cursuri.flexform.rocursuri.flexform.ro/.../grupa5/Neaga_Ioan/portofoliu.docx · Web viewLa...

27
I. TEORIE DESPRE INTRETINEREA SI REPARAREA AUTOVEHICULELOR. 1. CONŢINUT, IMPORTANŢĂ, OBIECTIVE Pe parcursul folosirii lor în producţie utilajele sunt supuse procesului de uzură fizică şi morală. Reparaţia k- este lucrarea efectuată în scopul menţinerii în stare de funcţionare a utilajelor -Ì- prin care se înlătură defecţiunile constatate în funcţionare şi se realizează înlocuirea totală sau parţială a acelor componente care au o durată mai mică de funcţionare în comparaţie cu altele Mentenabilitatea este capacitatea unui utilaj/echipament de a-şi restabili caracteristicile tehnico-funcţionale prin întreţineri şi reparaţii mentenabilitatea este proprietatea pe care o deţine o maşină, utilaj sau instalaţie ca pe durata vieţii sale să se întreţină uşor, cu intervenţii cât mai puţine şi cu minimun de cheltuieli. Mentenanţa este ansamblul lucrărilor de întreţineri şi reparaţii care au ca scop înlăturarea defecţiunilor unor piese, subansamble şi readucerea utilajului/echipamentului la starea de funcţionare Specificaţii: se desfăşoară în cadrul atelierului de întreţineri şi reparaţii se întocmesc planuri anuale de reparaţii aferente fiecărui utilaj în parte planurile de reparaţii cuprind toate tipurile de intervenţii tehnice necesitate a fi executate şi zilele aferente respectivelor intervenţii se întocmeşte structura ciclului de reparaţii, luându-se în considerare numărul de intervenţii tehnice determinat pentru fiecare categorie şi necesiatea respectării duratelor normate de funcţionare a fondului fix între două intervenţii tehnice Tipuri de intervenţii tehnice: 1

Transcript of cursuri.flexform.rocursuri.flexform.ro/.../grupa5/Neaga_Ioan/portofoliu.docx · Web viewLa...

Page 1: cursuri.flexform.rocursuri.flexform.ro/.../grupa5/Neaga_Ioan/portofoliu.docx · Web viewLa instalatia electrica se vor verifica contactele, aparatoarele, prizele de curent si intrerupatoarele

I. TEORIE DESPRE INTRETINEREA SI REPARAREA AUTOVEHICULELOR.

1. CONŢINUT, IMPORTANŢĂ, OBIECTIVE

Pe parcursul folosirii lor în producţie utilajele sunt supuse procesului de uzură fizică şi morală.

Reparaţia

k- este lucrarea efectuată în scopul menţinerii în stare de funcţionare a utilajelor

- Ì - prin care se înlătură defecţiunile constatate în funcţionare şi se realizează înlocuirea totală sau parţială a acelor componente care au o durată mai mică de funcţionare în comparaţie cu altele

Mentenabilitatea

este capacitatea unui utilaj/echipament de a-şi restabili caracteristicile tehnico-funcţionale prin întreţineri şi reparaţii

mentenabilitatea este proprietatea pe care o deţine o maşină, utilaj sau instalaţie ca pe durata vieţii sale să se întreţină uşor, cu intervenţii cât mai puţine şi cu minimun de cheltuieli.

Mentenanţa

este ansamblul lucrărilor de întreţineri şi reparaţii

care au ca scop înlăturarea defecţiunilor unor piese, subansamble şi readucerea utilajului/echipamentului la starea de funcţionare

Specificaţii:

se desfăşoară în cadrul atelierului de întreţineri şi reparaţii

se întocmesc planuri anuale de reparaţii aferente fiecărui utilaj în parte

planurile de reparaţii cuprind toate tipurile de intervenţii tehnice

necesitate a fi executate şi zilele aferente respectivelor intervenţii

se întocmeşte structura ciclului de reparaţii, luându-se în considerare numărul de intervenţii tehnice

determinat pentru fiecare categorie şi necesiatea respectării duratelor normate de funcţionare a fondului fix

între două intervenţii tehnice

Tipuri de intervenţii tehnice:

- întreţinerea şi supravegherea zilnică - prin această intervenţie tehnică se urmăreşte înlăturarea micilor defecţiuni ale utilajului, fără a se face înlocuiri de piese, executându-se de obicei de către muncitorii care lucrează pe utilajele din secţiile de producţie;

- revizia tehnică a utilajelor - cuprinde operaţii care se execută înaintea unei reparaţii curente sau capitale. Prin efectuarea unei revizii tehnice se urmăreşte determinarea stării tehnice a utilajelor şi stabilirea operaţiilor care trebuie efectuate în cadrul reparaţiilor curente sau capitale.

1

Page 2: cursuri.flexform.rocursuri.flexform.ro/.../grupa5/Neaga_Ioan/portofoliu.docx · Web viewLa instalatia electrica se vor verifica contactele, aparatoarele, prizele de curent si intrerupatoarele

- Cu ocazia reviziei tehnice se pot efectua operaţii de reglare şi consolidare a unor piese sau subansamble, în vederea asigurării unei funcţionări normale până la prima reparaţie;

- reparaţia utilajului poate fi de două feluri: reparaţie curentă şi reparaţie capitală:

- reparaţia curentă este o lucrare care se execută în mod periodic în vederea înlocuirii unor piese componente sau subansamble uzate. În funcţie de intervalul de timp dintre două reparaţii curente succesive şi valoarea pieselor şi subansamblelor reparate sau înlocuite, sunt de două feluri: reparaţii curente de grad I şi reparaţii curente de grad II. Astfel, spre exemplu: la o anumită grupă de maşini reparaţiile curente de gr.I se efectuează la un interval de 3000 ore de funcţionare, iar reparaţiile curente de gr.II la intervalul de 9000 ore.

- reparaţia capitală este o lucrare de intervenţie tehnică efectuată după expirarea unui ciclu de funcţionare a utilajului şi are drept ca scop menţinerea în funcţionare a utilajului până la expirarea duratei normate de viaţă. Este cea mai complexă intervenţie tehnică. Are caracter general, deoarece sunt supuse procesului de întreţinere, verificare şi reparare o gamă foarte largă de piese şi subansamble care intră în componenţa utilajului. Se efectuează atunci când nu mai sunt asigurate randamentul, precizia şi siguranţa în funcţionarea utilajului.

Intervenţii specifice

- reparaţii accidentale - se efectuează la intervale de timp nedeterminate, fiind cauzate de scoaterile neprevăzute din funcţiune ale utilajelor datorită unor căderi accidentale;

- reparaţii de renovare - se efectuează la utilajele care au trecut prin mai multe reparaţii capitale şi au un grad avansat de uzură fizică. Cu ocazia acestor reparaţii se recomandă şi efectuarea unor lucrări de modernizare ale utilajului;

- reparaţii de avarii - se execută de fiecare dată când utilajele se defectează, fie ca urmare a unei proaste utilizări sau întreţineri, fie din cauza unor calamităţi naturale: cutremure, incendii, inundaţii, etc.

Implicaţii importante sunt: - creşterea perioadei de timp în care utilajul este în stare de funcţionare şi realizează producţia conform graficelor

- creşterea randamentului şi a preciziei de funcţionare a utilajelor

- realizarea unor activităţi de întreţinere şi reparare de calitate superioară, ce

contribuie la creşterea eficienţei activităţii de producţie

Obiective:

- asigurarea menţinerii utilajului în stare de funcţionare o perioadă mai mare de timp

- evitarea uzurii excesive şi a ieşirii utilajului în mod accidental din funcţiune

- creşterea timpului de funcţionare a utilajului, fie prin mărirea duratei dintre două

intervenţii tehnice, fie prin micşorarea perioadei de timp de menţinere a acestora

în reparaţii

- efectuarea activităţilor de întreţineri şi reparaţii ale utilajelor cu cheltuieli cât

mai reduse şi de o calitate cât mai bună, prin creşterea productivităţii muncitorilor

care execută aceste activităţi

- modernizarea maşinilor şi utilajelor învechite

2

Page 3: cursuri.flexform.rocursuri.flexform.ro/.../grupa5/Neaga_Ioan/portofoliu.docx · Web viewLa instalatia electrica se vor verifica contactele, aparatoarele, prizele de curent si intrerupatoarele

2. LUCRARI DE INTRETINERE EXECUTATE DE PERSONALUL CARE DESERVESTE MASINILE, UTILAJELE SI INSTALATIILE

Personalul care deserveste masinile, utilajele si instalatiile, in afara de modul de manipulare in procesul de poductie, trebuie sa cunoasca si sa respecte ansamblul de masuri1 care se refera la :

• Constructia, functionarea, relarea si exploatarea masinilor, utilajelor si instalatilor

deservite.

• Masurile de siguranta care trebuie luate inainte de punerea in functioune.

• Modul cum se pune in functiune, respectandu-se operatiile in succesiunea

corelarea lor.• Supravegherea pe timpul functionarii, pentru evitarea aparitieide defectiuni sau degradari cauzate de mersul neregulat, racirea sau incalzirea anormala, ungerea necorespunzatorare.

• Schema de ungere cu indicarea locurilor, a periodicitatii, caliateta si cantitatea

lubrifiantului.

• Masurile de siguranta inainte de oprire

• Modul cum se face oprirea, cu respectarea operatiilor in succesiunea si corelarea

lor.

• Masuri de siguranta dupa oprire

• Masurile necesare a fi luate in cazul aparitiei unor situatii anormale,

particularitatiile de intretinere in conditii de variatii mari de temperatura,

umiditate.etc

• Protectia contra agentilor corozivi.

• Conservarea de scurta si lunga durata.

• Suprafetele ghidajelor si in general a organelor care pot influenta precizia, ca sa fie

protejate de lovituri, zgarieturi shi alte degradari.

Aceste lucrari se executa la anumite termene planificate, indicate in grafice, in functie de caracteristicile utilajului, de precizia necesara functionarii, de gradulk de incarcare a utilajului si regimul sau de lucru.

Cu acest prilej se verifica sitemul de racire si de ungere si comportarea in exploatare a masinii. In unele situatii, se fac reglari sau demontari partiale ale masinii si utilajului si in special a acelor subansambluri care prezinta importanta in functionare.

Rezultatul acestor verificari este mentionat in dosarul masinii, utilajului sau a instalatiei respective, in vederea determinarii cauzelor uzarii si pentru stabilirea volumului si felului reparatiei.

3

Page 4: cursuri.flexform.rocursuri.flexform.ro/.../grupa5/Neaga_Ioan/portofoliu.docx · Web viewLa instalatia electrica se vor verifica contactele, aparatoarele, prizele de curent si intrerupatoarele

3. INSTRUCTIUNI DE MONTAJ, UNGERE SI EXPLOATARE

1. Exploatarea instalatilor de transportat

Instalatiile si utilajele de transportat folosite în industrie sunt supuse unor conditii de lucru relativ grele . Materialele transportate, ce pot fi: pulverulente , granulare, in bucati, precum si produsele preambalate

transportate in cutii sau lazi pot determina, in anumite condtii de exploatare, accelerarea uzarii pieselor, subansamblelor, echipamentelor.

Totodata diversificarea continua a proceselor tehnologice conduce la adoptarea unor solutii de transport moderne.

Toate aceste probleme impun tratarea cu maxima seriozitate a activitatii de exploatare care trebuie sa se desfasoare in conditii optime , la parametrii prescrisi de cartea tehnica a instalatiei, spre a determina o cat mai mare disponibilitate a acestor instalatii.

Exploatarea corecta a acestor instalatii nu se poate efectua fara o buna calificare profesionala, fara însusirea temeinica a instructiunilor emise de furnizor, privind exploatarea lor.

Pe durata exploatarii instalatiilor de transport trebuie sa se organizeze si o activitate optima de intretinere si reparare, avandu-se in vedere urmatoarele obiective principale :

- mentinerea instalatiilor si utilajelor de transportat în buna stare de functionare, ceea ce inseamna ca operatiile de intretinere si reparare au rolul de a conserva sau restabili capacitatea utilajului pentru o functionare cat mai indelungata;

- reducerea la minim a cheltuielilor provocate de intreruperi datorate avariilor, stagnarilor, etc.;

- optimizarea cheltuielilor de intretinere prin adoptarea unor programe judicios intocmite in vederea reviziilor si reparatiilor;

- imbunatatirea performantelor unor piese sau subansambluri prin asigurarea unor conditii optime de functionare, prin cresterea durabilitatii si sigurantei lor în exploatare.

O exploatare corecta a instalatiilor de transport determina o mare disponibilitate a acestora.

Disponibilitatea se defineste ca durata totala de fonctionare efectiva, din durata totala de existenta a instalatiei.

Pentru a mari disponibilitatea unei instalatii este necesara o cunoastere perfecta a acesteia, a relatiei acesteia cu celelalte utilaje tehnologice , pe care le deserveste.

Procesul de cunoastere incepe cu studierea "Cartii tehnice " a instalatiei, livrata de furnizor odată cu aceasta, sau a "Memoriului tehnic, caietului de sarcini şi a documentatiei de executie", furnizata în unele cazuri de proiectant.

Problemele fundamentale legate de exploatarea instalatiilor de transportat sunt montarea, recepţionarea instalaţiiior şi punerea lor în funcţiune, ungerea ,uzura instalaţiiior şi tehnica securităţii muncii.

2. Montarea, receptionarea şi punerea in functiune

1 Montarea instalatiilor de transport

Montarea instalatiilor de transport este o operaţie dificila, care trebuie facuta cu toata atenaia, caci de corecta montare depinde in mare masura funcaionarea normala a acestora. Montarea se executa cu mijloace adecvate si cu personal calificat, respectandu-se instructiunile din cartea tehnica a acestora.

4

Page 5: cursuri.flexform.rocursuri.flexform.ro/.../grupa5/Neaga_Ioan/portofoliu.docx · Web viewLa instalatia electrica se vor verifica contactele, aparatoarele, prizele de curent si intrerupatoarele

2 Receptionarea si punerea in functiune

Una din primele etape ale vietii unei instalatii este punerea în functiune. Prin punere în functiune a unui utilaj sau instalatii se intelege, punerea in functiune de catre utilizator a acestora, in conditii normale de lucru. Pentru a se trece la aceasta operatie trebuiesc efectuate niste faze premergatoare.

a) Controlul corectitudinii montajului

Acesta se efectueaza prin studierea documentatiei de baza (memoriu tehnic, caiet de sarcini, documentatie de executie), verificandu-se :

- asezarea corecta a utilajului in fluxul tehnologic;

- strangerea corespunzatoare a suruburilor,

- montajul corect al dispozitivelor de alimentare si preluare ale materialelor de

transportat;

- alimentarea corecta cu energie, etc.Dupa montarea instalatiilor de transport se face proba acestora. Prima proba consta in rotire a manuala (sau cu un troliu exterior) a elementelor instalatiei. La aceasta proba a instalaţiei se verifica dacă nici unul din elemente nu se gripeaza si rotirea se face usor si fara socuri.

La receptionarea instalatiilor de transport se va verifica încalzirea lagarelor , functionarea transmisiilor cu roti dintate si cu lant din punct de vedere al zgomotului, incalzirea transmisiilor cu roti dintate sa nu depaseasca limitele admise, transmisiile cu curea sa nu patineze, motoarele sa nu se incalzeasca excesiv, franele să asigure oprirea masinii in timpul stabilit si dispozitivele de ungere sa functioneze normal.

In afara acestora se mai fac o serie de verificari suplimentare specifice fiecarui tip de masina.

In cazul transportoarelor elicoidale trebuie sa se verifice distanta dintre melc si carcasa, pentru a se preveni alunecarea materialului in raport cu carcasa si a se asigura avansul acestuia.

Pentru toate categoriile de instalatii de transportat se va verifica la motoarele electrice jocul axial apasarea periilor, starea colectorului si a izolatiei acestora.

De asemenea la electromagnetii de franare se va verifica marimea cursei utile si functionarea lor fara blocare.

La instalatia electrica se vor verifica contactele, aparatoarele, prizele de curent si intrerupatoarele de capat

b) Proba de funcţionare în gol

Preliminar se verifica daca au fost indepartate de pe utilaj toate sculele , obiectele sau materialele care au fost folosite la montaj.

Se verifica apoi schemele de actionare şi de comanda , iar în cazul unor neconcordante cu realitatea se remediaza imediat.

Orice dubiu asupra corectitudinii solutei proiectantului sau a executiei se rezolva numai cu acordul proiectantului sau dupa caz a executantului si aceasta cu maxima urgenta.

Dupa depasirea acestei etape se porneste utilajul pe durate scurte , urmarindu-se daca mersul acestuia este continuu, fara frecari sau zgomote nejustifîcat de mari.

Pentru instalatiile de transport durata de mers în gol este de maxim 72 ore.

Probele de functionare in gol se fac numai după ce s-a efectuat mai intai rodajul.

Este foarte important ca rodajul sa se efectueze corect, respectandu-se prescriptiile de rodaj.

5

Page 6: cursuri.flexform.rocursuri.flexform.ro/.../grupa5/Neaga_Ioan/portofoliu.docx · Web viewLa instalatia electrica se vor verifica contactele, aparatoarele, prizele de curent si intrerupatoarele

Rodajul este etapa premergatoare exploatarii de cea mai mare importanta pentru viaţa utilajului, care se face conectandu-se motorul timp de 1,5-2 ore.

Prin această proba se verifica incalzirea lagarelor, functionarea corecta a transmisiilor, calitatea asamblarilor, functionarea ungerii.

Se verifica functionarea corecta a organului de tractiune, functionarea dispozitivului de intindere, rigiditatea cadrului de sustinere.

De regula rodajul este efectuat de executantul utilajului la locul de executie, dar prin conventie intre parti daca utilajul are dimensiuni mari fiind constituit din mai multe componente care se asambleaza la beneficiar, acesta se face la beneficiar sub supravegherea executantului. Furnizorul utilajului are obligatia sa faca toate remedierile defectiunilor aparute in perioada de rodaj.

Deoarece rodajul este o etapa in care nu se produce, el trebuie redus la maxim.

Aceasta reducere se poate face numai printr-o prelucrare corespunzatoare a suprafetelor ce formeaza ajustajele pieselor în miscare, utilizarea unor lubrifianti speciali ( uleiuri aditivate), care sa determine intr-un timp scurt acomodarea suprafetelor in contact.

c) Probe în sarcinăDupa efectuarea probelor in gol se trece la efectuarea probelor in sarcina. La aceste probe utilajele sunt solicitate treptat pana la valoarea nominala de lucru. Se verifica functionarea corecta a tuturor subansamblelor, consumul de energie, randamentul instalatiei. Durata probelor in sarcina este de 8-16 ore, timp in care intreaga instalatie de transport trebuie sa atinga

parametrii normali. Simpla proba de productivitate nu este concludenta, instalata trebuie testata in ansamblul fluxului tehnologic in

care este montat. Dupa ce s-au materializat toate reglajele şi au fost solutionate toate problemele tehnice aparute se intocmeste un

proces verbal de receptie semnat de beneficiar si de furnizor. In procesul verbal se vor consemna conditiile si termenele de garantie.

In timpul exploatarii pornirea instalatiei se face dupa anumite reguli. Inaintea pornini se verifica starea tuturor elementelor ei, dandu-se atentie organului de tractiune si sistemului de ungere. Se conecteaza motorul pentru 1-2 secunde si dupa o pauza de 10-15 secunde se conecteaza motorul pentru pornirea definitiva.

In cazul in care instalatiile de transport fac parte dintr-o linie tehnologica, pornirea lor se face consecutiv, incepand de la punctul final al liniei catre punctul initial, pentru a se evita supraincarcarea uneia dintre ele.

Dupa pornirea instalatiei se deschid închizatoarele buncarelor de alimentare si se reglează fluxul de material , astfel încât acesta să fie dirijat în mod corespunzator spre instalatia de transport.

Oprirea instalatiei unei linii tehnologice se face in sens invers pornirii, incepandu-se deci de la punctul initial de incarcare al liniei, astfel încat la oprire, pe instalatia de transport sa nu mai existe material.

Instalatia de transport trebuie sa posede un sistem de semnalizare optic sau acustic.

Pornirea transportoarelor elicoidale se face în gol pentru a se evita momentele de torsiune mari la pornire. Incarcarea cu material se face treptat.

In timpul functionarii trebuie urmarita comportarea normala a lagarelor intermediare, fusurile arborelui şi cuzinetii lagarelor fiind elementele cu durabilitatea cea mai redusa, datorita abrazivitatii materialului si suprafetei relativ mici de reazem a fusului în lagar.

Este necesar ca lagarele sa fie unse corespunzator, iar fixarea lor trebuie sa fie verificata regulat, pentru a evita eventuala lor deplasare fata de pozitia normala de functionare.

6

Page 7: cursuri.flexform.rocursuri.flexform.ro/.../grupa5/Neaga_Ioan/portofoliu.docx · Web viewLa instalatia electrica se vor verifica contactele, aparatoarele, prizele de curent si intrerupatoarele

O durabilitate redusa au deasemenea şi capetele elicei melcului spre lagarele mtermediare.

Pentru a nu se mari lungimea de intrerupere a elicei melcului in dreptul lagarelor intermediare, care poate duce la infundarea transportorului in aceste puncte, în timpul exploatarii transportorului, elicea trebuie regulat refacuta la dimensiunile initiale, cu ajutorul sudurii.

In timpul functionarii trebuie urmărita asamblarea ermetica a tronsoanelor intre ele si a capacelor de carcasa. Oprirea transportorului se face numai dupa golirea lui.

3. Ungerea si uzura3.1 Ungerea instalatiilor de transportO exploatare rationala a instalatiilor de transportat necesita ungerea repetata a elementelor si mecanismelor care

servesc la transmiterea si transformarea miscarii.

In tabelul 4.1 sunt prezentate cateva recomandaţi privind metodele de ungere, consumul de lubrifiant, termenele de ungere pentru cele mai importante elemente şi mecanisme folosite la transmiterea şi transformarea miscarii.

3.2. Uzura instalaţiilor de transport

Orice instalatie este supusa unei uzuri fizice si unei uzuri morale.

Uzura fizica presupune modificarea formei, dimensiunilor sau proprietatilor organelor de masini, datorita frecarii sau actiunii factorilor exterion, cum ar fi : umiditate, acizi, temperatura inalta, etc. In cazul cablurilor dupa trecerea unei anumite perioade de functionare, sarmele din componenta toroanelor incep sa se rupa. Cablurile pot fi lasate in exploatare pana cand numarul firelor rupte atinge valoarea indicata in tabelul 4.2.

Tabelul 4.2

Coeficientul de siguranţa initial Numarul limită de sarme rupte pe lungimea unui pas de infasurare

Ptr. cabluri de 6x19+1

Ptr. cabluri de6x37+1

Ptr. cabluri de 6x64+ 1

Pentru cabluri de 18x19+1

4,5 şi mai mic 8 15 26 204,5-5 9 17 29 245-5,5 10 19 32 28

peste 5,5 11 21 35 32

In cazul lanturilor articulate, dupa un timp de functionare se uzeaza articulatiile si se lungesc zalele, fapt care duce la modificarea pasului lantului, deci la o functionare cu socuri. De asemenea după un anumit timp, materialul oboseşte şi din această cauză este necesară încercarea lanţurilor care se află în exploatare.

Rotile pentru cablu se uzeaza în zona canalelor în care se aşează cablul, datorita alunecarii dintre cablu şi roata.

In cazul cuzinetilor lagarelor uzura se datoreste fie unei ungerii insuficiente sau utilizarii unui ulei necorespunzator, fie patrunderii impuritaţilor intre suprafetele de frecare, fie montajului sau tolerantelor gresite. Canalele cuzinetilor trebuie să fie taiate corect, iar alimentarea lor cu ulei sa se faca in afara zonei de presiune maxima.

In cazul transmisiilor cu roţi dintate si cu surub melc - roata melcata pentru a se evita uzura prematura este necesar ca prelucrarea danturii sa fie îngrijita, ungerea danturii sa fie asigurata, sa fie respectat jocul necesar intre profile, sa nu patrunda impuritati între suprafetele de lucru si sa se evite socurile puternice.

7

Page 8: cursuri.flexform.rocursuri.flexform.ro/.../grupa5/Neaga_Ioan/portofoliu.docx · Web viewLa instalatia electrica se vor verifica contactele, aparatoarele, prizele de curent si intrerupatoarele

In cazul franelor se uzeaza captuseala sabotilor sau a benzilor, tamburele de frana , conurile discurilor de frana, etc. Pentru a se evita o uzura marita si neuniforma a suprafetelor de frecare ale franelor este necesar ca repartizarea presiunilor sa se facă uniform pe suprafetele de frecare fara ca sase depaseasca presiunile specifice admisibile, sa se evite patrunderea impuritătilor pe suprafetele de frecare si sa se faca o reglare corectă a franei.

In cazul în care cheltuielile cu reparatiile necesare reconditionarii tuturor organelor uzate ale instalatiei, depasesc cheltuielile pentru reproductia instalatiei in momentul cand se determina uzura sa fizica, reparatia instalatiei nu mai este rentabila si este indicat ca instalatia sa fie inlocuita cu una noua.

Uzura morala presupune reducerea valorii unei masini sau instalatii datorita construirii unor modele mai perfectionate, cu un pret de cost mai scazut. Atat uzura fizica cat si uzura morala a unei masini sau instalasii contribuie la scaderea valorii initiale a acesteia; cu toate acestea urmările economice ale uzurii fizice si ale uzurii morale nu sunt aceleasi.

O masina sau instalatie uzata fizic nu mai poate fi utilizata in productie pana dupa repararea ei, pe cand cea uzata moral poate fi utilizata an productie daca cele de constructie noua nu sunt suficiente. Pe de alta parte uzura morală a unei maaini sau instalatii poate fi îndepartata prin modernizarea ei. Daca cheltuielile pentru modernizare sunt mai mari decat cele pentru reproducţia ei, modernizarea nu mai este rentabila si este indicat ca instalatia sa fie inlocuita cu una noua.

4. MATERIALE FOLOSITE LA CURATIREA MASINILOR SI UTILAJELOR

Curatirea si spalarea se executa pe locurile de productie (in cazul masinilor-unelte si utilajelor fixe sau utilajelor grele) sau la un post de curatire si de spalare special amenajat (in cazul masinilor si utilajelor deplasabile) .

Se va acorda atentie deosebita sistemelor de etansare ce se vor demonta cu regularitate, pentru a fi curatate si reglate. înainte de spalare se recomanda ca instalatiile de racire si de ungere sa fie golite pentru schimbarea lichidului, care intotdeauna contine impuritati, atragand dupa sine uzarea pompei.

Se vor curati periodic filtrele instalatiilor de ungere: rezervorul si conductele de ulei trebuie spalate ori de cate ori se schimba uleiul. Materialele pentru sters trebuie sa absoarba lichidele, sa nu contina aschii metalice si sa aiba o rezistenta suficient de mare, pentru a nu se rupe sau sfasia in timpul intrebuintarii.

Partiile de lucru fine ale masinii se curata cu carpe moi, iar cele cromate au pile de caprioara.

Ca materiale de stergere se mai folosesc: lavete, deseuri de bumbac uscate, panza de sac moale etc.Masinile-unelte se spala de obicei cu petrol lampant sau cu motorina, cu ajutorul unor carpe imbibate in aceste

lichide. Dupa spalare se sterg cu carpe sau se usuca cu aer comprimat. Masinile care lucreaza in mediul cu mult praf, de ex, cele din turnatorii, se spala periodic la intervale mai mici

decat masinile din celelate sectoare.

8

Page 9: cursuri.flexform.rocursuri.flexform.ro/.../grupa5/Neaga_Ioan/portofoliu.docx · Web viewLa instalatia electrica se vor verifica contactele, aparatoarele, prizele de curent si intrerupatoarele

5. INTRETINEREA INSTALATIILOR HIDRAULICE

Intretinerea instalatiilor hidraulice ale masinilor si utilajelor consta in: intretinerea agentului hidraulic (a lichidului de lucru) si intretinerea elementelor componente ale instalatiei.

Agentul hidraulic (apa, uleiul mineral, lichide sintetice etc.) vehiculat in sitemele hidraulice ale masinilor si utilajelor, in cea mai mare parte este depozitat intr-un rezervor sau bazin. Datorita frecarilor mecanice, variatia presiunii, schimabrii temperaturii etc, agentul de lucru este supus oxidarii, descompunerii, muradaririi, actiuni care modifica proprietatile fizice si chimice, facandu-l necorepunzator scopului sau, conducand si la uzarea instalatiei hidraulice.

Rezervorul de ulei, impreuna cu filtrele instalatiei, au rolul de a contribui la mentinerea proprietatilor agentului hidraulic, eliminand particulele solide prin decantare si filtrare si asigurand mentinerea temperaturii acestuia in limitele admisibile.

Decantarea se aplica lichidelor de lucru cu stocuri mari de lichid, cum sunt uleiurile din circuitele de ungere prin recirculare la laminoare, compresoare, reductoare de turatie de mare gabarit etc.

Separarea contaminantilor, a caror densitate relativa este mult diferentiata de cea a uleiului, se face gravimetric.

Pentru o mai buna separare decantoarele sunt compartimentate si se monteaza pe returul uleiului spre rezervorul de lucru, timpul de stationare fiind cuprins intre 10 si 30 min, iar temperatura de 70-80 0C.

Particulele ce nu pot fi retinute din circuit prin decatare vor fi elmiminate prin filtrare.

Filtarea lichidelor de lucru este un procedeu utilzat pe scara larga, deoarece filtrele pot fi schimbate cu usurinta fara sa afecteze sistemul de ulei.

Elementele instalatie hidraulice supuse mai des lucrailor de intretinere sunt:

• Conductele

• Armaturile

• Rezervoarele

Conductele se degreseaza cu solutii alcaline calde, dupa care se introduc succesiv in bai cu acid clorhidric sau sulfuric cald (dilutie 50%) ce contine: pasivizatori, bai cu apa pentru spalare si neutralizare a urmelor de acizi.

Protectia anticoroziva se asigura prin suflarea conductelor cu aburi, apoi, fara pauza, pulverizarea la interior a unor uleiuri aditivate anticoroziv si inchiderea la capete a conductelor.

Arnaturile trebuie degresate (prin spalare) si, acolo unde sunt pete de rugina se va interveni cu perii de sarma, dupa care se pulverizeaza ulei aditivat anticoroziv.

Rezervoarele se curata prin sablare, frecare cu perii de sarma si se spala cu solventi (triclore tilena).

Dupa montarea instalatiei hidraulice este necesara spalarea intregului sistem prin recircularea intensa a unui lot de ulei de spalare, la temperatura de 65-75 0C , fara circulatie in lagare sau alte dispozitive speciale. în timpul spalarii se curata filtrele ori de cate ori se infunda, si, acolo unde exista, se pune in functiune separatorul centrifugal, pentru indepartarea impuritailor existente in supensie in fluid.

Operatia de spalare se considera incheiata cand la filtre sau la separatoare centrifugale nu se mai acumuleaza impuritai.

Dupa spalare , se evacueaza uleiul si se controleaza daca in sintalatie exista impuritai. Se introduce lotul de ulei de lucru, se recirculeaa si se filtreaza, daca se considera ca este necesar , dupa care instalatia poate intra in functionare normala.

9

Page 10: cursuri.flexform.rocursuri.flexform.ro/.../grupa5/Neaga_Ioan/portofoliu.docx · Web viewLa instalatia electrica se vor verifica contactele, aparatoarele, prizele de curent si intrerupatoarele

6. INTRETINEREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC AL MASINILOR UTILAJELOR SI INSTALATILOR

Un rol deosebit de important in buna functionare a masinilor, utilajelor si instalatiilor la parametri optimi il are si intretinerea corecta a echipamentului electric.

Acesta trebuie ferit de patrunderea apei si a prafului. Periodic, masinile electrice se vor curata pentru a impiedica sucrtcircuitarea lor.

Motoarele si generatoarele electrice se verifica de cel putin doua ori pe an.

Cu acest prilej se verifica starea rulmentilor: daca mai corespund se curata si se greseaza, iar daca prezinta o uzare pronuntata se inlocuiesc.

In cazul cand rulmentii motoarelor electrice s-au incalzit la o temperatura ce depaseste mai mult de 10-15 0C temperatura prescrisa se va inlatura cauza incalzirii sau, daca nu se poate, se schimba rulmentu.

Bobinajele motoarelor se curata cu ajutorul unei perii mori de depunerile de praf ce ar putea duce la deteriorarea izolatiei si scurtcircuitarea spirelor infasurarii.

Daca partile in miscare ale masinilor, utilajelor sau instalatilor nu functioneaza normal, se vor verifica: tensiunea de alimentare a motorului electric; alimentarea cu curent electric sa nu se faca numai in daua faze; existenta unui scurtcircuit in bobinaj. Incalzirea motorului electric se datoreaza suprasolicitarilor sau arderi unei sigurante. Motorul electric poate fi supra incarcat pentru scurta durata cu o sarcina cu 25% mai mare decat cea nominala.

Aparatura electrica se va verifica lunar, cand se va controla starea contactelor intrerupatoarelor, contactoarelor si releelor.

Daca acestea sunt arse sau oxidate, se vor curata cu hartie abraziva fina, iar daca prezinta uzari pronuntate, se vor schimba.

Lucrarile de intretinere a echipamentului electric se vor efectua numai de personal calificat pentru aceste tipuri de lucrari.

10

Page 11: cursuri.flexform.rocursuri.flexform.ro/.../grupa5/Neaga_Ioan/portofoliu.docx · Web viewLa instalatia electrica se vor verifica contactele, aparatoarele, prizele de curent si intrerupatoarele

7. UNGEREA MASINILOR SI UTILAJELOR

Importanta ungerii

Oricat de ingrijit ar fi prelucrate suprafetele de contact a doua piese aflate in miscare relativa una fata de cealalta , la nivelul acestei suprafete se nasc doua forte de frecare.

Dupa cum intre suprafetele in miscare exista sau nu sunbstante de ungere , frecarea poate fi: uscata; semifluida; fluida

In mod normal, la functionarea de regim a masinilor si utilajelor se produce frecarea fluida.Frecarea fluida se poate mentine cand intre suprafete se realizeaza deplasari cu viteze mari, suprafetele sunt supuse unei apasari mijlocii si sunt alimentate in mod continu cu lubrifianti.

Frecarea semifluida poate sa apara ca urmare a unei ungeri defectoase sau insuficiente, precum si la pornirea si oprirea masinii cand, datorita vitezei prea mici, nu se poate introduce stratul de ulei necesar intre cele doua suprafete in miscare relativa .

La stationarea masinii, din cauza sarcini de pe arbore, lubrifiantul este indepartat dintre cele doua suprafete ale fusului si ale cuzinetului, contactul facandu-se direct pe varful asperitatilor suprafetelor respective, ramanand o cantitate foarte mica de lubrifiant in golurile dintre asperitai. Astfel, la pornire ungerea va fi incompleta, semifluida sau chiar uscata , daca masina a stationat un timp indelungat (fig.1,a).

La viteze de rotatie mici, arborele incepe sa transporte sunb el lubrifiant , care , avand forma de pana si o oarecare presiune, incepe sa-l ridice : in acest caz , ungerea va fi semifluida (fig.1,b,c)

La cresterea turatiei, centrul fusului se apropie de cel al cuzinetului, pentru a coincide cu el la turatie foarte mare. In acest ultim caz (fig.1,d) teoretic, grosimea peliculei de lubrifiant devine constanta pe intreaga periferie a fusului.

11

Page 12: cursuri.flexform.rocursuri.flexform.ro/.../grupa5/Neaga_Ioan/portofoliu.docx · Web viewLa instalatia electrica se vor verifica contactele, aparatoarele, prizele de curent si intrerupatoarele

In canditiile ungerii fluide se realizeaza:

• Micşorarea uzarii suprafeţelor de frecare ;

• Reducerea consumului de energie prin frecare;

• Marirea sarcinilor admisibile;

• Marirea sigurantei in functionare;

• Economie de lubrifianti.

7.1. LUBRIFIANTI

Lubrifiantii sunt materiale fluide, vascoase sau solide, care se poat intinde intre suprafetele de contact a doua corpuri solide in contact de frecare, atit pentru a inlocui frecarea uscata dintre cele doua corpuri printr-o frecare fluida, micsorand astefel frecarea, cat si pentru a impiedica o incalzire prea mare.

Materialele de ungere trebuie sa indeplineasca urmatoareloe conditii:

• Sa poata forma un strat de ungere care sa micsoreze frecarea;

• Sa fie aderente la suprafetele in contact, sa nu se scurga in cazul cresterii temperaturii si

sa nu se intareasca la scaderea temperaturii;

• Sa asigure transportul caldurii produse prin frecare sau rezultate din reactiile chimice,

spre exterior, atit prin corpurile in contact, cat si prin insusi fluxul de lubrifiant;

• Sa asigure transportul componentilor chimici activi, in principal oxigen, care produce

stratul de oxizi;

• Etansarea, respectiv protectia contra patrunderii impuritatilor din afara; de ex, unsoarea

consistenta formeaza la iesirea fluxului din lagar un guler protector;

Uleiurile minerale se folosesc cel mai mult deoarece au o stuctura stabila si pot fi utilizate la viteze mari , la temperaturi ridicate cat si la temperaturi scazute;

Unsorile consistente au o buna aderenta la suprafetele metalice, ceea ce asigura mentinerea mai persistenta a stratului de lubrifiant in cazul functionarii cu socuri si in perioadele de oprire l functionarea intermitenta; nu necesita etansari complicate, iar intervalele de inlocuire sunt relativ mari (6-8 luni).

Materiale de ungere solide pot fi utilizate inte suprafetle in miscare relativa, intre care exista o presiune foarte ridicata, precum si in cazul temperaturilor mari.

Utilizarea acestor materiale de ungere presupune reducerea timpului de rodare a mecanismultui si o degajare rapida a caldurii rezultate in timpul functionarii.

Dintre materialele de ungere solide se evidenteaza grafitul, talcul, bisulfura de molibden, sapunurile metalice ca: stearate de calciu, magneziu, teflonul (material sintetic).

Dupa natura lor lubrifiantii solizi pot fi adaugati in uleiuri sau in unsori, incorporati in materialul cuzinetului sau aplicati pe fus pe cale chimica ori mecanica .

12

Page 13: cursuri.flexform.rocursuri.flexform.ro/.../grupa5/Neaga_Ioan/portofoliu.docx · Web viewLa instalatia electrica se vor verifica contactele, aparatoarele, prizele de curent si intrerupatoarele

Daca acoperirile cu straturi subtiri din lubrifianti solizi, de exemplu grafit sau bisulfura de molibden, de aplica pe ambele suprafete in miscare relativa, durabilitatea cuplului de freacare creste de 2-3 ori fata de cazul acoperirii numai a unei singure suprafete.

Viscozitatea este calitatea de baza a lubrfiantilor si reprezinta rezistenta pe care o opun particulele lor atunci cand sunt supse unei alunecari.

Pirin viscozitate se poate aprecia daca un lubrifiant este corespunzator unu anumit scop , unor anumite conditi de exploatare .

Viscozitatea scade considerabil cu cresterea temperaturii.De accea , este necesar a se aprecia temperatura la care este valabila valoarea data a viscozitatii.

Sunt de preferat uleiurile cu variatie cat mai redusa a viscozitatii in raport cu temperatura , acestea putand lucra intr-un interval larg de temperaturi cu un regim stabil .

Capacitatea de ungere este proprietatea lubrifiantului de a adera la suprafata metalica in situatii dificile de frecare sau la presiuni foarte ridicate.

Punctul de inflamabilitate

Este temperatura la care uleiul incalzit intr-o cochilie deschisa, la presiunea atmosferica , se aprinde sub actiunea unei flacari.

Pentru uleiurile minerale punctul de imflamabilitate este de 150-200 0C.

Punctul de imflamabilitate intereseaza mai mult la alegerea uleiurilor pentru motoare cu arder interna , compresoare etc.

Punctul de solidificare (congelare) este temperatura la care uleiul sub actiunea propriei sale greutati nu mai poate curge in mod vizibil.

Acest fenomen are loc nu la o temperatura precisa , cila intru-un interval de temperatura.

Emulsionabilitatea

Este proprietatea uleiului de a se amesteca cu apa calda, formand emulsie, si de a nu se separa ulterior, proprietate ne dorita mai ales la turbinele cu vapori.

Spumarea

Se datoreste bulelor de aer dispersate in ulei a caror degajare la suprafata uleiului formeaza spuma, favorizand procesul de oxidare a uleiului.

In acelas timp scadeconductibilitatea termica ceea ce conduce la micsorarea capacitatii de racire a uleiului si de prelucrare acaldurii in procesul de frecare a deiferitelor organe de masini.

Dupa intrebuintare, uleiurile uzate se colecteaza in vederea rerafinarii, pentru obtinrea de uleiuri de baza.

13

Page 14: cursuri.flexform.rocursuri.flexform.ro/.../grupa5/Neaga_Ioan/portofoliu.docx · Web viewLa instalatia electrica se vor verifica contactele, aparatoarele, prizele de curent si intrerupatoarele

7.2 ALEGEREA LUBRIFIANTILOR

Alegerea corecta a lubrifiantilor4 se face in functie de : viteza de deplsare relativa a suprafetelor in contact; presiunea specifica ce apare pe suprafetele de alunecare; regimul termic al masinii sau temperatura de lucru a locului de ungere si a mediului ambiant; caliateta suprafetelor in contact; felul frecarii (alunecare sau rostogolire); sistemul de ungere.

Uleiurile se aleg tinandu-se seamaseama de viscozitatea, capacitatea de ungere (onctuozitatea), caracteristici fizice si chimice, stabilitatea in exploatare a acestor caracteristici pe durata cat mai lunga, compatibilitate cu alte materiale cu care vin in contact in mod inevitabil in exploatre etc.

O onctuozitate superioara, in cazul starilor intermediare de frecare va determina uzarea mai redusa si siguranta in functionare in raport cu pericolul de gripaj mai mare.

In cazul ungerii prin picurare sau cu fitil , se pune un accent deosebit pe onctuozitate si aceasta mai ales pentru agregatele care functioneaza cu prsiuni de contact ridicate .

La ungerea cu recirculatie , cand aceeas cantitate de ulei este mentinuta timp mai indelungat in circuit, intereseaza in mod deosebit stabilitatea chimica a uleiului respectiv.

In perioada de rodaj sunt indicate uleiurile mai fluide, eventual cu aditiv, care micsoreaza pericolul gripajului.

Unsorile consistente au ca insusire de baza ounctul de picurare, adica temperatura la care unsoarea incepe sa picure sub actiunea propriei sale greutati. O unsoare consistenta este cu atita mai buna cu cat temperatura de picurare este mia ridicate, ungerea ramanand

TABELUL nr.1 cuprinde tipurile de unsori consiste nte standardizate in tara noastra, cu indicarea domeniului de utilizare.

Tabelul nr. 1

Categoria Tipul STAS Baza (felul sapunului)Punct de picurare" C

minUtilizari principale

Unsori Consistente de uz general

U75 Ca 2

562-71

Calciu

75

Lagare, glisiere,etc

U80 Ca 0

80

U85 Ca 3

85

U100 Ca 4

100

Unsori consistente pentru rulmenti

Rul 85

1608-72

Calciu si plumb 85

Ungerea rulmentilor

Rul 100 Calciu 100

Rul 145 Sodiu 145

Rul 165 Sodiu 165

Unsori consistente in brichete pentru lagare deschise

LD 93 Ca 7 2

721-71

Calciu 93 Lagare deschise lucrand la temperaturi ridicate si presiuni

mari (masini din industria hartiei si cimentului, laminoare, etc.)

LD 170 Na 7 Sodiu

170

Unsori pentru temperature joase

Tj70 6

320-68 Calciu

70 Ungerea si protectia pieselor metalice iarna dupa prescriptii

specialeTj60

60

14

Page 15: cursuri.flexform.rocursuri.flexform.ro/.../grupa5/Neaga_Ioan/portofoliu.docx · Web viewLa instalatia electrica se vor verifica contactele, aparatoarele, prizele de curent si intrerupatoarele

Uleiurile, fata de unsorile consistente, prezinta urmatoarele avantaje:

• Sunt folosite la orice turatii, chiar shi la cele foarte mari

• Isi mentin capacitatea de ungere la temperaturi la care unsorile consistente fie ca si-o pierd - cum este cazul la temperaturi ridicate-fie ca produc pierderi mari de energie -cum se intampla la temperaturi scazute;

• Au frecare interioara mai mica, ceea ce le face folosibile la aparatele sensibile, de precizie;

• Permit inlocuirea completa a lubrifiantului, fara a fi nevoie de demontarea si spalarea prealabila a elementelor agregatului uns;

Ca dezavantaje ale uleiurilor sunt de relevat:

• Etansarea dificila si costisitoare contra pierderilor de lubrifiant;• Necesiteatea completaţii mai frecvente.

7.3. ORGANIZAREA UNGERII

Organizarea rationala a ungerii trebuie sa cuprinda:

• Alegerea lubrifiantului;

• Stabilirea cantitatii necesare de lubrifiant pe cantitati si a materialului de curatire

pe baza noemlor de consum;

• Depozitarea in conditii optime a lubrifiantului;

• Masuri pentru reducerea pierderilor prin scurgere si evaporari;

• Masuri pentru manipularea corecta a lubrifiantului;

• Respectarea normelor de tehnica a securitatii mucii si a normelor de prevenire si

stingere a incendiilor.

7.4. SISTEME SI METODE DE UNGERE ALE MASINILOR SI UTILAJELOR

In functie de numrul locurilor de ungere de modul de debitare a uleiului si caracterul circulatiei uleiului, se deosebesc mai multe metode de ungere.

Astefel: dupa numarul locurilor de ungere, se deosebesc doua :

• Ungere individuala, cand fiecare loc de ungere este deservit de un sistem propriu

de ungere;ungere centralizata, cat mai multor locuri de ungere le este asigurat

lubrifiantul printr-o instalatie centrala de ungere;

• Dupa modul de debitare a uleiului exista ungere fara presiune , cand uleiul ajunge

la suprafete care trebuie unse datorita fortei de gravitatie, a capilaritatii sau a

absorbtiei moleculare; ungere sub presiune cand uleiul este trimis in circuitul de

ungere cu ajutorul unei pompe;

15

Page 16: cursuri.flexform.rocursuri.flexform.ro/.../grupa5/Neaga_Ioan/portofoliu.docx · Web viewLa instalatia electrica se vor verifica contactele, aparatoarele, prizele de curent si intrerupatoarele

• Dupa caracterul circulatiei uleiului, se disting: ungere de circuit inchis sau cu

recuperarea uleiului,. Cand uleiul revenit in bazin dupa efectuarea ungerii este

repus in circulatie;ungere in circuit deschis, la care uleiul nu poate

fi recuperat(ungerea unor ghidaje si a unor suruburi conducatoare

Sistemul , modaliateta de ungere si lubrifiantul pentru o masina, un utilaj sau

o instalatie se stabilesc pe baza urmatoarelor criterii:

• Importanta organului caruia trebuie sa i se asigure ungerea in ansamblu functional

al masinii, utilajului, instalatiei respective;

• Calitatea lubrifiantului raportata la modul de functionare al acestui organ;

• Cantitatea de lubrifiant necesara pe cantitatea de timp(ora) si pentru un schimb

intreg (8h)

In functie de aceste trei criterii se stabileste: centralizata sau nu, cu sau fara presiune cu sau fara recuperare); amplasarea dispozitivelor de ungere prin care trebuie sa se urmareasca accesibilitatea la locul de ungere si usurinta afectarii acesteia;asigurarea functionarii sistemului de ungere cu posibilitatea de control a acestei functionari si, in unele cazuri, cu semnalizarea automata a opriri ungerii .

Dispozitivele si instalatiile de ungere, folosite la masini, utilaje si instalatii, trebuie sa respecte urmatoarele conditii :

• Posibilitatea de reglare a debitului de ulei ;

• Umplerea cu lubrifiant sa se poata face usor;

• Operatia de curatire a dispozitivului de ungere sa se poata face comod;

• Siguranta impotriva patrunderii in dispozitiv a prafului abraziv , a aschilor sau

a lichidului de racire a sculelor;

• Controlul usor a calitaii de lubrifiant existent la unmomentdat;

• Siguranta in functionare si posibilitatea de control a acesteia ;

• Simplitate si cost redus;

Cunoasterea metodelor de ungere, a conditiilor de ungere impuse dispozitivelor si instalatiilor de ungere folosite permite alegerea celui mai potrivit sistem de ungere, in raport cu particularitatiile fiecarei masini, utilaj si instalatii in parte .

Sistemele de ungere sunt de mai multe feluri :

• Sisteme pentru ungerea individuala, periodica sau continua, cu sau fara presiune;

• Sisteme pentru ungere centralizata periodica sau continua, cu sau fara presiune;

• Sisteme combinate.

16

Page 17: cursuri.flexform.rocursuri.flexform.ro/.../grupa5/Neaga_Ioan/portofoliu.docx · Web viewLa instalatia electrica se vor verifica contactele, aparatoarele, prizele de curent si intrerupatoarele

Ungerea cu unsoare consistenta. Ungerea cu unsoare consistenta se aplica la masini cu turatii mici sau cand cantitatea necesara de lubrifiant este redusa< lagare cu rulmenti, lagarele agregatelor care lucreaza in atmosfera libera, in praf (formeaza gulere protectoare impotriva patrunderii diverselor particule) unele angrenaje.

Ungerea se face cu ajutorul ungatoarelor cu bila, care conform STAS 1116-78 sunt: de tip A cu cap si filet conic (fig.2.a);

de tip B cu cap plat si filet cilindric (fig.2.b);

de tip cu cap plat C fixat prin presare (fig.2.c).

La aceste ungatoare orificiul de ungere este inchis printr-o bila apasata de un arc. In timpul alimentarii cu aceasta presa de mana, unsoarea invinge apasarea arcului si patrunde in interior. Ungatoarele pot fi montate si in pozitie inclinata 45o sau la 90o, prinn folosirea unor piese de pozitie (figura 3). In afara ungatoarle cu bila se folosesc si ungatoarele (fig .4) executate conform STAS 748-69. Spatiul dintre corpul 1 si capacul 2 al ungatorului fiind umplut cu unsoare consistenta, prin strangerea capacului

filetat, lubrifiantul este fortat sa patrunda prin orificiul central si prin alezajul executat in corpul lagarului si cuzinetului pana la fus.

17

Page 18: cursuri.flexform.rocursuri.flexform.ro/.../grupa5/Neaga_Ioan/portofoliu.docx · Web viewLa instalatia electrica se vor verifica contactele, aparatoarele, prizele de curent si intrerupatoarele

De asemenea sa dovedit corespunzatoare ungerea directa din depozitul capacului lagarului (fig .6).

Ungerea centralizata, realizata prin alimentarea simultana a mai multor puncte de unsoare presata dintr-un cilindru, al carui piston este actionat manual sau mecanic, cu posibilitatea de reglaj exact al cantitatii necesare fiecarui loc de ungere, asigura o eficienta superioara dispozitivelor anterioare (fig .7)

Ungerea cu ulei. Ungerea individuala efectuata manual se aplica organelor cu solicitari mici si viteze mici. Ca dispozitive de ungere se folosesc ungatoarele cu capac plan sau cilindric (fig .8) alimentate cu cana de ulei si ungatoarele cu bila (fig. 9) , in care uleiul se introduce manual sub presiune cu ajutorul unei pompe denumita Tecalemit.

Sistemele de ungere cu fitil se bazeaza pe fenomenul capilaritatii fitilului de bumbac sau din canepa (fig.10) .Uneori un rezervor central poate asigura ungerea simultan a mai multor locuri de ungere, fiecare fitil avand canal vertical propriu pentru picurarea uleiului absorbit si un racord individual de legatura cu tubul de conducere a uleiului (fig.11)

18

Page 19: cursuri.flexform.rocursuri.flexform.ro/.../grupa5/Neaga_Ioan/portofoliu.docx · Web viewLa instalatia electrica se vor verifica contactele, aparatoarele, prizele de curent si intrerupatoarele

Ungatoarele cu inel (fig.12) asigura ungerea datorita aderentei uleiului pe inel. Este un dispozitiv de ungere foarte bun, economic, deoarece uleiul nu se pierde.

Ungerea individuala in baie de ulei este utilizata mai rar si in special pentru rulmenti (fig.13).In acest caz, nivelul uleiului nu trebuie sa treaca de mijlocul bilei sau al rolei din partea inferioara, deoarece o cantitate mai mare de ulei duce la spumarea lui si, ca urmare, la o ungere defectuoasa , remarcata imediat prin supraincalzirea lagarului.

Ungerea prin barbotaj consta din antrenarea si improscarea unei cantitati de ulei din baie pe interiorul carcasei masini sau utilajului, de unde prin prelingere este condus prin santuri colectoare la locurile de ungere.

Ungerea individuala in baie de ulei cu element intermediar se foloseste in cazul ghidajelor de lungime mare.

Elementul intermediar (fig.14) consta din doua role conice 1 montate pe axul 2 ce se sprijina pe arcul 3, al carui rol este de a mentine in contact permanent rolele cu ghidajul saniei.

19

Page 20: cursuri.flexform.rocursuri.flexform.ro/.../grupa5/Neaga_Ioan/portofoliu.docx · Web viewLa instalatia electrica se vor verifica contactele, aparatoarele, prizele de curent si intrerupatoarele

Fig. 15. Ungere cu penita de pisla.

Ungerea cu pernita de pasla (fig.15) care se afla intr-o baie de ulei si face contact cu fusul 2 ce trebuie uns asigura prin capilaritatea acesteia transmiterea cantitatii de ulei necesare .

Ungerea centralizata fara presiune necesita o instalatie hidraulica care consta dintr-un rezervor de ulei R (fig.16) , o pompa P care absoarbe uleiul din rezervor prin filtrul F sial trimite la un distribuitor D , de unde , prin conductele C1,C2,.................Cn uleiul este dirijat subactiunea gravitatiei la locurile de ungere.

p emiţi tîe pîslă.

Sistemele de ungere continua sub presiune (fig.17) .Uleiul absorbit prin filtrul F1 depompa P , care asigura presiune corespunzatoare, este filtrat a doua oara de filtrul F 2 sidirijat la ditribuitorul D, inchis la partea superioara ; uleiul este dirijat la locurile de ungereprin conductele C1,C2,...........Cn

20

Page 21: cursuri.flexform.rocursuri.flexform.ro/.../grupa5/Neaga_Ioan/portofoliu.docx · Web viewLa instalatia electrica se vor verifica contactele, aparatoarele, prizele de curent si intrerupatoarele

Fig, 19. Indicator de ulei

7.5. CONTROLUL UNGERII MASINILOR SI UTILAJELOR

Controlul functionarii ungerii prezinta o deosebita importanta si consta in: verificarea presiunii si a continuitatii, verificarea tem de ungere etc.

Controlul circulatiei uleiului se face cu indicatorul (18.9) ; in acest caz uleiul curge sau picura prin teava curba 1, ceea ce se poate observa prin cilindrul de sticla 2 care formeaza o parte din corpul indicatorului.

8. TEHNOLOGIA UNGERII MAŞINILOR, UTILAJELOR SI INSTALAŢIILOR

Efectuarea unei ungeri corecte presupune5:

• Ştergerea lagarelor si desfundarea orificilor sau canalelor de ungere inainte

de inceperea ungerii;

• Ungerea se face atent , fara risipa pentru a se evita scurgerea uleiului ;

• Ungerea se efectueaza numai cand masina este oprita ;

• Dupa efectuarea ungerii se sterge uleiul scurs si se aseaza aparaturile la locul lor.

Ungerea transmisilor cu lant depinde de viteza lantului, frecarea avnd loc intre roata de antrenare si lant si intre zalele lantului. La viteze de deplasare de 4-6 m/s, ungerea se face prin picurare, uleiul fiind repartizat prin mai multe conducte, la partea neantrenata a lantului (fig.20).

21