DREPT CIVIL – TEORIA GENERALĂ A OBLIGAŢIILOR

Seminar Faptul juridic licit ca izvor de obligaţii

1)Speta istorica. La începutul anului 1940, X i-a imprumutat nepotului sau Y o pusca de vanatoare de calibru 16, in valoare de 12.000 franci francezi ; la randul sau, Y s-a oferit sa-i imprumute lui X propria arma de vanatoare, de acelasi calibru si aceiasi valoare.

Ca urmare a invaziei trupelor germane, X a fost nevoit sa se supuna ordinului ocupantilor de a preda tot armamentul din dotare, inclusiv arma primita de la Y.de cealalta parte, Y a reusit pe toata durata ocupatiei sa pastreze in mod clandestin arma imprumutata de la unchiul sau.

La sfarsitul ocupatiei, in 1944, X a reclamat de la Y in justitie restituirea imediata a armei imprumutate cu patru ani inainte.In cadrul procesuluiY, desi recunoaste ca X este in continuare proprietarul armei in litigiu, refuza predarea acesteia din doua motive :

- unchiul sau X nu-i poate restitui propria sa arma si

- conditioneaza restutirea de plata unor despagubiri in cuantum de 12.000 franci, reprezentand contravaloarea riscurilor si a temerilor l-a care s-a expus in perioada ocupatiei germane.

Tribunalul Paix de Conde l-a obligat pe Y la restituirea armei si pe X la plata unei sume de 6.000 de franci.

Cerinte :

a) Comentati hotararea data in speta, cu prezentarea problemelor de drept, in conformitate cu Noul Cod civil.

b) Comentati temeiul juridic al obligatiei lui X de plata a sumei de 6.000 de franci, in conformitate cu Noul Cod civil.

2) Reclamanta SC X, în calitate de antreprenor, a chemat în judecată , pe SC Y, în calitate de benficiar, pentru recuperarea sumei de 123.000 Ron plus dobânda legală, reprezentând contravaloarea lucrărilor suplimentare efectuate în beneficiul pârâtei.

În susţinerea cererii sale, reclamanta invocă principiul îmbogăţirii fără justă cauză a pârâtei  şi arată, că deşi între părţi s-a încheiat un contract de antrepriză de lucrări în care erau prevăzute expres lucrările pe care avea să le îndeplinească, pe parcursul executării contractului, a fost nevoită să efectueze lucrări suplimentare, şi deci, necontractante. Lucrările respective erau necesare întrucât în lipsa executării acestora s-ar fi ajuns la nefinalizarea şi nepredarea obiectivelor la termenul contractual. Mai susţine reclamanta că singura cale de recuperare a contravalorii lucrărilor suplimentare este promovarea unei acţiuni întemeiate pe principiul îmbogăţirii fără justă cauză, din moment ce beneficiarul a acceptat şi ulterior a confirmat executarea lucrărilor.

1

SC Y se opune admiterii acţiunii, susţinând lipsa de diligenţă a reclamantei, care ar fi trebuit să propună un act adiţional la contractul de antepriză precum şi caracterul subsidiar al lui actio de in rem verso, faţă de existenţa unei relaţii contractuale între părţi.

Cerinte :

1)Este admisibilă în speţă acţiunea întemeiată pe principiul îmbogăţirii fără justă cauză ?

2) În ce situaţie îmbogăţitul are de restituit, pe lângă valoarea îmbogăţirii sale, şi dobânda legală  ? Care ar fi temeiul juridic pentru plata inclusiv a dobânzii ?

3 )În luna octombrie a anului 2011, Primarul Municipiului București a hotărât organizarea unor ample manifestări artistice în anul 2012, în scopul celebrării a 150 de ani de când orașul a devenit capitala României. În acest scop, s-a hotărât invitarea artistului BA în scopul susținerii unui concert. Concertul a avut loc în data de 15 martie 2012.

În data de 10 aprilie 2012, societatea UP cheamă în judecată pe Primarul Municipiului București, cerând instanței să oblige pârâtul la plata sumei de 150.000 de Euro. În motivarea acțiunii, UP a arătat că, în calitate de unic impresar, a organizat concertul artistului BA, pentru un preț convenit de 300.000 de Euro, neachitat de către instituția Primarului. Din probele administrate a rezultat că: anterior datei de 1 aprilie, la sediul instituției Primarului au avut loc mai multe întâlniri între Primar și reprezentanții UP; în aceeași perioadă, au avut loc schimburi de corespondență electronică între instituția Primarului și UP cu privire la prețul prestației artistului BA, fără, însă, să se dovedească, în mod concludent, existența unei oferte urmate de acceptare; UP are calitatea de impresar al lui BA; în fine, prețul unor prestații similare pe piața internațională este cuprins între 200.000 și 400.000 de Euro.

Instanța a respins acțiunea, motivând că nu s-a dovedit existența unui contract între părți, că natura prestației artistului BA nu poate face obiectul unei plăți nedatorate, precum și că, în fine, nu poate exista o îmbogățire fără justă cauză de vreme ce instituția Primarului a distribuit gratuit bilete pentru concert. Analizați temeinicia hotărârii instanței.

4)A este mândrul proprietar al unei clădiri din centrul istoric al capitalei. Clădirea a fost construită la începutul secolului XX și este folosită de A drept cafenea, precum și pentru organizarea unor expoziții de arte plastice. La 15 octombrie 2011, A pleacă, pentru două luni, într-o expediție la Polul Sud.

1. La 25 octombrie 2011, B, bun prieten al lui A, observă că majoritatea coloanelor de marmură care susțin imobilul prezintă fisuri mari, care nu existau cu câteva săptămâni în urmă. Solicitând o expertiză a Inspectoratului de Stat în Construcții, B află că imobilul este în pericol iminent de

2

prăbușire. Acesta contractează, în numele lui A, cu societatea de construcții X, pentru repararea imobilului, pentru un preț de 100.000 de lei. X a ridicat, în clădire, stâlpi metalici moderni, desființând coloanele de marmură instabile și salvând astfel clădirea. B a plătit jumătate din preț. La întoarcerea în țară, A constată modificările și, la 15 martie 2012, îl cheamă în judecată pe B, cerând obligarea acestuia la plata sumei de 200.000 de lei, cu titlul de despăgubiri. B formulează cerere reconvențională, solicitând obligarea lui A la plata sumei de 101.000 de lei. Părțile au susținut că (presupuneți că toate susținerile de fapt s-au dovedit):

a) A: din cauza alterării stilului clădirii, valoarea de piață a acesteia s-a diminuat cu 100.000 de lei, iar interesul pentru centrul de expoziții și pentru cafenea a scăzut, cauzându-i-se lui A o pagubă de încă 100.000 de lei. În plus, la data acțiunii, clădirea se află, din nou, în pragul prăbușirii, din cauza erodării fundației ca urmare a unor inundații de la sfărșitul lunii februarie.

b) B: a făcut cheltuieli necesare și utile de 100.000 de lei, constând în partea de preț plătită și în partea pe care va fi ținut s-o plătească societății X, la care se adaugă dobânzile de 1000 de lei aferente sumei menționate.

Ce va hotărî instanța de judecată?

5)În urma unui atac informatic petrecut la 05.02.2012, suma de 100.000 de lei a fost extrasă din contul bancar al societății comerciale X, fiind transferată după cum urmează: 40.000 de lei au fost transferați în contul autorului atacului informatic, A; 20.000 de lei au fost transferați în contul lui B, prieten al lui A, căruia acesta i-a spus că intenționează să experimenteze un asemenea atac informatic și să-i transfere bani în urma atacului; 20.000 de lei au fost transferați aleatoriu, ajungând în contul lui C; în fine, restul de 20.000 au fost transferați aleatoriu în străinătate, fiind imposibil a se determina destinația sumelor.

La data de 10.02.2012, X a formulat cerere de chemare în judecată a lui A, B și C, solicitând obligarea lui A la restituirea sumei de 40.000 de lei, obligarea lui B la restituirea sumei de 20.000 de lei și obligarea lui C la restituirea sumei de 20.000.

Din probele administrate, instanța a reținut că A, minor în vârstă de 17 ani, a risipit 30.000 de lei făcând cadouri prietenilor săi; B a donat suma de 15.000 de lei unei organizații caritabile; C, crezând că este câștigătorul unui concurs organizat de banca la care avea deschis contul, i-a donat 10.000 de lei vărului său, pentru a-l ajuta să se întrețină pe durata studiilor universitare.

Ce va hotărî instanța cu privire la cererea lui X?

3

6)Intre X si Y se incheie o intelegere de vanzare-cumparare a unei case de toleranta, cu clauza potrivit careia obligatia de plata integrala a pretului va deveni scadenta intr- un an de zile.Punerea in posesie are loc inainte de plata pretului, pret pe care cumparatorul Y intarzie sa-l plateasca.

Vanzatorul formuleaza actiune in justitie impotriva cumparatorului , solicitand constatarea desfiintarii contractului de vanzare-cumparare pe motiv de neplata a pretului si repunerea partilor in situatia anterioara incheierii contractului, prin restituirea imobilului.

Cerinte :

a)Solutionati cererea introdusa de vanzator.

b) Rezolvati speta pentru ipoteza in care imobilul nu ar fi fost o casa de toleranta, ci cu destinatia de locuinta.

Literatura juridica

Comentati urmatoarele citate:

a)”Experienta de toate zilele arata ca sunt imprejurari nenumarate in care patrimoniul unei persoane poate fi marit in paguba alteia, fara ca sa existe nici o legatura contractuala intre persoana care s-a imbogatit si cea care a produs aceasta imbogatire.Realizarea unui asemenea castig , fara a da nimic in schimb, este contrara cu echitatea.Romanii vazusera foarte bine caracterul anormal al imbogatirii nejustificate printr-o cauza juridica oarecare si hotarasera ca nimeni nu se poate imbogati in dauna altcuiva.Iata in ce mod se exprima jurisconsultul Pomponius: Jure naturae aequum este neminem cum alterius detrimento et injuria fieri locupletiorum(Dig.,50,17,206).Regula romana s-a transmis neschimbata pana la noi.Prohibirea imbogatirii fara cauza continua astazi, a fi unul din marile principii de echitate care guverneaza Dreptul civil, cu toate ca legile nu-l consacra nicaieri in mod expres.” (C.Hamangiu, I.Rosetti-Balanescu, Al.Baicoianu)

b) »Tribunalele au preluat o regula traditionala, deja cunoscuta in dreptul roman, aplicata de Parlament, dar pe care redactorii Codului civil au trecut-o sub tacere.Aceasta regula este formulata in doua moduri : Nemo auditur propriam turpitedinem allegans ;In pari causa turpitudinis cessat repetitio.

Fundamentul acestei reguli este discutat.Se obiecteaza ca ea adauga o inechitate la o imoralitate si ca da efect unui contract nul.Dobanditorul unei case de toleranta care ar fi stiut sa intre in posesie inainte de a se rezolva chestiunea pretului vanzarii, ar putea sa ceara nulitatea contractului, evitand astfel varsamantul pretului, si sa refuze restituirea imobilului in care totusi exercita o activitate imorala.(...)

4

(...)Rezerva redactorilor Codului civil ( fata de reglementarea imbogatirii fara justa cauza-n.n.) si limitarile aduse de jurisprudenta moderna isi afla justificarea in periculozitatea acestui principiu.Ne-am putem imagina, in cele din urma, de a inlatura de la aplicare Codul Civil si de a-l inlocui cu urmatoarele doua principii: primul proclamand ca oricine este responsabil de prejudiciul pe care-l cauzeaza si al doilea, ca nu tebuie sa ne imbogatim in dauna altuia.Dar aceste percepte morale trebuie precizate si delimitate pentru a deveni regului de drept...” (H.,L.,J.Mazeaud, Fr.Chabas)

c)”In mod traditional imbogatirea fara justa cauza este considerata ca dand nastere unei actiuni cvasicontractuale, actiunea de in rem verso ....Dar daca reflectam ca ceea ce obliga la restitire este principiul dupa care nu este permis de a pastra o imbogatire obtinuta fara temei in dauna altuia, ne vom convinge ca aceasta actiune apartine familiei actiunilor nascute din fapte ilicite ....Cautandu-se trasatura comuna care reuneste toate aceste fapte( gestiunea de afaceri, plata nedatorata, imbogatirea fara justa cauza-n.n.) obligatia denumita de Codul civil cvasicontractuala apare intotdeauna ca provenind dintr-o imbogatire obtinuta fara temei in paguba altuia, imbogatire ce trebuie restituita.Fara indoiala ,actul initial care a procurat aceasta imbogatire nu este ilicit( faptul de a fi platit ceea ce nu era datorat).Dar nu din aceste acte se naste direct obligatia de care vorbim, pentru ca nu autorul acestor acte se gaseste obligat, ci este necesar ca actul gnerator al obligatiei sa s erealizeze in persoana debitorului.Or, cu privire la persoana obligata, nu se gaseste alta cauza a obligatiei decat posesia, obtinerea unei imbogatiri prin pagubirea altuia.O asemenea imbogatire este, prin definitie,un fapt ilicit( pentru ca este fara cauza ). ”(M.Planiol-Les obligations)

5