Petrisor Peiu

Expert in cadrul Fundatiei Universitare a Marii Negre

27 martie 2014

2. Economia sudului Ucrainei, incluzand Crimeea

Republica Autonoma Crimeea;

Regiunea Herson;

Regiunea Mikolayev;

Regiunea Odesa.

List of Ukrainian administrative divisions by GRP per capita (in USD.)[1]

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Autonomous Republic of Crimea

930 1,260 1,604 2,094 2,638 1,788 2,080 2,452

Cherkasy Oblast 912 1,303 1,625 2,046 2,768 1,847 2,183 2,655

Chernihiv Oblast 970 1,263 1,527 1,996 2,508 1,684 1,941 2,438

Chernivtsi Oblast

675 908 1,119 1,459 1,855 1,204 1,378 1,666

Dnipropetrovsk Oblast

1,618 2,324 3,017 4,132 5,870 3,560 4,374 5,298

Donetsk Oblast 1,826 2,437 3,114 3,999 4,942 2,969 3,653 4,590

Ivano-Frankivsk Oblast

985 1,349 1,615 1,991 2,457 1,602 1,867 2,441

Kharkiv Oblast 1,350 1,761 2,248 3,098 4,043 2,724 2,979 3,522

Herson Oblast 854 1,115 1,335 1,608 2,268 1,573 1,808 2,140

Khmelnytskyi Oblast

855 1,125 1,391 1,802 2,265 1,512 1,714 2,174

Kiev Oblast 1,250 1,692 2,162 2,977 3,910 2,794 3,294 4,335

Kirovohrad Oblast

963 1,247 1,529 1,890 2,566 1,681 1,957 2,508

Luhansk Oblast 1,123 1,586 1,997 2,698 3,481 2,126 2,494 3,157

Lviv Oblast 1,014 1,299 1,653 2,161 2,639 1,809 2,061 2,580

Mykolaiv Oblast 1,208 1,522 1,934 2,421 3,071 2,188 2,555 2,947

Odessa Oblast 1,321 1,682 2,055 2,738 3,728 2,611 2,841 3,243

Poltava Oblast 1,662 2,258 2,837 3,663 4,267 2,867 3,737 4,439

Rivne Oblast 905 1,223 1,529 1,920 2,319 1,501 1,737 2,107

Sumy Oblast 941 1,268 1,554 2,029 2,586 1,749 1,980 2,494

Ternopil Oblast 661 898 1,152 1,487 1,839 1,314 1,476 1,896

Vinnytsia Oblast 883 1,164 1,451 1,814 2,290 1,559 1,806 2,238

Volyn Oblast 897 1,226 1,465 1,923 2,343 1,514 1,754 2,140

Zakarpattia Oblast

797 1,048 1,302 1,673 2,017 1,294 1,547 1,820

Zaporizhia Oblast

1,521 2,084 2,647 3,569 4,411 2,646 2,981 3,472

Zhytomyr Oblast 826 1,084 1,314 1,680 2,192 1,465 1,842 2,164

Kyiv City 4,348 5,617 6,972 9,860 11,694 7,841 8,875 10,041

Sevastopol City 1,099 1,454 1,996 2,566 3,150 2,178 2,578 3,094

Ukraine 1,367 1,829 2,303 3,068 3,891 2,545 2,974 3,588

Crimeea Republica Autonoma Crimeea , cu o populatie de 2

milioane locuitori, in proportie de sub 60% etnici rusi, are un PIB/capita de 2500 USD (2012) ceea ce o plaseaza mult in urma mediei nationale de 3500 USD , adica performanta economica a Crimeei este de mai putin de trei sferturi (cam 72%) din cea a tarii. Regiunea Sevastopol (care cuprinde orasul cu acelasi nume) se afla cu acest indicator la 3000 USD, adica la 85% din media nationala.

Cele doua regiuni, Crimeea plus Sevastopol (oras cu statut special, precum Kiev-ul) au un PIB agregat de putin peste 6 miliarde USD.

Crimeea Ramurile economice principale in Crimeea sunt

turismul si agricultura;

Crimeea are rezerve de gaz natural, atat on-shore cat si off-shore, localizate in nordul teritoriului (cele on-shore) si in Marea Neagra (cele off-shore);

singurul zacamant certificat pe plan international este campul off-shore ``Odesa`` estimat la 21 miliarde mc.

Republica autonoma detine si doua campuri petroliere la Serebriansk si la Subottina (ultimul , de asemenea, off-shore).

Crimeea

60% din PIB-ul teritoriului provine din agricultura si industria alimentara, zonele industrial fiind slab dezvoltate si situate in nordul peninsulei, intr-o zona preponderant locuita de ucraineni.

Inca 20% din PIB-ul local provine din turism, Crimeea fiind o regiune cu o mare popularitate printre turistii rusi pentru asa-numitul ``turism de sanatate- turism balnear``.

National Geografic enumera Crimeea in 2011 printre primele 20 de destinatii turistice ale lumii; Statiunile cele mai cunoscute sunt Yalta si Alushta in golful sudic al peninsulei , Eupatoria si Saki in golful vestic si Feodosia si Sudak in golful sud-estic.

Trebuie totusi precizat ca baza hoteliera din Crimeea este invechita si in mica proportie aliniata cerintelor turismului modern;

Majoritatea turistilor din Crimeea sunt rusi sau ucraineni din clasa sub-medie care nu cheltuie sume importante in concedii si care nu consuma servicii prea sofisticate ; rusii bogati isi petrec concediile in Vestul Europei iar cei din clasa medie in Turcia.

Ca o curiozitate din epoca sovietica, in Crimeea exista cea mai lunga linie de troleibuz (96km) din lume, legand gara din Simferopol de statiunea Yalta; intretinerea acestei linii costa annual bugetul republicii autonome 4 milioane USD si aduce venituri de 200 000 USD!!!

Sevastopol Sevastopol este al doilea port important al Ucrainei (dupa

Odesa);

are o populatie de 350 000 locuitori.

In afara activitatii portuare, orasul cuprinde trei santiere navale care au in principal destinatie militara, lucrand in programele de modernizare si re-echipare a flotelor rusesti, respective ucraineana.

In afara activitatilor portuare si de industrie navala, aici gasim o singura fabrica de mase plastice, Stroitel.

Din ``PIB-ul`` local, jumatate se datoreaza direct sau indirect flotei ruse iar inca 20% santierelor navale; este practice economic captiva flotei rusesti.

Herson Regiunea Herson, cu o populatie de 1,1 milioane locuitori

are un PIB/capita de 2200 USD adica in jur de 63% din media nationala.

Herson este a cincea cea mai saraca regiune a Ucrainei, cu un ``PIB`` agregat de numai 2,5 miliarde USD.

Populatia provinciei este larg majoritara (peste 80%) ucraineana.

Principala ramura economica este si aici agricultura, fara nici o resursa energetica; fara intreprinderi industriale si cu o infrastructura primitiva, provincia este deseori comparata cu Republica Moldova, ca nivel de dezvoltare.

Mikolayev Regiunea Mikolayev , cu o populatie de 1,1 milioane

locuitori ,are un PIB/capita de 3000 USD adica la 85% din media nationala, avand un ``PIB`` integrat de 4,5 miliarde USD este o regiune mult mai urbanizata decat Herson, peste jumatate din populatie (ucrainenii fiind larg majoritari) traind in centrul administrativ cu acelasi nume, un oras industrial relativ bine dezvoltat.

Odesa Regiunea Odesa ,cu 2,4 milioane locuitori si un PIB/capita de 3300 USDse afla aproape de media

nationala , adica la 95% din aceasta, din punct de vedere al performantei economice. `` PIB``-ul agregat se afla la aproape 8 miliarde USD, mai mult decat Crimeea inclusiv Sevastopol. 40% din populatie locuieste in Odesa, cu procentaje semnificative de romani (6%), de bulgari (5%),

cu cel mai mare procentaj de evrei din Ucraina si cu o semnificativa comunitate greceasca (singura ramasa la nivel national).

In interiorul provinciei se afla si Bugeacul (Basarabia de Sud), cu minoritati importante numeric: bulgari (21%) si romani (13%).

Surse jurnalistice au identificat programe costisitoare ale guvernului Republicii Moldova si ale autoritatilor locale care sa determine populatia minoritara romaneasca sa reclame o falsa identitate, cea ``moldovoneasca``( se discuta despre cateva milioane USD cheltuite in ultimii 3 ani, ceea ce reprezinta un efort mare pentru economia subreda a celor doua tari!).

Economia provinciei este puternic poluanta, ramura cea mai importanta fiind reprezentata de importante capacitati de rafinare (peste 3 milioane to/annual) si de petrochimie;

infrastructura fluviala si maritima este in bune conditii, mult peste nivelul tehnic al fostei URSS in ansamblu si contribuie decisiv (peste 25%) la PIB-ul zonei;

este de notat existenta unor exploatari viticole importante dar care nu produc vita nobila, fiind in situatia Republicii Moldova de acum 4-5 ani si a Romaniei de acum 15-20 ani.

Sudul Ucrainei in ansamblul tarii Asadar, provinciile sudice Herson, Mikolayev si Odesa reusesc sa adune un ``PIB``

agregat de numai 15 miliarde USD la o populatie de 4,6 milioane locuitori. In ansamblu, sudul Ucrainei (incluzand Crimeea) are o populatie de 6 milioane locuitori

si un ``PIB`` de 21 miliarde USD, cam tot atat cat ansamblul provinciilor vestice , care au 22 miliarde USD, ``produse`` insa de 10 milioane de locuitori, deci o performanta aproape dubla in sud decat in vest.

In comparatie, provinciile estice , adica : Zaporojia, Donetk, Luhansk, Harkov, Sumy, Poltava, Dnepropetrovsk, insumand o populatie de 11 milioane de locuitori prezinta un ``PIB`` agregat de 43-44 miliarde USD, avand peste 80% din resursele minerale ale tarii, peste doua treimi din industria prelucratoare si, in primul rand, metalurgica, peste doua treimi din industria energetica dar cu o infrastructura de proasta calitate (exceptia fiind cea feroviara de marfa) si cu o industrie bancara si de asigurari primitive.

Stocul de investitii straine din provinciile estice este de 7 miliarde USD iar in cele sudice ( incluzand Crimeea) de sub 1 miliard USD, in ambele cazuri ponderea cea mai mare revenind investitorilor rusi si germani. Spre comparatie, zona orasului Kiev , cu o populatie de 3 milioane locuitori are un ``PIB`` de 30 miliarde USD si cumuleaza investitii straine de aproape 30 miliarde USD.

Transnistria. Dimensiunea economica Transnistria are o populatie cu putin peste 500 000 locuitori si un PIB

de aproximativ 1 miliard USD , cifra estimata de catre analisti pentru 2012 si confirmata de Banca Centrala Transnistreana.

Aceste cifre indica aproximativ un PIB/capita de 2000 USD, comparabil cu cel al Crimeii, totusi mai mic cu 25%.

Structura populatiei este in sine o problema a regiunii transnistrene cu o majoritate relativa romaneasca de 33% si doua comunitati slave importante (30% rusi si 29% ucraineni/ ruteni).

Romanii de aici sunt numiti ``moldoveni`` chiar si de aliatii nostri din NATO, polonezii si maghiarii;

Din punct de vedere demografic, Transnistria are o evolutie catastrofala, scazand de la 750000 de locuitori in 1990 la 500 000 in 2013, cu o structura care o face locul cel mai ``fara viitor`` de pe continent: 138 000 de pensionari fata de 104 000 angajati , adica 0,75 angajati la 1 pensionar.

Transnistria. Dimensiunea economica Aceasta catastrofa demografica este dublata de una economica:

in 1990 Transnistria avea 17% din populatia Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti si producea 40% din PIB-ul republicii sovietice si 90% din energia consumata in republica.

Astazi raportul intre PIB-ul Transnistriei si cel al Republicii Moldova este 1la 7, identic cu raportul intre populatii, adica sunt regiuni cu performante economice comparabile.

Datoria publica /capita este , deloc surprinzator , de 6 ori mai mare in Transnistria decat in Republica Moldova fara Transnistria.

Bugetul de stat este de 150 milioane USD (venituri) si 300 milioane USD (cheltuieli), adica cheltuielile bugetare sunt duble fata de venituri, cu un deficit bugetar de 15% din PIB, ceea ce este total de neconceput in lumea europeana, chiar si in fosta URSS.

Transnistria. Dimensiunea economica. Comertul exterior Exporturile insumeaza 700 milioane USD (din care 75% metalurgie si textile) iar

importurile reprezenta aproape 900 milioane USD, deci cu un deficit de 200 milioane USD, in crestere de la an la an.

Numai importurile de produse alimentare sunt de peste 200 milioane USD ,in crestere puternica de la numai 70 milioane USD in 2003 (acum 10 ani), ceea ce indica o problema majora pentru regiune, in contextul trendului crescator al pretului mondial la produse alimentare.

Trebuie mentionat si faptul ca, incepand cu anii 2004-2005, comertul exterior cu UE este in crestere permanenta si a atins cifra de 203 milioane USD (doar exporturi) in 2012 in comparative cu tendinta de scadere a ponderii CIS (doar 223 milioane USD exporturi in acelasi an 2012).

Principalii parteneri comerciali sunt Republica Moldova (250 milioane USD), Federatia Rusa (150 milioane USD) , Romania (103 milioane USD), Ucraina (60 milioane USD);

Cel mai mare partener commercial din vestul Europei este Italia cu 47 milioane USD. Este interesant de remarcat faptul ca Federatia Rusa nu reuseste sa depaseasca Romania

decat cu 50 milioane USD iar Romania si Republica Moldova impreuna produc un comert cu Transnistria mai mare cu 50% decat o fac impreuna Rusia si Ucraina.

Mai trebuie remarcat si faptul ca, incepand cu 2006, toti exportatorii de aici sunt inregistrati legal ca exportatori din Republica Moldova.

Transnistria. Dimensiunea economica. Structura Economia Transnistriei se rezuma la cateva mari companii, aici IMM-

urile fiind practic atat de putin dezvoltate incat ,in anul 2011 , Federatia Rusa a alocat un ajutor de 10 milioane USD sub forma unui program menit sa incurajeze formarea de IMM-uri.

Metal Steel Works (MSW Ribnita), privatizata in anul 2004 este detinuta de catre grupul rus Metalloinvest, avand-ul ca actionar pe Alisher Usmanov;

compania exporta 80% din productia de 200 milioane USD in piete ca SUA, Germania , Italia;

din cauza crizei de pe piata otelului, incepand cu anul 2007, fabrica este pe pierdere cu dese opriri ale otelariilor si laminoarelor din cauza lipsei de comenzi;

Tirotex, a doua cea mai mare fabrica de textile din Europa, detinuta de grupul Sheriff a avut in anul 2011 venituri de 230 milioane USD si exporturi de 163 milioane USD in principal in Austria, Germania, Italia, Grecia;

Transnistria. Dimensiunea economica. Structura Ribnita Cement , producator de ciment, o adevarata bomba

ecologica, este privatizata din anul 2004 si detinuta de catre acelasi grup rusesc Metalloinvest;

calitatea proasta a cimentului produs face ca exportul sa se faca cu predilectie in Federatia Rusa;

Moldavskaya GRES, termocentrala detinuta de catre compania de stat ruseasca Inter RAO UES, care exporta in Republica Moldova 80% din productie, ceea ce reprezinta 50% din consumul energetic al Republicii Moldova;

8 banci comerciale, inclusiv o subsidiara a GazpromBank; KVINT, un producator de alcool de pe vremea sovietica,

care exporta brandy, vinuri si vodka ieftine si de calitate indoielnica;

Transnistria. Dimensiunea economica. Structura Sheriff, singura companie cu venituri regulate, an de an, avand

organizare de tip occidental si guvernanta corporatista; este fondata de catre fostii ofiteri de militie sovietica Viktor Gushan si

Ilya Kozmoly, acum detinuta doar de catre primul; are 12 000 angajati, 10 companii, printre care un lant de

supermarketuri, un lant de statii de benzina, un operator de telefonie mobile;

este responsabila de 50% din piata constructiilor si de 90% din cea a combustililor.

Sheriff are o contributie la veniturile bugetare de 30 milioane USD/annual adica 20% din totalul veniturilor bugetare si 30% din veniturile incasate de la companii.

Sa notam si faptul ca in 29 decembrie 2012, noul presedinte Shevciuk a anulat regimul fiscal special (scutiri de taxe vamale) pe care Sheriff l-a primit de la fostul presedinte Igor Smirnov in anul 2006

Transnistria. Dimensiunea economica. Structura TiraspolTransGaz, companie cu actionariat incert, Gazprom negand repetat ca

ar detine aceasta firma, Desfasoara urmatoarea activitate incredibila pentru un observator occidental:

retine pentru consum doua treimi din cele 3 miliarde de mc de gaz cumparate de catre Republica Moldova de la Gazprom (2 miliarde mc vandute de Gazprom Republicii Moldova cu pretul mediu de 391 USD/1000mc);

TiraspolTransGaz retine 1 miliard mc ca plata a tranzitului si vinde in interiorul regiunii separatiste gaz cu pretul de 90 USD/1000mc catre populatie si cu pretul de 163USD/1000mc catre firme, rezultand castiguri anuale de 272 milioane USD (1 miliard mc se vinde pe piata internationala), care alimenteaza un cont special al guvernului lui Shevciuk!!!

Astfel s-a ajuns ca datoria totala a Transnistriei catre Moldovagaz si a acesteia catre Gazprom sa fie de 3,7 miliarde USD , fara penalitati.

Gazprom nu solicita aceasta datorie de la Moldovagaz dar o evidentiaza contabil!!!

Transnistria. Dimensiunea economica. Structura Remitentele cetatenilor care muncesc in strainatate sunt de aproape 200 milioane USD in anul 2012,

peste doua treimi provenind din Federatia Rusa. Ajutorul ``umanitar`` acordat direct de catre Federatia Rusa Transnistriei se ridica la 27 milioane

USD (15USD/luna pentru fiecare pensionar transnistrean plus ajutoare de hrana pentru familiile sarace);

La acesta se adauga programe special finantate de catre Moscova, ca de exemplu, 30 milioane USD acordate bancii central transnistrene in anul 2012 pentru ``mentinerea cursului de schimb`` al rublei transnistrene.

In general, aceste cheltuieli nu sunt transparente si este greu sa fie estimate dar este probabil ca au depasit pana in 2012 un total de 1 miliard USD.

Aceasta suma, adaugata celor 500 milioane USD oferite transparent timp de 20 ani de catre Moscova ca ajutor umanitar face ca suma totala cheltuita de catre Federatia Rusa cu Transnistria , in ultimii 20 ani sa fie de 1,5 miliarde USD adica un PIB si jumatate al regiunii.

La aceasta suma putem adauga o suma de aproximativ 500 milioane USD cheltuieli legate de stationarea armatei a 14-a in Trasnnistria.

Cu alte cuvinte, Federatia Rusa a cheltuit in 20 de ani 2miliarde USD pentru a pastra o enclava de 500 000 oameni, cu o economie care si-a injumatatit performanta economica relativa la media fostei republici sovietice moldovenesti!

La toate acestea se adauga minim 1 miliard mc de gaz pe an care se consuma si nu se plateste; la un pret de 400 USD/1000mc, rezulta o facture anuala de 400 milioane USD sau inca 8 miliarde USD in 20 de ani!

Mai trebuie mentionat ca peste jumatate din bugetul transnistrean (172 milioane USD) este reprezentat numai de catre cheltuielile de asistenta sociala.

Crimeea. Costul absorbtiei Daca statul rus a cheltuit 2 miliarde USD pentru a mentine

``independent`` o regiune de 500 000 locuitori este probabil ca va cheltui de 5 ori mai mult cu o regiune de 5 ori mai populata, Crimeea. 10 miliarde USD adica.

Socotind faptul ca , desi Crimeea este de cinci ori mai mare (ca populatie si teritoriu) decat Transnistria dar are un consum propriu de gaz doar de 1,6 miliarde mc pe an (industria aici este prost reprezentata iar clima este mai calda), rezulta o factura anuala de 640 milioane USD pentru gaz, care, in 20 de ani ar ajunge (la costurile de astazi)la suma de 12,8 miliarde USD.

Practic, Federatia Rusa ar avea de suportat in 20 ani cam 23 miliarde USD pentru a sustine o Crimee ``independenta`` dar nerecunoscuta international.

Crimeea. Costul absorbtiei Dar Rusia a acceptat sa ``inglobeze`` Crimeea: ea va trebui sa egalizeze pensile, salariile

bugetarilor si sa unifice monedele. In Crimeea sunt 500 000 de pensionari care astazi incaseaza o pensie medie de 160

USD/luna ; pensia medie in Federatia Rusa este de 300 USD/luna. Pentru a egaliza pensiile, Rusia va cheltui lunar 450 000x140 USD , adica 63 milioane

USD sau 756 milioane USD pe an. Numai cheltuielile cu egalizarea pensiilor vor fi o povara de 16 miliarde USD in urmatorii

20 ani. In Crimeea lucreaza cam 250 000 de bugetari (educatie, asistenta sanitara si sociale,

sistemul de aparare si ordine publica), cu un salariu mediu de 275 USD/luna; salariul mediu lunar platit de Rusia propriilor bugetari este de 650 USD.

In cazul alipirii, Rusia ar plati in plus salarii de 250000x375USD/luna , adica 93,750 milioane USD sau 1,125 miliarde USD/annual , adica 22,25 miliarde USD in urmatorii 20 ani.

Unificarea monetara este estimata de catre experti a costa in jur de 10 miliarde US. Practic, in cazul alipirii formale a peninsulei la Federatia Rusa, se vor cheltui

aproape 50 miliarde USD, in ipoteza in care nivelul de performanta economica nu va creste in Crimeea.

Crimeea. Costul absorbtiei Problema este ca Federatia va plati un cost mare pentru aceasta decizie

care va face sa se diminueze cheltuielile din alte sectoare, ceea ce ar conduce fie la cresterea decalajului intre Rusia si Vest si/sau China, fie la intarzierea programului militar rusesc.

Pentru a intelege semnificatia cifrelor, Bugetul anual al Rusiei prevede cheltuieli de 432 miliarde USD in 2014 cu un deficit de doar 12 miliarde USD. Practic, daca Rusia va ``apara independenta Crimeei`` isi va creste deficitul cam cu 10% anual iar daca va alipi Crimeea isi va creste deficitul cam cu 20% anual;

Aceasta cifra trebuie citita in contextul in care cheltuielile pentru sanatate, educatie si cultura sufera taieri importante in 2014 , pentru a permite pastrarea unor cheltuieli inalte pentru protectie sociala si pentru aparare.

Tot pentru a intelege semnificatia cifrelor, sa retinem ca Federatia Rusa are un buget annual de aparare de 90 miliarde USD (4,4% din PIB) iar puterea sa militara nu creste in raport cu principalii competitor, SUA si China, ci dimpotriva.

Crimeea. Costul absorbtiei Costuri implicite: Reducerea investitiilor straine (Rusia a primit anul trecut

numai 7% din grupul BRIC); Cresterea costului finantarii deficitului bugetului

consolidat; Crestere economica mica sau chiar recesiune pe termen

scurt (1,3% anul trecut cu perspective de stagnare pentru 2014);

Cresterea decalajului tehnologic intre tarile vestice si Federatia Rusa, mai ales in domeniul militar;

Impactul general este greu de estimat acum, mai ales ca fluxul de investitii straine se poate evalua numai dupa o perioada de minim 3 ani;

Comparatie calitativa intre Transnistria si Crimeea Atat Transnistria cat si Crimeea au o compozitie etnica complicata, Transnistria avand o minoritate

foarte mare (cea romaneasca- o treime) dar foarte cuminte, aproape justificandu-si denumirea de ``moldoveneasca`` si neavand o majoritate etnica ci una psihologica (fosti cetateni sovietici slavi); Crimeea , in schimb , are peste 20% ucraineni , dintre care jumatate isi declara rusa limba materna dar are si 12% minoritate musulmana tatara care, oricand poate deveni ostila in mod violent si problematic.

Crimeea este de cinci ori mai mare cu o tendinta demografica nu atat de catastrofal scazatoare precum regiunea separatista mai estica; populatia este la fel de ``imbatranita`` , insa cei activi sunt mai educati.

Crimeea nu are industrie grea deci nu exporta produse industriale, dar nu are nici problemele de mediu uriase ale Transnistriei; agricultura si industria alimentara in Crimeea reprezinta o ramura dezvoltata, dar cu o pondere cvintupla in PIB fata de restul Rusiei.

Turismul in Crimeea este bine reprezentat dar necesita investitii uriase pentru a reveni in atentia rusilor din clasa medie si a celor bogati; in Transnistria nu exista turism, ca , de altfel , sectorul serviciilor.

Sectorul bancar (financiar mai ales) este mai bine dezvoltat si mai activ decat in Transnistria. Ambele regiuni nu au dezvoltat aproape de loc sectorul IMM, ca atare, economia este greoaie, bazata

pe intreprinderi mamut si lipsita de eficienta si de adecvare la economia reala. Crimeea este mai aproape de metropola si mai bine legata prin infrastructura de transport; ambele

regiuni, insa, au granite ambigui si nu au granita terestra cu Federatia Rusa. Infrastructura Crimeei este mai complexa, incluzand aeroporturi si porturi dar este intr-o stare

tehnica deplorabila, necesitand investitii uriase si avand un cost mare de intretinere.