Crimeea şi

Transnistria.

Costuri induse

Federaţiei Ruse

Autor: Petrişor Peiu

Policy Memo Nr. 2

Martie 2014

© Fundaţia Universitară a Mării Negre (FUMN) http://www.fumn.eu/

FUNDAŢIA UNIVERSITARĂ A

MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE

Economia sudului Ucrainei,

incluzând Crimeea

Republica Autonomă Crimeea;

Regiunea Herson;

Regiunea Mikolayev;

Regiunea Odesa

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Autonomous Republic of Crimea 930 1,260 1,604 2,094 2,638 1,788 2,080 2,452

Cherkasy Oblast 912 1,303 1,625 2,046 2,768 1,847 2,183 2,655

Chernihiv Oblast 970 1,263 1,527 1,996 2,508 1,684 1,941 2,438

Chernivtsi Oblast 675 908 1,119 1,459 1,855 1,204 1,378 1,666

Dnipropetrovsk Oblast 1,618 2,324 3,017 4,132 5,870 3,560 4,374 5,298

Donetsk Oblast 1,826 2,437 3,114 3,999 4,942 2,969 3,653 4,590

Ivano-Frankivsk Oblast 985 1,349 1,615 1,991 2,457 1,602 1,867 2,441

Kharkiv Oblast 1,350 1,761 2,248 3,098 4,043 2,724 2,979 3,522

Kherson Oblast 854 1,115 1,335 1,608 2,268 1,573 1,808 2,140

Khmelnytskyi Oblast 855 1,125 1,391 1,802 2,265 1,512 1,714 2,174

Kiev Oblast 1,250 1,692 2,162 2,977 3,910 2,794 3,294 4,335

Kirovohrad Oblast 963 1,247 1,529 1,890 2,566 1,681 1,957 2,508

Luhansk Oblast 1,123 1,586 1,997 2,698 3,481 2,126 2,494 3,157

Lviv Oblast 1,014 1,299 1,653 2,161 2,639 1,809 2,061 2,580

Mykolaiv Oblast 1,208 1,522 1,934 2,421 3,071 2,188 2,555 2,947

Odessa Oblast 1,321 1,682 2,055 2,738 3,728 2,611 2,841 3,243

Poltava Oblast 1,662 2,258 2,837 3,663 4,267 2,867 3,737 4,439

Rivne Oblast 905 1,223 1,529 1,920 2,319 1,501 1,737 2,107

Sumy Oblast 941 1,268 1,554 2,029 2,586 1,749 1,980 2,494

Ternopil Oblast 661 898 1,152 1,487 1,839 1,314 1,476 1,896

Vinnytsia Oblast 883 1,164 1,451 1,814 2,290 1,559 1,806 2,238

Volyn Oblast 897 1,226 1,465 1,923 2,343 1,514 1,754 2,140

Zakarpattia Oblast 797 1,048 1,302 1,673 2,017 1,294 1,547 1,820

Zaporizhia Oblast 1,521 2,084 2,647 3,569 4,411 2,646 2,981 3,472

Zhytomyr Oblast 826 1,084 1,314 1,680 2,192 1,465 1,842 2,164

Kyiv City 4,348 5,617 6,972 9,860 11,694 7,841 8,875 10,041

Sevastopol City 1,099 1,454 1,996 2,566 3,150 2,178 2,578 3,094

Ukraine 1,367 1,829 2,303 3,068 3,891 2,545 2,974 3,588

List of Ukrainian administrative divisions by GRP per capita (in USD.)

Crimeea Republica Autonomă Crimeea, cu o populaţie

de 2 milioane locuitori, în proporţie de sub 60% etnici ruşi, are un PIB/capita de 2,500 USD (2012) ceea ce o plasează mult în urma mediei naţionale de 3,500 USD, adică performanţa economică a Crimeei este de mai puţin de trei sferturi (cam 72%) din cea a ţării.

Regiunea Sevastopol (care cuprinde orasul cu acelaşi nume) se află cu acest indicator la 3,000 USD, adică la 85% din media naţională.

Cele două regiuni, Crimeea plus Sevastopol (oraş cu statut special, precum Kievul) au un PIB agregat de puţin peste 6 miliarde USD

Crimeea Ramurile economice principale în Crimeea sunt

turismul şi agricultura;

Crimeea are rezerve de gaz natural, atât on-shore cât

şi off-shore, localizate în nordul teritoriului (cele on-

shore) şi în Marea Neagră (cele off-shore);

Singurul zăcământ certificat pe plan internaţional este

câmpul off-shore „Odesa” estimat la 21 miliarde mc.

Republica autonomă deține și două câmpuri petroliere

la Serebriansk și la Subottina (ultimul, de asemenea,

off-shore)

Crimeea 60% din PIB-ul teritoriului provine din agricultură și industria alimentară, zonele

industriale fiind slab dezvoltate și situate în nordul peninsulei, într-o zonă preponderant locuită de ucraineni;

Înca 20% din PIB-ul local provine din turism, Crimeea fiind o regiune cu o mare popularitate printre turiștii ruși pentru așa-numitul „turism de sănătate-turism balnear”;

National Geografic enumera Crimeea în 2011 printre primele 20 de destinații turistice ale lumii;

Stațiunile cele mai cunoscute sunt Yalta și Alushta în golful sudic al peninsulei , Eupatoria și Saki in golful vestic și Feodosia și Sudak în golful sud-estic;

Trebuie totusi precizat că baza hotelieră din Crimeea este învechită și în mică proporție aliniată cerințelor turismului modern;

Majoritatea turiștilor din Crimeea sunt ruși sau ucraineni din clasa sub-medie care nu cheltuie sume importante în concedii și care nu consumă servicii prea sofisticate; rușii bogați își petrec concediile în Vestul Europei, iar cei din clasa medie în Turcia;

Ca o curiozitate din epoca sovietică, în Crimeea există cea mai lungă linie de troleibuz (96km) din lume, legând gara din Simferopol de stațiunea Yalta.

Întreținerea acestei linii costă anual bugetul republicii autonome 4 milioane USD și aduce venituri de 200 000 USD!!!

Sevastopol

Sevastopol este al doilea port important al Ucrainei

(după Odesa);

Are o populație de 350 000 locuitori;

În afara activității portuare, orașul cuprinde trei șantiere

navale care au în principal destinație militară, lucrând în

programele de modernizare și re-echipare a flotelor

rusești; respectiv ucrainene;

În afara activităților portuare și de industrie navală, aici

găsim o singură fabrică de mase plastice: Stroitel;

Din „PIB-ul” local, jumătate se datorează direct sau

indirect flotei ruse, iar încă 20% șantierelor navale.

Practic orașul este economic captiv flotei rusești.

Herson Regiunea Herson, cu o populație de 1,1 milioane

locuitori are un PIB/capita de 2,200 USD, adică în jur de 63% din media națională;

Herson este a cincea cea mai săracă regiune a Ucrainei, cu un „PIB” agregat de numai 2,5 miliarde USD;

Populația provinciei este larg majoritară (peste 80%) ucraineană;

Principala ramură economică este și aici agricultura, fără nici o resursă energetică; fără întreprinderi industriale și cu o infrastructură primitivă, provincia este deseori comparată cu Republica Moldova, ca nivel de dezvoltare.

Mikolayev

Regiunea Mikolayev, cu o populație de 1,1

milioane locuitori, are un PIB/capita de 3,000

USD adică la 85% din media națională,

având un „PIB” integrar de 4,5 miliarde USD;

Este o regiunea mult mai urbanizată decât

Herson. Peste jumătate din populație

(ucrainenii fiind larg majoritari) trăind în

centrul administrativ cu același nume;

Este un oraș industrial, relativ bine dezvoltat.

Odesa Regiunea Odesa, cu 2,4 milioane locuitori și un PIB/capita de 3,300 USD se află

aproape de media natională, adică la 95% din aceasta, din punct de vedere al performanței economice, „PIB”-ul agregat se află la aproape 8 miliarde USD, mai mult decât Crimeea, inclusiv Sevastopol.

40% din populație locuiește în Odesa, cu procentaje semnificative de români (6%), de bulgari (5%),

Cu cel mai mare procentaj de evrei din Ucraina și cu o semnificativă comunitate grecească (singura rămasă la nivel național);

În interiorul provinciei se află și Bugeacul (Basarabia de Sud), cu minorități importante numeric: bulgari (21%) și români (13%);

Surse jurnalistice au identificat programe costisitoare ale guvernului Republicii Moldova și ale autorităților locale care să determine populația minoritară românească să reclame o falsă identitate: cea „moldovonească” ( se discută despre câteva milioane USD cheltuite în ultimii 3 ani, ceea ce reprezintă un efort mare pentru economia șubredă a celor două țări!);

Economia provinciei este puternic poluantă, ramura cea mai importantă fiind reprezentată de importante capacități de rafinare (peste 3 milioane tone/anual) și de petrochimie;

Infrastructura fluvială și maritimă este în bune condiții, mult peste nivelul tehnic al fostei URSS în ansamblu și contribuie decisiv (peste 25%) la PIB-ul zonei;

Este de notat existența unor exploatări viticole importante, dar care nu produc viță nobilă, fiind în situația Republicii Moldova de acum 4-5 ani și a României de acum 15-20 ani.

Sudul Ucrainei în ansamblul țării Așadar, provinciile sudice Herson, Mikolayev și Odesa reușesc să adune un

„PIB” agregat de numai 15 miliarde USD la o populație de 4,6 milioane locuitori;

În ansamblu, sudul Ucrainei (incluzând Crimeea) are o populație de 6 milioane

locuitori și un „PIB” de 21 miliarde USD, cam tot atât cât ansamblul provinciilor

vestice, care au 22 miliarde USD, „produse” însă de 10 milioane de locuitori,

deci o performanță aproape dublă în sud decât în vest;

În comparație, provinciile estice, adică : Zaporojia, Donețk, Luhansk, Harkov,

Sumy, Poltava, Dnepropetrovsk, însumând o populație de 11 milioane de

locuitori prezintă un „PIB” agregat de 43-44 miliarde USD, având peste 80% din

resursele minerale ale țării, peste două treimi din industria prelucrătoare și, în

primul rând, metalurgică, peste două treimi din industria energetică dar cu o

infrastructură de proastă calitate (excepția fiind cea feroviara de marfă) și cu o

industrie bancară și de asigurări primitive.

Stocul de investiții străine din provinciile estice este de 7 miliarde USD, iar în

cele sudice ( incluzând Crimeea) de sub 1 miliard USD, în ambele cazuri

ponderea cea mai mare revenind investitorilor ruși și germani. Spre comparație,

zona orașului Kiev , cu o populație de 3 milioane locuitori are un „PIB” de 30

miliarde USD și cumulează investiții străine de aproape 30 miliarde USD.

Transnistria. Dimensiunea

economică Transnistria are o populație cu puțin peste 500,000 locuitori și un PIB

de aproximativ 1 miliard USD, cifra estimată de către analiști pentru

2012 și confirmată de Banca Centrală Transnistreană;

Aceste cifre indică aproximativ un PIB/capita de 2000 USD, comparabil

cu cel al Crimeii, totuși mai mic cu 25%;

Structura populației este în sine o problemă a regiunii transnistrene cu

o majoritate relativă românească de 33% și două comunități slave

importante (30% ruși și 29% ucraineni/ ruteni).

Românii de aici sunt numiți „moldoveni” chiar și de aliații noștri din

NATO, polonezii și maghiarii;

Din punct de vedere demografic, Transnistria are o evoluție

catastrofală, scăzând de la 750,000 de locuitori în 1990 la 500,000 în

2013, cu o structură care o face locul cel mai „fără viitor” de pe

continent: 138,000 de pensionari față de 104,000 angajați, adică 0,75

angajați la 1 pensionar.

Transnistria. Dimensiunea

economică Această catastrofă demografică este dublată de una economică:

în 1990 Transnistria avea 17% din populația Republicii Sovietice

Socialiste Moldovenești și producea 40% din PIB-ul republicii

sovietice și 90% din energia consumată în republică;

Astăzi raportul între PIB-ul Transnistriei și cel al Republicii

Moldova este 1 la 7, identic cu raportul între populații, adică sunt

regiuni cu performanțe economice comparabile;

Datoria publică /capita este, deloc surprinzător, de 6 ori mai mare

în Transnistria decât în Republica Moldova fără Transnistria;

Bugetul de stat este de 150 milioane USD (venituri) și 300

milioane USD (cheltuieli), adică cheltuielile bugetare sunt duble

față de venituri, cu un deficit bugetar de 15% din PIB, ceea ce

este total de neconceput în lumea europeană, chiar și în fosta

URSS.

Transnistria. Dimensiunea economică.

Comerțul exterior Exporturile însumează 700 milioane USD (din care 75% metalurgie și textile), iar

importurile reprezintă aproape 900 milioane USD, deci cu un deficit de 200 milioane USD,

în creștere de la an la an.

Numai importurile de produse alimentare sunt de peste 200 milioane USD, în creștere

puternică de la numai 70 milioane USD în 2003 (acum 10 ani), ceea ce indică o problemă

majoră pentru regiune, în contextul trendului crescător al prețului mondial la produse

alimentare;

Trebuie menționat și faptul că, începând cu anii 2004-2005, comerțul exterior cu UE este în

creștere permanentă și a atins cifra de 203 milioane USD (doar exporturi) în 2012 în

comparație cu tendința de scădere a ponderii CSI (doar 223 milioane USD exporturi în

același an 2012);

Principalii parteneri comerciali sunt Republica Moldova (250 milioane USD), Federația

Rusă (150 milioane USD), România (103 milioane USD), Ucraina (60 milioane USD);

Cel mai mare partener comercial din vestul Europei este Italia cu 47 milioane USD;

Este interesant de remarcat faptul că Federația Rusă nu reușește să depășească România

decât cu 50 milioane USD, iar România și Republica Moldova împreună produc un

comerț cu Transnistria mai mare cu 50% decât o fac împreună Rusia și Ucraina;

Mai trebuie remarcat și faptul că, începând cu 2006, toți exportatorii de aici sunt înregistrați

legal ca exportatori din Republica Moldova.

Transnistria. Dimensiunea

economică. Structura Economia Transnistriei se rezumă la câteva mari companii, aici

IMM-urile fiind practic atât de puțin dezvoltate încât, în anul 2011,

Federația Rusă a alocat un ajutor de 10 milioane USD sub forma

unui program menit să încurajeze formarea de IMM-uri;.

Metal Steel Works (MSW Ribnita), privatizată în anul 2004 este

deținută de către grupul rus Metalloinvest, avand-ul ca acționar pe

Alisher Usmanov; compania exporta 80% din producția de 200

milioane USD în piețe ca SUA, Germania, Italia. Din cauza crizei de

pe piața oțelului, începând cu anul 2007, fabrica este pe pierdere cu

dese opriri ale oțelăriilor și laminoarelor din cauza lipsei de comenzi;

Tirotex, a doua cea mai mare fabrică de textile din Europa, deținută

de grupul Sheriff a avut în anul 2011 venituri de 230 milioane USD și

exporturi de 163 milioane USD în principal în Austria, Germania,

Italia, Grecia.

Transnistria. Dimensiunea

economică. Structura Rîbnița Cement, producător de ciment, o adevărată bombă

ecologică, este privatizată din anul 2004 și deținută de către

același grup rusesc Metalloinvest. Calitatea proastă a

cimentului produs face ca exportul să se facă cu predilecție în

Federația Rusă;

Moldavskaya GRES, termocentrala deținută de către

compania de stat rusească Inter RAO UES, care exportă în

Republica Moldova 80% din producție, ceea ce reprezintă

50% din consumul energetic al Republicii Moldova;

8 bănci comerciale, inclusiv o subsidiară a GazpromBank;

KVINT, un producător de alcool de pe vremea sovietică, care

exportă brandy, vinuri și vodka ieftine și de calitate

îndoielnică.

Transnistria. Dimensiunea

economică. Structura Sheriff, singura companie cu venituri regulate, an de an,

având organizare de tip occidental și guvernanță corporatistă.

Este fondată de către foștii ofițeri de miliție sovietică Viktor

Gushan și Ilya Kozmoly, acum deținută doar de către primul.

Are 12,000 angajați, 10 companii, printre care un lanț de

supermarketuri, un lanț de stații de benzină, un operator de

telefonie mobilă. Este responsabilă de 50% din piața

construcțiilor și de 90% din cea a combustililor. Sheriff are o

contribuție la veniturile bugetare de 30 milioane USD/anual,

adică 20% din totalul veniturilor bugetare și 30% din veniturile

încasate de la companii. Să notăm și faptul că în 29

decembrie 2012, noul președinte Shevciuk a anulat regimul

fiscal special (scutiri de taxe vamale) pe care Sheriff l-a primit

de la fostul președinte Igor Smirnov în anul 2006.

Transnistria. Dimensiunea

economică. Structura TiraspolTransGaz, companie cu acționariat incert, Gazprom negând repetat că

ar deține această firmă. Desfășoară urmatoarea activitate incredibilă pentru un

observator occidental:

Reține pentru consum două treimi din cele 3 miliarde de mc de gaz cumpărate

de către Republica Moldova de la Gazprom (2 miliarde mc vândute de Gazprom

Republicii Moldova cu prețul mediu de 391 USD/1000mc);

TiraspolTransGaz reține 1 miliard mc ca plată a tranzitului și vinde în interiorul

regiunii separatiste gaz cu prețul de 90 USD/1000mc către populație și cu prețul

de 163USD/1000 mc către firme, rezultând câștiguri anuale de 272 milioane

USD (1 miliard mc se vinde pe piața internațională), care alimentează un cont

special al guvernului lui Shevciuk!!!

Astfel s-a ajuns ca datoria totală a Transnistriei către Moldovagaz și a acesteia

către Gazprom să fie de 3,7 miliarde USD, fără penalități.

Gazprom nu solicită această datorie de la Moldovagaz dar o evidențiază

contabil!!!

Transnistria. Dimensiunea economică. Structura Remitențele cetățenilor care muncesc în străinătate sunt de aproape 200 milioane USD în anul

2012, peste două treimi provenind din Federația Rusă;

Ajutorul „umanitar” acordat direct de către Federația Rusă Transnistriei se ridică la 27 milioane

USD (15 USD/lună pentru fiecare pensionar transnistrean plus ajutoare de hrană pentru familiile

sărace);

La aceasta se adaugă programe special finanțate de către Moscova, ca de exemplu, 30 milioane

USD acordate băncii central transnistrene în anul 2012 pentru „menținerea cursului de schimb” al

rublei transnistrene;

În general, aceste cheltuieli nu sunt transparente și este greu să fie estimate dar este probabil că

au depășit până în 2012 un total de 1 miliard USD;

Această sumă, adăugată celor 500 milioane USD oferite transparent timp de 20 ani de către

Moscova ca ajutor umanitar face ca suma totală cheltuită de către Federația Rusă cu

Transnistria, în ultimii 20 de ani să fie de 1,5 miliarde USD, adică un PIB și jumătate al regiunii.

La această sumă putem adăuga o sumă de aproximativ 500 milioane USD cheltuieli legate de

staționarea armatei a 14-a în Trasnnistria;

Cu alte cuvinte, Federația Rusă a cheltuit în 20 de ani 2 miliarde USD pentru a păstra o

enclavă de 500,000 oameni, cu o economie care și-a înjumătățit performanța economică

relativă la media fostei republici sovietice moldovenești!

La toate acestea se adaugă minim 1 miliard mc. de gaz pe an care se consumă și nu se

plătește; la un preț de 400 USD/1000 mc., rezultă o factură anuală de 400 milioane USD sau

încă 8 miliarde USD în 20 de ani!

Mai trebuie de menționat că peste jumătate din bugetul transnistrean (172 milioane USD) este

reprezentat numai de către cheltuielile de asistență socială.

Crimeea. Costul absorbției Dacă statul rus a cheltuit 2 miliarde USD pentru a menține

„independența” unei regiuni de 500,000 locuitori, probabil că va

cheltui de 5 ori mai mult cu o regiune de 5 ori mai populată,

Crimeea. Ceea ce înseamnă 10 miliarde USD.

Socotind faptul că, deși Crimeea este de cinci ori mai mare (ca

populație și teritoriu) decât Transnistria, dar are un consum propriu

de gaz doar de 1,6 miliarde mc. pe an (industria aici este prost

reprezentată, iar clima este mai caldă), rezultă o factură anuala de

640 milioane USD pentru gaz, care, în 20 de ani ar ajunge (la

costurile de astăzi) la suma de 12,8 miliarde USD.

Practic, Federația Rusă ar avea de suportat în 20 ani un preț care ar

ajunge (la costurile de astăzi) la suma de 12,8 miliarde USD.

Așadar, Federația Rusă ar avea de suportat în 20 de ani cam 23

miliarde USD pentru a susține o Crimee „independentă”, dar

nerecunoscută internațional.

Crimeea. Costul absorbției Dar Rusia a acceptat să „înglobeze” Crimeea: ea va trebui să egalizeze pensiile,

salariile bugetarilor și să unifice monedele.

În Crimeea sunt 500,000 de pensionari care astăzi încasează o pensie medie

de 160 USD/lună. Pensia medie în Federația Rusă este de 300 USD/lună.

Pentru a egaliza pensiile, Rusia va cheltui lunar 450 000 x 140 USD, adică 63

milioane USD sau 756 milioane USD/an.

Numai cheltuielile cu egalizarea pensiilor vor fi o povară de 16 miliarde USD în

următorii 20 ani.

În Crimeea lucrează cam 250,000 de bugetari (educație, asistență sanitară și

servicii sociale, sistemul de apărare și ordine publică), cu un salariu mediu de

275 USD/lună; salariul mediu lunar plătit de Rusia propriilor bugetari este de

650 USD.

În cazul alipirii, Rusia ar plăti în plus salarii de 250,000 x 375 USD/lună, adică

93,750 milioane USD sau 1,125 miliarde USD/anual, adică 2,225 miliarde USD

în următorii 20 ani.

Unificarea monetară este estimată de către experți a costa în jur de 10 miliarde

USD. Practic, în cazul alipirii formale a peninsulei la Federația Rusă, se vor

cheltui aproape 50 miliarde USD, în ipoteza în care în Crimeea nivelul de

performanță economică nu va crește.

Crimeea. Costul absorbției

Problema este că Federația Rusă va plăti un cost mare pentru

această decizie care va face să se diminueze cheltuielile din alte

sectoare, ceea ce ar conduce fie la creșterea decalajului între

Rusia și Vest și/sau China, fie la întârzierea programului militar

rusesc.

Pentru a înțelege semnificația cifrelor, precizez că bugetul anual al

Rusiei prevede cheltuieli de 432 miliarde USD în 2014 cu un deficit de

doar 12 miliarde USD. Practic, dacă Rusia va „apăra independența

Crimeei” își va crește deficitul cam cu 10% anual, iar dacă va alipi

Crimeea își va crește deficitul cam cu 20% anual;

Această cifră trebuie citită în contextul în care cheltuielile pentru

sănătate, educație și cultură suferă tăieri importante în 2014, pentru a

permite păstrarea unor cheltuieli înalte pentru protecția socială și pentru

apărare.

Tot pentru a înțelege semnificația cifrelor, să reținem că Federația Rusă

are un buget anual de apărare de 90 miliarde USD (4,4% din PIB), iar

puterea sa militară nu crește în raport cu principalii competitori, SUA și

China, ci dimpotrivă.

Crimeea. Costul absorbției Costuri implicite:

Reducerea investițiilor străine (Rusia a primit anul trecut

numai 7% din grupul BRIC);

Creșterea costului finanțării deficitului bugetului

consolidat;

Creștere economică mică sau chiar recesiune pe

termen scurt (1,3% anul trecut cu perspective de

stagnare pentru 2014);

Creșterea decalajului tehnologic între țările vestice și

Federația Rusă, mai ales în domeniul militar.

Impactul general este greu de estimat acum, mai ales

că fluxul de investiții străine se poate evalua numai

după o perioadă de minim 3 ani.

Transnistria și Crimeea

Atât Transnistria cât și Crimeea au o compoziție etnică complicată, Transnistria având o minoritate

foarte mare (cea românească - o treime), dar foarte cuminte, aproape justificându-și denumirea

de „moldovenească” și neavând o majoritate etnică, ci una psihologică (foști cetățeni sovietici

slavi);

Crimeea, în schimb, are peste 20% ucraineni, dintre care jumătate își declară rusa limba maternă,

dar are și 12% minoritate musulmană tătară care, oricând poate deveni ostilă în mod violent și

problematic.

Crimeea este de cinci ori mai mare cu o tendință demografică nu atât de catastrofal

descrescătoare precum regiunea separatistă mai estică; populația este la fel de „îmbătrânită”,

însă cei activi sunt mai educați.

Crimeea nu are industrie grea, deci nu exportă produse industriale, dar nu are nici problemele de

mediu uriașe ale Transnistriei; agricultura și industria alimentară în Crimeea reprezintă o ramură

dezvoltată, dar cu o pondere cvintuplă în PIB față de restul Rusiei.

Turismul în Crimeea este bine reprezentat, dar necesită investiții uriașe pentru a reveni în atenția

rușilor din clasa medie și a celor bogați; în Transnistria nu există turism, ca, de altfel, sectorul

serviciilor.

Sectorul bancar (financiar mai ales) este mai bine dezvoltat și mai activ decât în Transnistria.

Ambele regiuni nu au dezvoltat aproape deloc sectorul IMM, ca atare, economia este greoaie,

bazată pe întreprinderi mamut și lipsită de eficiența și de adecvare la economia reală.

Crimeea este mai aproape de metropolă și mai bine legată prin infrastructura de transport; ambele

regiuni, însă, au granițe ambigui și nu au granița terestră cu Federatța Rusă

Infrastructura Crimeei este mai complexă, incluzând aeroporturi și porturi, dar este într-o stare

tehnică deplorabilă, necesitând investiții uriașe și având un cost mare de întreținere.

Conținutul acestui raport nu reprezintă în mod

necesar poziția oficială a Academiei Române.

Opiniile exprimate nu implică automat poziția

tuturor experților FUMN sau a altor instituții și

organizații partenere FUMN.

Copertă: „Putin_with_Vladimir_Konstantinov,_Sergey_Aksyonov_and_Alexey_Chaly_4” via Wikimedia Commons

® FUMN martie 2014

Fundația Universitară a Mării Negre

Casa Academiei Române, Calea 13 Septembrie nr. 13, aripa de est, Etaj 7, București – 5, 761172

E-mail: office@fumn.eu

Tel. +4 031 405 25 42

+4 0755 087 185

Pentru mai multe detalii despre FUMN vizitați pagina http://fumn.eu/