Precizari terminologice.Etica=teoria generala a moralei(moralitatii),filosofie a Binelui.,=semnificatie gnosiologica.termenul moralitate=o latura esentiala a moralei,axioma etica a moralei,acordul dintre conceptie si manifestare.Relatiile morale. Filosofia distinge intre termini si relatii instituite intre acesi termini.termeni=entitati=modalitati particulare de manifestare ale Fiintei(Existentei).In acest sens larg exista diferse tipuri de entitati la scara tuturor nivelurilor existentei.Relatiile intre entitati.Nu exista relatii fara entitati,dar nici entitati isolate fara relatii intre ele.Daca gandirea traditionala a pus accent pe entitati,gandirea moderna de dupa Descartes pune accentual pe relatii(pe functii)Tipuri de relatii:1.Individ-Colectivitate=relatie originara in istoria umanitatii incat in primele colectivitati umane,individual era un fel de membru organic ,o functie a colectivitatii in care se integra perfect//.Ideea I ca I s-a dezvolatat incet incat pe plan juridic abia Solam introduce pt prima data “dreptul la aparare”.I=fiinta distincta si autonoma cu indatoriri(obligatii) dar si drepturi.//In plnaul vietii morale de viata si activitatea lui Socrate este legata ideea ap.persoanei individuale ca persoana libera siresponsabila pentru faptele sale. 2.I1-I2(Relatii interindividuale)=exista reglementari legate de statutul celor 2 indivizi,dar regulile morale sunt valabile dincolo de statutul particular al indivizilor. 3.C1-C2(relatii dintre grupuri,colectivitati umane)=acestea au fost reglementate in primul rand prin parametric extramorali de natura economica,militara,politica,juridical. 4.I1-I1==in calitate de fiinte constiente avem o singura constient care este orientate in 2 sensuri:tranzitiv(spre lume sis pre ceilalti) si constiinta de sine(orientate autoreflexiv).Omul se poate raporta la sine,la el insusi,in cel putin 2 modalitati de baza:dezirabila si indezirabila(poate lua 2 forme:supraestimarea si subestimarea valorii valorii propriei fiinte). 5.(C+I)-E(N)=relatia intre om si existenta(natura)-Parametrii etici air el omului cu natura au fost preluati in analiza de Etiologie(comportamentul animalier),Ecologia(optimizarea rel omului cu mediul natural).In stiintele Dreptului a aparut recent (3 decenii) o noua disciplina-Dreptul Cosmic.Aceste rel sunt cadrul in care apare manifestarea umana,are un comportament.Indiferent de continutul lor particular(economic,juridic,estetic,stiintific)aceste rel sunt reglate si de considerente etice(norme si principii).Morala este o dimensiune inerenta tuturor rel si manifestarilor umane.Termenul morala are 2 sensuri de baza:character moral-atributul binelui,morala se refera numai la valori,la ceea ce este dezirabil.In sens larg morala se refera la si contine atat valorile cat si antivalorile(bine-rau).Morala este inerenta oricaror rel si act umane.Morala ca viata morala are un caracter anonin care tine de cursul normal firesc al vietii.Acest fenomen anonim iese din dividenta,discretie numai in situatiile de exc indifferent daca exc sunt negative sau positive.aici se aplica rel dintre norma si exceptie.exceptia confirma si intareste regula.Calitatile morale sunt calitati diferite fata de alte proprietati ale rel si ale actiunilor umane,dare le sunt inerente acestor relatii-nu pot fi separate mechanic de alte proprietati.Faptul moral.Fapt-semnificatie metodologik.,minimum de conditii prin care se defineste ob unei stiinte.spre deosebire de fapt,fapta are o semn traxilologica si inseamna infaptuire.Faptul moral:subiectul constient ca agent,actor,normele morale,principiile,manifestarea,,aprecierea,relatiile,valorile.valori fundamentale:bine si rau.

1

NORMELE MORALE.Enunturi prescriptive prin care se indica ce tb sa faca sau ce nut b sa faca ,cum tb sa fie sau cum nu tb sa fie S constient in situatii repetabilept ca manifestarea lui,felul lui de a fi sa fie appreciate ca fiind bune sau rele.Limitele conceptiilor etice privind morala si moralitatea-s-au redus doar la analiza unuia sau altuia dintre aceste elemente sau ca un grupaj partial al lor.(eticile subiectiviste-accent preponderant pe s moral sip e sent moral;eticile pragmatiste pun accentual pe manifestare sip e efectele utile sau eficiente ale manifestarii;eticile normativiste-pe colectionarea,analiza si sistematizarea tuturor normelor morale;eticile cu caracter metafizic-analiza normelor morale vazute ca entitati de sine statatoare).Forma de expresie.Orice norma morala are 2 forme de expresie:negative si pozitiva.Ele au o importanta deosebita pe 2 planuri in 2 domenii:in formularea codurilor(codurile sunt ansambluri mai mult sau mai putin sistemizate de norme.ele pot fi morale,juridice.politice.Natura unui cod poate fi judecata in functie de forma poz sau neg pe care o foloseste codul respective predominant.codurile care merg pe principiul ascezei merg pe cea negative.Alte coduri merg invers pe expresia preponderant pozitiva.Forma de expresie poz este stimulativa,cea negative este restrictive si constrangatoare)si in procesul educatiei morale(arta educatiei consta in combinarea celor 2 forme de expresie in functie de natura situatiei concrete si de S aflat in acea situatie.Goethe spune ca e 2 forme de ed:prin stimularea binelui sau prin reprimarea raului.).Structura normei morale.2 componente:imperativa si calitativa.Imperativa-defineste obligativitatea normei.Trebuie-functor deontic. Functor-particula prin care se def esenta unei rel.functori esentiali:a fi,a nu fi.f.logici:fol in logica simboluluicare analizeaza rel dintre enunturi:si,sau,daca…atunci.F.deontologici:obligativitatea,nu t(interdictie)Intre obligatie si interdictie in viata morala este un spatiu fin si graduat al permisivitatii.Calitativa-exprimata prin termenul recunoscator,termenul implica o calitate morala.daca recunostinta nu ramane doar un imperative al normei ci se transforma in realitate ea este valoare morala(exprimata prin substantive).Functorul deontic Trebuie –semn generala,fiind prezent si in alte tipuri de norme.-oricare norma il contine deoarece e o dif fundamentala intre ceea ce este si ceea ce tb sa fie.In sfera juridica normele se numesc legi.Acestea au un caracter si f precis si f tare sub raportul obligativitatii.In formularea ei functorul T este transformat intr-un functor existential.O lege juridical nu spune ca tb sa pedepseasca ci se spune ca se va pedepsi.Norma juridical are 3 componente:ipoteza,dispozitia,sanctiunea.Ipoteza descrie situatia reala sau starea de fapt la care va fi aplicata norma devenind stare de drept.Dispozitia defineste obligativitatea aplicarii unei sanctiuni.Sanctiunea :dpdv extrajuridic sanctiunile pot fi negative(pedeapsa) si positive(sanctiuni preniale):defineste cuantumul unei pedepse care tb sa fie pp cu vinovatia.In norma morala lipseste ipoteza(descrierea sit concrete)pt ca normele morale vizeaza situatii extreme de generale nelimitatea riguros in spatiu sit imp.Morala nu e institutionalizata.Functorul t are un grad maxim de tarie.Norme si context prin cele 2 forme de expr normele indica obligatia si interdictia.intre cele 2 mai exista un spatiu:cel permisiv.Term poate este intrisec bivalent.el pp alternative pozitiva sic ea negative.poate este fundamental libertatii .el are 2 sensuri fundamentale:exprima capacitatea s si sensul deontic permisiv.Situatiile conflictuale.legitimeaza analize din perspective permisivitatii.Toate tipurile de norme sunt integrate nediferentiat in cultura,apoi ele se diferentiaza in sisteme distincte.

2

Norma concreta si norma abstracta.norma abstracta-norma in masura in care ea este enuntata,resp cunoscuta,inscrisa intr-un tot(t sa fii cinstit.rec).Norma concreta-aceeasi norma dar ca norma interiorizata subiectiv si devenita convingere.

3