CURS 8 - SUBSTANłELE CHIMIOTERAPICE

Chimioterapicele sunt substanŃe terapeutice, obŃinute prin sinteză, folosite pentru combaterea unor agenŃi

infecŃioşi sau parazitari (inclusiv helminŃi).

În linii mari, în grupa chimioterapicelor intră unele substanŃe colorante, nitrofuranii, sulfamidele, antibioticele.

SUBSTANłELE COLORANTE

Aceste substanŃe colorante, şi-au dovedit şi calităti antiseptice încă din anul 1904, când Ehrlich, a utilizat

roşul de tripan în triposonomiaza la şoarece.

SubstanŃele colorante se pot folosi în tratamentul hemosporidiozelor, ca antiseptice locale, pe piele şi

mucoase, sau în procesele infecŃioase sau septice generale (coloranŃii bazici sunt foarte activi în mediul bazic şi

acŃionează specific pe germenii Gram pozitivi, pe când, coloranŃii acizi acŃionează specific pe germenii Gram

negativi şi sunt foarte activi în mediul acid).

Rivanol - Lactat de etacridina - Aethacridini lactas

Este o pulbere cristalină galbenă, inodoră, greu solubilă în apă, oficinată.

In practica se recomanda solutiile 1/3000 - 1/500 preparate cu apa distilata pentru antisepsia plăgilor,

mucoaselor, a cavitătilor naturale, în oftalmologie. Se pot folosi şi unguentele 1%0.

În comerŃ există flacoane a 100 ml cu soluŃie 1%0.

Albastru de metilen - Clorura de tetra-metii tionina -Methylthioninii chloridum

Se prezintă ca o pulbere verde-albastră, cu luciu metalic, solubilă în apă 1/50.

Se utilizează extern în tratamentul arsurilor, a plăgilor, fiind un antiseptic moderat, dar şi un bun

analgezic local şi cicatrizant. În acest scop se folosesc soluŃii 1%o de albastru de metilen, sau amestecuri cu alte

pulberi, în concentraŃie de 1%.

În general, pentru mucoase se folosesc soluŃiile apoase (cu adaos de glicerină - colutorii cu 2 - 3% s.a.),

iar pentru tegument soluŃiile alcoolice.

Violet de metil - Violet de genŃiană - Pioctanina - Methyl rosanilinii chloridum

Este o pulbere cristalină verde închis, cu luciu metalic, solubilă în apă şi alcool. Efectul antiseptic este

lent, activ faŃă de bacteriile Gram pozitive şi unele ciuperci. Pentru tratamentul plăgilor, ulcerelor, decubitelor,

eczemelor se folosesc soluŃii 1 - 2%, amestecuri pulverulente cu violet de metil 1% sau unguente 2 - 5%, atat

pentru acŃiunea antiseptică a medicamentului, cât şi pentru acŃiunea sa sicativă şi antipruriginoasă. Are

dezavantajul de a colora pielea. Nu trebuie aplicat pe tesuŃurile de granulaŃie şi pe leziunile ulcerative, la nivelul

feŃei, deoarece poate fi cauza de pigmentaŃie permanentă.

NITROFURANII

Nitrofuranii sunt chimioterapice cu spectru larg, care se prezintă sub formă de pulberi galbene, amare,

inodore, insolubile în apă.

Nitrofuran - Nitrofural - Nitrofurazona – Furacilin. Este o semicarbazona, cu spectru antibacterian

vast: Gram pozitivi, Gram negativi, acidorezistenŃi, unele protozoare (trichomonoze, coccidii). Se utilizează în

chirurgie, dermatologie, cu rezultate notabile în tratamentul dermatitelor, eczemelor, afecŃiunilor podale,

arsuriior, ulcerelor etc., ca cicatrizant, sub formă de pulberi sau unguente 0,5%. Se asociază bine cu suifamidele.

Are efect bactericid şi actionează asupra metabolismului celular bacterian, ca inhibitor al hidraŃilor de

carbon. Aceasta substantă medicamentoasă nu se utilizează parenteral.

- Preparatul Manis - Cicatrizin, conŃine nitrofuran 0,5 g, sulfat de magneziu anhidru 10 g şi lactoza q. s.

ad 100 g. În comerŃ sunt flacoane a 100 g.

- Preparatul Oximanirom, conŃine, în plus faŃă de Manis, oxitetraciclină clorhidrat 1 g. În comerŃ sunt

flacoane a 250 g.

În obstetrică, nitrofuranul se recomandă a se folosi sub forma de amestecuri pulverulente, unguente

0,5%, ovule, bujiuri.

În tratamentul coccidiozei aviare se administrează în uruieli 0,11 g/Kg de furaj (preventiv 6-7 zile) si

0,22 g/Kg de furaj (curativ 3-4zile).

În gastroenteritele salmonelice colibaciiare, la purcei, viŃei etc., se recomandă: la purcei 0,035 g/Kc/zi,

timp de 3 - 5 zile; la viŃei 0,01 g/Kc/zi, tot 3-5 zile.

În comerŃ se găsesc flacoane cu 100, 250, 500 g pulbere.

Furazolidona - Furoxon

Derivat al nitrofuranului, care din punct de vedere chimic este o 3-(5-nitrofurfurilidena-amino)-2-

oxazolidonă. Activitatea sa antibacteriană include genurile Closfridia, Salmonella, Shigella, stafilococi,

streptococi şi E. colli. Este de asemenea activă asupra genurilor Eimeria şi Histornonas.

În gastroenteritele colibacilare, salmonelice etc. ale viŃeilor, doza este de 0,06 g/Kc, suspensii în lapte, infuzii,

breuvaj etc. În gastroenteritele purceilor 0,035 g/Kc, în uruieli. La animalele mari se administrează oral 0,01

g/Kc, timp de 5-7 zile, iar la pui se administrează în furaje, într-o concentraŃie de 0,04%, timp de 10 zile.

Prezentare comercială: saci cu 25 de Kg şi comprimate a 0,1 g si 0,025 g uz uman.

Pe baza de furazolidonă există unele preparate veterinare, care pe langă aceasta conŃin antibiotice cu

spectru larg –cloramfenicol (Clorovit etc), clortetraciclina (Emgal); vitaminele A, E, B3; drojdie de bere

(Pasersan), iar ca excipienŃi glucoză, lactoză.

Toxicitatea nitrofuranilor se manifestă în cazul supradozărilor şi se caracterizează prin iritaŃli şi

sensibilitate gastrointestinală, hiperestezie şi inapetentă, reducerea spermatogenezei. La pui, inapetenŃă şi

pierdere în greutate.

Nitrofurantoina - Urolong - Furadantin - Nitrofurantoinum

Este o pulbere galbenă, insolubila în apă, care din punct de vedere chimic se prezintă ca N-(5-nitro-2

furfurilidenă)-1-aminohidantoin. Este activă faŃă de Escherichia co//, Staphilococcus aureus, S. albus,

Streptococcus pyogenes Aerobacter aerogenes şi moderat activă faŃă de Pseudomonas aeruginosa,

Streptococcus faecalis şi Proteus.

Nitrofurantoina se absoarbe rapid şi complet din intestin (nu are efect semnificativ asupra florei

microbiene intestinale). Mai mult de 40% se elimină netransformată prin rinichi şi tractul urinar unde acŃionează

bactericid. Se recomandă ca antiseptic urinar la animalele mici,în infecŃii ale aparatului urinar: pielite,

pielonefrite, cistite. Se administrează pe cale orală, intravenoasă sau intramusculară. La câini doza orală de

nitrofurantoină este de 0,004 g/Kc, de 3 ori pe zi; doza intramusculară este de 0,003 g/Kc, de 2 ori pe zi. La viŃei

şi mânji se poate administra oral, zilnic, până la vindecare 0,01 g/Kc (Lant, A. F. si col, 1973).

Ca şi ceilalŃi nitrofurani, este toxică, poate determina vomă, reacŃii alergice etc.(vezi nitrofuranii).

Prezentare comercială: comprimate a 0,1 g.

CHINOLINE (CHINALDINE)

Dintre derivaŃii de chinolină, cel mai important chimioterapic este Saprosanul.

Saprosan - Diclor metil hidroxi-quinoleina Clorchinaldol - Chlorquinaldolum

Se prezintă sub formă de pulbere galbenă, insolubilă în apă.

Are activitate bactericidă mai ales faŃă de streptococi şi stafilococi; este şi fungicid, distruge şi

protozoarele patogene intestinale.

Intern, se recomandă în gastroenteritele colibacilare şi salmonelice, în candidoză digestivă, per os, sub

formă de suspensii sau în uruieli 0,01 g/Kc, timp de 4 - 5 zile.

Extern este antiseptic şi antifungic, utilizat în dermatologie, în tratamentul plăgilor infectate, în eczeme,

decubite, micoze ale pielii etc, sub formă de pulbere sau unguente 5%.

Prezentare comercială: drajeuri 0,1 g, microdrajeuri 0,01 g, pulbere 3%.

- Preparatul Saprometin este o suspensie constituită din saprosan, sulfametazină, glucoză, cloruri de

sodiu, potasiu, magneziu, calciu, conservanŃi, vitaminele C şi D, hidroxid de aluminiu ("pansament intern"). Se

foloseşte curativ în enteritele purceilor sugari, în primele 3 săptamâni de viaŃa. Se administrează oral; pentru

purceii în prirna săptamână doza este de 1 ml/zi, purceii în a doua săptămână 2 ml, respectiv în săptămâna a 3-a,

3 ml. Repetarea acestor doze se face după 24 de ore, în caz că diareea nu a încetat, tratamentul se prelungeşte

până la 4 - 5 zile.

Preventiv, se administrează la purceii sănătoşi din loturile în care a apărut diareea, în prima zi după

fătare, 1 ml/purcel, repetat dupa 24 ore.

Prezentare comercială: flacoane brune cu 180 ml suspensie.

CHINOLONE

Sunt chimioterapice de sinteză.

Primele generaŃii de Chinolone sunt reprezentate de acidul nalidix (generaŃia a l-a), flumequina şi acidul

oxolinic (generaŃia a Il-a), care au fost introduse în terapeutica veterinară între anii1964-1970. Activitatea

antibacteriană este orientată asupra microorganismelor Gram-negative aerobe, utilizarea lor clinică fiind limitată

la tratarea infecŃiilor urinare şi intestinale (enterice). Nu au fost folosite în infecŃiile sistemice.

InvestigaŃiile ulterioare (după 1978) au scos la iveală o nouă generaŃie de chinolone (generaŃia a III-a) -

fluorochinolonele - cu spectru antibacterian lărgit, reprezentat de: enrofloxacină, danofloxacină, ciprofloxacină,

norfloxacina, ofloxacina şi pefloxacină. Acestea sunt considerate chinolone bactericide de uz "sistemic". Sunt

active pe enterobacteriacee variate, inclusiv piocianic, stafilococi şi streptococi rezistenŃi, neiserii, micoplasme,

chlamidii, proteus şi pseudomonas etc (Nancutsem, P. M. si col, 1990).

Chinolonele se pot administra per os (în cele mai multe cazuri), dar există şi forme farmaceutice de

enrofloxacină, ciprofloxacin, norfloxacină care se administrează parenteral -intravenos, intramuscular şi

subcutanat. AbsorbŃia în urma administrării pe aceste căi se face rapid; în urma administrării per os concentraŃia

serică terapeutică este obŃinută din aproximativ 1-3 ore de la administrare.

Se distribuie, cu câteva excepŃii (ex. cinoxacina), în toate Ńesuturile, concentraŃiile cele mai mari fiind

întâlnite în rinichi, ficat şi bilă şi într-o masură mai mică în oase, endometru şi lichidul cerebrospinal. Cele mai

multe dintre chinolone traversează bariera placentară (Voiculescu, M., 1989).

În procesul de eliminare o parte dintre ele sunt complet biotransforrnate (ex. pefloxacin), o altă parte sunt parŃial

metabolizate (ex. ciprofloxacin, enrofloxacin), dar cele mai multe sunt eliminate ca atare, netransformate (ex.

ofloxacin) pe cale renală (calea majoră de eliminare), biliară (ex. ciprofloxacin, pefloxacin, acid nalidixic) şi

mamară - prin lapte.

În ceea ce priveşte indicatiile terapeutice, chinolonele sunt utilizate cu succes în tratamentul infecŃiilor

respiratorii, intestinale, urinare şi a pielii, în meningoencefalite, osteomielite şi artrite.

În caz de supradozare pot avea acŃiuni neurotoxică, convulsivantă, vomitivă şi diareică. Pot produce

anemie hemolitică, iar la femelele gestante avort embrionar sau maternotoxicitate. La animalele tinere, în

creştere (câini, pisici, viŃei) excesul poate produce fenomene artropatice manifestate prin eroziunea cartilagiilor.

Doze terapeutice:

Chinolone

Specia

Dozaj (mg/kgc)

Calea de administrare

FrecvenŃa administrărilor

(ore)

Acid nalidixic

Pisică/câine

3

PO

6

Norfloxacin

Câine

10-12

PO

12

Ciprofloxacin

Câine

5-15

PO

12

Enrofloxacin

Pisică/câine

Porc

Rumegătoare

Mari

Vitei

2,5-5

2,5-5

2,5-5

2,5-5

PO, S.C.

PO, S.C.

PO, I.M.

PO, S.C.

24

24

24

24

Durata tratamentului este cuprinsă între 5-14 zile.

Prezentare comercială:

- Acidul nalidixic - Negram - compr. a 0,5 g

- Acidul oxolinic - Urotrate - Oxozol - Oxolrom -bidoane de plastic 0,5, 1 şi 5 litri.

- Enrofloxacină - Enrofloxarom 8%-pulbere insolubilă în pachete cu 100 şi 1000 g; - Enrofloxarom

10%, soluŃie buvabilă în flacoane de 50 şi 1000 ml;

-Enrofloxarom 5% - soluŃie injectabilă în flacoane de 50 şi 100 ml.

- Norfloxacină - Norfloxarom 10% - soluŃie buvabilă de 50, 100, 1000ml.

- Flumequina - Flumequinorom 10% - soluŃie buvabilă în flacoane de 50, 100 şi 1000 g.