farmacie_part5

Rezidentiat 2004919 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Tema nr. 32Vitamine liposolubile si hidrosolubile

BIBLIOGRAFIE:3. Farmacoterapie practica – Dumitru Dobrescu, Ed. Medicala Bucuresti, 1989, vol. 1 si 29. Biochimie medicala – Veronica Dinu, Ed. Trutia, Elena Cristea Popa, Aurora Popescu – Ed. Medicala, Bucuresti, 1998

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1232001. Acidul pantotenic şi biotinaAcidul pantotenic este puţin răspândit în naturăA. Structura de bază a pantotenatului este heterociclicăB. Pantotenatul intră în compoziţia coenzimei acetilante (CoA)C.Biotina nu conţine azot în moleculăD.Biotina nu îndeplineşte rol de coenzimăE.

(pag. 122 - 123)

F1232002. Care dintre afirmaţii sunt corecte:Vitamina E se mai numeşte menadionaA. Ca structură vitamina E aparţine clasei sterolilorB. Vitamina E funcţionează ca antioxidantC.Vitamina K generează predispoziţie la hemoragiiD.Vitamina K2 este de origine vegetalăE.

(pag. 135 - 137)

F1232003. Marcaţi răspunsul corect legat de vitaminele cu caracter hidrofobGrupul cuprinde vitaminele A, D, E, K şi niacinaA. Sunt vehiculate prin sânge de către anumite lipoproteineB. Nu se depozitează în organismC.ß-carotenul are caracter oxidantD.Carotenii sunt răspândiţi mai ales în regnul animalE.

(pag. 130 - 138)

F1332004. Selectati raspunsul incorect:In structura lor,vitaminele K naturale contin nucleul de p-naftochinona substituit in pozitia 2 cu un radical metil,iar in pozitia 3 cu un radical poliizoprenoid

A.

Deficienta de vitamina K se datoreaza malabsorbtiei grasimilorB. Vitaminele K de sinteza se acumuleaza in ficatC.Vitamina K este implicata in activarea factorilor de coagulare II,VII,IX si XD.Vitamina K este coenzima carboxilazei sub actiunea careia se formeaza acidul gama-carboxiglutamicE.

(pag. 137)

F1432005. Alegeţi afirmaţia corectă:Ergosterolul şi 7-dehidrocolesterolul sunt vitamere D.A. Transformarea provitaminelor D în vitaminele corespunzătoare implică un proces de hidroliză.B. Transportul sanguin al vitaminelor D implică legarea acestora la o polipeptidă sintetizată în ficat.C.Forma cea mai activă a vitaminei D este 25-hidroxicolecalciferolul.D.Reglarea nivelului sanguin al calcitriolului se face direct de către hormonul paratiroidian şi indirect de concentraţia calciului seric.

E.

(pag. 133-134)

919 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004


F1432006. Care dintre următoarele afirmaţii privind acidul ascorbic nu este corectă?Vitamina C nu este implicată în absorbţia ferului.A. Este implicat în hidroxilarea prolinei şi lizinei.B. Este un antioxidant.C.Este implicat în sinteza adrenalinei.D.Diete deficitare în acid ascorbic pot duce la apariţia scorbutului.E.

(pag. 128-130, [9])

F1432007. Care dintre următoarele afirmaţii privind vitamina B12 nu este corectă?Poate fi convertită în cofactori enzimatici ce conţin gruparea 5’-deoxiadenozil sau metil, ataşată la cobalt.A. Poate servi ca sursă de cofactor enzimatic, necesar pentru conversia metilmalonil-CoA la succinil-CoA.B. Carenţa de vitamina B12 duce la homocistinurie.C.La sinteza metioninei din homocisteină, pe lângă vitamina B12 este necesar şi acidul folic.D.Conţine în structură o grupare hem.E.

(pag. 124-126, [9])

F1432008. Despre vitamina A se poate afirma:Acidul retinoic este componentă a pigmentului vizual rodopsină.A. Retinalul participă la sinteza glicoproteinelor.B. Retinoidele afectează expresia genetică implicată în proliferarea şi diferenţierea mai multor tipuri de celule.C.Administrarea de retinoide creste efectele unor compuşi carcinogenici.D.ß-Carotenul posedă o marcantă activitate oxidantă faţă de radicalii liberi peroxidici.E.

(pag. 130-133)

F1432009. Tocoferolii:Sunt vitamine K.A. Forma cea mai activă biologic este delta-tocoferolul.B. Depozitarea tocoferolilor se face în special în ficat.C.Previn oxidarea unor hormoni hipofizari şi suprarenalieni, ca şi a altor compuşi utili (vitamina A, acizii graşi esenţiali, etc)

D.

După conjugare cu acid glucuronic sunt excretaţi în urină.E.

(pag. 135-136)

F1532010. Care din următoarele afirmaţii sunt false?vitaminele A, E, K se depozitează în ţesutul adipos;A. produsul de oxidare a retinalului este implicat în biosinteza glicoproteinelor;B. calcitriolul se sintetizează din 7-dehidrocolesterol;C.tocoferolii conţin nucleul cromanului;D.vitamina K1 este liposolubilă.E.

(pag. 130-2)

F1532011. Care sunt afirmaţiile adevărate?acizii folici se mai numesc şi acizi pteroilaspartici;A. nici o vitamină nu se poate sintetiza în organism;B. acidul ascorbic este δ-lactona acidului L-gulonic, fiind înrudit cu hexozele;C.vitamina B12 este factor de creştere pentru microorganisme;D.aminotransferazele au drept coenzimă ciancobalamina.E.

(pag. 124-2)

F1532012. Precizaţi afirmaţiile corecte:în doze mari, vitamina A scade efectul anticoagulantelor orale;A. vitamina E creşte efectul anticoagulantelor orale;B.



vitamina K1 nu produce efecte adverse la doze foarte mari;C.piridoxina creşte efectele barbituricelor;D.vitamina B1 intervine numai în procese din metabolismul proteic.E.

(pag. 297-1)

F1532013. Precizaţi afirmaţiile incorecte:transformarea dUMP în dTMP necesită coenzima FH4;A. acidul p-aminobenzoic intră în structura acidului pteroic;B. concentraţia protrombinei este independentă de concentraţia vitaminei K1;C.piruvatdehidrogenaza este un complex multienzimatic;D.7-dehidrocolesterolul este precursorul unui prohormon de tip sterolic.E.

(pag. 137-2)

F1532014. Referitor la vitamina K sunt false următoarele afirmaţii:este implicată în sinteza protrombinei şi proconvertinei;A. este cofactorul formării acidului gama-carboxiglutamic în proteine identificate în oase, placentă, splină, rinichi, plămâni;

B.

vitaminele K naturale şi de sinteză se depozitează în ficatC.vitaminele K naturale au structură poliizoprenicăD.tratamentul cu antibiotice cu spectru larg poate produce hipovitaminoza KE.

(pag. 137-2)

F1532015. Referitor la vitamine sunt adevărate afirmaţiile:supradozarea vitaminelor liposolubile se rezolvă prin eliminarea rapidă a acestora;A. acumularea vitaminelor A şi D în organism este fără efecte;B. suplimentarea dietei cu vitamine este recomandată indiferent de aportul alimentar;C.absorbţia intestinală a vitaminei C este diminuată în cazul tranzitului intestinal accelerat;D.vitamina C împiedică absorbţia fierului în tubul digestiv.E.

(pag. 291-1)

F1632016. Care din coenzimele menţionate nu conţin în structură adenina:FMNA. FADB. NAD+C.Coenzima AD.NADP+E.

(pag. 117)

F1632017. Care dintre afirmaţii nu este corectă:Tiamina are în structură piridina şi tiazolulA. FMN şi FAD sunt coenzimele riboflavineiB. TPP face parte din complexul mutienzimatic al piruvat-dehidrogenazeiC.Biotina participă în reacţiile de carboxilareD.Acidul ascorbic participă în degradarea oxidativă a Tyr şi biosinteza adrenalineiE.

(pag. 115)

F1632018. Care dintre compuşii menţionaţi participă direct în procesul vederii:Acidul retinoicA. 11-cis-retinalulB. Acidul 11-cis retinoicC.3-DehidroretinolulD.β-CarotenulE.



(pag. 131)

F1632019. Indicaţi care din afirmaţii este corectă:Biotina participă în reacţii de decarboxilareA. Acidul pantotenic este CoA-SHB. CoA-SH nu conţine în structură resturi fosfatC.Piridoxalfosfatul participă în reacţiile de decarboxilare a α-cetoacizilorD.NAD+ este coenzimă nicotinamidicăE.

(pag. 119)

F1632020. Indicaţi care dintre afirmaţii nu este corectă:Vitaminele liposolubile sunt transportate în sânge de lipoproteineA. Rodoprina este constituită în oprină şi 11-cis-retinalB. Carenţa de vitamina K produce tulburări de coagulareC.Menadiona conţine în structură un rest poliizoprenicD.7-Dehidrocolesterolul este provitamina colecalciferoluluiE.

(pag. 137)

F1632021. Indicaţi care dintre vitaminele menţionate participă la carboxilarea resturilor de Glu din structura unor proteine:

BiotinaA. FilochinonaB. TocoferoliiC.PLPD.CalciferoliiE.

(pag. 138)

F1632022. Indicaţi vitamina care conţine în structură nucleul cromanic:MenadionaA. FilochinonaB. TocoferoliiC.CalciferoliiD.RetinolulE.

(pag. 135)

F2132023. Despre provitaminele si vitaminele D se pot face urmatoarele afirmatii:Din punct de vedere structural provitaminele D nu sunt steroliA. Colesterolul reprezinta un precursor global pentru toate vitaminele DB. Vitaminele D sunt hidrosolubileC.In tubii renali, oase si placenta se formeaza 24, 25 dihidroxicolecalciferoli si 1, 25 dihidroxicolecalciferoliD.Metabolismul vitaminelor D este independent de calcemie si de activitatea parathormonuluiE.

(pag. 133, 134/9)

F2132024. Despre tiamina sunt corecte urmatoarele afirmatii:Tiamina reprezinta vitamina B6A. Tiaminpirofosfatul (TPP) este cofactor in reactii de transfer ale gruparilor aldehidiceB. Tiaminpirofosfatul (TPP) intra in reactiile de decarboxilare ale aminoacizilorC.Tiaminpirofosfatul (TPP) intra in reactii de transaminareD.Tiaminpirofosfatul (TPP) este cofactor pentru metiltransferazeE.

(pag. 115,116/9)

F2132025. Despre acidul folic se pot face urmatoarele afirmatii:Acidul folic din organismul uman este acidul pteroil pentaglutamicA.



Coenzima care provine de la acidul folic intervine in activitatea aminotransferazelorB. Acidul p-aminobenzoic face parte din structura acidului folicC.Acidul tetrahidrofolic este cofactor pentru unele decarboxilaze ale aminoacizilorD.Acidul tetrahidrofolic este cofactor pentru unele hidrolazeE.

(pag. 127/9)

F2132026. Evidentiati raspunsul fals:In structura biotinei intra un nucleu tiazolicA. Piridoxal-fosfatul participa la procese de trans-sulfurareB. Biotina ia parte la reactii de carboxilareC.Piridoxal-fosfatul participa la procese de transaminareD.Tiamin-pirofosfatul participa la reactii de decarboxilare ale alfa-cetoacizilorE.

(pag. 116, 121, 123/9)

F2132027. Referitor la cobalamine sunt adevarate urmatoarele afirmatii:Metilcobalamina este cofactor pentru enzima care reface metionina din homocisteinaA. Metilcobalamina participa la formarea de metilmalonil-coenzima AB. Metilcobalamina actioneaza independent de coenzima acidului folicC.Deoxiadenozincobalamina este cofactor pentru metilarea homocisteineiD.Ciancobalamina se foloseste in anemii feripriveE.

(pag. 334/3, 124, 125, 126/9)

F2232028. Care dintre afirmatii sunt corecte:Vitamina E se mai numeste menadiona. - pg.135A. Ca structura, vitamina E apartine clasei sterolilor. - pg.135B. In organism vitamina E joaca un important rol antioxidant. - pg.136C.Vitamina K genereaza predispozitie la hemoragii. - pg.136D.Vitamina K2 este de origine vegetala. - pg.137E.

(pag. 135-137)

F2232029. Vitamine liposolubileTransportul plasmatic este efectuat de lipoproteine. - pg.130A. Vitaminele liposolubile sunt derivati izoaloxazinici. - pg.130B. Vitaminele D2 si D3 provin din colesterol. - pg.133C.Provitaminele E se numesc tocoferoli. - pg.135D.Sunt direct dependenti de vitamina K factorii I si II de coagulare. - pg.137E.

(pag. 130;133;135;137)

F2232030. Marcati raspunsul corect legat de vitaminele cu caracter hidrofobGrupul cuprinde vitaminele A, D, E, K si niacina. - pg.130A. Tulburarile biliare se repercuta negativ asupra absorbtiei lor intestinale. - pg.130B. Nu se depoziteaza in organism. - pg.130C.Functioneaza in special sub forma de coenzime. - pg.130D.Carotenii sunt raspinditi mai ales in regnul animal. - pg.131E.

(pag. 130-131)

F2232031. Vitamina B2Este o substanta incolora foarte solubila in apă. - pg.117A. Are o structura biciclica. - pg.117B. Forma ei activa este reprezentata de coenzima NAD. - pg.117C.Coenzimele derivate de la vitamina B2 participa la procese de oxidoreducere. - pg.118D.Pentru vitamina B2 nu se cunosc coenzime. - pg.118E.



(pag. 117-118)

F2232032. Vitamina PPSe mai numeste tiamina. - pg.118A. Contine un ciclu cu doi atomi de azot. - pg.119B. Coenzimele sale pot trece uşor pe mai multe apoezime. - pg.120C.Participa in procesele degradative ale acizilor grasi. - pg.120D.Principalul sau rol biochimic este legat de metabolismul calciului. - pg.119E.

(pag. 118-120)

F2232033. Acidul pantotenic si biotinaAcidul pantotenic este putin raspindit in natura. - pg.122A. Structura de baza a pantotenatului este heterociclica. - pg.122B. Pantotenatul intra in compozitia coenzimei acetilante (CoA). - pg.122C.Biotina functioneaza ca si coenzima a metiltranferazelor. - pg.123D.In toate reactiile la care participa biotina se realizeaza un beneficiu energetic. - pg.124E.

(pag. 122-124)

F2232034. VitamineleNu pot fi sintetizate de organismele superioare. - pg.114A. Sunt constituenti cu importanta valoare energetica. - pg.114B. Necesarul zilnic este de ordinul gramelor. - pg.114C.Nu se cunosc compusi cu actiune antagonista vitaminelor. - pg.114D.Compusii a caror carenta determina aceeasi avitaminoza se numesc provitamine. - pg.114E.

(pag. 114)

F2232035. Vitamina A,activitate biologicaAre structura sterolica. - pg.130A. Precursorul sau este precarotenul. - pg.131B. Retinolul si acidul retinoic nu prezinta activitate biologica. - pg.131C.Retinalul este parte componenta a opsinei. - pg.131D.Administrarea de retinoide scade efectele unor compusi carcinogeni. - pg.133E.

(pag. 130-133)

F2232036. Care din afirmatiile urmatoare sunt incorecte:Antivitaminele sunt substante cu actiune antagonista vitaminelor. - pg.114A. Majoritatea vitaminelor - sau derivatii acestora - sunt cofactori enzimatici. - pg.114B. Forma activa a vitaminei B2 este tiaminpirofosfatul. - pg.117C.Vitamina PP intra in structura a doua coenzime nicotinamidice. - pg.119D.Vitamina B6 participa in metabolismul aminoacizilor. - pg.120E.

(pag. 114;117;119-120)

F2232037. Care afirmatii sunt corecte:Vitamina cu participare directa in procesul vederii este acidul retinoic. - pg.131A. Exista un singur tocoferol natural. - pg.135B. Vitamina K1 este de origine vegetală. - pg.137C.Derivatii de menadiona sunt antivitamine K. - pg.137D.Calciul nu participa in procesul de coagulare. - pg.138E.

(pag. 131;135;137-138)

F2332038. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?Vitamina C functioneaza cuplata cu coenzimele flavinice in reactii de transferA.



Vitamina C intervine in formarea din tirozina a hormonului melatoninaB. Vitamina C participa la sinteza sarurilor biliareC.Vitamina C poate stimula dezvoltarea nitrozaminelor in cursul digestieiD.Majoritatea rectiilor la care participa vitamina C sunt de hidroxilareE.

(pag. 130)

F2332039. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?Legatura dintre flavine si proteine este strinsa,covalentaA. Majoritatea flavoproteinelor contin metale, Cu,ZnB. Pozitiile de fixare a hidrogenului in nucleul izoaloxazinic sunt 5 si 10C.Flavoenzimele participa in special la reactii de hidrolizaD.Riboflavina formeaza cu ATP-ul doua flavinnucleotide si anume flavinmononucleotid si flavindinucleotidE.

(pag. 117)

F2332040. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?Retinalul este un component al rodopsineiA. Acidul retinoic participa la sinteza de lipoproteineB. Provitaminele A sunt retinalul si acidul retinoicC.Acidul retinoic este un binecunoscut antioxidantD.All trans retinalul poate trece in 10 cis retinal sub actiunea izomerazeiE.

(pag. 131)

F2332041. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate ?Provitaminele D2 si D3 sunt ergosterolul si 7 hidrocolesterolulA. Vitaminele D2 si D3 sunt antirahiticeB. Calcitriolul joaca rol important in metabolismul magneziului si calciuluiC.Provitaminele D sunt steroli care difera prin catena laterala din pozitia 7D.In ficat,vitamina D3 sufera hidroxilari in pozitia 1 si 25E.

(pag. 133)

F2532042. Referitor la vitamina K sunt false afirmaţiile:vitamina K1 este liposolubilă;A. tratamentul cu antibiotice cu spectru larg poate determina hipovitaminoza K;B. vitaminele K naturale sunt hidrosolubile;C.vitamina K este implicată în sinteza unor factori de coagulare;D.vitaminele K naturale au structură poliizoprenică.E.

(pag. 137 – 2)

F2532043. Alegeţi afirmaţiile corecte:vitamina A1 se numeşte retinal;A. α, β, γ – carotenii sunt vitamerele A;B. sub acţiunea retinaloxidazei, retinalul se transformă în retinol;C.vitamina A este un derivat poliizoprenic cu un nucleu ciclohexanic;D.β – carotenul are acţiune antioxidantă similară vitaminei E, potenţându-se reciproc.E.

(pag. 131 – 2)

F2532044. Referitor la vitamine sunt adevărate afirmaţiile:acidul tetrahidrofolic participă la reacţii de decarboxilare;A. tocoferolii conţin nucleul naftochinonei;B. vitamina B6 este vitamina antipelagroasă;C.carenţa de vitamină B1 determină acumularea de acid piruvic în organism;D.acidul aspartic este constituent al acizilor folici.E.



(pag. 116 –2)

F2532045. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la vitamina K?menadiona este singura vitamină naturală liposolubilă;A. vitamina K este implicată în biosinteza factorilor de coagulare;B. vitaminele K sunt hidrosolubile;C.vitamina K conţine nucleul benzochinonei;D.vitamina K3 este liposolubilă, depozitându-se în ficat.E.

(pag. 137 – 2)

F2532046. Referitor la vitamine sunt adevărate afirmaţiile:vitamina C scade capacitatea de apărare a organismului;A. vitamina C este recomandată în gingivite, arsuri, plăgi, infecţii, anemie;B. acumularea vitaminelor A şi D în organism este fără efecte;C.suplimentarea dietei cu vitamine este recomandată indiferent de aportul alimentar;D.vitamina C scade efectele contraceptivelor orale şi estrogenilor.E.

(pag. 291, 292 –1)

F2532047. Care sunt afirmaţiile adevărate?acidul retinoic este antioxidant hidrosolubil;A. acizii folici se mai numesc acizi pteroilaglutamici;B. aminotransferazele au drept coenzimă ciancobalamina;C.supradozarea vitaminelor liposolubile se rezolvă prin eliminarea rapidă a acestora;D.vitamina B2 este factor de creştere pentru microorganisme.E.

(pag. 127 – 2)

F2532048. Alegeţi afirmaţiile corecte:vitamina C este vitamina antiscorbutică;A. vitamina C este δ – lactona acidului L –gulonic;B. fiind antioxidant hidrosolubil, acidul ascorbic stimulează formarea nitrozaminelor în procesul de digestie;C.vitamina C este transportată prin sânge sub formă de lipoproteine;D.vitaminele sunt compuşi esenţiali ce nu se pot sintetiza în organism.E.

(pag. 128 – 2)

F2532049. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?colecalciferolul şi ergocalciferolul sunt de origine animală;A. provitamina A, β-carotenul, are acţiune anticanceroasă;B. vitamina D2 se formează în piele sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete;C.enzima vitamina D3-25-hidroxilaza acţionează în ficat şi rinichi;D.vitamina D3 este cunoscută şi sub denumirea de calcitriol.E.

(pag. 131-2)

F2532050. Alegeţi afirmaţiile incorecte :retinoidele sunt implicate în proliferarea şi diferenţierea celulară ;A. în refacerea rodopsinei este implicată şi retinal-izomeraza ;B. seleniul şi α-tocoferolul au acţiune antioxidantă;C.vitamina C împiedică absorbţia fierului în tubul digestiv;D.concentraţia 1,25-dihidroxicolecalciferolului este reglată de paratormon.E.

(pag. 291-1)

F2532051. Precizaţi afirmaţiile corecte:vitamina B1 intervine numai în procese din metabolismul proteic;A.



vitamina E creşte efectul anticoagulantelor orale;B. piridoxina creşte efectul barbituricelor;C.coenzimele nicotinamidice participă în reacţii de transmetilare;D.vitamina B1 scade toleranţa la glucide.E.

(pag. 297 –1)

F2532052. Alegeţi afirmaţiile corecte :vitamina K1 nu produce efecte adverse la doze foarte mari ;A. coenzimele B12 participă numai la reacţiile catalizate de transmetilaze ;B. piridoxalfosfatul este coenzima reacţiilor de transsulfurare ;C.reductazele NAD+ - dependente participă la biosinteza acizilor graşi;D.vitaminele E şi K se depozitează în ţesutul adipos.E.

(pag. 122 – 2)

F2532053. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?homocistinuria este determinată de deficienţa de vitamină B12;A. acidul dehidroascorbic este singura formă fiziologic activă a vitaminei C;B. vitaminele K naturale absorbite la nivelul jejunului trec direct în torentul sanguin;C.carotenii sunt compuşi poliizoprenici cu nucleu ciclohexanic;D.sinteza timidilatului nu necesită coenzime transportoare de grupe metil.E.

(pag. 126 - 2)

F2632054. Nu produce tahifilaxie, acţionând pe o cale tiol-independentă:NitroglicerinaA. Isosorbid dinitratB. Petaeritril tetranitratC.MolsidominaD.Nitritul de sodiuE.

(pag. 245)

F2632055. Sunt reacţii adverse specifice nitraţilor, cu excepţia:Vasoconstricţiei perifericeA. CefaleeiB. Hipotensii ortostaticăC.TahifilaxieiD.Durerilor ale globilor oculariE.

(pag. 246)

F2632056. Acţionează prin coronarodilataţie inhibând recaptarea adenozinei:TeofilionaA. DipiridamolulB. AmiodaronaC.NifedipinaD.MolsidominaE.

(pag. 253)

F2632057. In angina însoţită de tonus simpatic ridicat şi tahicardie, sunt medicamente de elecţie:alfa-stimulatoarele selectiveA. ß-adrenoliticeleB. NifedipinaC.ß-2-simpatomimeticeleD.Vasodilatatoarele directeE.



(pag. 244)

F2632058. Sunt blocante neselective (nespecifice) ale canalelor de calciu:GalopamilulA. PerhexilinaB. NifedipinaC.NisoldipinaD.FelodipinaE.

(pag. 251)

F2632059. Avantajele comparative ale molsidominei faţă de nitraţi şi nitriţi sunt:Scăderea tonusului simpatic cardiostimulatorA. Lipsa tahifilaxieiB. lipsa tahicardiei reflexeC.Blocarea fosfodiestrazeiD.Stimularea fosfodiesterazei, cu scăderea cantităţii de AMPcE.

(pag. 249)

F2632060. Dipiridamolul:Creşte tonusul parasimpatic (vagotonie)A. Stimulează receptorii ß-adrenergiciB. Are efect antiagregant plachetarC.Stimulează guanilat ciclazaD.Are acţiune antihipertensivăE.

(pag. 253)

F2632061. Indicaţi care dintre vitaminele menţionate participă la carboxilarea resturilor de Glu din structura unor proteine:

Tocoferolii;A. Calciferolii;B. Filochinona (forma redusă);C.Biotina;D.Acidul retinoic.E.

(pag. 138)

F2632062. Care este forma activă a acidului folic:Acidul pteroildiglutamic;A. Acidul tetrahidrofolic;B. Acidul dihidrofolic;C.Acidul pteroilmonoglutamic;D.Acidul pteroiltriglutamicE.

(pag. 127)

F2632063. Sub formă de coenzimă vitamina B12 este necesară în transformarea:Piruvat --> Oxalacetat;A. Homocisteină --> Metionină;B. Piruvat --> Acetil-CoA;C.Malat --> Piruvat;D.Malat --> Oxalacetat.E.

(pag. 125)

F2632064. Care dintre vitaminele enumerate conţin în structură piridina:Niacina şi piridoxina;A.



Tiamina;B. Riboflavina;C.Acidul pantotenic;D.Acidul folic.E.

(pag. 118,120)

F2632065. Indicaţi care dintre coenzimele enumerate participă în reacţia de transaminare a aminoacizilor:

NAD+;A. CoA-SH;B. Piridoxal fosfatul;C.FAD;D.Acidul tetrahidrofolic.E.

(pag. 121)

F2632066. Selectaţi afirmaţia incorectă:Tiamin pirofosfatul (TPP) participă în reacţia de decarboxilare a alfa-cetoacizilor;A. Riboflavina intră în structura coenzimelor FAD şi FMN;B. NAD+-ul este coenzima aminoacid decarboxilazelor;C.Acidul ascorbic transformă meţemoglobina în hemoglobină;D.În structura acidului folic intră acidul para-amino-benzoic.E.

(pag. 119)

F2632067. Indicaţi coenzima vitaminei care participă în reacţii de carboxilare:Acidul tetrahidrofolic;A. NAD+;B. FAD şi FMN;C.Biotina;D.Tiaminpirofosfatul.E.

(pag. 123)

F2632068. Care dintre vitaminele menţionate conţin sulf în moleculă:Biotina;A. Cobalamina;B. Piridoxina;C.Nicotin amida;D.Acidul ascorbic.E.

(pag. 123)

F2632069. Indicaţi care este provitamina vitaminei D2:Colesterolul;A. 7-Dehidrocolesterol;B. 7-Dihidrocolesterol;C.Ergosterolul;D.Ergocalciferolul.E.

(pag. 133)

F2632070. Care dintre vitamine este un derivat al pteridinei:Nicotinamida;A. Acidul pantotenic;B. Acidul folic;C.Riboflavina;D.



Tiamina.E.

(pag. 127)

F2632071. Care vitamină conţine în structură dimetil benzimidazolul:Cobalamina;A. Tiamina;B. Acidul pantotenic;C.Acidul folic;D.Riboflavina.E.

(pag. 125)

F2632072. Selectaţi afirmaţia incorectă referitoare la vitaminele E:alfa-Tocoferolul este 6,7,8 trimetiltocolul;A. Tocoferolii se depozitează în ţesutul adipos;B. Tocoferolii au acţiune antioxidantă;C.Tocoferolii protejează hematiile faţă de radicalii liberi ai oxigenului;D.Produsul de oxidare al tocoferolului, după conjugare cu acid glucuronic, se elimină prin bilă.E.

(pag. 135)

F2632073. Indicaţi care dintre vitaminele menţionate conţin în structură nucleul naftochinonei:Tocoferolii;A. Filochinona;B. Calciferolii;C.Retinolul;D.Nicotinamida.E.

(pag. 137)

F2632074. Care dintre afirmaţii este corectă:CoA-SH participă în reacţii de decarboxilare;A. CoA-SH este un derivat al pteridinei;B. Riboflavina este un derivat al izoaloxazinei;C.Tiamina nu are rol de coenzimă;D.Acidul folic participă în reacţii de dehidrogenare.E.

(pag. 117)

F2632075. Care afirmaţie nu este corectă în legătură cu tiamina:Conţine în structură un ciclu pirimidinic şi unul tiazolic;A. Tiaminpirofosfatul este coenzimă în reacţiile de decarboxilare oxidativă a alfa-cetoacizilor;B. Tiaminpirofosfatul participă în reacţii de transcetolare;C.Tiaminpirofosfatul este coenzimă în reacţiile de decarboxilare ale aminoacizilor;D.Transformarea vitaminei în coenzimă este catalizată de tiamin difosfotransferază.E.

(pag. 115-117)

F2632076. Indicaţi transformarea catalizată de retinal aldehid reductază:Retinal --> Acid retinoic;A. Trans-retinal --> 11-cis-retinal;B. ß-Caroten --> Acid retinoic;C.Retinal --> Retinol;D.Retinol --> Retinal.E.

(pag. 132)

F2632077. Indicaţi care coenzimă participă în transformarea Homocisteină --> Metionină:



Acidul ascorbic;A. Tiaminpirofosfatul;B. FAD-ul;C.Acidul pantotenic;D.Acidul tetrahidrofolic.E.

(pag. 128)

F2632078. Care dintre vitaminele enumerate nu conţine azot în moleculă:Acidul folic;A. Tiamina;B. Acidul ascorbic;C.Riboflavina;D.Vitamina B12.E.

(pag. 129)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1232079. Acidul ascorbicAcidul ascorbic este lactona acidului D-gulonicA. Structura lui conţine un heterociclu azotatB. Acidul ascorbic este implicat în absorbţia fieruluiC.Intervine în biosinteza adrenalineiD.Acidul ascorbic participă în procese de hidroxilareE.

(pag. 128 - 130)

F1232080. Care din următoarele afirmaţii sunt incorecte:Vitamina B1 are structură purinicăA. Vitamina B2 nu conţine azot în moleculăB. Vitamina B1 este implicată în metabolismul glucidicC.Singura formă activă a niacinei este acidul nicotinicD.În structura biotinei se găseşte un rest de acid valerianicE.

(pag. 115 - 123)

F1232081. Coenzime vitaminiceVitamina B2 are rol de coenzimă numai sub formă de FAD (flavin adenindinucleotid)A. Tiamina intră în structura coenzimelor flaviniceB. Toate vitaminele din complexul B sunt cofactori în diverse reacţii enzimaticeC.Coenzimele nicotinice participă în procese redoxD.Acidul pantotenic îşi exercită acţiunea după încorporare în coenzima QE.

(pag. 115 - 123)

F1332082. Selectati raspunsurile corecte:Formele active ale vitaminei D sunt 25-OH vitamina D3 si 1,25 (OH)2 vitamina D3A. Deficienta de vitamina D produce la copil rahitismB. Provitaminele D se deosebesc prin structura nucleului sterolic si a catenei lateraleC.Numai vitamina D3 are actiune antirahiticaD.Vitamina D este considerata un prohormon de tip sterolicE.

(pag. 133)

F1332083. In structura NAD intra:NicotinamidaA.



AdenozinaB. PirofosfatulC.Acidul nicotinicD.RibozaE.

(pag. 118)

F1332084. Selectati raspunsurile corecte :Vitaminele sunt substante endogeneA. Provitaminele au actiune vitaminicaB. Vitaminele I-si exercita actiunea la locul sintezeiC.Provitaminele sunt precursori vitaminiciD.Vitamerele au aceeasi actiune vitaminica si simptome carentiale, dar sunt distincte din punct de vedere structural

E.

(pag. 114)

F1332085. Selectati raspunsurile corecte:Coenzimele flavinice si nicotinamidice fac parte din structura unor enzime implicare in reactii redox de hidrogenare-dehidrogenare

A.

Partea activa a coenzimelor nicotinamidice este adeninaB. Legaturile intre coenzimele nicotinamidice si componentele proteice sunt slabeC.Dehidrogenazele care admit drept coenzima NAD+ catalizeaza reactii din cai de biosinteza reductivaD.Toate dehidrogenazele nicotinamidice pot functiona cu ambele: NAD+, NADP+, in calitate de coenzimeE.

(pag. 119)

F1332086. Selectati raspunsurile corecte:Toti esterii fosforici ai vitaminelor B6 sunt coenzime participante la diverse reactii metaboliceA. Nucleul de piridina substituit intra in constitutia numai a vitaminei B6B. Piridoxalfosfatul este coenzima care intervine in reactiile de transaminare,decarboxilare,transsulfurare a aminoacizilor

C.

Procesul transaminarii necesita numai piridoxal 5-fosfatD.Mecanismul glicogenfosforilazei implica si participarea piridoxalfosfatuluiE.

(pag. 120)

F1332087. Selectati raspunsurile corecte:Vitamerele E cele mai active biologic sunt alfa,beta,gama-tocoferolulA. Vitamina E se concentreaza in membranele plasmatice si se depoziteaza in tesutul adiposB. Actiunea antioxidanta a tocoferolului se exercita la presiuni scazute de oxigenC.In realizarea actiunii sale antioxidante vitamina E conlucreaza cu seleniulD.Alfa-tocoferolul este 7,8-dimetiltocolE.

(pag. 135)

F1332088. Selectati raspunsurile corecte:Vitamina A este activa sub forma de retinol,retinal,acid retinoicA. In procesul de biogeneza al vitaminei A produsul primar al scindarii oxidative a beta-carotenului este retinolul

B.

Retinolul,retinalul si acidul retinoic au aceeasi functieC.Sub forma de 11-cis retinal participa la procesul vederiiD.Acidul retinoic participa in sinteza de glicoproteineE.

(pag. 131)

F1332089. Selectati raspunsurile corecte:Vitamina B12 si acidul folic sunt implicate in hematopoiezaA. FMN este un nucleotidB.



Carboxilazele biotin-dependente necesita pentru activitate HCO3-, ATP si Mg2+C.Tiaminpirofosfatul este coenzima de transfer a unei unitati monocarbonateD.N5N10-metilenH4F are rol coenzimatic in reactia catalizata de timidilat sintetaza: dUMP trece in dTMPE.

(pag. 112-125)

F1332090. Selectati raspunsurile corecte:Acidul folic se gaseste in plante sub forma conjugataA. Acidul pteroic si acidul glutaric sunt componenti ai acidului folicB. Forma coenzimatica a acidului folic este H4FC.Formarea H4F din acid folic necesita NADPH si folat reductazaD.Trimetoprimul si metotrexatul sunt activatori ai folat reductazeiE.

(pag. 126)

F1332091. Selectati raspunsurile incorecte:Participarea coenzimei A la diverse reactii se datoreaza gruparii -SH care poate forma legaturi tioesterice macroergice

A.

Acidul pantotenic,precursor pentru coenzima A este format din acid pantoic si alfa-alaninaB. Biotina intervine in calitate de coenzima numai in reactia de carboxilare a acidului piruvicC.Vitamina B12 este implicata in reactia de izomerizare a L-metilmalonil-CoA la succinil-CoA si de metilare a homocisteinei la metionina

D.

Acidul folic este transportor de fragmente de un atom de carbon sub forma de H4FE.

(pag. 119-124)

F1432092. Alegeţi afirmaţia corectă:Tiaminpirofosfatul este coenzimă în reacţiile de decarboxilare oxidativă a a-cetoacizilor.A. Succinat dehidrogenaza, enzimă implicată în ciclul citric, prezintă drept cofactor un derivat al acidului nicotinic.

B.

Coenzima A prezintă în structură un rest de acid pantotenic.C.Biotina este coenzimă a piruvat carboxilazei, enzimă importantă în gluconeogeneză.D.Acidul para-aminobenzoic este implicat în sinteza acidului folic.E.

(pag. 115,118,122-123,127)

F1432093. Alegeţi afirmaţiile corecte :Vitamerele vitaminei PP conţin un ciclu purinic în structurăA. Reductaze dependente de NADPH sunt implicate în biosinteza acizilor graşi.B. Coenzimele nicotinamidice sunt implicate în oxidaţia biologică.C.Calea pentozo-fosfaţilor implică enzime NAD+-dependente.D.Nicotinamida are acţiune antipelagroasăE.

(pag. 118-120, [9])

F1432094. Acidul ascorbic:în hematii şi ser concentraţia sa este mai mare decât în leucocite şi plachetele sanguineA. nu se depozitează în organism fiind necesar un aport exogen continuuB. scade absorbţia fierului din tubul digestivC.creşte capacitatea de apărare a organismului faţă de infecţiiD.favorizează depunerea calciului în oaseE.

(pag. 463-464)

F1432095. Piridoxina:are rol în hematopoezăA. inhibă dezvoltarea celulelor tumoraleB. este indicată în tulburări cutanate şi mucoaseC.este liposolubilăD.



se prezintă sub formă de comprimate de 0,25 g şi fiole de 5 ml cu 0,25 gE.

(pag. 461-462)

F1432096. Retinolul:se depozitează în cantităţi crescute în rinichiA. pentru absorbţie este necesară prezenţa grăsimilorB. are rol în reglarea troficităţii tegumentelor şi mucoaselorC.stimulează depunerea calciului în oaseD.stimulează formarea anticorpilorE.

(pag. 465)

F1532097. Care din afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate?în refacerea rodopsinei este implicată şi retinal izomeraza;A. vitamina A are în structura sa nucleul ciclohexanic;B. retinoidele sunt implicate în proliferarea şi diferenţierea celulară;C.tocoferolii previn oxidarea hormonilor suprarenalieni;D.menadiona conţine nucleul naftochinonei substituit cu o catenă poliizoprenică.E.

(pag. 131,137-2)

F1532098. Care din afirmaţiile referitoare la vitamina B2 sunt adevărate?are la bază nucleul izoaloxazinic substituit cu radical ribitil în poziţia 1;A. intervine în procesele de menţinere a integrităţii epiteliilor;B. intră în structura coenzimei xantinoxidazei;C.participă la reacţiile catalizate de α-aminoacid oxidaze;D.FMN este coenzima succinat dehidrogenazei citosolice.E.

(pag. 288-1,118-2)

F1532099. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?enzima vitamina D3-25–hidroxilaza acţionează în ficat şi rinichi;A. 24-hidroxilaza din sinteza 24,25-dihidroxicolecalciferolului se găseşte în tubii renali, cartilaj, placentă;B. ergocalciferolul circulă sub formă liberă prin sânge;C.provitaminele A au acţiune anticanceroasă;D.carotenii şi tocoferolii au proprietăţi antioxidante.E.

(pag. 131,134,136-2)

F1532100. Care sunt afirmaţiile adevărate?coenzima transformării acetil CoA în malonil CoA este biotina;A. vitamina B12 este singura coenzimă ce intervine în transformarea homocisteină-metionină;B. acidul pantotenic este necesar biosintezei acetilcolinei;C.biotina este coenzima celor mai multe decarboxilaze;D.TPP este coenzima reacţiilor de transsulfurare.E.

(pag. 290-1, 123-2)

F1532101. Care sunt afirmaţiile corecte?coenzimele B12 participă la reacţiile catalizate de unele transmetilaze;A. coenzima A participă atât la porcese de biosinteză, cât şi de degradare;B. coenzimele nicotinamidice participă în reacţii de transmetilare;C.în deficienţa de tiamină se acumulează acid piruvic, pentoze, α-cetoacizi;D.vitamerele intervin în procese biochimice diferite.E.

(pag. 116,122,124-2)

F1532102. Precizaţi afirmaţiile corecte:



seleniul şi α-tocoferolul au acţiune antioxidantă;A. calcitonina inhibă sinteza 1,25-dihidroxicolecalciferolului;B. vitamina D creşte nivelul sanguin al fosfaţilor datorită reabsorbţiei renale;C.vitamina D poate creşte calcemia şi fosfatemia favorizând absorbţia în tubul digestiv;D.vitamina E permite desfăşurarea normală a proceselor de reproducere.E.

(pag. 294,296-1, 136-2)

F1532103. Referitor la vitamina B1 sunt adevărate afirmaţiile:are în structură nucleul pirimidinic;A. coenzima acesteia participă la decarboxilarea α-aminoacizilor;B. creşte toleranţa la glucide;C.intervine în sinteza acetilcolinei;D.TPP se sintetizează în ficat, rinichi, inimă.E.

(pag. 115-2, 287-1)

F1632104. Acidul ascorbic participă la următoarele transformări:Prolină - HidroxiprolinăA. Metemoglobină - HemoglobinăB. Noradrenalină - AdrenalinăC.Acid folic - Acid tetrahidrofolicD.Hidroxilizină - LizinăE.

(pag. 129)

F1632105. Care din coenzimele enumerate fac parte din complexul multienzimatic al piruvat-dehidrogenazei:

PiridoxalfosfatulA. TPPB. Acidul lipoic şi CoA-SHC.NAD+ şi FADD.Acetil-CoAE.

(pag. 116)

F1632106. Care din compuşii menţionaţi conţin S în structură:Acidul tetrahidrofolicA. BiotinaB. Coenzima AC.Acidul pantotenicD.TiaminaE.

(pag. 123,122,115)

F1632107. Care sunt provitaminele calciferolilor:ErgosterolulA. ColesterolulB. 7-HidroxicolesterolulC.7-DehidrocolesterolulD.7-DihidrocolesterolulE.

(pag. 133)

F1632108. În legătură cu riboflavina indicaţi care afirmaţii sunt corecte:Conţine în structură ciclul izoaloxazinicA. FMN nu conţine în structură resturi fosfatB. FAD şi FMN participă în reacţii de oxidoreducereC.



FAD este implicat în decarboxilarea oxidativă a α-cetoglutaratuluiD.Coenzimele flavinice participă în reacţiile de transaminareE.

(pag. 117,118,116)

F1632109. Indicaţi reacţiile catalizate de enzime care conţin coenzime provenite din cobalamină:Piruvat - OxalacetatA. Homocisteină - MetioninăB. α-Cetoglutarat - Succinil-CoAC.Metil malonil-CoA - Succinil-CoAD.Piruvat - Acetil CoAE.

(pag. 125,126)

F1632110. Piridoxalfosfatul participă în următoarele tipuri de reacţii:Decarboxilarea oxidativă a α-cetoacizilorA. Decarboxilarea α-aminoacizilorB. Transaminarea aminoacizilorC.Transformarea Met - CysD.Carboxilarea piruvatuluiE.

(pag. 121,122)

F2132111. Despre provitaminele A se pot face urmatoarele afirmatii:Sunt pigmenti colorati care se gasesc in hrana obisnuita a omuluiA. Actioneaza in ciclul rodopsineiB. Sunt compusi cu structura poliizoprenoidaC.ß-carotenul poseda o marcata activitate antioxidanta fata de radicalii liberi peroxidiciD.ß-carotenul se transforma sub actiunea ß-carotendioxigenazei in 2 molecule de vitamina A1E.

(pag. 130-132/9)

F2132112. Referitor la vitaminele A se pot face urmatoarele afirmatii:Acidul retinoic intra in structura rodopsineiA. Retinil fosfatul are rol de cofactor pentru unele enzime care transporta manozaB. Retinal izomeraza reface 11-cis-retinalul din structura rodopsineiC.Absorbtia luminii determina descompunerea rodopsinei in opsina si acid retinoicD.Retinolul intra in structura unor glicoproteineE.

(pag. 130-132/9)

F2132113. Despre tocoferoli se pot face urmatoarele afirmatii:Vitaminele E se mai numesc si filochinoneA. Nucleul de baza din structura vitaminelor E este nucleul cromanicB. Transportul vitaminei E prin singe se face prin inglobare in chilomicroniC.Vitaminele E joaca un rol foarte important ca antioxidantiD.Actiunea antioxidanta a tocoferolilor este apreciabila si eficienta la concentratii ridicate ale oxigenuluiE.

(pag. 135, 136/9)

F2132114. Despre vitaminele K se pot face urmatoarele afirmatii:Menadiona este o vitamina hidrosolubilaA. Vitaminele K naturale, dupa absorbtie, sub actiunea bilei trec pe cale limfatica in singeB. Osteocalcina este o proteina ce contine resturi de acid gama-carboxiglutamicC.Vitaminele K nu pot fi cofactori enzimaticiD.Trombina nu contine resturi de acid gama-carboxiglutamicE.

(pag. 137, 138/9)



F2132115. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la riboflavina:Riboflavina este pigmentul galben din unele alimenteA. Coenzimele nicotinice reprezinta formele active ale riboflavineiB. Riboflavina reprezinta vitamina B1C.Riboflavina sub forma activa de FMN si FAD participa la multe procese de oxidoreducereD.Nucleul izoaloxazinic reprezinta centrul activ al formelor active ale riboflavineiE.

(pag. 117, 188/9)

F2132116. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la nicotinamida:Nucleul piridinic reprezinta centrul activ al coenzimelor nicotinamidiceA. Coenzimele nicotinamidice intra in structura a numeroase oxidoreductazeB. Nicotina reprezinta vitamina B6C.Coenzimele nicotinamidice au structura dinucleotidicaD.Coenzimele nicotinamidice intra in structura unor metiltransferazeE.

(pag. 119, 120/9)

F2132117. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la piridoxina:Piridoxal-fosfatul intervine in reactii de trans-sulfurare ale alfa-aminoacizilorA. Piridoxal-fosfatul intervine in reactii de decarboxilare ale alfa-cetoacizilorB. Piridoxal-fosfatul intervine in reactii de transaminare ale alfa-aminoacizilorC.Piridoxal-fosfatul intervine in reactii de transfer ale gruparilor metilD.Piridoxamin-fosfatul este cofactor in reactii de decarboxilare ale alfa-aminoacizilorE.

(pag. 120-121/9)

F2132118. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la vitamina C:Acidul ascorbic poate stimula dezvoltarea nitrozaminelor in cursul digestieiA. Acidul ascorbic intervine in biosinteza acizilor biliariB. Acidul ascorbic intervine in biosinteza hormonilor tiroidieniC.Acidul ascorbic este implicat in absorbtia feruluiD.Acidul ascorbic este implicat in activarea acizilor grasiE.

(pag. 128, 129/9)

F2132119. Care din afirmatiile referitoare la acidul ascorbic sunt adevarate:Acidul ascorbic intervine in complexul microzomal al citocromilor P450A. Acidul ascorbic intervine ca un cofactor activator al unor enzime din biosinteza noradrenalineiB. Acidul dehidroascorbic reprezinta forma inactiva a acidului ascorbicC.Acidul ascorbic intervine in metabolizarea colesteroluluiD.Acidul ascorbic intervine in transformarea acidului folic in acid tetrahidrofolicE.

(pag. 129, 130/9)

F2132120. In legatura cu acidul ascorbic urmatoarele afirmatii sunt adevarate:Acidul ascorbic este implicat in transformarea hemoglobinei in methemoglobinaA. Participa la biosinteza adrenalineiB. Participa la procesele de oxidare ale triptofanuluiC.Intra in reactii de hidroxilare a lizineiD.Acidul ascorbic face parte din complexul multienzimatic de decarboxilare oxidativa a acidului piruvicE.

(pag. 129, 130/9)

F2132121. Sunt corecte urmatoarele afirmatii privind timina:participa la degradarea acidului piruvicA. stimuleaza transformarea glucidelor in lipideB. scade toleranta la glucideC.



intervine in sinteza acetilcolineiD.inhiba formarea hormonului tireotropE.

(pag. (3I) 287)

F2132122. Urmatoarele afirmatii privind riboflavina sunt corecte:intervine in procesele de crestereA. mentine integritatea epiteliilorB. protejeaza celula hepatica fata de substantele toxiceC.are efect hipoglicemiant la normali si diabeticiD.are efcet hepatotoxicE.

(pag. (3I) 288)

F2132123. Sunt corecte urmatoarele afirmatii, pentru piridoxina:necesarul zilnic in sarcina si lactatie este 2,5 mgA. se administreaza in anemiiB. la administrare indelungata in doze mari, produce neuropatie diabeticaC.inhiba formarea hormonului tireotropD.se administreaza exclusiv oralE.

(pag. (3I) 288, 289)

F2132124. pentru vitamina B6, sunt corecte afirmatiile:forma activa este piridoxal fosfatA. intervine in hematopoezaB. inhiba cresterea microorganismelorC.inhiba dezvoltarea celulelor tumoraleD.este slab sedativ SNCE.

(pag. (3I) 289)

F2132125. Pentru acidul ascorbic sunt incorecte afirmatiile:se depoziteaza in ficatA. stimuleaza transformarea acidului folic in acid folinicB. favorizeaza depunerea calciului in oaseC.scade absorbtia fierului din tubul digestivD.stimuleaza formarea corticosteroizilorE.

(pag. (3I) 291)

F2132126. Pentru vitamina A, sunt corecte afirmatiile:absorbtia din tubul digestiv se face in prezenta grasimilorA. la doze mari produce hipertiroidieB. se depoziteaza in procent mai mare de 90% in ficatC.intervine in elaborarea rodopsineiD.este contraindicata administrarea ei in dermatozeE.

(pag. (3I) 293)

F2132127. Notati afirmatiile corecte pentru vitamina D:favorizeaza absorbtia intestinala a calciuluiA. stimuleaza depunerea sarurilor minerale in oaseB. la doze mari mobilizeaza calciul din oaseC.activeaza procesele respiratorii celulareD.este contraindicata administrarea in rahitism hipofosfatemic vitaminorezistentE.

(pag. (3I) 294)



F2132128. Contraindicatiile vitaminei D, sunt:hipercalcemieA. tuberculoza cutanataB. osteomalacie carentialaC.hipercalciurieD.hipoparatiroidieE.

(pag. (3I) 295)

F2132129. Pentru vitamina E, sunt corecte afirmatiile:este antioxidantA. favorizeaza glicogenolizaB. este indicata in distrofii musculareC.se administreaza oral si I.mD.scade absorbtia calciului din intestinE.

(pag. (3I) 296, 297)

F2132130. Contraindicatiile administrarii vitaminei K, sunt:supradozarea relativa a anticoagulantelor cumariniceA. tromboembolieB. supradozare cu salicilatiC.tromboflebitaD.hipovitaminoza KE.

(pag. (3I) 350)

F2232131. Precizati afirmatiile incorecte:Vitaminele au structuri chimice foarte variate. - pg.114A. Vitaminele liposolubile cuprind: vitamina A, D, E si biotina. - pg.114B. Vitaminele din complexul B sunt cofactori in diverse reactii enzimatice. - pg.115C.In structura vitaminei B6 intra un nucleu piridinic. - pg.120D.Biotina este coenzima in procese de hidroxilare. - pg.123E.

(pag. 114-115;120;123)

F2232132. Coenzime vitaminice:Vitamina B2 are rol de coenzima numai sub forma de FAD (flavin adenin dinucleotid) - pg.117A. Tiamina intra in structura coenzimelor flavinice - pg.115B. Vitaminele hidrosolubile actioneaza fie ca atare, fie modificate, ca si coenzime. - pg.114C.Coenzimele nicotinice participa in procese redox. - pg.119D.Acidul pantotenic isi exercita actiunea dupa incorporare in coenzima Q. - pg.122E.

(pag. pg.114-119;122)

F2232133. Vitamina B12 si acizii foliciDeoxiadenozil cobalamina are rol de coenzima. - pg.124A. Vitamina B12 indeplineste rol de vitamina antipernicioasa pentru om si este factor de crestere pentru microorganisme .- pg.124

B.

Acidul folic are o structura tetrapirolica substituita. - pg.127C.Coenzima folica participa la formarea metioninei. - pg.127D.Tetrahidrofolatul este cerut in sinteza acizilor nucleici. - pg.128E.

(pag. 124;127-128)

F2232134. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte:Vitamina B1 are structura purinica. - pg.115A. Vitamina B2 nu contine azot in molecula. - pg.117B.



Vitamina B1 este implicata in metabolismul glucidic. - pg.115C.Singura forma activa a niacinei este acidul nicotinic. - pg.118D.In structura biotinei se gaseste un rest de acid valerianic. - pg.123E.

(pag. 115-118; 123)

F2232135. Vitamina B6Are la baza nucleul pirimidinic. - pg.120A. Contine in molecula nucleul piridinic. - pg.120B. Se cunosc trei compusi cu actiune de vitamina B6. - pg.120C.Are rol de coenzima in metabolismul aminoacizilor. - pg.120D.Transaminarea este un proces reversibil. - pg.121E.

(pag. 120-121)

F2232136. Vitaminele DCele mai importante sunt D2 si D3. - pg.133A. Calciferolii sunt considerati prohormoni D. - pg.133B. Biotransformarea vitaminelor D se petrece prin procese de hidroxilare. - pg.134C.Vitaminele D3 nu suferă biotransformari. - pg.134D.Provitaminele D au structura heterociclica. - pg.134E.

(pag. 133-134)

F2232137. Acidul ascorbicPoarta si numele de acid lactonic. - pg.128A. Structura lui contine un heterociclu azotat. - pg.129B. Intervine in transformarea methemoglobinei la hemoglobina. - pg.129C.Intervine in biosinteza adrenalinei. - pg.130D.In diverse reactii redox functioneaza cuplat cu glutationul. - pg.130E.

(pag. 128-130)

F2232138. Vitamina AProvitaminele A au structura poliizoprenica cu nucleu ciclohexenic. - pg.130A. Retinolul, retinalul si acidul retinoic au acelasi rol biologic. - pg.131B. Acidul retinoic participa la sinteza nucleoproteinelor. - pg.131C.Retinalul este component al pigmentilor vizuali. - pg.131D.Retinoidele afecteaza expresia genetica. - pg.133E.

(pag. 130-133)

F2232139. Vitamina EAre ca structura de baza tocolul. - pg.135A. Tocoferolii rezulta prin substituiri cu una, doua sau trei grupari metil. - pg.135B. Tocoferolii au activitate biologică egală. - pg.135C.Cel mai activ este tocoferolul alfa. - pg.135D.Actiunea sa antioxidanta este antagonista seleniului. - pg.136E.

(pag. 135-136)

F2232140. Vitamina KEste produsa de flora intestinala. - pg.137A. Vitamina K1 naturala se numeste menadiona. - pg.137B. Vitamina K2 contine in molecula un substituent cu catena lunga. - pg.137C.Structura de baza a vitaminei K este nucleul oxicroman. - pg.137D.Vitamina K are rol de cofactor enzimatic. - pg.138E.

(pag. 137-138)



F2232141. Vitamina B1Se mai numeste si timina. - pg.115A. In celule se află sub forma de ester pirofosforic. - pg.115B. Sub aceasta forma de coenzima participa in reactii de transfer al unitatilor de aldehida activa. - pg.115C.Carenta vitaminei B1 nu are consecinte patologice. - pg.116D.In deficienta de tiamina se acumuleaza acid piruvic cu repercusiuni in special la nivelul sistemului nervos. - pg.116

E.

(pag. 115-116)

F2232142. Vitamina PP,structura si rol biochimicSe prezinta sub doua forme:niacina si niacinamida. - pg.118A. Intra in structura coenzimei FAD. - pg.119B. Face parte din constitutia unor enzime implicate in reactii redox. - pg.119C.Rolul lor consta in fixarea hidrogenului de la substrat pe nucleul piridinic pe care il contin. - pg.119D.Coenzimele nicotinamidice au structura nucleotidica. - pg.119E.

(pag. 118-119)

F2232143. BiotinaAre in structura azot si sulf. - pg.123A. Contine in structura un nucleu piridinic condensat cu ß-alanina. - pg.123B. Participa mai ales la metabolismul aminoacizilor. - pg.123C.Este coenzima a carboxilazelor. - pg.123D.Intervine si in reactii de transfer al unor fragmente C2 activ. - pg.123E.

(pag. 123)

F2232144. Vitamina B12Este cunoscuta ca vitamina antipelagroasa. - pg.124A. Metilcobalamina are rol de coenzima.- pg.124B. Metilcobalamina participa la formarea metioninei. - pg.125C.Ciancobalamina este vitamina antipernicioasa. - pg.124D.Deficienta de vitamina B12 nu are semnificatie patologica. - pg.126E.

(pag. 124-126)

F2232145. Acidul ascorbic,structura si rolAre structura inrudita cu cea a hexozelor. - pg.128A. Ca atare sau sub forma oxidata participa in hidroxilarea unor aminoacizi. - pg.129B. Are rol in transfer de grupari metil. - pg.129C.Este implicat si in absorbtia fierului. - pg.130D.Functioneaza ca agent redox cuplat cu biotina. - pg.130E.

(pag. 128-130)

F2232146. Precizati care afirmatii sunt corecte:Dupa absorbtie vitaminele liposolubile sunt transportate la ficat incorporate in chilomicroni. - pg.130A. Vitaminele liposolubile circula liber prin singe. - pg.130B. In ficat se depoziteaza preponderent vitamina E. - pg.130C.In organism vitaminele liposolubile indeplinesc functii foarte diferite. - pg.130D.Colecalciferolul se considera ca fiind un prohormon. - pg.130E.

(pag. 130)

F2232147. Vitaminele D,rol biochimicVitaminele D2 si D3 au activitate antirahitica egala. - pg.133A. Activarea vitaminei D are loc prin deschiderea ciclului B, sub actiune enzimatica. - pg.133B.



Formele active ale vitaminelor D sunt hidroxilate in pozitii bine precizate. - pg.134C.Concentratia serica a acestor forme este reglata de nivelul calcemiei. - pg.134D.Vitamina D are rolul legat de metabolismul seleniului. - pg.134E.

(pag. 133-134)

F2232148. Vitamina E,structura si rolAre 4 vitamere (tocoferoli) cu structuri chimice asemanatoare. - pg.135A. Dupa absorbtie, se depoziteaza in tesutul adipos. - pg.135B. In molecula tocoferolilor se gaseste o grupare SH. - pg.135C.Protejeaza hematiile fata de diversi toxici oxidanti. - pg.136D.Actiunea sa antioxidanta este sinergica cu cea a ß-carotenului. - pg.136E.

(pag. 135-136)

F2232149. Vitamina K,rolSe mai numeste si vitamina anticoagularii. - pg.136A. Carenta ei determina predispozitii la hemoragii. - pg.136B. In terapie se folosesc numai vitaminele K naturale. - pg.137C.Are rolul de a activa unii factori ai coagularii, biosintetizati in ficat.- pg.137-138D.Exista si alte proteine formate prin interventia vitaminei K. - pg.138E.

(pag. 136-138)

F2232150. Vitamine hidrosolubile:Flavinnucleotidele au rol de coenzime in diverse procese redox. - pg.118A. Vitamina aflata in structura CoA este biotina. - pg.122B. CoA participa in numeroase reactii anabolice si catabolice. - pg.122C.In structura acizilor folici intra pteridina si restul valerianic. - pg.126D.Acidul ascorbic participa la reducerea methemoglobinei. - pg.129E.

(pag. 118;122;126;129)

F2332151. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?Coenzimele nicotinamidice fac parte din structura unor enzime implicate in reactii redox de hidrogenare-dehidrogenare

A.

Partea activa a coenzimelor nicotinamidice este adeninaB. Legaturile intre coenzimele nicotinamidice si componentele proteice sunt slabeC.Dehidrogenazele NAD+-dependente catalizeaza reactii din cai de biosinteza reductivaD.toate dehidrogenazele nicotinamidice pot functiona cu ambele:NAD+ si NADP+in calitate de coenzimeE.

(pag. 119)

F2332152. Cre din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?Toti esterii fosforici ai vitaminelor B6 sunt coenzime participante la diverse reactii metaboliceA. Nucleul de piridina substituit intra in constitutia numai a vitaminei B6B. Piridoxalfosfatul este coenzima care intervine in reactiile de transaminare, decarboxilare, transsulfurare a aminoacizilor

C.

Procesul transaminarii necesita numai piridoxal-5 fosfatD.Mecanismul glicogenfosforilazei implica si participarea piridoxalfosfatuluiE.

(pag. 121)

F2332153. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?Formele coenzimatice ale vitaminei B2 sunt FMN si FADA. Legaturile intre partea proteica a enzimei si FMN sau FAD este slaba si necovalentaB. Reducerile reversibile ale celor doua coenzime au loc la atomii de azot din pozitiile 9 si 10 ale nucleului izoaloxazinic

C.

Majoritatea flavoproteinelor contin metale ca Mo, Fe, cu rol de cofactori aditionaliD.



Formarea FMN si FAD necesita ATPE.

(pag. 117)

F2332154. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate ?In organism vitamina B1 este combinata cu resturi de acid fosforic si proteine specificeA. Tiaminpirofosfatul este coenzima in reactiile enzimatice de transfer ale unei unitati de aldehida activaB. In carenta de vitamina B1 este afectat metabolismul glucidicC.Tiaminpirofosfatul se formeaza in urma unei reactii intre tiamina si pirofosfatD.In deficienta de tiamina se acumuleaza acetil -coenzima AE.

(pag. 115)

F2332155. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate ?In majoritatea organelor acidul pantotenic este fosforilat pe seama ADP-uluiA. Acidul pantotenic are in structura alfa alaninaB. Gruparea SH din structura coenzimei A poate forma legaturi tiolesterice, macroergiceC.Coenzima A participa la reactii de biosinteza ale acizilor grasi si colesteroluluiD.Coenzima A este implicata in reactii de degradare oxidativaE.

(pag. 122)

F2332156. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate ?Acidul folic area rol de transportor al unitatilor de un atom de carbonA. Acidul folic este redus tetrahidrofolat sub actiunea reductazelor NADPH-dependenteB. Acidul folic participa la sinteza metioninei din serinaC.Acidul folic participa la sinteza 3-dezoxitimidilatului din 3- dezoxiuridilatD.Acizii folici din plante si animale contin resturi de acid glutamic legati in pozitia alfaE.

(pag. 127)

F2332157. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?Metilcobalamina este coenzima metilmalonilmutazeiA. Metilcobalamina transfera grupul metil tetrahidrofolatului iar acesta homocisteineiB. Aciduria metilmalonica apare cind nu are loc reactia de formare a metioninei din L-Metilmalonil Coenzima AC.Vitamina B12 participa la formarea metioninei din homocisteina in calitate de coenzima a unei transferazeD.Deoxiadenozilcobalamina este coenzima L-metilmalonil-CoA mutazaE.

(pag. 125)

F2332158. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?Biotina intervine in formarea si degradarea oxidativa a acizilor grasiA. Biotina participa la formarea acidului oxalacetic din acid piruvicB. Biotina intervine in metabolismul tirozineiC.Biotina participa la reactiile de transfer ale grupelor metilD.Biotina pentru om este si factor de crestereE.

(pag. 123)

F2332159. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?Vitaminele K naturale contin nucleul de p-naftochinona substituit in pozitia 2 cu un radical metil, iar in pozitia 3 cu un radical poliizoprenoid

A.

Deficienta de vitamina K se datoreaza malabsorbtiei grasimilorB. Vitaminele K de sinteza se acumuleaza in ficatC.Vitamina K este implicata in activarea factorilor de coagulare II,VII,IX,si XD.Vitamina K este coenzima carboxilazei sub actiunea careia se formeaza acidul gama-carboxiglutamicE.

(pag. 137)



F2332160. Care din urmatorele afirmatii sunt corecte ?Vitamerele cele mai active biologic sunt alfa,beta,gama-tocoferolulA. Vitamina E se concentreaza in membranele plasmatice si se depoziteaza in tesutul adiposB. Actiunea antioxidanta a tocoferolului se exercita la presiuni scazute de oxigenC.In realizarea actiunii sale antioxidante vitaminaE conlucreza cu seleniulD.Alfa-tocoferolul este 7,8-dimetiltocolE.

(pag. 135)

F2332161. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?Vitamina A este activa sub forma de retinol, retinal, acid retinoicA. In procesul de biogeneza al vitaminei A produsul primar al scindarii oxidative a beta carotenului este retinolul

B.

Retinolul,retinalul si acidul retinoic au aceeasi functieC.Sub forma de 11-cis retinol participa la procesul vederiiD.Acidul retinoic participa in sinteza de glicoproteineE.

(pag. 131)

F2332162. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate ?25-hidroxi si 1,25 dihidroxi vitamina D3 sunt formele active ale colecalciferoluluiA. Calcitriolul este un hormonB. Numai vitamina D2 are actiune antirahitica la omC.Provitamina D2 este 7-dehidrocolesterol si provitamina D3 este ergosterolulD.25-hidroxi vitamina D3 reprezinta forma de transport si de depozitare a vitaminei DE.

(pag. 133)

F2332163. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate ?Din punct de vedere structural toae vitaminele liposolubile sunt derivati izopreniciA. Vitaminele liposolulbile necesita pentru a fi absorbite, absorbtia normala a grasimilor din hranaB. Vitaminele A,D,K, sunt depozitate in ficat iar vitamina E in tesutul adiposC.Vitaminele liposolubile circula liber in singeD.Vitamina A este direct implicata in metabolismul calciului si fosforuluiE.

(pag. 130)

F2332164. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte ?Vitamina E are actiune antioxidanta datorita dublelor legaturi conjugateA. Vitamina E este transportata in singe fixata pe albuminaB. Vitamina E se concentreaza in structurile lipidice expuse la presiuni ridicate de oxigenC.Vitamina E conlucreaza cu seleniul in manifestarea actiunii antioxidanteD.Vitamina E are actiune sinergica antioxidanta cu beta-carotenulE.

(pag. 135)

F2332165. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?Vitaminele K se acumuleaza in membranele celulareA. Vitaminele K participa in procesul de fibrinolizaB. Vitamina K din alimente este absorbita la nivelul jejunuluiC.Deficienta de vitamina K se datoreaza malabsorbtiei lipidelorD.Vitaminele K de sinteza nu se acumuleaza in ficatE.

(pag. 136)

F2332166. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?Vitaminele K naturale contin in structura p-naftochinonaA. Vitaminele K naturale dupa absorbtie trec pe cale limfatica in singeB.



Ficatul este principalul organ de depozitare temporara a vitaminelor K naturaleC.Cea mai importanta functie a vitaminei K este cea antioxidantaD.Vitaminele K de sinteza se elimina prin intestinE.

(pag. 137)

F2532167. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?vitaminele K de sinteză se depozitează în ficat;A. tocoferolii conţin nucleul cromanului;B. provitamina A are acţiune anticanceroasă;C.vitaminele K1 şi K2 sunt de origine vegetală;D.tocoferolii au proprietăţi antioxidante.E.

(pag. 131, 135, 136 – 2)

F2532168. Referitor la vitamina PP sunt adevărate afirmaţiile:intră în structura unor coenzime pentru reacţii de oxidoreducere;A. este vitamina antipelagroasă;B. are două vitamere, niacina şi nicotinamida;C.dehidrogenazele NAD – dependente participă la biosinteza acizilor graşi;D.coenzimele nicotinamidice sunt legate intim de partea proteică a enzimei.E.

(pag. 118, 119, 120 – 2)

F2532169. Referitor la vitamina B1 sunt adevărate afirmaţiile:are în structura sa două nuclee heterociclice, pirimidinic şi tiazolic;A. sub formă de tiaminpirofosfat este coenzimă pentru decarboxilarea α – cetoacizilor;B. este vitamina antipelagroasă;C.este o vitamină hidrosolubilă;D.creşte toleranţa la glucide.E.

(pag. 115,116–2,287–1)

F2532170. Riboflavina:este o vitamină liposolubilă ce se depozitează în ficat;A. conţine un ciclu izoaloxazinic;B. formează prin reacţia cu ATP-ul două coenzime, FAD şi FMN;C.participă la decarboxilarea aminoacizilor sub forma coenzimelor flavinice;D.intră în structura flavoproteinelor alături de unele metale.E.

(pag. 117, 118 – 2)

F2532171. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?vitamina B2 intervine în procesele de menţinere a integrităţii epiteliilor;A. FMN este coenzima succinat dehidrogenazei citosolice;B. vitamina B2 intră în structura coenzimei xantinoxidazei;C.TPP se sintetizează în ficat, rinichi, inimă;D.legătura între coenzimele flavinice şi partea proteică este labilă.E.

(pag. 115,118–2, 288–1)

F2532172. Alegeţi afirmaţiile corecte:vitamina PP acţionează trofic la nivelul sistemului nervos;A. vitamina PP intervine sub forma coenzimei NADH, H+ în biosinteza acidului palmitic;B. vitaminele liposolubile circulă prin sânge sub formă de lipoproteine;C.vitamina B6 se depozitează în ficat;D.vitamina B12 este factor de creştere pentru micoorganisme.E.

(pag. 289–1,124,130–2)



F2532173. Alegeţi afirmaţiile corecte:piridoxalfosfatul participă la reacţii de oxidoreducere;A. piridoxina este vitamina B6;B. în produsele animale sau vegetale, piridoxina este însoţită de două vitamere;C.vitamina B1 intervine în sinteza acetilcolinei;D.vitamina B6 are în structură nucleul pirimidinic.E.

(pag. 120 – 2, 287 –1)

F2532174. Acidul pantotenic:este produsul condensării acidului pantoic cu α – alanina;A. stă la baza obţinerii coenzimei A;B. participă la reacţii cu transfer de grupe -CHO;C.este răspândit în ţesuturi vegetale şi animale;D.participă la reacţii de transaminare.E.

(pag. 122, 123 – 2)

F2532175. Alegeţi afirmaţiile corecte:acizii folici reprezintă singura coenzimă în transformarea homocisteină-metionină;A. biotina este coenzima multor decarboxilaze;B. TPP este coenzima reacţiilor de transsulfurare;C.coenzima transformării propionil CoA în succinil CoA este biotina;D.acidul pantotenic este necesar biosintezei acetilcolinei.E.

(pag. 123 – 2, 290 – 1)

F2532176. Vitamina C:împiedică absorbţia fierului în tubul digestiv;A. intervine ca transportor de hidrogen în menţinerea grupelor – SH enzimatice;B. scade efectele anticoagulantelor orale;C.are absorbţie intestinală redusă în cazul tranzitului intestinal accelerat;D.este acidul ascorbic, γ – lactona acidului L – gulonic, fiind înrudit cu hexozele.E.

(pag. 130 – 2, 291, 292 – 1)

F2532177. Referitor la vitamina B12 sunt corecte afirmaţiile:este vitamina antipernicioasă;A. în ficat se găsesc trei compuşi cobalaminici;B. este o vitamină liposolubilă ce se depozitează în ficat;C.cobalaminele sunt coenzime în reacţii de transaminare;D.este singura vitamină liposolubilă ce se depozitează în ţesutul adipos.E.

(pag. 124, 126 – 2)

F2532178. Referitor la vitaminele E sunt adevărate afirmaţiile:sunt vitaminele antisterilităţii;A. forma cea mai activă biologic este β – tocoferolul;B. sunt cunoscute sub denumirea de tocoli;C.se depozitează în ţesutul adipos;D.după conjugare cu acid glucuronic, produsul de oxidare al tocoferolului se elimină prin urină.E.

(pag. 135, 136 – 2)

F2532179. Biotina:este factor de creştere pentru bacterii şi ciuperci;A. conţine în moleculă un nucleu indolic;B.



intervine în reacţii ce necesită fixarea dioxidului de carbon pe unii metaboliţi, având rol de coenzimă;C.participă la reacţii de decarboxilare;D.este vitamină hidrosolubilă.E.

(pag. 123,124 - 2)

F2532180. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?ergocalciferolul circulă sub formă liberă prin sânge;A. vitamina D este vitamina antirahitică;B. 24-hidroxilaza din sinteza 24, 25-dihidroxicolecalciferolului se găseşte în tubii renali, cartilaj, placentă;C.hidroxilarea vitaminei D3 sub acţiunea 25-hidroxilazei se realizează în ficat;D.vitaminele D2 şi D3 sunt singurele vitamere D.E.

(pag. 134-2)

F2532181. Alegeţi afirmaţiile corecte :calcitonina inhibă sinteza 1,25-dihidroxicolecalciferolului;A. vitamina D poate creşte calcemia şi fosfatemia favorizând absorbţia în tubul digestiv;B. tocoferolii previn oxidarea hormonilor suprarenalieni;C.vitamina D creşte nivelul sanguin al fosfaţilor datorită reabsorbţiei renale;D.vitamina E permite desfăşurarea normală a proceselor de reproducere.E.

(pag. 294, 296-1,136-2)

F2532182. Alegeţi afirmaţiile corecte :acidul p –aminobenzoic întră în structura acidului pteroic;A. în deficienţa de tiamină se acumulează acid piruvic, pentoze, α – cetoacizi;B. transformarea dUMP în dTMP necesită coenzima FH4 ;C.7 – dehidrocolesterolul este precursorul unui hormon de tip sterolic ;D.în doze mari, vitamina A scade efectul anticoagulantelor orale.E.

(pag. 116, 127, 128, 133 – 2)

F2532183. Precizaţi afirmaţiile corecte:coenzima A este implicată în biosinteza colesterolului;A. grupa -SH din coenzima A poate forma legături tioesterice macroergice;B. deoxiadenozilcobalamina este forma vitaminei B12 ce se depozitează în ficat;C.transformarea serină - glicină necesită coenzima B12 ca transportor de grupe metil;D.carboxilarea acidului piruvic la acid oxalilacetic necesită biotina drept coenzimă.E.

(pag. 122, 123 - 2)

F2532184. Care sunt afirmaţiile corecte?vitamina E creşte efectul anticoagulantelor orale;A. vitamina C scade efectele contraceptivelor orale şi estrogenilor;B. vitamina PP este trofic al sistemului nervos;C.vitamina K este cofactorul formării acidului γ - carboxiglutamic în osteocalcină;D.coenzima A participă numai la procese de biosinteză.E.

(pag. 289, 297 -1, 138 - 2)

F2632185. Mecanismul la nivel molecular al nitriţilor implică:Scăderea activităţii adenilat ciclazeiA. Activarea guanilat-ciclazeiB. Stimularea adenilat-ciclazeiC.Substituţia deficitului de EDRFD.Eliberarea mastocitară de histaminăE.

(pag. 245)



F2632186. Sunt medicamente antianginoase:Blocanţii canalelor de calciuA. FenilefrinaB. ß-adrenoliticeleC.ParasimpatomimeticeleD.MolsidominaE.

(pag. 249, 250, 253)

F2632187. Mecanismul acţiunii antianginoase a blocantelor canalelor de calciu constă în:Creşterea aportului de oxigen prin coronarodilataţieA. Inhibarea fosfodiesterazeiB. Reducerea consumului de oxigen prin reducerea travaliului cardiacC.Stimularea secreţiei de reninăD.Stimularea guanilat-ciclazeiE.

(pag. 250)

F2632188. Produc tahifilaxie:MolsidominaA. NitroglicerinaB. AtenololulC.Isosorbid dinitratulD.FurosemidulE.

(pag. 245)

F2632189. ß-blocantele:Sunt utile în angina cronică stabilăA. Sunt indicate în angina vasospasticăB. Se folosesc în prevenirea secundară a infarctului de miocardC.Provoacă coronarodilataţieD.Sunt medicamente de elecţie la bolnavii anginoşi cu insuficienţă cardiacăE.

(pag. 250)

F2632190. Diltiazemul:Are asorbţie digestivă rapidă şi bunăA. Are biodisponibilitate excelentăB. Prin biotransformare conduce la un metabolit activC.Provoacă tahicardie reflexăD.Are acţiune deprimantă cardiacă mai redusă decât verapamilulE.

(pag. 251)

F2632191. Nitraţii sunt contraindicaţi în:Ulcer gastricA. Hipertensiune arterialăB. Hipertensiune intracranianăC.Angină vasospasticăD.GlaucomE.

(pag. 246)

F2632192. Creşterea aportului de oxigen la nivel miocardic se poate realiza prin:Stimularea receptorilor alfa1-adrenergiciA. Scăderea ionilor de calciu disponibili pentru contracţia coronarelorB.



Inhibarea recaptării adenozineiC.Inhibarea fosfodiesterazei cu creşterea AMPcD.Stimularea receptorilor ß-1-adrenergiciE.

(pag. 242-243)

F2632193. Indicaţi care din transformările enumerate au loc cu participarea biotinei:Piruvat la Acetil-CoA;A. Piruvat la Oxalacetat;B. Acetil-CoA la Malonil-CoA;C.Malat la Oxalacetat;D.Succinat la Fumarat.E.

(pag. 123)

F2632194. Indicaţi care afirmaţii sunt incorecte:TPP conţine în structură ciclul piridinic;A. Riboflavina intră în structura NAD+;B. FMN şi FAD sunt coenzimele riboflavinei;C.NAD+ conţine în structură adenina;D.Acidul tetrahidrofolic participă în reacţii de carboxilare.E.

(pag. 115,117,127)

F2632195. Indicaţi procesele metabolice la care participă acidul tetrahidrofolic:Biosinteza proteoglicanilor;A. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului;B. Biosinteza acidului uridilic;C.Transformarea dUMP în dTMP;D.Transformarea homocisteinei în metionină.E.

(pag. 127-128)

F2632196. Alegeţi afirmaţiile corecte:Gruparea -SH activă a CoA-SH provine de la cisteină;A. Acidul pantotenic conţine în structură acidul pteroic;B. Deoxiadenozilcobalamina participă la transformarea metilmalonil-CoA în succinil-CoA;C.Deficitul de acid ascorbic produce boala beri-beri;D.Transaminazele conţin PLP ca şi coenzimă.E.

(pag. 120,126)

F2632197. Indicaţi care afirmaţii nu sunt corecte:Biotina conţine în moleculă sulf;A. Acidul ascorbic transformă hemoglobina în meţemoglobină;B. Acidul folic conţine în structură un rest de acid glutamic;C.FMN şi FAD nu conţin în structură resturi fosfat;D.Cobalamina nu are rol de coenzimă.E.

(pag. 117-118,129,125)

F2632198. Selectaţi afirmaţiile incorecte:Riboflavina conţine în structură riboza;A. Biotina participă în reacţii de decarboxilare;B. Acidul pantotenic intră în structura CoA-SH;C.Acidul ascorbic participă la hidroxilarea lizinei;D.Dihidrofolatul este forma activă a acidului folic.E.

(pag. 117,123,127)



F2632199. Referitor la acidul folic care afirmaţii sunt corecte:Acidul folic este un derivat al acidului pantoic;A. Acidul tetrahidrofolic este forma activă;B. Sub formă de coenzimă, transportă fragmente cu un atom de carbon pe diferite substrate;C.Transformă metionina în homocisteina;D.E sub formă de N5, N10-CH2-FH4 este coenzima timidilat sintetazeiE.

(pag. 127, 128.)

F2632200. Indicaţi care din coenzimele menţionate conţin în structură riboza:TPP;A. FMN şi FAD;B. FAD;C.NAD+ şi NADP+;D.Coenzima A şi metilcobalaminaE.

(pag. 125, 122, 119, 117)

F2632201. Indicaţi coenzimele care participă în reacţii de dehidrogenare:TPP;A. NAD+ şi NADP+;B. Acidul tetrahidrofolic (FH4);C.Coenzima-A (CoA-SH);D.FMN şi FAD.E.

(pag. 117-120.)

F2632202. Selectaţi afirmaţiile incorecte în legătură cu vitaminele K:Intervin în procesul de coagulare;A. Vitaminele naturale nu se acumulează în ficat şi se elimină pe cale renală;B. Sunt derivaţi ai benzochinonei;C.Vitamina K2 este răspândită în vegetale;D.Vitaminele K de sinteză sunt liposolubile.E.

(pag. 137)

F2632203. Alegeţi afirmaţiile corecte:7-dihidrocolesterolul este provitamina vitaminei D3;A. Tocolul conţine în structură nucleul cromanic substituit;B. 11-cis-retinalul intervine în procesul vederii;C.Formele active ale vitaminelor D sunt 1,25-dihidroxicolecalciferolul şi 1,25-dihidroxiergocalciferolul;D.Vitaminele liposolubile se elimină pe cale renală.E.

(pag. 131, 135, 134)

F2632204. Indicaţi care afirmaţii nu sunt corecte:Calcitriolul are rol important în metabolismul fosfocalcic;A. Acidul retinoic participă în procesul vederii;B. Tocoferolii conţin în structură nucleul naftochinonic;C.Menadiona este vitamina K3;D.Carotenii sunt provitaminele vitaminelor A.E.

(pag. 131, 135)

F2632205. Care din vitaminele menţionate se transformă în coenzime:Vitamina K;A. Calciferolii;B.



Tocoferolii;C.Riboflavina;D.Niacina.E.

(pag. 117-119, 138.)

F2632206. Indicaţi afirmaţiile corecte în legătură cu vitamina A:Conţine în structură o catenă poliizoprenoidică;A. Este un derivat al benzochinonei;B. Nu se formează din provitamine;C.Acidul retinoic participă la biosinteza glicoproteinelor;D.Carotenii sunt răspândiţi în regnul animal.E.

(pag. 113)

F2632207. Indicaţi afirmaţia incorectă cu privire la vitamina A:Acidul retinoic participă la sinteza glicoproteinelor;A. Rodopsina este formată din opsină şi 11-cis-retinal;B. Carotenii sunt provitaminele vitaminei A;C.Acidul retinoic intervine în procesul vederii;D.Vitamina A este un derivat al benzochinonei.E.

(pag. 131)

F2632208. Indicaţi care din afirmaţii este corectă:CoA-SH conţine în structură acidul pantotenic;A. Biotina participă în reacţii de decarboxilare;B. Piridoxal fosfatul intră în complexul multienzimatic al piruvat-dehidrogenazei;C.FAD este coenzima riboflavinei;D.NAD+ participă în reacţii de carboxilare.E.

(pag. 122, 117)

F2632209. Care dintre coenzimele enumerate conţin adenină în structură:Acidul tetrahidrofolic;A. FMN;B. FAD şi FMN;C.NAD+;D.Coenzima A;E.

(pag. 119, 122)

F2632210. Selectaţi afirmaţia incorectă:Rodopsina este formată din opsină şi 11-cis-retinal;A. Carenţă de vitamină K produce tulburări de coagulare;B. Vitamina K participă în reacţia de carboxilare a unor resturi de Glu din structura protrombinei;C.Menadiona este vitamina K1;D.Tocoferolii conţin în structură nucleul naftochinonic.E.

(pag. 137, 135)

F2632211. Vitaminele liposolubile prezintă următoarele caracteristici:Sunt absorbite împreună cu lipidele;A. Circulă libere în sânge;B. Vitamina E se depozitează în ţesutul adipos;C.Vitamina A are rol în procesul vederii;D.Se elimină pe cale renală.E.

(pag. 130)



F2632212. Selectaţi afirmaţiile corecte:Tocoferolii au acţiune antioxidantă;A. Tiamina conţine în structură un ciclu imidazolic;B. Acidul tetrahidrofolic participă în reacţii de metilare;C.Coenzima A este un derivat al pteridinei;D.FAD-ul face parte din complexul multienzimatic al piruvat-dehidrogenazeiE.

(pag. 135, 128, 116)

F2632213. Indicaţi care afirmaţii nu sunt corecte:Gruparea -SH activă din CoA-SH aparţine unui rest de cisteină;A. Riboflavina conţine în structură un rest de riboză;B. Metilcobalamina este coenzima homocisteinmetiltransferazei;C.Ergosterolul este provitamina vitaminei D2;D.Tiaminpirofosfatul participă în reacţii de carboxilare.E.

(pag. 122, 117, 116)

F2632214. Sunt enzime flavinice următoarele:Succinat-dehidrogenaza;A. Xantin-oxidaza;B. Timidilat sintetaza;C.Piruvat carboxilaza;D.Aldehid dehidrogenaza.E.

(pag. 118)



Tema nr. 33Hormoni

BIBLIOGRAFIE:3. Farmacoterapie practica – Dumitru Dobrescu, Ed. Medicala Bucuresti, 1989, vol. 1 si 29. Biochimie medicala – Veronica Dinu, Ed. Trutia, Elena Cristea Popa, Aurora Popescu – Ed. Medicala, Bucuresti, 1998


F1233001. AdrenalinaAcţionează asupra unui număr limitat de ţesuturiA. Inhibă glicogenoliza producând hiperglicemieB. Are un singur tip de receptori specificiC.Are rol important în adaptarea organismului la agresiuni interne sau externeD.Mecanismul ei molecular de acţiune este independent de cAMPE.

(pag. 610)

F1233002. Hormonii medulosuprarenaliSunt trei catecolamine:adrenalina, noradrenalina şi dopaminaA. Principalul hormon eliberat în circulaţie de către medulosuprarenală este dopaminaB. Biosinteza lor are loc plecând de la triptofanC.Au structură biciclicăD.Ocuparea receptorilor ß- adrenergici determină scăderea concentraţiei de cAMPE.

(pag. 608 - 610)

F1233003. Hormonii neurohipofizariSunt doi compuşi cu structură polipeptidică identicăA. Sinteza lor are loc în hipofiza posterioarăB. Vasopresina controlează volumul fluidului extracelular prin acţiune diureticăC.Receptorii specifici vasopresinei determină scăderea concentraţiei cAMPD.Ţesuturile ţintă pentru oxitocină sunt uterul şi glanda mamarăE.

(pag. 630 - 631)

F1233004. Insulina, biosinteză şi secreţieBiosinteza insulinei are loc în celulele insulare alfaA. Singurul precursor identificat este proinsulinaB. Insulina umană nu diferă de cea a altor speciiC.Adrenalina prin receptorii alfa este inhibitor al secreţiei de insulinăD.Adrenalina stimulează secreţia de insulinăE.

(pag. 598 - 600)

F1233005. ProgesteronaFace parte dintre fenolsteroiziA. Este principalul hormon estrogenB. Sediul principal de secreţie este ovarulC.Are acţiune exclusiv antagonistă hormonilor estrogeniD.Secreţia progesteronei scade în timpul sarciniiE.

(pag. 622 - 623)

F1233006. TestosteronaAre structură fenolsteroidicăA.



Este principalul hormon estrogenB. Controlează caracterele sexuale feminine secundareC.Controlează caracterele sexuale masculine principale şi secundareD.Androgenii au acţiune catabolizantă proteicăE.

(pag. 618 - 621)

F1333007. Selectati raspunsul incorect :Ca2+ poate functiona ca mesager independent de alti mesageri intracelulariA. Rolurile reglatoare ale Ca2+ sunt mediate de calmodulinaB. Calmodulina fixeaza patru ioni de Ca2+C.Calmodulina constituie o subunitate intrinseca a enzimei glicogen fosforilaz b-kinazeiD.Ionii de Ca2+ sunt modulatori numai ai contractiei musculareE.

(pag. 585)

F1433008. Afirmatia corecta referitoare la melatonina este:Este sintetizata de neurohipofizaA. La amfibiene, determina contractia celulelor melanofore si inchiderea culorii tegumentuluiB. Este derivat de tirozinaC.Are rol in reglarea bioritmurilor endocrine circadiene si sezoniere, in controlul functiilor sexualeD.Productia maxima de melatonina este in timpul zileiE.

(pag. 631-632)

F1433009. Afirmaţiile corecte referitoare la mecanismul de acţiune al hormonilor steranici sunt:Au receptori transmembranari.A. Fiind liposolubili pătrund în interiorul celulei unde se leagă de receptorii specifici.B. Receptorii specifici prezintă 7 segmente elicoidale înglobate în grosimea membranei.C.Complexul hormon-receptor are activitate protein kinazică.D.Complexul hormon-receptor se leagă la ARNm, reglând viteza cu care o anumită genă este transcrisă.E.

(pag. 569-570)

F1433010. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la catecolamine:Sunt produse de corticosuprarenală.A. Sinteza adrenalinei din noradrenalină este inhibată de cortisol.B. Adrenalina are ca efect scăderea consumului de oxigen şi a producţiei de ATP.C.Catecolaminele inhibă secreţia de insulină, jucând un rol hiperglicemiant.D.Adrenalina are un timp de înjumătăţire de 10-30 minute.E.

(pag. 608-611)

F1433011. Anticoncepţionalele orale pot produce următoarele efecte adverse cu excepţia:accidente tromboemboliceA. icter prin colestazăB. hipotensiune arterialăC.sindrom dislipidemicD.creştere ponderalăE.

(pag. 247)

F1533012. Referitor la hormonii calciotropi sunt adevărate afirmaţiile:calcitonina este un peptid cu 32 resturi aminoacidice cu efecte opuse parathormonului;A. calcitonina stimulează resorbţia osoasă;B. calcitonina favorizează creşterea calcemiei şi fosfatemiei;C.receptorii pentru parathormon sunt situaţi în membrana nucleară;D.parathormonul inhibă resorbţia osoasă.E.



(pag. 593,594-2)

F1533013. Referitor la hormonii corticosteroizi nu sunt adevărate afirmaţiile:sinteza de aldosteronă implică hidroxilare la C17;A. aldosterona contribuie la reglarea metabolismului glucidic şi lipidic;B. sistemul renină angiotensină controlează secreţia de cortizol;C.aldosterona ar induce sinteza proteinelor din canalele pentru sodiu;D.creşterea kalemiei inhibă secreţia de aldosteronă.E.

(pag. 616-2)

F1533014. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate ?melatonina are ca precursor histidina;A. concentraţia serotonin-N-acetil transferazei nu variază cu momentul zilei;B. eliberarea de melatonină este influenţată de ciclul lumină -întuneric, somn, dietă, activitate;C.O-metil-N-acetil-serotonina este singurul produs al glandei pineale;D.epifizina este principalul hormon produs de glanda pineală.E.

(pag. 632-2)

F1533015. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?hormonii tiroidieni nu activează sinteza unor proteine mitocondriale;A. proteinele Gp cuplează receptorii hormonali cu sistemul efector al fosfolipazei C;B. AMPc determină conversia spre formele defosfo ale unor proteine din ficat, ţesut adipos;C.guanilat ciclaza membranară este sistemul efector al NO;D.Ca-calmodulina inhibă pompa de Ca2+ din membrana plasmatică.E.

(pag. 575-2)

F1533016. Receptorii hormonali:sunt proteine monomerice membranare;A. interacţionează cu hormonul prin legături covalente, reversibile;B. pot lega neproductiv diferiţi agonişti ai hormonilor;C.sunt proteine alosterice, multidomeniale;D.numărul de receptori pentru insulină nu este reglat prin down regulation.E.

(pag. 564-2)

F1533017. Referitor la hormonii tiroidieni sunt false afirmaţiile:sinteza lor presupune iodurarea resturilor de triptofan din tireoglobulină;A. sinteza este stimulată de TSH;B. este necesară captarea activă a iodului în tiroidă pentru sinteză;C.se sintetizează în celulele foliculare tiroidiene;D.concentraţia plasmatică a rT3 tinde să crească în inaniţie.E.

(pag. 587-2)

F1633018. Acţiunea c-AMP-ului se realizează prin:Activarea proteinkinazei CA. Formarea DAG şi IP3 ca mesageri secunziB. Disocierea subunităţilor reglatoare ale proteinkinazei AC.Activarea adenilcilazeiD.Fosforilarea proteinkinazei AE.

(pag. 578)

F1633019. Care dintre hormoni activează 25(OH)D3-1α-hidroxilaza şi reduce excreţia renală a calciului:VasopresinaA.



CortizolulB. Hormonul paratiroidianC.AldosteronulD.11-DezoxicortizonulE.

(pag. 594)

F1633020. Care dintre hormoni nu conţin în structură punţi disulfurice:InsulinaA. OxitocinaB. CalcitoninaC.GlucagonulD.VasopresinaE.

(pag. 603)

F1633021. Care dintre hormonii enumeraţi manifestă acţiune paracrină şi endocrină:ACtA. FSHB. TSHC.SomatostatinaD.TiroxinaE.

(pag. 563)

F1633022. Complexul HR interacţionează direct cu:cAMPA. Adenilat ciclazaB. Proteinele GC.Proteinkinaza AD.Protein fosfatazaE.

(pag. 573, 578)

F1633023. Mesager secund este:AdenilatciclazaA. DAG şi IP3B. AMPC.Fosfolipaza CD.GMPE.

(pag. 581)

F2133024. Alegeti afirmatia adevarata despre hormonii paratiroidieni:Hormonul paratoroidian (PTH) este sintetizat sub forma de precursor pre-pro-PTHA. Parathormonul are actiune hipocalcemiantaB. Parathormonul inhiba 1-alfa-hidroxilaza renalaC.La nivel renal parathormonul scade reabsorbtia calciuluiD.In intestin PTH inhiba absorbtia calciuluiE.

(pag. 593, 594/9)

F2133025. Care din afirmatiile referitoare la glucagon sunt corecte:Are actiune hiperglicemiantaA. In structura lui exista trei catene disulfuriceB. Glucoza stimuleaza secretia de glucagonC.Efectele intracelulare ale glucagonului nu sunt mediate de AMP ciclicD.Glucagonul influenteaza metabolismul glucidic si in muschiE.



(pag. 604/9)

F2133026. Insulina actioneaza asupra nivelului glicemiei. Care din urmatoarele procese nu sunt influentate de insulina:

Inducerea sintezei de glucokinaza in hepatociteA. Favorizarea transportului transmembranar de glucoza in adipociteB. Favorizarea transportului transmembranar de glucoza in tesutul muscularC.Eliminarea glucozei prin urinaD.Stimularea formarii de glicerol fosfatE.

(pag. 601, 602/9)

F2133027. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:Transformarea noradrenalinei in adrenalina are loc cu participarea acidului ascorbicA. Transformarea tirozinei in adrenalina are loc prin reactii care sunt dependente de vitamina B1(tiamina)B. Catecolaminele au o viata foarte scurta, timpul de injumatatire fiind de 10-30 secundeC.Monoaminoxidaza este o enzima ce intervine in biosinteza adrenalineiD.Acidul vanil-mandelic este precursor in biosinteza noradrenalineiE.

(pag. 609,610,611/9)

F2133028. Despre efectele biologice ale hormonilor medulosuprarenali. Alegeti afirmatia corecta:La nivel hepatic adrenalina inhiba glicogenolizaA. La nivelul tesutului adipos adrenalina stimuleaza lipoliza care furnizeaza acizi grasi folositi de tesuturile periferice si glicerol, substrat gluconeogenetic

B.

La nivelul musculaturii scheletice inhiba glicogenolizaC.La nivelul pancreasului adrenalina fixata pe receptor alfa 2 stimuleaza eliberarea de insulinaD.La nivelul miocardului adrenalina fixata pe receptorii ß1 scade viteza si forta de contractieE.

(pag. 610,612/9)

F2233029. Hormonul de crestereSe mai numeste si corticotropina. - pg.628A. Are structura tripeptidica. - pg.628B. Controleaza cresterea postnatala. - pg.628C.Inhiba sinteza proteinelor. - pg.628D.Influenteaza metabolismul glucidic in acelas sens cu insulina. - pg.628E.

(pag. 628)

F2233030. Hormonii ovarieniSe refera la doua grupe principale: estrogeni si gonadici. - pg.622A. Placenta produce cantitati mari de estrona. - pg.622B. Spre deosebire de ceilalti hormoni steroizi se formeaza plecind de la colesterol. - pg.623C.Estrogenii au caracter chimic aromatic. - pg.622D.Toate efectele lor sunt explicate prin actiunea la nivel genetic. - pg.623E.

(pag. 622-623)

F2233031. Insulina, biosinteza si secretieBiosinteza insulinei are loc in celulele insulare alfa. - pg.598A. Singurul precursor identificat este proinsulina. - pg.598B. Insulina umana nu difera de cea de la celelalte mamifere. - pg.598C.Eliberarea insulinei creste odata cu glicemia. - pg.600D.Somatostatina stimuleaza secretia de insulina. - pg.600E.

(pag. 598-600)

F2233032. Hormonii neurohipofizari



Sunt doi compusi cu structura polipeptidica foarte diferita. - pg.630A. Sinteza lor are loc in hipofiza posterioara. - pg.630B. Vasopresina controleaza volumul si osmolaritatea fluidului extracelular prin actiune diuretica. - pg.631C.Receptorii specifici vasopresinei determina efecte mediate de catre cAMP. - pg.631D.Tesuturile tinta pentru oxitocina sunt uterul si glanda mamara. - pg.631E.

(pag. 630-631)

F2233033. TestosteronaAre structura fenolsteroidica. - pg.619A. Este principalul hormon estrogen. - pg.618B. Pe masura ce se formeaza este depozitata in celulele de origine. - pg.621C.Controleaza caracterele sexuale masculine principale si secundare. - pg.621D.Utilizarea terapeutica este determinata de actiunea sa catabolizanta proteica. - pg.621E.

(pag. 618-621)

F2233034. ProgesteronaSe sintetizeaza avind ca precursor direct estrona. - pg.620A. Este principalul hormon estrogen. - pg.622B. Sediul principal de secretie este ovarul. - pg.622C.Actiune exclusiv antagonista hormonilor estrogeni. - pg.623D.Secretia progesteronei scade in timpul sarcinii. - pg.622E.

(pag. 620;622-623)

F2233035. Hormonii medulosuprarenaliSunt cele trei catecolamine: adrenalina, noradrenalina si dopamina. - pg.608A. Principalul hormon eliberat in circulatie de catre medulosuprarenala este dopamina. - pg.609B. Biosinteza are loc printr-o serie de transformari ale moleculei de triptofan. - pg.609C.Au caracter hidrofob. - pg.609D.MAO joaca rol major in sinteza lor din precursori de natura proteica. - pg.610E.

(pag. 608-610)

F2233036. AdrenalinaActioneaza asupra unui numar limitat de tesuturi. - pg.610A. Inhiba glicogenoliza producind hiperglicemie. - pg.610B. Are un singur tip de receptori specifici. - pg.610C.Receptorii sai apartin familiei de receptori membranari. - pg.610D.Mecanismul ei molecular de actiune este independent de cAMP. - pg.610E.

(pag. 610)

F2233037. Hormoni produsi de tiroidaSunt esentiali pentru viata. - pg.586A. In procesul de biosinteza are loc iodurarea resturilor de tironina din molecula tireoglobulinei. - pg.587B. Principalul hormon tiroidian este monoiodtirozina (MIT). - pg.591C.Sub actiunea hormonilor tiroidieni scade viteza metabolismului bazal. - pg.591D.Hormonii tiroidieni nu inflenteaza sistemul nervos. - pg.591E.

(pag. 586-591)

F2233038. GlucagonulSintetizat in celulele ß din insulele Langerhans. - pg.603A. Are structura polipeptidica. - pg.603B. Fiind hormon pancreatic are actiune generala sinergica cu insulina. - pg.604C.Este agent hipoglicemiant. - pg.604D.



In diabet nivelul seric al glucagonului este scazut. - pg.604E.

(pag. 603-604)

F2333039. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?Hormonii tiroidieni au rol esential in dezvoltarea fetalaA. Hormonii tiroidieni scad viteza metabolismului bazalB. Hormonii tiroidieni scad catabolismul proteicC.Hormonii tiroidieni cresc rezervele energetice glucidiceD.Hormonii tiroidieni cresc rezervele energetice lipidiceE.

(pag. 591)

F2333040. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?Parathormonul are structura de glicoproteinaA. Parathormonul are actiune hipercalcemiantaB. Cresterea calcemiei diminueaza degradarea parathormonuluiC.Eliberarea parathormonului esteinhibata de scaderea calcemieiD.Parathormonul creste excretia renala de calciuE.

(pag. 593)

F2333041. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?Insulina inhiba caile de utilizare ale glucozei in muschiA. In ficat insulina are actiune gluconeogeneticaB. Insulina,indirect, favorizeaza influxul de glucoza in hepatociteC.In hepatocite, insulina scade sinteza de glucokinazaD.Timpul de injumatatire al insulinei este de 30-50 minuteE.

(pag. 601)

F2533042. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?melatonina are ca precursor histidina;A. O – metil – N – acetil – serotonina este produsul unic al activităţii epifizei;B. eliberarea melatoninei este independentă de ciclul lumină – întuneric;C.epifizina este principalul hormon produs de glanda pineală;D.activitatea serotonin N – acetil transferazei este maximă noaptea.E.

(pag. 632 – 2)

F2533043. Hormonii estrogeni:se formează exclusiv în ovare;A. ulterior sintezei se depozitează în ovare;B. determină transcrierea unor gene specifice;C.au exclusiv acţiune antagonistă progesteronei;D.sunt C19 steroizi.E.

(pag. 622, 623 – 2)

F2533044. Precizaţi afirmaţiile adevărate:secreţia de prolactină este stimulată de dopamină;A. estrogenii şi progesterona sunt antagonişti ai hormonului mamotrop;B. estrona este principalul hormon estrogen de origine ovariană;C.gonadotropinele hipotalamice reglează sinteza de estrogeni;D.estriolul, catabolit principal al estrogenilor, se elimină ca atare pe cale renală.E.

(pag. 628 – 2)

F2533045. Referitor la hormonii mineralcorticoizi sunt false afirmaţiile:



aldosterona participă la menţinerea homeostaziei hidroelectrolitice;A. sistemul renină – angiotensină controlează secreţia de aldosteronă;B. sinteza de aldosteronă implică hidroxilare în poziţia C17;C.aldosterona nu intervine în sinteza Na+/K+ - ATPazei;D.creşterea kalemiei stimulează secreţia de aldosteronă.E.

(pag. 615 – 2)

F2533046. Activarea glicogenolizei musculare este mediată de receptorii adrenergici de tip:beta 1;A. alfa 1;B. alfa 2;C.alfa 2, beta 2;D.beta 2.E.

(pag. 612 –2)

F2533047. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?produsul specific al epifizei este epifizina;A. endorfinele se leagă pe receptorii pentru opiacee;B. ACt şi endorfinele sunt singurii hormoni rezultaţi prin proteoliza POMC;C.ACt îşi exercită acţiunea numai asupra suprarenalei;D.scăderea cortisolemiei reduce secreţia de corticoliberină (CRH).E.

(pag. 633 – 2)

F2533048. Somatotropina:determină un bilanţ azotat negativ;A. este hormon adenohipofizar glicoproteic;B. este hormon polipeptidic neurohipofizar;C.controlează creşterea postnatală;D.favorizează eliminarea ionilor de calciu, magneziu, fosfat.E.

(pag. 628 – 2)

F2533049. Care din următoarele afirmaţii nu sunt adevărate?secretina stimulează secreţia de apă şi bicarbonat;A. gastrina inhibă secreţia acidă şi favorizează eliberarea pepsinei;B. colecistokininele stimulează secreţia pancreatică;C.somatostatina acţionează paracrin şi inhibă secreţia unor hormoni gastrointestinali;D.glucagonul induce sinteza fosfoenolpiruvatcarboxikinazei;E.

(pag. 607 – 2)

F2533050. Referitor la receptorii hormonali sunt false afirmaţiile:sunt grupaţi în familii cu trăsături comune;A. sunt localizaţi exclusiv în membrana celulară;B. sunt intracelulari şi membranari;C.se află într-o stare dinamică;D.receptorii de tip tirozin kinază sunt receptori membranari.E.

(pag. 566 – 2)

F2533051. Precizaţi afirmaţiile corecte:hormonii peptidici şi catecolaminele au receptori nucleari;A. acelaşi mesager secund mediază acţiunea calcitoninei şi tiroxinei;B. hormonii tiroidieni induc sinteza de proteine ce participă la procesele oxidative mitocondriale;C.proteinele G reprezintă o familie de proteine heterotrimerice ce pot lega numai GDP;D.



proteina Gi intensifică activitatea adenilat ciclazei.E.

(pag. 572 – 2)

F2533052. Precizaţi afirmaţiile incorecte:un tip de proteine G cuplează receptorii hormonali cu sistemul efector fosfolipaza C;A. proteinele Gs activează adenilat ciclaza;B. angiotensina II, somatostatina şi adrenalina prin receptorii α2 sunt cuplate cu anumite proteine Gi;C.cafeina şi teofilina inhibă fosfodiesteraza;D.monoxidul de azot activează adenilat ciclaza.E.

(pag. 581 – 2)

F2533053. Referitor la hormonii tiroidieni sunt false afirmaţiile:sinteza lor este stimulată de TSH;A. sinteza se desfăşoară la interfaţa coloid – celule epiteliale;B. este necesară reducerea iodului sub acţiunea tireoperoxidazei;C.calea majoră de metabolizare este deiodurarea în ficat, muşchi, rinichi;D.scad rezervele lipidice şi glucidice.E.

(pag. 587 – 2)

F2633054. Antihistaminicele H1-blocante pot proveni de la următoarele nuclee structurale:ß-feniletilaminăA. Pirazolidin-dionăB. EtilendiaminăC.p-fluorbutil-piperidinăD.BenzamidăE.

(pag. 111)

F2633055. Efectele de tip antihistaminic H1-blocant cuprind:Inhibarea secreţiei gastriceA. Efect anorexigenB. Vasodilataţie periferică de tip musculotropC.Excitaţie centralăD.Acţiunile asupra muşchilor netezi visceraliE.

(pag. 112)

F2633056. Intoxicaţia acută cu antihistaminice H1 se caracterizează prin:Sedare, hipnoză, comăA. Criza colinergicăB. Mioză punctiformăC.Bradicardie sinusalăD.Autodigestia mucoasei gastriceE.

(pag. 112)

F2633057. Antihistaminicele H1-blocante:Sunt contraindicate în primul trimestru de sarcinăA. Se pot folosi extern în erupţiile cutanate cu caracter alergicB. Se pot utiliza fără risc în insuficienţa hepatică şi renalăC.Sunt utile în stările depresive (mai ales cele sedative)D.Sunt contraindicate în sindromul MeniereE.

(pag. 114)

F2633058. Antihistaminicele H1 derivate de la nucleul etilendiaminei:



Împiedică degranularea mastocitarăA. Inactivează histaminazaB. Impiedică reacţia antigen-anticorpC.Sunt antagonişti necompetitivi ai histamineiD.Sunt antagonişti competitivi ai histamineiE.

(pag. 111)

F2633059. Indicaţi care este calea de biosinteză a adrenalinei:Tirozina --> Dopamina --> Dopa --> AdrenalinaA. Tirozina --> Dopa --> Dopamina --> Noradrenalina --> AdrenalinaB. Tirozina --> Dopamina --> AdrenalinaC.Tirozina --> Dopa --> Noradrenalina --> AdrenalinaD.Tirozina --> Dopa --> Dopamina --> Adrenalina --> NoradrenalinaE.

(pag. 609)

F2633060. Indicaţi afirmaţia corectă în legătură cu aldosteronul:Are o structură polipeptidică;A. Favorizează retenţia de potasiu;B. Este produs de zona fasciculată a corticosuprarenalei;C.Determină retenţia de Na+ şi apă la nivel renal;D.Hiperkalemia inhibă secreţia de aldesteron.E.

(pag. 616)

F2633061. Cortizolul se caracterizează prin:Este un steroid cu 19 atomi de carbon;A. La nivel hepatic inhibă gluconeogeneza;B. Are efect hipoglicemiant;C.Acţionează prin intermediul sistemului adenilatciclază-cAMP;D.Activează lipoliza în ţesutul adipos periferic.E.

(pag. 616)

F2633062. Care este ordinea de reactivitate a hormonilor tiroidieni la nivelul ţesuturilor ţintă:T3 > T4;A. T4 > T3;B. T3 = T4;C.rT3 este mai mare sau egala cu T3;D.prezintă aceeaşi reactivitate.E.

(pag. 589, 591)

F2633063. 21-Hidroxilaza participă la biosinteza:Pregnenolonului;A. Corticosteronei;B. Dehidroepiandrosteronei;C.17-alfa-hidroxipregnenolonei;D.Colesterolului.E.

(pag. 614)

F2633064. Proteinkinaza A se activează prin:Fosforilare la nivelul unor resturi de Ser şi ţr;A. Fixarea cAMP de subunităţile reglatoare urmată de detaşarea acestora de subunităţile catalitice;B. Clivarea unor legături peptidice;C.Acţiunea fosfatazelor;D.



Oxidarea unor grupări -SH.E.

(pag. 578)

F2633065. Care dintre hormonii enumeraţi nu este sintetizat de hipofiza anterioară:Tireotropina (TSH);A. Hormonul luteinizant (LH);B. Hormonul adrenocorticotrop (ACţ);C.Somatostatina;D.Somatotropina.E.

(pag. 625)

F2633066. Indicaţi care hormon este o nonapeptidă:Corticotropina;A. Vasopresina;B. GH-RH (hormonul eliberator al GH-ului);C.Melatonina;D.Somatostatina.E.

(pag. 630)

F2633067. În legătură cu efectele catecolaminelor indicaţi afirmaţia incorectă:Influenţează secreţia insulinei;A. În ţesutul adipos inhibă lipoliza;B. Efectele depind de natura receptorilor din ţesutul ţintă;C.Activează glicogenoliza;D.Activează gluconeogeneza hepatică.E.

(pag. 610)

F2633068. Indicaţi care din hormonii menţionaţi au ca mesager secund cGMP-ul:Aldosteronul;A. Vasopresina;B. Cortizolul;C.Factorul natriuretic atrial;D.Corticotropina.E.

(pag. 574)

F2633069. Care din hormonii enumeraţi activează 1alfa-hidroxilaza-25-hidroxicolecalciferolului:Calcitonina;A. Corticotropina;B. Hormonul de creştere;C.Hormonul paratiroidian;D.Hormonul adrenocorticotrop.E.

(pag. 597)

F2633070. Catecolaminele sunt sintetizate în medulosuprarenală din:Triptofan;A. Triptamină;B. Tirozină;C.Serotonina;D.Treonină.E.

(pag. 609)

F2633071. Androgenul cel mai activ este:



Testosteronul;A. Androsteronul;B. Dihidrotestosteronul;C.Androstendionul;D.Dehidroepiandrosteronul.E.

(pag. 621)

F2633072. În legătură cu hormonii tiroidieni care afirmaţie este incorectă:Tiroida secretă în principal T4 şi mai puţin T3;A. Circulă în plasmă fixaţi pe proteine transportoare;B. La nivel celular acţionează numai T3;C.Metabolizarea hormonilor tiroidieni are loc prin deiodurare;D.În inaniţie este favorizată conversia rT3 --> T4.E.

(pag. 591)

F2633073. Selectaţi afirmaţia corectă în legătură cu proteinkinaza AEste un mesager secund;A. Este activată prin fosforilare;B. Acţionează asupra unor inozitolfosfatide membranare;C.Are localizare citoplasmatică;D.Este un tetramer de tip C2R2.E.

(pag. 578)

F2633074. Care din afirmaţii este incorectă:Insulina are acţiune hipoglicemiantă;A. Paraţormonul are acţiune hipercalcemiantă;B. Vasopresina acţionează prin creşterea cAMP şi activarea proteinkinazei A;C.Somatostatina acţionează prin creşterea cAMP;D.Catecolaminele (prin receptori alfa1-adrenergici) activează fosfolipaza C.E.

(pag. 574)

F2633075. În biosinteza adrenalinei, indicaţi reacţia în care participă S-adenozil-metionina:Tirozină --> Dopa;A. Dopamină --> Dopa;B. Noradrenalină --> Adrenalină;C.Dopa --> Dopamina;D.Adrenalină --> Noradrenalină.E.

(pag. 609)

F2633076. Indicaţi care dintre hormonii enumeraţi are ca efector fosfolipaza C:Catecolaminele prin receptori ß;A. Paraţormonul;B. Oxitocina;C.Glucagonul;D.Corticotropina.E.

(pag. 574)

F2633077. Indicaţi care dintre hormonii enumeraţi nu au acţiune endocrinotropă:ACţ-ul;A. Tireotropina (TSH);B. Hormonul luteinizant (LH);C.Hormonul foliculo stimulator (FSH);D.



Insulina.E.

(pag. 601)

F2633078. Complexul hormon-receptor interacţionează direct cu:Adenilat ciclaza;A. ATP;B. cAMP;C.Proteinele G;D.Proteinkinaza A.E.

(pag. 573)


F1233079. Hormonii hipofizariCorticotropina are structură steroidicăA. Acţiunea hormonului de creştere este mediată de către somatomedineB. Gonadotropinele hipofizare au structură lipoproteicăC.FSH influenţează numai funcţiile sexuale feminineD.Vasopresina este secretată de către adenohipofizăE.

(pag. 626 - 630)

F1233080. Hormonii steroiziSunt secretaţi de medulosuprarenalăA. Precursorul lor este colesterolulB. Acţiunea antiinflamatoare a cortizolului se datorează interferenţei în cascada arachidonatuluiC.Aldosterona provoacă eliminarea renală de apă şi sodiuD.Principalul hormon estrogen este progesteronaE.

(pag. 608 - 622)

F1233081. Hormonii tiroidieniSunt derivaţi ioduraţi ai triptamineiA. Hormonogeneza tiroidiană se află sub control hipotalamo-hipofizarB. T3 şi T4 au activitate biologică egalăC.Stimulează transcripţia genei pentru hormonul de creştere hipofizarD.Influenţează dezvoltarea fetală şi postnatalăE.

(pag. 586 - 591)

F1233082. Hormonii, mecanisme generale de acţiuneNucleotidele ciclice sunt mesageri extracelulariA. AMPc mediază acţiunile adrenalinei, glucagonului şi ale altor hormoni peptidiciB. Diacilglicerolii (DAG) şi inozitoltrifosfatul (IP3) sunt mesageri secundari dependenţi de adenilatciclazăC.Receptorii hormonilor steroizi activează un sistem transductor prin intermediul proteinelor GD.Rolul reglator al calciului este mediat de calmodulinăE.

(pag. 571 - 684)

F1233083. InsulinaEste o proteină formată din trei lanţuri polipeptidiceA. Principalul factor reglator al secreţiei de insulină este glicemiaB. Receptorul insulinei aparţine familiei de receptori cu activitate enzimaticăC.Insulina exercită acţiuni similare cu ale factorilor de creştereD.Stimulează faza anabolică a metabolismului proteicE.



(pag. 598 - 603)

F1233084. Parathormonul şi calcitoninaParatormonul este produs de medulosuprarenalăA. Eliberarea lui în circulaţie este favorizată de creşterea calcemieiB. Are efect global hipercalcemiantC.Calcitonina exercită acţiune antagonistă PtD.Se mai numeşte şi calmodulinăE.

(pag. 593 - 594)

F1233085. Principalele efecte ale cortizolului sunt:Efectul lipolitic perifericA. HipoglicemiaB. HiperglicemiaC.Acţiuni metabolice sinergice cu ale insulineiD.Acţiunea antiinflamatoare şi imunosupresivăE.

(pag. 616)

F1233086. Sistemul mesagerial al calciuluiAcţionează în diverse tipuri de celuleA. Funcţionează strict independent de ceilalţi mesageri intracelulariB. Concentraţia intracelulară a alciului este mai mare decât cea extracelularăC.Membrana celulei are permeabilitate mică pentru acest ionD.Calciul reglează contracţia muşchilor, secreţia endocrină şi exocrinăE.

(pag. 583 -)

F1233087. Tropinele hipofizareDin acest grup fac parte TSH,FSH şi LHA. Secreţia este controlată de hipotalamusB. TSH controlează sinteza hormonilor T3 şi T4 numai în etapa iniţială a procesuluiC.Există un hormon analog trofinei luteinizante hipofizare (LH) de origine corionicăD.FSH (hormonul stimulator al foliculilor) nu influenţează funcţiile sexuale masculineE.

(pag. 590, 629 - 630)

F1333088. ACt (corticotropina) :Stimuleaza dezvoltarea cortexului adrenalelorA. Activeaza etapa initiala a steroidogenezei : conversia colesterol-pregnenolonaB. In conditii de stress eliberarea este mediata de sistemul nervos centralC.Efectele sunt mediate de GMPcD.Promoveaza lipogeneza in tesutul adiposE.

(pag. 628)

F1333089. Adenilat ciclaza :Este o proteina membranara integrala, cuplata cu receptorul prin intermediul proteinei GA. Catalizeaza formarea AMPc si a PP din ATPB. Este inactivata prin hidroliza GTP la GDP de catre o guanozin trifosfataza, care este parte integrala a proteinei G

C.

Activitatea ei depinde de rata schimbului GTP-ATP si hidroliza GTPD.Este inhibata de glucagonE.

(pag. 576)

F1333090. Catecolaminele :



Sunt sintetizate din tirozinaA. Receptorii alfa si beta adrenergici sunt cuplati cu adenilat ciclaza prin intermediul proteinei GB. Sunt considerate in special epinefrina agenti mobilizatori ai rezervelor energeticeC.Au rol important in adaptarea organismului la diferite agresiuniD.Prin ocuparea receptorilor alfa1 si alfa2 determina cresterea concentratiei intracelulare de Ca2+E.

(pag. 612)

F1333091. Efectele metabolice mediate de adrenalina sunt :Cresterea consumului de oxigen si scaderea productiei de ATP la nivelul diferitelor tesuturiA. Activarea glicogenolizei si gluconeogenezei hepaticeB. Stimularea lipolizei la nivelul tesutului adiposC.Stimularea secretiei de insulina in vederea diminuarii consumului de glucoza de catre tesuturile perifericeD.Activeaza glicogenoliza muscularaE.

(pag. 612)

F1333092. Hormonul de crestere GH(somatotropina) :Este sintetizat in celulele somatotropeA. Este format din doua lanturi polipeptidice si trei punti disulfidiceB. Stimuleaza proteosinteza in muschiC.Are actiune antagonista insulineiD.Inhiba lipoliza si mobilizarea acizilor grasiE.

(pag. 629)

F1333093. Hormonul parotiroidian :Creste eliberararea Ca2+ din osA. Are structura polipeptidicaB. Are receptori citoplasmaticiC.Scade excretia renala a Ca2+D.Promoveaza absorbtia intestinala a Ca2+E.

(pag. 585)

F1333094. Insulina:Este un hormon hipoglicemiantA. Este secretata de celulele beta-Langerhans din pancreasB. Are structura sterolicaC.Lipsa sau hiposecretia de insulina produce boala numita diabetD.Glucagonul si epinefrina au aceeasi actiune cu insulinaE.

(pag. 603)

F1333095. Protein kinazele AMPc-dependente :Sunt cunoscute sub denumirea de protein kinaze AA. Au structura hetero-dimericaB. Sunt active sub forma tetramericaC.Sunt implicate in conversia protein-enzimelor la forme fosforilate active sau inactiveD.Au specificitate pentru resturile de serina sau treoninaE.

(pag. 573)

F1333096. Selectati raspunsurile corecte :Proteina G formeaza un complex cu diferiti hormoni si activeaza adenilat ciclazaA. Proteina G complexata cu GTP activeaza adenilat ciclazaB. Proteinele G cupleaza receptorii hormonali cu sistemele generatoare de mesageri secunziC.Activarea adenilat ciclazei creste concentratia GMPc intracelularD.



Proteinele G au structura heterotrimericaE.

(pag. 573)

F1333097. Selectati raspunsurile corecte:Glanda tiroida capteaza iodul printr-un proces activ, dependent de ATPA. La nivel celular, hormonii tiroidieni actioneaza ca factori transcriptionaliB. Hormonii tiroidieni controleaza procesele oxidative mitocondriale prin care se obtine energie metabolica (ATP) si caldura

C.

Tiroida secreta T3 si mai putin T4D.Cel mai activ hormon tiroidian este T4E.

(pag. 592)

F1333098. Selectati raspunsurile corecte:Interactiunea hormon-receptor este asemanatoare interactiunii enzima-substratA. Hormonul din sange I-si poate regla numarul de receptori prin up-regulation sau down-regulationB. Hormonii steroizi au receptori membranariC.Actiunea hormonilor peptidici si a catecolaminelor este mediata de un singur mesager secund intracelularD.Proteinele G contin situsuri de legare a unor nucleotide, ca de exemplu : GTP si ATPE.

(pag. 571)

F1333099. Selectati raspunsurile corecte:Fosfolipaza C este efector in sistemul mesagerial al calciuluiA. Fosfolipaza C actioneaza asupra fosfoinozitidelor membranare si formeaza DAG si IP3B. DAG activeaza protein kinaza AC.DAG si IP3 sunt mesageri secunzi pentru hormoni cu receptori cuplati cu proteinele GpD.IP3 scade nivelul calciului intracelularE.

(pag. 583)

F1333100. Selectati raspunsurile incorecte :Hormonii neurohipofizari sunt sintetizati in hipotalamus si cantonati in neurohipofizaA. Oxitocina are actiune relaxanta asupra musculaturii netede din uterB. Efectele ocuparii receptorilor de catre vasopresina sunt mediate de AMPcC.Vasopresina asigura homeostazia osmolalitatii si a volumului lichidului extracelularD.Eliberarea oxitocinei si si vasopresinei este determinata de aceeasi stimuli fiziologiciE.

(pag. 633)

F1333101. Selectati raspunsurile incorecte:Stimulul fiziologic al biosintezei si secretiei de insulina este glicemiaA. Receptorul insulinic are activitate protein-kinazica specifica pentru tirozinaB. Insulina stimuleaza toate caile de utilizare si depozitare a glucozeiC.Mesagerul secund al insulinei este GMPcD.Insulina este secretata de celulele alfa din insulele LangerhansE.

(pag. 603)

F1433102. Alegeti afirmatiile false referitoare la hormonul de crestere:este sintetizat in celulele somatotrope ale adenohipofizeiA. Secretia GH este episodica si pulsivaB. Actiunea sa este directa, nemediata de alti factoriC.Stimuleaza depunerea de lipide in tesuturile de rezerva, sinteza proteinelor, gluconeogeneza hepatica sin inhiba glicoliza

D.

Influenteaza metabolismul mineral prin cresterea retentiei ionilor de Ca, fosfat, MgE.

(pag. 628-629)



F1433103. Care dintre următoarele afirmaţii privind insulina sunt corecte?În urma legării la receptorul transmembranar se produce o activare a acţiunii tirozinkinazice a domeniului intracelular al receptorului.

A.

Activează enzima glucoză-6-fosfat fosfatază.B. Are efect catabolic în metabolismul proteinelor.C.In ţesutul adipos, activează lipoproteinlipaza.D.Arginina, lizina, leucina inhibă secreţia de insulină.E.

(pag. 598-603)

F1433104. Este falsă afirmaţia:T3 are afinitate pentru TBG (globulina de legare a tiroxinei) mai mică decât T4.A. Timpul de înjumătăţire pentru T3 este de 6-7 zile iar pentru T4 de 1,5 zile.B. Creşterea nivelului plasmatic al hormonilor tiroidieni are ca efect stimularea sintezei şi eliberării de TRH.C.Hormonii tiroidieni au rol esenţial în dezvoltarea fetală şi postnatală, în special asupra sistemului nervos şi scheletic.

D.

Hormonii tiroidieni acţionează la nivel nuclear prin stimularea transcrierii unor gene.E.

(pag. 586-592)

F1433105. Hormonii ovarieni:Sinteza şi secreţia acestora este reglată de LH, FSH şi GnRH.A. Principalul hormon ovarian este estrona.B. Transformarea androgenilor în estrogeni are loc sub acţiunea enzimatică a aromatazei.C.Catabolismul estrogenilor are loc predominant la nivel renal.D.Estradiolul are acţiune intranucleară, determinând transcrierea unor gene specifice.E.

(pag. 622-624)

F1433106. Care dintre următoarele afecţiuni contraindică utilizarea corticosteroizilor:limfoamele maligneA. poliartrita reumatoidăB. diabetul zaharatC.dermatozele cutanateD.tuberculoza pulmonară activăE.

(pag. 223)

F1433107. Corticoterapia administrată prelungit poate produce:osteoporozăA. decompensarea unui diabet zaharat latentB. tulburări de creştere la copiiC.hiperkalemieD.agranulocitozăE.

(pag. 220-221)

F1433108. Dozele mari de hormoni tiroidieni pot produce:crize de angor pectoralA. somnolenţăB. hiperexcitabilitateC.vărsăturiD.tahicardieE.

(pag. 272)

F1433109. Glucocorticoizii prezintă următoarele efecte adverse:creşterea presiunii intraoculareA.



dispneeB. retenţie hidrosalinăC.vărsăturiD.osteoporozăE.

(pag. 221)

F1433110. Glucocorticoizii:au efect antialergicA. prezintă proprietăţi anabolizante marcateB. sunt contraindicaţi în infecţiiC.pot redeschide un ulcer gastro-duodenal cicatrizatD.grăbesc viteza de cicatrizare a plăgilorE.

(pag. 219-221)

F1433111. Indicaţiile terapeutice ale estrogenilor sunt:femeia cu insuficienţă ovariană, amenoree, hipo şi oligomenoreeA. neoplasm mamar, asociere cu citostaticeleB. osteoporoza din climacteriumC.fibrom uterinD.endometriozăE.

(pag. 236)

F1433112. Insulina are următoarele acţiuni:favorizează transferul glucozei prin membranele celulare permiţând creşterea utilizării ei la nivel tisularA. favorizează retenţia hidrosalinăB. reduce concentraţia de potasiu intracelularC.inhibă glicogenolizaD.favorizează sinteza trigliceridelor şi formarea de VLDLE.

(pag. 261)

F1533113. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate ?progesterona circulă legată de cortisol-binding-globulin (CBG);A. pregnandiolul este catabolitul principal al hormonului gestagen;B. principalul catabolit al estrogenilor este estrona;C.hormonii estrogeni activează adenilat ciclaza din membrana plasmatică;D.estrogenii sunt acizi foarte slabi.E.

(pag. 622,623-2)

F1533114. Care dintre afirmaţiile referitoare la hormonii androgeni sunt adevărate ?dehidroepiandrosterona şi androstendiona au activitate androgenică crescută;A. testosterona circulă liberă în sânge;B. 5 alfa reductaza NADPH-dependentă intervine în sinteza dihidrotestosteronei;C.androgenii inhibă biosinteza proteică;D.LH stimulează secreţia de testosteronă în celulele interstiţiale.E.

(pag. 619,621-2)

F1533115. Referitor la hormonii neurohipofizari sunt adevărate afirmaţiile:Oxitocina determină contracţia celulelor mioepiteliale din jurul alveolelor mamare;A. Oxitocina relaxează musculatura uterină;B. progesterona scade receptivitatea uterului pentru oxitocină;C.estrogenii scad receptivitatea uterului pentru oxitocină;D.oxitocina şi neurofizina I rezultă dintr-un precursor din nucleul paraventricular.E.



(pag. 630,631-2)

F1533116. Care din următoarele afirmaţii este adevărată?legarea acetilcolinei la receptorii muscarinici determină efecte mediate prin IP3;A. factorul secretat de celulele atriale stimulează guanilat ciclaza din celulele ţintă;B. receptorii α2 adrenergici sunt cuplaţi cu proteine Gs;C.secreţia de vasopresină este stimulată de hiperosmolalitate;D.vasopresina activează proteinkinaza A.E.

(pag. 581,583,631-2)

F1533117. Care dintre afirmaţiile referitoare la ACTH sunt adevărate?provine din prelucrarea proopiomelanocortinei;A. este singurul produs de prelucrare a proopiomelanocortinei în adenohipofiza umană;B. CRH reglează sinteza şi secreţia de ACTH, controlând sinteza POMC;C.este sintetizat de medulosuprarenală;D.sinteza sa este stimulată de creşterea concentraţiei plasmatice a cortizolului.E.

(pag. 626,627-2)

F1533118. Care dintre afirmaţiile referitoare la noradrenalină sunt adevărate ?este produsă numai în medulară;A. are în structura sa nucleul catecolului;B. produsul de degradare este acidul vanilmandelic;C.se sintetizează şi în celule cromafine ectopice;D.are rol de neurotransmiţător la nivelul terminaţiilor adrenergice.E.

(pag. 608,609,610,611-2)

F1533119. Factorii responsabili de menţinerea glicemiei normale în timpul postului sunt:secreţia redusă a glucagonului;A. secreţia scăzută a insulinei;B. utilizarea limitată a triacilglicerolilor ca substrat energetic;C.gluconeogeneza;D.glicogenoliza.E.

(pag. 601,602,616-2)

F1533120. Referitor la ACTH sunt adevărate următoarele afirmaţii:activează transformarea colesterol – pregnenolonă, etapa iniţială a steroidogenezei;A. nu se află sub controlul sistemului nervos central;B. stimulează secreţia de insulină în celulele β din pancreas;C.la om, are şi funcţie de MSH;D.interacţionează cu receptori nucleari.E.

(pag. 572, 627-2)

F1533121. Somatotropina:face parte din grupa hormonilor glicoproteici;A. determină un bilanţ azotat pozitiv;B. este hormon neurohipofizar;C.controlează creşterea postnatală;D.reglează metabolismul mineral prin intensificarea retenţiei ionilor.E.

(pag. 628-2)

F1633122. Afirmaţiile incorecte referitoare la hormonii sexuali sunt:Testosteronul acţionează prin intermediul sistemului adenilciclază - cAMPA.



Sunt hormoni C21 steroiziB. Androgenii se pot transforma în estrogeni sub acţiunea aromatazeiC.Estrogenii sunt C18 steroizi cu caracter aromaticD.Circulă liberi în sângeE.

(pag. 621)

F1633123. Care afirmaţii nu sunt corecte:La un raport insulină/glucagon mic este inhibată cetogeneza hepaticăA. Paratormonul are receptori citoplasmatici şi influenţează procesul de transcripţieB. ACt-ul şi MSH se formează din pro-opiomelanocortinaC.Androsterona este forma activă a testosteronuluiD.Angiotensina II stimulează în corticosuprarenale secreţia de aldosteronE.

(pag. 604,593,621)

F1633124. Care din hormonii enumeraţi nu au receptori membranari:AdrenalinaA. CorticosteroiziiB. ParatormonulC.GlucagonulD.TiroxinaE.

(pag. 571)

F1633125. În legătură cu adrenalina care afirmaţii sunt corecteSe sintetizează din Tyr după schema: Tyr - Dopamină - DOPA - Noradrenalină - AdrenalinăA. Receptorii adrenergici β1 şi β2 sunt cuplaţi cu adenilatciclaza prin intermediul proteinei GsB. Inhibă glicogenalizaC.Activează gluconeogeneza hepaticăD.Stimulează lipoliza în ţesutul adiposE.

(pag. 610)

F1633126. În legătură cu hormonii tiroidieni sunt incorecte afirmaţiile:Acţionează prin intermediul cAMPA. Stimulează sinteza hormonului de creştereB. Activează transcrierea unor geneC.rT3 este mai activ decât T3D.Secreţia este controlată de TSH-ul hipotalamicE.

(pag. 591,589,590)

F1633127. Insulina se caracterizează prin:Are structură polipeptidică, formată din 2 lanţuri unite prin 2 punţi disulfuriceA. Receptorii conţin domenii cu activitate proteintirozinkinazicăB. Inhibă fosfodiesterazaC.Inhibă gluconeogeneza hepaticăD.Activează glicogen sintetazaE.

(pag. 598,600,601)

F1633128. Mecanismul de acţiune al hormonului de creştere se manifestă prin:Stimularea biosintezei proteiceA. Creşterea eliminării ionilor de calciu şi magneziuB. Inhibarea glicolizei şi stimularea gluconeogenezeiC.Stimularea lipolizeiD.Bilanţ azotat negativE.



(pag. 628)

F1633129. Proteinele G se caracterizează prin:Activitate tirozinkinazicăA. Complexul αs-GTP activează adenilat ciclazaB. Sunt localizate intracelularC.Proteinele Gs au structură trimerică (alfa, beta, gama)D.Proteinele Gp se cuplează cu fosfolipaza CE.

(pag. 576,573,582)

F1633130. Reglarea calcemiei se realizează prin:Efectul hipercalcemiant al paratormonuluiA. Efectul hipocalcemiant al calcitonineiB. Efectul hipocalcemiant al calcitrioluluiC.Stimularea secreţiei de paratormon prin hipocalcemieD.Inhibarea secreţiei de calcitonină prin hipocalcemieE.

(pag. 593, 594)

F2133131. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la proteinele G intracelulare:Sunt proteine membranare care cupleaza functional receptorii hormonali de sistemele celulare generatoare de mesageri secunzi

A.

Sunt proteine care au proprietatea de a lega nucleotide cu adeninaB. Sunt proteine cu structura de tetramerC.Individualitatea unor proteine G este conferita de subunitatea alfaD.Forma inactiva a unor proteine G este GDP-alfa-beta-gamaE.

(pag. 573/9)

F2133132. Care din urmatorii hormoni au receptori la nivelul nucleului celular:AdrenalinaA. ProlactinaB. TestosteronulC.TetraiodtironinaD.Hormonul paratiroidianE.

(pag. 591, 593, 621/9)

F2133133. Alegeti afirmatiile corecte despre actiunile biologice ale hormonilor tiroidieni:Functia primara a T3 este de reglare a metabolismului oxidativA. Hormonii tiroidieni scad viteza metabolismului bazalB. Hormonii tiroidieni au actiune calorigenaC.In inanitie este favorizata conversia T4 in T3D.Sub actiunea hermonilor tiroidieni catabolismul proteic este diminuatE.

(pag. 591/9)

F2133134. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la insulina:Este sintetizata de celulele A (alfa) pancreaticeA. In pancreas insulina se afla sub forma de hexameriB. Din punct de vedere chimic este o polipeptida care nu are punti disulfuraC.Indirect, insulina favorizeaza influxul de glucoza in hepatociteD.Insulina are, global, actiune antilipoliticaE.

(pag. 598, 601, 602/9)

F2133135. Alegeti afirmatiile corecte despre hormonii corticosuprarenali:Precursorul corticosteroizilor este colesterolulA.



Corticosteroizii circula in singe fixati de proteine transportoare, specificeB. Cortizolul exercita actiuni metabolice similare cu ale insulineiC.Cortizolul participa la mentinerea homeostaziei hidrice si electroliticeD.In muschii scheletici, cortizolul exercita o actiune catabolica asupra proteinelorE.

(pag. 612, 615, 616/9)

F2133136. Alegeti afirmatiile corecte despre aldosteron:Controlul secretiei de aldosteron se realizeaza prin sistemul renina-angiotensinaA. Hiperkalemia stimuleaza secretia de aldosteronB. Scaderea kalemiei stimuleaza secretia de aldosteronC.La nivelul tubilor renali aldosterona promoveaza transportul transcelular de sodiu din lumenul tubilor renali in spatiul interstitial

D.

Aldosteronul promoveaza eliminarea renala de ioni de sodiuE.

(pag. 616, 617/9)

F2133137. In legatura cu cortizolul, urmatoarele afirmatii sunt corecte:Stimuleaza, la nivel hepatic, gluconeogenezaA. In muschii scheletici cortizolul exercita o actiune anabolica asupra proteinelorB. Sinteza si secretia de cortizol sunt reglate prin activitatea corticoliberinei si a corticotropineiC.Cortizolul altereaza functiile limfocitelorD.Cortizolul are receptori intracitoplasmatici si intranucleariE.

(pag. 616, 617/9)

F2133138. Dintre urmatoarele actiuni fiziologice care se refera la ACTH:Stimuleaza dezvoltarea cortexului suprarenal si secretia de corticoizi sexualiA. Controleaza biosinteza de hormoni tiroidieniB. In conditii de stres, eliberarea de ACTH este mediata de sistemul nervos centralC.Are actiune somatotropaD.Secretia de ACTH prezinta un ritm diurnE.

(pag. 627/9)

F2133139. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la estrogeni:Progesterona este precursor in biosinteza estrogenilorA. Hormonul luteinizant stimuleaza productia de estrogeni si de progesterona de catre ovarB. Aromataza reprezinta un sistem enzimatic cu rol estential in transformarea androgenilor in estrogeniC.Estrogenii sunt transportati in singe nelegati de proteineD.Catabolitul principal al estrogenilor este estriolulE.

(pag. 622, 623/9)

F2133140. Despre hormonii androgeni sunt corecte urmatoarele afirmatii:Testosterona are receptori intracitoplasmatici si intranucleariA. Gonadotropinele hipofizare FSH si LH nu intervin in reglarea secretiei de testosteronB. Androgenii stimuleaza sinteza proteicaC.Transportul plasmatic al testosteronului este efectuat de o proteina ce leaga atit testosteronul cit si estrogenii

D.

La om calea majora de formare a testosteronului nu trece prin progesteronaE.

(pag. 619, 620, 621/9)

F2133141. Efectele metabolice ale hormonilor corticosteroizi, sunt:hipoglicemieA. cresc toleranta la glucozaB. stimuleaza catabolismul proteicC.



mobilizeaza acidul uric din tesuturiD.hipercolesterolemieE.

(pag. (3I), 217)

F2133142. Farmacotoxicologia hormonilor corticosteroizi cuprinde:retentie hidrosalina cu edemeA. favorizarea diseminarii unei infectii localizateB. hipercoagulabilitate sanguinaC.hipoglicemieD.stimulare SNC cu insomnie, iritabilitate, anxietateE.

(pag. (3I) 220-221)

F2133143. Administrarea hormonilor corticosteroizi este contraindicata in:diabet zaharatA. insuficienta suprarenala acutaB. boli reumatismale articulareC.bolnavi cu tulburari psihiceD.sarcinaE.

(pag. (3I) 223)

F2133144. Din grupa hormonilor corticosteroizi cu durata lunga de actiune (peste 48 ore), fac parte:dexametazonaA. metilprednisolonB. betametazonaC.hidrocortizonD.triamcinolonE.

(pag. (3I) 220)

F2133145. La supradozarea insulinei, apar urmatoarele manifestari:tahicardie, hipertensiune arterialaA. anxietate, iritabilitate SNCB. foame, greataC.fenomene alergiceD.lipodistrofiiE.

(pag. (3I) 261)

F2133146. Biguanidele au urmatoarele mecanisme de actiune:inhiba glicogenoliza hepaticaA. inhiba neoglucogenezaB. stimuleaza glicoliza anaerobaC.stimuleaza absorbtia glucozei din intestinD.scad consumul intracelular de glucozaE.

(pag. (3I) 268)

F2133147. Hormonii tiroidieni au urmatoarele actiuni:diminua colesterolemiaA. stimuleaza hexokinaza intestinalaB. stimuleaza toate functiile miocarduluiC.stimuleaza catabolismul proteic la doze miciD.scade peristaltismul la nivelul tubului digestivE.

(pag. (3I) 272)



F2133148. Sunt incorecte afirmatiile:iodul are capacitate alergizanta mareA. radiatiile ß emise de iodul radioactiv permit evidentierea capacitatii de iodocaptare a tiroideiB. in cantitati mici, fiziologice, iodul participa la sinteza hormonilor tiroidieniC.carbimazol este un antitiroidian mai slab activ, comparativ cu propiltiouracilD.percloratul de potasiu inhiba captarea iodului ionizat de catre celulele foliculare tiroidieneE.

(pag. (3I0 277-280)

F2133149. Indicatiile terapeutice ale estrogenilor la femeie, sunt:insuficienta ovarianaA. insuficienta hormonala la menopauzaB. neoplasm mamarC.osteoporoza din climacteriumD.tromboza arterialaE.

(pag. (3I) 234-236)

F2133150. Contraindicatii absolute pentru hormonii estrogeni, sunt:neoplasm mamarA. tromboza arterialaB. femei in varsta peste 35 aniC.asocierea cu rifampicinaD.osteoporozaE.

(pag. (3I) 236)

F2233151. Hormonii adenohipofizariAdenohipofiza secreta hormoni care regleaza functiile altor glande endocrine. - pg.624A. Hipofiza se afla sub control hipotalamic. - pg.624B. Hormonii adenohipofizari sunt de natura peptidica. - pg.625C.ACTH face parte din grupa POMC. - pg.625D.Proopiomelanocortina este un peptid de talie mica. - pg.626E.

(pag. 624-626)

F2233152. Hormonii corticoiziCorticala suprarenala secreta in total doua clase de compusi cu functie hormonala. - pg.612A. Unii dintre acestia au structura steoida, altii nesteroida. - pg.612B. La biosinteza lor participa cit.P450. - pg.612C.In cursul procesului biosintetic au loc diverse reactii de hidroxilare. - pg.612D.Metabolismul lor implica glicuronoconjugare. - pg.615E.

(pag. 612-615)

F2233153. AldosteronaEste principalul reprezentant al hormonilor glucocorticoizi. - pg.612A. Poseda o grupare aldehidica in pozitia 17. - pg.613B. Rolul ei priveste homeostazia hidro-electrolitica. - pg.616C.Controlul secretiei de aldosterona se realizeaza prin sistemul renina-angiotensina. - pg.617D.Scaderea kaliemiei stimuleaza secretia de mineralcorticoid. - pg.618E.

(pag. 612-613; 616-618)

F2233154. Clasificarea hormonilorDupa distanta la care actioneaza fata de tesutul de origine hormonii pot fi endocrini, paracrini si autocrini. - pg.563

A.

Fara execeptii, toti hormonii apartin strict categoriilor enuntate la punctul A. - pg.563B.



Dupa natura chimica se cunosc doua clase: peptidici si steroizi. - pg.564C.Alta clasificare ii imparte in hormoni solubili si hidrofobi. - pg. 564D.Hormonii se pot grupa si dupa mecanismul de actiune. - pg.571-572E.

(pag. 563-564;571-572)

F2233155. Mecanismul de actiune a hormonilor peptidici si a catecolaminelorImplica formarea unor mesageri secundari (intracelulari). - pg.572A. Nucleotidele ciclice fac parte dintre mesagerii secundari. - pg.572B. Numarul mesagerilor intracelulari cunoscuti este foarte mare. - pg.573C.Sistemele transductor responsabile cuprind proteinele G. - pg.573D.Calciul nu poate indeplini rolul de mesager secundar. - pg.573E.

(pag. 572-573)

F2233156. Mecanisme de actiune hormonala dependente de cAMPAMP-ciclic mediaza actiunea unui numar redus de hormoni. - pg.577A. Nucleotidul ciclic se formeaza sub actiunea adenilat-ciclazei. - pg.579B. Rolul sau este de a activa o familie de protein-kinaze. - pg.579C.Aceste enzime fosforileaza substrate proteice determinind raspunsul celulelor tinta la hormon. - pg.579D.Conversia cAMP in AMP contribuie la stingerea efectului hormonal. - pg.579E.

(pag. 577-579)

F2233157. Sistemul transductor al fosfolipazei CEste utilizat de hormonii care se leaga de receptorii intracelulari. - pg.581A. Acest sistem nu implica G proteine. - pg.581B. Fosfolipaza C genereaza un singur mesager secundar. - pg.581C.Rolul de mesager secundar il indeplinesc doi compusi: DAG si IP3. - pg.582-583D.IP3 actioneaza crescind concentratia ionului de calciu din citosol. - pg.583E.

(pag. 581-583)

F2233158. CorticotropinaSe mai numeste prescurtat ICSH. - pg.627A. Are structura decapeptidica. - pg.627B. Face parte din familia POMC. - pg.626C.Participa la adaptarea organismului la stress. - pg.627D.Nu are efecte in tesuturile extrasuprarenaliene. - pg.627E.

(pag. 626-627)

F2233159. Sistemul mesagerial al calciuluiMediaza efectele intracelulare a multor hormoni. - pg.583A. Functioneaza strict independent de ceilalti mesageri intracelulari. - pg.584B. Concentratia intracelulara a calciului este mai mare decit cea extracelulara. - pg.583C.Membrana celulei are permeabilitate mica pentru acest ion. - pg.583D.Calciul regleaza contractia muschilor, secretia endocrina si exocrina. - pg.583E.

(pag. 583-584)

F2233160. Hormonii, mecanisme generale de actiuneNucleotidele ciclice sunt mesageri extracelulari. - pg.573A. cAMP mediaza actiunile adrenalinei, glucagonului si a altor hormoni peptidici. - pg.572, 574B. Diacilglicerolii (DAG) si inozitoltrifosfatul (IP3) sunt mesageri secundari dependenti de adenilat ciclaza. - pg.581

C.

Receptorii hormonilor steroizi activeaza un sistem transductor prin intermediul proteinelor G. - pg.571D.Rolul reglator al calciului este mediat de calmodulină. - pg.584E.



(pag. 571;574;581;584)

F2233161. Hormonii tiroidieniSunt derivati iodurati ai tirozinei. - pg.586A. Toate etapele hormonogenezei tiroidiene sunt controlate de catre TSH. - pg.590B. T3 si T4 au activitate biologica egală. - pg.591C.Stimuleaza transcriptia genei pentru hormonul de crestere hipofizar. - pg.592D.Influenteaza dezvoltarea fetala si postnatala. - pg.591E.

(pag. 586;590-592)

F2233162. InsulinaEste o proteina formata din trei lanturi polipeptidice. - pg.598A. Nu contine sulf in molecula. - pg.598B. Receptorul insulinei apartine familiei de receptori cu activitate enzimatica. - pg.600C.Insulina exercita actiuni similare cu ale factorilor de crestere. - pg.600D.Domina faza anabolica a metabolismului proteic. - pg.603E.

(pag. 598-603)

F2233163. Hormonii hipofizariCorticotropina are structura steroidica. - pg.627A. Actiunea hormonului de crestere este mediata de catre somatomedina. - pg.628B. Gonadotropinele hipofizare au structura glicoproteica. - pg.629C.FSH inflenteaza numai functiile sexuale feminine. - pg.630D.Vasopresina este secretata de catre adenohipofiza. - pg.630E.

(pag. 627-630)

F2233164. Hormonii steroiziSunt secretati de medulosuprarenala. - pg.608A. Precursorul lor este colesterolul. - pg.612, 619B. Actiunea antiinflamatoare a cortizolului se datoreaza interferentei in cascada arachidonatului. - pg.616C.Aldosterona provoaca eliminarea renala de apa si sodiuD.Principalul hormon estrogen este progesteronaE.

(pag. 608;612;616;619;622)

F2233165. Parathormonul si calcitoninaParathormonul este produs de medulosuprarenale. - pg.593A. Eliberarea lui in circulatie este favorizata de cresterea calcemiei. - pg.593B. Are efect global hipercalcemiant. - pg. 593C.Calcitonina exercita actiune antagonista PTH. - pg.594D.Se mai numeste si calmodulina. - pg. 593E.

(pag. 593-594)

F2233166. Tropinele hipofizareDin acest grup fac parte THS, FSH si LH. - pg.629A. Secretia este controlata de hipotalamus. - pg.629-630B. TSH controleaza sinteza hormonilor T3 si T4 actionind numai in etapa initiala a procesului. - pg.629C.Exista un hormon analog trofinei luteinizante hipofizare (LH) de origine corionica. - pg.630D.FSH (hormonul stimulator al foliculilor) nu influenteaza functiile sexuale masculine. - pg.630E.

(pag. 629-630)

F2233167. Principalele efecte ale cortizolului suntEfectul lipolitic. - pg.616A.



Hipoglicemia. - pg.616B. Stimularea gluconeogenezei hepatice cu hiperglicemie. - pg.616C.Efecte metabolice antagoniste insulinei. - pg.616D.Actiunea antiinflamatoare si imunosupresiva. - pg.616E.

(pag. 616)

F2233168. Hormonii - consideratii generaleSistemul nervos si cel hormonal sunt interdependente. - pg.562A. Ambele sisteme opereaza cu molecule semnal. - pg.562B. Mecanismele de transductie ale semnalelor extracelulare nervoase si hormonale sunt total diferite. - pg.562C.Ficatul si inima nu pot fi considerate drept organe endocrine. - pg.563D.Hormonii paracrini sunt vehiculati de singe la celulele tinta. - pg.563E.

(pag. 562-563)

F2233169. Receptorii hormonaliHormonii peptidici au receptori situati in membrana plasmatica. - pg.564A. Receptorii hormonilor tiroidieni sunt localizati in nucleul celular. - pg.564B. Interactiunea hormon-receptor prezinta specificitate ridicata. - pg.565C.Afinitatea hormoni-receptori este mica, concordanta cu nivelele plasmatice reduse ale hormonilor. - pg.565D.Un compus diferit de hormonul specific a carui legare de receptor este neproductiva se numeste agonist. - pg.566

E.

(pag. 564-566)

F2233170. Hormonii pancreatici: insulinaAre structura nonapeptidica. - pg.598A. Este sintetizata sub forma de precursor. - pg.598B. Adrenalina prin receptorii alfa-adrenergici inhiba secretia de insulina. - pg.600C.Activitatea protein-kinazica a receptorului specific este singurul mecanism de actiune a insulinei. - pg.600D.Prin tehnologia ADN-recombinant s-a obtinut insulina umana de interes terapeutic. - pg.598E.

(pag. 598-600)

F2333171. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?Tireotropina are actiune trofica asupra tiroideiA. La reglarea eliberarii tireotropinei participa hormonul hipotalamic eliberatorB. Tireotropina are si rol de neurotransmitatorC.Gonadotropina corionica este produsa de placenta si are actiune asemanatoare FSH-uluiD.La barbati LH promoveaza spermatogenezaE.

(pag. 629)

F2333172. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?Hormonii neurohipofizari sunt sintetizati in adenohipofizaA. Vasopresina regleaza eliminarea renala de sodiuB. Vasopresina actioneaza prin activarea protei kinazei CC.Stimulii fiziologici pentru eliberarea vasopresinei sunt cresterea osmolalitatii plasmei si scaderea volumului fluidului extracelular

D.

Oxitocina are actiune contractila asupra musculaturii netede din uterE.

(pag. 630)

F2333173. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?Pineala are roluri sinergice cu ale melanotropineiA. Melatonina este produsul specific al hipofizeiB. Sinteza melatoninei porneste de la 5-hidroxitriptofanC.



Secretia de melatonina este maxima noapteaD.Eliberarea de melatonina este influentata de ciclul lumina intunericE.

(pag. 631)

F2333174. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?Sex-hormon binding globulin este sintetizata in ficat si sinteza este scazuta de estrogeni si crescuta de hormonii tiroidieni

A.

Principalii cataboliti intestinali ai testosteronei sunt androsterona si etiocolanolonaB. Androgenii inhiba sinteza proteica, actiune puternica la maturitateC.FSH controleaza spermatogenezaD.Eliberarea gonadotropinelor hipofizare este stimulata de hormonul hipotalamic GnRHE.

(pag. 618)

F2333175. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?Cortizolul stimuleaza gluconeogeneza hepaticaA. Cortizolul are actiuni catabolice asupra tesutului adipos perifericB. Cortizolul are actiune catabolica asupra proteinelorC.Corticosteroizii se fixeaza pe receptori membranariD.Cortizolul este transportat de sex hormon binding globulinE.

(pag. 612)

F2333176. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?Aldosterona determina retentia de sodiuA. Aldosterona induce sinteza proteinelor care alcatuiesc canalele de sodiu din membrana apicalaB. Aldosterona intervine in sinteza sodiu potasiu-ATPazeiC.Aldosterona regleaza transportul apei prin celulele epiteliale de la nivelul glandelor salivareD.La nivelul tubilor renali, aldosterona promoveaza transportul transcelular de amoniu din lumen in interstitiuE.

(pag. 616)

F2333177. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?Secretina creste irigatia sanguina a duodenului si stimuleaza secretia de suc gastricA. Gastric inhibitory polypeptide inhiba eliberarea de secretinaB. Gastric inhibitory polypeptide inhiba eliberarea de insulinaC.Colecistokinina stimuleaza secretia pancreatica si contractia vezicii biliareD.Gastrina stimuleaza secretia de acid, de pepsina si creste motilitatea gastricaE.

(pag. 607)

F2333178. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?Receptorii hormonali se afla intr-o stare dinamicaA. Nivelul hormonului in singe poate regla numarul de receptoriB. Receptorul insulinei are actiune intrinseca de protein hidratazaC.Receptorii pentru catecolamine sunt intracelulariD.Agonistul este un compus care se leaga de receptor dar nu determina raspuns celularE.

(pag. 566)

F2333179. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?Receptorii hormonali se afla intr-o stare dinamicaA. Nivelul hormonului in singe poate regla numarul de receptoriB. Receptorul insulinei are actiune intrinseca de hidrolazaC.Receptorii pentru catecolamine sunt intracelulariD.Agonistul este un compus care se leaga de receptor dar nu determina raspuns celularE.

(pag. 566)



F2333180. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?Unitatile functionale ale tiroidei sunt foliculii tiroidieniA. Hormonii tiroidieni sunt derivati iodurati ai tironineiB. Biosinteza hormonilor tiroidieni se desfasoara in celulele tiroidiene si in coloidC.Tireoglobulina este o proteina simplaD.Coloidul tiroidian este o solutie concentrata de tiroxinaE.

(pag. 586)

F2333181. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?Precursor in sinteza de cortizol este numai progesteronaA. Secretia cortizolului este sub control hipotalamo-hipofizarB. Cortizolul este transportat de transcortina in proportie de 70% si de15% de serum albuminaC.Cortizolul este hormonul cu cea mai puternica actiune mineral-corticoidaD.Cortizolul are actiune hiperglicemiantaE.

(pag. 612)

F2333182. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?Stimulul fiziologic al biosintezei si secretiei de insulina este glicemiaA. Receptorul insulinic are activitate protein-kinazica specifica pentru tirozinaB. Insulina stimuleaza toate caile de utilizare si depozitare a glucozeiC.Mesagerul secund al insulinei este GMPcD.Insulina eate secretata de celulele alfa din insulele LangerhansE.

(pag. 598)

F2333183. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?Glanda tiroida capteaza iodul printr-un proces activ, dependent de ATPA. La nivel celular, hormonii tiroidieni actioneaza ca factori transcriptionaliB. Hormonii tiroidieni controleaza procesele oxidative mitocondriale prin care se obtine energie metabolica-ATP si caldura

C.

Tiroida secreta T3 si mai putin T4D.Cel mai activ hormon tiroidian este T4E.

(pag. 586)

F2333184. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?Interactiunea hormon receptor este asemanatoare interactiunii enzima substratA. Hormonul din singe isi poate regla numarul de receptori prin up-regulation sau down regulationB. Hormonii steroizi au receptori membranariC.Actiunea hormonilor peptidici si a catecolaminelor este mediata de un singur mesager secund intracelularD.Proteinele G contin situsuri de legare a unor nucleotide, ca de exemplu GTP si ATPE.

(pag. 562)

F2333185. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?Estrogenii sunt steroizi C18 cu caracter aromaticA. Aromataza transforma androgenii in estrogeniB. Estrogenii sunt transportati de sex hormon binding globulinC.Dupa sinteza, hormonii ovarieni sunt depozitati in ovarD.Catabolismul estrogenilor are loc predominant in ficat si rinichiE.

(pag. 622)

F2333186. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?Functia adenohipofizei este reglata de catre peptide elaborate in diverse arii ale hipofizeiA. Eliberarea hormonilor hipotalamici este reglata prin mecanism feed- back de catre tropinele hipofizareB.



Hormonii adenohipofizari sunt de natura lipidicaC.Hipofiza este legata de hipotalamus prin tija pituitaraD.Hipofiza este situata la baza creierului in saua turceascaE.

(pag. 624)

F2333187. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?Hormonul de crestere este sintetizat in celulele somatotropeA. Actiunea hormonului de crestere este indirecta fiind mediata de IGF-1 si IGF-II sau somatomedineB. La nivelul metabolismului glucidic, efectele hormonului de crestere sunt antagonice cu ale insulineiC.Reglarea sintezei si secretiei de GH este controlata pozitiv de GH-RHD.Hormonul de crestere creste retentia de calciu, magneziu,fosfatE.

(pag. 628)

F2533188. Calcitonina:stimulează resorbţia osoasă;A. determină hipercalcemie şi hiperfosfatemie;B. este o peptidă cu efect hipocalcemiant rapid şi tranzitoriu;C.inhibă resorbţia osoasă;D.este principalul hormon paratiroidian.E.

(pag. 594 – 2)

F2533189. Referitor la ACt sunt adevărate afirmaţiile:nu se află sub controlul sistemului nervos central;A. la om, are şi activitate de hormon melanocitostimulator;B. interacţionează cu receptori nucleari;C.activează etapa iniţială a steroidogenezei;D.are ca mesager secund GMPciclic.E.

(pag. 627 – 2)

F2533190. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?calcitriolul contribuie la menţinerea homeostaziei calciului intracelular;A. ionii Ca2+ reglează contracţia musculaturii striate şi secreţiile endocrine şi exocrine;B. ionii Ca2+ pot acţiona independent de alţi mesageri secunzi;C.calciul funcţionează ca mesager secund numai împreună cu AMPc;D.ionii Ca2+ au rol în diviziunea celulară.E.

(pag. 583, 592 – 2)

F2533191. Paratormonul:are efect hipercalcemiant;A. stimulează eliberarea calciului din oase;B. intensifică reabsorbţia calciului şi a fosfaţilor la nivel renal;C.intensifică eliminarea renală a fosfaţilor;D.are efecte mediate de AMPc.E.

(pag. 593, 594 –2)

F2533192. Referitor la hormonii neurohipofizari sunt adevărate afirmaţiile:estrogenii cresc receptivitatea uterului pentru oxitocină;A. secreţia de vasopresină este stimulată de hiperosmolaritate;B. oxitocina determină contracţia musculaturii uterine;C.progesterona creşte receptivitatea uterului pentru oxitocină;D.oxitocina determină contracţia celulelor mioepiteliale din jurul alveolelor mamare.E.

(pag. 631 –2)



F2533193. Referitor la noradrenalină sunt adevărate afirmaţiile:se sintetizează numai în medulară;A. se sintetizează şi în celule cromafine ectopice;B. dopamina este intermediar al procesului de biosinteză a acesteia;C.acţiunea sa este mediată de receptori cuplaţi numai cu AMPc;D.se metabolizează cu formare de acid vanilmandelic.E.

(pag. 609, 610 – 2)

F2533194. Referitor la testosteronă sunt adevărate afirmaţiile:este un C19 steroid, ca şi androstendiona;A. se transformă în dihidrotestosteronă sub acţiunea unei 5α-reductaze NADPH dependente;B. este depozitat în testicul de către o SHBG (sex hormone – binding globulin);C.produşii de catabolism se elimină sub formă de glucurono – sau sulfoconjugaţi;D.se transformă în progesteronă sub acţiunea aromatazei.E.

(pag. 619, 621, 622 – 2)

F2533195. Precizaţi afirmaţiile adevărate:androgenii stimulează biosinteza proteică;A. ACt stimulează sinteza de testosteronă;B. hormonul luteinizant stimulează sinteza de testosteronă în celulele interstiţiale;C.FSH controlează spermatogeneza;D.acţiunea dihidrotestosteronei este mediată de receptori intracelulari.E.

(pag. pag. 621 – 2)

F2533196. Aldosterona:se sintetizează numai în zona glomerulosa a suprarenalei;A. se sintetizează în zona internă a suprarenalei;B. pentru sinteza sa este necesară hidroxilarea şi dehidrogenarea grupei C18;C.secreţia sa este controlată de renina sintetizată în aparatul juxtaglomerular;D.scăderea kalemiei stimulează secreţia acesteia.E.

(pag. 612, 615, 617 – 2)

F2533197. Progesterona:este un C18 steroid;A. este intermediar important în sinteza hormonilor steroizi;B. circulă prin sânge legată de o globulină;C.se elimină în urină sub formă de pregnandiol glucuronoconjugat;D.se sintetizează sub acţiunea aromatazei.E.

(pag. 622, 623 – 2)

F2533198. Menţinerea glicemiei în perioadele interprandiale este realizată prin:secreţia redusă a insulinei;A. glicogenoliză;B. secreţia redusă a glucagonului;C.lipoliză redusă;D.gluconeogeneză;E.

(pag. 601, 602, 616 – 2)

F2533199. Referitor la hormonul de creştere (GH) sunt adevărate afirmaţiile:controlează sinteza somatomedinelor în ficat;A. agoniştii β – adrenergici reduc secreţia de GH;B.



acţiunea metabolică a GH converge spre procesele catabolice intensificate la organismele în creştere;C.facilitează transportul aminoacizilor;D.antagoniştii α – adrenergici intensifică sinteza de GH.E.

(pag. 628 – 2)

F2533200. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?afinitatea receptorilor pentru hormoni este mare pentru orice concentraţie a hormonului;A. interacţiunea hormon receptor prezintă fenomenul de saturaţie;B. se numeşte antagonist un compus care se leagă la receptorul hormonal neproductiv;C.răspunsul la insulină, hormon de creştere, glucagon se caracterizează prin fenomen de down regulation;D.receptorii pentru factorii de creştere sunt protein fosfataze.E.

(pag. 565, 566 - 2)

F2533201. Care din următoarele afirmaţii sunt false?receptorii pentru acetilcolină se clasifică în nicotinici şi muscariniciA. proteinele fotoreceptoare din retină au receptori de tip colinergic;B. tiroxina şi calcitriolul au receptori nucleari;C.receptorul pentru insulină are un domeniu extracelular cu acţiune protein kinazică;D.complexele hormon – receptor se leagă toate la acelaşi HRE (hormone responsive element).E.

(pag. 567, 569, 570 – 2)

F2533202. Precizaţi afirmaţiile adevărate:diacilglicerolul (DAG) activează protein kinaza A;A. AMPciclic activează protein kinaza A;B. inozitoltrifosfatul (IP3) determină creşterea concentraţiei Ca2+ citoplasmatic;C.complexul Ca – calmodulină inhibă pompa de calciu din membrana plasmatică;D.acetilcolina legată la receptorii muscarinici are ca mesager secund AMPciclic.E.

(pag. 577, 583 – 2)

F2533203. Hormonii tiroidieni:sunt derivaţi ioduraţi ai aminoacidului ipotetic tironina;A. tiroxina are timp de înjumătăţire mai mic decât T3;B. circulă prin sânge legaţi de tireoglobulină;C.rT3 rezultat prin deiodurare este biologic inactiv;D.sunt importanţi pentru dezvoltarea fetală şi postnatală.E.

(pag. 586, 589 – 2)

F2533204. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?receptorii β – adrenergici sunt cuplaţi cu proteine Gi;A. factorul secretat de celulele atriale stimulează guanilat ciclaza din celulele ţintă;B. legarea acetilcolinei la receptorii nicotinici determină efecte mediate de IP3;C.vasopresina activează proteinkinaza A;D.AMPc determină conversia unor proteine hepatice în formele defosforilate.E.

(pag. 581, 631 - 2)

F2533205. Insulina:stimulează lipaza hormonsensibilă;A. influenţează transcrierea genelor;B. are acţiune anticetogenică;C.induce sinteza glicogen fosforilazei;D.induce sinteza de glucokinază.E.

(pag. 601, 602, 603 – 2)



F2633206. Prezintă circuit enterohepatic:CloropiraminaA. TerfenadinaB. AstemizolulC.LoratadinaD.ClorfenoxaminaE.

(pag. 112)

F2633207. Efectele adverse ale antihistaminicelor H1 sunt:Tulburări digestiveA. Deprimarea SNC (somnolenţă, sedare, confuzie)B. HiposalivaţieC.Stază la nivel biliarD.Scăderea imunităţii datorită împiedicării reacţiei antigen-anticorpE.

(pag. 113)

F2633208. Antihistaminicele H1:Sunt utile ca medicaţie simptomatică în alergiiA. Se opun reacţiei antigen-anticorpB. Modifică mai ales tulburările de permeabilitate capilarăC.Se utilizează în edem angioneurotic, afecţiuni pruriginoaseD.Se utilizează în criza de astmăE.

(pag. 113-114)

F2633209. Antihistaminicele H1 pot accentua efectele:AlcooluluiA. ProgesteronuluiB. ReserpineiC.OpioidelorD.AndrogenilorE.

(pag. 114)

F2633210. Sunt antihistaminice H1-blocante:PrometazinaA. ClorpromazinaB. ProclorperazinaC.AlimemazinaD.ClemastinaE.

(pag. 114-115)

F2633211. Prometazina:Are efect sedativ foarte intensA. Are efect antiemetic, anticolinergicB. Are efect alfa-adrenoliticC.Este contraindicată în stări depresiveD.La nivel central, are efect excitantE.

(pag. 114-115)

F2633212. Prometazina are următoarele efecte secundare:AstenieA. SomnolenţăB.



AmeţeliC.HipersalivaţieD.BronhoconstricţieE.

(pag. 115)

F2633213. Clorfenoxamina:Este un antihistaminicA. Are efecte anticolinergice centraleB. Este contraindicată în adenomul de prostatăC.Are efecte colinergice centraleD.Este contraindicată în glaucomE.

(pag. 116)

F2633214. Clemastina:Este cel mai potent antihistaminicA. Are timp de înjumătăţire scurtB. Are efecte sedative slabeC.Efectul unei doze durează 8-12 oreD.Produce excitaţie centrală marcatăE.

(pag. 116)

F2633215. Astemizolul:Nu are efect sedativA. Se administrează în posologie unicăB. Nu are efect anticolinergicC.Are timp de înjumătăţire scurtD.Are efecte dopaminergiceE.

(pag. 119)

F2633216. Secreţia hormonului de creştere (GH) este stimulată de:Somatostatină (GH-RIH);A. GH-RH hipotalamic;B. Stress;C.Hiperglicemie;D.Estrogeni.E.

(pag. 629)

F2633217. Care din afirmaţii sunt incorecte:Renina şi enzima de conversie transformă angiotensinogenul în angiotensina II;A. Hipokalemia stimulează secreţia de aldosteron;B. Corticosteroizii stimulează gluconeogeneza hepatică;C.Asupra metabolismului proteic corticosteroizii au efect anabolic;D.Androgenii sunt steroizi cu 21 atomi de carbon.E.

(pag. 616-618)

F2633218. Selectaţi afirmaţiile care sunt corecte:Vasopresina este nonapeptid ciclic antidiuretic;A. Receptorii hormonali membranari suferă fenomenul de up şi down regulation, in funcţie de concentratia plasmatică a hormonului;

B.

Fosfodiesteraza amplifică acţiunea cAMP;C.Hormonii adenohipofizari sunt trophormoni;D.Corticotropina se formează în hipotalamus.E.



(pag. 630,566,624)

F2633219. Care din hormonii enumeraţi prezintă efect hiperglicemiant:Glucagonul;A. Insulina;B. Hormonii androgeni;C.Hormonul somatotrop;D.Hormonii glucocorticoizi.E.

(pag. 604,628,616)

F2633220. Afirmaţiile incorecte cu privire la hormonul tireotrop (TSH) sunt:Are ca precursor pro-opiomelanocortina;A. Controlează toate etapele de biosinteză ale hormonilor tiroidieni (T3 şi T4);B. Acţionează prin sistemul adenilatciclază-cAMP;C.Are o structură lipoproteică;D.Creşterea concentraţiei de T3 şi T4 determină in hipotalamus sinteza unui factor inhibitor.E.

(pag. 626,629)

F2633221. Care afirmaţii sunt corecte:Somatostatina este un hormon endocrin si paracrin;A. Somatotropina se formează din proopiomelanocortină;B. ACţ-ul stimulează sinteza de glucocorticoizi în corticosuprarenală;C.Dopamina inhibă sinteza şi eliberarea prolactinei;D.Serotonina este 5-hidroxitriptofanul.E.

(pag. 563,627,629)

F2633222. Care din hormonii enumeraţi au receptori membranari:Cortizolul;A. Adrenalina;B. Glucagonul;C.Angiotensina II;D.Progesteronul.E.

(pag. 574)

F2633223. Indicaţi care din hormonii enumeraţi reacţionează cu proteina Gi cu scăderea cAMP-ului:Glucagonul;A. Corticotropina;B. Adrenalina (prin receptorii alfa2) ;C.Somatostatina;D.Angiotensina II.E.

(pag. 574)

F2633224. Care din afirmaţiile referitoare la insulină sunt corecte:Activează adenilatciclaza;A. Activează fosfodiesteraza;B. Are structură polipeptidică monocatenară;C.Este secretată ca răspuns la hiperglicemie;D.Are receptori ce conţin domenii cu activitate proteinkinazică.E.

(pag. 598-603)

F2633225. Indicaţi afirmatiile corecte referitoare la paraţormon:Are acţiune hipocalcemiantă;A.



Scade excreţia renală a calciului şi stimulează absorbţia intestinală;B. Inhibă resorbţia osoasă;C.Acţionează prin creşterea cAMP;D.Acţionează asupra cromatinei nucleare în celulele ţinta activând transcrierea unor gene.E.

(pag. 574,593)

F2633226. Indicaţi care afirmaţii nu sunt corecte:ACţ-ul stimulează secreţia glucocorticoizilor;A. Aldosteronul este secretat de zona fasciculată a corticosuprarenalei;B. Medulosuprarenala produce catecolamine;C.TSH-ul controlează sinteza şi secreţia hormonilor tiroidieni;D.Calcitonina are receptori intracelulari influentând transcripţia unor gene.E.

(pag. 612,574)

F2633227. Care din hormonii enumeraţi nu au receptori pe suprafaţa membranelor celulare:Corticosteroizii;A. Adrenalina;B. Estradiolul;C.Paraţormonul;D.Calcitriolul.E.

(pag. 571)

F2633228. Indicaţi care afirmaţii sunt corecte cu privire la cAMP:Activează proteinkinaza C;A. Produce disocierea subunităţilor reglatoare ale proteinkinazei A;B. Activează proteinkinaza A prin fosforilare;C.Reprezintă mesagerul secund;D.Se leagă de proteina G.E.

(pag. 573,578)

F2633229. Care hormoni intervin în metabolismul fosfo-calcic:Glucagonul;A. Paraţormonul;B. Calcitriolul;C.Calcitonina;D.Insulina.E.

(pag. 592)

F2633230. Indicaţi afirmaţiile incorecte:Complexul alfa-s-GTP din structura proteinkinazei A activează adenilatciclaza;A. Proteina Gp se cuplează cu fosfolipaza C;B. Receptorii insulinei sunt tetrameri de tipul alfa2 beta2;C.Situsurile de legare a insulinei se găsesc pe subunitătile alfa;D.Fosfodiesteraza creşte concentraţia de cAMP.E.

(pag. 579,578)

F2633231. Mecanismul de acţiune al hormonilor polipeptidici se caracterizează prin următoarele:Hormonul pătrunde liber prin membrana celulelor ţintă;A. Hormonul se fixează pe un receptor specific de pe membrana celulelor ţintă;B. Hormonul interacţionează cu un receptor citoplasmatic şi apoi unul nuclear;C.Hormonul legat de receptorul membranar şi proteinele Gs activează adenilat cilaza;D.cAMP-ul constituie al 2-lea mesager.E.



(pag. 572, 578)

F2633232. Selectaţi afirmaţiile incorecte în legătură cu hormonul de creştere (GH):Stimulează biosinteza proteinelor;A. Stimulează lipoliza;B. Creşte metabolizarea glucozei în ţesuturi;C.Inhibă gluconeogeneza hepatică;D.Este un polipeptid format din 191 resturi aminoacidiceE.

(pag. 628)

F2633233. Reglarea sintezei şi eliberării hormonului de creştere (GH) se realizează astfel:Somatostatina (GH-RIH) hipotalamică are efect inhibitor;A. GH-RH hipotalamic cu efect inhibitor;B. Somatomedina C are efect inhibitor;C.GH circulant inhibă propria secreţie;D.Hiperglicemia stimulează secreţia de GH.E.

(pag. 628, 629)

F2633234. Alegeţi afirmaţiile corecte în legătură cu prolactina:Este o proteină formată din 199 resturi aminoacidice;A. Se formează în celulele lactotrope din hipotalamus;B. Controlează iniţierea şi întreţinerea lactaţiei;C.Dopamina activează sinteza şi secreţia;D.Se formează din pro-opiomelanocortină.E.

(pag. 628-629)

F2633235. Acţiunea insulinei asupra metabolismului glucidic se manifestă prin:Creşterea permeabilităţii membranei celulare pentru glucoză;A. Inhibarea gluconeogenezei hepatice;B. Stimularea glicogenolizei;C.Inducerea sintezei fosfoenolpiruvat carboxilazei hepatice;D.Inducerea sintezei glucokinazei.E.

(pag. 601)

F2633236. Acţiunea insulinei asupra metabolismului lipidic şi proteic se manifestă prin:Inhibarea lipolizei şi stimularea lipogenezei;A. Stimularea lipolizei şi inhibarea lipogenezei;B. Stimularea biosintezei proteinelor;C.Inhibarea lipazei hormon sensibilă;D.Intensificarea cetogenezei.E.

(pag. 602-603)

F2633237. Selectaţi afirmaţiile corecte privind insulina:Are structură polipeptidică monocatenară;A. Conţine în structură 3 punţi disulfurice;B. Este sintetizată sub forma unui precursor (pre-pro-insulină);C.Insulina conţine 31 resturi de aminoacizi;D.Transformarea proinsulinei în insulină are loc în aparatul Golgi.E.

(pag. 598-599)

F2633238. Secreţia de insulină este influenţată astfel:Hiperglicemia stimulează secreţia;A.



Somatostatina, produsă de celule D din pancreas, inhibă secreţia;B. Polipeptidul gastric inhibitor (GIP) inhibă secreţia;C.Aminoacizii (Arg, Lys, Leu) stimulează secreţia;D.Adrenalina stimulează secreţia.E.

(pag. 600)

F2633239. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitoare la insulină:Receptorii insulinici posedă domenii cu activitate proteinkinazică;A. Inhibă cAMP-fosfodiesteraza;B. Determină creşterea concentraţiei cAMP-ului;C.Este secretată ca răspuns la hipoglicemie;D.Inhibă glicogen fosforilaza.E.

(pag. 600-601)

F2633240. Care afirmaţii sunt corecte privind glucagonul:Este sintetizat de celule ß din insulele Langerhans ale pancreasului;A. Are efect hiperglicemiant;B. Are o structură polipeptidică cu 2 punţi disulfurice;C.Este sintetizat sub formă de precursor;D.Hiperglicemia stimulează secreţia de glucagon.E.

(pag. 603-604)

F2633241. Acţiunea metabolică a glucagonului se realizează prin:Activarea sistemului adenilat ciclază-cAMP;A. Stimularea gluconeogenezei hepatice;B. Activarea glicolizei;C.Activarea ß-oxidării acizilor graşi, în hepatocite;D.Activarea transformării glucozei în acizi graşi.E.

(pag. 604)

F2633242. Mecanismul biochimic de acţiune al paraţormonului se manifestă prin următoarele:La nivel intestinal favorizează absorbţia calciului;A. Inhibă 1alfa-hidroxilaza renalăB. Favorizează resorbţia osoasă cu eliberarea ionilor de calciu şi fosfat;C.La nivel renal creşte reabsorbţia calciului şi favorizează eliminarea fosfaţilor;D.Inhibă resorbţia osoasă.E.

(pag. 593-594)

F2633243. Selectaţi care dintre afirmaţii nu sunt corecte:Hormonul paratiroidian (Pţ) are acţiune hipocalcemiantă;A. Eliberarea Pţ-ului este stimulată de hipocalcemie;B. Calcitonina inhibă resorbţia osoasă;C.Calcitriolul acţionează prin intermediul receptorilor membranari şi a sistemului adenilat ciclază-cAMP;D.Calcitriolul reprezintă 24,25-dihidroxicalciferol.E.

(pag. 593, 595-597)

F2633244. Enzima care transformă noradrenalina în adrenalină:Se numeşte feniletanolamino-N-metil transferază;A. Are ca şi coenzimă N10-metil-tetrahidrofolic;B. Este indusă de cortizol;C.Este localizată în celulele cromafine din medulosuprarenală;D.Are o localizare ubicuitară.E.



(pag. 609)

F2633245. Mecanismul biochimic de acţiune al adrenalinei se manifestă astfel:Activează glicogen fosforilaza;A. Activează glicogen sintetaza;B. Stimulează lipoliza;C.Prin intermediul ß-receptorilor adrenergici, activează adenilat ciclaza;D.Acţionează prin intermediul cGMPE.

(pag. 610)

F2633246. Selectaţi afirmaţiile incorecte referitor la adrenalină:Biosinteza are loc din tiramină;A. Timpul de înjumătăţire este scurt (t1/2 = 10-30 secunde);B. Produşii de catabolizare se elimină în cantităţi foarte mici în feocromocitom;C.Acţionează prin intermediul receptorilor membranari cu activitate proteinkinazică;D.Receptorii alfa-2 se cuplează cu proteina Gi cu inhibarea sistemului adenilat ciclază-cAMP.E.

(pag. 609-610)

F2633247. Hormonii glucocorticoizi se caracterizează prin:Sunt sintetizaţi în zona glomerulară a corticosuprarenalei;A. Sunt C21 steroizi;B. Cortizolul are la C17 o grupare -OH;C.Biosinteza porneşte din colesterol;D.t1/2 este de 10-30"E.

(pag. 612-614)

F2633248. Care din hormonii enumeraţi are un -OH la atomul de carbon din poziţia 11Cortizol;A. Corticosteron;B. Progesteron;C.Aldosteron;D.Pregnenolon.E.

(pag. 614)

F2633249. Acţiunile metabolice ale glucocorticoizilor se manifestă astfel:Acţionează prin intermediul receptorilor intracelulari;A. Stimulează gluconogeneza hepatică;B. Reprimă enzimele cheie ale gluconeogenezei;C.Inhibă lipoliza în ţesutul adipos periferic;D.Inhibă fosfolipaza A2, scăzând producţia de prostaglandine şi leucotriene.E.

(pag. 616)

F2633250. Progesterona se caracterizează prin:Se sintetizează din colesterol;A. Este un intermediar comun în biosinteza hormonilor steroidici;B. Este un derivat al androsteronului;C.La gravide este sintetizată în cantităţi mari în placentă;D.Forma circulantă este nelegată de proteine transportoare.E.

(pag. 622-623)

F2633251. În legătură cu receptorii insulinici care afirmaţii nu sunt corecte:Porţiunea citoplasmatică a subunităţii alfa manifestă activitate tirozinkinazică;A.



Lanţurile alfa ale receptorului au localizare intracelulară;B. Receptorul insulinei este fosforilat la câte 2 resturi de Tyr din fiecare lanţ ß;C.Situsul de legare a insulinei este localizat la capetele N-terminale ale lanţurilor alfa;D.Lanţurile alfa şi beta sunt legate prin punţi disulfurice.E.

(pag. 569)

F2633252. Aldosteronul se caracterizează prin:Este un derivat al pregnanului;A. Este un derivat al androstanului;B. Se formează din corticosteronă printr-o hidroxilare şi dehidrogenare la metilul din C18;C.Acţiunea principală se manifestă asupra metabolismului glucidic;D.Este produs în zona fasciculată a cortexului suprarenal.E.

(pag. 612-615)

F2633253. Selectaţi afirmaţiile corecte privind aldosteronul:La nivel renal, determină retenţia ionilor Na+ şi eliminarea ionilor de K+;A. Retenţia de Na+ antrenează eliminarea apei;B. Hiperkalemia şi angiotensina II stimulează eliberarea de aldosteron din cortiosuprarenală;C.Hipokalemia inhibă secreţia de aldosteron din cortexul suprarenal;D.Angiotensina II se formează direct din angiotensinogen sub acţiunea enzimei de conversie.E.

(pag. 616-617)

F2633254. În legătură cu hormoni steroidici care afirmaţii sunt incorecte:Creşterea concentraţiei de K+ în plasmă stimulează secreţia de aldosteron;A. Deshidratarea organismului inhibă eliberarea de renină;B. Enzima de conversie este o transferază;C.17-alfa-hidroxi progesteronul este un intermediar în biosinteza testosteronului;D.FSH stimulează secreţia de testosteron în celulele interstiţiale.E.

(pag. 617, 618, 621.)

F2633255. În legătură cu biosinteza hormonilor tiroidieni alegeţi afirmaţiile incorecte:Ionul de iodura din plasmă este captat de tiroidă printr-un transport activ;A. Ionul de iodura din tiroidă, iodurează resturile de Tyr din structura tireoglobulinei;B. Biosinteza hormonilor tiroidieni este controlată de TSH;C.Tiroida sintetizează în principal T3 şi puţin T4;D.La nivel celular acţionează numai T3.E.

(pag. 587-589)

F2633256. Oxitocina:Se mai numeşte şi hormon antidiuretic;A. Este un nonapeptid având în structură o punte disulfidică;B. Contractă musculatura netedă din uter;C.Este sintetizată de neurohipofiză;D.Stimulează secreţia de lapte.E.

(pag. 630)

F2633257. Hormonii tiroidieni se caracterizează prin:Cresc metabolismul bazal;A. Acţionează prin intermediul receptorilor intracelulari influenţând transcrierea unor gene specifice.B. Nu influenţează biosinteza enzimelor mitocondriale;C.Controlează metabolismul oxidativ, procesele de ardere, au acţiune calorigenă;D.Produc creşterea cAMP-ului.E.



(pag. 591-592)

F2633258. În legătură cu vasopresina selectaţi afirmaţiile incorecte:Vasopresina este un nonapeptid antidiuretic;A. Creşterea osmolarităţii plasmei stimulează secreţia de vasopresină;B. Hemoconcentrarea suprimă secreţia de vasopresină;C.Este sintetizată în adenohipofiză;D.t1/2 este scurt (2-4 minute).E.

(pag. 630-631)

F2633259. Pro-opiomelanocortina este precursorul:Hormonului melanocito-stimulator (MSH);A. Somatostatinei;B. ACţ-ului;C.Lipotropinei;D.Hormonului de creştere.E.

(pag. 626)

F2633260. Indicaţi hormonii sau mecanismele care influenţează secreţia de hormoni corticosuprarenali:ACţ şi TSH;A. Corticotropina;B. Tireotropina;C.Sistemul renină-angiotensină;D.FSH.E.

(pag. 627, 617)

F2633261. Indicaţi care afirmaţii nu sunt corecte:Melatonina este un antagonist al MSH-ului;A. MSH-ul este secretat de hipotalamus;B. MSH-ul are o structură asemănătoare pe o anumită porţiune cu ACţ-ul;C.MSH-ul inhibă activitatea melanocitelor;D.Melatonina este 5-hidroxitriptamina.E.

(pag. 627, 632)

F2633262. Proteinele G se caracterizează prin:Au structură trimerică (alfa, beta, gama);A. Proteinele Gs şi Gi se cuplează cu adenilat ciclaza;B. Dimerul beta, gamma-GTP reprezintă forma activă;C.Proteinele Gp cuplează receptorii hormonali cu sistemul efector al fosfolipazei C;D.Se găsesc distribuite intracelular.E.

(pag. 575)

F2633263. În legătură cu proteinele G selectaţi afirmaţiile care nu sunt corecte:Activarea receptorului prin cuplare cu hormonul şi proteina Gs determină inhibarea adenilat ciclazei;A. Subunitatea alfa-s schimbă GDP cu GTP, se disociază de beta, gama şi activează adenilat ciclaza;B. Proteinele Gp, respectiv subunitatea alfa-p activează fosfolipaza C;C.Hormonii ai căror receptori sunt cuplaţi cu proteinele Gi, determină creşterea concentraţiei de cAMP;D.Complexul H-R-prot Gs, activează direct proteinkinaza A prin fosforilare.E.

(pag. 574, 575.)

F2633264. Mesageri secunzi sunt:AMP;A.



AMP-ciclic;B. Adenilat ciclaza;C.GMP-ciclic;D.Diacilglicerolul (DAG) şi inozitoltrifosfatul (IP3).E.

(pag. 573)

F2633265. În legătură cu sistemul hormonal afirmaţiile incorecte sunt:Receptorii hormonali pot fi reglaţi de concentraţia sanguină a hormonului caracteristic;A. Receptorii hormonali au localizare exclusiv membranară;B. Somatostatina acţionează numai paracrin;C.Hormonii endocrinotropi inhibă secreţia unor glande endocrine;D.Legarea adrenalinei de receptorii alfa2 scade concentraţia de cAMP.E.

(pag. 564, 563, 624)



Tema nr. 34Formularea si biodisponibilitatea medicamentelor

BIBLIOGRAFIE:7. Tehnologie farmaceutica industriala – Sorin Leucuta, Ed. Dacia, 20018. Tehnologie farmaceutica - Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa, Ed. Polirom, Iasi, 2001


F1234001. Alegeti din enunturile urmatoare pe cel care se refera la parametrii care definesc biodisponibilitatea medicamentelor:

cantitatea de substanta medicamentoasa dizolvata din forma farmaceuticaA. concentratia maxima plasmatica dupa administrarea dozeiB. volumul de distributieC.cantitatea biotransformata in metabolit activD.cantitatea absorbita din doza administrata si viteza procesului de absorbtieE.

(pag. 157-194, [8])

F1234002. Care dintre urmatoarele enunturi se refera la cedarea substantei medicamentoase din forma farmaceutica administrata pe o cale de administrare:

structura sa chimicaA. timpul de injumatatire biologicaB. doza administrataC.variabilele de formulare si tehnologia de preparareD.caracteristicile ambalajului primarE.

(pag. 157-194, [8])

F1234003. Care sunt proprietatile fizico-chimice ale unei substante medicamentoase care pot influenta biodisponibilitatea medicamentelor cu cedare imediata:

cantitatea de substanta medicamentoasa legata de proteinele plasmaticeA. pKa si coeficientul de repartitie lipide/apaB. volumul de distributie si clearance-ulC.clearance–ul totalD.constantele de viteza ale absorbtiei, distributiei si eliminariiE.

(pag. 157-194, [8])

F1234004. Cum se defineste in acceptia europeana, un medicament care contine aceeasi entitate terapeutica (substanta medicamentoasa), dar care difera fata de produsul de referinta, al inventatorului, prin forma chimica, prin forma farmaceutica, sau prin continutul de substanta medicamentoasa:

echivalent farmaceuticA. alternativ farmaceuticB. bioechivalentC.echivalent terapeuticD.variatie simplaE.

(pag. 119, [7])

F1234005. Influenta agentilor de viscozitate asupra biodisponibilitatiicresterea vitezei de dizolvare a substantei medicamentoaseA. scaderea vitezei de deplasare a substantei medicamentoase catre membrana absorbantaB. cresterea vitezei de evacuare a continutului stomacalC.solubilizarea micelaraD.



stimularea secretiei biliareE.

(pag. 157-194, [8])

F1234006. Starea chimica a substantelor medicamentoase din formele farmaceutice care poate influenta viteza de dizolvare

polimorfismulA. pKaB. forma de sare sau esterC.coeficientul de difuziuneD.starea anhidraE.

(pag. 157-194, [8])

F1334007. In care situatie de crestere a solubilitatii unei substante medicamentoase in apa se realizeaza o modificare in asocierile moleculelor de apa prin legaturi de hidrogen:

folosirea de cosolventiA. solubilizare micelaraB. complexareC.modificarea structurii chimiceD.hidrotropieE.

(pag. 423)

F1434008. Obiectivul formularii medicamentelor consta in:conferirea unor calitati reproductibile pe scara industriala, astfel incat medicamentul sa produca un efect terapeutic previzibil

A.

conferirea unor calitati nereproductibile pe scara industriala, astfel incat medicamentul sa produca un efect terapeutic previzibil

B.

conferirea unor calitati reproductibile pe scara restransa, astfel incat medicamentul sa produca un efect terapeutic previzibil

C.

conferirea unor calitati reproductibile pe scara industriala, astfel incat medicamentul sa produca un efect terapeutic imprevizibil

D.

conferirea unor calitati reproductibile pe scara industriala, astfel incat medicamentul sa nu produca un efect terapeutic previzibil

E.

(pag. 386, [7])

F1534009. Alegerea căii de administrare depinde de:forma anhidră a substanţei medicamentoaseA. forma hidratată a substanţei medicamentoaseB. biodisponibilitatea substanţei medicamentoaseC.doza substanţei medicamentoaseD.formele polimorfeE.

(pag. 73, [8])

F1534010. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească substanţele auxiliare folosite în formele farmaceutice cu eliberare imediată sunt:

inerţieA. biocompatibilitateB. biodegradabilitateC.antigenitateD.toate variantele de mai susE.

(pag. 74, [8])

F1534011. Dacă pentru anumite preparate farmaceutice forma fizică finală este cea solidă, cele mei întâlnite tipuri de formulare sunt:

soluţieA.



crèmeB. comprimateC.unguenteD.sprayE.

(pag. 73, [8])

F1534012. Formularea unui medicament nu determină:compoziţia calitativă a saA. compoziţia cantitativă a saB. cantităţile aproximative ale fiecărui componentC.cantităţile exacte ale substanţelor medicamentoaseD.cantităţile exacte ale substanţelor auxiliareE.

(pag. 72, [8])

F1534013. În formularea medicamentelor intervin următorii factori cu excepţia:substanţei medicamentoaseA. substanţelor auxiliareB. formei farmaceuticeC.materialelor de condiţionareD.fabricii producătoareE.

(pag. 72, [8])

F1534014. Principalele forme farmaceutice destinate administrării orale sunt:supozitoareA. unguenteB. linimenteC.sisteme transdermiceD.comprimateE.

(pag. 73, [8])

F1634015. Biodisponibilitatea absoluta compara forma farmaceutica cu o forma administrata:pe cale oralaA. pe cale intravenoasaB. pe cale nazalaC.pe cale rectalaD.pe cale peroralaE.

(pag. 119)

F1634016. Ce se întelege prin "randomizare"?administrarea de placeboA. comparatia efectelor obtinute pe grupe de bolnavi tratati paralelB. studii clinice controlateC.alegerea la întîmplarea bolnavilorD.cercetare încrucisataE.

(pag. 109)

F1634017. Cea mai precisa, sensibila si reproductibila modalitate de evaluare a bioechivalentei:test in vivo la animalA. test in vitroB. test in vivo pe subiecti umani, masurând concentratia substantei active în sânge în functie de timpC.test in vivo la om masurând un efect farmacologic intens corespunzazor substantei active în functie te timpD.determinari clinice comparativeE.



(pag. 123)

F1634018. Din câte etape este alcatuit studiul clinic al unui nou medicament?treiA. patruB. cinciC.douaD.zeceE.

(pag. 108)

F1634019. În general se considera bioechivalente doua formulari a caror viteza si marime a absorbtiei nu difera cu mai mult de:

5%A. 10%B. 20%C.0,5%D.1%E.

(pag. 136)

F1634020. Numarul de subiecti la studii de bioechivalenta nu poate fi mai mic decât:25A. 20B. 6C.12D.10E.

(pag. 125)

F2134021. Care din urmatoarele substante auxiliare actioneaza datorita tensiunii de vapori ?plasticizantiA. hidrofobizantiB. emulgatoriC.agenti propulsoriD.solubilizantiE.

(pag. (8) 78)

F2134022. In formularea unui medicament intervin urmatorii factori, cu exceptia:substantei medicamentoase si a substantelor auxiliareA. formei farmaceuticeB. caii de administrareC.procedeului de fabricatieD.cronofarmacocineticii substantei medicamentoaseE.

(pag. 72 - 73, [7])

F2134023. In formularea unui medicament intervin urmatorii factori, cu exceptia:substantei medicamentoase si a substantelor auxiliareA. formei farmaceuticeB. caii de administrareC.procedeului de fabricatieD.cronofarmacocineticii substantei medicamentoaseE.

(pag. 72 - 73, [7])

F2134024. Pentru medicamentele administrate pe cale orala, studiile de biodisponibilitate sunt necesare totdeauna, cu exceptia cazului cand:



produsul este cu eliberare imediata si contine o substanta medicamentoasa cunoscuta, cu o absorbtie sub 70 % sau cu o eliminare presistemica mai mare de 70 %

A.

produsul este cu eliberare imediata si contine o substanta cunoscuta cu viteza de dizolvare mica sau care prezinta instabilitate

B.

produsul este cu eliberare modificata si contine o substanta medicamentoasa cunoscutaC.produsul este cu eliberare modificata si contine o substanta medicamentoasa cunoscuta cu domeniu terapeutic larg

D.

produsul contine o noua substanta medicamentoasaE.

(pag. 121, [7])

F2134025. Agentii tensioactivi pot influenta biodisponibilitatea substantei active prin urmatoarele, in afara de:

favorizarea umectariiA. includerea in miceleB. modificarea timpului de evacuare din stomacC.modificarea permeabilitatii celulareD.micsorarea constantei dielectrice a mediuluiE.

(pag. 191, [8])

F2134026. Un polimorf metastabil al unei substante farmaceutice se diferentiaza de forma cristalina stabila prin aceea ca prezinta:

un continut mai mic de energie liberaA. viteza mai mica de dizolvare in apaB. un continut mai mare in energie liberaC.biodisponibilitate inferioaraD.stabilitate mai mareE.

(pag. 188, [8])

F2134027. Prin micronizarea substantei medicamentoase se mareste atat biodisponibilitatea cat si toleranta comprimatelor care contin urmatoarele substante active, cu exceptia celor cu:

griseofulvinaA. aspirinaB. nitrofurantoinaC.sulfametinD.digoxinaE.

(pag. 187, [8])

F2234028. Care este elementul esential in etapa biofarmaceutica , dupa administrarea medicamentuluimentinerea integritatii formei farmaceuticeA. dizolvarea substantei medicamentoaseB. evitarea efectului primului pasaj intestinalC.absorbtiaD.metabolizareaE.

(pag. I.Popovici, 164)

F2234029. Care dintre urmatoarele enunturi se refera la posibilitatea influentarii cedarii substantei medicamentoase din forma farmaceutica administrata pe o cale de administrare

structura receptorilor biologiciA. timpul de injumatatire biologicaB. doza administrataC.variabilele de formulare si tehnologia de preparareD.caracteristicile ambalajului primarE.

(pag. I.Popovici,163)



F2234030. Care dintre enunturile urmatoare se refera la parametrii care definesc biodisponibilitatea medicamentelor

cantitatea de substanta medicamentoasa dizolvata din forma farmaceuticaA. concentratia maxima plasmatica dupa administrarea dozeiB. volumul de distributieC.cantitatea biotransformata in metabolit activD.cantitatea absorbita din doza administrata si viteza procesului de absorbtieE.


F2234031. Care sunt proprietatile fizico-chimice ale unei substante medicamentoase care pot influenta biodisponibilitatea medicamentelor cu cedare imediata

cantitatea de substanta medicamentoasa legata de proteinele plasmaticeA. pKa si coeficientul de repartitie lipide/apaB. volumul de distributie si clearance-ulC.clearance–ul totalD.constantele de viteza ale absorbtiei, distributiei si eliminariiE.


F2234032. Care este influenta agentilor de viscozitate asupra biodisponibilitatiicresterea vitezei de dizolvare a substantei medicamentoaseA. scaderea vitezei de deplasare a substantei medicamentoase catre membrana absorbantaB. cresterea vitezei de evacuare a continutului stomacalC.solubilizarea micelaraD.stimularea secretiei biliareE.


F2234033. Care este proprietatea chimica a substantelor medicamentoase din formele farmaceutice care poate influenta viteza de dizolvare



F2234034. Ce este un medicament "generic" sau multisursa interschimbabilun produs la care autorizatia de comercializare s–a obtinut pe baza unui dosar complet, farmaceutic, toxicologic, clinic

A.

o specialitate careia I s-a determinat biodisponibilitateaB. o specialitate care este un echivalent farmaceutic la care s-a dovedit bioechivalenta cu produsul inventatorului

C.

un medicament oficinalD.un medicament magistralE.

(pag. Leucuta,120)

F2234035. Cum poate fi dovedita bioechivalenta a doua medicamentenu este necesar, ci se asuma, daca sint echivalente sau alternative farmaceuticA. dovedind ca biodisponibilitatile lor ( viteza si marimea absorbtiei) sint similareB. dovedind ca au efecte similare sub aspectul eficientei si sigurantei cliniceC.s-au supus testului de dizolvare in vitroD.s-a dovedit echivalenta chimica a substantei medicamentoaseE.

(pag. Leucuta,120)



F2234036. Cum se defineste un medicament care contine aceeasi entitate terapeutica (substanta medicamentoasa), dar care difera fata de produsul de referinta , al inventatorului, prin forma chimica, prin forma farmaceutica, sau prin continutul de substanta medicamentoasa

echivalent farmaceuticA. alternativ farmaceuticB. bioechivalentC.echivalent terapeuticD.variatie simplaE.

(pag. Leucuta,120)

F2234037. Cum se calculeaza aria de sub curba concentratiilor medicamentoase plasmatice in functie de timp, in vederea aprecierii marimii absorbtiei sistemice

se face suma ariei de sub curba de la timpul zero la timpul ultimei prelevari, cu aria extrapolata de la timpul ultimei prelevari de proba biologica pina la infinit

A.

se determina aria de sub curba prin metoda trapezelor, pina la timpul ultmei prelevari de probe biologiceB. se face raportul concentratiei plasmatice la ultima prelevare, cu constanta de viteza a eliminariiC.se determina fractia dozei absorbite prin masurarea efectului fiziologicD.se determina timpul de rezidenta mediuE.

(pag. Leucuta,114)

F2234038. In ce caz exista proportionalitate intre doza administrata si marimea ariei de sub curba concentratiilor medicamentoase plasmatice

cinetica de ordinul zeroA. cinetica de ordinul intiiB. cind intervin enzimele de metabolizare in procesul de absorbtieC.cind medicamentul se administreaza pe o cale extravascularaD.cind eliminarea medicamentului se face prin biotransformareE.

(pag. Popovici, 170)

F2234039. In ce caz timpul la care se realizeaza concentratia maxima dupa administrare extravasculara (Tmax), are o valoare mare

cind viteza de absorbtie este mareA. cind viteza de absorbtie este micaB. dupa administrarea preparatelor cu cedare imediataC.dupa administrarea preparatelor cu cedare prelungitaD.cind constanta de viteza a absorbtiei este micaE.

(pag. Popovici,173)

F2234040. Ce este biodisponibilitatea absolutacantitatea de substanta medicamentoasa cedata din forma farmaceutica la locul de administrareA. cantitatea de substanta medicamentoasa absorbita din forma farmaceutica in circulatia generalaB. cantitatea de substanta medicamentoasa absorbita nemodificat, comparativ cu aceeasi doza administrata intravenos

C.

cantitatea de substanta medicamentoasa care ajunge la receptoriD.cantitatea de substanta medicamentoasa care intra in circulatia enterohepaticaE.


F2234041. Ce este biodisponibilitatea relativacantitatea de medicament administrata subiectilor care participa la studiul de biodisponibilitateA. viteza de absorbtie a substantei medicamentoaseB. cantitatea de substanta medicamentoasa care ajunge in circulatia generala dupa administrarea unei solutii apoase a acesteia, pe cale intravenoasa

C.

cantitatea de substanta medicamentoasa absorbita in circulatia generala dintr-un produs farmaceutic testat,administrat pe cale extravasculara,in comparatie cu un produs de referinta (standard)

D.



biodisponibilitatea realizata in biofaza, comparativ cu cea sistemicaE.

(pag. Leucuta,114)

F2234042. In ce cazuri este justificata evaluarea biodisponibilitatii medicamentelorin cazul solutiilor medicamentoase injectabileA. in cazul perfuziilorB. cind se urmareste un efect topicC.cind absorbtia sistemica poate fi micsorata de natura, cantitatea si reactivitatea excipientilor formei farmaceutice

D.

in cazul comprimatelor si capsulelorE.

(pag. Leucuta,111)

F2234043. Care sunt variabilele tehnologice care pot influenta biodisponibilitateamarimea particulelorA. prezenta excipientilor in cantitate mare intr-un comprimatB. polimorfismul particulelor substantei medicamentoaseC.utilizarea unor substante medicamentoase usor solubile in apaD.forta de comprimare la masinile de comprimatE.

(pag. Leucuta,112)

F2234044. Criteriul statistic de apreciere a bioechivalentei in cazul marimii absorbtiei si a concentratiei plasmatice maxime

testul t dublu unilateral (Schuirman) pentru intervalul de incredere 90% sa fie in domeniul de bioechivalenta admis de organismul de reglementare (Agentia Nationala a Medicamentului)

A.

marimea absorbtiei determinata prin metoda trapezelorB. constanta de viteza a absorbtieiC.diferenta intre valorile medii ale produsului test si a celui de referintaD.raportul valorilor medii logaritmice ale parametrilor analizati, intre produsul testat si cel de referintaE.

(pag. Leucuta,142)

F2234045. Care dintre mecanismele de transport prin membranele biologice este intilnit mai frecvent la absorbtia substantelor medicamentoase

pinocitozaA. fagocitozaB. transportul activC.transportul prin perechi de ioniD.transportul pasivE.

(pag. Popovici,176)

F2234046. Care dintre formele farmaceutice de uz oral are o biodisponibilitate mai mare in comparatie cu toate celelalte

solutieA. emulsieB. suspensieC.capsulaD.comprimatE.

(pag. Popovici,186)

F2234047. In cazul substantelor medicamentoase care prezinta polimorfism, solubilitatea si viteza de dizolvare mai mari se intilnesc in unul din urmatoarele cazuri

forma amorfaA. forma cubicaB. forma paralelipipedicaC.



forma acicularaD.forma metastabilaE.

(pag. Popovici,188)

F2234048. Forme farmaceutice cu administrare cutanata care sunt destinate doar absorbtiei sistemice a substantelor medicamentoase

unguenteA. pasteB. geluriC.crèmeD.sisteme terapeutice transdermiceE.

(pag. Popovici,161)

F2234049. Care este procesul cinetic in care transferul moleculelor substantei medicamentoase este posibil doar in prezenta unui transportor

ordinul unuA. ordinul zeroB. ordinul doiC.monocompartimentatD.bicompartimentatE.

(pag. Popovici,169)

F2234050. Cind se poate substitui un medicament cu altulcind contin aceeasi substanta medicamentoasaA. cind doza substantei medicamentoase este aceeasiB. cind s-a determinat biodisponibilitatea unuia dintre produseC.cind s-a dovedit existenta bioechivalentei celor doua produseD.cind s-a dovedit prin studii de farmacologie clinica eficienta si siguranta clinica a ambelor produseE.

(pag. Popovici,185)

F2234051. In ce caz bioechivalenta a doua produse farmaceutice este imperios necesar sa fie cunoscuta

solutii apoaseA. comprimateB. comprimate care contin o substanta medicamentoasa usor solubila in apaC.comprimate care contin o substanta medicamentoasa cu domeniu terapeutic ingustD.solutii injectabileE.

(pag. Popovici,185)

F2234052. Ce proprietate biofarmaceutica a unor comprimate care contin o substanta medicamentoasa greu solubila in apa, se determina in mod special, spre a putea aprecia comportamentul la absorbtie

continutul in substanta activaA. uniformitatea maseiB. prezenta germenilor saprofitiC.viteza de dizolvare in apaD.sarcina electrostaticaE.

(pag. Popovici,187)

F2234053. Ce reprezinta dispersiile solide ale unor substante medicamentoase, din punct de vedere biofarmaceutic

un sistem farmaceutic in care substanta medicamentoasa este complexataA. o dispersie microcristalina sau o solutie solida cu viteza de dizolvare crescutaB. o pulbere sau un amestec de pulberiC.



un granulat cu particule aproape sfericeD.peleteE.

(pag. Popovici,187)

F2234054. Cum poate fi asigurata absorbtia orala a eritromicinei, substanta care se degradeaza chimic la pH acid

se administreaza cu alimenteA. se administreaza pe stomacul golB. se administreaza sub forma unor comprimate acoperite gastrorezistente, enterosolubileC.se administreaza sub forma unor esteri ( stearat) care au coeficient de repartitie lipide apa foarte mareD.nu se poate administra pe cale oralaE.

(pag. Popovici,190)

F2234055. Care este organismul de reglementare a modului de efectuare a studiilor de bioechivalenta in tara noastra, si care poate inregistra si aproba spre fabricatie produsele generice bioechivalente cu ale inovatorilor

ministerul sanatatiiA. facultatile de farmacieB. facultatile de medicinaC.colegiul farmacistilor din RomaniaD.agentia nationala a medicamentuluiE.

(pag. Leucuta,118)

F2334056. In care situatie de crestere a solubilitatii unei substante medicamentoase in apa se realizeaza o modificare in asocierile moleculelor de apa prin legaturi de hidrogen:

folosirea de cosolventiA. solubilizare micelaraB. complexareC.modificarea structurii chimiceD.hidrotropieE.

(pag. 423)

F2334057. Care factori nu sunt luati in consideratie in studiile de biodisponibilitate ale unui medicament:

factori fiziciA. factori chimiciB. factori farmaceuticiC.factori tehnologiciD.factori climatericiE.

(pag. 111)

F2534058. Un medicament formulat modern trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii, cu exceptia:toxicitate marcata,A. forma farmaceutica stabila,B. forma farmaceutica usor acceptata de catre pacient,C.forma farmaceuticasa asigure un dozaj corect,D.sa fie activ terapeutic.E.

(pag. Popovici/72)

F2534059. Formularea nu este definita ca:selectionarea calitativa a substantei medicamentoase,A. selectionarea cantitativa a substantei medicamentoase,B. selectionarea calitativa a substantelor auxiliare,C.



selectionarea cantitativa a substantelor auxiliare,D.alegerea substantelor medicamentoase in functie de culoarea lor.E.

(pag. Popovici/72)

F2534060. Conditiile de calitate pentru un produs ideal formulat sunt:instabilitatea,A. sa fie mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor,B. sa fie iritant,C.toxicitatea,D.lipsa efectelor adverse.E.

(pag. Popovici/72)

F2534061. In formularea unui medicament intervin urmatoarii factori, cu exceptia:caii de administrare,A. formei farmaceutice,B. metodei de obtinere a materialelor de ambalaj,C.substantelor auxiliare,D.substantei medicamentoase.E.

(pag. Popovici/72)

F2534062. Nu se administreaza oral:comprimate,A. sisteme terapeutice transdermice,B. solutii,C.emulsii U/A,D.suspensii apoase.E.

(pag. 72/Popovici)

F2534063. Referitor la hidroxietilceluloza, utilizata la obtinerea comprimatelor cu matrita hidrofila, sunt adevarate afirmatiile:

este biodegradabila,A. este un polimer biocompatibil si nebiodegradabil,B. nu este inerta fata de moleculele ionizate,C.nu este inerta fata de moleculele neionizate,D.nu se hidrateaza cu apa.E.

(pag. 75/Popovici)

F2534064. Nu intervin in formularea medicamentelor:substanta medicamentoasa,A. forma farmaceutica,B. fabrica producatoare,C.materialele de conditionare,D.substantele auxiliare.E.

(pag. 72/Popovici)

F2534065. Se tine seama la alegerea căii de administrare depinde de:formele polimorfeA. forma hidratată a substanţei medicamentoaseB. forma anhidră a substanţei medicamentoaseC.biodisponibilitatea substanţei medicamentoaseD.doza substanţei medicamentoaseE.

(pag. 73/Popovici)



F2534066. Sunt destinate administrarii pe cale orala:unguente,A. comprimate,B. supozitoare,C.sisteme transdermice,D.linimente.E.

(pag. 73/Popovici)

F2534067. Precizati care din urmataotrele forme farmaceutice sunt solide:soluţie,A. spray,B. unguente,C.crème,D.comprimate.E.

(pag. 73/Popovici)

F2534068. Substanţele auxiliare folosite în formele farmaceutice cu eliberare imediată indeplinesc aceste conditii:

biocompatibilitate,A. biodegradabilitate,B. antigenitate,C.inerţie,D.toate variantele de mai sus.E.

(pag. 74/Popovici)

F2534069. Nu reprezinta tipuri de echivalenţă:echivalenta farmaceutică,A. echivalenţa farmacologică,B. echivalenţa chimică,C.echivalenţa sublimă,D.bioechivalenţa.E.

(pag. 179/Popovici)

F2634070. Ipratropiul:Este utilizat în bronşită cronică obstructivă, cu hipersecreţie de mucusA. Se administrează oralB. Are acţiune anticolinesterazicăC.Fluidifică secreţia bronşică (mucolitic)D.Stimulează receptorii M1-colinergiciE.

(pag. 198)

F2634071. Acţionează prin inhibarea 5-lipoxigenazei:MontelukastA. PranlukastB. ZileutonC.AbciximabulD.ZafirlukastE.

(pag. 203)

F2634072. Sunt antagonişti compettitivi ai receptorilor Cys LT-1:DinoprostulA. MisoprostolulB.



MontelukastulC.FluticazonaD.SalbutamolulE.

(pag. 203)

F2634073. Care dintre următoarele antiastmatice acţionează prin blocarea receptorilor M-colinergiciCromoglicatul de sodiuA. IpratropiuB. NedocromilulC.KetotifenulD.IzoprenalinaE.

(pag. 201)

F2634074. Sunt alfa, beta-adrenomimetice neselective:TerbutalinaA. ClenbuterolulB. BambuterolulC.IzoprenalinaD.AdrenalinaE.

(pag. 196)


F1234075. Bioechivalenta a doua medicamente este dovedita daca:sint echivalente sau alternative farmaceutic;A. biodisponibilitatile lor ( viteza si marimea absorbtiei) sint similare;B. dupa administrarea in aceleasi doze molare au efecte similare sub aspectul eficientei si sigurantei cliniceC.s-au supus testului de dizolvare in vitroD.s-a dovedit echivalenta chimica a substantei medicamentoaseE.

(pag. 120, [7])

F1234076. Care dintre factorii enumerati, favorizeaza cresterea absorbtiei substantelor medicamentoase prin membranele biologice

forma neionizata a substantei medicamentoaseA. forma ionizata a substantei medicamentoaseB. structuri moleculare cu un coeficient mic de repartitie lipide / apaC.structuri moleculare cu un coeficient mare de repartitie lipide / apaD.indicele terapeutic mare al substantei medicamentoaseE.

(pag. 157-194, [8])

F1234077. Etapele care descriu farmacocinetica unei substante medicamentoase in organismabsorbtiaA. distributiaB. metabolizareaC.excretiaD.interactiunea cu receptoriiE.

(pag. 157-194, [8])

F1234078. Factori care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si implicit absorbtia sa in circulatia generala (conform ecuatiei Noyes -Whitney)

coeficientul de repartitie lipide/ apaA.



suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoaseB. solubilitatea substantei medicamentoaseC.utilizarea unui precursor medicamentosD.grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolvaE.

(pag. 22, [7])

F1234079. Factori specifici formei farmaceutice care pot influenta biodisponibilitatea substantelor medicamentoase

lipofilia substantei medicamentoaseA. tipul formei farmaceuticeB. forma amorfa sau cristalina a particulelor substantei medicamentoaseC.natura si cantitatea excipientilorD.procedeul de fabricare a medicamentuluiE.

(pag. 111, [7])

F1234080. In ce cazuri din cele enumerate mai jos, are loc cresterea absorbtiei substantelor medicamentoase prin membranele biologice

substante medicamentoase acizi slabi la un pH acidA. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalinB. structuri moleculare cu lipofilie scazutaC.structuri moleculare cu lipofilie crescutaD.molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazutE.

(pag. 157-194, [8])

F1234081. Pentru calcularea biodisponibilitatii medicamentelor avem nevoie sa cunoastem concentratia substantei medicamentoase

din organismA. din singeB. legata de proteinele plasmaticeC.din vecinatatea receptorilorD.din urinaE.

(pag. 112, [7])

F1234082. Starea fizica a particulelor substantelor medicamentoase din formele farmaceutice care poate influenta viteza de dizolvare


(pag. 157-194, [8])

F1334083. Care afirmatii sunt corecte privind relatia intre testele in vitro si biodisponibilitate:mici modificari in formulare nu determina diferente in absorbtieA. diferente sesizabile "in vitro" nu se regasesc in diferente la fel de mari "in vivo"B. nu exista teste "in vitro" care sa prevada biodisponibilitateaC.studiile de biodisponibilitate asigura reproductibilitatea caracteristicilor biologice ale formei farmaceuticeD.diferentele individuale si patologice intre pacient nu vor determina modificari ale posologieiE.

(pag. 117)

F1334084. Care factori privind formularea substantelor medicamentoase intr-un produs farmaceutic depind de pacient:

proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoaseA.



proprietatile fizico-chimice ale substantelor auxiliareB. proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoaseC.afectiunea pentru care este indicata substanta medicamentoasaD.caracteristici de varsta, sexE.

(pag. 386-400)

F1334085. Care sunt criteriile obiective in formularea solutiilor medicamentoase:realizarea solubilitatii doriteA. asigurarea stabilitatii chimiceB. evitarea contaminarii microbieneC.asigurarea aspectuluiD.asigurarea caracteristicilor organolepticeE.

(pag. 422)

F1334086. Care sunt proprietatile derivate din structura chimica a substantei medicamentoase:marimea particulelorA. curgerea pulberiiB. proprietati de comprimareC.compatibilitatea substantei medicamentoase cu excipientiiD.punctul de topireE.

(pag. 388)

F1334087. Care sunt solutiile extractive fitoterapice:infuziiA. decocturiB. tincturiC.extracte fluideD.extracte moiE.

(pag. 111)

F1334088. Ce afirmatii sunt corecte privind biodisponibilitatea absoluta:se asigura dupa administrarea unei doze pe cale i.v.A. 100% din doza administrata ajunge in circulatia sistemicaB. se studiaza in cercetarea clinica a unui nou medicamentC.se obtin informatii despre farmacocinetica substantei medicamentoaseD.este o biodisponibilitate comparativaE.

(pag. 111)

F1334089. Ce fel de substante ridica probleme biofarmaceutice:substante cu domeniu terapeutic ingustA. substante cu solubilitate redusa in apaB. substante asociate cu cantitati mari de excipientC.substante care se absorb la un anumit segment al tractului digestivD.substante cu solubilitate crescuta in apaE.

(pag. 112)

F1334090. Cu ce este utila farmacistului biodisponibilitatea absoluta:in stabilirea regimului de dozare optima a medicamentuluiA. in evaluarea unor interactiuni potentialeB. in compararea vitezei de absorbtie a medicamentelorC.in cunoasterea reactiilor secundareD.in evaluarea vitezei de absorbtie a substantei medicamentoaseE.



(pag. 111)

F1334091. Diferenta de mai mult de 20% in orice parametru este considerata semnificativ statistic pentru substante medicamentoase cu domeniu terapeutic ingust ca:

diazepamA. digoxinaB. fenitoinaC.carbamazepinaD.teofilinaE.

(pag. 117)

F1334092. Ineficienta produsului testat fata de cel de referinta se caracterizeaza prin:ariile de sub curba egaleA. marimea absorbtiei egalaB. viteza de absorbtie este mica la produsul testatC.neatingerea valorii concentratiei minime eficaceD.activitatea farmacologica crescuta pentru produsul testatE.

(pag. 116-117)

F1334093. Produsul de referinta sau standard poate fi:o solutie apoasa a substantei medicamentoaseA. o suspensie apoasa a substantei medicamentoaseB. produsul inventatorului, primul introdus pe piataC.o alta forma farmaceuticaD.o noua forma farmaceuticaE.

(pag. 113)

F1434094. Factorii care pot influenta biodisponibilitatea unui medicament sunt:recipientul de conditionare primaraA. constanta de disociere a substantei medicamentoaseB. cantitatea excipientilorC.eliminarea presistemicaD.locul de aplicareE.

(pag. 112, [7])

F1434095. In vederea formularii unui produs farmaceutic se tine seama:de proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoaseA. de proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoaseB. de proprietatile fizico-chimice ale excipientilor si adjuvantilorC.de variabilele fluxului tehnologicD.numai de particularitatile diferitelor cai de administrareE.

(pag. 386, [7])

F1434096. Preformularea:reprezinta prima faza de studiu despre forma farmaceuticaA. reprezinta prima faza de studiu despre substanta medicamentoasaB. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale moleculei substantei medicamentoaseC.presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale substantelor farmaceutice auxiliareD.presupune prepararea unei forme farmaceuticeE.

(pag. 388, [7])

F1434097. Proprietatile fundamentale ale substantei medicamentoase sunt:solubilitateaA.



marimea particulelorB. punctul de topireC.compresibilitateaD.unghiul de repausE.

(pag. 388, [7])

F1534098. Determinarea biodisponibilităţii în lichidele biologice se realizează prin:determinarea efectului pe oameniA. testul de dizolvareB. determinări în sângeC.determinări efectuate pe animaleD.determinări în urinăE.

(pag. 181, [8])

F1534099. Excipientul folosit în realizarea unei forme farmaceutice poate influenţa:realizarea formei farmaceuticeA. stabilitatea formei farmaceuticeB. biodisponibilitatea formei farmaceuticeC.toxicitatea formei farmaceuticeD.numai variantele a şi c sunt corecteE.

(pag. 75, [8])

F1534100. Factorii fiziologici care influenţează biodisponibilitatea la absorbţia pe cale orală:tehnologia de preparareA. gradul de umplere al tractului gastro-intestinalB. irigarea cu sânge a mucoasei gastro-intestinaleC.motilitatea tractului gastro-intestinalD.compoziţia sucurilor digestiveE.

(pag. 186, [8])

F1534101. Farmacistul poate influenţa biodisponibilitatea unui medicament alegând:starea fizică a substanţei medicamentoaseA. forma farmaceuticăB. starea chimică a substanţei medicamentoaseC.culoarea medicamentuluiD.tehnologia de preparareE.

(pag. 186, [8])

F1534102. În cazul administrării extravasculare biodisponibilitatea este influenţată de:factori specifici substanţei medicamentoaseA. culoarea substanţei medicamentoaseB. factori specifici formei farmaceuticeC.factori fiziologiciD.factori patologiciE.

(pag. 186, [8])

F1534103. Nu se recomandă substituirea unui medicament cu altul când:substanţa medicamentoasă are indice terapeutic îngustA. se utilizează antiaritmiceB. se utilizează antianginoaseC.se utilizează antidiabeticeD.se folosesc în tratament analgezice-antipireticeE.



(pag. 185, [8])

F1534104. Polimerii hidrofili folosiţi pentru obţinerea comprimatelor cu matriţă hidrofilă sunt:biocompatibiliA. biodegrababiliB. inerţie faţă de moleculele din tractul gastro-intestinalC.de culoare verdeD.foarte solubili în apăE.

(pag. 75, [8])

F1534105. Tipurile de biodisponibilitate existente în plan ştiinţific sunt:absolutăA. staticăB. relativăC.optimizaţionalăD.relativă optimăE.

(pag. 179, [8])

F1634106. Biodisponibilitatea este data de:compozitia formei farmaceuticeA. natura excipientilorB. viteza absorbtiei substantei ativeC.marimea absorbtiei substantei activeD.forma cristalina a substantei activeE.

(pag. 111)

F1634107. Criterii de validare a metodelor de dozare folosite la studii de bioechivalenta:precizieA. stabilitateB. sensibilitateC.specificitateD.inexactitateE.

(pag. 129-130)

F1634108. Etapa pre-clinica a unui medicament cuprinde urmatoarele studii:chimiceA. farmacocineticeB. biologiceC.toxicologiceD.cliniceE.

(pag. 107)

F1634109. Factori chimici care influenteaza biodisponibilitatea unui medicament:solubilitateaA. lipofiliaB. forma cristalinaC.constanta de disociereD.cantitatea excipientilor folositiE.

(pag. 111)

F1634110. În studii de bioechivalenta se determina concentratia metabolitilor când, substanta activa:este un precursorA.



nu se poate determina datorita absentei unei metode analitice corespunzatoareB. sufera o conversie rapida si completaC.este o molecula chiralaD.are un timp de înjumatatire lungaE.

(pag. 128)

F1634111. La prelevarea probelor biologice în studiile de bioechivalenta sunt importante:frecventa prelevarilorA. durata prelevarilorB. cauza prelevarilorC.modalitatea prelevarilorD.conditiile prelevarilorE.

(pag. 129)

F1634112. Medicamente "generice" sunt:medicamente care prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa în ceea ce priveste substanta medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta

A.

medicamente alternative farmaceuticeB. medicamente care nu prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa în ceea ce priveste substanta medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta

C.

medicamente echivalente farmaceutice bioechivalenteD.pro-droguriE.

(pag. 120)

F1634113. Studiile clinice controlate pot fi:paraleleA. încrucisateB. lineareC.secventialeD.relativeE.

(pag. 109-110)

F1634114. Studiile de bioechivalenta sunt necesare:la solutii parenterale intramusculare sau subcutanateA. la vaccinuriB. la siropuriC.la unguenteD.la capsuleE.

(pag. 122)

F2134115. Prin formularea unui medicament se determina:proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoaseA. proprietatile toxicologice ale substantei medicamentoaseB. activitatea terapeutica a compusului activC.compozitia calitativa a formei farmaceuticeD.compozitia cantitativa a formei farmaceuticeE.

(pag. (8) 72)

F2134116. Alegerea caii de administrare depinde de:substantele auxiliare prezente in compozitia preparatuluiA. viteza de actiune doritaB. biodisponibilitatea substantei medicamentoaseC.



durata tratamentuluiD.procedeul de fabricatie folosit la obtinerea formei farmaceuticeE.

(pag. (8) 73)

F2134117. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea medicamentelor actioneaza datorita capacitatii de gonflare:

agenti de acoperire neentericaA. solubilizantiB. agenti de ingrosareC.dezagregantiD.pseudoemulgatoriE.

(pag. (8) 78)

F2134118. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea unui medicament actioneaza asupra stabilitatii fizico-chimice:

antioxidantiA. chelatantiB. conservanti antimicrobieniC.substante pentru ajustarea pH-uluiD.izotonizantiE.

(pag. (8) 79)

F2134119. Alegeti formele farmaceutice critice din punct de vedere biofarmaceutic:preparate solide orale cu substante usor solubileA. preparate solide orale cu substante greu solubileB. forme solide enterosolubileC.solutii perfuzabileD.suspensii oraleE.

(pag. (8) 180)

F2134120. Probleme de biodisponibilitate pot pune substante medicamentoase care prezinta urmatoarele proprietati famacocinetice:

solubilitate mica in fluidele digestiveA. instabilitate in sucul gastricB. absorbtie in domenii limitate ale tractului gastrointestinalC.efect pregnant al primului pasaj hepaticD.efect redus al primului pasaj hepaticE.

(pag. (8) 180)

F2134121. Substituirea unui medicament cu altul nu este recomandata in urmatoarele cazuri:cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mareA. cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic micB. pentru medicamente la care raportul dintre cantitatea de substanta medicamentoasa si substantele auxiliare este mai mare de 1:5

C.

pentru substante medicamentoase care prezinta o absorbtie uniforma de-a lungul tractului digestivD.pentru substantele medicamentoase utilizate in maladii cu morbiditate ridicataE.

(pag. (8) 185)

F2134122. Factorii fiziologici care influenteaza biodisponibilitatea preparatelor orale sunt:pH-ul sucurilor digestiveA. irigarea cu sange a mucoasei gastrointestinaleB. interactiunea cu medicamente prezente in organismC.prezenta alimentelorD.



motilitatea gastrointestinalaE.

(pag. (8) 193)

F2134123. In general, biodisponibilitatea unei substante medicamentoase administrata intern se mareste prin:

reducerea dimensiunii particulelorA. micsorarea gradului de dispersie al substantei activeB. utilizarea de polimorfi stabiliC.folosirea formei anhidreD.folosirea substantei amorfeE.

(pag. 72 - 73, [7])

F2134124. In general, biodisponibilitatea unei substante medicamentoase administrata intern se mareste prin:

reducerea dimensiunii particulelorA. micsorarea gradului de dispersie al substantei activeB. utilizarea de polimorfi stabiliC.folosirea formei anhidreD.folosirea substantei amorfeE.

(pag. 72 - 73, [7])

F2134125. Forma anhidra a unei substante se diferentiaza de cea hidratata prin:continut mai ridicat in energie internaA. viteza mai mare de dizolvareB. eficacitate terapeutica inferioaraC.biodisponibilitate mai micaD.stabilitatea cea mai mareE.

(pag. 189, [8])

F2134126. In faza farmacocinetica, substanta medicamentoasa dintr-o forma farmaceutica administrata pe cale orala, parcurge urmatoarele etape:

eliberarea din forma farmaceuticaA. dizolvareaB. absorbtiaC.distributiaD.eliminareaE.

(pag. 163, [8])

F2134127. biodisponibilitatea este maxima (100 %) in cazul administrarii de :perfuziiA. solutii de uz internB. injectii intramusculareC.injectii subcutanateD.injectii intravenoaseE.

(pag. 158, [8])

F2134128. Farmacistul poate influenta biodisponibilitatea unui medicament prin:alegerea starii fizice si chimice a substantei medicamentoaseA. alegerea adjuvantilorB. formulare corectaC.preparare corespunzatoareD.corectarea unor parametri fiziologiciE.



(pag. 186, [8])

F2134129. Formularea, ca etapa in realizarea unui medicament, consta in:obtinerea unor date privind proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase (solubilitatea, constanta de ionizare, coeficientul de partitie, polimorfismul, etc.)

A.

obtinerea unor date privind unele proprietati derivate (secundare) ale substantei medicamentoaseB. alegerea optima a parametrilor fizico-chimici si biofarmaceutici ai substantei medicamentoaseC.alegerea optima a parametrilor tehnologici de realizare a medicamentuluiD.alegerea cea mai adecvata a recipientelor de conditionare a medicamentuluiE.

(pag. 72, [8])

F2134130. Dupa administrarea perorala, substanta medicamentoasa parcurge in faza biofarmaceutica urmatoarele etape:

eliberarea din forma farmaceuticaA. dizolvarea si difuziunea in mediul de cedareB. absorbtiaC.distributiaD.eliminareaE.

(pag. 163, [8])

F2134131. Absorbtia nu este implicata in biodisponibilitatea substantei active cand medicamentul este administrat pe cale:

intravenoasaA. oralaB. intramuscularaC.intraarterialaD.subcutanataE.

(pag. 165, [8])

F2134132. Factorii specifici substanţei medicamentoase care influenteaza biodisponibilitatea sunt:solubilitatea, viteza de dizolvareA. tipul de forma farmaceuticaB. marimea particulelor substantei solideC.cantitatea si compozitia sucurilor gastriceD.polimorfismulE.

(pag. 168 - 188, [8])

F2134133. In general, pentru marirea vitezei de absorbtie a unei substante active administrate intern se recomanda:

folosirea de polimorfi stabiliA. marirea gradului de dispersieB. folosirea de polimorfi cu energie libera mai mareC.acoperirea cu peliculeD.retinerea substantei active intr-o matrita hidrofobaE.

(pag. 189 - 190, [8])

F2234134. Care sunt etapele care descriu farmacocinetica unei substante medicamentoase in organismabsorbtiaA. distributiaB. metabolizareaC.excretiaD.interactiunea cu receptorii biologiciE.

(pag. I.Popovici,Lupuleasa,163)



F2234135. Care este locul din care se preleveaza probe biologice in vederea calcularii biodisponibilitatiiorganismA. singeB. proteinele plasmaticeC.vecinatatea receptorilorD.urinaE.


F2234136. Care sunt factorii care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si implicit absorbtia sa in circulatia generala

coeficientul de repartitie lipide/ apaA. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoaseB. solubilitatea substantei medicamentoaseC.utilizarea unui precursor medicamentosD.grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolvaE.

(pag. I.Popoici,186)

F2234137. In care situatie are loc cresterea absorbtiei substantelor medicamentoase prin membranele biologice

substante medicamentoase acizi slabi la un pH acidA. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalinB. structuri moleculare cu lipofilie scazutaC.structuri moleculare cu lipofilie crescutaD.molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazutE.


F2234138. Care sunt factorii specifici formei farmaceutice care pot influenta biodisponibilitatea substantelor medicamentoase

lipofilia substantei medicamentoaseA. tipul formei farmaceuticeB. forma amorfa sau cristalina a particulelor substantei medicamentoaseC.natura si cantitatea excipientilorD.procedeul de fabricare a medicamentuluiE.


F2234139. Starea fizica a particulelor substantelor medicamentoase din formele farmaceutice care poate influenta viteza de dizolvare



F2234140. In care din cazurile de mai jos are loc o crestere a absorbtiei substantelor medicamentoase prin membranele biologice

moleculele substantelor medicamentoase in stare neionizataA. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalinB. structuri moleculare cu lipofilie scazutaC.structuri moleculare cu lipofilie crescutaD.molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazutE.




F2234141. Care sunt factorii fiziologici care pot micsora biodisponibilitatea unor medicamente administrate oral

viteza evacuarii continutului stomacal in intestin si motilitatea intestinalaA. circulatia enterohepaticaB. fluxul sanguin localC.eliminarea presistemica prin efectul primului pasaj hepaticD.natura,cantitatea si reactivitatea excipientilorE.

(pag. Leucuta,112)

F2234142. Care sunt consecintele unei biodisponibilitati mici, insuficiente, asupra nivelurilor medicamentoase plasmatice, in comparatie cu o biodisponibilitate practic totala

concentratia maxima este mai micaA. concentratia maxima este mai mareB. timpul necesar atingeiri concentratiei maxime este mai lungC.timpul necesar atingerii concentratiei maxime este mai scurtD.exista riscul nerealizarii concentratiei minime eficienteE.

(pag. Leucuta,115)

F2234143. Care sunt parametrii utilizati in mod obisnuit la evaluarea farmacocinetica a biodisponibilitatii si a bioechivalentei produselor farmaceutice solide de uz oral cu cedare imediata

aria de sub curbaA. concentratia plasmatica maximaB. timpul necesar realizarii concentratiei plasmatice maximeC.constanta de viteza a eliminariiD.clearance-ulE.

(pag. Leucuta,112,131)

F2234144. Care sunt factorii care pot influenta absorbtia substantelor medicamentoase prin difuzie pasiva

grosimea membraneiA. suprafata de absorbtieB. gradientul de concentratieC.coeficientul de difuzie al substanteiD.gradul de saturare al transportorilorE.

(pag. Popovici,176)

F2234145. Care dintre proprietatile fizice ale particulelor substantei medicamentoase formulate intr-un preparat farmaceutic, poate influenta biodisponibilitatea

solubilitateaA. viteza de dizolvareB. marimea particulelorC.forma cristalina sau amorfaD.starea anhidra sau hidratataE.

(pag. Popovici,186)

F2234146. Care dintre formele chimice ale substantei medicamentoase incorporata intr-un medicament, poate influenta biodisponibilitatea

acid sau baza neionizate, ori sare solubilaA. tensiunea interfacialaB. esterC.complexD.precursor medicamentos bioreversibilE.

(pag. Popovici,186)



F2234147. Care dintre substantele medicamentoase enumerate sufera un important efect al primului pasaj, cu reducerea semnificativa a biodisponibilitatii

pentazocinaA. lidocainaB. propranololulC.clorpromazinaD.fierulE.

(pag. Popovici,194)

F2234148. Metode oficiale in farmacopee pentru studiul vitezei de dizolvae al substantelor medicamentoase din comprimate si capsule

metoda cu flux continuu e solventA. metoda paharuluiB. metoda cu mai multe compartimenteC.metoda cosuletului rotativD.metoda agitatorului cu paletaE.

(pag. Popovici,197)

F2234149. Care sunt parametrii empirici independenti de model pentru evaluarea profilului de dizolvare in vitro a medicamentelor

procentul de substanta medicamentoasa dizolvat pina la o anumita perioada de timpA. timpul mediu de dizolvareB. viteza de dizolvareC.solubilitatea intrinsecaD.temperatura de lucruE.

(pag. Popovici,199)

F2234150. Care sunt parametri ai absorbtiei , mai frecvent folositi, care se pot folosi la corelarea cu rezultatele testului de dizolvare in vitro

clearance-ulA. volumul de distributieB. marimea ariei de sub curbaC.concentratia maxima si timpul maximuluiD.constantele de viteza ale schimbului intre compartimenteE.

(pag. Popovici,199)

F2234151. Care sunt caile de administrare pentru medicamente la care se intentioneaza un efect sistemic, la care biodisponibilitatea este corespunzatoare

oralaA. parenteralaB. rectalaC.cutanataD.periduralaE.

(pag. Popovici,157)

F2234152. Care sunt caile de administrare parenterala utilizate in cazuri de urgentaintracardiacaA. subarahnoidianaB. intraarticularaC.intraarterialaD.epiduralaE.

(pag. Popovici,158)



F2234153. Care sunt caile de administrare prin care se poate evita efectul primului pasaj hepaticsublingualaA. oralaB. nazalaC.vaginalaD.rectalaE.

(pag. Popovici,159)

F2234154. Care sunt factorii de formulare ai unui medicament care pot influenta cedarea substantei medicamentoase

reologia produsuluiA. vehiculul sau excipientiiB. substantele auxiliareC.variabilele tehnologiceD.recipientul de ambalareE.

(pag. Popovici,163)

F2234155. Cum poate fi crescuta disponibilitatea substantei medicamentoase greu solubile din comprimate de uz oral

asocierea unui umectantA. adausul de excipienti dezagreganti sau superdezagregantiB. utilizarea unor complecsi cu ciclodextrineleC.folosirea unor dispersii solideD.utilizarea unei alte cai de administrare, deoarece solubilitatea sa nu poate fi modificataE.

(pag. Popovici,192)

F2234156. Prin ce poate influenta prezenta alimentelor in stomac, absorbtia si biodisponibilitatea din comprimate orale

prin formarea de complecsi greu absorbabiliA. cresterea viscozitatii mediuluiB. reducerea motilitatii stomacaleC.modificarea pH-ului stomacalD.efectul primului pasajE.

(pag. Popovici,193)

F2234157. Ce particularitati are studiul incrucisat de administrare a medicamentelor in vederea determinarii biodisponibilitatii/bioechivalentei

creste numarul de subiectiA. fiecare subiect primeste fiecare din cele doua produse cercetate, la un anumit interval de timp, intr-o ordine intimplatoare

B.

fiecare subiect este propriul martor al celor doua produse testateC.este un studiu orbD.este un studiu dublu orbE.

(pag. Leucuta,113)

F2234158. Care sunt prevederi ale protocolului cu subiectii voluntari in studiile de biodisponibilitate/bioechivalenta

se vor reduce la minimum diferentele de virsta si greutate corporalaA. se vor folosi subiecti in virsta de peste 50 aniB. se vor folosi voluntari sanatosi, pe baza examinarii medicale si a testelor de laborator clinicC.administrarea medicamentelor se face pe stomacul golD.regimul de viata si alimentar va fi standardizat in ziua prelevarii probelor biologiceE.



(pag. Leucuta,113)

F2234159. Care este frecventa si durata prelevarii probelor biologice ( singe) in determinarile de biodisponibilitate/bioechivalenta cu administrarea unor doze unice

pe o perioada de timp egala cu trei pina la cinci timpi de injumatatie biologica ai substantei medicamentoase cercetate

A.

trei prelevari, in faza absorbtiei, a maximului si a eliminariiB. cite 3-4 prelevari in faza absorbtiei, in jurul concentratiei maxime si in faza eliminariiC.se fac recoltari doar in perioada absorbtiei, caci aceasta conteaza in biodisponibilitateD.se fac recoltari doar in faza eliminarii caci esential este sa se determine constanta de viteza a eliminariiE.

(pag. Leucuta,113)

F2234160. Ce criterii de validare se aplica la metoda de determinare cantitativa a substantei medicamentoase in probele biologice, in vederea determinarii bioechivalentei medicamentelor

specificitateA. sensibilitateB. stabilitateC.precizie si acurateteD.in acest tip de studii se foloseste doar metoda radioimunodozarii, pentru care nu se solicita validareaE.

(pag. Leucuta,130)

F2334161. Diferenta de mai mult de 20% in orice parametru este considerata semnificativ statistic pentru substante medicamentoase cu domeniu terapeutic ingust ca:

diazepamA. digoxinaB. fenitoinaC.carbamazepinaD.teofilinaE.

(pag. 117)

F2334162. Ineficienta produsului testat fata de cel de referinta se caracterizeaza prin:ariile de sub curba egaleA. marimea absorbtiei egalaB. viteza de absorbtie este mica la produsul testatC.neatingerea valorii concentratiei minime eficaceD.activitatea farmacologica crescuta pentru produsul testatE.

(pag. 115)

F2334163. Un medicament poate fi substituit cu altul atunci cand:ambele contin aceeasi substanta medicamentoasaA. substanta medicamentoasa are un indice terapeutic ingustB. substanta medicamentoasa este utilizata in tratamentul bolilor cu morbidiitate ridicataC.cele doua medicamente sunt bioechivalenteD.substantele medicamentoase sunt instabile in tractul gastrointestinalE.

(pag. 185)

F2334164. Factorii fiziologici care influenteaza biodisponibilitatea la absorbtie pe cale orala sunt:agentii de viscozitateA. enzimele si flora bacterianaB. irigarea cu sange a mucoasei gastrointestinaleC.tehnologia de fabricareD.solubilitatea si viteza de dizolvareE.

(pag. 193)



F2334165. Influenta agentilor de viscozitate asupra biodisponibilitatii consta in:cresterea vitezei de golire a stomaculuiA. descresterea motilitatii intestinaleB. scaderea vitezei de dizolvare a substantei medicamentoaseC.micsorarea vitezei de golire a stomaculuiD.scaderea vitezei de deplasare a moleculei de substanta dizolvata catre membranele de absorbtieE.

(pag. 191)

F2334166. Stabilirea efectelor farmacologice la om se face avand ca subiecti:persoane mature, sanatoase, intre 20-40 de aniA. persoane peste 60 de aniB. o singura persoanaC.persoane care sufera de afectiuni croniceD.persoane a caror greutate corporala nu are abateri mai mari de 10% fata de cea idealaE.

(pag. 184)

F2334167. Proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase care influenteaza biodisponibilitatea sunt:

efectul primului pasaj hepaticA. marimea particulelorB. polimorfismulC.hranaD.lipofiliaE.

(pag. 186)

F2334168. Prezinta biodisponibilitate superioara:substantele necristalizate, amorfeA. substantele cu apa de cristalizareB. substantele anhidreC.substantele aflate in forma polimorfa stabilaD.substantele aflate in forma polimorfa metastabilaE.

(pag. 188-189)

F2334169. Care sunt proprietatile derivate din structura chimica a substantei medicamentoase:marimea particulelorA. curgerea pulberiiB. proprietati de comprimareC.compatibilitatea substantei medicamentoase cu excipientiiD.punctul de topireE.

(pag. 388)

F2334170. Care sunt criteriile obiective in formularea solutiilor medicamentoase:realizarea solubilitatii doriteA. asigurarea stabilitatii chimiceB. evitarea contaminarii microbieneC.asigurarea aspectuluiD.asigurarea caracteristicilor organolepticeE.

(pag. 422)

F2334171. Ce caracteristici sunt urmarite la agentii de crestere a viscozitatii folositi in formularea unei solutii:

imbunatatirea gustuluiA.



imbunatatirea curgeriiB. prelevarea dozelorC.formarea de complecsi cu substantele medicamentoaseD.coloratiaE.

(pag. 425)

F2334172. Care sunt solutiile extractive fitoterapice:infuziiA. decocturiB. tincturiC.extracte fluideD.extracte moiE.

(pag. 430, 435)

F2334173. Ce afirmatii sunt corecte privind biodisponibilitatea absoluta:se asigura dupa administrarea unei doze pe cale i.v.A. 100% din doza administrata ajunge in circulatia sistemicaB. se studiaza in cercetarea clinica a unui nou medicamentC.se obtin informatii despre farmacocinetica substantei medicamentoaseD.este o biodisponibilitate comparativaE.

(pag. 111)

F2334174. Cu ce este utila farmacistului biodisponibilitatea absoluta:in stabilirea regimului de dozare optima a medicamentuluiA. in evaluarea unor interactiuni potentialeB. in compararea vitezei de absorbtie a medicamentelorC.in cunoasterea reactiilor secundareD.in evaluarea vitezei de absorbtie a substantei medicamentoaseE.

(pag. 111)

F2334175. Ce fel de substante ridica probleme biofarmaceutice:substante cu domeniu terapeutic ingustA. substante cu solubilitate redusa in apaB. substante asociate cu cantitati mari de excipientC.substante care se absorb la un anumit segment al tractului digestivD.substante cu solubilitate crescuta in apaE.

(pag. 112)

F2334176. Care afirmatii sunt corecte in ceea ce priveste protocolul experimental:fiecare subiect este propriul sau martorA. numarul de subiecti este de cel putin 6B. numarul de subiecti este de cel putin 12C.numarul de subiecti este de cel putin 20D.subisctii sa aiba greutatea corporala in jur de 60-70 kgE.

(pag. 113)

F2334177. Care afirmatii sunt corecte privind relatia intre testele in vitro si biodisponibilitate:mici modificari in formulare nu determina diferente in absorbtieA. diferente sesizabile "in vitro" nu se regasesc in diferente la fel de mari "in vivo"B. nu exista teste "in vitro" care sa prevada biodisponibilitateaC.studiile de biodisponibilitate asigura reproductibilitatea caracteristicilor biologice ale formei farmaceuticeD.diferentele individuale si patologice intre pacient nu vor determina modificari ale posologieiE.



(pag. 117)

F2534178. Nu fac parte din categoria substantelor auxiliare cu rol corector al caracterelor organoleptice:

aromatizantii,A. conservantii antimicrobieni,B. edulcorantii,C.antispumantii,D.colorantii.E.

(pag. 79/Popovici)

F2534179. Promotorii de absorbtie:sunt substante auxiliare,A. sunt substante active,B. scad biodisponibilitatea unor substante active,C.scad biodisponibilitatea unor substante auxiliare,D.cresc biodisponibilitatea unor substante active.E.

(pag. 77/Popovici)

F2534180. Excipientii influenteaza:realizarea formei farmaceutice,A. stabilitatea formei farmaceutice,B. biodisponibilitatea substantei active,C.toxicitatea substantei active,D.sunt corecte raspunsurile a) si c).E.

(pag. 75/Popovici)

F2534181. Promotorii de absorbtie:amelioreaza eliberarea substantei active,A. impiedica dizolvarea substantei active,B. cresc viteza de dizolvare a substatei active,C.cresc absorbtia substantei active,D.impiedica pasajul transmembranar.E.

(pag. 77-78/Popovici)

F2534182. Formele polimorfe metastabile, fata de cele stabile, au:puncte de topire ridicate,A. puncte de topire scazute,B. solubilitate mica in apa,C.solubilitate mai mare in apa,D.activitate biologica superioara.E.

(pag. 79/Popovici)

F2534183. Formularea unui medicament determină:cantităţile exacte ale substanţelor auxiliareA. cantităţile aproximative ale fiecărui componentB. compoziţia calitativă a saC.cantităţile exacte ale substanţelor medicamentoaseD.compoziţia cantitativă a saE.

(pag. 72/Popovici)

F2534184. Pentru obţinerea comprimatelor cu matriţă hidrofilă nu se folosesc polimeri hidrofili:foarte solubili în apăA.



inerţie faţă de moleculele din tractul gastro-intestinalB. biocompatibiliC.de culoare verdeD.biodegrababiliE.

(pag. 75/Popovici)

F2534185. Excipientul folosit în realizarea unei forme farmaceutice poate influenţa:numai variantele b) şi c) sunt corecte,A. realizarea formei farmaceutice,B. stabilitatea formei farmaceutice,C.toxicitatea formei farmaceutice,D.biodisponibilitatea formei farmaceutice.E.

(pag. 75/Popovici)

F2534186. In plan stiintific exista urmatoarele tipuri de biodisponibilitate:optimizaţionalăA. staticăB. relativă optimăC.relativăD.absolutăE.

(pag. 179/Popovici)

F2534187. Determinarea biodisponibilităţii în lichidele biologice nu se realizează prin:determinări în urinăA. testul de dizolvareB. determinări în sângeC.determinarea efectului pe oameniD.determinări efectuate pe animaleE.

(pag. 181/Popovici)

F2534188. Este recomandabila substituirea unui medicament cu altul când:se folosesc în tratament antiinflamatoare,A. se folosesc în tratament analgezice,B. se utilizează antidiabetice,C.se utilizează antiaritmice,D.substanţa medicamentoasă are indice terapeutic îngust.E.

(pag. 185/Popovici)

F2534189. Biodisponibilitatea unui medicament poate fi influentata alegând:mirosul formei farmaceuticeA. starea chimică a substanţei medicamentoaseB. tehnologia de preparareC.culoarea medicamentuluiD.forma farmaceuticăE.

(pag. 186/Popovici)

F2534190. La administrare extravasculara biodisponibilitatea este influentata de:factori specifici formei farmaceutice,A. factori fiziologici,B. factori patologici,C.factori specifici substanţei medicamentoase,D.culoarea substanţei medicamentoase.E.



(pag. 186/Popovici)

F2534191. Factorii fiziologici care influenţează biodisponibilitatea la absorbţia pe cale orală:compoziţia sucurilor digestiveA. irigarea cu sânge a mucoasei gastro-intestinaleB. tehnologia de preparareC.motilitatea tractului gastro-intestinalD.gradul de umplere al tractului gastro-intestinalE.

(pag. 186/Popovici)

F2534192. Biodisponibilitatea se carecterizeaza prin urmatorii parametri:cantitatea relativa de substanta medicamentoasa absorbita care ajunge in circulatia sanguinaA. cantitatea de substanta medicamentoasa absorbita care ajunge in urinaB. viteza cu care se produce absorbtiaC.viteza cu care se produce eliminarea din organism a substantei activeD.viteza cu care se produce eliminarea metabolitilor din organismE.

(pag. 178/Popovici)

F2534193. Biodisponibilitatea absoluta este raportul intre:concentratia sanguina a substantei medicamentoase obtinute cu forma farmaceutica de testatA. concentratia sanguina a substantei medicamentoase obtinute dupa administrarea s.c.B. concentratia in urina a substantei medicamentoase obtinute cu forma farmaceutica de testatC.concentratia in urina a substantei medicamentoase obtinute dupa administrarea s.c.D.concentratia sanguina a substantei medicamentoase dupa administrarea injectiei i.v.E.

(pag. 179/Popovici)

F2534194. Echivalenta chimica presupune:doua forme farmaceutice destinate unei cai de administrare comuneA. doua forme farmaceutice destinate unor cai de administrare diferiteB. de exemplu comprimate si capsuleC.doze identice ale aceleiasi substante medicamentoaseD.doze identice din substante medicamentoase diferiteE.

(pag. 179/Popovici)

F2534195. Aria de sub curba concentratiei sanguine functie de timp:este cantitatea totala de substanta medicamentoasa din circulatieA. este cantitatea totala de substanta medicamentoasa din urinaB. se foloseşte la determinarea biodisponibilitatiiC.este cantitatea totala de substanta medicamentoasa din forma farmaceuticaD.este utilizata in calculele farmacocineticeE.

(pag. 181/Popovici)

F2634196. Sunt medicamente contraindicate la astmatici:PenicilineleA. BarbituriceB. ParasimpatoliticeleC.ParasimpatomimeticeleD.ß-simpatoliticeE.

(pag. 195-196)

F2634197. Care dintre următoarele antiastmatice se poate administra oral:SalbutamolulA.



TerbutalinaB. Montelukastul sodicC.IzoprenalinaD.TeofilinaE.

(pag. 197)

F2634198. Mecanismul de acţiune al xantinelor constă în:Inhibarea fosfodiesterazei, cu creşterea AMPcA. Blocarea receptorilor P1-A1 purinergiciB. Stimularea receptorilor alfa adrenergiciC.Blocarea fosfolipazei A2D.Inhibarea selectivă a recaptării serotonineiE.

(pag. 198)

F2634199. Acţiunează sinergic cu teofilina:ParasimaptomimeticeleA. AlopurinolulB. ProbenecidulC.SimpatomimeticeleD.ColchicinaE.

(pag. 200)

F2634200. Acţionează ca inhibitori ai degranulării mastocitare:Cromoglicatul de sodiuA. MontelukastB. ZileutonC.KetotifenulD.NedocromilulE.

(pag. 200)

F2634201. Următoarele efecte adverse apar la administrarea corticosteroizilor pe cale inhalatorie:Atrofia mucoasei respiratoriiA. Candidoze oraleB. Distrugerea smalţului dentarC.Hipertrofia tonsilelor palatineD.Sângerări gingivaleE.

(pag. 202)

F2634202. Dozele de teofilină trebuie reduse în următoarele situaţii:La hipertiroidieniA. La diabeticiB. La obeziC.La fumătoriD.La bolnavii cu insuficienţă hepaticăE.

(pag. 200)

F2634203. Sunt medicamente care interferă cu producerea sau efectul leucotrienelor:ZileutonulA. Motelukastul sodicB. MisoprostolulC.EnprostilulD.SumatriptanulE.



(pag. 203)

F2634204. Sunt antiastmatice cu structură de saligenină:SalmeterolA. FenoterolB. IsoxsuprinaC.SalbutamolD.OrciprenalinăE.

(pag. 196)

F2634205. În tratamentul stării de rău astmatic se folosesc:Teofilina i.v.A. ClemastinaB. Nedocromilul sodicC.Corticosteroizii i.v.D.ZileutonE.

(pag. 195)



Tema nr. 35Conditionarea medicamentelor

BIBLIOGRAFIE:8. Tehnologie farmaceutica - Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa, Ed. Polirom, Iasi, 2001


F1235001. Farmacopeea Romana ed. a X-a cere ca la medicamentele realizate in industrie pe eticheta recipientului trebuie sa se prevada:

perioada de valabilitateA. data eliberarii din fabricaB. temperatura de pastrareC.modul de utilizareD.clasa farmacodinamicaE.

(pag. 38, [FR X])

F1235002. FRX prevede ca in cazul unui medicament conditionat in industrie, pe eticheta caruia este prevazuta doar data de preparare, valabilitatea este de:

1 anA. 2 aniB. 3 aniC.4 aniD.5 aniE.

(pag. 38, [FR X])

F1235003. La medicamentele preparate in industrie pe eticheta recipientului trebuie sa se prevada:valabilitate 2 aniA. valabilitate 3 aniB. valabilitate 4 aniC.valabilitate 5 aniD.perioada de valabilitateE.

(pag. 38, [FR X])

F1235004. Mentionati tipul de sticla recomandat de farmacopee pentru conditionarea solutiilor injectabile si perfuzabile

tip IA. tip IIB. tip IIIC.tip IVD.oricare din cele de mai susE.

(pag. 106, [FR X])

F1235005. Pe eticheta recipientului unui preparat realizat in farmacie trebuie sa se prevada, conform farmacopeei:

valabilitate 1 lunaA. valabilitate 1 anB. valabilitate 2 saptaminiC.data de preparareD.perioada de valabilitateE.



(pag. 38, [FR X])

F1235006. Polimeri din care se prepara recipiente pentru conditionarea medicamentelor:fenoplasteA. aminoplasteB. polimeri termoplasticiC.poliizoprenaD.siliconiciE.

(pag. 111, [8])

F1535007. Care din următoarele aspecte nu reprezintă un avantaj pentru un recipient de condiţionare ideal:

rezistenţa pe un domeniu larg de temperaturăA. să reacţioneze fizic sau chimic cu produsul medicamentosB. rezistenţa la îmbătrânireC.rezistenţa mecanică adecvatăD.impermeabilitate pentru gaze şi lichideE.

(pag. 84, [8])

F1535008. În grupa elastomerilor folosiţi pentru obţinerea recipientelor de condiţionare intră:poliacetaliiA. policarbonaţiiB. cauciucurileC.derivaţii celuloziciD.poliuretaniiE.

(pag. 113, [8])

F1535009. Nu fac parte din categoria polimerilor termoplastici:polietileneleA. polipropileneleB. policlorura de vinilC.policlorura de vinilidenD.cauciucurile siliconiceE.

(pag. 111, [8])

F1535010. Pentru condiţionarea sângelui de uz uman se folosesc recipiente obţinute din sticla:tip IA. tip IIB. tip IIIC.tip IVD.de toate tipurileE.

(pag. 109, [8])

F1535011. Recipientele de condiţionare primară au următoarele roluri cu excepţia rolului:de protecţieA. colorantB. funcţionalC.de identificareD.de informareE.

(pag. 84, [8])

F1535012. Sticla silico-sodo-calcică obişnuită este:tip IA.



tip IIB. tip IIIC.tip IVD.nici un răspuns nu este corectE.

(pag. 109, [8])

F2135013. Acoperirea materialelor de conditionare se face cu urmatoarele, in afara de:silicati vitrifiabiliA. lacuri de rezine naturale sau sinteticeB. siliconeC.parafinaD.otel inoxidabilE.

(pag. 115, [8])

F2135014. Adjuvantii specifici folositi pentru materialele plastice sunt urmatorii, cu exceptia:stabilizantilor chimiciA. bacheliteiB. plastifiantilorC.antioxidantilorD.colorantilorE.

(pag. 110, [8])

F2135015. Proprietatile mecanice ale sticlei se refera la:puritateA. permeabilitateB. sterilizabilitateC.fragilitateD.transparentaE.

(pag. 107 - 108, [8])

F2135016. Proprietatile optice ale sticlei se refera la:permeabilitateA. fragilitateB. sterilizabilitateC.transparentaD.rezistenta hidroliticaE.

(pag. 108, [8])

F2235017. Cum se defineste conditionarea primara a medicamentelorambalarea intr-un recipient care vine in contact direct cu produsul farmaceuticA. invelisul extern al medicamentuluiB. stabilirea indicatiilor de utilizareC.stabilirea tehnologiei de preparareD.conditionarea eliberarii pe prescriptie medicalaE.

(pag. 106)

F2235018. Ce se intelege prin inertie fata de continut a ambalajului unui medicamentizolarea fata de factorii externiA. inertie chimica, sa nu permita reactii chimice intre medicament si materialul recipientuluiB. inocuitateC.rezistenta fizicaD.absenta unor proprietati farmacologice propriiE.



(pag. Popovici,106)

F2235019. Care sunt polimerii utilizati la fabricarea recipientelor pentru conditionarea primara a medicamentelor parenterale

bachelitaA. polimerii termoplasticiB. polivinilpirolidonaC.alcoolul polivinilicD.polidimetilsiloxanulE.

(pag. Popovici,109)

F2235020. Ce avantaj particular are cauciucul natural vulcanizat cu sulfpermeabilitate la gazeA. permeabilitate la vaporiB. etanseitate dupa intepaturaC.rezistenta la imbatrinireD.rezistenta la solventiE.

(pag. Popovici,114)

F2235021. Ce operatie urmeaza ambalarii si marcarii unui produs medicamentosanaliza calitativaA. analiza cantitativaB. analiza microbiologicaC.prelevarea de probe pentru controlD.gruparea, pentru facilitarea manipulariiE.

(pag. Popovici,118)

F2235022. Ce prevedere este obligatorie pe eticheta tuturor produselor farmaceuticemodul de pastrare in diferite conditii climaticeA. modul de utilizare in cazul unor boli asociateB. compozitia completa, calitativa si cantitativaC.data de expirare sau expresia "sa nu fie utilizat mai tirziu de data …"D.numele medicamentului original dupa care produsul a fost reprodusE.

(pag. Popovici,118)

F2235023. Care este rolul plastifiantilor in amestecul cu polimerul termoplastic destinat fabricarii de recipiente de conditionare

intirzie imbatrinireaA. cresc rezistentaB. coloreazaC.efect ignifugD.se insereaza intre lanturile polimerului,conferind supleteE.

(pag. Popovici,110)

F2235024. Care este rolul vulcanizantilor la fabricarea dopurilor din elastomeripermit prelucrarea la temperatrura joasaA. impiedica oxidarea legaturilor nesaturateB. cresc rezistenta mecanicaC.coloreazaD.faciliteaza trecerea de la starea plastica la cea elasticaE.

(pag. Popovici,114)

F2235025. Care sunt avantaje ale sticlei in fabricarea recipientelor de conditionare



volum redusA. greutate redusaB. soliditate mecanica inaltaC.lipsa fragilitatiiD.impermeabilitate absolutaE.

(pag. Popovici,115)

F2335026. Ce intelegeti prin expresia "la rece":- 4° CA. 2-8° CB. 8-10° CC.8-15° CD.0° CE.

(pag. 118)

F2335027. Ce intelegeti prin expresia "la loc racoros":2-8° CA. 15-25° CB. 8-15° CC.8-10° CD.10-15° CE.

(pag. 118)

F2335028. Ce dezavantaj limiteaza folosirea recipientelor din metal:coroziuneaA. impermeabilitatea la gaze, lichideB. opacitateaC.rezistenta la variatii de temperaturaD.rezistenta mecanicaE.

(pag. 114)

F2535029. Conditionarea medicamentelor are urmatoarele roluri, cu exceptia rolului:de informare,A. functional,B. de contaminare a formei farmaceutice,C.de identificare,D.de protectie.E.

(pag. 106/Popovici)

F2535030. Referitor la sticla, nu este adevarata afirmatia:este o macromolecula anorganica,A. este formata din silicati,B. are structura semiorganizata,C.este formata din tetraedri de SiO4,D.poate contine atomi de sodiu.E.

(pag. 106/Popovici)

F2535031. Nu face parte din categoria proprietatilor fundamentale ale sticlei:sterilizabilitatea,A. fragilitatea,B. solubilitatea in apa la cald,C.stabilitatea chimica,D.



puritatea si permeabilitatea.E.


F2535032. Recipientele de sticla se clasifica, conform Farmacopeei Europene, in functie de rezistenta lor hidrolitica in urmatoarele tipuri cu exceptia:

I,A. V,B. II,C.IV,D.III.E.

(pag. 109/Popovici)

F2535033. Sticla de tip IV este:sticla silico-sodico-calcica tratata la suprafata,A. sticla silico-sodico-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica inalta,B. sticla silico-sodico-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica foarte inalta,C.sticla neutra de borosilicat.D.sticla silico-sodico-calcica cu rezistenta hidrolitica joasa.E.

(pag. 109/Popovici)

F2535034. Pentru preparatele parenterale neapoase se utilizeaza sticla:tip I,A. tip II,B. tip III,C.tip IV,D.tip I si II.E.

(pag. 109/Popovici)

F2535035. Nu reprezinta un rol al recipientelor de condiţionare primară, rolul:de informareA. de identificareB. de protecţieC.colorantD.funcţionalE.

(pag. 84/Popovici)

F2535036. Un recipient de condiţionare ideal prezinta urmatoarele avantaje, cu exceptia:rezistenţa mecanică adecvatăA. rezistenţa pe un domeniu larg de temperaturăB. rezistenţa la îmbătrânireC.impermeabilitate pentru gaze şi lichideD.să reacţioneze fizic sau chimic cu produsul medicamentosE.

(pag. 84/Popovici)

F2535037. La condiţionarea sângelui de uz uman de folosesc recipientele obtinute din sticla:tip IIIA. tip IIB. tip IC.tip IVD.de toate tipurileE.

(pag. 109/Popovici)



F2535038. Tipul sticlei silico-sodo-calcică obişnuita este:IV,A. IIB. nici un răspuns nu este corect,C.I,D.III.E.

(pag. 109/Popovici)

F2535039. Precizati care din urmatoarele grupe fac parte din grupa elastomerilor folosiţi pentru obţinerea recipientelor de condiţionare:

poliuretanii,A. cauciucurile,B. poliacetalii,C.policarbonaţii,D.derivaţii celulozici,E.

(pag. 113/Popovici)

F2535040. Din categoria polimerilor termoplastici nu fac parte:polietileneleA. polipropileneleB. policlorura de vinilidenC.policlorura de vinilD.cauciucurile siliconiceE.

(pag. 111/Popovici)

F2635041. Codeina provoacă:DiareeA. Efect inhibitor asupra centrului respirator bulbarB. Scăderea presiunii biliareC.TahicardieD.Expectoraţii prin efect iritativ localE.

(pag. 185)

F2635042. Glaucina se caracterizează prin:Efect antitusiv mai puternic decât al codeineiA. Produce constipaţieB. Efect antitusiv mai slab sau egal codeineiC.Produce toxicomanieD.Este un derivat morfinicE.

(pag. 186)

F2635043. Dextrometorfanul este:Un antitusiv neopioid centralA. Un antitusiv opioid sinteticB. Un expectorant mucoliticC.Un analgetic opioidD.Un antitusiv opioid semisinteticE.

(pag. 184, 186)

F2635044. Contraindicaţiile administrării bromhexinei sunt:Infarctul miocardic acutA. Ulcerul gastro-duodenalB.



EpilepsiaC.Astmul bronşicD.Hipertensiunea arterialăE.

(pag. 191)

F2635045. Acetilcisteina nu se poate asocia cu:IsoprenalinăA. DigoxinăB. TrombostopC.EritromicinăD.SalbutamolE.

(pag. 191)

F2635046. Iodurile sunt expectorante:Bronhosecretolitice prin mecanism chimicA. Bronhosecretolitice prin mecanism biochimicB. Bronhosecretolitice prin mecanism fizico- chimicC.Secretostimulante prin mecanism mixt (direct şi indirect)D.Secretostimulante prin mecanism reflexE.

(pag. 188)

F2635047. Condiţionarea unui medicament nu are rol:de protecţieA. funcţionalB. de identificare şi informareC.de promovare a marketingului medicamentuluiD.în examinarea conţinutuluiE.

(pag. 106)

F2635048. Recipientele din sticlă de tipul I:sunt fabricate din sticlă silico-sodico-calcicăA. au rezistenţă hidrolitică înaltăB. se utilizează pentru preparatele lichide, semisolide, solide, dar nu de uz parenteralC.sunt destinate a fi refolositeD.au rezistenţă hidrolitică joasăE.

(pag. 109)

F2635049. În categoria adjuvanţilor tehnologici folosiţi în etapele de fabricare a plastomerilor, se încadrează:

agenşii de întărire a rezistenţeiA. coloranţi şi pigmenţiB. agenţi de umplere inerţiC.agenţi ignifugiD.lubrifianţiE.

(pag. 110)

F2635050. Sistemul de condiţionare "Bottlepack" se foloseşte pentru condiţionarea aseptică a:pulberilor de antibioticeA. lichidelorB. unguentelor oftalmiceC.suspensiilor şi emulsiilorD.supozitoarelorE.



(pag. 112)

F2635051. Polipropilena, ca material de condiţionare, este:un polimer semicristalin opacA. puţin afectată de aer şi luminăB. permeabilă la gazeC.impermeabilă la apăD.puţin rezistentă chimicE.

(pag. 111)

F2635052. Nu fac parte din categoria polimerilor termorezistenţi:fenoplasteleA. aminoplasteleB. poliuretaniiC.policetoneleD.poliesteriiE.

(pag. 111)


F1235053. Care dintre proprietatile recipientelor din material plastic pot influenta calitatea medicamentelor:

permeabilitate la gaze, vaporiA. adsorbtiaB. cedarea de aditiviC.elasticitateaD.inertia chimicaE.

(pag. 115, [8])

F1235054. Ce mentioneaza farmacopeea, atunci cind preparatul farmaceutic are un timp de conservare redus:

se prepara la nevoieA. valabilitate 1 lunaB. valabilitate 6 luniC.valabilitate 1 anD.se prepara in cantitati miciE.

(pag. 38, [FR X])

F1235055. Dezavantaje ale unor recipiente din materiale plastice folosite la conditionarea solutiilor de uz parenteral pot fi:

cedarea unor componentiA. adsorbtia unor substante din medicamentB. permeabilitate fata de vaporiC.permeabilitate fata de gazeD.flexibilitateE.

(pag. 105, [8])

F1235056. La eliberarea unui medicament preparat si conditionat in industrie sau farmacie, farmacopeea romana prevede ca farmacistul trebuie sa atraga atentia pacientilor asupra:

modului de utilizareA. conditiilor de pastrareB. perioadei de valabilitateC.



alimentatiei concomitenteD.modului de viataE.

(pag. 38, [FR X])

F1235057. Pentru pastrarea calitatii medicamentului si evitarea degradarii substantei medicamentoase farmacopeea recomanda urmatoarele tipuri de recipiente:

cu eticheta cu inscriptie alba pe fond negruA. cu eticheta cu inscriptie rosie pe fond albB. cu eticheta cu inscriptie neagra pe fond albC.recipiente bine inchiseD.recipiente inchise etansE.

(pag. 39, [FR X])

F1235058. Recipientele din sticla sodo-calcica sint corespunzatoare pentru:preparate parenterale de orice tipA. preparate parenterale neapoaseB. pulberi de uz parenteralC.preparate de uz neparenteralD.ambalaje de conditionare secundaraE.

(pag. 109, [8])

F1235059. Specificati care tipuri de recipiente din sticla sunt corespunzatoare pentru conditionarea solutiilor injectabile apoase

borosilicicaA. calcicaB. sodo–calcicaC.sodo–calcica cu suprafata tratataD.sodicaE.

(pag. 105, [8])

F1535060. Avantajele folosirii policlorurii de vinil pentru obţinerea recipientelor de condiţionare sunt:rezistenţă excelentă la abraziuneA. sensibilitate la şocB. sensibilitate la frigC.stabilitate bunăD.rezistenţă chimică bunăE.

(pag. 112, [8])

F1535061. Avantajele folosirii polietilenelor pentru obţinerea recipientelor de condiţionare sunt:rezistenţa la şocA. caracterele dielectrice buneB. rigididate convenabilăC.inerţie chimicăD.sensibilitate la U.V.E.

(pag. 111, [8])

F1535062. Eticheta recipientului şi ambalajului cuprinde:data preparăriiA. termenul de valabilitateB. denumirea produsuluiC.numele fabricii producătoareD.materialul din care este obţinut recipientul de condiţionare secundarăE.



(pag. 117, [8])

F1535063. Fabricarea plastomerilor are următoarele stadii:prepararea polimerului înaltA. reacţia de precipitareB. amestecarea polimerului cu adjuvanţiiC.prepararea manualăD.modelarea (mularea)E.

(pag. 110, [8])

F1535064. Flacoanele din sticlă multidoze pot fi:sticle medicinale incolore sau brune, cilindriceA. fioleB. sticle medicinale cu striuri cilindriceC.oftadozeD.sticle ovale cu striuriE.

(pag. 116, [8])

F1535065. Limitele de utilizare ale polipropilenei în industria farmaceutică sunt:termoformare dificilăA. sensibilitate la U.VB. colaj foarte dificilC.sudare la frecvenţă înaltă, imposibilăD.posibilitatea de sterilizare până la 1350CE.

(pag. 111, [8])

F1535066. Prin expresia "ferit de uniditate” se înţelege păstrarea medicamentului în recipiente:unidozăA. închise etanşB. bine închise în prezenţa unui deshidratantC.multidozeD.incoloreE.

(pag. 118, [8])

F1535067. Recipientele cu sisteme de închidere speciale sunt:cu bilăA. fioleB. capac cu ventilC.capac cu duze metaliceD.spray-uriE.

(pag. 117, [8])

F1535068. Recipientele pentru condiţionarea comprimatelor şi capsulelor pot fi din:sticlăA. hârtieB. plastomeriC.cartonD.metalE.

(pag. 116, [8])

F2135069. Sticla de tip III:este sticla silico-sodo-calcica, cu rezistenta hidrolitica inalta ca urmare a unui tratament de suprafataA.



este sticla silico-sodo-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica moderataB. se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor parenterale apoaseC.se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor parenterale neapoase si pulberilor de uz parenteral

D.

se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor lichide, semisolide, solide de uz neparenteral

E.

(pag. (8) 109)

F2135070. Polimerii termorezistenti:se inmoaie la caldA. nu se inmoaie la caldB. se obtin prin polimerizare direct in tipar, sub actiunea combinata a caldurii si presiuniiC.se obtin prin tehnologia de mulaj prin calandrajD.dupa formare sunt dificil de deformatE.

(pag. (8) 111)

F2135071. Sistemul de conditionare Bottlepack:se utilizeaza pentru conditionarea aseptica a lichidelor in recipiente de plastic transparenteA. presupune desfasurarea intr-un ciclu de operatii succesive de formare a recipientelor, umplerea si sigilarea lor

B.

etapele mentionate anterior se desfasoara ca operatii strict delimitateC.recipientele se formeaza prin mularea prin injectieD.recipientele se formeaza prin extruderea polimeruluiE.

(pag. (8) 110)

F2135072. Tehnica blister de conditionare:se utilizeaza frecvent pentru forme farmaceutice solideA. se utilizeaza cu precadere pentru preparate lichideB. consta in termoformarea unei folii rigide din material plasticC.consta in sudare sub vid si la temperatura controlata a unei folii de aluminiu peste o folie termoplastica deformata anterior

D.

permite separarea individuala dozelorE.

(pag. (8) 110)

F2135073. Din categoria recipientelor cu mai multe doze in care unitatile dozate sunt conditionate individual fac parte:

tipare - ambalaje pentru supozitoareA. conditionari prin tehnica blisterB. conditionari bottlepack pentru erine si oftalmiceC.fiole de sticlaD.saseteE.

(pag. (8) 117)

F2135074. Recipientele Rotahaler si Spinhaler:sunt recipiente cu mai multe doze, conditionate individualA. sunt prevazute cu bila si sunt destinate conditionarii linimentelorB. sunt prevazute cu sistem de picurareC.sunt adaptate pentru insertie in cavitatiD.sunt destinate administrarii de pudre uscate in tractul respiratorE.

(pag. (8) 117)

F2135075. Indicatiile de pe eticheta recipientului se refera la:numele intreprinderii producatoareA.



denumirea si formula produsuluiB. procesul de obtinereC.termenul de valabilitateD.modul si calea de administrareE.

(pag. (8) 117)

F2135076. Operatia de grupare:reprezinta ultima faza din fabricarea industriala a unui medicamentA. reprezinta imprimarea marcii fabricii pe eticheta recipientuluiB. faciliteaza manipularea produsuluiC.ingreuneaza manipularea produsuluiD.este necesara pentru evidenta contabilaE.

(pag. (8) 118)

F2135077. In grupa elastomerilor intra:polistirenulA. cauciucurile naturaleB. cauciucurile sinteticeC.cauciucurile siliconiceD.poliuretaniiE.

(pag. 113, [8])

F2135078. Dezavantajele sticlei se refera la:volum mareA. impermeabilitate absolutaB. greutate mareC.suprafata netedaD.fragilitateE.

(pag. 115, [8])

F2135079. Recipientele inchise etans:evita contaminarea preparatului cu produse solide, lichide, vaporiA. evita contaminarea preparatului cu gazeB. evita contaminarea cu microorganismeC.nu împiedica pierderea apei de cristalizareD.nu împiedica evaporarea solventilorE.

(pag. 116, [8])

F2135080. Materialele plastice prezinta urmatoarele avantaje:au volum redusA. au rezistenta mica la temperaturaB. lasa sa treaca gazele si vaporii, dependent de natura lorC.au greutate redusaD.prezinta soliditate mecanica inaltaE.

(pag. 115, [8])

F2135081. Precizati avantajele sticlei, ca material de condiţionare:transparenta inaltaA. impermeabilitateB. fragilitateC.greutate mareD.se poate modela bine la temperaturi inalteE.



(pag. 115, [8])

F2135082. Pentru confectionarea ambalajelor produselor farmaceutice se folosesc urmatoarele metale:aluminiuA. staniuB. titanC.otel inoxidabilD.zirconiuE.

(pag. 114, [8])

F2135083. Complecsii folositi pentru conditionarea medicamentelor:sunt asocieri de mai multe filme sau pelicule de natura diferitaA. au avantajul de a compensa inconvenientele fiecarui material asociatB. se folosesc exclusiv pentru recipiente unidozaC.conduc la obtinerea unui ansamblu mult mai etans decat fiecare dintre filme luate separatD.includ aluminiu asociat cu polietilenaE.

(pag. 115, [8])

F2135084. Din grupa derivatilor celulozici folositi la conditionarea medicamentelor fac parte:poliacetatiA. nitrocelulozaB. policarbonatiC.celuloza regenerataD.polistirenE.

(pag. 112, [8])

F2135085. Din grupa polimerilor termoplastici fac parte:fenoplasteleA. polietileneleB. polipropilenaC.policlorura de vinilD.elastomeriiE.

(pag. 111 - 113, [8])

F2135086. Conditionarea unui medicament îndeplineste urmatoarele roluri:protejeaza forma farmaceutica contra factorilor externi de alterareA. faciliteaza distribuirea medicamentuluiB. serveste la identificarea preparatuluiC.asigura sterilitatea tuturor formelor farmaceuticeD.reduce costul medicamentuluiE.

(pag. 106, [8])

F2135087. Sticla neutra sau borosilicat:este recomandata pentru toate preparatele injectabile si pentru sange umanA. este recomandata pentru pulberi sau solutii uleioaseB. prezinta rezistenta hidrolitica redusaC.prezinta rezistenta hidrolitica înaltaD.este ieftinaE.

(pag. 109, [8])

F2235088. Care este rolul de protectie al unui ambalaj de medicamentcontra socurilor in timpul transportului si manipulariiA.



contra factorilor atmosferici care pot contribui la degradarea medicamentuluiB. contra impuritatilor care rezulta prin descompunerea substantei activeC.protejare fata de microorganismele din mediuD.protejare fata de impurificari fizice, mecaniceE.

(pag. Popovici,106)

F2235089. Care sunt factori de mediu fata de care se opune ambalajul unui medicamentoxigenA. umiditateB. luminaC.microorganismeD.vibratii seismiceE.

(pag. Popovici,106)

F2235090. Care este rolul etichetei unui ambalaj de conditionare a medicamentuluielement de securitateA. identificarea medicamentuluiB. indicatii de utilizareC.seria de fabricatieD.daca este cazul, valabilitateE.

(pag. Popovici,106)

F2235091. Care sunt tipurile de recipiente din sticla care sunt corespunzatoare pentru conditionarea solutiilor injectabile apoase

borosilicicaA. calcicaB. sodo-calcicaC.sodo-calcica cu suprafata tratataD.sodicaE.

(pag. Popovici,109)

F2235092. In ce tip de recipiente din sticla se pot conditiona solutiile injectabile apoasetip I, borosilicicaA. tip II sodo-calcica cu suprafata tratataB. tip III sodo-calcica cu rezistenta hidrolitica medieC.tip IV sodo-calcica cu rezistenta hidrolitica joasaD.in orice tip de sticla, dupa o prealabila spalare cu acid clorhidric diluatE.

(pag. Popovici,109)

F2235093. Care sunt dezavantaje ale unor recipiente din materiale plastice folosite la conditionarea solutiilor de uz parenteral

cedarea unor componentiA. adsorbtia unor substante din medicamentB. permeabilitate fata de vaporiC.permeabilitate fata de gazeD.maleabilitateE.


F2235094. Ce constituienti din compozitia sticlei pot fi cedati solutiilor apoase conditionate ca medicamente parenterale

oxizi vitrifiantiA. oxizi fondantiB. oxizi stabilizantiC.



colorantiD.pigmentiE.

(pag. Popovici,106)

F2235095. Care sunt factorii care contribuie la atacul chimic asupra sticlei utilizata ca recipient pentru conditionarea solutiilor injectabile

aciziiA. bazeleB. apaC.temperatura ridicataD.siliconareaE.

(pag. Popovici,108)

F2235096. Ce stadii se intilnesc la fabricarea recipientelor din plastomeriprepararea polimeruluiA. amestecarea polimerului cu adjuvantiiB. modelareaC.ajustarea masei moleculareD.imbatrinirea accelerataE.

(pag. Popovici,110)

F2235097. Ce fel de adjuvanti se folosesc in amestec cu polimerii termoplastici pentru confectionarea recipientelor

antioxidantiA. colorantiB. plastifiantiC.agenti de umplereD.agenti antimicrobieniE.

(pag. Popovici,110)

F2235098. Care sunt tehnologiile de prelucrare la cald a polimerilor termoplastici pentru confectionarea recipientelor

modelare manualaA. mulaj prin injectieB. extrudareaC.calandrareaD.polimerizarea direct in tipareE.

(pag. Popovici,110)

F2235099. Ce proprietati au polietilenele utilizate la fabricarea recipientelor pentru medicamentecele cu densitate joasa sunt flexibile, rezistente la soc, dar nu rezista la temperaturi de 60-80 °CA. cele cu densitate inalta sunt mai dense, rezista la 115 °CB. au rezistenta chimica bunaC.sunt putin permeabile la gaze si vaporiD.polimerul odata format nu se poate deforma termicE.

(pag. Popovici,111)

F2235100. Ce proprietati distinctive are polipropilena utilizata la fabricarea recipientelordensitate micaA. rigiditate crescutaB. permeabila la gaze si vaporiC.rezistenta chimicaD.



nu se poate sterilizaE.

(pag. Popovici,111)

F2235101. Ce proprietati are policlorura de vinil utilizata la faricarea recipientelor pentru medicamentestabilitate bunaA. rezistenta chimica mareB. rezistenta la abraziuneC.se preteaza la fabricarea de recipiente rigide sau suple,tuburi, saci, cutii, flacoane,pungi pentru perfuzabileD.monomerul este cancerigen, de aceea utilizarea polimerului nu este recomandataE.

(pag. Popovici,112)

F2235102. Ce proprietati are polistirenul utilizat ca polimer pentru confectionarea unor recipientetransparentA. casantB. rezistent la radiatiiC.sensibil la U.V.D.se poate steriliza prin calduraE.

(pag. Popovici,112)

F2235103. Ce particularitati au polisiloxanii utilizati la conditionarea medicamenteloruleiuriA. elastomeriB. rezineC.utilizari la hidrofobizarea sticlei si a tuburilor metaliceD.se folosesc la prepararea unor medicamente ca substante activeE.

(pag. Popovici,113)

F2235104. Ce polimeri termorezistenti se folosesc la fabricarea unor recipientefenoplasteleA. aminoplasteleB. policlorura de vinilidenC.politereftalatul de etilenD.acetatul de celulozaE.

(pag. Popovici,113)

F2235105. Ce tipuri de elastomeri se folosesc ca accesorii de conditionarecauciucuri naturaleA. cauciucuri sinteticeB. cauciucuri siliconiceC.cauciucuri celuloziceD.cauciucuri poliacetaliceE.

(pag. Popovici,113)

F2235106. Ce adjuvanti se adauga la elastomeri pentru a le imbunatati calitateaplastifiantiA. vulcanizantiB. antioxidantiC.produse de umplere pentru cresterea rezistentei mecaniceD.rasini epoxidiceE.

(pag. Popovici,114)

F2235107. Ce fel de cauciucuri sintetice se folosesc pentru accesorii de conditionare



butil-cauciuculA. cauciucul clorobutilB. cauciucul nitrilC.cauciucul polistirenicD.cauciucul poliuretanicE.

(pag. Popovici,114)

F2235108. Sub ce forma se utilizeaza aluminiul la conditionarea medicamentelorfoliiA. tuburiB. recipiente pentru aerosoliC.capaceD.ace de injectieE.

(pag. Popovici,114)

F2235109. Ce materiale de acoperire se folosesc pentru a completa proprietatile unui material rigid cu rol de suport in conditionarea medicamentelor

silicati vitrifiabili (emailuri)A. matriale plastice aplicate ca lacuriB. lacuri din rezine naturale ori sinteticeC.vopseleD.metilcelulozaE.

(pag. Popovici,115)

F2235110. Ce sunt complecsii sau materialele co-procesateasocieri de mai multe filmeA. pelicule de natura diferitaB. fiecare component completeaza sau compenseaza proprietatile sau inconvenientele altoraC.exemplu aluminiu-polietilenaD.exemplu celuloza microcristalina-polivinilpirolidona-polivinilpirolidona reticulataE.

(pag. Popovici,115)

F2235111. Ce prevederi are FRX cu privire la recipiente bine inchisesa protejeze continutul de mediul externA. sa evite contaminarea cu produse solide sau lichideB. sa asigure proprietatile prevazute la punctele de mai sus, in conditii obisnuite de manipulare, transport, depozitare si eliberare la bolnav

C.

sa nu permita deschiderea din partea copiilorD.sa asigure securitatea continutuluiE.

(pag. Popovici,115)

F2235112. Ce referiri are FRX cu privire la recipientele inchise etans sau ermeticsa protejeze continutul de mediul extern prin evitarea contaminarii cu produse solide, lichide, vapori, gaze sau microorganisme

A.

sa impiedice pierderea apei de cristalizareB. sa impiedice evaporarea solventilorC.sa asigure cele mentionate la punctele anterioare, in conditii corespunzatoare de manipulare, transport, depozitare si eliberare la bolnav

D.

sa asigure obiectivele mentionate la punctele anterioare prin fabricarea recipientelor din sticla brunaE.


F2235113. Ce sunt recipientele cu o singura dozasunt destinate conditionarii medicamentului pentru o singura utilizareA.



continutul medicamentos nu poate fi scos fara distrugerea sistemului de inchidereB. un exemplu, recipient unidoza pentru colirC.alt exemplu, recipient unidoza pentru erineD.alt exemplu, recipient unidoza din care se preleveaza portiuni succesive de medicamentE.

(pag. Popovici,116)

F2235114. Ce indicatii de conditionare exista pentru flacoanele de sticla multidozesolutiiA. siropuriB. emulsiiC.suspensiiD.unguenteE.

(pag. Popovici,116)

F2235115. Ce particularitati au flacoanele picatoare multidozeconfectionate din sticlaA. confectionate din plastomeri, monobloc sau flexibileB. au dop picatorC.destinate administrarii de medicamente lichide pe mucoase:oftalmica, nazala, auricularaD.asigura sterilitatea continutului medicamentos lichidE.

(pag. Popovici,116)

F2235116. Ce caracteristici sunt legate de recipientele pentru comprimate (efervescente) sau capsule (operculate)

fabricate din materiale diferite, in care se introduc un numar mare de doze unitareA. capacul de inchidere se insurubeazaB. capacul de inchidere poate fi construit cu rezistenta la deschidere de catre copiiC.la unele medicamente in capac se plaseaza silicagel uscat pentru protectie contra umiditatiiD.se prepara prin sistemul automat de suflare-umplere-sigilareE.

(pag. Popovici,116)

F2235117. Ce particularitati au recipientele cu sisteme de inchidere specialecu bila, pentru linimente si antisudorificeA. capac cu ventil, cu dozaj sau fara dozajB. duze metalice pentru aerosoli sub presiuneC.recipiente adaptate pentru insertie in cavitati (pentru aerosolizare de pulberi)D.se fabrica prin tehnica blisterE.

(pag. Popovici,117)

F2235118. Ce particularitati au recipientele cu mai multe doze, conditionate individualse aplica la conditionarea formelor dozate solide, comprimate, capsule, supozitoare, ovuleA. sunt fabricate din polimeri termoplastici care se deformeaza la cald cu ajutorul vidului, formind alveole in care se plaseaza medicamentul in doz aunitara

B.

se acopera prin sudare cu filme polimerice sau cu aluminiu, sau cu filme laminateC.permit distribuirea usoara, evita erori la administrare, contaminarea prin manipulareD.nici unul din sistemele de conditionare nu evita influenta factorilor de mediu asupra medicamentului ambalat

E.

(pag. Popovici,110,117)

F2235119. Care sunt tipurile de metode de umplere a recipientelor cu medicamenteelectroniceA. manualeB. mecanizateC.



automatizateD.aditiveE.

(pag. Popovici,117)

F2235120. Care dintre enunturile de mai jos se mentioneaza pe eticheta recipientului de conditionaredenumirea produsuluiA. compozitia cantitativaB. norma de calitate a componentilorC.data preparariiD.termenul de valabilitateE.

(pag. Popovici,117)

F2235121. Ce mentiuni sunt inscrise in prospectul medicamentului care se introduce in recipientul de conditionare secundar

date fizico-chimice si farmacologiceA. metod de determinare cantitativa a substantei activeB. indicatii, mod de administrareC.contraindicatii, efecte secundareD.date despre unitatea producatoare si regulile de buna practica de fabricatie respectateE.

(pag. Popovici,117)

F2235122. Ce intelege FRX prin expresia "ferit de lumina"administrarea medicamentului se face evitind lumina zileiA. se evita lumina ultravioleta in timpul manipulariiB. recipientul de conditionare este fabricat din sticla brunaC.recipientul de conditionare este fabricat din materiale care nu permit trecerea luminiiD.pastrarea recipientelor se face in dulapuri inchiseE.

(pag. Popovici,118)

F2235123. Ce intelege FRX prin expresia "ferit de umiditate"pastrarea medicamentelor in recipiente inchise etansA. pastrarea medicamentelor in recipiente bine inchise si in prezenta unei substante deshidratante care nu vine in contact direct cu produsul

B.

se va evita maniplarea la umiditate mai mica de 20 % umiditate relativaC.se evita fabricarea in incaperi cu umiditate relativa mai mare de 20%D.se evita umectarea produsului in vederea administrariiE.

(pag. Popovici,118)

F2235124. Ce recomanda FRX in cazul preparatelor cu timp de conservare redusse vor prepara in conditii climatizateA. se prepara la nevoieB. se prepara in cantitati miciC.se prevede o perioada de valabilitate de 6 luniD.se da ermen de valabilitate o lunaE.

(pag. Popovici,118)

F2235125. Cum se face depozitarea medicamentelorin ordine alfabeticaA. dupa termenul de valabilitateB. pe clase farmacologiceC.in functie de frecventa prescrieriiD.in functie de cantitatea disponibilaE.




F2235126. Ce produse sunt pastrate conform FRX in dulapuri specialecele prevazute in tabelul SeparandaA. cele prevazute in tabelul VenenaB. cele inflamabileC.cele ce sunt precursori pentru fabricarea de droguriD.cele care au doze maxime mai mici de 100 miligrameE.

(pag. Popovici,118)

F2235127. Ce utilizari au policarbonatii in fabricarea de recipiente de conditionareseringiA. flacoane de plasmaB. canule pentru perfuzieC.biberoane incasabile si sterilizabileD.material medico-chirurgicalE.

(pag. Popovici,112)

F2235128. Ce proprietati are policlorura de viniliden, exploatabile la confectionarea de recipiente farmaceutice

filme transparenteA. filme putin permeabile la gazeB. filme putin permeabile la vapori de apaC.sterileteD.seringiE.

(pag. Popovici,112)

F2335129. Conditionarea medicamentelor este operatia care confera:biodisponibilitate maximaA. un invelis de forma si de material variatB. efectul terapeuticC.aspectul definitivD.utilizarea usoara de catre bolnavE.

(pag. 105)

F2335130. Conditionarea unui medicament se compune din diferite elemente care urmaresc urmatoarele roluri:

de protectieA. de absorbtieB. functionalC.de identificare si informareD.de promovare a marketingului farmaceuticE.

(pag. 106)

F2335131. Conditionarea trebuie sa confere:rezistenta fizica suficientaA. impermeabilitate si etanseitateB. eficacitate terapeuticaC.inocuitate absolutaD.comoditate la utilizareE.

(pag. 106)

F2335132. Prin recipiente "bine inchise" se intelege ca acestea trebuie sa:



protejeze continutul de mediul externA. evite contaminarea cu produse solide sau lichideB. evite accesul copiilor la continutC.permita manipularea corespunzatoareD.permita transportulE.

(pag. 115)

F2335133. Prin recipiente "inchise etans" se intelege ca acestea trebuie sa:nu permita accesul copiilor la preparateA. protejeze continutul de mediul externB. evite contaminarea cu produse solide, lichide, vapori, gazeC.evite contaminarea cu microorganismeD.impiedice pierderea apei de cristalizare sau evaporarea solventilorE.

(pag. 116)

F2335134. Avantajele sticlei ca material de conditionare:material inertA. transparentaB. impermeabilitateC.fragilitateD.greutate mareE.

(pag. 108)

F2335135. Recipientele de conditionare pot fi:cu o singura dozaA. cu mai multe doze conditionate impreunaB. cu mai multe doze conditionate individualC.cu sisteme de inchidere specialaD.permeabile la gaze si lichideE.

(pag. 117)

F2335136. Prin expresia "ferit de lumina" se intelege:recipientele sa fie din sticla de culoare brun inchisA. recipientele sa fie din materiale care nu permit trecerea luminiiB. recipientele sa fie bine inchiseC.recipientele sa fie inchise etansD.recipientele sa fie pastrate in dulapuri inchiseE.

(pag. 118)

F2335137. Medicamentele si substantele farmaceutice se depoziteaza:pentru protectie fata de solicitari mecaniceA. la loc uscatB. la o anumita temperaturaC.ferit de luminaD.ferit de umiditateE.

(pag. 118)

F2335138. Recipientele nu trebuie:sa cedeze din componentele lorA. sa interactioneze fizic cu produsele conditionateB. sa interactioneze chimic cu produsele conditionateC.sa corespunda criteriilor de calitate prevazute in normativele in vigoareD.



sa fie bine inchiseE.

(pag. 118)

F2335139. Ambalajul unui medicament asigura:protejarea medicamentuluiA. prezentarea medicamentuluiB. identificarea medicamentuluiC.efectul terapeuticD.o biodisponibilitate crescutaE.

(pag. 117)

F2335140. Prin expresia "ferit de umiditate" se intelege:pastrarea medicamentelor in recipiente inchise etansA. pastrarea medicamentelor in recipiente bine inchise in prezenta unei substante deshidratanteB. pastrarea medicamentelor la loc racorosC.pastrarea medicamentelor in recipiente de sticla de culoare brun inchisD.pastrarea medicamentelor la temperatura camereiE.

(pag. 118)

F2335141. Dezavantajele materialelor plastice la conditionarea produselor farmaceutice sunt:greutate redusaA. nu sunt fragileB. permeabilitate pentru gaze si vaporiC.interactiuni cu produsul farmaceutic prin absorbtie si adsorbtieD.incaccare cu electricitate staticaE.

(pag. 115)

F2335142. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste conditionarea formelor farmaceutice solide in blistere:

asigura separarea in doze unitareA. asigura protectie fata de factorii de mediuB. are rol esteticC.permite identificarea produsuluiD.se prelucreaza la receE.

(pag. 117)

F2335143. Elastomerii folositi la conditionare sunt:fenoplasteA. aminoplasteB. cauciucuri naturaleC.cauciucuri sinteticeD.cauciucuri siliconiceE.

(pag. 113)

F2335144. Materialele utilizate pentru blistere sunt:hartiaA. sticlaB. polivinilcloruraC.polipropilenaD.aluminiulE.

(pag. 117)



F2535145. Siliconarea sticlei se poate realiza:pe cale uscata cu solutie cloroformata de ulei de silicon,A. prin tratare cu diclodimetilsilan,B. prin tratare la rece cu siliciu pur,C.pe cale umeda cu o emusie de silicon,D.prin tratare la cald cu siliciu pur.E.


F2535146. Din categoria polimerilor termoplastici fac parte:polietilena,A. bachelita,B. polipropilena,C.cauciucul natural,D.policlorura de vinil.E.


F2535147. Nu fac parte din categoria polimerilor termorezistenti:nitroceluloza,A. cauciucul natural,B. fenoplastele,C.aluminiul,D.staniul.E.


F2535148. Avantajele oferite de sticla, ca material de conditionare, sunt:greutatea mare,A. inertia si stabilitatea,B. volumul mare,C.suprafata neteda,D.transparenta.E.

(pag. 115/Popovici)

F2535149. Precizati metalele folosite pentru conditionarea primara a medicamenteloraluminul,A. fierul,B. staniul,C.plumbul,D.cuprul.E.

(pag. 114/Popovici)

F2535150. Hartia pergaminata:se foloseste pentru imbunatatirea conditionarii,A. se obtine prin tratarea hartiei cu aluminiu,B. se obtine prin tratarea hartiei cu polietilena,C.se obtine prin tratarea hartiei cu policlorura de vinil,D.se obtine prin tratarea hartiei cu ceara.E.

(pag. 14/Popovici)

F2535151. Ambalajele obtinute din materiale plastice prezinta urmatoarele dezavantaje:greutate redusa,A. volum redus,B. rezistenta buna la substante chimice,C.



rezistenta mica la temperatura,D.absorbtia substantelor medicamentoase si auxiliare.E.

(pag. 115/Popovici)

F2535152. Recipientele care contin o singura doza:se folosesc pentru conditionarea preparatelor injectabile,A. se folosesc pentru conditionarea colirelor,B. se folosesc pentru conditionarea erinelor,C.nu sunt fabricate decat din sticla,D.nu se intalnesc decat in practica farmaceutica.E.

(pag. 116/Popovici)

F2535153. Eticheta recipientului si ambalajului trebuie sa specifice:termenul de valabilitate,A. culoarea solutiei,B. data prepararii,C.denumirea preparatului,D.numele intreprinderii producatoare.E.

(pag. 117/Popovici)

F2535154. In fabricarea plastomerilor se intalnesc urmatoarele stadii:prepararea manuală,A. modelarea (mularea),B. prepararea polimerului înalt,C.reacţia de precipitare,D.amestecarea polimerului cu adjuvanţii.E.

(pag. 110/Popovici)

F2535155. Reprezinta un avantaj al folosirii polietilenelor pentru obţinerea recipientelor de condiţionare:

sensibilitatea la U.V.,A. rigididatea convenabilă,B. rezistenţa la şoc,C.caracterele dielectrice bune,D.inerţia chimică.E.

(pag. 111/Popovici)

F2535156. Polipropilena are anumite limite de utilizare în industria farmaceutică. Acestea sunt:sudare la frecvenţă înaltă, imposibilăA. posibilitatea de sterilizare până la 135°CB. termoformare dificilăC.sensibilitate la U.VD.colaj foarte dificilE.

(pag. 111/Popovici)

F2535157. Reprezinta un avantaj al folosirii policlorurii de vinil pentru obţinerea recipientelor de condiţionare:

rezistenţă chimică bunăA. stabilitate bunăB. rezistenţă excelentă la abraziuneC.sensibilitate la frigD.sensibilitate la şocE.



(pag. 112/Popovici)

F2535158. Prin "ferit de umiditate” înţelegem păstrarea medicamentului în recipiente:incolore,A. multidoze,B. unidoză,C.închise etanş,D.bine închise în prezenţa unui deshidratant.E.

(pag. 118/Popovici)

F2535159. Flacoanele din sticlă multidoze pot fi:fioleA. oftadozeB. sticle ovale cu striuriC.sticle medicinale cu striuri cilindriceD.sticle medicinale incolore sau brune, cilindriceE.

(pag. 116/8)

F2535160. Pentru condiţionarea comprimatelor şi capsulelor se folosesc recipiente din:carton,A. hârtie,B. sticlă,C.plastomeri,D.metal.E.

(pag. 116/Popovici)

F2535161. Urmatoarele recipiente fac parte din categoria celor cu sisteme de închidere speciale :fiole,A. capac cu duze metalice,B. cu bilă,C.capac cu ventil,D.spray-uri.E.

(pag. 117/Popovici)

F2535162. Pe eticheta recipientului şi ambalajului trebuie precizat:termenul de valabilitate in cifre romane,A. denumirea produsului in limba latina,B. materialul din care este obţinut recipientul de condiţionare secundară,C.numele fabricii producătoare,D.data preparării.E.

(pag. 117/Popovici)

F2635163. Codeina are următoarele proprietăţi:Inhibă centrul respirator bulbar de 5 ori mai slab ca morfinaA. Creşte presiunea intrabiliarăB. Inhibă centrul respirator bulbar de 3 ori mai slab ca morfinaC.Are potenţial toxicomanogen redusD.Nu provoacă constipaţieE.

(pag. 185)

F2635164. Dintre expectorantele secretostimulante fac parte:AcetilcisteinaA.



Sărurile de amoniuB. IodurileC.GuaiafenasinaD.BromhexinaE.

(pag. 188)

F2635165. Noscapina se caracterizează prin următorele proprietăţi:Inhibă centrul bulbar mai puternic decât codeinaA. Produce constipaţie la administrare prelungităB. Are efect analgezicC.Nu produce toxicomanieD.Este alcaloid din opiuE.

(pag. 186)

F2635166. Bromhexina produce următoarele efecte adverse:Deprimă centrul respiratorA. Iritaţie gastricăB. BronhospasmC.CefaleeD.VasoconstricţieE.

(pag. 191)

F2635167. Acetilcisteina:Este un expectorant de tip secretostimulant bronsicA. Este mucolitic, desfacând punţile disulfurice din mucoproteineB. Se poate administra parenteral şi în aerosoliC.Se utilizează în laborator, pentru fluidificarea sputei în scopul examenului microbilogicD.Inhiba centrul tusei, fiind un antitusiv central neopioid.E.

(pag. 191)

F2635168. Bromhexina:Are efect mucolitic, diminuând vâscozitatea si fluidificând secreţiile bronşice;A. Este secretostimulant bronsic, prin mecanism reflexB. Se metabolizează la ambroxol, metabolit activC.Are efect bronhodilatator actionand prin stimularea receptorilor ß-2-adrenergiciD.Se utilizeaza în tratamentul de fond al astmului bronsicE.

(pag. 191)

F2635169. Sunt antitusive de tip opioid, inhibitoare ale centrului tusei, care la doze terapeutice nu au risc de dependenta:

DextrometorfanA. CodeinaB. DioninaC.NoscapinaD.ClofedanolE.

(pag. 184-186)

F2635170. Care dintre urmatoarele afirmaţii este adevarată?Codeina se metabolizează hepatic, în parte prin demetilare, cu formare de morfinăA. Efectul antitusiv al codeinei este de intensitate mai mare decât al morfineiB. Utilizată ca antitusiv, la doze terapeutice şi pe temen scurt codeina nu provoaca dependenţăC.Clofedanolul are efect antitusiv cu latenţă scurtăD.



Folosirea codeinei ca antitusiv este limitată datorită deprimării puternice a centrului respirator si a pericolului de dependenţă

E.

(pag. 185)

F2635171. Sunt expectorante prin mecanism mucolitic:CodeinaA. AmbroxolulB. CarbocisteinaC.AcetilcisteinaD.GuaiafenesinaE.

(pag. 189)

F2635172. Polietilena de densitate joasă este:solidăA. incolorăB. opacă în strat subţireC.inflexibilă şi rezistentăD.imposibil de deformat după obţinereE.

(pag. 111)

F2635173. Aluminiul utilizat sub formă de folii la condiţionarea medicamentelor, oferă următoarele avantaje:

rezistenţă la oxidareA. masă redusăB. etanşeitate la mirosuri şi gazeC.rezistenţă mecanicăD.posibilitatea inscripţionării directe a folieiE.

(pag. 114)

F2635174. Recipientele din sticlă:sunt inerte dar instabileA. se corodează uşorB. au un volum redusC.se folosesc pentru condiţionarea tuturor formelor dozateD.servesc ca material de comparaţie pentru testarea altor materialeE.

(pag. 115)

F2635175. Materialele utilizate pentru blistere sunt:polivinilcloruraA. polivinilidencloruraB. polipropilenaC.aluminiulD.aramaE.

(pag. 117)

F2635176. Recipientele rezistente la deschidere de către copii prezintă o închidere specială de tip:clic-safeA. clic-lockB. clic-snapC.snap-safeD.snap-lockE.

(pag. 116)



F2635177. Siliconarea stisclei în scopul îmbunătăţirii calităţii se poate realiza:pe cale electroliticăA. pe cale umedăB. pe cale uscatăC.prin tratare cu diclordimetilsilanD.prin pulverizareE.

(pag. 108-109)

F2635178. Poliamidele ca material de condiţionare:sunt foarte permeabile la gazeA. au o rezistenţă chimică scăzutăB. permit condiţionarea sub vidC.se utilizează pentru fabricarea de sterileteD.nu se pot steriliza prin căldurăE.

(pag. 112)

F2635179. La fabricarea sticlei se folosesc ca oxizi formatori de sticlă (oxizi vitrifianţi):Si O2A. B2 O3B. Na2 OC.Ca OD.Al2 O3E.

(pag. 106)

F2635180. Pentru condiţionarea preparatelor injectabile sunt indicate:sticla de tip IA. sticla de tip IIB. sticla de tip IIIC.sticla de tip IVD.sticla de tip VE.

(pag. 109)



Tema nr. 36Asigurarea calitatii medicamentelor

BIBLIOGRAFIE:8. Tehnologie farmaceutica - Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa, Ed. Polirom, Iasi, 2001


F1536001. Asigurarea calităţii unei specialităţi farmaceutice cuprinde aspecte legate de următoarele activităţi cu excepţia activităţii de:

formulareA. preparareB. condiţionareC.eliberarea medicamentelor către bolnavD.folosirii preparatelor peste termenul de valabilitateE.

(pag. 145)

F1536002. Calitatea medicamentelor realizate în oficină este asigurată de respectarea unor standarde care se referă la următoarele aspecte cu excepţia:

promovării sănătăţiiA. aprovizionării cu medicamenteB. aprovizionării cu articole de uz medicalC.îndrumării pacienţilor spre automedicaţieD.perfecţionării prescrierii şi folosirii medicamentelorE.

(pag. 146)

F1536003. Dispozitivele şi sistemele de cedare cu viteză controlată fac parte din:generaţia întâiA. generaţia a douaB. generaţia a treiaC.generaţia a patraD.nici un răspuns nu este corectE.

(pag. 144)

F1536004. În ţara noastră a intrat în vigoare ghidul "Reguli de bună practică farmaceutică” în anul:1980A. 1960B. 1995C.1970D.2000E.

(pag. 145)

F1536005. Inocuitatea unui produs medicamentos se referă la:conţinutul în substanţa activăA. uniformitatea volumuluiB. uniformitatea maseiC.prezenţa microorganismelor în preparatD.lipsa relativă a toxicităţii locale şi sistemiceE.

(pag. 143)



F1636006. Care dintre afirmatiile urmatoare, referitoare la asigurarea calitatii medicamentelor este falsa ?

RBPF constituie unul din elementele de asigurare a calitatiiA. RBPF garanteaza ca produsele sunt fabricate si controlate dupa standarde de calitateB. RBPF sunt recomandari pentru companiile de medicamenteC.RBPF se refera la Regulile de Buna Practica de FabricatieD.RBPF sunt prevederi obligatorii în farmacopeeE.

(pag. 667, [7])

F1636007. Care dintre urmatoarele proceduri trebuie validate conform sistemului de asigurare a calitatii ?

Numai procedurile de preparareA. Numai procedurile de control al calitatiiB. Procedurile de preparare si de controlC.Toate procedurile sistemului de asigurare a calitatiiD.Procedurile de publicitateE.

(pag. 666, [7])

F1636008. Ce se întelege prin "control interfazic" în sistemul de asigurare a calitatii?O etapa a procesului tehnologic supus controlului în timpul derularii fluxului tehnologicA. O etapa a controlului unui organism extern independentB. Controlul de calitate a materiilor primeC.Controlul aparaturii si facilitatilorD.Controlul instruirii personaluluiE.

(pag. 666, [7])

F1636009. Cum trebuie exprimate rezultatele testarilor unui lot, conform principiilor unui sistem de asigurare a calitatii ?

Prin admis sau respinsA. VerbalB. Cu date precise, specifice, numericC.Prin evaluari intermediare aproximative, iar în final preciseD.ProcentualE.

(pag. 666, [7])

F1636010. În cadrul conceptului de asigurare a calitatii, RBPF nu descriu mijloacele de aplicare specifica pentru:

personalA. localuri si echipamenteB. productieC.distributieD.autoinspectieE.

(pag. 668, [7])

F1636011. În sistemul de asigurare a calitatii medicamentelor, conceptul RBPF:se refera la Regulile de Buna Practica FarmaceuticaA. se refera la Regulile de Buna Practica de FabricatieB. este un concept neinclus în sistemul de Asigurare a CalitatiiC.este un concept inclus sistemului de Control al CalitatiiD.cuprinde reguli ce trebuie respectate numai de producatori interniE.

(pag. 666, [7])

F2136012. Sensibilitatea unui procedeu analitic exprima:



capacitatea, in interiorul unui interval, de a furniza rezultate direct proportionale cu cantitatea de substanta de examinat din esantion

A.

capacitatea de a reda rezultate valabile in prezenta unor modificari limitate ale conditiilor experimentaleB. capacitatea de a inregistra variatiile mici de concentratieC.capacitatea de a doza cea mai scazuta cantitate de substanta examinata dintr-un esantion, in conditiile experimentale date

D.

capacitatea detectarii cantitative a substantei examinate, in prezenta altor compusi prezenti in esantionE.

(pag. (8) 151)

F2136013. Pentru asigurarea calitatii medicamentelor preparate in farmacie sunt necesare urmatoarele in afara de:

un local corespunzatorA. dotare adecvata pentru elaborarea si eliberarea medicamentelorB. un control riguros al materiilor prime si medicamentelor obtinute in farmacieC.un control riguros al tuturor medicamentelor existente in farmacieD.respectarea conditiilor optime de pastrare a substantelor si produselor farmaceuticeE.

(pag. 146, [8])

F2136014. Asigurarea calitatii unui medicament are drept scop urmatoarele, in afara de:cresterea continua a calitatii produsuluiA. garantarea regularitatii loturilor de produsB. controlul riguros al omogenitatii loturilor in timpul fabricatieiC.diminuarea variatiilor in raport cu prototipul propusD.respectarea cerintelor stabilite in normele de calitateE.

(pag. 144, [8])

F2136015. Regulile de buna fabricatie stabilesc criterii privind urmatoarele, cu exceptia:organizarii spatiului de lucruA. pregatirii profesionale a personaluluiB. materialelor necesare productieiC.controlului de calitate a materiei prime si a produsului finitD.costului produsului finitE.

(pag. 145, [8])

F2136016. Dintre caracteristicile metodelor de control care sunt validate analitic fac parte urmatoarele, cu exceptia:

specificitatiiA. fidelitatatiiB. exactitatatiiC.puritatiiD.sensibilitaţiiE.

(pag. 143, [8])

F2136017. Recomandarile de buna practica farmaceutica se refera la urmatoarele, in afara de:perfectionarea prescrierii si folosirii medicamentelorA. modalitatile de control necesare in timpul fabricatiei in serieB. masurile necesare pentru realizarea de medicamente in farmacieC.aprovizionarea cu medicamente si articole de uz medicalD.indrumarea pacientilor pentru auotingrijireE.

(pag. 151, [8])

F2236018. La ce se refera conceptul de Asigurare a calitatii medicamentelor in farmacie, prin similitudine cu cel necesar in industria farmaceutica de conditionare



prepararea medicamentului in conformitate cu prevederile farmacopeeiA. determinarea cantitativa a substantei medicamentoaseB. determinarea impuritatilor substantei medicamentoaseC.masuri referitoare la regulile de buna practica de preparare si controlul calitatii medicamentelorD.identificarea substantei medicamentoaseE.

(pag. Leucuta,666)

F2236019. Conceptul de Asigurare a calitatii medicamentului preparat in industria de medicamente are ca obiectiv

conferirea fiecarei unitati medicamentoase din fiecare serie de fabricatie a caracteristicilor de calitate stipulate in dosarul de punere pe piata

A.

prelevarea probelorB. controlul materiilor primeC.controlul produsului finitD.supravegherea conditiilor de mediuE.

(pag. Leucuta, 666)

F2236020. Care sunt Regulile de buna practica de fabricatie in oficinarecomandari de preparare a medicamentului dupa modelul regulilor de buna practica de fabricatie existente pentru industria de conditionare a medicamentelor

A.

reguli de preparare descrise in cartiB. reguli de preparare descrise in farmacopeiC.reguli de conduita a personalului in timpul prepararii medicamentelorD.reguli de preparare a solutiilor parenterale in oficinaE.

(pag. Leucuta, 666)

F2236021. Care sunt considerentele pentru care procedeele de preparare si cele de control a calitatii medicamentelor trebuie validate

sunt cerute de farmacopeeA. sunt cerute de organismele europeneB. dovedesc faptul ca procedeul este sub control, are reproductibilitate si robusteteC.dovedesc bunele intentii ale producatoruluiD.asigura stabilitatea medicamentuluiE.

(pag. Leucuta,666)

F2236022. Ce garanteaza Regulile de Buna Practica de Fabricatie referitor la produsul farmaceutic preparat industrial

este preparat cu acurateteA. este conform calitatii cerute de farmacopeeB. este de calitatea ceruta prin autorizatia de punere pe piataC.nu va da reactii adverseD.nu va produce efecte toxiceE.

(pag. Leucuta,666)

F2236023. Care dintre enunturile urmatoare fac parte din cerintele de baza ale Regulilor de Buna Practica a Fabricatiei

inregistrarea manuala sau cu instrumente de inregistrare a tuturor rezultatelor din toate etapele procesului tehnologic de fabricatie

A.

evidenta calitativa a materialelorB. evidenta cantitativa a materialelorC.inregistrarea pierderilor de fabricatieD.notarea timpului de lucru al muncitorilorE.

(pag. Leucuta, 666)



F2236024. Ce organism elaboreaza in tara noastra Conceptul de asigurare a calitatii medicamentului si Regulile de Buna Practica de Fabricatie

Ministerul MunciiA. Comitetul de experti care elaboreaza farmacopeeaB. Fabricile de medicamenteC.Facultatile de FarmacieD.Agentia Nationala a MedicamentuluiE.

(pag. Leucuta, 666)

F2236025. Prin ce numai se poate asigura Calitatea unui medicament , conform principiilor Asigurarii Calitatii

inspectarea sau testarea produsului farmaceutic finitA. inspectarea sau testarea procedeelor de fabricatieB. inspectarea sau testarea materiilor primeC.inspectarea sau testarea functionarii aparaturii de preparare si controlD.inspectarea sau testarea fiecarei etape a fluxului tehnlogic (control interfazic) precum si a produsului finit, la exigentele prevazute in dosarul de punere pe piata

E.

(pag. Leucuta, 666)

F2236026. Ce se intelege prin gestionarea calitatii medicamentuluiconferirea si pastrarea calitatiii sale pe toata perioada de valabilitateA. gestionarea materiilor primeB. gestionarea produsului finitC.evidenta circulatiei materialelorD.evidenta ambalajelorE.

(pag. Leucuta, 669)

F2236027. Ce se intelege prin validareun program de cercetareA. un program referitor la etapele de lucru intr-un procedeuB. un program scris, documentat, care confera un inalt grad de siguranta ca un anumit procedeu va conduce in mod constant la un produs care sa intruneasca atributele de calitate predeterminate

C.

aprobarea unui document de seful unitatiiD.aprobarea tehnologiei de preparare de catre Agentia Nationala a MedicamentuluiE.

(pag. Leucuta, 669)

F2236028. Care este elementul caracteristic al validariiconferirea increderii in procedeuA. increderea in produsul finitB. se pot folosi si alte procedee de preparareC.se pot folosi si alte metode de controlD.un procedeu sau metoda descrisa intr-un articol stiintific, se pot prelua si pune in aplicareE.

(pag. Leucuta, 669)

F2236029. Ce se intimpla cu un procedeu validat pentru productie la scala de laborator, cind se doreste transpunerea la scala industriala

se transpune procedeul prin extrapolare proportionala cu marimea lotuluiA. se efectueaza o validare la marimea lotului industrial si a performantelor aparaturii utilizate industrialB. se valideaza anumite faze ale procedeului industrialC.se solicita aprobarea organismului de reglementare pentru validarea procedeului industrial pe baza procedeului de laborator

D.

odata validat procedeul in laborator, nu mai este necesara validarea la scara industrialaE.

(pag. Leucuta, 673)



F2536030. Calitatea unui medicament este definita ca suma factorilor care contribuie la obtinerea caracteristicilor de mai jos, cu exceptia:

puritatea formei farmaceutice,A. inocuitatea formei farmaceutice,B. instabilitatea formei farmaceutice,C.eficacitatea formei farmaceutice,D.stabilitatea formei farmaceutice.E.

(pag. 143/Popovici)

F2536031. Nu fac parte din medicamentele clasice sau conventionale:solutiile,A. unguentele,B. supozitoarele,C.capsulele,D.nanoparticulele.E.

(pag. 144/Popovici)

F2536032. Generatia a treia de medicamente cuprinde:dispozitive si sisteme de cedare cu viteza controlata,A. medicamente conventionale,B. medicamente cu cedare prelungita sau sustinuta,C.sisteme de transport la tinta,D.raspunsurile corecte sunt a) si c).E.

(pag. 144/Popovici)

F2536033. Nu reprezinta un criteriu de calitate special pentru medicamentele din generatia a patra:lipsa antigenicitatii,A. capacitatea de traversare a barierelor biologice,B. biodegdarabilitatea,C.selectivitatea fata de celulele cu receptori specifici,D.viteza de cedare programata sau autoreglabila.E.

(pag. 144/Popovici)

F2536034. Medicamentele cu cedare prelungita sau sustinuta sunt de genaratia:intai,A. a doua,B. a treia,C.a patra,D.nu se intalneste aceasta clasificare in Tehnologia farmaceutica.E.

(pag. 144/Popovici)

F2536035. Inocuitatea unui produs medicamentos se referă la:lipsa relativă a toxicităţii locale şi sistemice,A. prezenţa microorganismelor în preparat,B. uniformitatea volumului,C.conţinutul în substanţa activă,D.uniformitatea masei.E.

(pag. 143)

F2536036. Dispozitivele şi sistemele de cedare cu viteză controlată fac parte din:generaţia a treiaA. generaţia întâiB.



generaţia a douaC.nici un răspuns nu este corectD.generaţia a patraE.

(pag. 144)

F2536037. Din generaţia a patra de medicamente fac parte:sistemele de transport la ţintă a substanţei medicamentoase,A. medicamentele clasice,B. medicamentele cu cedare prelungită,C.sistemele cu cedare controlată,D.medicamentele convenţionale.E.

(pag. 144)

F2536038. Unguentele sunt:medicamente clasice sau convenţionaleA. nanoparticuleB. sisteme terapeutice de transport la ţintă a substanţei medicamentoaseC.sistemele terapeutice transdermiceD.lipozomiE.

(pag. 144)

F2536039. Calitatea medicamentelor realizate în oficină este asigurată de respectarea unor standarde care se referă la următoarele aspecte cu excepţia:

perfecţionării prescrierii şi folosirii medicamenteA. aprovizionării cu articole de uz medicalB. promovării sănătăţiiC.îndrumării pacienţilor spre automedicaţieD.aprovizionării cu medicamenteE.

(pag. 146)

F2536040. Asigurarea calităţii unei specialităţi farmaceutice cuprinde aspecte legate de următoarele activităţi cu excepţia activităţii de:

eliberarea medicamentelor către bolnavA. folosirii preparatelor peste termenul de valabilitateB. preparareC.formulareD.condiţionareE.

(pag. 145)

F2536041. În ţara noastră a intrat în vigoare ghidul "Reguli de bună practică farmaceutică” în anul:1995,A. 1980,B. 1960,C.1970,D.2000.E.

(pag. 145)

F2636042. Care dintre următoarele antiaritmice fac parte din calsa IA conform clasificării Vaughan-Williams?

LidocainaA. TocainidaB. PropafenonaC.



ProcainamidaD.EncainidaE.

(pag. 229)

F2636043. Care dintre urmatoarele medicamente apartine clasei I B:DisopiramidaA. LorcainidaB. FenitoinaC.BretiliuD.AjmalinaE.

(pag. 229)

F2636044. Care dintre următoarele medicamente aparţine clasei I C?MexiletinaA. ChinidinaB. PropafenonaC.DisopiramidaD.LidocainaE.

(pag. 229)

F2636045. Care dintre următoarele antiaritmice poate favoriza dezvoltarea unui sindrom lupoid reversibil?

SotalolulA. VerapamilulB. ProcainamidaC.DisopiramidaD.LidocainaE.

(pag. 232-233)

F2636046. Se utilizează numai parenteral şi are acţiune de durată foarte scută, fiind metabolizat de esterazele plasmatice:

PropranololA. EsmololB. AtenololC.LabetalolD.CarvedilolE.

(pag. 236)

F2636047. Condiţiile de calitate pentru medicamentele industriale fabricate numai de către un anumit producător şi care nu figurează în farmacopee, sunt prevăzute în:

fişa tehnologică a producătoruluiA. STASB. norma internă a produsuluiC.nomenclatorul de medicamenteD.literatura de specialitateE.

(pag. 149)

F2636048. Reproductibilitatea unui procedeu de analiză exprimă:fidelitatea în condiţii diferiteA. fidelitatea în condiţii identiceB. fidelitatea indiferent de condiţiiC.fidelitatea procedeului de analizăD.infidelitateaE.



(pag. 151)

F2636049. Pragul de detecţie al unui procedeu de analiză reprezintă cea mai scăzută cantitate de substanţă examinată dintr-un eşantion, care poate fi:

detectată, dar necuantificată de o valoare exactăA. dozată cu o fidelitate şi exactitate bine definiteB. detectată la o sensibilitate mare a metodeiC.dozată în condiţii experimentale diferiteD.detectată prin utilizarea unui procedeu selectivE.

(pag. 151)

F2636050. O procedură analitică validată este o metodă pentru care s-au explorat şi notat:sensibilitatea şi selectivitateaA. exactitatea şi fidelitateaB. sensibilitatea şi fidelitateaC.selectivitatea şi fidelitateaD.exactitatea şi selectivitateaE.

(pag. 152)

F2636051. Procedeele de analiză absolută:sunt specificeA. sunt selectiveB. permit determinarea unor cantităţi mici de substanţăC.permit măsurarea purităţii molare a substanţei de examinatD.garantează validarea metodeiE.

(pag. 153)

F2636052. Controlul produselor de import este efectuat:în fabricile producătoareA. în fabrici autorizate de Ministerul SănătăţiiB. numai de către Institutul pentru Controlul de Stat al Medicamentului şi Cercetări Farmaceutice (I.C.S.M.C.F.)

C.

în laboratoare de analiză special organizate în acest scopD.în filiale ale fabricilor producătoareE.

(pag. 149)

F2636053. Fişa tehnologică a producătorului (fişa de fabricaţie) se referă la:unele produse de import atunci când nu se indică farmacopeea sau o altă normă de calitateA. completarea unei norme interneB. unele produse indigeneC.produse la care nu se indică o normă de calitate diferită de farmacopeeD.toate produsele genericeE.

(pag. 149)




F1336054. Calitatea produsului farmaceutic depinde de:materii prime si recipiente de conditionareA. comunicarea farmacist-pacientB. aparatura, procedeele de preparare si controlC.personalD.comunicarea farmacist-medicE.

(pag. 666)

F1336055. Cerintele de baza ale regulilor de buna practica de fabricatie (R.B.P.F.) sunt:definirea clara a procedeului de fabricatieA. redactarea clara a procedurilor si instructiunilorB. instruirea personalului pentru efectuarea corecta a procedurilorC.crestera absorbtiei si biodisponibilitatii substantei activeD.modificarea distributiei si eliminarii substantei activeE.

(pag. 667)

F1336056. Regulile de buna practica de fabricatie (R.B.P.F.) descriu mijloacele de aplicare specifice privind:

personalulA. localul si echipamenteleB. criteriile de angajareC.productia si controlul calitatiiD.reclamatii si retragerea produsuluiE.

(pag. 667)

F1436057. Care dintre afirmatiile referitoare la controlul interfazic este falsa:presupune controlul fiecarei etape a procesului tehnologic in timpul derularii acestuiaA. are ca rezultat uniformitatea loturilor de produse finiteB. are ca rezultat reproductibilitatea la toate seriile de produsC.nu garanteaza ca procedeul de fabricatie urmeaza o cale corectaD.consta in controlul de laborator al produselor finiteE.

(pag. 666)

F1436058. Controlul calitatii materiilor prime folosite la fabricarea medicamentelor garanteaza:puritatea corespunzatoare a materiilor primeA. ambalarea si etichetarea corecta a materiilor primeB. pastrarea de contraprobe in cantitate suficienta din materiile primeC.calitatea produselor finiteD.validarea etapelor critice ale procedeului de fabricatieE.

(pag. 668)

F1436059. Controlul calitatii medicamentelor poate constitui unul din elementele sistemului de Asigurare a Calitatii daca:

exista instalatii adecvate si personal calificat pentru prelevarea probelorA. metodele de control sunt validateB. o parte din procedurile cerute sunt inregistrate manual sau cu instrumente de inregistrareC.toate procedurile cerute sunt inregistrate manual sau cu instrumente de inregistrareD.facultativ, se inregistreaza si se investigheaza modificarile produseE.

(pag. 667)



F1436060. Controlul calitatii presupune:prelevarea probelorA. controlul de laboratorB. numai controlul procedurilor de organizare, documentare si eliberare a rezultatului analizelorC.stabilirea normelor de calitateD.definirea clara a procedeului tehnologicE.

(pag. 667)

F1436061. Factorii care influenteaza calitatea produsului si care pot prezenta variatii in procedeul de preparare a medicamentului sunt:

materiile prime si recipientele de ambalareA. aparaturaB. personalulC.numai materiile prime si recipientele de ambalareD.procedeele (de preparare si control)E.

(pag. 667)

F1436062. Produsele finite sunt declarate corespunzatoare in urma controlului calitatii daca:respecta compozitia calitativa si cantitativa inscrisa in autorizatia de punere pe piataA. facultativ, se pastreaza contraprobe in cantitate suficientaB. sunt corect ambalate si etichetateC.prezinta puritatea cerutaD.metodele de control sunt validateE.

(pag. 667 - 668)

F1436063. Regulile de baza de buna practica de fabricatie sunt:procedeul de fabricatie sa fie clar definit si revizuit sistematic pentru a asigura reproductibiliatea tuturor caracteristicilor produsului

A.

invalidarea etapelor critice ale procedeului de fabricatieB. personalul sa fie calificat si instruit corespunzatorC.utilizarea de materii prime, recipiente de ambalare si etichete corespunzatoareD.depozitarea si transportul produselor pot fi facute in orice conditiiE.

(pag. 667)

F1436064. Regulile de buna practica de fabricatie pentru produsele medicamentoase:garanteaza ca produsele sunt fabricate dupa standardele de calitate corespunzatoare utilizarii lor si cerute prin autorizatia de punere pe piata

A.

garanteaza ca produsele sunt controlate dupa standardele de calitate corespunzatoare utilizarii lor si cerute in specificatia produsului

B.

sunt prevederi obligatorii in farmacopeeC.se refera la tot ceea ce poate influenta calitatea unui produs medicamentosD.cuprind si controlul calitatii medicamentuluiE.

(pag. 667)

F1436065. Rezultatele testarilor unui lot din cadrul controlului calitatii, se vor exprima:prin admis sau respinsA. numericB. cu date specificeC.cu date preciseD.cu date aproximativeE.

(pag. 666)

F1436066. Sistemul de asigurare a calitatii garanteaza:



fabricarea si controlarea produselor finite in conformitate cu procedurile stabiliteA. ca responsabilitatile manageriale sunt clar definiteB. ca operatiile care alcatuiesc fluxul de productie, RBPF si controlul calitatii in timpul fluxul tehnologic si al produsului finit sunt descrise clar

C.

instalarea rapida a efectului terapeuticD.absenta efectelor secundare grave ale medicamentuluiE.

(pag. 666)

F1436067. Validarea procedurilor de preparare si de control a medicamentelor:este obligatorieA. este facultativaB. dovedeste, prin documentare stiintifica faptul ca procedeul este reproductibilC.dovedeste, prin documentare stiintifica faptul ca procedeul poate fi perturbat de mici schimbari care pot surveni pe parcursul derularii sale

D.

dovedeste, fara documentare stiintifica, faptul ca procedeul este reproductibilE.

(pag. 666)

F1536068. Asigurarea calităţii medicamentului depinde şi de:prelevarea corectă a eşantioanelorA. testele şi procedeele analitice folositeB. dozarea formei finiteC.pacientul care îl utilizeazăD.solubilitatea substanţei medicamentoaseE.

(pag. 147)

F1536069. Caracteristicile unui procedeu de analiză sunt:liniaritateaA. pragul psihologicB. valabilitateaC.pragul de detecţieD.pragul de cuantificareE.

(pag. 151)

F1536070. Din generaţia a patra de medicamente nu fac parte:medicamentele clasiceA. medicamentele convenţionaleB. medicamentele cu cedare prelungităC.sistemele cu cedare controlatăD.sistemele de transport la ţintă a substanţei medicamentoaseE.

(pag. 144)

F1536071. Eşantioanele de materii prime şi produse finite:nu se păstreazăA. se păstrează într-o eşantiotecăB. au timpul de păstrare de 1 anC.se păstrează de către fabricantD.se păstrează la A.N.M.E.

(pag. 147)

F1536072. Medicamentul este supus în toate etapele fabricării unui control:medicalA. fizicB.



chimicC.microbiologicD.termicE.

(pag. 147)

F1536073. Normele de calitate care trebuie respectate sunt:Farmacopeea pentru produsele şi substanţele oficinaleA. norma internă pentru produsele fabricate de o anumită unitateB. STAS-ul pentru produsele fabricate industrialC.Standardul de StatD.fişa tehnologică a producătorului pentru produsele din import cânmd se indică farmacopeeaE.

(pag. 149)

F1536074. Pentru desfăşurarea unor activităţi de calitate în farmacia publică sau de spital sunt necesare:

un local corespunzătorA. o dotare adecvată pentru elaborarea şi eliberarea medicamentelorB. păstrarea produselor şi medicamentelor la caldC.păstrarea igienei şi ordinii la locul de muncăD.respectarea condiţiilor optime de păstrare a substanţelor medicamentoase şi produselor farmaceuticeE.

(pag. 146)

F1536075. Pentru preparatele farmaceutice se stabilesc conform FR X:condiţiile de calitateA. termenele de valabilitateB. testele de toxicitateC.dozele terapeutice maximeD.gustul şi mirosulE.

(pag. 149)

F1536076. Procedeele analitice pot fi:procedee de analiză specificăA. procedee exacteB. procedee de analiză selectivăC.procedee sensibileD.procedee de analiză absolutăE.

(pag. 152)

F1636077. Anexele ghidurilor de asigurare a calitatii medicamentelor se refera printre altele si la:produse medicamentoase sterileA. produse medicamentoase straineB. fabricatia lichidelor, cremelor, unguentelorC.sisteme computerizateD.fabricatia gazelor medicinaleE.

(pag. 668, [7])

F1636078. Asigurarea Calitatii este un sistem care:trebuie sa permita o gestionare a calitatiiA. se refera la tot ceea ce poate sa influenteze calitatea unui produsB. reprezinta un ansamblu de masuri luate de producatorC.se refera numai la controlul calitatii unui produsD.include conceptul RBPF si CCE.



(pag. 666, [7])

F1636079. Ce ghiduri stau la baza sistemului de Asigurare a Calitatii în industria farmaceutica ?ISO 14001 / 1997A. GMP PH1 / 97B. Directiva 91 / 356 / 1991 a Uniunii EuropeneC.Hotarârea Consiliului Stiintific al Agentiei Nationale a Medicamentului nr. 17 / 1999D.Standardele de firmaE.

(pag. 666, [7])

F1636080. Conform Regulilor de Buna Practica de Fabricatie, înregistrarea tuturor rezultatelor din toate etapele procesului de fabricatie a unui produs, este necesara pentru:

a avea o evidenta a respectarii riguroase a formulei de preparareA. analiza statistica a calitatii produsuluiB. a preleva probele necesare controlului interfazicC.a avea o evidenta a respectarii riguroase a procedeului de obtinere a produsuluiD.a avea o evidenta a documentelor de fabricatieE.

(pag. 667, [7])

F1636081. Conform sistemului AC, categoriile de baza care pot constitui surse de eroare sau variatii în procedeul de preparare al unui produs sunt:

furnizorii de materii primeA. materiile prime si recipientele de ambalareB. aparatura si facilitatileC.procedeul de preparare si controlD.personalul implicat în distributieE.

(pag. 666, [7])

F1636082. Conform sistemului de asigurare a calitatii, validarea unui procedeu:dovedeste ca procedeul este sub control prin documentatie stiintificaA. reprezinta obtinerea dosarului de autorizare de punere pe piata a unui produsB. dovedeste ca procedeul are reproductibilitate si robusteteC.dovedeste ca procedeul este perturbat de mici schimbari care pot interveni pe parcursul derularii saleD.ofera încrederea ca prin acest procedeu se ating obiectivele scontateE.

(pag. 666, [7])

F1636083. În cadrul sistemului de Asigurare a Calitatii, printre cerintele de baza ale BPF se numara si:validarea etapelor critice ale procedeului de fabricatieA. elaborarea unor formulari medicamentoase optimeB. înregistrarea rezultatelor din anumite etape ale procesului de fabricatieC.instruirea personalului pentru efectuarea corecta a procedurilorD.asigurarea tuturor mijloacelor necesare pentru asigurarea RBPFE.

(pag. 667, [7])

F1636084. În cadrul unui sistem de asigurare a calitatii, conceptul Controlul Calitatii se refera, printre altele, si la:

prelevarea probelorA. instruirea personaluluiB. specificatii (norme de calitate)C.procese tehnologiceD.utilizarea produsuluiE.

(pag. 667, [7])



F1636085. Printre cerintele fundamentale pentru Controlul Calitatii, concept inclus într-un sistem de asigurare a calitatii, se numara:

validarea metodelor de controlA. respectarea compozitiei calitative si cantitative a produselor finiteB. obligativitatea pastrarii de contraprobe din materii prime si produse finiteC.distribuirea seriilor produsului care nu are certificat de calitate corespunzatorD.prelevare probelor de catre personalul departamentului de control al calitatiiE.

(pag. 667-668, [7])

F2136086. Calitatea unui medicament trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute de urmatoarele norme:

Memoratorul de medicamenteA. Ghidul farmacoterapeuticB. Monografia din farmacopeeC.Specificatia tehnica a produsuluiD.toate cele de mai susE.

(pag. (8) 149)

F2136087. Obiectivele principale ale asigurarii calitatii constau in garantarea faptului ca:fiecare lot de produs corespunde specificatiilorA. producatorul ia toate masurile pentru cresterea calitatii produsuluiB. fiecare lot de produs este in concordanta cu scopul utilizarii saleC.produsul prezinta o mai mare fiabilitateD.calitatea, in productia de serie, produsului se modifica semnificativ in raport cu prototipul propusE.

(pag. (8) 146)

F2136088. Partea din sistemul de asigurare a calitatii care priveste productia medicamentelor industriale reprezinta:

regulile de buna practica de fabricatieA. regulile de buna practica de farmacieB. masurile care trebuie luate pentru distributia medicamentelorC.controlul riguros al materiilor prime existente in farmacieD.ansamblul de recomandari care privesc controlul produsului finitE.

(pag. (8) 146)

F2136089. Controlul calitatii totale este definit prin toate operatiile de verificare care privesc:acceptarea sau refuzul materiilor primeA. produsele semifabricateB. produsele finiteC.preformulareaD.estimarea stabilitatii medicamentelorE.

(pag. (8) 146)

F2136090. Pentru a se putea examina eventuala reclamatie a unui produs comercializat, producatorul trebuie sa pastreze timp de 1 an:

dosarul lotului de fabricatie a medicamentuluiA. documentatia chimico-farmaceutica intocmita pentru obtinea autorizatie de punere pe piata a produsuluiB. esantioane din materiile prime utilizateC.cateva unitati din produsul finitD.procedurile de testare aplicateE.

(pag. (8) 147)

F2136091. Principiile,, Bunei practici de fabricatie,, sunt aplicate:



tuturor procedeelor de fabricatie a unui medicamentA. realizarii seriei pilot a unui medicamentB. fabricatie de serie a unui medicamentC.activitatilor de distribuire,, en gros,,D.medicamentelor obtinute in farmacia comunitaraE.

(pag. (8) 145)

F2136092. Calitatea omogena a unui lot de fabricatie se obtine:respectand riguros doar suucesiunea fazelor de fabricatieA. respectand riguros doar faza de conditionareB. respectand toate fazele de fabricatie si conditionareC.utilizand doar materii prime perfect controlateD.urmarind prelevarea corecta a esantioanelor de analizatE.

(pag. (8) 147)

F2136093. Un procedeu de analiza este specific daca:permite masurarea cantitativa a unui parametru fizico-chimicA. permite masurarea cantitativa a unui grup functional al uneia sau mai multor substante prezente in esantionB. exprima fidelitatea in conditii identiceC.exprima fidelitatea in conditii diferiteD.permite detectia celei mai scazute cantitati de substanta examinata intr-un esantionE.

(pag. (8) 151)

F2136094. Eficcitatea terapeutica a unui medicament:reprezinta lipsa relativa a toxicitatii localeA. reprezinta lipsa relativa a toxicitatii sistemiceB. este determinata de interactiunea substantei medicamentoase cu receptorii biologici specificiC.este evaluata prin triere farmacologica si clinicaD.este verificata prin determinarea biodisponibilitatiiE.

(pag. (8) 143)

F2136095. Referitor la regulile de buna practica de fabricatie (GMP) sunt valabile urmatoarele:cuprind un ansamblu de recomandari care sa asigure calitatea medicamentuluiA. permit un inalt nivel de calitate in conceperea, dezvoltarea si fabricarea medicamentelorB. sunt obligatorii si restrictiveC.sunt aplicate tuturor procedeelor de fabricatie farmaceutica in serieD.stabilesc obligatiile farmacistului practician fata de pacientE.

(pag. 145, [8])

F2136096. Normele de calitate ale unui medicament se stabilesc pe baza cerintelor:FarmacopeeiA. Normei Interne a produsului (Specificatiei Tehnice)B. Fisei Tehnologice (fisei de fabricatie) a producatoruluiC.STAS-uluiD.Nomenclatorului de Medicamente si Produse Biologice de uz umanE.

(pag. 149, [8])

F2136097. Standardele care asigura calitatea medicamentelor realizate sau eliberate in farmacia publica sau de spital, au urmatoarele caracteristici:

sunt stabilite la nivel nationalA. au la baza recomandarile Federatiei Internationale FarmaceuticeB. contin obligatiile privind dotarea corespunzatoare a farmacieiC.



permit un control riguros al materiilor prime si medicamentelor realizate in farmacieD.se aplica si la medicamentele destinate incercarilor clinice sau la cele din depozitele farmaceuticeE.

(pag. 146, [8])

F2136098. Exigentele de calitate privind stabilitatea chimica a substantei medicamentoase introdusa intr-o forma farmaceutica includ:

identitateaA. continutul declarat in substanta medicamentoasaB. incarcatura microbiana limitataC.uniformitatea continutului pe unitatea de produsD.lipsa toxicitatii locale sau sistemiceE.

(pag. 143, [8])

F2136099. Controlul calitatii medicamentelor realizate industrial se efectueaza:pe esantioane prelevate la intamplare din fiecare lotA. pe esantioane alese special din fiecare lot de fabricatieB. pe probe luate la intervale de timp determinate prin calcul statisticC.pe probe luate doar la inceputul si sfarsitul procesului de fabricatieD.exclusiv asupra produselor finiteE.

(pag. 147, [8])

F2136100. Puritatea unui medicament desemneaza:pastrarea caracteristicilor initiale pe toata perioada de valabilitateA. limitele contaminarii microbieneB. interactiunea substantei medicamentoase cu receptorii biologici specificiC.limitele contaminarii chimiceD.limitele contaminarii mecaniceE.

(pag. 143, [8])

F2136101. Validarea:este un element al sistemului de asigurare a calitatii medicamentelorA. permite garantarea fiabilitatii si reproductibilitatii principalelor procedee inscrise in dosarul farmaceutic al produsului

B.

se executa in cadrul etapei de preformulareC.se refera si la procedurile analitice folosite pentru controlul calitatii produsuluiD.permite obtinerea calitatii prevazute a unui produs farmaceuticE.

(pag. 152, [8])

F2136102. Regulile de buna practica de fabricatie:se aplica tuturor procedeelor de fabricatie farmaceutica in serieA. sunt restrictive si obligatoriiB. se revizuiesc periodic pentru a fi actualizateC.sunt un element de asigurare a calitatii medicamentelorD.reprezinta standarde stabilite la nivel nationalE.

(pag. 145, [8])

F2136103. Stabilitatea medicamentelor, unul din criteriile care definesc calitatea acestora se refera la:stabilitatea fizica a formei farmaceuticeA. identificarea si continutul in substanta medicamentoasaB. uniformitatea continutului pe doza unitaraC.lipsa toxicitatii locale si sistemiceD.determinarea biodisponibilitatiiE.



(pag. 143, [8])

F2136104. Calitatea unui medicament este definita ca suma factorilor care contribuie la:puritateA. stabilitateB. rentabilitateC.eficacitateD.inocuitateE.

(pag. 143, [8])

F2236105. Care sunt surse de variatie in productia de medicamente care pot compromite calitatea medicamentului si care pot fi prevenite prin conceptul de asigurare a calitatii

materii primeA. aparatura de fabricatieB. procedeul de preparareC.personalul muncitorD.echipa managerialaE.

(pag. Leucuta, 666)

F2236106. Care sunt obiectivele la care se refera Regulile de Buna Practica de Fabricatiematerii primeA. aparatura de fabricatieB. tehnologiile de fabricatieC.personalD.prevederile farmacopeeiE.

(pag. Leucuta,666)

F2236107. Cum se efectueaza controlul calitatii produselor farmaceutice in conceptul Asigurarii calitatiinumai asupra materiilor primeA. numai asupra produsului finitB. numai asupra procedeului tehnologicC.pe parcursul fluxului tehnologicD.asupra produsului finitE.

(pag. Leucuta,666)

F2236108. Care sunt cerintele de baza ale Regulilor de Buna Practica a Fabricatieidefinirea clara a procedeului de fabricatie si revizuirea sistematica pe baza experientei dobinditeA. sa fie inclus in farmacopeeB. redactarea clara, fara ambiguitati a procedurilor si instructiunilorC.se va controla doar produsul finit , aceasta constituind o garantie a calitatiiD.se vor controla doar materiile prime, pentru a garanta calitatea produsuluiE.

(pag. Leucuta,666)

F2236109. In care dintre enunturile urmatoare se regasesc cerinte de baza ale Regulilor de Buna Practica a Fabricatiei

documentele de fabricatie sa oglindeasca fidel istoricul complet al unei seriiA. calitatea produselor nu trebuie prejudiciata prin distributieB. reclamatiile eventuale asupra produselor comercializate se vor examina, daca este cazul se vor lua masuri de evitare a repetarii deficientei

C.

fabricatia se va face in localuri cu sisteme de protectie seismicaD.fabricatia va fi supravegheata de un director generalE.

(pag. Leucuta, 666)



F2236110. Ce trebuie sa poata garanta, printre altele, Sistemul de Asigurare a Calitatiica medicamentele sunt produse tinind cont de exigentele Regulilor de Buna Practica de Fabricatie si de Regulile de Buna Pactica de Laborator

A.

operatiile care alcatuiesc fluxul de productie, regulile de Buna Practica de Fabricatie si controlul calitatii in timpul fluxului de productie si a produsului finit sunt descrise clar

B.

responsabilitatile manageriale sunt definite clarC.existenta unei proceduri de autoinspectie si/sau audit de calitateD.conformitatea cu prevederile farmacopeeiE.

(pag. Leucuta, 666)

F2236111. La ce se refera, printre altele, Controlul calitatii ca parte a conceptului de Asigurare a calitatii in industria farmaceutica de conditionare

prelevarea probelorA. specificatii (Norme de calitate)B. control de laboratorC.proceduri de documentare, organizare a efectuarii controlului si eliberare a rezultatelor analizelorD.inspectia fluxului tehnologic de preparareE.

(pag. Leucuta, 666)

F2236112. La ce se refera, in conceptul Asigurarii calitatii, validarea procedeelorvalidarea procedeelor de fabricatieA. validarea procedelor de control a calitatiiB. identificarea substantelor medicamentoaseC.identificarea impuritatilor din medicamentD.determinarea cantitativa a substantei activeE.

(pag. Leucuta, 669)

F2236113. Ce dovedeste validarea printr-o documentatie stiintificaprocedeul sau parti ale lui este sub controlA. procedeul sau parti ale lui are reproductibilitate si nu este perturbat de mici schimbari care pot interveni pe parcursul desfasurarii sale

B.

ca procedeul va conduce la rezultatele intentionate in orice conditii situate in limite definiteC.ca metoda va conduce la rezultatele intentionate in orice conditii situate in limite definiteD.ca producatorul a luat masuri ca produsul sa fie controlat conform prevederilor FRXE.

(pag. Leucuta, 669)

F2236114. Cum se stabilesc criteriile de validare a procedeelor tehnologice in cazul comprimatelorse tine seama de influenta variabilelor de formulare asupra unei proprietati esentiale a comprimatului, de exemplu viteza de dizolvare a substantei medicamentoase

A.

se aleg variabilele de formulare care pot influenta viteza de dizolvareB. se stabilesc parametrii de testare ai procedeului tehnologic care influenteaza parametrul de calitate doritC.se efectueaza cercetarea experimentala care sa arate importanta fiecarui factor si valorile parametrilor de testare

D.

se cauta in literatura variabilele de formulare care pot influenta un parametru de calitate doritE.

(pag. Leucuta, 672)

F2236115. La care caracteristicile ale aparaturii industriale de productie de medicamente se refera validarea aparaturii

ale instalatieiA. operationaleB. ale procedeuluiC.fiabilitateaD.stabilitateaE.



(pag. Leucuta, 674)

F2236116. Care criterii se iau in seama la validarea unei metode analitice pentru controlul produsului farmaceutic

specificitateA. sensibilitateB. robusteteC.precizie si acurateteD.costulE.

(pag. Leucuta, 678)

F2336117. Pentru medicamentele industriale neoficinale, conditiile de calitate sunt prevazute in:norma internaA. norma de calitate a produsuluiB. Farmacopeea Romana- F.R.X.C.Farmacopeea Europeana IVD.Suplimentul 2000 al F.R.X.E.

(pag. 149)

F2336118. Repetabilitatea exprima fidelitatea procedeului analitic:in conditii identiceA. cu acelasi echipamentB. cu aceiasi analistiC.cu aceiasi reactiviD.cu analisti diferitiE.

(pag. 151)

F2336119. Reproductibilitatea exprima fidelitatea procedeului analitic:in acelasi laboratorA. cu acelasi echipamentB. in conditii diferiteC.cu aceiasi analistiD.cu analisti diferitiE.

(pag. 151)

F2336120. Recomandarile de buna practica farmaceutica pentru asigurarea calitatii medicamentelor impun:

local corespunzatorA. control riguros al materiilor primeB. autorizatie de toxiceC.respectarea cionditiilor de pastrare a substantelor si produselor farmaceuticeD.autorizatie de precursoriE.

(pag. 146)

F2336121. Calitatea produsului farmaceutic depinde de:materii primeA. comunicarea farmacist-medicB. recipiente de conditionareC.aparatura, procedee de preparare si controlD.personalE.

(pag. 146)

F2336122. Caracateristicile procedeelor de analiza sunt:



volumul de distributieA. specificitateaB. fidelitateaC.liniaritateaD.sensibilitateaE.

(pag. 151)

F2336123. Validarea ca element al sistemului de asigurare a calitatii garanteaza:farmacocinetica produsuluiA. fiabilitatea procedeelor inscrise in dosarul farmaceuticB. reproductibilitatea procedeelor inscrise in dosarul farmaceuticC.obtinerea calitatii produsuluiD.lipsa efectelor secundareE.

(pag. 152)

F2336124. Cerintele de baza ale regulilor de buna practica de fabricatie (R.B.P.F.) sunt:definirea clara a procedeului de fabricatieA. redactarea clara a procedurilor si instructiunilorB. instruirea personalului pentru efectuarea corecta a procedurilorC.cresterea absorbtiei si biodisponibilitatiiD.modificarea distributiei si eliminariiE.

(pag. 145)

F2336125. Cerintele fundamentale pentru controlul calitatii sunt:instalatii adecvate pentru realizarea procesului tehnologicA. personal calificatB. retragerea produsului de pe piataC.validarea metodelor de controlD.inregistrarea tuturor procedurilor ceruteE.

(pag. 147)

F2336126. Calitatea unui medicament contribuie la:puritatea produsuluiA. inocuitatea produsuluiB. eficacitatea produsuluiC.posologia produsuluiD.stabilitatea produsuluiE.

(pag. 143)

F2336127. Prin puritate se intelege:limitele contaminarii microbiologiceA. limitele contaminarii mecaniceB. modul de depozitare si pastrareC.modul de conditionareD.limitele contaminarii chimiceE.

(pag. 143)

F2336128. Prin inocuitate se intelege:lipsa relativa a toxicitatii localeA. lipsa relativa a toxicitatii sistemiceB. calea de administrareC.modul de conditionareD.



eficacitatea terapeuticaE.

(pag. 143)

F2336129. Conceptul de "calitate a medicamentului" se refera la:formulareA. posologieB. mecanism de actiuneC.controlul tuturor stadiilor de fabricatieD.eliberarea medicamentului catre bolnavE.

(pag. 145)

F2336130. Asigurarea calitatii se realizeaza prin controlul riguros al:materiilor primeA. tuturor fazelor de fabricatieB. cailor de administrareC.caracteristicilor fiziologice ale pacientuluiD.conditionariiE.

(pag. 145)

F2336131. Asigurarea calitatii medicamentului depinde de:prelevarea corecta a probelorA. procedeele analitice folositeB. firma producatoareC.calea de administrareD.reactivii si substantele de referinta utilizate in procedeele analiticeE.

(pag. 147)

F2536132. In Buna practica de fabricatie (BPF), controlul calitatii se refera la:acceptare materiilor prime,A. refuzul materiilor prime,B. acceptarea sau refuzul produselor intermediare sau finite,C.estimarea stabilitatii produsului farmaceutic,D.refuzul materiilor prime corespunzătoare din punct de vedere al calitatii.E.

(pag. 147/Popovici)

F2536133. Nu reprezinta norma de calitate pentru produsele oficinale:Farmacopeea,A. Norma interna,B. STAS-ul,C.Standardul de Stat,D.Fisa tehnologica a producatorului.E.

(pag. 149/Popovici)

F2536134. Fabricantul pastreaza pentru fiecare lot fabricat:dosarul lotului,A. doar inregistrarea video a procesului de fabricatie,B. esantioane de materii prime utilizate,C.cateva unitati de produse finite,D.nuci un raspuns nu este corect.E.

(pag. 147/Popovici)

F2536135. Specificati care sunt categoriile de medicamente pentru care se prevede realizarea unui



control al calitatii dublu:toate solutiile medicamentoase,A. medicamentele foarte active,B. numai preparatele injectabile si perfuzabile,C.medicamentele instabile,D.preparatele oftalmice.E.

(pag. 148/Popovici)

F2536136. Medicamentele pentru care este prevazut un control dublu:se mentin in carantina de catre fabricant,A. rezultatul controlului calitatii se confirma si de un laborator de control guvernamental,B. laboratorul de control guvernamental autorizeaza comercializarea lor,C.nu este prevazut un astfel de control,D.sunt specificate de FR X.E.

(pag. 148/Popovici)

F2536137. Nu reprezinta un caracter al unui procedeu de analiza:specificitatea,A. nerepetabilitatea,B. inexactitatea,C.sensibilitatea,D.exactitatea.E.

(pag. 149/Popovici)

F2536138. Validarea:demonstreaza ca toate procesele si procedeele utilizate conduc efectiv la rezultatele asteptate,A. demonstreaza ca toate procesele si procedeele utilizate conduc efectiv la rezultate neasteptate,B. este un element al sistemului de asigurare a calitatii,C.permite garantarea fiabilitatii si reproductibilitatii procedeelor inscrise in dosarul farmaceutic al produsului,D.nu reprezinta element al sistemului de asigurare a calitatii.E.

(pag. 152/Popovici)

F2536139. Solutiile injectabile:apartin generatiei intai de medicamente,A. fac parte din categoria medicamentelor clasice,B. apartin generatiei a doua de medicamente,C.apartin generatiei a treia de medicamente,D.apartin generatiei a patra de medicamente,E.

(pag. 144/Popovici)

F2536140. Medicamentul este supus în toate etapele fabricării unui control:microbiologic,A. chimic,B. fizic,C.termic,D.medical.E.

(pag. 147)

F2536141. Asigurarea calităţii medicamentului depinde şi de:dozarea formei finiteA. solubilitatea substanţei medicamentoaseB. pacientul care îl utilizeazăC.



testele şi procedeele analitice folositeD.prelevarea corectă a eşantioanelorE.

(pag. 147)

F2536142. Pentru desfăşurarea unor activităţi de calitate în farmacia publică sau de spital sunt necesare:

păstrarea produselor şi medicamentelor la caldA. respectarea condiţiilor optime de păstrare a substanţelor medicamentoase şi produselor farmaceuticeB. păstrarea igienei şi ordinii la locul de muncăC.un local corespunzătorD.o dotare adecvată pentru elaborarea şi eliberarea medicamentelorE.

(pag. 146)

F2536143. Eşantioanele de materii prime şi produse finite:se păstrează de către fabricantA. se păstrează într-o eşantiotecăB. au timpul de păstrare de 1 anC.se păstrează la A.N.M.D.nu se păstreazăE.

(pag. 147)

F2536144. Pentru preparatele farmaceutice se stabilesc conform FR X:testele de toxicitateA. termenele de valabilitateB. gustul şi mirosulC.dozele terapeutice maximeD.condiţiile de calitateE.

(pag. 149)

F2536145. Normele de calitate care trebuie respectate sunt:Standardul de StatA. STAS-ul pentru produsele fabricate industrialB. norma internă pentru produsele fabricate de o anumită unitateC.fişa tehnologică a producătorului pentru produsele din import cânmd se indică farmacopeeaD.Farmacopeea pentru produsele şi substanţele oficinaleE.

(pag. 149)

F2536146. Caracteristicile unui procedeu de analiză sunt:pragul de cuantificareA. pragul de detecţieB. liniaritateaC.valabilitateaD.pragul psihologicE.

(pag. 151)

F2536147. Procedeele analitice pot fi:procedee de analiză specificăA. procedee de analiză absolutăB. procedee de analiză selectivăC.procedee exacteD.procedee sensibileE.

(pag. 152)



F2536148. Abrevierea GMP:este intalnita in SUA,A. este intalnita numai in FrantaB. provine de la Good Mahufacturing PracticesC.nu se regaseste in Tehnologia farmaceuticaD.provine de la Good Mahufacturing PercentagesE.

(pag. 145/Popovici)

F2536149. Serviciul de asigurare a calitatii:raspunde de fiecare sarja realizata in intreprindereA. asigura aparitia produselor medicamentoase in FarmacopeeB. asigura aparitia produselor medicamentoase in NomenclatorC.asigura distributia produselor medicamentoaseD.asigura controlul calitatii produselor medicamentoaseE.

(pag. 147/Popovici)

F2636150. Consecinţele disfuncţiei sistoliceşi diminuării debitului cardiac în insuficienţa cardiacă sunt:BradicardieA. Declanşarea unor mecanisme compensatoar (feed-back)B. DispneeC.Hipertrofie ventricularăD.Stază sanguină cu congestieE.

(pag. 206)

F2636151. Elementele insuficienţei cardiace care pot fi tratate medicamentos sunt:Bradicardia (compensatorie)A. Deficit de contracţieB. Presarcina crescutăC.Postsarcina crescutăD.Tahicardia (compensatorie)E.

(pag. 207)

F2636152. Care dintre următoarele afirmaţii privind digitalicele este falsă?Sunt medicamente cu indice terapeutic foarte bunA. Sunt medicamente cu indice terapeutic micB. Digitalicele de tip strofantină se acumulează în organismC.Biotransformarea digitoxinei implică epimerizarea, desfacerea grupării glucidice şi conjugareaD.Digoxina se epurează predominant renalE.

(pag. 207, 211-113)

F2636153. Sunt reacţii adverse caracteristice digitalicelor:Bloc atrio-ventricularA. Confuzii, halucinaţiiB. Tulburări de vedereC.Midriază şi hiposalivaţieD.Hemoragii prin favorizarea fibrinolizeiE.

(pag. 214)

F2636154. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată?Hipokaliemia favorizează aritmiile chiar la doze mici de digitaliceA. Insuficienţa hepatică creşte concentraţia plasmatică a digoxineiB. Insuficienţa renală diminuă epurarea digoxineiC.



Digitalicele sunt contraindicate la doze terapeutice în bloc atrio-ventricularD.Hiuperpotasemia favorizează blocul A-V indus de digitaliceE.

(pag. 211, 215-217)

F2636155. Care dintre următoarele medicamente prelungesc repolarizarea şi perioada refractară?SotalolulA. AjmalinaB. FenitoinaC.AmiodaronaD.BretiliulE.

(pag. 229)

F2636156. Care dintre următoarele blocante ale canalelor de calciu nu se utilizează ca antiaritmice?VerapamilulA. NisoldipinaB. DiltiazemulC.NifedipinaD.AmlodipinaE.

(pag. 229)

F2636157. Amiodarona:Blochează canalele membranare de potasiuA. Blochează canalele membranare de sodiuB. Blochează canalele de calciu receptor-dependente (ROC)C.Are efect inotrop negativ evidentD.Este coronarodilatatorE.

(pag. 237)

F2636158. Verapamilul:Se absoarbe bine şi rapid pe cale oralăA. Are biodisponibilitate redusă (extracţie hepatică mare)B. Are acţiune antihipertensivăC.Are acţiune antianginoasăD.Poate produce tahicardie relexă, ca urmare a efectului antihipertensivE.

(pag. 239)

F2636159. Reacţiile adverse ale amiodaronei sunt:DistiroidiiA. FotosensibilizareB. Tahicardie reflexăC.Tulburări neurologiceD.Fibroză pulmonarăE.

(pag. 237)

F2636160. Ediţia în vigoare a Farmacopeei Române stabileşte pentru medicamente:procedeele de analizăA. condiţiile de calitateB. procedeele de fabricaţieC.testele de toxicitateD.dozele maxime terapeuticeE.

(pag. 149)



F2636161. Prevederile farmacopeei sunt obligatorii pentru:producători de medicamenteA. distribuitori de medicamenteB. unităţi care controlează medicamenteC.depozite de medicamenteD.transportatori de medicamenteE.

(pag. 149)

F2636162. Pentru desfăşurarea unor activităţi de calitate în farmacie, sunt necesare:un local corespunzătorA. respectarea programului de funcţionareB. un control riguros al materiilor prime şi al medicamentelor obţinute în farmacieC.asigurarea unei pregătiri continue a întregului personalD.păstrarea ordinii şi igieneiE.

(pag. 146)

F2636163. Elementele care generează calitatea medicamentelor grupate sub denumirea de "4 M" sunt:proceduri experimentaleA. personalulB. materialeC.maşini (echipament, instalaţii, utilaje)D.metode (procedee de fabricare)E.

(pag. 98)

F2636164. "Caietele de şarjă" descriu exigenţele de calitate pentru:substanţe medicamentoaseA. substanţe auxiliareB. procedeu tehnologicC.recipiente şi accesoriiD.personalul implicatE.

(pag. 101)

F2636165. Fişa de fabricaţie (fişa tehnologică a producătorului) conţine, printre altele:definirea produsului (forma farmaceutică)A. articolele de condiţionare şi modul de condiţionareB. modalităţile de mecanizare a operaţiilor tehnologiceC.controlul calităţii în cursul fabricăriiD.echipamentele de producţie care ar putea fi utilizateE.

(pag. 102)

F2636166. "Dosarul tehnic al produsului fabricat" conţine:procedura de instruireA. procedura de calificareB. procedura de validareC.procedura de producţieD.procedura tehnologicăE.

(pag. 104)

F2636167. În cadrul sistemului de asigurare a calităţii, operaţiile de calificare:se referă la personalA. se referă la echipamentB. comportă o etapăC.



comportă trei etapeD.comportă mai multe etapeE.

(pag. 104)



Tema nr. 37Preparate lichide pentru uz oral

BIBLIOGRAFIE:8. Tehnologie farmaceutica - Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa, Ed. Polirom, Iasi, 200110. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993


F1237001. Care dintre urmatorii agenti antioxidanti sunt folositi la solutii apoase cu substante medicamentoase usor oxidabile

tocoferolA. sulfit de sodiuB. acid nordihidroguaiareticC.butilhidroxianisolD.butilhidroxitoluenE.

(pag. 135, [8])

F1237002. Ce fenomen reprezinta cresterea solubilitatii prin modificarea constantei dielectrice a solventului apos

solubilizare micelaraA. folosire de cosolventiB. complexareC.hidrotropieD.modificarea structurii chimiceE.

(pag. 232, [8])

F1237003. Conservanti antimicrobieni recomandati de farmacopee la prepararea siropurilor care au o concentratie in zahar mai mica decit aceea prevazuta la siropul simplu:

borat fenilmercuricA. cloretonaB. acid sorbicC.amestec de p-hidroxibenzoat de metil si p-hidroxibenzoat de propilD.alcool benzilicE.

(pag. 849, [FR X])

F1237004. In care din situatiile de mai jos se poate asigura conservarea siropurilor conform FR Xse adauga zahar pina la egalizarea concentratiei cu cea a zaharului din siropul simpluA. folosind ciclamat de sodiuB. se foloseste un amestec de ciclamat de sodiu si zaharinaC.se adauga un conservant bactericid si fungicidD.se adauga un amestec recomandat de p–hidroxibenzoat de metil si p–hidroxibenzoat de propilE.

(pag. 845, [FR X])

F1237005. O substanta medicamentoasa greu solubila in apa poate fi dizolvata cu ajutorul carui co-solvent

sorbitolA. propilenglicoluluiB. salicilatului de sodiuC.sorbitanului 80D.polisorbatului 80E.



(pag. 232, [8])

F1237006. Prin ce procedeu se poate realiza asigurarea claritatii solutiilor conform prevederilor Farmacopeei Romane:

folosirea unor vehicule limpeziA. folosirea unor substante medicamentoase fara impuritati mecaniceB. centrifugareC.filtrareD.folosirea carbunelui adsorbantE.

(pag. 849, [FR X])

F1337007. Cand se folosesc solutiile titrate 1:10 sau 1: 100:Cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,005 g.A. Cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,01 g.B. Cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,05 g.C.Cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,10 g.D.Cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,50 g.E.

(pag. 849)

F1337008. Clorura de calciu oficinala este o substanta:eflorescentaA. delicvescentaB. higroscopicaC.anhidraD.nici una de mai susE.

(pag. 178)

F1337009. Siropul de codeina are urmatoarea concentratie:2%A. 0,2%B. 0,02%C.0,1%D.0,5%E.

(pag. 846)

F1337010. Solutia de clorhidrat de bromhexin are urmatoarea concentratie0,1 %A. 1%B. 0,2%C.0,5%D.2%E.

(pag. 852)

F1437011. La prepararea siropurilor cu o concentratie in zahar inferioara siropului simplu, FR.X indica utilizarea urmatorilor conservanti:

nipagin 1 ‰A. nipasol 1 ‰B. amestec nipagin : nipasol 9 : 1, 1,5 ‰C.amestec nipagin : nipasol 1 : 9, 1,5 ‰D.amestec nipagin : nipasol 1 : 1, 1,5 %E.

(pag. 845, [9])

F1537012. Concentraţia oficinală a siropului simplu este:



54%A. 74%B. 65%C.35%D.64%E.

(pag. 848, [10])

F1537013. FR X nu prevede următoarele soluţii:soluţia BurowA. soluţia de clorură de calciu 50%B. soluţia alcoolică de iodC.soluţia diluată de peroxid de hidrogenD.soluţia efervescentăE.

(pag. 864, [10])

F1537014. La prepararea soluţiei de acetotartrat de aluminiu nu se adaugă:acetat de aluminiuA. sulfat de aluminiuB. acid acetic diluatC.carbonat de calciuD.acid tartricE.

(pag. 850, [10])

F1537015. La prepararea soluţiilor nu se folosesc:solubilizanţiA. agenţi pentru ajustarea pH-uluiB. conservanţi antimicrobieni potriviţiC.agenţi pentru corectarea gustuluiD.agenţi de emulsionareE.

(pag. 849, [10])

F1537016. Siropul de Balsam de Tolu nu conţine:tinctură de Balsam de ToluA. carbonat bazic de magneziuB. zahărC.acid citricD.apă distilatăE.

(pag. 845, [10])

F1537017. Soluţiile titrate 1:10 sau 1:100 se folosesc când se prepară soluţii cu substanţe puternic active sau toxice în cantităţi mai mici de:

5 µgA. 5 mgB. 50 mgC.500 mgD.50 µgE.

(pag. 849, [10])

F1637018. Factorii care influenteaza direct proportional solubilitatea solidelor în lichide sunt:temperatura, în cazul unui proces exotermA. temperatura, în cazul unui proces endotermB. marimea particulelor soliduluiC.



pH-ulD.vâscozitatea vehicululuiE.

(pag. 15, [7])

F1637019. Filtrele care actioneaza la presiune redusa sunt:filtre presaA. filtre cu discuriB. metafiltreleC.filtrele tobaD.filtrele centrifugaleE.

(pag. 171, [7])

F1637020. Prepararea apei distilate în industrie cu distilatorul cu efect dublu se bazeaza pe:fierberea apei în primul cazan la 100 °CA. fierberea apei în primul cazan la 110 °C, la suprapresiuneB. fierberea apei în primul cazan la 90 °C, la vidC.fierberea apei în primul cazan la 96 °C, la vidD.fierberea apei în primul cazan la 120 °C, la suprapresiuneE.

(pag. 426, [7])

F1637021. Prepararea siropului simplu în farmacie, se face prin dizolvarea zaharului:la caldA. la rece, prin percolareB. la rece, prin agitareC.per descensumD.în zaharolizoareE.

(pag. 439, [7])

F1637022. Ultrafiltrarea se realizeaza:la presiune ridicataA. la presiune scazutaB. pentru îndepartarea sarurilor mineraleC.pentru îndepartarea substantelor organice, indiferent de dimensiunea lorD.la presiune normalaE.

(pag. 429, [7])

F2137023. Filtrarea clarifianta:este sinonima cu flitrarea sterilizantaA. urmareste obtinerea unui lichid limpede, fara particule mecanice insolubileB. are drept scop indepartarea microorganismelorC.urmareste omorarea microorganismelor sub forma de sporiD.se aplica pentru obtinerea formelor sterile lichideE.

(pag. (8) 240)

F2137024. In procedeul de ultrafiltrare se folosesc urmatoarele straturi filtrante:mase de ceramicaA. sticla fritataB. membrane cu poriC.plastomeriD.paslaE.

(pag. (8) 242)



F2137025. Urmatoarele siropuri sunt prevazute in FR X, cu exceptia:siropului de balsam de ToluA. siropului de beladonaB. siropului de codeinaC.siropului de portocaleD.siropului simpluE.

(pag. 845 - 849, [FR X])

F2137026. Solutia de acetat de amoniu are concentratia:5 %A. 10 %B. 15 %C.20 %D.25 %E.

(pag. 852, [FR X])

F2137027. Pentru solutia de citrat de magneziu sunt valabile urmatoarele, cu exceptia:este o solutie oficinalaA. are pH alcalinB. are pH-ul 3,5 – 5,5C.se prepara la nevoieD.are actiune purgativaE.

(pag. 867 - 868, [FR X])

F2137028. Solutia efervescenta mai este cunoscuta si sub denumirea de:limonada gazoasaA. limonada RogèB. solutie BurowC.solutie CastelaniD.solutie SabouraudE.

(pag. 859 - 860, [FR X])

F2137029. Urmatorii factori modifica viteza de dizolvare, cu exceptia:suprafetei de contact solid/lichidA. constantei crioscopice a mediului de dizolvareB. difuziuniiC.agitariiD.temperaturiiE.

(pag. 227 - 228, [8])

F2137030. Siropul simplu are concentratia in zahar de:40 %A. 58 %B. 64 %C.68 %D.70 %E.

(pag. 848, [FR X])

F2237031. Cu ajutorul cui poate fi solubilizata micelar o substanta medicamentoasa greu solubila in apa

alcoolului etilicA. propilenglicoluluiB.



salicilatului de sodiuC.sorbitanului 80D.polisorbatului 80E.

(pag. 231)

F2237032. Cum se poate asigura claritatea solutiilor , conform prevederilor Farmacopeei Romanefolosirea unor vehicule limpeziA. folosirea unor substante medicamentoase fara impuritati mecaniceB. folosirea unor substante medicamentoase fara impuritati mecaniceC.filtrareD.folosirea carbunelui adsorbantE.

(pag. 282)

F2237033. Cum se poate asigura conservarea siropurilor conform FR Xse adauga zahar pina la egalizarea concentratiei cu cea a zaharului din siropul simpluA. folosind ciclamat de sodiuB. se foloseste un amestec de ciclamat de sodiu si zaharinaC.se adauga un conservant bactericid si fungicidD.se adauga un amestec recomandat de p–hidroxibenzoat de metil si p–hidroxibenzoat de propilE.

(pag. 272)

F2237034. Care sunt conservantii antimicrobieni recomandati de farmacopee la prepararea siropurilor care au o concentratie in zahar mai mica decit aceea prevazuta la siropul simplu

borat fenilmercuricA. cloretonaB. acid sorbicC.amestec de p-hidroxibenzoat de metil si p-hidroxibenzoat de propilD.alcool benzilicE.

(pag. 272)

F2237035. Ce fenomen reprezinta cresterea solubilitatii prin modificarea constantei dielectrice a solventului apos

Cresterea solubilitatii prin modificarea constantei dielectrice a solventului apos reprezinta un fenomen deA. cosolventaB. complexareC.hidrotropieD.modificare a structurii chimiceE.

(pag. 231)

F2237036. Ce agenti antioxidanti se folosesc la solutii apoase cu substante medicamentoase usor oxidabile

tocoferolA. sulfit de sodiuB. acid nordihidroguaiareticC.butilhidroxianisolD.butilhidroxitoluenE.

(pag. 267)

F2237037. Ce substante medicamentoase pot fi dizolvate prin scaderea pH-ului mediuluifenobarbitalA. acid acetilsalicilicB. atropinaC.fenitoinaD.



sulfamideE.

(pag. 231)

F2237038. La care dintre solventii enumerati constanta dielectrica are valoarea cea mai mica, semn al polaritatii reduse

apaA. glicerinaB. etanolulC.polietilenglicolul lichidD.parafina lichidaE.

(pag. 232)

F2237039. Cu cine formeaza teofilina un complex usor solubil in apatrietanolaminaA. cafeinaB. etilendiaminaC.teobrominaD.chininaE.

(pag. 233)

F2237040. Ce fel de complecsi formeaza ciclodextrinele cu unele substante medicamentoase, spre a le creste solubilitatea in apa

transfer de ioniA. sisteme de electroni piB. de incluziuneC.saruri complexeD.saruri solubileE.

(pag. 294)

F2237041. Care dintre materialele filtrante enumerate pot fi utilizate si la indepartarea microorganismelor dintr-o solutie prin filtrare

textileA. stratificateB. membrane polimericeC.pulberiD.centrifugaleE.

(pag. 242)

F2237042. Ce test se foloseste pentru determinarea integritatii membranelor filtrantemicroscopicA. gravimetricB. masurarea presiunii la care se formeaza bule in membrana umectataC.masurarea presiunii la care membrana se rupeD.rezistenta la centrifugareE.

(pag. 245)

F2237043. Ce coloranti se folosesc in preparatele farmaceutice lichidenitrit de sodiuA. sulfit de sodiuB. galat de propilC.glutamat de sodiuD.eritrozinaE.



(pag. 271)

F2237044. Ce conservanti se folosesc in preparatele farmaceutice uleioasetocoferoliA. formiat de sodiuB. acid propionicC.hidroxichinoleinaD.benzoat de sodiuE.

(pag. 273)

F2237045. Care sunt dezavantajele prepararii siropurilor la caldtimpul de dizolvare este rapidA. contaminarea cu microorganisme este redusaB. preparatul este clarC.hidroliza zaharului este mareD.poate avea loc fermentareaE.

(pag. 290)

F2237046. Ce obiectiv important se urmareste la prepararea siropurilor in industrie inainte de operatia de filtrare

determinarea cantitativaA. controlul microbiologicB. claritateaC.concentratia in zaharD.concentratia in zahar invertitE.

(pag. 295)

F2337047. Limonadele sunt:solutii apoase ce se administreaza internA. solutii hidroalcooliceB. solutii ce contin sirop 10%C.solutii apoase ce se administreaza rectalD.solutii apoase ce se administreaza parenteralE.

(pag. 859, 867)

F2337048. Siropul de codeina are urmatoarea concentratie:2%A. 0,2%B. 0,02%C.0,1%D.0,5%E.

(pag. 846)

F2337049. Solutia de clorhidrat de bromhexin are urmatoarea concentratie:0,1%A. 1%B. 0,2%C.0,5%D.2%E.

(pag. 852)

F2337050. Clorura de calciu oficinala este o substanta:eflorescentaA.



delicvescentaB. higroscopicaC.anhidraD.nici una de mai susE.

(pag. 178)

F2337051. Cand se folosesc solutiile tritrate 1:10 sau 1:100cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,005 g.A. cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,01 g.B. cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,05 g.C.cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,10 g.D.cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,50 g.E.

(pag. 849)

F2537052. Functie de natura solventului, solutiile se clasifica in:solutii simple,A. solutii unidoza,B. solutii uleioase,C.solutii multidoza,D.solutii compuse.E.

(pag. 222/Popovici)

F2537053. Pentru modificarea pH-ului solutiilor de uz intern nu se foloseste:acid boric,A. hidroxid de sodiu,B. acid citric,C.acid tartric,D.carbonat acid de sodiu.E.

(pag. 231/Popovici)

F2537054. Ciclodextrinele:sunt oligozaharide aciclice reducatoare,A. sunt oligozaharide ciclice reducatoare,B. contin 6,7 sau 8 unitati de fructoza,C.au partea interioara hidrofila,D.au partea exterioara hidrofoba.E.

(pag. 234/Popovici)

F2537055. Stabilitatea fizica a solutiilor nu se refera la determinarile urmatoarelor caractere:claritate,A. culoare,B. modificarea continutului in substanta activa,C.gust,D.miros.E.

(pag. 239/Popovici)

F2537056. Solventii utilizati la prepararea solutiilor in farmacie sau industrie trebuie sa fie:toxici,A. impuri din punct de vedere chimic,B. iritanti,C.activi farmacologic,D.greu de procurat.E.



(pag. 249/Popovici)

F2537057. Nu reprezinta un procedeu de purificare a apei:filtrarea prin amestec de tifon si vata,A. distilarea,B. schimbul de ioni,C.osmoza inversa,D.ultrafiltrarea.E.


F2537058. Concentraţia oficinală a siropului simplu este:64%,A. 85%,B. 64 ‰,C.85 ‰,D.0,2%.E.

(pag. 848/FR X)

F2537059. FR X nu prevede in compozitia Siropului de Balsam de Tolu:acid citric,A. zahăr,B. apă distilată,C.carbonat bazic de magneziu,D.tinctură de Balsam de Tolu.E.

(pag. 845/FR X)

F2537060. FR X prevede următoarele soluţii, cu exceptia:soluţia diluată de peroxid de hidrogen,A. soluţia de clorură de calciu 50%,B. soluţia efervescentă,C.soluţia Burow,D.soluţia alcoolică de iod.E.

(pag. 864/FR X)

F2537061. Conform FR X, la prepararea soluţiei de acetotartrat de aluminiu nu se adaugă:acid tartricA. sulfat de aluminiuB. acetat de aluminiuC.acid acetic diluatD.carbonat de calciuE.

(pag. 850/FR X)

F2537062. Care din urmatoarele substante auxiliare nu se folosesc la prepararea soluţiilor:agenţi de emulsionareA. conservanţi antimicrobieni potriviţiB. solubilizanţiC.agenţi pentru ajustarea pH-uluiD.agenţi pentru corectarea gustuluiE.

(pag. 849/FR X)

F2537063. Soluţiile titrate 1:10 sau 1:100 se folosesc când se prepară soluţii cu substanţe puternic active sau toxice în cantităţi mai mici de:

50 µgA.



500 mgB. 5 µgC.5 mgD.50 mgE.

(pag. 849/FR X)

F2637064. Sunt metaboliţi activi ai spironolactonei?Acidul etacrinicA. Acidul valproicB. Acidul epsilon-aminocaproicC.Acidul canrenoicD.Acidul tranexamicE.

(pag. 305)

F2637065. Diureticele care pot fi utilizate în hipercalciuria idipatică deoarece scad eliminarea de calciu sunt:

HidroclorotiazidaA. ManitolulB. AcetazolamidaC.Acidul etacrinicD.CarbamidaE.

(pag. 302)

F2637066. Are efect antidiuretic la bolnavii cu diabet insipid nefrogen:FurosemidulA. AcetazolamidaB. Acidul etacrinicC.TriamterenulD.HidroclorotiazidaE.

(pag. 301)

F2637067. Care dintre afirmaţiile privind diureticele este falsă?Tiazidele cresc toxicitatea cardiotonicelorA. Tiazidele scad eliminarea urinară de calciuB. Diureticele de ansă scad eliminarea urinară de calciuC.Eliminarea urinară de potasiu scade sub acţiunea amiloriduluiD.Tiazidele produc hiperglicemie şi hiperuricemieE.

(pag. 302-303)

F2637068. Care dintre următoarele diuretice sunt utilizate în insuficienţă renală acută?FurosemidulA. HidroclorotiazidaB. CiclotiazidaC.PolitiazidaD.CiclopentiazidaE.

(pag. 303)

F2637069. Diureticele tiazidice pot produce următoarele dezechilibre electrolitice:HipokaliemieA. HipercalciurieB. HiperkaliemieC.HipermagneziemieD.



HipercloremieE.

(pag. 298-299, 302)

F2637070. Filtrele care acţionează la vid sunt:filtrele presăA. filtrele cu discuriB. metafiltreleC.filtrele rotativeD.filtrele centrifugaleE.

(pag. 283)

F2637071. Factorii care influenţează direct proporţional solubilitatea solidelor în lichide sunt:temperatura, în cazul unui proces exotermA. temperatura în cazul unui proces endotermB. mărimea particulelor soliduluiC.pH-ulD.vâscozitatea vehicululuiE.

(pag. 229)

F2637072. Prepararea apei distilate în industrie, cu distilatorul cu efect dublu, se bauează pe fierberea apei în primul evaporator:

la 100 °CA. la 110 °C, la suprapresiuneB. la 90 °C, la vidC.la 96 °C, la vidD.la 120 °C, la suprapresiuneE.

(pag. 256)

F2637073. Filtrarea centrifugală se realizează:la suprapresiuneA. la presiune scăzutăB. pentru îndepărtarea sărurilor mineraleC.pentru îndepărtarea substanţelor organice, indiferent de dimensiunea lorD.la presiune normalăE.

(pag. 283)

F2637074. Metoda preparării siropului la rece prin agitare se pretează pentru cantităţi până la:1000 g siropA. 5000 g siropB. 2000 g siropC.10000 g siropD.50000 g siropE.

(pag. 292)




F1237075. Care din categoriile urmatoare de substante auxiliare recomandate de FR X se pot folosi la prepararea solutiilor

agenti pentru corectarea gustuluiA. solubilizantiB. agenti pentru cresterea visozitatiiC.agenti pentru ajustarea pH-uluiD.conservanti antimicrobieni potrivitiE.

(pag. 849, [FR X])

F1237076. Care din substantele enumerate sunt edulcoranti pentru solutii de uz oralzaharA. ciclamat de sodiuB. zaharina sodicaC.aspartamD.vanilinaE.

(pag. 268, [8])

F1237077. Care sunt metodele de preparare a apei folosita la prepararea solutiilordistilareA. demineralizareB. osmoza inversaC.ultrafiltrareD.adsorbtieE.

(pag. 249, [8])

F1237078. In ce conditii are loc spontan solubilitatea unei substante medicamentoase intr–un solvententropia procesului scadeA. entropia cresteB. caldura de dizolvare este negativaC.caldura de dizolvare este pozitivaD.energia libera a sistemului scadeE.

(pag. 226, [8])

F1237079. In ce conditii se poate realiza cresterea solubilitatii in apa a unei substante medicamentoase greu solubile care este o baza slaba

pulverizare avansataA. cresterea pH–uluiB. scaderea pH-uluiC.adaugare de cosolventiD.folosirea unei sari solubileE.

(pag. 230, [8])

F1237080. Mentionati pentru care din situatiile urmatoare este recomandabila folosirea cosolventilorcresterea solubilitatii in apa a substantelor neionizateA. cresterea solubilitatii in apa a substantelor ionizateB. cresterea tolerantei la administrare in cazul solutiilor parenterale administrate intramuscularC.izotonizarea solutiilor injectabile coloidaleD.cresterea stabilitatii substantelor medicamentoase susceptibile la hidrolizaE.

(pag. 231, [8])



F1237081. Prin care procedeu din cele mentionate mai jos, se poate efectua cresterea solubilitatii unei substante medicamentoase neionizabile, la prepararea solutiei

formarea de complecsi mai solubiliA. modificarea pH-ului solutieiB. utilizare de cosolventiC.introducerea de grupari polare in moleculaD.asocierea de substante hidrotropeE.

(pag. 231-237, [8])

F1337082. Care din urmatoarele solutii sunt oficinale:Solutia de clorura de calciuA. Solutia de acetat de amoniuB. Solutia de clorhidrat de bromhexinC.Solutia de clorura de amoniu anisataD.Solutia de trinitrat de glicerilE.

(pag. 852-863)

F1337083. Conservarea siropurilor se realizeaza prin:sterilizare la autoclavA. adaos de nipagin 0,1%B. folosirea solutiei conservante in locul apei distilateC.mentinerea la temperatura de 8-15 °CD.adaosul de nipagin-nipasol (9:1) in concentratie 0,15%E.

(pag. 845)

F1337084. F.R.X. oficializeaza urmatoarele siropuri:Siropul simpluA. Siropul de portocaleB. Siropul de Balsam de ToluC.Siropul de codeinaD.Siropul de matragunaE.

(pag. 845-849)

F1337085. F.R.X. oficializeaza urmatoarele limonade:Limonada gazoasaA. Limonada citricaB. Limonada lacticaC.Limonada fosforicaD.Limonada de citrat de magneziuE.

(pag. 859 si 867)

F1337086. Limonadele sunt:solutii apoase ce se administreaza internA. solutii hidroalcooliceB. solutii ce contin sirop 10%C.solutii apoase ce se administreaza rectalD.solutii apoase ce se administreaza parenteralE.

(pag. 859,867)

F1337087. Preparatele lichide pentru uz oral trebuie sa contina:antioxidantiA. edulcorantiB.



aromatizantiC.conservanti antimicrobieniD.agenti de crestere a viscozitatiiE.

(pag. 849)

F1337088. Solubilizarea cu tenside se realizeaza cind HLB-ul acestora are urmatoarele valori:8A. 12B. 15C.3D.17E.

(pag. 423)

F1337089. Solutia apoasa de clorhidrat de bromhexin contine:acid tartric cu rol de solubilizantA. acid tartric cu rol de stabilizantB. nu contine acid tartricC.contine acid clorhidric 0,1 M.D.contine acid citric ca solubilizantE.

(pag. 852-853)

F1337090. Solutia efervescenta contine:carbonat de sodiuA. acid tartricB. bicarbonat de sodiuC.acid citricD.acid clorhidricE.

(pag. 859)

F1437091. Agentii edulcoranti sintetici folositi la prepararea solutiilor de uz oral sunt:zaharinaA. zaharulB. ciclamatul de sodiuC.aspartamulD.sorbitolulE.

(pag. 424, [7])

F1437092. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la prepararea siropului simplu sunt adevarate:se realizeaza prin dizolvarea zaharului la caldA. se realizeaza, conform FR.X, prin dizolvarea zaharului la receB. este insotita de clarificarea siropului daca dizolvarea zaharului se realizeaza la caldC.necesita adausul de conservanti antimicrobieniD.este insotita de invertirea zaharului daca dizolvarea acestuia se realizeaza la receE.

(pag. 439, [7])

F1437093. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la solubilizarea micelara sunt adevarate:se realizeaza cu ajutorul substantelor tensioactive in concentratii superioare concentratiei micelare criticeA. se realizeaza cu ajutorul substantelor tensioactive in concentratii inferioare concentratiei micelare criticeB. se realizeaza cu ajutorul substantelor tensioactive a caror valoare HLB este mai mare decat 15C.se realizeaza cu ajutorul substantelor ajutatoare hidrofile folosite in cantitati mariD.are ca rezultat formarea unui complex intermolecular solubilE.

(pag. 423, [7])



F1437094. Conform FR.X, siropurile care contin zahar in concentratie de 64% sunt:siropul de balsam de ToluA. siropul de matragunaB. siropul de codeina 0,2%C.siropul simpluD.siropul de coji de portocaleE.

(pag. 845, 848, [9])

F1437095. Cresterea solubilitatii substantelor medicamentoase in apa se poate realiza prin:complexareA. hidrotropieB. delicvescentaC.eflorescentaD.modificarea structurii chimiceE.

(pag. 423, 424, [7])

F1437096. Urmatoarele afirmatii referitoare la solutia de acetotartrat de aluminiu sunt adevarate:este oficinala in FR.X.A. se obtine prin dizolvarea principiului activ in apa distilataB. principiul activ rezulta in urma unor reactii chimiceC.se mai numeste solutie BurowD.se utilizeaza intern, ca astringentE.

(pag. 850, [9])

F1537097. Avantajele folosirii solvenţilor anhidri sunt:sunt buni solvenţi pentru un număr mare de substanţe insolubile în apăA. conferă instabilitate fizico-chimică preparatelor industrialeB. soluţiile obţinute nu necesită adăugarea de conservanţi antimicrobieniC.permit dezvoltarea microorganismelorD.sunt uşor suportaţi de piele sau de mucoaseE.

(pag. 263, [8])

F1537098. Controlul calităţii soluţiilor prevede, conform FR X:dozarea conţinutului de substanţă activăA. determinarea volumului recipientuluiB. masa totală pe recipientC.uniformitatea conţinutului în substanţa activăD.pH-ulE.

(pag. 849, [10])

F1537099. Exemplele clasice de complexare sunt:prepararea reactivului TollensA. prepararea reactivului FehlingB. prepararea reactivului NesslerC.dizolvarea iodului în prezenţa iodurii de potasiuD.solubilizarea aspirinei prin intermediului carbonatului acid de sodiuE.

(pag. 233, [8])

F1537100. Factorii din ecuaţia Noyes-Whitney care influenţează procesul de dizolvare sunt:aria suprafeţei de contact solid/solidA. difuziuneaB.



agitareaC.vâscozitatea lichiduluiD.temperaturaE.

(pag. 238, [8])

F1537101. Filtrele din material textil sunt reprezentate de:filtrele MilliporeA. vata hidrofilăB. vata hidrofilă mixtă (sau BC)C.tifonulD.pulberile filtranteE.

(pag. 243, [8])

F1537102. În FR X sunt prezente următoarele monografii:apa potabilăA. apa distilatăB. apa purificatăC.apa pentru diluarea soluţiilor concentrateD.apa distilată pentru preparate injectabile.E.

(pag. 251, [8])

F1537103. Referitor la macrogoli sunt valabile următoarele afirmaţii:cei cu masa moleculară 400-600 sunt lichiziA. cei cu masa moleculară 1 500-10 000 sunt soliziB. starea de agregare nu depinde de masa molecularăC.se mai numesc polietilen glicoliD.starea de agregare depinde de gradul de polimerizareE.

(pag. 264, [8])

F1537104. Rolul glicerolului în preparate farmaceutice este:edulcorantA. conservant antimicrobianB. umectantC.emulgatorD.emulgator colorantE.

(pag. 264, [8])

F1537105. Uleiurile oficializate de FR X şi folosite ca solvenţi sunt:uleiul de soiaA. uleiul de floarea-soareluiB. uleiul de parafinăC.uleiul de ricinD.uleiul de inE.

(pag. 266, [8])

F1637106. Apele aromatice preparate în farmacie:sunt solutii apoase de uleiuri volatileA. sunt solutii hidroalcoolice de ueiuri volatileB. se utilizeaza internC.se obtin prin antrenare cu vapori de apaD.se pastreaza la 25 °CE.

(pag. 440, [7])



F1637107. Constanta vitezei de dizolvare din ecuatia Noyes-Whitney nu este inflentata de:grosimea stratului stationar învecinatA. coeficientul de difuzie al substantei în mediul de dizolvareB. viteza de agitareC.volumul mediu de dizolvareD.marimea particulelorE.

(pag. 24, [7])

F1637108. Factorii care influenteaza invers proportional viteza de dizolvare sunt:agitarea solutieiA. marimea suprafetei solidului nedizolvatB. vâscozitatea lichiduluiC.volumul mediului de dizolvareD.temperaturaE.

(pag. 23, [7])

F1637109. În cazul amestecarii a doua lichide miscibile are loc o:amestecare pozitivaA. amestecare negativaB. amestecare neutraC.difuzie spontanaD.difuzie în urma agitariiE.

(pag. 145, [7])

F1637110. Limonadele:se conserva ferit de luminaA. se conserva la loc racorosB. se conserva în recipiente bine închiseC.se prepara la nevoieD.sunt solutii hidroalcooliceE.

(pag. 850, 860, [9])

F1637111. Mecanismele amestecarii fluidelor la obtinerea unei solutii sunt:transportul în masaA. curgerea turbulentaB. curgerea laminaraC.difuzia molecularaD.curgerea încrucisataE.

(pag. 145, [7])

F1637112. Siropurile oficinale în FR X sunt:Sirupus aurantiorumA. Sirupus BelladonnaeB. Sirupus codeini 0,2 %C.Sirupus citriD.Sirupus Balsami TolutaniE.

(pag. 846, [9])

F1637113. Siropurile se conserva:în recipiente de cel mult 250 mlA. la loc racorosB.



ferit de luminaC.cu conservanti antimicrobieni, la cele mai diluateD.în recipiente închise etansE.

(pag. 845, [9])

F2137114. Factorii care intervin asupra solubilitatii unei substante active sunt:stabilitatea chimicaA. constitutia chimicaB. marimea si forma particulelorC.pH-ulD.polimorfismulE.

(pag. (8) 228 - 230)

F2137115. Cosolvatarea:se utilizeaza pentru marirea solubilitatii in apa a electrolitilor slabiA. se utilizeaza pentru marirea solubilitatii in apa a substantelor cu molecule apolareB. se utilizeaza pentru marirea solubilitatii in apa a substantelor cu molecule polareC.presupune reducerea tensiunii interfacialeD.se bazeaza pe utilizarea agentilor tensioactiviE.

(pag. (8) 231)

F2137116. Compusii moleculari sunt combinatii de doua sau mai multe molecule sau ioni, care sunt legati prin:

legaturi covalenteA. legaturi ioniceB. forte de atractie intermoleculareC.legaturi de hidrogenD.forte Van de WaalsE.

(pag. (8) 232)

F2137117. Cafeina formeaza complecsi moleculari cu:benzoat de sodiuA. salicilat de sodiuB. acid acetilsalicilicC.procainaD.fenobarbitalE.

(pag. (8) 233)

F2137118. In cazul solutiilor, utilizarea complecsilor substantelor medicamentoase cu ciclodextrinele asigura:

o solubilitate marita in apaA. o stabilitate mai mareB. o reducere a biodisponibilitatiiC.acoperirea unor gusturi si mirosuri neplacuteD.o marire a potentialului iritant al moleculelorE.

(pag. (8) 235)

F2137119. Hidrotropia desemneaza cresterea solublitatii in apa a diferitelor substante medicamentoase in prezenta de:

substante tensioactiveA. solventi miscibili cu apa in care substanta sa fie solubilaB. solutii tamponC.componente cu care pot forma asociatii moleculare solubileD.



cantitati mari de aditiviE.

(pag. (8) 230 - 235)

F2137120. Difuziunea prin convectie fortata, ca factor care influenteaza viteza de dizolvare, se produce prin.

agitare mecanicaA. actiunea fortei gravitationaleB. incalzireC.micsorarea diferentei de densitate intre solut si solventD.scaderea vascozitatii mediuluiE.

(pag. (8) 238 - 239)

F2137121. Eliminarea particulelor insolubile din solutii se poate efectua prin:precipitareA. centrifugareB. decantareC.filtrareD.floculareE.

(pag. (8) 239)

F2137122. Pentru a evita colmatarea filtrelor in cazul solutiilor care contin numeroase particule solide sunt necesare:

o suprafata mica de filtrareA. o suprafata mare de filtrareB. utilizarea de prefiltreC.utilizarea de filtre cu diametrul porilor de 0, 22 microniD.adaugarea de adjuvanti de filtrareE.

(pag. (8) 240)

F2137123. Alegerea materialelor filtrante se face in functie de urmatoarele criterii:precizia separariiA. rezistenta mecanica si chimicaB. viteza de filtrare micaC.regenerarea usoara si rapidaD.pret de cost redusE.

(pag. (8) 243)

F2137124. Filtrele cu membrana sunt confectionate din urmatoarele materiale filtrante:materiale ceramiceA. acetat de celulozaB. nitrat de celulozaC.policlorura de vinilD.sticla fritataE.

(pag. (8) 243)

F2137125. FR X descrie urmatoarele tipuri de recipiente:recipiente bine inchiseA. recipiente inchise etansB. recipiente cu o singura dozaC.recipiente cu mai multe dozeD.recipiente fotoprotectoareE.

(pag. (10) 36)



F2137126. Recipientele din sticla de tip I se folosesc pentru conditionarea:pulberi de uz parenteralA. preparatelor parenteraleB. preparatelor lichide de uz parenteralC.sangelui umanD.componentelor sangeluiE.

(pag. (8) 109)

F2137127. Conform FR X, la prepararea solutiilor se respecta urmatoarele reguli:ordinea si modul de dizolvare se efectueaza in functie de natura si proprietatile substantelor activeA. substantele volatile se adauga la sfarsitB. completarea se face la volumul specificat (m/V)C.solutia finala se filtreaza cand este cazulD.cand se prepara solutii cu substantele puternic active sau toxice se vor folosi intotdeauna solutii titrate 0,1 % sau 1 ‰

E.

(pag. 849, [FR X])

F2137128. Conform FR X, la prepararea solutiilor se folosesc ca solventi:apa distilataA. apa demineralizataB. alcoolC.glicerolD.uleiuri vegetaleE.

(pag. 849, [FR X])

F2137129. Conform FR X, la prepararea siropurilor se pot folosi ca adjuvanti:agenti pentru corectarea gustului si mirosuluiA. emulgatoriB. agenti pentru cresterea vascozitatiiC.agenti de floculareD.conservanti antimicrobieni potrivitiE.

(pag. 849, [FR X])

F2137130. Solutia efervescenta:contine hidrogencarbonat de sodiu şi acid citricA. contine hidrogencarbonat de sodiu si acid tartricB. se prepara in doua recipienteC.se prepara in acelasi recipientD.se prepara la nevoieE.

(pag. 859 - 860, [FR X])

F2137131. Solventii utilizati la prepararea solutiilor trebuie:sa aiba o mare capacitate de dizolvareA. sa nu prezinte inocuitateB. sa fie stabili si sa asigure o buna stabilitate solutieiC.sa fie anhidriD.sa fie econimici, usor de procurat, transportat si depozitatE.

(pag. 248, [8])

F2137132. Factorii care intervin asupra solubilitatii unei substante sunt:reologia pulberii de substanta de dizolvatA. constitutia chimica a substantei medicamentoase si a solventuluiB.



polimorfismulC.marimea si forma particulelor substantei medicamentoaseD.pH-ulE.

(pag. 227 -228, [8])

F2137133. Glicerolul in solutii orale:se foloseste asociat cu apa, polioli, sirop simpluA. este edulcorantB. este umectant si emolient al tegumentuluiC.este antiflogistic in aplicatii topiceD.nu are actiune farmacologica proprieE.

(pag. 246, [8])

F2137134. Acizii organici folositi in formularea limonadelor sunt:acid aceticA. acid tartricB. acid citricC.acid formicD.acid ascorbicE.

(pag. 299, [8])

F2137135. Limonadele:sunt solutii edulcorate si aromatizate, destinate administrarii interneA. au solvent hidroalcoolicB. pot fi gazoase sau negazoaseC.se prepara la nevoieD.se pastreaza timp scurt (1- 2 zile), la receE.

(pag. 229, [8])

F2237136. In ce conditii are loc solubilitatea (dizolvarea) spontana a unei substante medicamentoase intr–un solvent

entropia procesului scadeA. entropia cresteB. caldura de dizolvare este negativaC.caldura de dizolvare este pozitivaD.energia libera a sistemului scadeE.

(pag. Popovici,226)

F2237137. Cum se poate realiza cresterea solubilitatii in apa a unei substante medicamentoase greu solubile care este o baza slaba

pulverizare avansataA. cresterea pH-uluiB. scaderea pH-uluiC.adaugare de cosolventiD.folosirea unei sari usor solubileE.

(pag. 230)

F2237138. Pentru ce este recomandabila folosirea cosolventilorcresterea solubilitatii in apa a substantelor neionizateA. cresterea solubilitatii in apa a substantelor ionizateB. cresterea tolerantei la administrare in cazul solutiilor parenterale administrate intramuscularC.izotonizarea solutiilor injectabile coloidaleD.



cresterea stabilitatii substantelor medicamentoase susceptibile la hidrolizaE.

(pag. Popovici,231)

F2237139. Cum poate creste viteza de dizolvare a unei substante medicamentoasepulverizare avansataA. ionizareB. agitarea mediului de dizolvareC.micsorarea viscozitatii mediului de dizolvareD.micsorarea gradientului de concentratie intre stratul de solvent adiacent particulelor care se dizolva si restul mediului de dizolvare

E.

(pag. 237)

F2237140. Ce edulcoranti se folosesc pentru solutii de uz oralzaharA. ciclamat de sodiuB. zaharina sodicaC.aspartamD.vanilinaE.

(pag. 268)

F2237141. Ce categorii de substante auxiliare se pot folosi la prepararea solutiiloragenti pentru corectarea gustuluiA. solubilizantiB. agenti pentru cresterea absorbtiei substantelor medicamentoaseC.agenti pentru ajustarea pH–uluiD.conservanti antimicrobieni potrivitiE.

(pag. 267)

F2237142. Care dintre preparatele de mai jos sunt destinate pentru aplicare buco-faringianasiropuriA. colutoriiB. erineC.cataplasmeD.gargarismeE.

(pag. 340)

F2237143. Cum se poate creste solubilitatea unei substante medicamentoase neionizabile , la prepararea solutiei

formarea de complecsi mai solubiliA. modificarea pH-ului solutieiB. utilizare de cosolventiC.introducerea de grupari polare in moleculaD.asocierea de substante hidrotropeE.

(pag. 231)

F2237144. Ce fel de metode de preparare a apei folosita la prepararea solutiilor se folosesc industrialdistilareA. osmoza inversaB. demineralizareC.ultrafiltrareD.adsorbtieE.

(pag. 251)



F2237145. Ce obiective se urmaresc la formularea solutiilor de uz internsolubilitatea doritaA. stabilitatea substantei medicamentoaseB. caracteristicile organoleptice pentru o buna acceptare a medicamentuluiC.inocuitate, toleranta, eficientaD.cost redusE.

(pag. 225)

F2237146. Ce tipuri de interactiuni au loc intre substanta medicamentoasa care se dizolva si solvention-dipolA. dipol-dipolB. dipol-dipol indusC.dipol indus-dipol indusD.ion-ionE.

(pag. 227)

F2237147. Ce sunt ciclodextrinele, care se folosesc la cresterea solubilitatii unor substante medicamentoase

oligozaharide cicliceA. cicloglucaniB. ciclomaltoligozideC.dextrine SchardingerD.dextraniE.

(pag. 234)

F2237148. Prin ce metode se obtin dispersiile solide utilizate la cresterea solubilitatii unor substante medicamentoase

fuziuneA. coprecipitareB. formare de complecsiC.dizolvare urmata de evaporarea solventului sau liofilizareD.dispersie de raze XE.

(pag. 236)

F2237149. Ce factori cuprinsi in ecuatia vitezei de dizolvare Noyes-Whitney contribuie la cresterea vitezei procesului

cresterea suprafetei de contact solid/lichidA. cresterea viscozitatiiB. scaderea gradientului de concenratieC.valori mari ale coeficientului de difuzieD.micsorarea stratului de difuzie din jurul particulelor care se dizolvaE.

(pag. 237)

F2237150. Ce proprietati subiective se asigura solutiilor de uz internaspectA. gustB. mirosC.culoareD.continut medicamentosE.

(pag. 239)

F2237151. Ce factori cresc viteza de filtrare la clarificarea solutiilor



cresterea suprafetei filtruluiA. diferenta de presiuneB. cresterea viscozitatiiC.cresterea rezistentei sedimentului si filtruluiD.scaderea diferentei de presiune pe cele doua fete ale materialului filtrantE.

(pag. 241)

F2237152. Ce caracteristici au filtrele din membrane polimericeconstituite din polimeri sinteticiA. subtiri si fragileB. se fixeaza pe suporturi rigideC.porii pot ajunge la 80% din volumul membraneiD.cedeaza particule cancerigeneE.

(pag. 244)

F2237153. Care sunt tipurile de apa incluse in monografiile FRXapa potabilaA. apa distilataB. apa purificataC.apa pentru diluarea solutiilor concentrate pentru hemodializaD.apa distilata pentru preparate injectabileE.

(pag. 251)

F2237154. Ce variante industriale de distilatoare se folosesc pentru recuperarea energiei utilizate, comparativ cu distilatorul cu efect simplu

instalatia de demineralizare cu rasini schimbatoare de ioniA. distilator cu efect dubluB. procedeul termocompresieiC.distilatoare in module sub vidD.osmoza inversaE.

(pag. 255)

F2237155. Care sunt elementele esentiale ale distilatorului cu termocompresiedistilarea se efectueaza la o presiune usor inferioara celei atmosfericeA. dupa comprimare condensarea vaporilor are loc la aceeasi temperatura, dar la o presiune usor superioara celei atmosferice

B.

incalzirea se face electric, ceea ce necesita izolare pentru evitarea pierderilor de caloriiC.nu este necesara degazarea apei distilateD.este necesara degazarea apei distilateE.

(pag. 256)

F2237156. Ce particularitati sunt specifice obtinerii apei fara ioni, prin osmoza inversase foloseste o membrana semipermeabilaA. membranele sunt din acetat de celuloza sau nylonB. in compartimentul cu solutia concentrata se aplica o presiune superioara celei osmoticeC.este nevoie de pretratamente pentru indepartarea materiilor in suspensie, a clorului, si flocularea coloizilorD.din cauza dificultatii de validare acest procedeu nu poate fi folosit la prepararea apei pentru injectabileE.

(pag. 260)

F2237157. Ce particularitati se intilnesc in procedeul de ultrafiltrare pentru purificarea apeifolosirea unor membraneA. nu sunt retinute deloc sarurile mineraleB.



se retin toate sarurile mineraleC.se retin molecule organice de o anumita marimeD.se retin pirogeneleE.

(pag. 261)

F2237158. Care este modul de stocare al apei distilate pentru a evita multiplicarea microorganismelorstocare la rece, citeva zileA. stocare la 65-80°CB. stocare la temperatura camereiC.stocare in prezenta de permanganat de potsiuD.stocare in prezenta de borat fenilmercuricE.

(pag. 262)

F2237159. Ce control de calitate se efectueaza asupra apei distilateconductivitateA. temperaturaB. puritatea fizica, chimica si microbiologicaC.endotoxinele bacterieneD.validarea sistemului de producere a apeiE.

(pag. 262)

F2237160. Care dintre solventii enumerati sunt neaposi dar miscibili cu apauleiul de floarea soareluiA. glicerolulB. propilenglicolulC.uleiul de avocadoD.miristatul de izopropilE.

(pag. 266)

F2237161. Ce edulcoranti sintetici se folosesc la indulcirea solutiilor medicamentoasemaltozaA. zaharozaB. ciclamatul de sodiuC.zaharinaD.aspartamulE.

(pag. 268)

F2237162. Ce tipuri de agitatoare se folosesc la omogenizarea solutiilorcu eliceA. cu paleteB. electromagneticeC.turbineD.cu jet de aerE.

(pag. 276)

F2237163. Ce caracteristici are filtrul presa pentru clarificarea solutiilorare o succesiune de placi si rame goaleA. materialul filtrant se aplica pe rameB. lichidul care trebuie filtrat se introduce sub presiuneC.filtrarea este accelerata de centrifugareD.filtrarea este facilitata de introducerea unor pulberi in suspensieE.

(pag. 282)



F2237164. Ce prevederi are FRX cu privire la controlul calitatii solutiilor medicamentoaseverificarea potentiometrica a pH-uluiA. masa totala pe recipientB. dozarea continutului in substanta activaC.controlul viscozitatiiD.verificarea gustului si mirosuluiE.

(pag. 287)

F2237165. Ce avantaje au siropurileocupa volume mariA. stabilitate redusa a substantelor medicamentoaseB. au caracteristici organoleptice care usureaza acceptarea din partea unor grupe de pacientiC.concentratia mare in zahar contribuie la conservareD.biodisponibilitatea este micsorataE.

(pag. 289)

F2237166. Ce obiective exista Ia formularea siropurilorasigurarea caracteristicilor subiective, organolepticeA. realizarea solubilitatii substantelor medicamentoaseB. asigurarea stabilitatiiC.asigurarea invertirii zaharozeiD.pastrarea siropului pe un exces de zaharoza pentru a-i mentine concentratia constanta in solutieE.

(pag. 290)

F2237167. Care sunt tehnologiile de obtinere a apelor aromaticemacerarea produsului vegetalA. dizolvarea uleiului volatil in apa distilataB. diluarea solutiilor hidroalcoolice concentrateC.antrenarea cu vapori de apaD.solubilizarea micelara cu ajutorul tensioactivilor amfifiliE.

(pag. 304)

F2237168. Care este utilizarea apelor aromaticemedicamenteA. la fabricarea uleiurilor volatileB. ca vehicule la aromatizarea solutiilorC.in preparate de uz externD.preparate pentru activarea factorilor naturali de aparare a organismuluiE.

(pag. 303)

F2237169. Ce particularitati exista la obtinerea apelor aromatice prin antrenare cu vapori de apa provenind de la un generator de vapori separat

procedeul este discontinuuA. se intrerupe procesul pentru realimentarea cu apaB. procedeul este mai economicosC.vaporii de apa se pot condensa pe plantaD.la inceputul operatiei producerea de vapori trebuie sa fie moderata si racirea puternica spre a evita pierderile

E.

(pag. 310)

F2337170. Prepararea siropurilor se efectueaza prin:incalzire la 50° CA.



la temperatura camereiB. aducerea componentelor la temperatura de fierbereC.incalzire la 70-80° CD.amestecarea siropului simplu cu solutii extractiveE.

(pag. 291)

F2337171. Solutia efervescenta contine:carbonat de sodiuA. acid tartricB. bicarbonat de sodiuC.acid citricD.acid clorhidricE.

(pag. 859)

F2337172. Conservarea siropurilor se realizeaza prin:sterilizare la autoclavA. adaos de nipagin 0,1%B. folosirea solutiei conservante in locul apei distilateC.mentinerea la temperatura 8-15° CD.adaos de nipagin/nipasol 9:1 in concentratie 0,15%E.

(pag. 845)

F2337173. Preparatele lichide pentru uz oral trebuie sa contina:antioxidantiA. edulcorantiB. aromatizantiC.conservanti antimicrobieniD.agenti de crestere a viscozitatiiE.

(pag. 844,)

F2337174. F.R.X. oficializeaza urmatoarele siropuri:siropul simpluA. siropul de portocaleB. siropul de Balsam de ToluC.siropul de codeinaD.siropul de matragunaE.

(pag. 845,846, 848)

F2337175. Care din urmatoarele solutii sunt oficinale:solutia de clorura de calciuA. solutia de acetat de amoniuB. solutia de clorhidrat de bromhexinC.solutia de clorura de amoniu anisataD.solutia de trinitrat de glicerilE.

(pag. 852, 853, 862)

F2337176. F.R.X. oficializeaza urmatoarele limonade:limonada gazoasaA. limonada citricaB. limonada lacticaC.limonada fosforicaD.limonada de citrat de magneziuE.



(pag. 859, 867)

F2337177. Solutia apoasa de clorhidrat de bromhexin contine:acid tartric cu rol de solubilizantA. acid tartric cu rol de stabilizantB. nu contine acid tartricC.contine acid clorhidric 0,1 MD.contine acid citric ca solubilizantE.

(pag. 853)

F2337178. Procentul de zaharoza al zaharului folosit la prepararea siropurilor este:98%A. 85%B. 99%C.99,5%D.75%E.

(pag. 290)

F2337179. Clarificarea siropurilor se realizeaza cu:carbune activA. pasta de hartie de filtruB. nu este necesaraC.talcD.albuminaE.

(pag. 296)

F2337180. Vehiculele folosite la prepararea apelor aromatice sunt:apa distilataA. solutie de nipaesteri 0,1%B. alcoolC.alcool de 50° CD.solutia conservanta la 35-40° CE.

(pag. 304)

F2537181. Glicerolul:este 1,1,1-trihidroxipropran,A. la temperaturi mai mari de 60 grade Celsius formeaza acroleina,B. in aer umed absoarbe apa,C.se utilizeaza ca edulcorant,D.se foloseste ca umectant.E.

(pag. 263/Popovici)

F2537182. Nu se folosesc ca promotori de absorbtie pentru om:DMSO,A. DMF,B. DMA,C.alcoolul metilic,D.benzenul.E.

(pag. 267/Popovici)

F2537183. La prepararea solutiilor, sorbitolul:se foloseste ca agent colorant,A.



se foloseste ca agent edulcorant,B. este indicat pentru diabetici,C.este contraindicat la diabetici,D.se foloseste ca solutie 70%.E.

(pag. 269/Popovici)

F2537184. Fazele prepararii unei solutii magistrale de uz intern sunt:verificarea dozelor terapeutice maxime,A. identificarea prin reactii chimice a substantelor active,B. cantarirea si dizolvarea substantelor active si auxiliare,C.completarea la volumul specificat,D.conditionarea primara si aplicarea etichetei.E.

(pag. 275/Popovici)

F2537185. Solutiile titrate 1:100 ale substanteleor toxice nu se pastreaza la:Separanda,A. frigider,B. Venena,C.la rece,D.la peste 35 grade Celsius.E.

(pag. 275/Popovici)

F2537186. Nu se recomanda incalzirea amestecului S/L pentru cresterea solubilitatii in apa a substantelor greu solubile pentru:

substantele volatile,A. substantele termolabile,B. acid boric,C.borax,D.nipaesteri.E.

(pag. 276/Popovici)

F2537187. Hidroliza zaharozei se produce sub sctiunea enzimelor:glucozidaza,A. lactatdehidrogenaza,B. digipurpidaza,C.invertaza,D.amilaza.E.

(pag. 290/Popovici)

F2537188. Prepararea siropurilor la rece se face prin:dizolvarea zaharului "per descensum",A. dizolvarea zaharului prin macerare,B. dizolvarea zaharului prin percolare,C.dizolvarea zaharului prin infuzare,D.dizolvarea zaharului prin agitare mecanica.E.

(pag. 291/Popovici)

F2537189. La prepararea limonadelor se utilizeaza:acid boric,A. acid citric,B. sirop simplu,C.apa distilata,D.



DMSO.E.

(pag. 299/Popovici)

F2537190. Exemplele clasice de complexare sunt:dizolvarea iodului în prezenţa iodurii de potasiu,A. solubilizarea aspirinei prin intermediului carbonatului acid de sodiu,B. prepararea reactivului Nessler,C.prepararea reactivului Fehling,D.prepararea reactivului Tollens.E.

(pag. 233/Popovici)

F2537191. Factorii care influenţează procesul de dizolvare si care se regasec in ecuaţia Noyes-Whitney sunt:

difuziuneaA. temperaturaB. aria suprafeţei de contact solid/solidC.agitareaD.vâscozitatea lichiduluiE.

(pag. 238/Popovici)

F2537192. Nu sunt filtre din material textil:tifonulA. vata hidrofilă mixtă (sau BC)B. filtrele MilliporeC.pulberile filtranteD.vata hidrofilăE.

(pag. 243/Popovici)

F2537193. FR X nu prevede următoarele monografii:apa pentru diluarea soluţiilor concentrateA. apa purificatăB. apa potabilăC.apa pentru diluarea soluţiilor concentrateD.apa distilatăE.

(pag. 251/Popovici)

F2537194. Nu reprezinta un avantaj al folosirii solvenţilor anhidri:sunt uşor suportaţi de piele sau de mucoaseA. soluţiile obţinute nu necesită adăugarea de conservanţi antimicrobieniB. soluţiile obţinute nu necesită adăugarea de conservanţi antimicrobieniC.permit dezvoltarea microorganismelorD.conferă instabilitate fizico-chimică preparatelor industrialeE.

(pag. 263/Popovici)

F2537195. Glicerolul are, în preparate farmaceutice, rol:colorantA. emulgatorB. edulcorantC.conservant antimicrobianD.umectantE.

(pag. 264/Popovici)



F2537196. Sunt valabile următoarele afirmaţii referitoare la macrogoli:starea de agregare depinde de gradul de polimerizareA. starea de agregare nu depinde de masa molecularăB. cei cu masa moleculară 1 500-10 000 sunt soliziC.cei cu masa moleculară 400-600 sunt lichiziD.se mai numesc polietilen glicoliE.

(pag. 264/Popovici)

F2537197. Sunt oficializate de FR X şi folosite ca solvenţi:uleiul de ricinA. uleiul de floarea-soareluiB. uleiul de parafinăC.uleiul de soiaD.uleiul de inE.

(pag. 266/Popovici)

F2537198. FR X prevede pentru controlul calităţii soluţiilor:determinarea volumului recipientuluiA. dozarea conţinutului de substanţă activăB. masa totală pe recipientC.pH-ulD.uniformitatea conţinutului în substanţa activăE.

(pag. 849/FR X)

F2637199. Sunt antagonişti competitivi ai aldosteronului?TriamterenA. AmiloridB. CanrenonaC.SpironolactonaD.CarbenoxolonaE.

(pag. 296)

F2637200. Sunt sulfamide heterociclice, cu efect asemănător diureticelor tiazidice:GlibenclamidaA. IndapamidaB. GlipizidaC.ClopamidaD.BumetanidaE.

(pag. 296)

F2637201. Sunt diuretice de ansă:BumetanidulA. AmiloridulB. FurosemidulC.MetoclopramidulD.IndacrinonaE.

(pag. 2296)

F2637202. Care dintre următoarele diuretice elimină potasiu, putând cauza tulburări hidroelectrolitice?ClopamidaA. ClortalidonaB. HidroclorotiazidaC.



CanrenonaD.AmiloridulE.

(pag. 297)

F2637203. Care dintre următoarele diuretice reţin potasiul?AcetazolamidaA. ClopamidaB. IndapamidaC.CanrenonaD.SpironolactonaE.

(pag. 297)

F2637204. Manitolul este indicat în:Intoxicaţii acute cu substanţe care se elimină renalA. Edem cerebralB. Edem pulmonar acutC.Urgenţe hipertensiveD.Glaucom acut congestivE.

(pag. 306)

F2637205. Acetazolamida:Produce alcalinizarea uriniiA. Produce acidifierea uriniiB. Favorizează dezechilibrele acido-bazice cu alcaloză metabolicăC.Favorizează dezechilibrele acido-bazice cu acidoză metabolicăD.Favorizează reţinerea potasiului în organism prin schimb cu ionii de hidrogenE.

(pag. 304)

F2637206. Spironolactona poate produce următoarele efecte adverse:Impotenţă sexualăA. Virilizare la femeiB. HipernatriemieC.BronhoconstricţieD.Hipertensiune arterialăE.

(pag. 305)

F2637207. Ce efecte metabolice pot produce diureticele tiazidice?HiperuricemieA. HiperglicemieB. HipolipemieC.HiperazotemieD.HipoglicemieE.

(pag. 302)

F2637208. Filtrele cu membrană se utilizează pentru:filtrarea clarifiantă a soluţiilorA. filtrarea siropurilorB. filtrarea lichidelor organiceC.filtrarea sterilizantăD.îndepărtarea impurităţilor grosiereE.

(pag. 244)



F2637209. Factorii care infuenţează invers proporţional viteza de dizolvare sunt:agitarea soluţieiA. mărimea suprafeţei de contact solid nedizolvat/lichidB. vâscozitatea lichiduluiC.volumul mediului de dizolvareD.temperaturaE.

(pag. 227-228)

F2637210. În ecuaţia lui Noes-Whitney:coeficientul de difuziune este proporţional cu temperatura şi invers proporţional cu vâscozitateaA. coeficientul de difuziune este invers proporţional cu temperatura şi proporţional cu vâscozitateaB. grosimea statului de difuziune limită este dependent de agitareC.grosimea stratului de difuziune limită este independent de agitareD.aria suprageţei de solid nedizolvat variază cu natura solventuluiE.

(pag. 237)

F2637211. Apa demineralizată obţinută prin ultrafiltrare:nu conţine substanţe organiceA. nu conţine microorganisme şi pirogeneB. conţine săruri mineraleC.nu poate fi folosită la clătirea recipientelor pentru soluţii injectabileD.conţine substanţe organiceE.

(pag. 261)

F2637212. Siropurile se conservă:în recipiente de cel mult 250 mlA. la 8-15 °CB. ferit de luminăC.cu conservanţi antimicrobieni, la cele mai diluateD.în recipiente închise etanşE.

(pag. 845)

F2637213. Apele aromatice preparate în farmacie:sunt soluţii apoase de uleiuri volatileA. sunt soluţii hidroalcoolice de uleiuri volatileB. se utilizează internC.se obţin prin antrenare cu vapori de apăD.se păstrează la 25 °CE.

(pag. 303-305)

F2637214. În funcţie de tipul de filtrare utilizat cât şi de mecanismele de separare se deosebesc mai multe procedee de filtrare:

filtrare clarăA. filtrare selectivăB. filtrare separatoareC.filtrare de suprafaţă sau prin cernereD.filtrare de profunzime sau prin absorbţieE.

(pag. 240)

F2637215. Mecanismele amestecării fluidelor la obţinerea unei soluţii sunt:transportul în masăA. curgerea turbulentăB.



curgerea laminarăC.difuzia molecularăD.curgerea încrucişatăE.

(pag. 236-238)

F2637216. Limonadele:se conservă ferit de luminăA. se conservă la loc răcorosB. se conservă în recipiente bine închiseC.se prepară la nevoieD.sunt soluţii hidroalcooliceE.

(pag. 850,860)

F2637217. Siropurile oficinale în FR X sunt:Sirupus aurantiorumA. Sirupus BelladonnaeB. Sirupus codeini 0,2 %C.Sirupus citriD.Sirupus Balsami TolutaniE.

(pag. 846)



Tema nr. 38Preparate parenterale

BIBLIOGRAFIE:8. Tehnologie farmaceutica - Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa, Ed. Polirom, Iasi, 200110. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993


F1238001. Adaugarea de conservanti antimicrobieni la preparatele injectabile este permisa de farmacopee in una din urmatoarele situatii:

cind exista riscul contaminarii microbieneA. cind solutiile apoase nu se pot steriliza in recipientul finalB. cind sterilizarea prin autoclavare nu este siguraC.cind solutiile apoase se prepara pe cale asepticaD.cind medicamentul se administreaza in vecinatatea unui tesut nervosE.

(pag. 1071, [FR X])

F1238002. Care dintre urmatoarele enunturi, reprezinta o prevedere a FRX cu privire la mijloace de verificare a eficientei sterilizarii

termocupluriA. indicatori care isi modifica culoarea la temperatura de sterilizareB. cu manometreC.cu substante care se topesc la temperatura de sterilizareD.cu indicatori biologiciE.

(pag. 1071, [FR X])

F1238003. Ce parametru referitor la cinetica de distrugere a microorganismelor in timpul sterilizarii este folosit de FR X:

factorul FA. factorul ZB. factorul de letalitateC.constanta de viteza a inactivariiD.valoarea DE.

(pag. 1071, [FR X])

F1238004. FR X admite ca se poate recurge la prepararea pe cale aseptica intr-unul din urmatoarele situatii:

rezistenta microbiana la metoda de sterilizare este foarte mareA. nu dispunem de aparatura necesaraB. medicamentul nu poate fi sterilizat in recipientul finalC.medicamentul necesita un timp prea lung de sterilizareD.din considerente economiceE.

(pag. 1071, [FR X])

F1238005. FR X recomanda ca izotonizarea solutiilor injectabile hipotonice sa se efectueze cu ajutorul uneia din urmatoarele procedee:

nomogramelorA. formulei bazata pe factorul de izotonie al seruluiB. graficelorC.cifrelor SprowlD.echivalentilor in clorura de sodiuE.



(pag. 511, [FR X])

F1238006. Precizati ce obiectiv urmareste FR X prin ajustarea pH-ului solutiilor injectabileizotoniaA. izohidriaB. tolerantaC.stabilitateaD.apirogenitateaE.

(pag. 511, [FR X])

F1238007. Spatiul destinat productiei de medicamente parenterale este clasificat in camere curate de diferite clase . In ce clasa se umplu in recipiente solutiile farmaceutice care nu se pot steriliza termic in recipientul final

camere de clasa AA. camere de clasa BB. camere de clasa CC.camere de clasa DD.camere sterileE.

(pag. 454, [8])

F1338008. Aparatele de sterilizare cu caldura uscata utilizeaza:presiuneA. vidB. umiditateC.convectie fortata a aerului caldD.gravitatieE.

(pag. 345)

F1338009. Ce tip de sticla nu se utilizeaza pentru preparatele injectabile:sticla sodicaA. sticla borosilicatB. sticla sodica cu suprafata tratataC.sticla silico-sodica-calcicaD.sticla sodico-calcicaE.

(pag. 488)

F1338010. La sterilizarea prin filtrare microorganismele sunt:eliminateA. distruseB. atenuateC.coagulateD.inactivateE.

(pag. 354)

F1338011. Preparatele injectabile apoase se izotonizeaza cu:clorura de sodiuA. ureeB. bicarbonat de sodiuC.clorura de potasiuD.sulfat de magneziuE.

(pag. 487)

F1338012. Procedeul aseptic utilizeaza:



materiale si aparatura, recipiente, mediu de lucru sterileA. temperatura ridicataB. umiditateC.radiatii ionizanteD.gazeE.

(pag. 355)

F1438013. Conform FR.X, valoarea D a indicatorilor biologici reprezinta:valoarea unui parametru de sterilizare, numai ca durata, necesara pentru a obtine o reducere de 90% a numarului initial de microorganisme viabile

A.

valoarea unui parametru de sterilizare, numai ca doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere de 90% a numarului initial de microorganisme viabile

B.

valoarea unui parametru de sterilizare, durata sau doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere de 85% a numarului initial de microorganisme viabile

C.


D.


E.

(pag. 1071, [9])

F1538014. Conform FR X la obţinerea preparatelor injectabile nu se folosesc următoarele substanţe auxiliare:

solubilizanţiA. agenţi de emulsionare şi suspendareB. coloranţiC.antioxidanţiD.conservanţi antimicrobieniE.

(pag. 511, [10])

F1538015. Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii perfuzabile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

90% trebuie să aibă cel mult 25micrometriA. 90% trebuie să aibă cel mult 50micrometriB. 10% trebuie să aibă cel mult 25micrometriC.10% trebuie să aibă cel mult 50micrometriD.să fie de cel mult 5micrometriE.

(pag. 493, [10])

F1538016. FR X oficializează următoarele metode de sterilizare cu excepţia:sterilizare la autoclavA. sterilizare la etuvăB. tindalizareC.sterilizare prin filtrareD.sterilizare cu gazeE.

(pag. 404, [8])

F1538017. Nu se permite adaosul conservanţilor antimicrobieni în cazul preparatelor injectabile:care se administrează în volume mai mari de 5 mlA. care se administrează în volume mai mici de 5 mlB. care se administrează în volume mai mari de 10 mlC.care se administrează în volume mai mari de 15 mlD.care se administrează în cantitate mai mare de 10 gE.

(pag. 511, [10])



F1538018. Sterilizarea cu aer cald se efectuează la:121 °C timp de 15 minuteA. 128°C timp de 10 minuteB. 180°C timp de 30 minuteC.134°C timp de 3 minuteD.98°C timp de 30 minuteE.

(pag. 406, [8])

F1638019. Apa distilata pentru injectabile se pastreaza în industrie în tancuri de capacitate mare, la temperatura de cca:

50 °CA. 60 °CB. 70 °CC.80 °CD.90 °CE.

(pag. 485, [7])

F1638020. Dintre perfuziile pentru restabilirea echilibrului acido-bazic, sunt oficinalizate în FR X:perfuzie cu argininaA. perfuzia cu trometamolB. perfuzia de lactat de sodiuC.perfuzia cu clorura de amoniuD.perfuzia cu clorura de sodiuE.

(pag. 508, [9])

F1638021. Extragerea substantelor solubile si a partuculelor insolubile din compozitia dopurilor se poate efectua:

prin autoclavare la 115-121 °C timp de 5-8 minuteA. prin autoclavare la 115-121 °C timp de 15 minuteB. cu ajutorul caldurii uscate, la 140 °C, 30 de minuteC.cu ajutorul caldurii uscate la 160 °C, 30 de minuteD.prin fierbere la 100 °CE.

(pag. 493, [7])

F1638022. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu:clorura de sodiuA. clorura de potasiuB. clorura de calciuC.levulozaD.sulfat de sodiuE.

(pag. 496, [7])

F1638023. Izotonizarea este obligatorie la:solutii perfuzabileA. solutii injectabile coloidaleB. solutii injectabile uleioaseC.suspensiile injectabileD.solutii injectabile cu administrare subcutanataE.

(pag. 511, [9])

F1638024. Tratamentul de sterilizare-depirogenare a recipientelor se face cu ajutorul caldurii uscate la:180 °C, timp de 30 de minuteA.



190 °C, timp de 1 oraB. 200 °C, timp de 3 oreC.250 °C, timp de 30 de minuteD.280 °C, timp de 30 de minuteE.

(pag. 491, [7])

F2138025. Flambarea este un procedeu de sterilizare prin intermediul:caldurii uscateA. aerului caldB. vaporilor sub presiuneC.autoclavariiD.oxidului de etilenE.

(pag. (8) 404)

F2138026. Sterilizarea cu aer cald provoaca:deshidratarea microorganismelor urmata de carbonizareA. denaturarea prin oxidare a proteinelor bacterieneB. coagularea proteinelor germenilor sub actiunea umiditatii, temperaturii si presiunii vaporilor de apaC.distrugerea celulei bacteriene prin denaturarea chimica a proteinelor acesteiaD.distrugerea microorganismelor prin efect mecanicE.

(pag. (8) 405)

F2138027. Pe cale intramusculara se administreaza frecvent:medicamente injectabile cu volum mic (1 - 3 ml)A. medicamente folosite in imunoterapieB. medicamente utilizate in scopuri de urgentaC.medicamente utilizate in angiografieD.medicamente injectabile cu volum mai mare de 10 mlE.

(pag. (8) 398)

F2138028. Urmatoarele prevederi din FR X referitoare la medicamentele injectabile sunt valabile, cu exceptia:

sunt sterileA. se prezinta sub forma de solutii, emulsii, suspensii sau pulberiB. sunt divizate in fiole sau flacoaneC.se administreaza parenteralD.se admite adausul conservanţilor antimicrobieniE.

(pag. 510, [FR X])

F2138029. Pirogenele, a caror prezenta nu este admisa in perfuzii, sunt:bacterii gram-pozitiveA. bacterii gram-negativeB. virusuriC.endotoxine microbiene de natura lipopolizaharidicaD.fungiE.

(pag. 428, [8])

F2138030. Membranele recomandate pentru sterilizarea prin filtrare au diametrul porilor de cel mult:5 micrometriA. 2,5 micrometriB. 1 micrometruC.0,22 micrometriD.



0,1 micrometriE.

(pag. 1072, [FR X])

F2238031. Cu ce prevede FRX ca se poate efectua izotonizarea solutiilor injectabile hipotonicenomogrameA. formula bazata pe factorul de izotonie al seruluiB. graficeC.cifrele SprowlD.echivalentii in clorura de sodiuE.

(pag. FRX,511)

F2238032. Precizati ce obiectiv urmareste FR X prin ajustarea pH-ului solutiilor injectabileizotoniaA. izohidriaB. tolerantaC.stabilitateaD.apirogenitateaE.

(pag. FRX,511)

F2238033. Ce parametru referitor la cinetica de distrugere a microorganismelor in timpul sterilizarii este folosit de FR X

factorul FA. factorul ZB. factorul de letalitateC.constanta de viteza a inactivariiD.valoarea DE.

(pag. FRX,1071)

F2238034. Cind admite FR X ca se poate recurge la prepararea pe cale asepticarezistenta microbiana la metoda de sterilizare este foarte mareA. nu dispunem de aparatura necesaraB. medicamentul nu poate fi sterilizat in recipientul finalC.medicamentul necesita un timp prea lung de sterilizareD.din considerente economiceE.

(pag. FRX,1071)

F2238035. Prevederi ale FRX cu privire la mijloace de verificare a eficientei sterilizariitermocupluriA. indicatori care isi modifica culoarea la temperatura de sterilizareB. manometreC.substante care se topesc la temperatura de sterilizareD.indicatori biologiciE.

(pag. FRX,1071)

F2238036. In ce clasa de incapere prevazuta de Regulile de Buna Practica de Fabricatie se introduc in recipiente solutiile farmaceutice care nu se pot steriliza termic in recipientul final

camere de clasa AA. camere de clasa BB. camere de clasa CC.camere de clasa DD.camere sterileE.

(pag. Popovici,453)



F2238037. Adaugarea de conservanti antimicrobieni la preparatele injectabile este permisa de farmacopee

cind exista riscul contaminarii microbieneA. cind solutiile apoase nu se pot steriliza in recipientul finalB. cind sterilizarea prin autoclavare nu este siguraC.cind solutiile apoase se prepara pe cale asepticaD.cind medicamentul se administreaza in vecinatatea unui tesut nervosE.

(pag. FRX,1073)

F2238038. Care sunt caile de administrare a medicamentelor parenterale in care nu are loc un proces de absorbtie din depozitul de la locul de administrare al medicamentului

intramuscularA. subcutanatB. intravenosC.intraperitonealD.intraarticularE.

(pag. Popovici,397)

F2238039. Ce tip de cinetica se intilneste in cazul distrugerii microorganismelor prin sterilizare termicaordinul zeroA. ordinul intiiB. ordinul doiC.neliniaraD.imposibil de definitE.

(pag. Popovici,402)

F2238040. Prin ce metoda se determina concentratia izotonica a unei solutii injectabile si se calculeaza concentratia izotonizantului, care este oficializata in FRX

nomogrameA. factorul de izotonie al serului, sau formula De VriesB. scaderea punctului crioscopicC.graficeD.echivalentii de clorura de sodiuE.

(pag. FRX,511)

F2338041. Aparatele de sterilizare prin caldura uscata utilizeaza:presiuneA. vidB. umiditateC.convectia fortata a aerului caldD.gravitatieE.

(pag. 405)

F2338042. La sterilizarea prin filtrare microorganismele sunt:eliminateA. distruseB. atenuateC.coagulateD.inactivateE.

(pag. 421)

F2338043. Procedeul aseptic utilizeaza:



materiale si aparatura, recipiente, mediu de lucru sterileA. temperatura ridicataB. umiditateC.radiatii ionizanteD.gazeE.

(pag. 424)

F2338044. Preparatele injectabile apoase se izotonizeaza cu:clorura de sodiuA. ureeB. bicarbonat de sodiuC.clorura de potasiuD.sulfat de magneziuE.

(pag. 433)

F2338045. Ce tip de sticla nu se utilizeaza pentru preparatele injectabile:sticla sodicaA. sticla borosilicatB. sticla sodica cu suprafata tratataC.sticla silico-sodica-calcicaD.sticla sodico-calcicaE.

(pag. 456)

F2538046. Sterilizatorul cu vapori de apa se mai numeste:etuva,A. tunel de sterilizare,B. autoclav,C.cuptor Pasteur,D.sterilizator Poupinel.E.

(pag. 407/Popovici)

F2538047. Controlul sterilizarii la etuva utilizeaza urmatorii indicatori biologici:masurarea presiunii si temperaturii cu aparate,A. spori de Bacillus subtilis var. niger,B. Bacillus stearotermophilus,C.tuburi cu indicatori de fuziune,D.ameste de carbonat de plumb si sulfura de litiu.E.

(pag. 407/Popovici)

F2538048. Avantajele sterilizarii prinformaldehida sunt:costul mare al operatiei de sterilizare,A. durata mare de timp pentru desorbtie,B. gaz cu miros foarte puternic si usor de identificat,C.functionarea la temperaturi inalte,D.nici un raspuns nu este corect.E.

(pag. 413/Popovici)

F2538049. Oxidul de etilen utilizat in sterilizare nu este:bactericid,A. fungicid,B. virulicid,C.sporocid,D.



un lichid de culoare galbena.E.

(pag. 413/Popovici)

F2538050. Se pot steriliza dupa conditionarea definitiva:vaccinurile,A. pulberile liofilizate,B. amestecurile de solutii pentru alimentarea parenterala,C.preparatele care contin substante termolabile,D.preparatele care contin substante termostabile.E.

(pag. 421/Popovici)

F2538051. Administrarea i.v. de solutii hipotonice produce:hiperglicemie,A. glicozurie,B. anemie hemolitica,C.diureza osmotica,D.pierderea apei si electrolitilor.E.

(pag. 431/Popovici)

F2538052. Precizati conditiile necesare pentru sterilizarea cu aer cald:180°C timp de 30 minuteA. 98°C timp de 30 minuteB. 134°C timp de 3 minuteC.128°C timp de 10 minuteD.121 °C timp de 15 minuteE.

(pag. 406/Popovici)

F2538053. FR X nu oficializează următoarea metoda de sterilizare:tindalizareA. sterilizare prin filtrareB. sterilizare cu gazeC.sterilizare la etuvăD.sterilizare la autoclavE.

(pag. 404/Popovici)

F2538054. Nu se folosesc, conform FR X, la obţinerea preparatelor injectabile următoarele substanţe auxiliare:

coloranţiA. agenţi de emulsionare şi suspendareB. antioxidanţiC.conservanţi antimicrobieniD.solubilizanţiE.

(pag. 511/FR X)

F2538055. Nu se permite adaosul conservanţilor antimicrobieni în cazul preparatelor injectabile:care se administrează în volume mai mici de 5 mlA. care se administrează în volume mai mari de 5 mlB. care se administrează în volume mai mari de 15 mlC.care se administrează în cantitate mai mare de 10 gD.care se administrează în volume mai mari de 10 mlE.

(pag. 511/FR X)



F2538056. "Probei de pasaj” trebuie să-i corespundă, conform FR X:suspensiile injectabileA. suspensiile cu administrare i.v.B. emulsiile de uz internC.pulberile pentru soluţii injectabileD.soluţiile injectabileE.

(pag. 512/FR X)

F2538057. Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii perfuzabile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

90% trebuie să aibă cel mult 50micrometriA. 10% trebuie să aibă cel mult 50micrometriB. să fie de cel mult 5 micrometriC.10% trebuie să aibă cel mult 25micrometriD.90% trebuie să aibă cel mult 25micrometriE.

(pag. 493/FR X)

F2638058. Pentoxifilina se recomandă în:Tulburări vasculare periferice;A. Infarct miocardic acutB. Insuficienţă cardiacăC.Aterocleroză coronariană avansatăD.Aterocleroză cerebrală avansatăE.

(pag. 282)

F2638059. Vincamina se recomandă în:Insuficienţă circulatorie cerebralăA. Tumori cerebraleB. Infarct miocardic acutC.Hipertensiune intracranianăD.TromboflebiteE.

(pag. 280)

F2638060. Notaţi afirmaţia incorectă referitoare la proprietăţile farmacodinamice ale naftidrofurilului:Vasodilatator cerebralA. Efect antibradikinicB. Acţiune proagregantă plachetarăC.Vasodilatator perifericD.Favorizează metabolismul aerob în muşchiE.

(pag. 283)

F2638061. În urma interacţiunii, pentoxifilina va determina:Creşterea efectului insulinei;A. Creşterea efectului antihipertensivelor;B. Scăderea efectului glibenclamidei;C.Scăderea efectului insulinei;D.Inversarea acţiunii inhibitorilor enzimei de conversieE.

(pag. 283)

F2638062. Care dintre următoarele vasodilataoare periferice acţionează prin stimularea receptorilor ß-2-adrenergici?

NicergolinaA.



FentolaminaB. TolazolinaC.IsoxsuprinaD.FenoxibenzaminaE.

(pag. 279)

F2638063. Care dintre următoarele vasodilatatoare acţionează prin mecanism musculotrop:BametanA. IsoxsuprinaB. NicergolinaC.PentoxifilinaD.FenoxibenzaminaE.

(pag. 279)


F1238064. Alegeti care din enunturile de mai jos sunt proprietati ale preparatelor perfuzabile prevazute de farmacopee

izotoniceA. sterileB. apirogeneC.ajustate cu substante tampon la pH neutruD.conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopeeE.

(pag. 492, [FR X])

F1238065. Care din urmatoarele enunturi sunt prevederi in farmacopeea romana referitor la solutiile perfuzabile

sterilitateA. apirogenitateB. izotonieC.administrare in volume mai mici de 100 mlD.limpiditateE.

(pag. 492, [FR X])

F1238066. Care sunt conditiile prevazute de FRX prin care se realizeaza sterilizarea cu vapori de apa sub presiune

la 121 °C timp de cel putin 15 minuteA. la 121 °C timp de cel putin 30 minuteB. D. la 115 °C timp de cel putin 15 minuteC.la 115 °C timp de cel putin 30 minuteD.in autoclaveE.

(pag. 1071, [FR X])

F1238067. Mentionati care dintre enunturile de mai jos reprezinta masuri prevazute de FR X pentru asigurarea tolerantei solutiilor injectabile

izotonizareaA. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspendaB. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 mlC.interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural, intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora

D.

sterilizareaE.



(pag. 511, [FR X])

F1238068. Precizati in care conditii prevazute de FR X se aplica sterilizarea cu gazin cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul sterilizantA. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscataB. produsul nu rezista la autoclavareC.cind calculul costului arata ca este mai economicaD.cind nu dispunem de indicatori biologiciE.

(pag. 1071, [FR X])

F1238069. Tipuri de sisteme disperse, din cele enumerate, care sunt incluse de FR X in grupul medicamentelor parenterale

solutiiA. emulsiiB. suspensiiC.pulberiD.implanteE.

(pag. 510, [FR X])

F1238070. Verificarea eficacitatii sterilizarii se efectueaza, conform farmacopeei, cu ajutorul unor indicatori biologici; precizati care:

Bacillus stearotermophilusA. Bacillus subtilisB. Serratia marcescensC.Staphiloccocus aureusD.Bacillus pumilisE.

(pag. 1071, [FR X])

F1338071. Caldura uscata se utilizeaza pentru a steriliza:vase de sticlaA. aparatura din portelan si metalB. uleiuri, grasimi, solutii injectabile uleioase, pulberiC.recipiente din plastomer transparentD.recipiente din plastomer opacE.

(pag. 346)

F1338072. Factorii care influenteaza sterilizarea cu oxid de etilen:umiditateaA. presiuneaB. temperaturaC.gravitatiaD.luminaE.

(pag. 353)

F1338073. Metodele de sterilizare prevazute de F.R.X. sunt:sterilizarea cu vapori de apa sub presiuneA. sterilizarea prin caldura uscataB. sterilizarea prin filtrareC.sterilizarea cu gazD.sterilizarea cu radiatii ionizanteE.

(pag. 1071-1073)

F1338074. Nu se admite adaugarea de conservanti antimicrobieni:



in cazul solutiilor injectabile folosite in volum mai mare de 10 mlA. in solutiile perfuzabileB. in preparatele injectabile administrate in tesuturi extrem de sensibileC.in preparatele asepticeD.in preparatele tindalizateE.

(pag. 486)

F1338075. Solutiile perfuzabile sunt:solutii apoase sterile si apirogeneA. emulsii tip U/A sterile si apirogeneB. suspensii apoase sterile si apirogeneC.suspensii uleioase sterile si apirogeneD.preparate care se administreaza cu dispozitivul de perfuzare, picatura cu picaturaE.

(pag. 492)

F1338076. Sterilizarea recipientelor din sticla se efectueaza prin:vapori de apa sub presiune la 121 °C 15 minuteA. vapori de apa sub presiune la 134 °C 3-5 minuteB. caldura uscata la 160-170 °CC.radiatii ionizanteD.gazeE.

(pag. 488)

F1338077. Temperatura si timpul de sterilizare la etuva sunt:180 °C, 30 minuteA. 170 °C, 1 oraB. 160 °C, 3 oreC.150 °C, 4 oreD.120 °C, 5 oreE.

(pag. 346)

F1338078. Temperatura, presiunea si timpul de sterilizare cu vapori de apa sub presiune sunt:115-116 °C, 1-7 bar, 30 minuteA. 121-123 °C, 2 bar, 15 minuteB. 126-129 °C, 2,4 bar, 10 minuteC.123-138 °C, 3 bar, 3 minuteD.140 °C, 3,5 bar, 2 minuteE.

(pag. 348)

F1338079. Sterilizarea la caldura umeda se efectueaza in:autoclave cu orientarea vaporilor in partea inferioaraA. autoclave echilibrate cu aerB. autoclave cu vidC.autoclave cu orientarea vaporilor in partea superioaraD.autoclave cu orientarea vaporilor lateralE.

(pag. 349)

F1438080. Conform FR.X, continutul in substante active din preparatele perfuzabile, se exprima astfel:g/v (unitati de masa pentru 1000 ml de solutie)A. mEq pentru 1000 ml solutieB. g/gC.moli/1000 ml solutieD.



caloriiE.

(pag. 492, [9])

F1438081. Conform FR.X, prepararea pe cale aseptica:se aplica la solutiile care contin substante termostabileA. se aplica la preparate care nu pot fi sterilizate in recipientul finalB. se poate asocia cu folosirea de conservanti antimicrobieniC.cuprinde operatii care se efectueaza intr-un ciclu continuuD.se realizeaza in camere sau boxe sterile, cu echipament si materii prime sterilizateE.

(pag. 1071 - 1072, [9])

F1438082. Conform FR.X, sterilizarea cu aer cald se realizeaza in urmatoarele conditii:la 120 °C timp de cel putin 3 oreA. la 140 °C timp de cel putin 3 oreB. la 160 °C timp de cel putin 3 oreC.la 170 °C timp de cel putin 1 oraD.la 180 °C timp de cel putin 30 minuteE.

(pag. 1072, [9])

F1438083. Conform FR.X, sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se aplica:pulberilor termostabileA. materialelor termoplastice termostabileB. solutiilor injectabile termostabileC.solventilor organici anhidriD.materialelor textileE.

(pag. 1071 - 1072, [9])

F1438084. Nu se admite adausul conservantilor antimicrobieni in cazul:preparatelor perfuzabileA. preparatelor injectabile folosite in volum mai mare de 10 ml, indiferent de calea de administrareB. preparatelor injectabile administrate intracardiacC.preparatelor injectabile administrate intramuscularD.preparatelor injectabile administrate intrarahidianE.

(pag. 511, [9])

F1438085. Solutiile perfuzabile care se pot administra in acidoze sunt:solutia perfuzabila de bicarbonat de sodiuA. solutia perfuzabila de lactat de sodiuB. solutia perfuzabila de glucozaC.solutii perfuzabile cu aminoaciziD.solutia perfuzabila Ringer lactataE.

(pag. 505, [7])

F1438086. Urmatoarele afirmatii referitoare la izotonizarea preparatelor parenterale sunt adevarate cu exceptia:

este obligatorie pentru solutiile injectabile care se administreaza in cantitati de 5 ml sau mai mariA. se aplica si in cazul solutiilor coloidaleB. este obligatorie pentru solutiile perfuzabile hipotoniceC.este obligatorie pentru solutiile injectabile hipotoniceD.reduce iritatia locala produsa de medicamentele hipertoniceE.

(pag. 487, [7])



F1438087. Vehiculele folosite pentru prepararea medicamentelor injectabile sunt:apa demineralizataA. apa distilata pentru preparate injectabileB. uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizatC.solventi neaposi miscibili sau nu cu apaD.uleiul de parafina sterilizatE.

(pag. 485, 486, [7])

F1538088. Conform FR X "probei de pasaj” nu se aplica la:emulsiile de uz internA. suspensiile cu administrare i.v.B. soluţiile injectabileC.suspensiile injectabileD.pulberile pentru soluţii injectabileE.

(pag. 512, [10])

F1538089. Controlul impurităţilor pirogene se efectuează prin:măsurarea hipertermiei la şoareciA. măsurarea hipertermiei la iepuriB. urmărirea numărului de globule albe la iepuri după injectarea unui preparat pirogenC.testul LimulusD.urmărirea numărului de globule roşii la iepuriE.

(pag. 492, [8])

F1538090. Dopurile de cauciuc folosite pentru închiderea flacoanelor de sticlă multidoză sau flacoanelor pentru perfuzii îndeplinesc următoarele condiţii:

asigură pătrunderea aerului în recipientA. nu-şi modifică calităţile fizico-chimice prin sterilizare la autoclavB. permit pătrunderea acului seringii fără a disloca fragmente de dopC.permit pătrunderea acului seringii fără a disloca fragmente de dop adsorb substanţe active şi conservanţiD.sunt incompatibile cu substanţele active.E.

(pag. 461, [8])

F1538091. Formele parenterale cu eliberare convenţională sunt:emulsiile uleioaseA. soluţiile injectabile uleioaseB. soluţiile injectabile apoaseC.pudrele sterileD.comprimatele pentru soluţii injectabileE.

(pag. 466, [8])

F1538092. În funcţie de scopul terapeutic urmărit perfuziile sunt:soluţii apoaseA. perfuzii folosite în metabolismul reconstituantB. emulsii A/UC.soluţii pentru dializă peritoneală şi hemodializăD.emulsii U/AE.

(pag. 498, [8])

F1538093. În sterilizarea cu substanţe gazoase se foloseşte:oxigenulA. formaldehidaB.



oxidul de etilenC.dioxidul de carbonD.β-propiolactonaE.

(pag. 412, [8])

F1538094. Îrincipalele diferenţe între perfuzii şi preparatele injectabile sunt:numai perfuziile sunt preparate sterileA. volumul perfuziilor este mei micB. volumul preparatelor injectabile este mai mic (circa 1-20 ml)C.perfuziile se administrează numai în spitalD.perfuziile nu conţin conservantE.

(pag. 498, [8])

F1538095. Perfuziile folosite în metabolismul reconstituant sunt:cu dextraniA. cu aminoaciziB. cu hemacelC.perfuziile pentru terapia afecţiunilor hepaticeD.perfuzii cu hidrolizate de proteineE.

(pag. 521, [8])

F1538096. Substanţele coloidale înlocuitoare de volum plasmatic îndeplinesc următoarele condiţii:solubilitate în lipideA. solubilitate în apăB. masă moleculară relativă corespunzătoareC.să nu fie filtrabile renalD.să prezinte presiune coloid-osmoticăE.

(pag. 525, [8])

F1638097. Ca izotonizanti la prepararea solutiilor injectabile se folosesc:clorura de sodiuA. clorura de potasiuB. clorura de calciuC.glucozaD.levulozaE.

(pag. 487, [7])

F1638098. Caldura umeda (autoclavarea) serveste pentru a steriliza:pansamente chirurgicaleA. solutii apoaseB. solutii uleioaseC.articole din sticlaD.articole din metalE.

(pag. 1072, [9])

F1638099. Caldura uscata serveste pentru a steriliza:vase de sticlaA. solutii apoaseB. aparatura de portelanC.pulberiD.solutii uleioaseE.

(pag. 346, [7])



F1638100. Într-o încapere sterila fluxul de aer se poate deplasa:într-o curgere tubulentaA. unidirectionalB. laminarC.bidirectionalD.tangentialE.

(pag. 362, [7])

F1638101. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu:glucozaA. xilitolB. sorbitolC.glicerolD.clorura de sodiuE.

(pag. 496, [7])

F1638102. Prepararea pulberilor uscate care servesc la obtinerea ex-tempore a solutiilor sau suspensiilor injectabile, se face prin:

cristalizare în conditii de sterilitateA. liofilizareB. aerosolizare si uscareC.granulareD.evaporare a solventului prin încalzireE.

(pag. 497, [7])

F1638103. Sterilizarea dopurilor de cauciuc pentru închiderea flacoanelor se face:cu vapori de apa sub presiuneA. cu oxid de etilenB. prin iradiereC.cu caldura uscataD.prin fierbereE.

(pag. 493, [7])

F1638104. Sterilizarea prin caldura uscata se poate realiza la:180 °C, cel putin 30 de minuteA. 170 °c, cel putin 1 oraB. 160 °c, cel putin 2 oreC.140 °C, cel putin 2 oreD.140 °C, cel putin 1 oraE.

(pag. 346, [7])

F1638105. Sterilizarea recipientelor de sticla utilizate la conditionarea solutiilor paranterale se poate face cu:

vapori de apa sub presiuneA. caldura uscataB. gazeC.radiatie ionizantaD.radiatii UVE.

(pag. 491, [7])

F2138106. Procedeele aplicate pentru produse care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva sunt:



sterilizarea prin filtrareA. sterilizarea termicaB. sterilizarea cu gazeC.sterilizarea cu radiatiiD.prepararea pe cale asepticaE.

(pag. (8) 402)

F2138107. Sterilizarea cu vapori sub presiune determina alterarea microorganismelor prin coagularea proteinelor germenilor prin actiunea:

fortei de penetratie a umiditatiiA. fortei de penetratie a temperaturiiB. presiunii vaporilor de apaC.vitezei mari de circulatie a aeruluiD.curentilor de convectie de tip turbulaent a aerului caldE.

(pag. (8) 407)

F2138108. Produsele care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva sunt:solutii injectabile cu substante termostabileA. perfuzii cu electrolitiB. vaccinuriC.solutii pentru alimentare parenteralaD.pulberi liofilizateE.

(pag. (8) 421)

F2138109. Din categoria formelor parenterale cu eliberare controlata fac parte:sisteme prefuzoareA. pompe perfuzabile neimplantabileB. pompe implantabileC.implanteD.microemulsiiE.

(pag. (89 396 -397)

F2138110. Caile subcutanate se utilizeaza pentru:intradermoreactieA. imunoterapieB. administrarea produselor de contrastC.administrarea antianginoaselorD.preparatelor pe baza de insulina (retard)E.

(pag. (8) 398)

F2138111. Din categroia formelor parenterale cu eliberare conventionala fac parte:solutii injectabile apoaseA. perfuziiB. pompe implantabileC.microemulsiiD.latexuri injectabileE.

(pag. (8) 396)

F2138112. Pompele perfuzabile permit utilizarea rationala a medicamentelorde contrastA. vasopresoareB. anestezice generaleC.



hipotensoareD.antianginoaseE.

(pag. (8) 397)

F2138113. Care dintre urmatoarele cai de administrare a medicamentelor parenterale reprezinta cai secundare:

calea intracardiacaA. calea intravenoasaB. calea intramuscularaC.calea subcutanataD.calea intraarticularaE.

(pag. (8) 397)

F2138114. Utilizarea de solventi anhidri pe cale parenterala:este frecventa, datorita compatibilitatii cu lichidele fiziologiceA. este redusa, datorita inconvenientelor legate de injectarea unor lichide nefiziologiceB. se recomanda in cazul in care substantele medicametoase sunt insolubileC.asigura o absorbtie mai regulata a substantei medicamentoase comparativ cu suspensiile injectabileD.confera o mai mare stabilitateE.

(pag. (8) 399)

F2138115. Care dintre urmatoarele calitati sunt dorite la formularea preparatelor parenterale ?sterilitateaA. apirogenitateaB. inocuitateaC.izotoniaD.izohidriaE.

(pag. (8) 399)

F2138116. Mentionati cerintele obligatorii care trebuie avute in vedere la formularea preparatelor parenterale:

lipsa particulelor insolubile in solutieA. apirogenitateaB. sterilitateaC.izohidriaD.izotoniaE.

(pag. (8) 399)

F2138117. Asepsia:reprezinta metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni cu ajutorul unor substante chimice

A.

reprezinta ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de microorganisme intr-un preparat medicamentos

B.

se realizeaza prin metode fizice si chimiceC.reprezinta metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeniD.este o metoda curativaE.

(pag. (8) 399)

F2138118. Distrugerea microorgnismelor dintr-un preparat parenteral se poate efectua prin:filtrare sterilizantaA. calduraB. agenti chimiciC.radiatii ionizanteD.



procedeul de preparare aspticaE.

(pag. (8) 401)

F2138119. Procedeele fizice de sterilizare sunt urmatoarele:sterilizarea prin caldura umedaA. sterilizarea cu radiatii ionizanteB. filtrarea sterilizantaC.sterilizarea cu gazeD.sterilizarea prin caldura uscataE.

(pag. (8) 401)

F2138120. Procedeele aplicate pentru produse care pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva sunt:sterilizarea prin calduraA. sterilizarea cu gazeB. sterilizarea prin radiatiiC.sterilizarea prin filtrareD.prepararea pe cale aspeticaE.

(pag. (8) 402)

F2138121. Metodele de sterilizare indicate de FR X sunt:sterilizare prin caldura uscataA. sterilizare cu vapori de apa sub presiuneB. sterilizare prin filtrareC.incalziri repetateD.sterilizare cu gazE.

(pag. 1071 - 1072, [FR X])

F2138122. Conform FR X sterilizarea solutiilor injectabile in autoclav se face în urmatoarele conditii:la 115° C cel putin 30 minuteA. la 121° C cel putin 15 minuteB. la 140° C cel putin 10 minuteC.la 150° C timp de 5 minuteD.alte conditii de temperatura si timp a caror eficacitate este doveditaE.

(pag. 1071 - 1072, [8])

F2138123. Conform FR X, sterilizarea prin caldura uscata se efectueaza de obicei:la 120° C cel putin 3 oreA. la 130° C cel putin 3 oreB. la 160° C cel putin 3 oreC.la 170° C cel putin 1 orăD.la 180° C cel putin 30 minuteE.

(pag. 1072, [FR X])

F2138124. Sterilizarea cu vapori sub presiune este recomandata de FR X:preparatelor apoaseA. pulberilor temostabileB. materialelor plastice termolabileC.solventilor organici anhidriD.pansamentelor chirurgicaleE.

(pag. 1072, [FR X])

F2138125. Controlul calitatii solutiilor injectabile prevazut de FR X include:



examenul organoleptic: aspect, culoareA. determinarea pH-uluiB. uniformitatea volumuluiC.uniformitatea maseiD.determinarea sterilitatiiE.

(pag. 512, [FR X])

F2138126. Referitor la calitatea suspensiilor injectabile FR X prevede:particulele in suspensie sa fie de dimensiuni coloidaleA. particulele de substanta solida sa fie de maximum 50 micrometriB. suspensia sa fie omogena pe toata durata conservariiC.suspensia sa se omogenizeze dupa o agitare de 1-2 minD.suspensia sa corespunda probei de pasaj prin acul de seringă nr.16E.

(pag. 512, [FR X])

F2138127. Referitor la preparatele perfuzabile, sunt valabile urmatoarele afirmatii:sunt solutii apoase sau emulsii U/AA. se administreaza i.v., in volume de 100 ml sau mai mariB. la preparare se admite adausul conservanţilor antimicrobieniC.continutul in substanta activa se exprima, dupa caz, in unitati de masa/l solutie, mmoli/l solutie, caloriiD.sunt preparate sterile si apirogeneE.

(pag. 492, [FR X])

F2138128. Sterilizarea este procesul care desemneaza:producerea starii de sterilitateA. ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de microorganisme sau virusi intr-un preparat medicamentos

B.

metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor substante chimiceC.metoda prin care se urmăreste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor agenti fiziciD.operatia prin care toate microorganismele vii, sub forma vegetativa sau sporulata, sunt omorate sau indepartate din produs

E.

(pag. 399, [8]; 1701, [FR X])

F2138129. Controlul sterilizarii prin metode termice se realizeaza cu urmatorii indicatori biologici:Bacillus subtilis (var.niger)A. Candida albicansB. Bacillus stearothermophilusC.Bacilus pumilusD.Bacillus sphaericusE.

(pag. 1072, [FR X])

F2138130. Care din urmatoarele perfuzii se folosesc in combaterea alcalozei:perfuzia de lactat de sodiuA. perfuzia de carbonat acid de sodiuB. perfuzia de clorhidrat de argininaC.perfuzia de clorura de potasiu si clorura de sodiuD.perfuzia de glucozaE.

(pag. 518, [8])

F2138131. Medicamentele perfuzabile se diferentiaza de cele injectabile prin urmatoarele:se administreaza numai intravenos si foarte rar intraarterial sau peritonealA. se administreaza in volume mariB.



pot fi numai solutii apoase sau emulsii U/AC.este obligatoriu sa fie sterileD.au ca vehicul numai apa distilata pentru preparate injectabileE.

(pag. 497 - 499, [8])

F2138132. Conform FR X, izotonizarea este obligatorie in cazul:solutiilor injectabile care se administreaza in volume de cel mult 5 mlA. in cazul solutiilor injectabile care se administreaza i.v., indiferent de volumB. solutiilor injectabile coloidaleC.solutiilor perfuzabile hipertoniceD.solutiilor perfuzabile hipotoniceE.

(pag. 492 - 512, [FR X])

F2238133. Ce tipuri de sisteme disperse sunt incluse in grupul medicamentelor parenteralesolutiiA. emulsiiB. suspensiiC.pulberiD.implanturiE.

(pag. 394)

F2238134. Ce masuri sunt necesare pentru asigurarea tolerantei solutiilor injectabileizotonizareaA. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspendaB. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 mlC.interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural, intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora

D.

sterilizareaE.

(pag. FR,510)

F2238135. Care din urmatoarele enunturi sunt prevederi in Farmacopeea Romana referitoare la solutiile perfuzabile

sterilitateA. apirogenitateB. izotonieC.administrare in volume mai mici de 100 mlD.limpiditateE.

(pag. FRX,492)

F2238136. Sterilizarea cu gaz se aplica in urmatoarele conditii prevazute de FR Xin cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul sterilizantA. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscataB. produsul nu rezista la autoclavareC.cind calculul costului arata ca este mai economicaD.cind nu dispunem de indicatori biologiciE.

(pag. FRX,1071)

F2238137. Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune, se realizeaza conform FRXin autoclaveA. la 121°C timp de cel putin 15 minuteB. la 121°C timp de cel putin 30 minuteC.la 115°C timp de cel putin 15 minuteD.



la 115°C timp de cel putin 30 minuteE.

(pag. FRX,1071)

F2238138. Tipuri de solventi recomandati de farmacopee pentru preparate injectabileapa distilataA. apa demineralizataB. apa sterilizataC.apa distilata pentru preparate injectabileD.uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizatE.

(pag. FRX,511)

F2238139. Verificarea eficacitatii sterilizarii se efectueaza, conform farmacopeei, cu ajutorul unor indicatori biologici dintre cei mentionati

Bacillus stearothermophilusA. Bacillus subtilisB. Serratia marcescensC.Staphiloccocus aureusD.Bacillus pumilisE.

(pag. FRX,1071)

F2238140. Proprietati ale preparatelor perfuzabile prevazute de farmacopeeizotoniceA. sterileB. apirogeneC.ajustate cu substante tampon la pH neutruD.conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopeeE.

(pag. FRX,492)

F2238141. Care sunt calitatile obligatorii pentru toate preparatele parenteralesterilitateA. lipsa particulelor straine in suspensie ( in cazul solutiilor)B. apirogenitateC.inocuitateD.izotonieE.

(pag. Popovici,399)

F2238142. Ce este sterilizareadesemneaza producerea starii de sterilitateA. operatia prin care toate microorganismele sub forma vegetativa si sporulata sunt omoriteB. operatia prin care toate microorganismele sub forma vegetativa si sporulata sunt indepartate dintr-un produs

C.

asepsieD.dezinfectieE.

(pag. Popovici,399)

F2238143. Care dintre procedeele urmatoare sunt folosite ca metode de sterilizarecaldura uscataA. caldura umedaB. radiatiile ultravioleteC.radiatiile ionizanteD.ultrasuneteleE.

(pag. Popovici,401)



F2238144. Ce este valoarea Dtimpul de reducere zecimalA. timpul ecivalentB. valoarea sterilizatoareC.timpul in care se inactiveaza 90% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termicD.timpul in care se inactiveaza 10% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termicE.

(pag. Popovici,402)

F2238145. Ce este valoarea inactivarii termicefactorul ZA. cresterea de temperatura prin care se reduce de 10 ori a valorii DB. se poate calcula ca inversul pantei valorii D in functie de temperaturaC.reflecta rezistenta termica a microorganismelorD.arata rezistenta germenilor in functie de pHE.

(pag. Popovici,403)

F2238146. Ce este valoarea sterilizatoare Fztimpul necesar pentru producerea unui efect cert de sterilizareA. timpul in minute la temperatura de referinta de 120 °C care produce acelasi efect de sterilizare ca si un minut la diferite temperaturi de lucru , T

B.

suma nivelului de letalitate la diferite temperaturi de lucruC.arata efectul de sterilizare intr-o autoclavare de exemplu, tinind seama si de perioada de incalzire pina la temperatura de 121 °C precum si cea de racire de la temperatura de sterilizare

D.

timpul echivalent de letalitateE.

(pag. Popovici,399)

F2238147. Ce particularitati are sterilizarea prin incalziri repetateoperatia se efectueaza in trei perioade de incalziri separate de intervale de 24 oreA. procedeul se aplica la produse sensibile la calduraB. este un procedeu sigurC.este un procedeu care se aplica la solutii la care se interzice adaosul de conservantiD.este putin folositE.

(pag. Popovici,411)

F2238148. Ce tipuri de gaze se pot folosi la sterilizareformaldehidaA. acid peraceticB. odidul de etilenC.oxipropilciclohexanulD.oxidul de azotE.

(pag. Popovici,415)

F2238149. Sterilizare prin radiatii ionizanteutilizeaza raze gama sau betaA. ca surse de radiatii gama se foloseste cobaltul 60 sau cesiul 137B. sterilizarea are loc prin transformari ireversibile si moartea microorganismelorC.radiosterilizarea se poate realiza si la nivel de laboratorD.sterilizarea gama se aplica la materiale de pansament, sutura, truse de perfuzie, seringi din plasticE.

(pag. Popovici,418)

F2238150. Ce particularitati se intilnesc in filtrarea sterilizantase aplica numai la solutii apoaseA.



microorganismele sunt indepartate, si nu sunt distruseB. mecanismul de indepartare este prin cernere si adsorbtieC.metoda foloseste membrane filtrante cu pori sub 0,22 micrometriD.procedeul nu se foloseste in industria farmaceuticaE.

(pag. Popovici,421)

F2238151. Ce sunt pirogenelesubstante responsabile de reactii febrile, dupa injectarea preparatelor parenteraleA. provin mai ales de la bacterii gram negativB. cele de la germenii gram negativ sunt endotoxineC.exista si alte substante pirogene care nu sunt endotoxineD.prezenta pirogenelor in medicamentele parenterale nu constituie o problema deoarece se pot usor distruge sau indeparta

E.

(pag. Popovici,428)

F2238152. Care este structura endotoxinelor si proprietatile lorpartea lipidica AA. nucleul endotoxinei din ozeB. lantul-O-specific cu efect antigenicC.grupari fosfatD.lipozomi terminaliE.

(pag. Popovici,428)

F2238153. Ce metode exista de depirogenare prin inactivarea endotoxineihidrolizaA. caldura umedaB. alchilareaC.oxid de etilenD.clatire cu apa apirogenaE.

(pag. Popovici,429)

F2238154. Ce metode se folosesc pentru depirogenare prin eliminarea pirogeneloradsorbtiaA. respingere electrostaticaB. interactiuni hidrofobeC.distilareaD.ultrafiltrareaE.

(pag. Popovici,430)

F2238155. Cum se asigura valoarea pH-ului solutiilor injectabiletrebuie sa asigure stabilitateaA. daca este posibil sa asigure toleranta si eficienta farmacologicaB. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul injectiilorC.se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul perfuziilorD.valoarea se determina pH-metricE.

(pag. Popovici,436)

F2238156. Care dintre metodele urmatoare se pot aplica la obtinerea unei ape distilate apirogeneadsorbtie pe carbune activA. tratare cu hidroxid de sodiu si permanganat de potasiuB. obtinerea prin demineralizare cu schimbatori de ioniC.tratare cu acid clorhidricD.



se prepara din apa potabila in conditii de lucru si de recoltare-stocare incit sa se evite contaminarea microbiologica

E.

(pag. Popovici,441)

F2238157. Ce solventi anhidri se folosesc pentru scop injectabiletanolA. alcool benzilicB. propilenglicolC.uleiuri vegetaleD.dimetilsulfoxidE.

(pag. Popovici,442)

F2238158. Ce fel de uleiuri vegetale se pot folosi ca vehicule pentru medicamente parenteralesoiaA. ricinB. floarea soareluiC.maslineD.oleat de etilE.

(pag. Popovici,443)

F2238159. Conservanti care se pot folosi in preparate parenteralealcool benzilicA. clorbutanolB. fenolC.nipaginD.EDTA disodicE.

(pag. Popovici,444)

F2238160. Ce agenti umectanti se pot folosi in preparatele parenteralepolisorbat 80A. lecitinaB. metacrezolC.dioctilsulfosuccinat de sodiuD.alcool etilicE.

(pag. popovici,444)

F2238161. Ce agenti antioxidanti se pot folosi in medicamente parenteraleacid ascorbicA. bisulfit de sodiuB. butilhidroxitoluenC.acid citricD.dezoxicolat de sodiuE.

(pag. Popovici,445)

F2238162. In camerele curate pentru prepararea medicamentelor parenterale, se introduce aer filtrat prin filtre HEPA (High Efficienty Particulate Air). Ce proprietati au acestea?

sterilizeaza aerulA. retin 99,999% particule cu diametru de 0,3 micrometriB. aerul intra cu viteza de 0,5 m/sC.filtrele se pot utiliza timp indefinitD.fluxul de aer este laminarE.

(pag. Popovici,449)



F2238163. Ce este tehnologia izolatoruluise refera la spatii (camere) cu mare acuratete, instalate in camere cu un grad mai putin avansat de acuratete ( exemplu camere clasa A in spatiu clasa B)

A.

sunt spatii cu flux de aer laminar, introdus vertical sau orizontal, prin filtre HEPAB. camerele de tip A au fost prealabil sterilizate iar agentul sterilizant gazos a fost indepartat prin exhaustare fiind inlocuit cu aer filtrat lipsit de particule

C.

in camerele izolate se lucreaza din exterior cu manusi ori alte echipamente, sau operatorul echipat corespunzator poate lucra in interior

D.

spatiile sterile sunt necesare in toate operatiile procesului tehnologic de fabricare a solutiilor injectabileE.

(pag. Popovici,450)

F2238164. Ce recipiente din sticla se folosesc la conditionarea solutiilor injectabilefioleA. capacitatea efectiva a fiolelor este egala cu cea nominalaB. fiolele se fabrica din sticla sodicaC.fiolele se examineaza organoleptic si se determina rezistenta hidrolitica la sterilizareD.pregatirea fiolelor are mai multe etape:taierea,spalarea,uscarea,signareaE.

(pag. Popovici,457)

F2238165. Ce etape intervin in spalarea fiolelor in industriepulverizare cu apa rece, sub presiuneA. spalare interioara cu apa distilata calda,sub presiuneB. suflare cu aer filtrat,sub presiuneC.repetarea operatiilor descriseD.spalarea se poate face si in bai de apa in prezenta de permanganat de sodiuE.

(pag. Popovici,458)

F2238166. Ce procedee de alimentare a masinilor de spalat fiole se folosesc in industria farmaceuticaplasarea fiolelor in casete, pe tuburi (ace) subtiri, prin care se introduce succesiv apa sau aerul (Metromatic)

A.

masina de spalare rotativa Strunck in care la un corp cilindric central sunt atasate posturi de lucru, de spalare interioara, exterioara si suflare de aer filtrat, in fiolele, aduse pe o banda transportoare

B.

in masina de spalare Gilowy fiolele sunt aduse in spatiile de spalare pe o banda rulantaC.operatia de spalare se continua cu cea de sterilizare la masinile Strunck sau Gilowy, destinate ambelor operatii

D.

operatia de spalare a fiolelor nu este riguros necesara datorita conditiilor optime de fabricare a fiolelorE.

(pag. Popovici,460)

F2238167. Ce tipuri de plastomeri se folosesc la fabricarea recipientelor pentru medicamente parenterale

polietilenaA. polipropilenaB. clorura de polivinilC.azotatul de celulozaD.politetrafluoroetilenaE.

(pag. Popovici,463)

F2238168. Ce particularitati se gasesc la fabricarea recipientelor pentru medicamente parenterale, plecind de la plastomeri

polietilena se extrudeaza la cald, intr-un tub care s esufla intr-un mulaj,in mediu steril, flacoanele de umplu si se inchid imediat cu solutii sterile

A.

recipientele de polietilena nu suntcomplet transparente si nu suporta sterilizarea la 121 °C si prezinta permeabilitate la gaze

B.

polipropilena suporta autoclavarea iar transparenta este mai buna ca in cazul polietilenei de densitate inaltaC.



clorura de polivinil produce recipiente transparente, are suplete, se fabrica saci care se pot termosuda, dar are permeabilitate la vapori si capacitate de adsorbtie

D.

recipientele din polimeri termoplastici nu se folosesc in mod curent la conditionarea solutiilor injectabile sau perfuzabile

E.

(pag. Popovici,463)

F2238169. Ce particularitati se intilnesc la prepararea perfuziilorse conditioneaza in recipiente din sticla sau in saci de plastic de capacitati de 125-1000 mlA. continutul electrolitilor se exprima in mEq sau mmol, iar presiunea osmotica in mosmB. toate perfuziile sunt izotoniceC.nu se admite adausul de amestecuri tampon si nici de conservanti antimicrobieniD.in cazul perfuziilor cu inlocuitori coloidali de plasma este permis adausul de conservantiE.

(pag. Popovici,497)

F2238170. Ce tipuri de solutii perfuzabile se prepara in industria farmaceutica, cu administrare intravenoasa cu viteza constanta, in volume mari

pentru reglarea dezechilibrului hidric , ionic al organismului si pentru restabilirea echilibrului acido-bazicA. pentru dializa si hemodializaB. cu substante energeticeC.folosite in metabolismul reconstituantD.cu inlocuitori coloidali de plasmaE.

(pag. Popovici,507)

F2238171. Ce tipuri de perfuzii se folosesc in alimentarea parenterala totalaglucideA. uleiuri vegetale emulsionate in apaB. aminoaciziC.oligoelemente, vitamineD.inlocuitori de singeE.

(pag. Popovici,530)

F2238172. Cind se administreaza perfuzii medicamentoasecind se doresc concentratii medicamentoase pe o perioada lunga de timp, care nu ar fi posibila cu injectiileA. in cazul substantelor medicamentoase cu timp de injumatatire biologica scurtB. pentru cresterea tolerantei la administrareC.in cazul inactivarii substantei medicamentoase administrata oralD.asocierile de uz intravenos nu sunt indicate deoarece pot apare interactiuni fizico-chimice periculoaseE.

(pag. Popovici,526)

F2338173. Temperatura si timpul de sterilizare la etuva sunt:180° C, 30 min.A. 170° C, 1 h.B. 160° C, 2h.C.150° C, 4 h.D.120° C, 5 h.E.

(pag. 406)

F2338174. temperatura, presiunea si timpul de sterilizare cu vapori de apa sub presiune sunt:115-116° C, 1-7 bar, 30 min.A. 121-123° C, 2 bar, 15 min.B. 126-129° C, 2,4 bar, 10 min.C.123-138° C, 3 bar, 3 min.D.140° C, 3,5 bar, 2 min.E.



(pag. 348)

F2338175. Sterilizarea prin caldura umeda se efectueaza in:autoclave cu dispozitiv de evacuare a aerului plasat la partea superioaraA. autoclave echilibrate cu aerB. autoclave cu vidC.autoclave cu orientarea vaporilor in partea superioaraD.autoclave cu orientarea vaporilor lateralE.

(pag. 408)

F2338176. Factorii care influenteaza sterilizarea cu oxid de etilen sunt:umiditateaA. presiuneaB. temperaturaC.gravitatiaD.luminaE.

(pag. 414)

F2338177. Metodele de sterilizare prevazute de F.R.X. sunt:sterilizarea cu vapori de apa sub presiuneA. sterilizarea prin caldura uscataB. sterilizarea prin filtrareC.sterilizarea cu gazD.sterilizarea cu radiatii ionizanteE.

(pag. 1071-1073)

F2338178. Caile principale de administrare a medicamentelor injectabile sunt:intravenoasaA. intramuscularaB. subcutanaC.intracardiacaD.intraarticularaE.

(pag. 397)

F2338179. Caldura uscata se utilizeaza pentru a steriliza:vase de sticlaA. aparatura din portelan si metalB. uleiuri, grasimi, solutii injectabile uleioase, pulberiC.recipiente din plastomer transparentD.recipiente din plastomer opacE.

(pag. 406)

F2338180. Nu se admite adaugarea de conservanti antimicrobieni:in cazul solutiilor injectabile folosite in volum mai mare de 10 ml.A. in solutiile perfuzabileB. in preparatele injectabile administrate intrarahidian, intracisternal si periduralC.in preparatele asepticeD.in preparatele tindalizateE.

(pag. 445)

F2338181. Metodele netermice de sterilizare sunt:radiatii UVA.



gazeB. filtrarea sterilizantaC.radiatii ionizanteD.sterilizarea in autoclavE.

(pag. 401)

F2338182. Solutiile perfuzabile sunt:solutii apoase sterile si apirogeneA. emulsii tip U/A sterile si apirogeneB. suspensii apoase sterile si apirogeneC.suspensii uleioase sterile si apirogeneD.preparate care se administreaza cu dispozitivul de perfuzare, picatura cu picaturaE.

(pag. 492)

F2338183. Procedeele pentru produsele care pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva a solutiilor injectabile sunt:

sterilizarea prin calduraA. sterilizarea prin substante antiseptice si gazeB. sterilizarea prin radiatiiC.sterilizarea prin filtrareD.prepararea asepticaE.

(pag. 402)

F2338184. Tindalizarea este o metoda de sterilizare:repetataA. fractionataB. discontinuaC.bazata pe principiul osmozeiD.care distruge virusurileE.

(pag. 411)

F2338185. Sterilizarea prin fierbere este o metoda de sterilizare:cu vapori fluenti sau destinsiA. in autoclav cu robinetul deschisB. la temperatura de 100° C, 60 min.C.la temperatura de 121° C, 15 min.D.mult folositaE.

(pag. 411)

F2338186. Radiosterilizarea este o metoda de sterilizare:"la rece"A. la temperatura de 121° C, 15 min.B. la temperatura de 121° C, 30 min.C.la 2,5 Mrad.D.care dureaza 24 oreE.

(pag. 419)

F2338187. Filtrarea sterilizanta se produce prin mecanismele:efectul de cernereA. efectul de adsorbtieB. efectul de osmozaC.efectul de difuzieD.



clarificare a solutieiE.

(pag. 421)

F2538188. O solutie injectabila este considerata izohidrica daca:are un pH egal cu cel al sangelui,A. are un pH, conform cu FR X, de 2,5-9,5,B. are un pH usor acid,C.are un pH usor alcalin,D.are un pH 7,35-7,40.E.

(pag. 436/Popovici)

F2538189. Amestecul tampon acid boric-borax:se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile,A. se utilizeaza ca sistem tampon pentru colire,B. nu se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile,C.administrat injectabil are proprietati hemolitice,D.este cel mai folosit sistem tampon pentru preparatele injectabile.E.

(pag. 437/Popovici)

F2538190. Polietilenglicolii, ca solventi pentru preparatele injectabile:se utilizeaza cei cu masa moleculara 200-600,A. se utilizeaza cei cu masa moleculara 800-1000,B. se folosesc pentru substantele care hidrolizeaza in apa,C.se asociaza cu alcoolul si apa,D.nu sunt miscibili cu alcoolul si apa.E.

(pag. 443/Popovici)

F2538191. Sticla de tip I se utilizeaza pentru:fiole,A. flacoane de perfuzii care pot fi recuperate,B. conditionarea unguentelor,C.conditionarea comprimatelor,D.conditionarea capsulelor.E.

(pag. 456/Popovici)

F2538192. Preparatele perfuzabile se clasifica in functie de forma farmaceutica in:solutii apoase,A. solutii uleioase,B. emulsii U/A,C.emulsii A/U,D.suspensii apoase.E.

(pag. 498/Popovici)

F2538193. In starea de alcaloza se administreaza:carbonat acid de sodiu,A. acetat de sodiu,B. lactat de sodiu,C.solutie izotonica de clorura de sodiu cu adaos de clorura de potasiu in formele usoare,D.perfuzii de clorura de amoniu, clorhidrat de arginina in formele grave.E.

(pag. 518/Popovici)

F2538194. Emulsiile perfuzabile:



sunt de tip A/U,A. sunt de tip U/A,B. contin uleiuri vegetale ca faza externa,C.contin apa distilata pentru preparate injectabile,D.contin emulgatori tip A/U.E.

(pag. 519/Popovici)

F2538195. Selectati aminoacizii esentiali:leucina,A. arginina,B. histidina,C.lizina,D.valina.E.

(pag. 521/Popovici)

F2538196. Se folosesc ca inlocuitori de plasma:gelifundolul,A. polividona,B. dextranul 100C.hemacelul,D.plasmagelul.E.

(pag. 525/Popovici)

F2538197. Formele parenterale cu eliberare convenţională sunt:soluţiile injectabile apoaseA. comprimatele pentru soluţii injectabileB. pudrele sterileC.emulsiile uleioaseD.soluţiile injectabile uleioaseE.

(pag. 466/Popovici)

F2538198. În starea de alcaloză se administreazăcarbonat acid de sodiuA. lactat de sodiuB. soluţii izotonice de clorură de sodiu cu adaos de clorură de potasiu, în formele uşoareC.acetat de sodiuD.soluţii acidifiante în formele mai graveE.

(pag. 518/Popovici)

F2538199. In metabolismul reconstituant se folosesc:perfuziile pentru terapia afecţiunilor hepaticeA. perfuzii cu hidrolizate de proteineB. perfuziile cu aminoaciziC.perfuziile cu hemacelD.perfuziile cu dextraniE.

(pag. 521/Popovici)

F2538200. Conditiile care trebuie indeplinite de substanţele coloidale înlocuitoare de volum plasmatic sunt:

să prezinte presiune coloid-osmoticăA. masă moleculară relativă corespunzătoareB. solubilitate în apăC.



solubilitate în lipideD.să nu fie filtrabile renalE.

(pag. 525/Popovici)

F2538201. În funcţie de scopul terapeutic urmărit perfuziile se clasifica in:emulsii U/AA. emulsii A/UB. soluţii pentru dializă peritoneală şi hemodializăC.perfuzii folosite în metabolismul reconstituantD.soluţii apoaseE.

(pag. 498/Popovici)

F2538202. Principalele diferenţe între perfuzii şi preparatele injectabile sunt:perfuziile nu conţin conservanti antimicrobieni,A. volumul preparatelor injectabile este mai mic (circa 1-20 ml)B. perfuziile se administrează numai în spitalC.numai perfuziile sunt preparate sterileD.volumul perfuziilor este mei micE.

(pag. 498/Popovici)

F2538203. Controlul impurităţilor pirogene nu se efectuează prin:urmărirea numărului de globule roşii la iepuriA. măsurarea hipertermiei la şoareciB. urmărirea numărului de globule albe la iepuri după injectarea unui preparat pirogenC.testul LimulusD.măsurarea hipertermiei la iepuriE.

(pag. 492/Popovici)

F2538204. Dopurile de cauciuc folosite pentru închiderea flacoanelor de sticlă multidoză sau flacoanelor pentru perfuzii îndeplinesc următoarele condiţii:

permit pătrunderea acului seringii fără a disloca fragmente de dopA. nu-şi modifică calităţile fizico-chimice prin sterilizare la autoclavB. sunt incompatibile cu substanţele active.C.permit pătrunderea acului seringii fără a disloca fragmente de dopD.asigură pătrunderea aerului în recipientE.

(pag. 461/Popovici)

F2538205. Sterilizarea cu substanţe gazoase foloseşte:β-propiolactonaA. oxidul de etilenB. formaldehidaC.oxigenulD.dioxidul de carbonE.

(pag. 412/Popovici)

F2638206. Xantinol nicotinat este contraindicat în:Ulcer varicosA. Ulcer gastroduodenalB. ArteriteC.Infarct miocardic acutD.Retinopatii vasculareE.

(pag. 282)



F2638207. Xantinol nicotinat:Scade fibrinogenulA. Creşte elasticitatea hematiilorB. Reduce hiperlipemiaC.Previne agregarea plachetarăD.Este derivat pirimidinicE.

(pag. 281)

F2638208. Pentoxifilina produce:Vasodilataţie periferică moderatăA. Vasoconstricţie arteriolarăB. Agregare plachetarăC.Îmbunătăţirea proprietăţilor reologice ale sângeluiD.Scăderea secreţiei de gastrinăE.

(pag. 282)

F2638209. Extractul de Gingko biloba are următoarele efecte:Previne agregarea plachetarăA. Creşte rezistenţa capilarăB. Stimulează metabolismul neuronalC.Antidepresiv prin inhibarea recaptării noaradrenalineiD.Creşte permeabilitatea capilarăE.

(pag. 281)

F2638210. Extractul de Gingko biloba se utilizează în:Tulburări circulatorii cerebraleA. Tulburări circulatorii la nivelul retineiB. Tulburări psihocomportamentale la vârstniciC.Tromboze venoaseD.Embolii pulmonareE.

(pag. 281)

F2638211. Cinarizina are următoarele indicaţii:Tulburări circulatorii cerebraleA. Ateroscleroză cerebralăB. Sindrom MeniereC.Sechele după accident vascular cerebralD.Tromboză venoasă profundăE.

(pag. 280)

F2638212. Care dintre următoarele vasodilatatoare sunt derivaţi indolici şi acţionează prin mecanism musculotrop?

Xantinol-nicotinatA. CinarizinaB. NaftidofurilC.VincaminăD.VinpocetinăE.

(pag. 279)

F2638213. Care dintre următoarele vasodilatatoare periferice sunt derivaţi xantinici şi acţionează prin mecanism musculotrop?

Xantinol nicotinatA.



PentoxifilinăB. PentifilinăC.CinarizinaD.FlunarizinaE.

(pag. 279)

F2638214. Care dintre următoarele medicamente are efecte benefice în sindroamele ischemice cerebrale:

VinpocetinaA. Extractul de Gingko bilobaB. VincaminaC.VinblastinaD.VincristinaE.

(pag. 279-280)


farmacie_part5

Documents

Transcript of farmacie_part5