respins. Pentru calificativul admis este necesara acumularea a minim 50 de puncte din 100 posibile. Candidatii

52

admisi la proba de competenta lingvistica sunt ierarhizati conform mediei de la bacalaureat.In 2013, la ASE s-a dat examen de admitere, la care o pondere de 70% a avut-o testul grila, iar 30%, media examenului de bacalaureat.

Examen scris la jumatate din facultatile Universitatii PolitehnicaUniversitatea Politehnica Bucuresti (UPB) are disponibile, pentru studii de licenta, 5.950 de locuri, dintre care 1.150 cu taxa.La sapte facultati ale UPB se organizeaza examen scris cu doua probe. Acestea facultati sunt Energetica, Automatica si Calculatoare, Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei,Transporturi, Inginerie Aerospatiala, Inginerie in Limbi Straine si Stiinte Aplicate.La celelalte opt facultati din UPB, admiterea se face pe baza unei probe orale (interviu care cuprinde si un test grila) si a rezultatelor examenului de bacalaureat. Interviul se sustine in aceeasi zi cu inscrierea.Inscrierile se fac la sediile facultatilor, in perioada 12 - 19 iulie, intre orele 9:00 si 16:00, si tot in acest interval are loc proba interviu, conform programului de inscriere. Taxa de inscriere este de 100 lei.Un candidat se poate inscrie la oricate facultati vrea, urmand sa depuna cate un dosar fizic cu actele necesare si sa plateasca taxa de inscriere la fiecare facultate in parte. Interviul, inclusiv testul grila, va avea loc in aceeasi zi cu inscrierea, imediat dupa aceasta Candidatii cu situatie materiala foarte grea, in special cei proveniti din mediul rural, pot fi scutiti, la cerere, de plata taxei prezentand decanului facultatii la care se inscriu la concurs acte doveditoare care sa le sustina solicitarea.La Facultatea de Inginerie in Limbi Straine, candidatii au nevoie de certificat de competenta lingvistica. Cei care nu poseda acest document vor da, in 18 iulie, testul de competenta lingvistica.Probele de concurs se dau in 21 si 22 iulie, de la ora 10.00. Fiecare proba dureaza trei ore.

Medicina: 1.450 de locuri, dintre care 520 cu taxaUniversitatea Tehnica de Constructii Bucuresti (UTCB) ofera, pentru anul universitar 2014-2015, un numar de 1.270 de locuri finantate de la buget si 300 de locuri cu taxa, pentru cursuri de zi cu frecventa.Admiterea la specializarea "Constructii Civile Industriale si Agricole" (230 de locuri), de la Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole, consta intr-o proba scrisa tip grila cu subiecte de matematica-fizica din programa de la bacalaureat, iar media de admitere va fi formata din: 80% din nota de la proba scrisa (care trebuie sa fie mai mare sau egala cu 5) + 20% din media generala a examenului de bacalaureat.La celelalte specializari admiterea se face pe baza de dosar, luandu-se in considerare rezultatele de la bacalaureat, astfel: nota de la Matematica, Fizica sau Economie de la bacalaureat, la alegerea candidatului, cu o pondere de 80 la suta, si media generala a examenului de bacalaureat, cu o pondere de 20 la suta.Taxe de inscriere la admitere este unica, in valoare de 80 de lei.La Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" din Bucuresti, inscrierile se fac, in perioada 14 - 18 iulie, intre orele 9.00 si 15.00, la secretariatele facultatilor. Anul acesta sunt disponibile, la cele patru facultati

53

ale UMF "Carol Davila", 930 de locuri finantate de la buget si 520 de locuri la taxa.La Facultatea de Medicina sunt scoase la concurs 510 locuri la buget si 250 locuri cu taxa, la Facultatea de Medicina Dentara - 131 de locuri la buget si 125 cu taxa, la Facultatea de Farmacie - 141 de locuri la buget si 100 cu taxa, la Facultatea de Moase si Asistenta Medicala (FMAM) - 95 locuri la buget si 45 cu taxa, iar la FMAM alte specializari - 53 de locuri bugetate.Admiterea se face prin examen scris, iar taxa de inscriere este de 200 de lei.

La Academia de Politie, vizita medicala si proba de aptitudini fiziceAcademia de Politie "Alexandru Ioan Cuza" Bucuresti are, pentru anul universitar urmator, 565 de locuri la invatamant cu frecventa si 38 la frecventa redusa.Pentru candidatii la Facultatea de Politie sunt disponibile 495 de locuri, din care 115 la Drept si 380 la Ordine si siguranta publica. La Facultatea de Pompieri sunt 50 de locuri, iar la Arhivistica, 20 de locuri, dintre care 10 cu taxa. Locurile la frecventa redusa sunt exclusiv pentru Ordine si siguranta publica.Concursul de admitere se desfasoara in doua etape, formate din probe eliminatorii (contravizita medicala si verificarea aptitudinilor fizice) si probe de evaluare a cunostintelor (teste grila). Probele de admitere incep in 23 iulie, cu cele eliminatorii.Inscrierile se fac in zilele de 20 si 21 iulie (la facultatile de Politie si Pompieri), respectiv 14-25 iulie (la Arhivistica), taxa fiind de 300 de lei.Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative (SNSPA) scoate la concurs, anul acesta, 800 de locuri alocate de la buget si 280 de locuri la taxa. La Facultatea de Administratie Publica sunt disponibile 175 de locuri la buget si 25 cu taxa, la Facultatea de Comunicare si Relatii Publice - 250 de locuri la buget si 180 cu taxa, la Facultatea de Management - 75 de locuri la buget si 25 cu taxa, iar la Facultatea de Stiinte Politice - 300 de locuri la buget si 50 cu taxa. Taxa de inscriere este de 150 de lei.La Universitarea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" si Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica "I. L. Caragiale" admiterea va avea loc in septembrie.Peste 2.300 de locuri, dintre care 886 fara taxa, la Universitatea de Petrol-Gaze din Ploiesti.Potrivit reprezentantilor Universitatii de Petrol-Gaze din Ploiesti, numarul locurilor scoase la concurs anul acesta este de 2.311, dintre acestea 886 fiind fara taxa de scolarizare.Cele mai putine locuri sunt la cele mai cautate specializari, respectiv la Facultatea de Ingineria Petrolului si Gazelor, unde sunt scoase la concurs 143 de locuri fara taxa si 119 cu taxa si la Facultatea de Tehnologia Petrolului si Petrochimie, unde sunt disponibile 115 locuri fara taxa si 123 cu taxa.La Facultatea de Stiinte Economice sunt scoase la concurs 740 de locuri, dintre care 171 fara taxa, iar la Facultatea de Litere si Stiinte cifra de scolarizare de anul acesta prevede 577 de locuri, dintre care 224 fara taxa.   La Facultatea de Inginerie Mecanica si Electrica au fost scoase la concurs 494 de locuri, dintre care 233 la fara taxa.Pe langa aceste locuri, UPG Ploiesti a rezervat peste 80 de locuri speciale la facultatile universitatii, destinate studentilor de etnie rroma, romanilor din

54

diaspora si cetatenilor moldoveni care au obtinut diploma de bacalaureat in Romania.Admiterea la UPG Ploiesti se face si anul acesta, la fel ca si anii trecuti, fara examen, exclusiv pe baza mediei obtinute la bacalaureat.Candidatii care nu intra pe locurile fara taxa vor plati anual o taxa de scolarizare de 2.900 de lei, care poate fi achitata in patru transe.Taxa de inscriere la fiecare specializare este de 100 de lei, iar prima sesiune de admitere se incheie in 15 iulie. UPG Ploiesti va organiza si o a doua sesiune de admitere, in perioada 4-13 septembrie.Numarul de locuri disponibile anul acesta la Universitatea din Ploiesti este egal cu cel de anul trecut, iar valoarea taxelor de inscriere si de scolarizare a ramas neschimbata.

Constanta: Universitatea Ovidius scoase la concurs 1.340 de locuri fara taxa si cateva mii cu taxaPotrivit reprezentantilor Universitatii Ovidius Constanta, inscrierile la cele 16 facultati care functioneaza in cadrul universitatii, plus departamentul ID- IFR, au inceput de luni, in cadrul punctelor de inscriere, candidatii urmand sa fie preluati de cadre didactice care le vor sta la dispozitie cu informatiile necesare privind programele de studii, taxele de inscriere, precum si taxele de scolarizare.Pentru admiterea din acest an vor fi scoase la concurs 1.340 de locuri bugetate si peste 3.200 la forma de invatamant cu taxa, la majoritatea facultatilor admiterea urmand sa se faca pe baza concursului de dosare.Facultatile la care se va sustine examen de admitere sunt Farmacie, Medicina, Litere, Arte, Teologie, Medicina Dentara, Educatie Fizica si Sport.Inscrierile pentru domeniile de studiu care au probe de concurs se fac incepand de luni si pana in 22 iulie, in timp ce inscrierile pentru domeniile de studiu la care admiterea se face pe baza de concurs de dosare se pot face pana in 25 iulie. Probele de concurs se vor sustine intre 21 si 27 iulie.Taxa de inscriere este de 100 de lei pentru depunerea dosarului care contine exprimarea optiunilor la primul domeniu de licenta ales, iar pentru restul optiunilor se percepe o taxa de 20 de lei pentru fiecare domeniu de licenta. Taxa de inmatriculare este de 50 de lei pentru toate programele de studii.Reprezentantii universitatii spun ca taxele de scolarizare nu au fost majorate fata de anii trecuti."Taxele de scolarizare pentru anul universitar 2014 - 2015 sunt similare celor de anul trecut si sunt cuprinse intre 2.500 de lei, la Facultatea de Teologie, specializarile Teologie didactica, Teologie ortodoxa si Muzica religioasa, si 7.000 de lei la facultatile de Medicina, Farmacie, respectiv Medicina Dentara", spune purtatorul de cuvant al institutiei, Daniel Citiriga.In prezent, aproximativ 20.000 de studenti invata deja la Universitatea "Ovidius", unde sunt peste 700 de cadre didactice.

Peste 5.800 de locuri in 18 facultati, la Universitatea "Transilvania" din BrasovPentru admiterea in anul universitar 2014-2015, Universitatea "Transilvania" din Brasov pune la dispozitie 5.865 de locuri pentru invatamantul de licenta-zi, cu aproximativ 500 mai multe fata de anul trecut, in cele 18 facultati.

55

Dintre acestea, 2.732 de locuri sunt bugetate, fata de 2.750 anul trecut, in schimb a crescut numarul locurilor cu plata - 2.896 de  locuri fata de 2.529 anul trecut.Inscrierea se face in perioada 12-19 iulie, iar pentru studiile de masterat inscrierile au inceput tot in 12 iulie, dar se incheie in 21 iulie.In primele doua zile de inscrieri, sambata si duminica, la Universitatea ￢Transilvania￢ s-au inscris 454 de candidati pentru invatamantul de licenta-zi, 87 pentru invatamantul la distanta si fara frecventa si 95 la master, potrivit Liliannei Rogozea, prorector si purtator de cuvant al Universitatii ￢Transilvania ￢ .Facultatea cu cea mai mare cautare este Medicina, unde sunt 335 de locuri, din care 140 bugetate, si s-au inscris deja cu prima optiune 69 de candidati.Cele mai multe locuri disponibile, respectiv 625, dintre care 225 bugetate, sunt la Facultatea de Stiinte Economice si Administrarea Afacerilor, la Facultatea de Litere sunt 490 de locuri, din care 118 bugetate, iar la Facultatea de Inginerie Electrica si Stiinta Calculatoarelor sunt 440 de locuri, din care 307 bugetate.La polul opus, cele mai putine locuri sunt la Facultatea de Design de Produs si Mediu - 50 locuri (28 bugetate) si la Facultatea de Muzica - 55 locuri (30 bugetate).La Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei sunt 330de  locuri (76 bugetate), la Facultatea de Educatie Fizica si Sporturi Montane sunt 200 de locuri (81 bugetate), la Facultatea de Drept - 300 de locuri (45 bugetate), iar la Facultatea de Sociologie si Comunicare - 360 de locuri (76 bugetate).Potrivit rectorului Universitatii Transilvania, Ioan Vasile Abrudan, anul acesta este pentru prima data cand candidatii se pot preinscrie online la admitere, pe site-ul institutiei."Acesta este primul an cand aceasta platforma pentru inscriere online este disponibila pentru intreaga universitate. Anul trecut a fost posibil doar la cateva dintre facultati. Aceasta facilitate a fost creata in ideea de a nu se mai sta la coada pentru verificarea documentelor. Candidatii trebuie sa intre pe site-ul oficial al universitatii, sa acceseze link-ul catre platforma online si sa urmeze instructiunile", a spus Abrudan.Apoi, in perioada de inscriere, candidatii trebuie sa mearga la facultatea udne s-au inscris doar ca sa semneze fisa de inscriere.Taxa de inscriere la admitere este de 100 de lei la toate facultatile, cu exceptia Facultatii de Medicina, unde taxa este 150 de lei.In ceea ce priveste taxa de scolarizare a candidatilor care nu vor fi admisi pe locurile bugetate, aceasta este de 2.500 de lei pe an pentru aproape toate specializarile, cu exceptia Facultatii de Medicina, unde taxa este de 5.100 de lei pe an si Facultatea de Muzica - 5.500 de lei pe an.Studentii straini din state care nu sunt membre ale UE  si care studiaza in Romania pe cont propriu cu taxe de scolarizare in valuta trebuie sa plateasca intre 1.980 de euro pe an la Socio-uman, Asihologie si 4.000 de euro pe an la Medicina sau 6.750 de euro pe an la Muzica.Pentru invatamantul la distanta (IDD), Universitatea ￢ Transilvania￢ are disponibile 335 de locuri la sase dintre facultati  -Inginerie Tehnologica si Management Industrial, Silvicultura si Exploatari Forestiere; Matematica si Informatica, Stiinte Economice si Administrarea Afacerilor, Psihologie si

56

Stiintele Educatiei si Litere, iar la invatamant cu frecventa redusa sunt disponibile 430 de locuri la patru facultati - Inginerie Mecanica, Ingineria Lemnului, Educatie Fizica si Sporturi Montane si Drept.Pentru master, sunt disponibile 3.285 locuri la toate cele 18 facultati, dintre care 1.250 sunt locuri bugetate, in timp ce pentru invatamantul cu frecventa redusa sunt disponibile 225 de locuri la trei facultati - Inginerie Mecanica, Muzica si Litere.Anul trecut, cea mai cautata facultate a fost cea de Comunicare si relatii publice, unde s-au inscris 11,5 candidati pe un loc, urmata de  Facultatea de Psihologie - 9,7 candidati pe loc , Drept -  8,19 candidati pe loc si Medicina- 6,61 candidati pe loc.Anul trecut la Universitatea "Transilvania" s-au inscris 7.089 de candidati, mai multi fata de anul precedent, cand numarul celor inscrisi a fost de 6.823 de candidati.

Toate cele 15 facultati ale Universitatii din Oradea au inceput inscrierile pentru studii de licentaToate cele 15 facultati ale Universitatii din Oradea au inceput preluarea dosarelor de inscriere pentru admiterea la studiile de licenta, pentru care ofera 6.152 de locuri, din care 1.600 bugetate, iar restul cu taxe de scolarizare.In schimb, doar patru din cele 15 facultati  - Facultatea de Inginerie Electrica si Tehnologia Informatiei, Facultatea de Stiinte, Facultatea de Istorie, Relatii Internationale, Stiinte Politice si Stiintele Comunicarii si Facultatea de Stiinte Economice - au dat startul admiterii la masterat in aceeasi zi, celelalte urmand sa inscrie viitorii masteranzi din 21 iulie.Pentru studiile de masterat, Universitatea din Oradea are disponibile 3.571 de locuri, din care 750 bugetate, iar celelalte cu taxe de scolarizare."Numarul locurilor disponibile este acelasi cu cel de anul trecut, atat la licenta, cat si la masterat, iar concurenta cea mai mare este de asteptat la Facultatea de Medicina si Farmacie, la Stiinte Juridice si la Stiinte Economice, la fel cum s-a intamplat si anii trecuti. O situatie la zi vom avea abia dupa incheierea admiterii", a declarat Constantin Bungau, rectorul Universitatii din Oradea.O noutate pentru admiterea din acest an la universitatea oradeana este ca tinerii se pot inscrie si la specializarea Arhitectura a Facultatii de Arhitectura si Constructii, in conditiile in care specializarea nu este inca acreditata, iar examenele de licenta sunt sustinute de absolventi la Facultatea de Arhitectura si Urbanism din Cluj-Napoca, in timp ce Facultatea de Arte are o specializare noua - Grafica.Pentru masterat, in schimb, din acest an au fost lichidate 13 programe de studii de la cinci facultati: Elemente de complementaritate pentru educatia muzicala - la Facultatea de Arte, specializarea Muzica, Evaluarea calitatii si protectia mediului - la specializarea Geografie a Facultatii de Geografie, Turism si Sport, Sisteme electroenergetice performante, Inginerie energetica, Ingineria si designul produselor textile - de la specializarea Inginerie Industriala a Facultatii de Inginerie energetica si Management Industrial, Integrare europeana, Istoria relatiilor internationale la inceputul secolului XXI, precum si Studii euroregionale si relatii transfrontaliere - de la specializarea Istorie a Facultatii de Istorie, Relatii Internationale, Stiinte Politice si Stiintele Comunicarii. De la Facultatea de Stiinte au fost eliminate masteratele in Biologia celulelor procariote si Eucariote - specializarea Biologie, Fizica

57

computationala si Fizica didactica - specializarea Fizica si Matematica aplicata in informatica si Structuri matematice fundamentale si aplicatii - specializarea Matematica.Taxa de inscriere la oricare dintre cele 15 facultati este de 150 de lei, la aceeasi valoare fiind si cea pentru contestatii.La Facultatea de Medicina si Farmacie se organizeaza admitere pe baza de concurs, iar la specializarile Arhitectura din cadrul Facultatii de Arhitectura si Constructii, la Arte, Teologie si la specializarile de sporturi din cadrul Facultatii de Geografie, Turism si Sport aspirantii trebuie sa sustina probe eliminatorii.La restul facultatilor admiterea se face pe baza dosarului, tinandu-se cont de media de la bacalaureat si de cea din anii de liceu.Inscrierile se vor desfasura pana in 28 iulie.Taxa de inmatriculare, pentru toate specializarile si programele de studii, este de 100 de lei pentru studentii romani, respectiv echivalentul a 150 de euro pentru procesarea dosarelor de admitere ale studentilor straini.In noul an de invatamant, viitorii studenti pe locurile nebugetate vor plati taxe de scolarizare majorate considerabil pentru programele de licenta, conform unei hotarari adoptate luna trecuta de catre Senatul universitar. Astfel, vor plati taxe mai mari cu 100 de lei studentii de la specializarile Muzica, Istorie si Filologie, cu 300 de lei - cei de la specializarea Robotica, cu 700 de lei - cei de la Economia Comertului si cu 800 de lei - cei de la Arhitectura (unde un an de studii va costa 4.000 de lei).Cea mai consistenta majorare afecteaza viitorii studenti la specializarea Medicina in limba engleza, dedicata studentilor straini, unde anul I de studiu nu va mai costa 9.350 de lei, ca pana acum, ci 20.000 de lei."Le-am explicat studentilor ca la Medicina avem taxe racordate la nivelul universitatilor din tara, este o conventie a decanilor", a precizat rectorul Constantin Bungau, aratand ca la Universitatea de Medicina si Farmacie din Cluj-Napoca taxa de scolarizare pentru studentii straini este de 5.000 de euro.O crestere semnificativa a fost decisa si la specializarea Medicina Dentara, unde un an de studiu va costa 6.800 de lei, fata de 2.800 de lei, cat este in prezent.

Peste 9.600 de locuri bugetate, mai putine fata de anul trecut, la universitatile de stat din ClujInscrierile la toate universitatile clujene de stat au inceput luni, insa durata acestora variaza, in functie de facultate.Purtatorul de cuvant al Universitatii "Babes-Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca, Paul Farcas, a declarat ca UBB va oferi pentru anul universitar 2014/2015 un numar de 4.840 de locuri la buget la nivel de licenta, cu 51 mai putine decat in anul universitar precedent. Cele mai multe dintre acestea - 3.283 - sunt la linia romana.De asemenea, sunt si 9.298 de locuri la taxa, taxele de scolarizare anuale fiind cuprinse intre 2.000 si 4.500 de lei.Admiterea la UBB este stabilita de fiecare din cele 21 de facultati si se face pe baza de test scris, test grila, proba de competenta lingvistica, scrisoare de intentie, dar este luata in calcul si media de la bacalaureat.Taxa de inscriere la UBB este cuprinsa intre 30 si 170 de lei, in functie de facultate.

58

Numarul locurilor bugetate oferite de restul universitatilor clujene este identic cu cel din anul universitar precedent.Astfel, la Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca (UTCN) sunt 5.400 de locuri, din care 3.200 la buget si 2.066 locuri la taxa, diferenta fiind alocata studentilor din Republica Moldova.Reprezentantii universitatii au declarat ca taxele de scolarizare sunt cuprinse intre 3.300 si 4.400 de lei, admiterea fiind facuta pe baza de teste grila, dar se va tine cont si de media la bacalaureat.Taxa de inscriere este cuprinsa intre 150 si 200 de lei.Pentru anul universitar 2014/2015, Universitatea de Medicina si Farmacie (UMF) "Iuliu Hatieganu" pune la dispozitia tinerilor 864 de locuri, dintre care 601 locuri la buget, numarul de specializari fiind acelasi ca anul trecut."Admiterea se va face doar pe baza unui test grila", a spus purtatorul de cuvant al UMF, Ioana Bunea.Taxele de scolarizare la UMF Cluj-Napoca sunt cuprinse intre 4.800 de lei si 8.100 de lei.De asemenea, cifra de scolarizare pentru studentii straini este de 540 de locuri, din care 250 pentru linia de studiu in limba franceza si 290 pentru linia de studiu in limba engleza.Taxa de admitere este de 100 de lei.Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) ofera 1.587 de locuri pentru absolventii de liceu, din care 855 la buget si 732 la taxa.Taxa de scolarizare pentru Inginerie este de 3.000 de lei pe an, in timp ce la Medicina Veterinara taxa este de 4.800 de lei.Admiterea la facultatile USAMV se face in functie de teste grila si de media de la bacalaureat, iar taxa de admitere este intre 90 si 120 de lei.La Universitatea de Arte si Design (UAD) sunt 148 de locuri la buget si 136 la taxa, taxa de scolarizare anuala fiind de 3.300 de lei. Admiterea nu tine cont de media de la bacalaureat, ci include o proba practica eliminatorie de desen, iar cei admisi vor sustine un examen constand intr-o proba practica specifica fiecarei specializari si una orala, constand dintr-un interviu pe baza mapei cu lucrari practice.Taxa de admitere este de 200 de lei.In total, universitatile de stat clujene ofera 9.644 de locuri bugetate, mai putine fata de anul trecut - 9.695 si in scadere si fata de 2012, cand au fost 10.012 locuri.

http://www.puterea.ro/social/admiterea-la-facultate-vezi-cate-locuri-au-la-dispozitie-viitorii-studenti-si-cat-au-crescut-taxele-de-scolarizare-96186.html

Admiterea la facultate: vezi câte locuri au la dispoziţie viitorii studenţi şi cât au crescut taxele de şcolarizareElevii care au trecut cu bine de bacalaureat se înscriu, zilele acestea, la facultate. Din fericire pentru ei, faţă de alţi ani, când admiterea se făcea

59

pe baza unor probe scrise extrem de dure, acum majoritatea universităţilor preferă să pună în prim plan eseul motivaţional în care viitorii studenţi explică de ce au ales facultatea respectivă şi ce aşteptări au de la cadrele didactice. În ceea ce priveşte taxele de şcolarizare, acestea au mai crescut puţin faţă de anul trecut, cea mai mare diferenţă fiind la specilizarea Medicină în engleză de la Universitatea din Oradea. Aici studenţii vor plăti 20.000 de lei pe anul de studiu faţă de 9.350 lei până acum.

Universitatea ”Transilvania“

Universitatea ”Transilvania“ din Braşov pune la dispoziţie 5.865 de locuri pentru învăţământul de licenţă-zi, dintre care 2.732 de locuri bugetate şi 2.896 cu plată. Înscrierea se face până pe 19 iulie. Anul acesta este pentru prima dată când candidaţii se pot preînscrie online la admitere, pe site-ul instituţiei. Taxa de înscriere la admitere este de 100 de lei la toate facultăţile, cu excepţia Facultăţii de Medicină, unde este 150 de lei. Taxa de şcolarizare este de 2.500 de lei pe an pentru aproape toate specializările, cu excepţia Facultăţii de Medicină, unde taxa este de 5.100 de lei pe an şi Facultatea de Muzică - 5.500 de lei pe an.

Forma de concurs:

• Facultatea de Inginerie Mecanică (390 locuri): 60% media la examenul de bacalaureat, 40% nota la disciplina Matematică sau Fizică din cadrul examenului de bacalaureat, la alegere. La medii egale, departajarea se face în funcţie de nota obţinută în cadrul examenului de bacalaureat, la disciplina aleasă, dintre: Matematică, Fizică;

• Matematică şi Informatică (275 locuri): 50% media de la examenul de bacalaureat, 50% nota de la examenul de bacalaureat la Matematică sau Informatică, la alegerea candidaţilor;

• Inginerie Tehnologică şi Management Industrial (405 locuri): concurs pe bază de dosar, 100% media la examenul de bacalaureat. La medii egale, departajarea se face după nota obţinută la Matematică, la examenul de bacalaureat.

• Ştiinţe Economice şi Administrarea Afacerilor (378 locuri): concurs de dosare, media de admitere fiind formată din media examenului de bacalaureat, ponderată cu un coeficient, după cum urmează: 1) coeficient = 1, pentru profilul Real (filieră teoretică) și pentru profilul Servicii (specializările economice din cadrul filierei Tehnologice),  2) coeficient = 0,9 pentru celelalte filiere/profiluri;

• Ştiinţa şi Ingineria Materialelor (230 locuri): 100% media de la examenul de bacalaureat.   La medii egale, departajarea se face după nota de la una din probele de bacalaureat, în ordinea: Matematică, Fizică, Economie, Chimie. 

60

• Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei (330 locuri): 100% media examenului de bacalaureat (departajarea pe baza notei la limba română din examenul de bacalaureat);

• Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor (440 locuri): 40% media examenului de bacalaureat; 60% nota la bacalaureat la disciplina Matematică. Test eliminatoriu de limbă străină pentru domeniul Inginerie Electrică (lb. engleză);

• Educaţie Fizică şi Sporturi Montane (200 locuri): probă practică 80%, media de la bacalaureat 20%. Vizita medicală este probă eliminatorie.

• Silvicultură şi Exploatări Forestiere (495 locuri): Concurs pe bază de dosar, 100% media de la bacalaureat;

• Muzică (55 locuri): probă orală sau practică eliminatorie (60%), probă practică de istoria muzicii, tehnică instrumentală sau de interpretare artistică (40%);

• Ingineria Lemnului (225 locuri): concurs pe bază de dosar după media obţinută la bacalaureat;

• Medicină (310 locuri): test grilă care va cuprinde întrebări din disciplinele: Biologie (clasa a XI-a) şi Chimie Organică (clasa a X-a şi clasa a XI-a);

• Construcţii (190 locuri): media generală obţinută la examenul de bacalaureat; nota obţinută la bacalaureat la proba obligatorie a profilului (Ec);

• Litere (490 locuri): 100% media examenului de bacalaureat.  La specializările cu limba germană se acceptă înscrierea candidaților ale căror cunoștințe de limbă germană sunt la nivelul de începător.

• Alimentaţie şi Turism (285 locuri): 100% media de la examenul de bacalaureat;

• Drept (300 locuri): 100% media la examenul de bacalaureat;

• Design de Produs şi Mediu (50 locuri): 100% media la examenul de bacalaureat;

• Sociologie şi Comunicare (360 locuri): 60% nota probei scrise la limba şi literatura română din cadrul examenului de bacalaureat, 40 % nota probei scrise la una dintre disciplinele (la alegerea candidaţilor): Matematică, Sociologie, Psihologie, Economie, Filosofie, Istorie, Logică şi argumentare, Geografie, Biologie, din cadrul examenului de bacalaureat.

Universitatea din Oradea

61

Instituţia de învăţământ superior oferă în anul şcolar 2014- 2015 aproximativ 6.150 de locuri, dintre care 1.600 sunt bugetate. Înscrierile se vor desfăşura până pe 28 iulie, iar taxa de înscriere este de 150 de lei.

În noul an de învăţământ, viitorii studenţi pe locurile nebugetate vor plăti taxe de şcolarizare majorate considerabil pentru programele de licenţă, conform unei hotărâri adoptate luna trecută de către Senatul universitar. Astfel, vor plăti taxe mai mari cu 100 de lei studenţii de la specializările Muzică, Istorie şi Filologie, cu 300 de lei - cei de la specializarea Robotică, cu 700 de lei - cei de la Economia Comerţului şi cu 800 de lei - cei de la Arhitectură (unde un an de studii va costa 4.000 de lei). Cea mai consistentă majorare afectează viitorii studenţi la specializarea Medicină în limba engleză, dedicată studenţilor străini, unde anul I de studiu nu va mai costa 9.350 de lei, ca până acum, ci 20.000 de lei.

Forma de concurs:

• Facultatea de Arte (162 locuri): probă de aptitudini (eliminatorie) şi un interviu diferit în fucţie de specializare sau o probă practică;

• Construcţii şi Arhitectură (235 locuri): media la examenul de bacalaureat (pentru specializările Inginerie Geodezică şi Inginerie Civilă);  Pentru specializarea Arhitectură: Proba 1 - Desen liber – probă eliminatorie (admis/respins), Proba 2 - Desen tehnic (cu o pondere de  70%); Media la examenul de bacalaureat (cu o pondere de 30%);

• Drept (190 locuri): 70% medie bacalaureat + 30% media notelor de la proba de Limba română din cadrul examenului de bacalaureat;

• Geografie, Turism şi Sport (495 locuri): Pentru specializările Educaţie Fizică şi Kinetoterapie, admiterea constă în Testarea capacităţii motrice – parcurs aplicativ, probă eliminatorie (admis/respins) şi media de la bacalaureat; pentru specializările Geografie şi Ştiinţa Mediului, admiterea se face în funcţie de media de la bacalaureat (plus test eliminatoriu în limba engleză pentru Geografia turismului în limba engleză);

• Inginerie Electrică şi Tehnologia Informaţiei (420 locuri): media examenului de bacalaureat;

• Inginerie Energetică şi Management Industrial (270 locuri): media de la examenul de bacalaureat;

• Inginerie Managerială şi Tehnologică (315 locuri): media de la bacalaureat;

• Istorie, Relaţii Internaţionale, Şiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării (455 locuri: media de la examenul de bacalaureat, plus test eliminatoriu de limba engleză pentru specializarea Relaţii Internaţionale şi studii europene în limba engleză;

62

• Litere (175 locuri): probă de competenţă lingvistică eliminatorie, nota la Limba română din cadrul examenului de bacalaureat (50%) şi media examenului de bacalaureat (50%);

• Medicină şi Farmacie (485 locuri) - test grilă în funcţie de profil;

• Protecţia Mediului (810 locuri): 100% media de la examenul de bacalaureat;

• Ştiinţe (410 locuri): media generală de la bacalaureat sau nota la diverse probe din cadrul examenului de bacalaureat (în funcţie de profilul facultăţii);

• Ştiinţe Economice (640 locuri): media generală la examenul de bacalaureat plus test grilă în limba engleză pentru specializarea în limba engleză;

• Ştiinţe Socio-Umane (510 locuri): media examenului de bacalaureat;

• Teologie Ortodoxă “Episcop dr. Vasile Coman” (85 locuri): Probă eliminatorie: verificarea aptitudinilor muzicale (admis /respins), Probă scrisă: Învăţătura de credinţă ortodoxă – 50%,  Medie bacalaureat - 50%;

Universitatea “Babeş Bolyai” Cluj-Napoca

UBB Cluj oferă 4.840 de locuri la buget şi 9.298 de locuri la taxă. Un an de studiu costă între 2.000 şi 4.500 de lei. Taxa de înscriere la UBB este cuprinsă între 30 şi 170 de lei, în funcţie de facultate.

Forma de concurs:

• Facultatea de Matematică şi Informatică (854 locuri): Pentru absolvenții de liceu, profil real (specializări Matematică-Informatică, Științele naturii), media de admitere se calculează astfel: 1/3 nota de la examenul de bacalaureat la disciplina Matematică sau Informatică (doar pentru absolvenții specializării Matematică Informatică), 2/3 nota la proba scrisă, susținută la alegere din disciplina Matematică sau Informatică sau nota obținută la Concursul de Mate-Info UBB, organizat de către facultate (dacă nota este mai mare de 6). Pentru celelalte categorii de absolvenți se ia în calcul nota obținută la proba scrisă, susținută la alegere din disciplina Matematică sau Informatică sau nota obținută la Concursul Mate-Info UBB, organizat de către facultate (dacă nota este mai mare de 6);

• Fizică (119 locuri): Examen scris tip test, iar media de admitere se va calcula după formula: Media de admitere = 0,3 x notă test scris + 0,7 x medie examen de bacalaureat. Testul scris se va susține din materia prevăzută în programa pentru examenul de bacalaureat, pentru disciplina Fizică, conform reglementărilor MEN. Facultatea acceptă olimpiadele şcolare şi o serie de concursuri pentru elevi ca formă de admitere totală sau parţială, pe care le găsiți pe site-ul facultății;

63

• Chimie şi Inginerie Chimică (324 locuri): Test grilă cu durata de 1 oră. Pentru testul de admitere, candidații vor opta, la alegere, pentru una dintre următoarele trei discipline: Chimie anorganică, Chimie organică  sau Matematică-Algebră. Media de admitere se calculează ca medie ponderată între nota obținută la testul de admitere și media obținută la examenul de bacalaureat, după formula: Media de admitere = 0,2* (nota testului de admitere) + 0,8* (media examenului de bacalaureat). Ca alternativă la testul grilă se va lua în considerare rezultatul concursului „Candin Liteanu”;

• Biologie şi Geologie (403 locuri): Specializarea Biologie - Media generală de la bacalaureat - cu pondere 70% în media finală pentru linia română, respectiv 50% pentru linia maghiară şi Test grilă la alegere din: Biologie clasele IX şi X (din cadrul tematicii pentru bacalaureat) sau Biologie clasele XI şi XII (din cadrul tematicii pentru bacalaureat)  cu pondere 30% în media finală pentru limba română, respectiv 50% pentru limba maghiară sau rezultatul concursului de biologie “Emil Racoviţă” pentru linia română. Specializarea Biochimie- Media generală de la bacalaureat     - cu pondere 70% în media finală, test grilă la alegere din: Biologie clasele IX şi X (din cadrul tematicii pentru bacalaureat) sau Biologie clasele XI şi XII (din cadrul tematicii pentru bacalaureat) cu pondere 30% în media finală sau  rezultatul concursului de biologie “Emil Racoviţă”;

• Geografie (1.444 locuri): Etapa I (eliminatorie) constă într-o scrisoare de intenție depusă de candidat la înscriere. Aceasta va fi notată cu calificativul admis/respins. Etapa a II-a. Candidații declarați admiși în etapa I vor fi repartizați pe specializări, în funcție de opțiunile de pe fișa de înscriere, după media de la bacalaureat.

• Ştiinţa şi Ingineria Mediului (312 locuri): Eseu motivațional  cu pondere 30% în media finală şi media de la bacalaureat cu pondere 70% în media finală.

• Drept (504 locuri): O probă scrisă de verificare a raţionamentului logic, cu pondere de 50% în media de admitere şi media obţinută la examenul de bacalaureat cu pondere 50% în media de admitere;

• Litere (1.121 locuri): probă scrisă şi media examenului de bacalaureat (50%);

• Istorie şi Filozofie (1.018 locuri): scrisoare de intenţie (admis/respins) şi media examenului de bacalaureat (100%);

• Sociologie şi Asistenţă Socială (486 locuri): Scrisoare de motivaţie (după o structură dată) notată cu admis/respins şi media de la bacalaureat 100% din media finală de admitere;

• Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei (1.120 locuri): 50% media de la examenul de bacalaureat şi 50% test în funcţie de specializarea aleasă;

64

• Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (2.350 locuri): eseu motivațional, scris, datat și semnat de candidat, depus la momentul înscrierii, care va primi calificativul admis/respins. Eseul motivațional constituie probă de admitere. Ordonarea candidaţilor declaraţi admişi la criteriul 1 se face după media generală de admitere. Media generală de admitere este media generală de bacalaureat la care se adaugă, dacă este cazul, punctaje conform criteriilor suplimentare, fără a depăși nota 10.

• Studii Europene (1.095 locuri): Scrisoare de motivație notată cu admis/respins şi media aritmetică cu patru zecimale a oricăror două probe scrise de la examenul de bacalaureat, la alegerea candidatului, cu pondere 100% în media finală;

• Business (775 locuri): Scrisoare motivațională depusă la dosarul de înscriere notată cu admis/respins, media obținută la examenul de bacalaureat cu o pondere de 100% în media finală. Candidații care optează pentru specializarea Administrarea afacerilor, cu predare în limba engleză, vor susține o probă de competență lingvistică, eliminatorie, notată cu admis/respins;

• Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (1.307 locuri): scrisoare de motivație care se depune la înscriere (admis/respins);

• Educaţie Fizică şi Sport (603 locuri): traseu aplicativ plus test grilă+ la Kinetoterapie şi Motricitate;

UTCN Cluj

La Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) sunt 5.400 de locuri, din care 3.200 la buget şi 2.066 locuri la taxă. Taxele de şcolarizare sunt cuprinse între 3.300 şi 4.400 de lei, admiterea fiind făcută pe bază de teste grilă, dar se va ţine cont şi de media la bacalaureat.  Taxa de înscriere este cuprinsă între 150 şi 200 de lei.

UMF “Iulie Haţieganu”

Pentru anul universitar 2014-2015, Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) "Iuliu Haţieganu" pune la dispoziţia tinerilor 864 de locuri, dintre care 601 locuri la buget. Taxele de şcolarizare sunt cuprinse între 4.800 de lei şi 8.100 de lei, iar admiterea se va face doar pe baza unui test grilă. Taxa de admitere este de 100 de lei.

La Bucureşti examenele încep pe 21 iulie

Universităţile bucureştene au început deja înscrierile, examenele urmând să aibă loc începând cu data de 21 iulie. ASE scoate la concurs peste 5.500 de locuri pentru admitere, dintre care 2.824 la buget. Admiterea se face pe baza mediei de la bacalaureat şi a unui eseu motivaţional, iar pentru programele de studii cu predare în limbi străine candidaţii vor susţine şi o probă de competenţă lingvistică pe data de 21  iulie, între orele 9.30 şi 11.30. Taxa de

65

şcolarizare este de 3.500 de lei pentru forma de învăţământ cu frecvenţă şi de 3.200 de lei pentru forma de învăţământ la distanţă.

La Universitatea din Bucureşti examenele au loc în intervalul 21-25 iulie. Taxa de înscriere variază între 80 de lei (Facultatea de Fizică) şi 330 de lei (Facultatea de Drept). Admiterea se face în funcţie de media de la bacalaureat şi a unui eseu motivaţional, examene fiind programate doar la Chimie, Drept, Fizică, Geografie, Geologie şi Fizică, Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Matematică şi Informatică.

Politehnica București pune la dispoziția candidaților 4.800 de locuri la buget și 1.150 locuri cu taxă. Pe 21 și 22 iulie va avea loc susținera concursului de admitere. Facultățile unde se va intra pe baza a două probe scrise sunt: Energetică, Automatică și Calculatoare, Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației, Transporturi, Inginerie Spațială, Inginerie în Limbi Străine, Științe Aplicate.

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București organizează în data de 23 iulie examenul de admitere în ciclul de studii universitare de licență pentru anul 2014–2015. Numărul de locuri disponibile este de 930 la buget și 520 cu taxă. Taxa de studiu este de 9.000 lei/an de studiu pentru Medicină, Medicină dentară şi Farmacie şi 6.000 lei/an de studiu pentru FMAM. Taxa de studiu anuală va fi platită în 3 tranşe (prima tranşă - 50% din taxa anuală, a doua tranşă – 25% din taxa anuală şi a treia tranşă – 25% din taxa anuală).

Adeverinţele de Bac, valabile şi în străinătate

Toţi absolvenţii de clasa a XII-a, care au promovat bacalaureatul, pot să îşi ridice adeverinţele care atestă acest fapt, începând de luni, ora 8.00, de la sediul unităţilor de învăţământ. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei au precizat că adeverinţele pot fi utilizate atât în ţară, cât şi în străinătate, pentru înscrierea în instituţiile de învăţământ superior, fără riscul de a fi respinse. Adeverinţele au o valabilitate de 12 luni.

DEPARTAMENTUL DE COMUNICARE F.S.L.I.

66