Subiectivismul Şi Faptele Morale

8/18/2019 Subiectivismul Şi Faptele Morale

1/70

UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO – UMANE

SPECIALIZAREA: FILOSOFIE

Coordonator ştiinţific:

Prof. Univ. dr. Carmen Dinescu

Absolvent: STANCIU A. ADRIAN

2007

1


2/70

UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO – UMANE

SPECIALIZAREA: FILOSOFIE

SUBIECTIIS!U" #I $APTE"E !%&A"E

Coordonator ştiinţific:

Prof. Univ. dr. Carmen Dinescu

Absolvent: STANCIU A. ADRIAN

2007

2


3/70

Cu'rins:

Introducere …………………………………………………………………………4

Capito! I : T"o#ia "ti$% ……………………………………………...…7

1. Enunţarea problemei …………………………………………………7

2. O posibilitate de legitimare a teoriei etice…………………………9

Capito! I I : S!&i"$ti'i()! *i ")oti'i()! …………………………12

1. Prima etapă a teoriei subiectivismului etic subiectivismul

simplu……………………………………………………………………………..12

1.1. !plicaţii ale subiectivismului simplu ………………..…14

1.2 "onsideraţii despre subiectivismul simplu ….……….…2#

2. ! doua etapă a teoriei subiectivismului etic emotivismul………2$

2.1."onsideraţii despre emotivism……….……………….…%1

%. ! treia etapă a teoriei subiectivismului etic……………..………%%

Capito! I I I : Fapt"" )o#a" o&i"$ti'" *i t"o#ii" "ti$"…………….%9

1. &aptele morale obiective. E'istenţa sau ine'istenţa lor … ……%9

2. "onsideraţii asupra teoriilor etice ………………….…………....4(

Capito! IV : Eti$a *i )"ta+i,i$a……………………………………..49

1. Eroarea naturalistă………………………….………………………49

2. In)luenţa meta)i*icii asupra eticii…………………………………..#%

"onclu*ii. ………………………………………………….….…………………$(

Biblio(rafie (eneral) …………………………………………..……………..$$

%


4/70

I-t#o!$"#"

+nul dintre cele mai importante domenii ale g,ndirii )iloso)ice

aparţine moralei. Pentru că toată lumea se g,nde-te la cel mai bun mod de atrăi. Oamenii au nevoie de reguli care să le conducă viaţa spre o dimensiune

e'istenţială optimă care să le asigure un climat con)ortabil din punct de

vedere psiologic -i moral. /ai mereu0 )iloso)ii -i alţi g,nditori au susţinut

concepţii )oarte di)erite despre viaţa morală. eoriile etice de*voltate n

vederea normării comportamentului 3de e'emplu etica lui ant0 egoismul0

utilitarismul0 tradiţia dreptului social0 etc.50 precum -i scrierile care tratea*ă

aplicarea acestor teorii n practică0 sugerea*ă o nesiguranţă legată de ceea

ce )acem 3sau avem dreptul să )acem50 atunci c,nd )ormulăm 6udecăţi etice

sau ne anga6ăm n de*bateri pe teme etice.1 rebuie oare să se ncerce să se

stabilească care sunt )aptele0 a-a cum ar proceda un om de -tiinţă 8au pur

-i simplu ar )i mai indicat să se dea glas sentimentelor noastre sau ale

societăţii ca ntreg Pot )i 6udecăţile morale adevărate sau )alse 2 8tudierea

acestor ntrebări a condus la de*voltarea unor teorii di)erite de cele

normative0 deoarece ele nu intenţionea*ă să norme*e comportamentul. %

Ele sunt teorii mai degrabă despre etică dec,t teorii ale eticii. !st)el această

ramură a )iloso)iei morale este cunoscută sub numele de metaetică.

ermenul sugerea*ă că nu suntem implicaţi n etică0 ci o anali*ăm. &iloso)ia

contemporană -i are proprii săi g,nditori preocupaţi să de*volte teorii

morale competente care să suporte provocările unor eventuale

dis)uncţionalităţi sociale.

u e'istă o uni)ormitate a acestor teorii0 după cum a-a este -i normal

ntr:un climat pluralist al g,ndirii )iloso)ice. Întrebarea fundamentală se

constituie în a arăta care este natura, statutul şi rolul teoriei morale. +nii

)iloso)i consideră că teoriile n:au nici o importanţă n g,ndirea practică0 4

alţii sunt convin-i că nu e'istă dec,t teorii contradictorii care provoacă

4


5/70

con)u*ie0 iar alţii constată că practicile metodologice u*itate n universităţi

conduc cu succes la scepticism n r,ndul studenţilor.# atura teoriilor

morale se constituie din concursul mai multor concepţii0 dintre care două

sunt mai importante fundaţionalismul -i coerentismul .

$

Prima dintre acestea arată că sistemele de credinţe se ba*ea*ă pe

relaţiile logice e'istente ntre credinţele care au nevoie de o anumită

6usti)icare -i cele care nu au nevoie de a-a ceva0 pe motiv că sunt

)undamentale. 7 "oerentismul o)eră o altă variantă0 propun,nd metoda

echilibrului reflexiv 3a lui ;a principiile odată găsite pot )i

revi*uite0 iar credinţele pot )i revi*uite -i ele0 unele n lumina celorlalte p,nă c,nd se atinge un ecilibru.9 !cest procedeu poate )i mbunătăţit dacă

se acceptă e'istenţa adevărurilor morale obiective. ?ar )iloso)ii ncă nu au

reu-it să e'plice cum se pot identi)ica adevărurile morale obiective.

"oncepţia coerentistă le acceptă totu-i n mod tacit.1( Evident e'perimentul

nu ţine -i ast)el se cade n relativism. otu-i0 scopul celor două concepţii l

repre*intă identi)icarea unui set de credinţe0 convingeri -i dispo*iţii0 care să

poată )ace )aţă celor mai nver-unaţi sceptici. ?acă teoriile moraleconstruite sunt consistente ele pot )i aplicate de deasupra0 credinţelor

preteoretice ale oamenilor. @ernard Ailliams e de altă părere0 -i anume că

)iloso)ia nu are dreptul să producă teorie etică0 ea ne)iind n stare să o)ere

un motiv care să ne oblige să acceptăm o intuiţie n de)avoarea alteia. 11 Bi

C.E./. !nscombe luptă n )avoarea renunţării acestui tip de morală susţinut

de ma6oritatea )iloso)ilor0 deoarece credinţa ntr:un cod moral autoritar -i

special este o denaturare a eticii teiste.12

!ceastă lucrare pune problema legitimării teoriei etice, pre*intă

etapele teoriei subiectivismului etic0 arată care teorii etice recunosc sau nu

e'istenţa )aptelor morale obiective0 -i aduce n discuţie ntrebările cu privire

la )aptul )undamentării eticii pe ba*e meta)i*ice.

#


6/70

*ote biblio(rafice:

Tratat de etică0 Peter 8inger 3editor50 traducere coordonată de pro). univ.

dr. Dasile @oari -i ;aluca /ărincean0 Editura Polirom0 2((#0 p. =>2 Ibidem>% Ibidem>4 ?ale amieson0 Metodă şi teorie morală0 n Tratat de etică0 Peter 8inger

3editor50 traducere coordonată de pro). univ. dr. Dasile @oari -i ;aluca

/ărincean0 Editura Polirom0 2((#0 p. #($># Ibidem0 p. #($:#(7>$ Ibidem0 p. #1(>7 Ibidem 0 p. #11>= Ibidem 0 p. #12>9 Ibidem0 p. #12>1( Ibidem>11 Ibidem 0 p. #(=>12 Ibidem 0 p. #(9.

$


7/70

Capito! I : T"o#ia "ti$%

/. E-!-a#"a p#o&")"i

?in perspectivă )iloso)ică0 termenul de subiectivism este aplicat n

mod obi-nuit unui set de teorii etice care neagă posibilitatea ca investigaţia

morală să producă adevăruri obiective.1 8ubiectivismul este o teorie etică

care -i propune să pre*inte ideea potrivit căreia n viaţa morală opiniile

noastre se ba*ea*ă e'clusiv pe sentimentele noastre.2 !ceastă teorie a)irmă

că este cu neputinţă să e'iste la modul obiectiv )apte morale corecte sau

incorecte0 neg,nd ast)el obiectivitatea -i validitatea universală a eticii. 1

eoria se poate aplica la toate cestiunile morale. "u simplitate spus0

subiectivismul simplu nu este o teorie care să ne spună ce anume este bine

-i ce anume este rău. u ncearcă cu nici un cip să ne spună cum anume

trebuie să ne trăim vieţile sau căror păreri morale ar trebui să ne plecăm

capetele. ;olul acestei teorii este să ne arate unele lucruri despre natura

6udecăţilor morale.

3

Indi)erent ce 6udecăţi morale ar putea )ace cineva0acesta nu -i e'primă dec,t sentimentele personale n legătură cu un anumit

lucru0 -i nimic mai mult. Indi)erent de atitudinea cuiva0 niciodată nu se va

)ace alegerea morală care să repre*inte adevărul. &iecare va recunoa-te n

opiniile sale simplul glas al sentimentelor proprii.4

eoria subiectivistă arată că n ceea ce prive-te morala0 nu e'istă

adevăruri )actuale0 nimeni nu gre-e-te -i nimeni nu are dreptate. oţi -i

proiectea*ă opiniile morale prin prisma propriilor lor sentimente. Oamenidi)eriţi vad lucrurile di)erit0 -i nimic mai mult. Ideea de ba*ă a teoriei

subiectivismului etic0 este că n elaborarea 6udecăţilor morale0 oamenii nu

)ac altceva dec,t să:-i e'prime propriile dorinţe sau simţiri. !st)el că din

această perspectivă nu e'istă adevăruri )actuale0 din punct de vedere moral.

7


8/70

?avid Fume arată primul că )uncţia 6udecăţii morale este aceea de a gida

comportamentul> dar raţiunea de una singură nu va putea niciodată să

ndeplinească rolul de povăţuitor al acestei 6udecăţi morale. ;olul raţiunii

este numai acela de a ne in)orma asupra naturii acţiunilor noastre -i asupraconsecinţelor acestor acţiuni. ?e asemenea raţiunea ne a6ută la stabilirea

relaţiilor logice dintre propo*iţii.

Emoţiile au marele rol n stabilirea 6udecăţilor morale0 ast)el că n

stadiul )inal al anali*ei morala este determinată de sentiment. Persoanele

care acceptă subiectivismul etic pot să a)irme sau să in)irme orice valoare.

?ar orice po*iţie ar adopta acestea0 ele nu vor crede că alegerea lor

repre*intă adevărul cu privire la modul n care ar trebui să se comporte. Gnscimb vor recunoa-te că nu )ac altceva dec,t să:-i e'prime propriile

sentimente.

eoria subiectivismului etic s:a de*voltat n mai multe etape. Prima

etapă este cea a subiectivismului simplu0 unde teoria se a)lă n )orma ei

rudimentară. Etapele ulterioare ale teoriei de*voltă ideea primă pentru a o

)ace mai puternică n )aţa obiecţiilor de tot )elul. ! doua etapă0 este cea a

teoriei ce poartă numele de emotivism. Pe parcursul procesului dede*voltare0 teoria a ncercat să devină mai so)isticată prin )ormularea mai

multor versiuni de natură să mbunătăţească stadiul )inal0 ast)el că a treia

etapă propune ca raţiunea să poată )i -i ea luată n considerare ntr:o măsură

oarecare. Este evident că n *ilele noastre subiectivismul este un punct de

vedere acceptat la scară largă0 de-i uneori )ără o re)lecţie prealabilă. 8e

spune prea grăbit că o opinie morală este la )el de bună că oricare alta. Gn

mod pripit nsă0 la ntrebarea :ce anume nseamnă etica:0 se răspunde că e

ceva legat de ceea ce sentimentele noastre ne spun că este bine sau rău. ?ar

acest lucru nu poate )i acceptat )ără nici un )el de re*erve0 deoarece etica nu

este neapărat dependentă de stările a)ective.7 8tările a)ective ale oamenilor

=


9/70

se pot scimba -i de )oarte multe ori ace-tia nu prea mai ţin seama de glasul

raţiunii.

Gn plus0 se poate observa cu u-urinţă că tocmai gemul de

sentimente0 c,teodată0 i determină să se abată de la normele etice 3dacăacestea e'istă5.

2. O po(i&iitat" " "5iti)a#" a t"o#i"i "ti$"

/orala ca disciplină se bucură de o tradiţie ndelungată. Ea a )ost

ntotdeauna preocupată 3după cum este -i )iresc50 să teoreti*e*e faptul

moral H obiectul oricărei teorii etice.=

eoreti*area )aptului moral răm,ne ncontinuare o ntreprindere sistematic ambiguă0 etica )iind ntr:o situaţie de

di)icultate n ceea ce prive-te ncercarea de construcţie teoretică. 9 !cest

nea6uns se datorea*ă )aptului că limba6ul este utili*at ntr:o diversitate de

moduri.

?e-i nu are avanta6ul unui limba6 univoc interpretabil0 teoria etică

admitecere n mod e'pres o altă utili*are a limba6ului natural dec,t cea

proprie unui vorbitor normal 3cu competenţă lingvistică naturală5.1(

P,nă n momentul n care etica va )ace o speci)icare a di)erenţei de utili*are

a limba6ului )olosit0 teoria etică va )i privată de con-tiinţa di)erenţei sale

epistemologice )aţă de alte teorii0 de con-tiinţa propriilor sale demersuri n

s)era obiectului ei.11 O altă di)icultate structurală a teoriei etice0 re*ultă din

caracterul sistematic ambiguu al obiectului n limitele căruia se des)ă-oară

investigaţia etică : alt)el spus din imposibilitatea delimitării univoce a

punctului de vedere )aţă de diversele puncte de vedere care de)inesc orice

altă 00-tiinţă umanăJJ.12

?acă s:ar stabili0 printr:o deci*ie teoretică că universul )aptelor

3posibil de luat n considerare n cadrul oricărei teorii5 este totuna cu

universul naturii -i al libertăţii umane0 atunci di)icultatea sus:amintită

9


10/70

admite o )ormulare su)icient de riguroasă pentru a caracteri*a statutul logic

al teoriei etice -i a sciţa ciar o soluţie n vederea eliminării di)icultăţii n

cau*ă.1% Obiectul unei teorii etice ar )i ast)el constituit dintr:un

subansamblu de obiecte 3care nu sunt univoc determinate dec,t n cadrulunui conte't pragmatic0 care nu e'istă independent de conte'tul pragmatic

n care apar50 articulate printr:o presupusă structură 3ipote*a 00e'istenţeiJJ

ntr:un sens oarecare a ceea ce s:ar putea numi leea morală50 oric,t de

greu de de)init ar putea apărea aceasta din urmă.1% /ai departe0 este posibilă

repre*entarea algebrică a acestei situaţii0 av,ndu:se n vedere posibilele

00articulaţiiJJ ce se pot )ace n cadrul subansamblului de obiecte 3dependente

de conte'tul pragmatic n care apar5.14

Bi ast)el dispare ambiguitateasistematică a eticii de care vorbeam mai sus.

1(


11/70

*ote biblio(rafice:

Tratat de etică0 Peter 8inger 3editor50 traducere coordonată de pro). univ.

dr. Dasile @oari -i ;aluca /ărincean0 Editura Polirom0 2((#0 p. 9>2 ames ;acels 0 !ntroducere în etică , Editura Punct0 @ucure-ti0 p. %7>% Tratat de etică0 Peter 8inger 3editor50 ediţia citată0 p. 1(>4 ames ;acels 0 !ntroducere în etică , ediţia citată 0 p. %%># Ibidem0 p. %%>$ Ibidem>7 ?an "răciun0 Dasile /orar0 Dasile /acoviciuc0 "tica #facerilor 0 Editura

Paideia0 @ucure-ti0 p. 1%>= !drian ;e*u-0 "tica $ more eometrico%0 tKpeset bK babel LgreeMEN in

erMis0 2((2 ?epartment o) /atematics0 +niversitK o) te QgRan0

Printed in te eterlands H 12t ovember 2((%0 p. 11>9 Ibidem>1( Ibidem>11 Ibidem0 pp. 11:12>12 Ibidem0 p.12>1% Ibidem>14 Ibidem0 p. 14>1# Ibidem.

11


12/70

Capito! II : S!&i"$ti'i()! *i ")oti'i()!

/. P#i)a "tap% a t"o#i"i (!&i"$ti'i()!!i "ti$:

(!&i"$ti'i()! (i)p!

Gn )ormă incipientă subiectivismul etic este pre*entat ca )iind te*a

potrivit căreia în momentul în care o persoană afirmă că ceva este bine sau

rău din punct de vedere moral, aceasta înseamnă că persoana respectivă

aprobă sau de&aprobă acest lucru şi nimic mai mult .1 !lt)el spus0 teoria se

poate pre*enta sub următoarea )ormăSS N este acceptabil din punct de vedere moral.JJ

SS N este corect. JJ

SS N este bun. JJ

SS N trebuie )ăcut. JJ2

?e asemenea

SS N este inacceptabil din punct de vedere moral. JJ

SS N este incorect. JJSS N este rău. JJ

SS N nu trebuie )ăcut. JJ%

8ub această )ormă0 teoria poate )ace diverse aplicaţii care să s)ide*e

opinii larg acceptate de către oamenii care -i:au )ormat o idee despre ceea

ce se consideră a )i de obicei natura evaluării morale. "ele mai serioase

obiecţii care i se aduc subiectivismului simplu sunt

1. Iminenţa )aptului de a ne n-ela n diversele aprecieri

morale. E'perienţa ne arată că nu suntem in)ailibili.

!tunci c,nd constatăm că 6udecăţile noastre sunt eronate0

de scimbăm opiniile.

12


13/70

2. ?ar acest lucru este imposibil0 din moment ce

subiectivismul simplu implică )aptul că suntem in)ailibili.

%. "um e'plică subiectivismul simplu de*acordul dintre

două persoane 3 N0 T 5 !tunci c,nd N aprobă S[email protected] -i Taprobă SSnon:@JJ 0 N -i T sunt n de*acord. ?ar N aprobă

-i că SS T aprobă non:@ JJ0 după cum -i T aprobă că SSN

aprobă @ JJ. Este vorba de o )rustrare eternă pentru că n

ciuda )aptului că N -i T aprobă lucruri di)erite0 ei par a se

aproba oarecum reciproc. "um pot )i ei n de*acord

4. 8ubiectivismul simplu duce n mod inevitabil la auto:

contradicţie. !st)el N aprobă [email protected] atunci c,nd N estesincer n a aproba [email protected]. eoria spune că N este in)ailibil.

Gntre timp0 dacă emoţiile lui N se scimbă0 atunci N poate

aproba SS non:@ JJ0 adică contrariul> va )i -i acum

in)ailibil0 ca -i data trecută. ?ar un lucru nu poate )i -i

adevărat -i )als n acela-i timp. ?ecurge că subiectivismul

simplu este gre-it.

?atorită acestor nea6unsuri subiectivismul simplu este o teorie

inconsistentă. Gn )aţa acestor obiecţii0 evident că această idee subiectivistă

trebuie respinsă. ?ar se poate argumenta că această idee poate )i corectă

dacă s:ar alege o altă abordare. Problema este că subiectivismul simplu este

un mod prea simplu de a e'prima ideea. ?acă se acordă credit pe mai

departe ideii de ba*ă a subiectivismului etic0 trebuie n scimb să i se aducă

mbunătăţiri0 pentru a i se aduce o )ormulare mai bună -i pentru a putea

depă-i di)icultăţile.

1%


14/70

/./. Api$aii a" (!&i"$ti'i()!!i (i)p!:

Ua nceputul anului 2((70 pre-edintele ;om,niei -i guvernatorul

aceleia-i ţări nu s:au putut nţelege n privinţa modului n care ar trebuitratată problema trupelor militare trimise pe )rontul de menţinere a păcii din

IraM. Pre-edintele considera că militarii rom,ni mai au de ndeplinit misiuni

n străinătate0 )apt care ar consolida relaţia ;om,niei cu ţările +niunii

Europene0 iar premierul arăta că misiunile trupelor militare rom,ne-ti din

IraM sunt din ce n ce mai irelevante. Primul om n stat aducea n spri6inul

argumentaţiei sale )aptul de a )i VsinceriW )aţă de partenerii no-tri din +E0

iar premierul considera că trebuie mai degrabă să )im sinceri )aţă de copiii0

soţiile -i mamele soldaţilor rom,ni0 -i că ace-tia din urmă trebuie să se

ntoarcă la rudele lor. "ei doi aprobau lucruri di)erite d,nd ast)el na-tere

unei opo*iţii ce a adus n discuţie problemele legate de moralitate.

!titudinile parlamentarilor -i reacţiile electoratului )iind mpărţite0

au trans)ormat ca*ul @ăsescu : ăriceanu ntr:o cri*ă politică -i morală0 cu

privire la situaţia trupelor militare din IraM. Gn vi*iunea premierului

ăriceanu0 ntrebarea dacă militarii trebuie să mai lupte n IraM este

condiţionată de o altă ntrebare0 -i anume0 dacă este bine din punct de

vedere moral ca soldaţii să stea departe de )amiliile lor n condiţiile n care

nu mai este mare lucru de )ăcut pe terenul de luptă.

!lt)el spus0 el susţine că se opune menţinerii trupelor n IraM0

deoarece crede că acest lucru este imoral. "are ar trebui să )ie reacţia

electoratului la această situaţie O posibilitate ar )i să )im de acord cu

premierul -i să spunem că distanţa celor nrolaţi )aţă de copiii0 soţiile -i

mamele lor na-te un )apt imoral. O altă posibilitate este să nu )im de acord

cu premierul -i să:l susţinem pe pre-edinte0 spun,nd că distanţa dintre

soldaţi -i rudele acestora0 este acceptabilă din punct de vedere moral.

14


15/70

?ar acestea nu sunt singurele posibilităţi. !m putea a)irma următorul

lucru Vnimeni nu are dreptateW sau Vtoţi au dreptateW. Gn altă ordine de idei0

Vnu există adevăruri factualeW. Premierul ăriceanu -i e'primă

sentimentele personale )aţă de luptătorii din IraM -i )amiliile acestora -inimic mai mult. El spune că acţiunile soldaţilor rom,ni de pe )rontul

respectiv sunt irelevante0 dar aceasta este pur -i simplu modul n care el

vede problema. Pre-edintele nu e de acord0 iar sentimentele premierului nu

sunt mai ndreptăţite dec,t ale pre-edintelui.

Pre-edintele aprobă )aptul de a cultiva sentimentul loialităţii )aţă de

partenerii +niunii Europene0 iar premierul )ără a pretinde că are interese

contrare celorlalte două*eci -i -ase de ţări membre0 aprobă )aptul că nu maie nimic de )ăcut n IraM de către luptătorii rom,ni. Pre-edintele -i premierul

sunt oameni di)eriţi0 care văd lucrurile n mod di)erit. !mbii nu )ac dec,t

să:-i e'prime propriile dorinţe sau simţiri. Gn această cri*ă cu conotaţii at,t

politice c,t -i morale0 pre-edintele aprobă un lucru0 premierul un altul -i

nimic mai mult. 'ine are dreptate% 'e trebuie să facem% 'um trebuie să

acţionăm% 8ubiectivismul etic este o teorie care ncearcă să o)ere un

răspuns la ast)el de ntrebări practice )undamentale din s)era moralităţii.8ubiectivismul etic este una din teoriile care se includ n ceea ce se nume-te

Vetica normativăW0 adică acea parte a eticii preocupate de normarea

acţiunilor.

eoria subiectivismului etic arată că nu e'istă VadevăruriW )actuale

din punct de vedere moral.4 "ste un fapt că soldaţii rom(ni se află în

pre&ent pe c(mpul de menţinere a păcii din !ra), dar aceasta nu înseamnă

că acest lucru este unul bun sau unul rău. "a*ul trupelor din IraM este unul

din e'emplele ce se pot da> din perspectiva subiectivismului etic oricare altă

problemă morală poate )i abordată n aceea-i manieră. ?avid Fume n

cercetările sale marcate de o vi*iune empirică0 a arătat că morala este o

disciplină care )ace obiectul nu al raţiunii0 ci al sentimentului.# Gn VTratat

1#


16/70

asupra naturii umaneW0 el a scris V *uaţi orice acţiune care este

recunoscută ca fiind vicioasă+ crima cu premeditare de exemplu.

"xaminaţio din toate punctele de vedere şi uitaţivă dacă puteţi ăsi acel

fapt H sau existenţă reală H pe care îl numiţi viciu… -u îl veţi ăsi p(nă înmomentul în care o să vă întoarceţi reflecţia spre propriul suflet şi o să

ăsiţi un sentiment de de&aprobare, care se naşte în voi faţă de această

acţiune. #cesta este un fapt, dar el este obiectul sentimentului nu al

raţiunii.W$ ?avid Fume arată că comportamentul uman este gidat de către

6udecăţile morale. ;aţiunea nu:-i poate asuma singură sarcina de călău*ă n

s)era moralităţii. Ea este neputincioasă0 -i tot ceea ce poate )ace este să

arate natura -i consecinţele acţiunilor noastre. 8ă observăm că n următorule'emplu raţiunea 6oacă un rol secundar. 8ă ne imaginăm ast)el0 e'istenţa

unei tinere )emei dintr:o ţară e'trem de săracă din lumea a treia0 n care

avortul este inter*is -i unde nu e'istă posibilitatea de procurare a

mi6loacelor de contracepţie. ;aţiunea i poate sugera tinerei )emei că dacă

recurge la se'ul premarital0 e'istenţa ei va )i mai plăcută -i mai u-oară din

unele puncte de vedere0 dar s:ar putea să răm,nă nsărcinată. e)iind ncă

căsătorită -i e'ist,nd posibilitatea de a răm,ne nsărcinată -i )ără un partener obligat să:i stea alături0 iar avortul )iind inter*is0 va )i nevoită să

nască -i să crească copilul de una singură0 e'ist,nd totodată riscul ca ea -i

copilul ei să moară de )oame.

P,nă n acest moment raţiunea i pre*intă unele date ale problemei0

dar nu i spune ce anume trebuie să )acă. Pentru a:-i scrie viitorul este

nevoie ca ea să -i implice latura emoţională n acest 6oc al e'istenţei. ?in

)aptul că emoţiile sale de ndrăgostită o vor determina să accepte o relaţie

se'uală )ără nici o garanţie a unui eventual contract de căsătorie0 de-i

raţiunea o va a6uta să nţeleagă cum va )i ea a)ectată n urma acţiunilor sale0

reiese că sentimentele au primatul asupra raţiunii. @inenţeles0 ea poate

re)u*a plăcerile se'uale premaritale0 dar asta tot pentru )aptul că emoţiile

1$


17/70

sale i induc o stare de )rică pentru diverse motive. !cţiunea morală n acest

ca*0 este marcată de ntrebări de genul i pasă dacă copilul său care ar putea

)i *ămislit va su)eri din absenţa probabilă a tatălui -i va ncerca )oamea ntr:

o ţară săracă ",t de mult contea*ă pentru ea )aptul ca partenerul ei de 6ocar putea să o lase la greu Este ngro*ită sau nepăsătoare atunci c,nd -i

imaginea*ă situaţia ei de )emeie nsărcinată

?avid Fume arată că n ultimă instanţă morala este determinată de

latura sentimentală. ?acă acţiunea morală este determinată de emoţii0 atunci

problemele morale -i vor găsi re*olvarea )ără prea multă muncă din partea

raţiunii. itanicul e)ort al moralei de a răspunde ntrebărilor noastre despre

ce este bine -i ce este rău0 precum -i cine are dreptate -i cine nu are0 sesimpli)ică radical. Iată de ce subiectivismul etic este pe gustul multora0

propag,ndu:se inevitabil o atitudine de toleranţă ntre participanţii la actul

moral. +nele persoane eterose'uale spun că trebuie să )im toleranţi cu

privire la tendinţele unora spre omose'ualitate. O persoană omose'uală

are dreptul la propria sa părere -i atitudine -i nimeni nu este n măsură să:i

spunădicte*e cum anume să:-i des)ă-oare e'istenţa. Fomose'ualul nu are

nevoie de păreri morale din partea unora sau a altora0 deoarece le are de6a pe ale sale -i sunt )oarte bune. ?acă morala ţine de sentiment0 atunci

sentimentele unei persoane eterose'uale nu sunt mai ndreptăţite dec,t

cele ale unei persoane omose'uale. reptatea este de partea celor care au

sentimente sincere.

Oricine este sincer este in)ailibil. eoria subiectivismului etic

de*voltă ideea că morala propune probleme ce nu pot )i re*olvate dec,t cu

a6utorul sentimentelor personale0 obţin,ndu:se n acest mod -i o e'plicaţie

din punct de vedere raţional pentru atitudinea de toleranţă. ?ar p,nă unde

se poate accepta această toleranţă P,nă unde poate merge toleranţa dintre

un omose'ual convins -i un eterose'ual

17


18/70

?acă se merge la in)init cu această toleranţă0 evident că nimeni nu:-i

mai poate impune propria părere morală. ?ar asta ar putea să nsemne oare

că trebuie să ncete*e orice luptă ntre subiecţii morali O persoană care -i

are adevărul său n privinţa comportamentului moral0 av,nd ca temei propriile sale sentimente sincere0 poate )i considerată in)ailibilă0 nsă este

pusă n )aţa următoarei situaţii con-tienti*ea*ă că poate avea sentimente

di)erite )aţă de alte persoane> -tie că e'istă tot at,tea adevăruri c,te

persoane sunt pe lume> acceptă că sentimentele sale nu sunt mai ndreptăţite

ca ale altora -i că alţii sunt la r,ndul lor in)ailibili.

?ar oric,t ar )i de tolerantă0 e imposibil să nu se simtă păcălită -i

de*amăgită n ciuda tuturor sentimentelor sale sincere ce i o)eră girulin)ailibilităţii. "um se poate mpăca cu )aptul că atunci c,nd aprobă un

lucru0 aprobă totodată -i că altcineva aprobă un alt lucru care poate )i n

contradicţie tocmai cu ceea ce el aprobă Gn plus0 cum poate subiectivismul

etic să 6usti)ice dintr:un punct de vedere raţional atitudinea de toleranţă

?acă aplicăm ideea subiectivistă la e'emplul nostru cu privire la trupele

militare din IraM0 unde pre-edintele -i premierul văd lucrurile total di)erit0

cei doi o)iciali ar trebui să se nţeleagă n mod desăv,r-it ntre ei. Premierulaprobă un lucru0 dar tot el aprobă că pre-edintele aprobă contrariul. Este

obligat să aprobe două lucruri contrare n acela-i timp -i tocmai acest )apt

nu:i mai poate permite să:-i impună părerea morală. P,nă aici0 teoria

subiectivismului etic ar putea )i acu*ată că dă dovadă de o totală naivitate.

&aptul că toţi au dreptate sau că nimeni nu are dreptate sau că nici

măcar nu contea*ă ce cred unii -i alţii0 pare să anule*e orice mers nainte pe

calea cunoa-terii -i cercetării morale0 n scopul găsirii unei certitudini

morale -i a identi)icării unui adevăr moral.

?ar subiectivismul etic spune că nu e'istă certitudini morale sau adevăruri

morale obiective.

1=


19/70

?e-i se poate vorbi de toleranţă0 acest lucru nu implică e'istenţa

ideii de toleranţă ca )apt moral obiectiv. !depţii teoriei subiectivismului etic

pot să aibă orice )el de păreri morale. +nii ar putea crede de e'emplu0 că

se'ul premarital este acceptabil din punct de vedere moral0 iar alţii pot săcreadă altceva. 8ubiectivismul etic lasă impresia că mulţume-te pe toată

lumea. ici unei tabere nu i se spune pe ce po*iţie să se plase*e. eoria

neagă )iecărei tabere )aptul de a repre*enta prin propria sa opinie0

Vadevărul W. Opiniile morale ilustrea*ă sentimentele celor care le emit -i

nimic altceva. 8e poate ca se'ul premarital să )ie o acţiune bună din punct

de vedere moral )ără ca acest )apt să repre*inte VadevărulW gol goluţ. 8e

poate -i ca se'ul premarital să repre*inte o acţiune gre-ită din punct devedere moral0 dar din asta nu reiese că 6udecata morală n cau*ă repre*intă

adevărul cu privire la modul n care ar trebui să ne comportăm. !ici totul

ţine de sentiment. &iecare ia po*iţie n )uncţie de sentimentele pe care le

are. Ua o observaţie mai atentă0 subiectivi-tii nu par deloc a avea

toleranţă unii )aţă de alţii0 cu toate că )ără să vrea0 ei se aprobă unii pe alţii.

+n subiectivist aprobă un lucru0 dar mai aprobă -i )aptul că un alt

subiectivist aprobă alt lucru. &iecare se aprobă pe sine -i )iecare aprobă pe)iecare -i culmea ei nu dau dovadă de toleranţă pentru că alt)el nu -i:ar mai

putea impune părerile morale. "u c,t sentimentele subiecţilor morali sunt

mai diverse0 cu at,t opiniile morale ale acestora sunt mai di)erite.

",te emoţii at,tea opinii0 c,te sentimente sincere at,tea voci in)ailibile

lipsite de e'istenţa unei Videi de toleranţăW obiective0 dar care trebuie să se

aprobe unele pe altele0 pentru că adevărul obiectiv este re)u*at )iecăruia.

!dversarii subiectivi-tilor susţin că adevărurile morale sunt evidente0

că aceste adevăruri se pot observa cu a6utorul intuiţiei0 n mod nemi6locit.

Pentru ace-tia unul dintre aceste adevăruri ar putea )i e'primat ciar sub

)orma Vtrebuie să )im toleranţiW. Gnsă această cale de a vedea lucrurile nu

este acceptabilă pentru subiectivi-ti0 care cred că lucrurile ar sta e'act pe

19


20/70

dos. eoria subiectivistă spune că nici una dintre 6udecăţile morale care se

pot )ormula0 nu are capacitatea de a sugera e'istenţa unui adevăr moral

obiectiv. eoria subiectivismului etic mai poate )i numită -i subiectivism

simplu0 dar de la un anumit moment teoria -i scimbă -i )orma -idenumirea0 după cum vom vedea0 demonstr,nd ntr:un )el că ea nu -i

epui*ea*ă toate metodele de care dispune0 n controversa cu celelalte teorii

morale.

8ubiectivismul simplu riscă să nu )ie bine nţeles de toţi cei care vor

să )acă cu a6utorul 6udecăţilor morale unele aplicaţii n s)era moralităţii.

Este nevoie de o )ineţe a actului de g,ndire0 pentru a observa ad,ncimea

acestei teorii. Ua modul super)icial s:ar putea )ace observaţia că dacăsubiectivismul simplu este corect0 atunci se poate spune că nimic nu este cu

adevărat bine sau rău. 8:ar putea a)irma că avortul0 incestul0 violul -i

tortura0 precum -i toate celelalte orori ar )i permise. Ua )el se poate spune -i

că ororile amintite mai sus0 nu pre*intă importanţă0 pentru că nimic nu

contea*ă cu adevărat. Ua o e'tremă0 unele a)irmaţii ca Vtotul este

permisW0 sau Vnimic nu contea*ă n cele din urmăW0 pot bucura unele

persoane care văd n aceste 6udecăţi morale căi de acces spre o libertate c,tmai mare0 drept pentru care acestea pot avea -i o reală motivaţie pentru

acceptarea subiectivismului etic. Ua o altă e'tremă0 unele persoane nutresc

convingerea că subiectivismul etic ar anula toată morala0 datorită

niilismului la care poate conduce0 )apt pentru care0 n opinia lor0 această

teorie ar trebui eticetată ca )iind )alsă.

Prima e'tremă nu re)lectă adevărata po*iţie subiectivistă0 iar a doua

e'tremă nu repre*intă o percepţie adevărată a subiectivismului etic0

deoarece această teorie nu duce neapărat la niilism după cum se va arăta

mai 6os. "eea ce postulea*ă subiectivismul simplu este aceea că 6udecăţile

morale e'primă simţiri. 8ub acest aspect nu este permis să se )acă o

separaţie sau ruptură ntre sentimente -i oricare 6udecată morală. Or tocmai

2(


21/70

acest lucru se )ace adesea. ",nd se spune că Vnimic nu contea*ăW se )ace

abstracţie de sentimentele )aţă de o anume stare de )apt. Or să ţi se pară că

ai )i lipsit de sentimente n condiţiile n care te consideri o persoană

normală -i n acela-i timp să spui pe un ton sec că Vnimic nu contea*ăW saucă Vnimic nu este bine sau răuW0 aceasta nu poate )i dec,t o aberaţie. 8ă

a)irmi cu toată convingerea că se'ul premarital nu este nici bun nici rău0 că

o crimă nu este nici odioasă nici ndreptăţită -i că )urtul din averea altora nu

este o acţiune corectă sau incorectă0 nseamnă să propovăduie-ti niilismul

moral.

8:ar putea ca unele persoane să nu nţeleagă n mod adecvat teoria

subiectivismului etic -i să conclu*ione*e că din moment ce adevărul nu estede partea nimănui0 trebuie să se promove*e o atitudine de indi)erenţă -i să

se creadă că Vnimic nu mai contea*ăW. Bi s:a vă*ut cum această atitudine de

a aborda teoria n discuţie duce la niilism moral. rebuie subliniat că teoria

subiectivistă ia n calcul latura emotivă a persoanei care ia deci*ii morale -i

tocmai acest lucru permite să se vadă n mod clar imposibilitatea unor

6udecăţi morale precum cele de genul Vtotul e permisW0 sau Vnimic nu

contea*ăW. e:am putea ntreba dacă o persoană care e de părere că Vnimicnu contea*ă cu adevăratW0 ar mai )i dispusă să:-i păstre*e 6udecata morală n

cau*ă0 după ce va )i )ost victima unui tratament inuman din partea unor

oameni rău intenţionaţi.

8ă răspundem că n condiţiile n care această persoană ar )i normală

-i sănătoasă0 va renunţa la opinia sa morală. ?acă nu va renunţa la opinia

sa0 ar avea urgent nevoie de un psioterapeut. eoria subiectivismului

simplu poate răm,ne la un anumit nivel al anali*ei0 susceptibilă de o

legătură cu niilismul moral.

!cest lucru pare oarecum posibil deoarece teoria a)irmă că nimic nu

este bine sau rău0 odată ce adevărul nu se a)lă de partea nimănui. ?ar se pot

)ace diverse raportări la 6udecata Vntr:adevăr bine sau răuW. !-adar se poate

21


22/70

cădea n niilism moral dacă se )ace abstracţie de sentiment n 6udecata

morală.

Bi ce poate nsemna Vbine sau răuW dacă se neagă orice posibilitate

de mani)estare a sentimentelor eoria subiectivismului simplu -i areoriginea n anali*ele )iloso)ice ale lui ?avid Fume0 unde se susţine că

morala ţine mai mult de sentiment dec,t de raţiune. ?in vremea acestui

)iloso) -i p,nă a*i0 teoria s:a complicat. Oricum ar )i0 ea păstrea*ă o bună

claritate n modul n care se poate )ormula. Gn acest sens0 subiectivismul

spune că n momentul n care o persoană a)irmă că ceva este bine sau rău

din punct de moral0 aceasta nseamnă că persoana respectivă aprobă sau

de*aprobă acest lucru -i nimic mai mult.7

!ceastă )ormulare simplă are o)orţă de atracţie n special n mediile politice0 pentru că poate o)eri cu

u-urinţă o soluţie la 6usti)icarea unor intenţii politice. eoria

subiectivismului simplu -i con)irmă pe deplin valabilitatea -i n ceea ce

prive-te modul ei de aplicare n societatea rom,nească de după 19=9. 8ă

urmărim două )eluri de atitudine una a oamenilor politici -i una a

electoratului.

&ără nici o ndoială0 unii politicieni aprobă ntre ei că discursul savant estemult mai important n politică dec,t )aptele0 deoarece istoria demonstrea*ă

că cuvintele goale rostite n )ra*e savante pot construi singure o Vimagine

bunăW. Este 6ust să )olose-ti vorbe )rumoase0 pentru că ele a6ută la

construcţia imaginii dorite.

Imaginea construită cu a6utorul unui discurs lipsit de conţinut0 este

bună at,ta timp c,t produce un e)ect )avorabil asupra electoratului. Dorbele

ar trebui rostite tot timpul din moment ce ele pot in)luenţa sonda6ele de

opinie. oate acestea pot nsemna că Veu politicianul N0 aprob că este bine

din punct de vedere moral să rostesc vorbe )rumoaseW 3mai ales că o mare

parte a electoratului pare să nu aibă nimic de comentat n această privinţă5.

O parte mai educată a electoratului ar putea a)irma că vorbele bine a-e*ate

22


23/70

dar )ără concreti*are n plan social nu con)irmă autenticitatea imaginii unui

politician. u este bine să te )olose-ti doar de vorbe -i să nu ţi duci

promisiunile p,nă la capăt. u este corect ca un politician să se interese*e

doar de imaginea personală0 iar interesul celor condu-i să )ie negli6at. oateacestea nseamnă că Vnoi0 o parte a electoratului0 de*aprobăm acţiunile )ără

)inalitate ale ale-ilor no-tri -i le considerăm imoraleW. 8e prea poate ca cele

două categorii de actori ai vieţii sociale să nu nţeleagă prin politică acela-i

lucru.

8e impune ntrebarea cine are dreptate -i cine nu are dreptate. 8ă

probăm n acest scop teoria subiectivismului simplu. /ai nt,i nsă să

)acem c,teva observaţii.!m vă*ut că teoria subiectivistă pre*intă o versiune e'trem de

simplă dacă cineva a)irmă că ceva este bine sau rău din punct de vedere

moral0 aceasta nseamnă că aprobă sau de*aprobă acest lucru -i nimic n

plus. Poate teoria să )ie atacată 8e poate obiecta că anumite aplicaţii ale ei

pot să contravină unor )apte morale pe care noi le vedem ca adevărate sau

cel puţin le credem ca )iind adevărate. !ceastă obiecţie ar arăta că teoria

subiectivismului etic0 permite crearea unor situaţii n care natura evaluăriimorale 3dacă ea e'istă5 -i pierde orice relevanţă. 8ă re)lectăm la e'emplul

anterior0 cel despre ale-i -i condu-i. !m )i nclinaţi să credem că

parlamentarii nu -i tratea*ă n mod corect electoratul. ?ar teoria

subiectivismului simplu nu ne spune ce să credem.

e arată )ără ocoli-uri că cele două categorii sociale au dreptate0

odată ce )iecare dintre ele aprobă c,te un lucru. "ă lucrurile pe care acestea

le aprobă sunt contrare0 nu contea*ă absolut de loc. &iecărui grup social i se

dă VdreptateaW sa. 8entimentele sincere ce animă grupurile n cau*ă pun

pecetea asupra veracităţii opiniei morale.

!le-ii sunt in)ailibili n s)era moralităţii prin nsu-i )aptul că aprobă

lucrurile dorite de d,n-ii. Ua )el stau lucrurile -i cu cei condu-i. Implicaţiile

2%


24/70

subiectivismului etic asupra vieţii morale a oamenilor0 par a satis)ace pe

unii -i a lăsa de*nădă6duiţi pe alţii0 ciar dacă teoria nu:-i propune să )acă

rău nimănui. u este rolul ei să spună cine are sau nu are dreptate0 tot ceea

ce spune ea este că sentimentele sunt cele ce mpart dreptatea saunedreptatea> dacă toţi oamenii ar avea sentimente sincere )aţă de un anumit

)apt0 cu toţii ar avea dreptate oricare le:ar )i opinia.

Este un )apt cu sau )ără importanţă0 situaţia economică -i politică din

;om,nia0 dar nu este un )apt că această situaţie ar )i bună sau rea. @ună sau

non:bună ea este n )uncţie de atitudinea morală a locuitorilor din această

ţară. 8pre e'emplu0 cei putred de bogaţi0 sinceri n sentimentele lor0 aprobă

că lucrurile merg bine n ţară> cei cumplit de săraci0 sinceri -i ei na)irmaţiile lor0 aprobă că situaţia morală a ţării este una non:bună. oţi au

dreptate0 pentru că toţi sunt sinceri0 iar )aptul legat de situaţia economică -i

politică a ţării lor nu e dec,t materialul )aţă de care se ia atitudine -i nimic

mai mult. "u toţii trăiesc ntr:un univers moral n care sunt in)ailibili -i n

care diversitatea opiniilor morale este uimitor de mare. Gn acela-i timp sunt

condamnaţi la un compromis absurd. &iecare aprobă ce spune el nsu-i

e'act n acela-i timp n care aprobă că un altul aprobă contrariul. 8e -tiensă că uneori cu toţii ne n-elăm n unele privinţe.

",nd se accepta că s:a gre-it0 se poate scimba opinia morală )aţă de

un anumit lucru. !tributul in)ailibilităţii nsă este propriu )iecăruia n

e'erciţiul moral indi)erent de mutaţiile de opinie survenite pe parcurs. "eea

ce urmăre-te subiectivismul simplu să ilustre*e este că nu raţiunea noastră

este in)ailibilă0 ci latura noastră emoţională. Iar n universul nostru moral

suntem cu toţii dumne*ei0 nesupu-i gre-elii0 pentru că sentimentele noastre

de-i se pot scimba la in)init0 ele pot )i sincere de )iecare dată. Uupta

acestor dumne*ei este de natură emoţională. "erul moral al acestor

dumne*ei0 este luminat de sentimente sincere. ",te emoţii0 at,tea sclipiri.

&iecare luminiţă -i are temeiul n ea nsă-i0 iar emoţia este ambasadorul

24


25/70

)iecărei lumini. Oric,t s:ar căuta n acest univers moral0 nu se va găsi o

)lacără supra:luminoasă care să le aprindă pe toate celelalte -i să le arate ce

este bine -i ce este rău. /ateria acestor luminiţe este plămădită din mai

multă sau mai puţină ignoranţă raţională 3niciodată deloc…50 -i absolutăcertitudine morală.

Gn s),r-it0 trebuie spus că simplele aproburi sau reacţiile emoţionale

nu sunt su)iciente pentru contracararea actelor de inecitate sau de

in6ustiţie.

/.2. Co-(i"#aii "(p#" (!&i"$ti'i()! (i)p!:

"el mai )recvent răspuns la ntrebarea 00ce se înţelee prin valoare%JJ

este acela pe care l dau concepţiile subiectiviste valoare nseamnă

preferinţă individuală0 iar criteriul de ba*ă al pre)erinţei este plăcerea.= !re

valoare0 pentru cineva0 ceea ce i place ntr:un anumit moment. Uucrurile n

sine sunt lipsite de orice valoare> ele e'istă ca atare0 pur -i simplu. Daloarea

o primesc numai din partea unui subiect care are nevoie -i care se bucură de

ele.9 Gn această vi*iune0 6udecata de valoare 00N este bunJJ ecivalea*ă cu

6udecata de gust 00mi place NJJ. ?rept urmare )iecare individ are valorile

sale personale0 ceea ce conduce la un relativism total.1( !drian adoră

mersul pe 6os0 lui /iai i plac automobilele0 Diorel e pasionat de mu*ică

populară0 etc.0 )iecare cu plăcerile -i pre)erinţele sale. 8ub devi*a

00multiculturalismuluiJJ de tip american0 lumea pestriţă0 dinamică -i variată

n care trăim ncura6ea*ă acest tip de nţelegere subiectivistă a valorilor0

arbitrate de către )iecare individ n )uncţie de valorile sale.11

imeni nu contestă rolul -i importanţa pre)erinţelor individuale ntr:

o societate care o)eră o pluralitate ameţitoare de alternative pe toate

planurile consum0 pro)esie0 timp liber0 divertisment0 etc.. otu-i0 valorile

nu se con)undă nici pe departe cu pre)erinţele individuale0 iar ideea că

2#


26/70

)iecare individ are propriul său 00sistemJJ de valori este o contradicţie n

termeni.12 Gn primul r,nd0 e'istă pre)erinţe individuale inacceptabile din

punctul de vedere al celorlalţi0 ntruc,t plăcerea unuia provoacă daune0

su)erinţe sau discon)ort celorlalţi. "um ar putea )i considerate 00valoriJJ pre)erinţele se'uale ale unui pedo)il ?ar pre)erinţele 00pro)esionaleJJ ale

unui oţ de meserie1% e deosebim unii de alţii prin pre)erinţe0 dar asta

nu nseamnă că nu putem )i -i uniţi prin acceptarea unor valori unanim

acceptate care să ne aducă pe toţi ntr:un climat de bună nţelegere. Iar ceea

ce ne )ace să sesi*ăm -i să preţuim valorile nu este n primul r,nd plăcerea0

capricioasă -i trecătoare0 ci 6udecata raţională0 aptă să conceapă ceea ce este

general -i durabil in condiţia umană.14

@laise Pascal a arătat că 00 fiind, prin însăşi natura noastră, nefericiţi in multe situaţii, dorinţele noastre ne

dau imainea uni stări de fericire, pentru că la starea în care ne ăsim, ele

alătură starea la care nu suntem/ c(nd însă neam reali&at aceste dorinţe,

nu suntem fericiţi, pentru că ni se nasc alte dorinţe conforme cu noua

noastră stare.00 12

2. A o!a "tap% a t"o#i"i (!&i"$ti'i()!!i "ti$:

")oti'i()!

"el care a de*voltat teoria subiectivismului etic0 este )iloso)ul

american "arles U. 8tevenson 319(=:19795.1# eoria s:a propagat n

literatura de specialitate sub numele de emotivism. Emotivismul e doctrina

potrivit căreia toate 6udecăţile de valoare -i n special cele morale nu sunt altceva dec(t e'presii ale unor pre)erinţe0 atitudini sau sentimente. 8ecolul

NN a )ost deosebit de in)luenţat de noua versiune a teoriei subiectiviste.

8pre deosebire de )orma precedentă a acestei teorii0 emotivismul de*voltă o

2$


27/70

vi*iune mai comple'ă asupra limba6ului. !st)el0 n cadrul noii vi*iuni

teoretice limba6ul poate )i utili*at ntr:o diversitate de moduri.

Principala )uncţie a acestuia este de a e'pune o mulţime de )apte

3sau ceea ce se consideră a )i )apte50 -i de a pune orice despre orice lucru.8ă dăm unele e'emple

SS Papa Ioan Paul al II:lea a condus @iserica ;omei> JJ

SS 8ute de mii de )emei -i copii au )ost ar-i de vii n timpul

olocaustului> JJ

SS 8untem n anul 77$#> JJ

SS Evoluţionismul este o teorie adevărată> JJ

SS Orice produs -i are preţul său> JJ: propo*iţiile acestea conţindiverse in)ormaţii care sunt transmise unor receptori. Gn mod normal )iecare

a)irmaţie de mai sus este )ie adevărată0 )ie )alsă. 8ub )orma n care limba6ul

este utili*at de către teoria emotivistă0 se pot urmări o mulţime de scopuri.

!ici aplicaţiile limba6ului pot conduce la serii de propo*iţii care să nu

necesite criterii de adevăr> )alsitatea sau adevărul unei *iceri nu are

relevanţă0 de e'emplu0 n cadrul unei )ormulări de genul SS @ea paarul de

apăX JJ H deoarece aici se urmăre-te doar impunerea unei acţiuni saudeterminarea cuiva de a e'ecuta un anumit lucru.

E'istă -i propo*iţii obi-nuite care nu repre*intă nici enunţuri despre

anumite stări de )apt0 nici ndemnuri sau porunci. ?e e'emplu

SS @ravo !genţiei aţionale de IntegritateX JJ

SS răiască InterpolulX JJ

SS Ua naiba cu 8erviciile rom,ne de spiona6X JJ

SS acă ar fi pensiile mai mariXJJ: acestea sunt propo*iţii care re)lectă

atitudinile celui care le enunţă. Ele nu e'primă adevăruri )actuale. u sunt

)alse sau adevărate.

27


28/70

Gn această ordine de idei0 este esenţial să se )acă di)erenţa dintre

)aptul de a declara o atitudine -i a exprima aceea-i atitudine. Propo*iţia

SS Îmi place să 3oc şahJJ0 este o declaraţie > ea este )ie adevărată0 )ie )alsă.

?ar prin propo*iţia SS *a naiba cu 4erviciile rom(ne de spiona3XJJ0nu se declară nimic0 nu se a)irmă nimic 3nu este nici adevărată0 nici )alsă50

ci se exprimă o simplă atitudine.

Ideea de )orţă a emotivismului este aceea că prin )uncţia limba6ului

moral nu se a)irmă lucruri> prin intermediul limba6ului moral nu se e'primă

)apte de nici un )el. Pe scurt0 el nu ne transmite in)ormaţii. Potrivit

emotivismului0 limba6ul moral 6oacă două roluri. +nul dintre acestea se

utili*ea*ă n virtutea influenţării comportamentul uman. ?acă o dirigintă seadresea*ă unui elev cu următoarele cuvinte SS -u ar trebui să lipseşti de la

oreJJ0 este evident că diriginta dore-te să modi)ice comportamentul

t,nărului. "elălalt rol 6ucat de limba6ul moral este acela de a exprima o

atitudine oarecare 3n nici un ca* pentru a declara sau relata o atitudine5.

u se poate pune semnul de ecivalenţă ntre următoarele două propo*iţii

SSPapa @enedict al NDI:lea este un om bunJJ -i SSEu l aprob pe Papa

@enedict al NDI:leaJJ. ! doua dintre propo*iţii poate )i ori adevărată0 ori)alsă0 n timp ce prima0 nu poate primi valoare de adevăr din moment ce

e'primă o atitudine. SSPapa @enedict al NDI:lea este un om bunJJ -i [email protected]

lui Papa @enedict al NDI:leaJJ sunt propo*iţii ecivalente 3nu sunt

adevărate sau )alse5.

8usţinătorii teoriei subiectivismului etic0 recunosc,nd e-ecul

subiectivismului simplu0 au adus cercetările la un nivel mai nalt0 de unde

)eluritele obiecţii pot )i ocolite oarecum. 8ubiectivismul simplu interpreta

propo*iţiile etice ca )iind enunţuri )actuale de un anume )el 3adică care

relatea*ă atitudinea vorbitorului5. Gn acest sens0 subiectivismul simplu0 ne

spune că atunci c,nd se )ace o a)irmaţie de )elul SSPapa @enedict al NDI:

lea *ice că avortul este imoralJJ0 aceasta este tot una cu a spune că SSEu0

2=


29/70

@enedict al NDI:lea de*aprob avortulJJ: ceea ce nseamnă că avem de:a

)ace cu o declaraţie 3un anunţ )actual50 respectiv atitudinea papei.

Emotivismul scimbă complet lucrurile prin nsu-i )aptul că neagă

capacitatea oricărei propo*iţii de a a)irma ceva. SSEu0 @enedict al NDI:leade*aprob avortulJJ0 potrivit emotivismului este o propo*iţie care nu a)irmă

nici un )apt> cel mult ea poate )i tradusă prin ceva de genul SS!vortul H

respingătorXJJ sau SSu apelaţi la avortXJJ sau SSdacă nimeni nu ar )i recurs

niciodată la avortXJJ. recerea de la )orma simplă 3populară5 a teoriei

subiectivismului etic0 la o )ormă mai avansată 3emotivismul50 nu este un

lucru de negli6at. ?i)erenţa dintre cele două stadii teoretice nu este una

banală0 ci din punct de vedere metodologic este o adevărată victorie.8ubiectivismul simplu s:a con)runtat cu probleme precum in)ailibilitatea

morală0 de*acordul n etică -i contradicţia. Ideea că toţi sunt in)ailibili n

acela-i timp0 graţie sentimentelor sincere de care sunt n stare este )oarte

ndoielnică> iar atitudinile di)erite ale oamenilor n problemele morale0 nu:i

mpiedică pe ace-tia să se aprobe unii pe alţii tocmai cu privire la )aptul că

au po*iţii potrivnice> -i odată ce0 unei probleme morale0 i se poate da n

acela-i timp at,t valoarea de adevăr0 c,t -i valoarea de )als0 contradicţia esteclară.

!ceste probleme după cum s:a vă*ut au adus grave pre6udicii

subiectivismului etic n )orma sa primară. ici una dintre aceste probleme

nu a)ectea*ă nsă emotivismul. ?e ce Pentru că emotivismul nu consideră

6udecăţile etice ca )iind purtătoare de valori de adevăr -i nu interpretea*ă

6udecăţile morale ca declaraţii ale sentimentelor 3SSeu aprob xJJ/ 55eu

de&aprob xJJ5. 8ub acest aspect0 nici nu se mai pune problema de partea cui

se a)lă adevărul -i n consecinţă este irelevant să se mai vorbească de

in)ailibilitatea cuiva. Gn privinţa de*acordului din etică0 nu trebuie uitat

)aptul că mai e'istă -i alte )eluri de de*acord de*acord n privinţa opiniilor

-i de*acord n privinţa dorinţelor . E'emplu de de*acord in ceea ce prive-te

29


30/70

opiniile unii cred că revoluţia petrecută n anul 19=9 n ;om,nia0 a )ost

provocată spontan de masele largi de oameni> alţii cred că revoluţia a )ost

pusă la cale cu gri6ă de actori politici străini -i rom,ni. !pare un de*acord

ntre unii -i alţii cu privire la )aptele petrecute. "eea ce unii consideră ca)iind adevărat0 ceilalţi consideră a )i )als. E'emplu de de*acord n ceea ce

prive-te dorinţele unii susţin )aptul creării posibilităţii des)ă-urării actelor

de prostituţie ntr:un cadru legal> alţii susţin )aptul că este mai bine ca

lucrurile să răm,nă a-a cum sunt H aici nu opiniile sunt mpărţite ci

dorinţele sunt di)erite. Gn primul ca* se cred lucruri di)erite0 iar n al doilea

se doresc lucruri di)erite. Gn primul e'emplu este vorba de un de*acord

despre atitudini, iar n al doilea0 un de*acord în atitudine.+,

?acă emotivismul poate răspunde la obiecţiile care au des)iinţat

subiectivismul simplu0 nu poate răspunde la cele ale sale0 )iind ast)el la

r,ndul său des)iinţat. Emotivismul nu poate 6usti)ica rolul raţiunii n etică.

Orice )el de 6udecată0 )ie ea de natură morală0 )ie de orice )el de altă natură0

trebuie să:-i aibă ca temei raţiuni potrivite. u se poate pretinde din partea

nimănui să i se dea dreptate0 ntr:o situaţie n care nu poate dovedi pe ce

anume se ba*ea*ă. Privitor la unii care spun că le place un anume lucru0 dee'emplu să scie*e0 nu pot )i ntrebaţi de ce nu practică mai degrabă mersul

cu sania0 sau de ce n loc de ceai pre)eră să bea lapte. !ceasta pentru că

pre)erinţele personale ţin de gusturile )iecăruia0 iar SSgusturileJJ pot )i oarbe

cu privire la raţiuni. udecata morală nu e un mo)t0 o stare de spirit care se

na-te acum -i piere peste cinci minute. Pentru cineva cu sănătate mintală

6udecăţile morale nu sunt genul de lucruri pur -i simplu arbitrare. "u toată

ndreptăţirea trebuie să se recunoască că 6udecăţile morale trebuie să:-i aibă

drept călău*ă raţiunea. "ine nu )ace u* de raţiune nu poate sesi*a o 6udecată

morală.

eoria emotivismului e-uea*ă atunci c,nd trebuie să dea seama de

legătura dintre raţiuni -i 6udecăţile morale0 pentru că nu urmăre-te dec,t să

%(


31/70

manipule*e atitudinile -i comportamentele oamenilor. u i răm,ne dec,t să

considere că raţiunile sunt vorbe bine aran6ate care pot conduce emoţiile

unora n direcţia urmărită de alţii. ?acă un emotivist spune unor persoane

pe care le bănuie-te de antisemitism0 de e'emplu0 că scrierile lui arl /ar'nici măcar nu trebuie citite pentru că la urma urmei nu a )ost dec,t un

evreu0 atitudinile acelora pot )i total mpotriva scrierilor lui /ar'0 n ciuda

)aptului că nu le:au citit niciodată. ?e remarcat e )aptul că pentru emotivist

)aptul că /ar' a )ost evreu poate repre*enta o raţiune pentru a susţine

6udecata potrivit căreia scrierile lui /ar' nu trebuie băgate n seamă.

8usţinătorii teoriei emotiviste spun )ără nici un )el de ecivoc SSOrice

declaraţie despre orice fapt şi pe care orice vorbitor o consideră capabilă să schimbe atitudini poate fi citată ca arument în favoarea sau împotriva

unei 3udecăţi eticeJJ.17 "u siguranţă acest lucru nu este adevărat. u poate

)i considerat a )i o raţiune un )apt oarecare care ţine de o natură

sentimentală. Emotivismul e ruinat. u 6usti)ică legătura dintre 6udecata

morală -i emoţie0 precum -i legătura dintre morală -i raţiune.

2./. Co-(i"#aii "(p#" ")oti'i():

"e atitudine va avea un emotivist )aţă de o 6udecată de genul 00

violarea domiciliului vecinului este un lucru răuJJ El va spune că n ca*ul

acestei 6udecăţi0 se une-te o 6udecată )actuală 3violarea unui domiciliu5 cu o

6udecată morală 3violarea domiciliului vecinului este un lucru rău5. Da mai

spune că trebuie ntotdeauna )ăcută o deosebire riguroasă ntre elementul

moral -i cel )actual. udecăţile )actuale sunt adevărate sau )alse> iar n

domeniul )aptelor e'istă ntotdeauna criterii raţionale cu a6utorul cărora

putem consolida acordul cu privire la ce e )als sau adevărat. udecăţile

morale nsă0 )iind e'presii ale unor atitudini sau ale unor sentimente0 nu

%1


32/70

sunt nici adevărate0 nici )alse> iar acordul n materie de 6udecăţi morale nu

poate )i consolidat prin nici o metodă raţională0 pentru că ea nu e'istă.

enica de operare n c,mpul con-tiinţei morale a emotivismului o

constituie genul de consideraţii precum SSlimba3ul moral nu este un limba3 prin care se afirmă lucruri/ nu este folosit … pentru a transmite informaţii.

"ste folosit … ca o modalitate de a influenţa comportamentul oamenilor.JJ/6

Gntr:o ast)el de situaţie suntem invitaţi să credem că morala nu are abar de

raţiune. "are este temeiul pentru care emotivismul avansea*ă ast)el de idei

u poţi )i dec,t de*orientat n )aţa unor ast)el de supo*iţii. !r

nsemna că morala nu ar )i nici mai mult nici mai puţin dec,t o armă la

ndem,na celor puternici -i inteligenţi0 de-i bunul simţ 3dacă e'istă5 ne:ar sugera că cei puternici -i abili nu ar )i demni de o asemenea armă. Pe ce s:

ar mai putea spri6ini o con-tiinţă dacă ar )i 6e)uită de orice temei In relaţia

dintre două persoane participante la actul moral0 con)orm ideii emotiviste

una ar trebui să )ie oarbă din punct de vedere raţional0 iar cea de:a doua va

)i cu necesitate un )el de SSobservator ideal…, un 3udecător perfect

raţional.JJ/

"e )el de comunicare morală ar putea )i posibilă ntre un de&orientat -i un luminat eoria emotivistă departe de a lua n calculele sale găsirea

unui adevăr moral obiectiv 3deoarece -i propune să creadă că nu e'istă50

)ace să )ie ignorate orice )el de relaţii sănătoase ntre subiecţii participanţi

la actul moral prin mascarea oricărui )el de adevăr ce -i:ar avea rădăcini n

bunul simţ 3care0 con)orm acestei teorii nu i s:ar găsi o relevanţă n etică5 -i

plasarea discursului moral ntr:o baie a emoţiilor unde totu-i se vor găsi

unii care să se scalde potrivit intereselor lor. /orala n acest ca* -i:ar pierde

ea nsă-i SSinteritatea moralăJJ 3din moment ce emotivismul )ace din ea o

ştiinţă fantomă care nu pune problema adevărului5 -i ar deveni o

pseudo-tiinţă0 o -tiinţă ce )ace negoţ cu emoţii0 lipsind n )elul acesta de

%2


33/70

orice speranţă din partea ei 3a moralei5 pe oricine care ar mai crede ntr:un

dram de adevăr.

Este adevărat că etica cu a sa teorie ascunde din:totdeauna o stare

de lucruri parado'ală de-i se bucură de o tradiţie multimilenară0 dar ea a)ost mereu animată de )aptul de a:-i *idi o temelie pe ni-te criterii de adevăr

care să )acă posibil cunoa-terea unui adevăr moral. E absurd să cre*i că se

poate lucra cu anumite criterii de adevăr n măsura n care nu cre*i să e'iste

nici )el de adevăr.

&iloso)ia morală e lipsită de o certitudine absolută a adevărului

3acest )apt ilustr,nd limitele omene-ti50 dar acest lucru nu nseamnă că

trebuie să se )acă o totală renunţare la orice )el de e)ort de apropriere aacestuia. Ori emotivismul nu )ace altceva dec,t să s)ide*e orice )el de

pretenţie a moralei de a:-i găsi un spri6in n ncercarea ei de a se consolida

ca -tiinţă. Pentru că etica0 ca -tiinţă0 nu se poate 6usti)ica )olosind ca

material de cercetare doar stările emoţionale0 iraţionale0 proprii ciar -i

celor mai mărunte mami)ere. Emotivismul pare ciar să dispreţuiască tot

ceea ce a nsemnat a )i0 p,nă la apariţia să0 obiectul eticii, deoarece etica nu

-i:a propus niciodată să renunţe la ceea ce este mai scump0 raţiunea. Oarec,tă sinceritate poate dovedi un emotivist n actul său moral 3dacă se mai

poate numi moral50 atunci c,nd scimbă comportamentele celor din 6urul

său0 ignor,nd cu desăv,r-ire )uncţia limba6ului de a stabili valori de adevăr0

trans)orm,nd limba6ul ntr:un banal instrument de manipulare a emoţiilor

"are mai poate )i obiectul eticii

1. A t#"ia "tap% a t"o#i"i (!&i"$ti'i()!!i "ti$

eoria subiectivismului etic speră să )ie salvată de g,nditori ca on

?e


34/70

sentimente0 numai că unele sentimente sunt bune0 altele nu. "ele care sunt

bune se di)erenţia*ă de cele care nu sunt bune prin procesul de reflecţie. 8e

re)lectea*ă la di)erite )apte0 argumente -i alte consideraţii privitoare la o

anumită problemă morală0 iar n urma acestui lucru iese la lumină un modnou de a simţi al unei persoane. &ondul iraţional poate scoate la supra)aţă

sentimente veci care pot )i modi)icate sau ignorate.

8entimentele noi pot )i susţinute de sentimentele veci0 iar cel mai

important lucru este acela de a identi)ica -i a di)erenţia sentimentele pe care

cineva le are nainte de a re)lecta -i sentimentele pe care cineva le:ar putea

avea după aceea. !ceste sentimente din urmă 3care sunt generate sau

susţinute de raţiune5 repre*intă ba*a adevărată a 6udecăţii morale. !cesteconsideraţii au )ost spuse mai nainte0 de către ?avid Fume SS ar, pentru

a pava drumul spre acest sentiment 6unul care stă la ba&a 3udecăţii morale7

şi pentru a discerne în mod adecvat obiectul său, ăsim că este adesea

necesară în prealabil o raţionare profundă, că trebuie să se facă distincţiile

potrivite, să fie trase conclu&iile corecte, să se reali&e&e comparaţii

îndepărtate, să fie examinate relaţii complicate şi să fie stabilite şi

confirmate faptele enerale.JJ21 Gn această perspectivă să dăm un e'emplu -i să vedem cum se

conturea*ă unele soluţii la anumite probleme. 8ocietatea umană n general0

a tratat la modul incon-tient problemele legate de mediul ncon6urător. Ea

nu a reflectat la di)eritele cestiuni care privesc acest subiect. 8:ar )i impus

ntrebări precum ce )el de oameni sunt cei care promovea*ă mi*eria0

de*ordinea -i poluarea mediului ncon6urător 3dacă se remarcă e'istenţa

acestora5 ?in ce categorii sociale )ac parte cei care atentea*ă la siguranţa

planetei -i care sunt interesele lor "um sunt a)ectate vieţile generaţiilor

viitoare0 generaţiile ncă nenăscute !vem dreptul de a decide asupra

bunăstării climatului planetar al viitoarelor generaţii de oameni0 sau vom

)ace ca n ca*ul avorturilor0 lăs,nd la mintea )iecăruia )aptul de a atribui

%4


35/70

drept de viaţă celor care vin la e'istenţă cemaţi de nimeni alţii dec,t de noi

n-ine Iar dacă se lasă la latitudinea con-tiinţei )iecărei generaţii )aptul de

a atribui drept de viaţă celor care vin la e'istenţă0 se nasc alte ntrebări

este afectată integritatea generaţiei mamă0 pentru nerespectarea dreptuluiunei generaţii proaspăt plăsmuite la un mediu planetar sănătos

"um sunt a)ectate nsă-i vieţile noastre de ignoranţa pe care probabil

o dovedim umeroase sunt aspectele la care ne putem g,ndi aici. Oricine

dore-te să aibă o părere in)ormată despre oricare dintre aceste probleme are

mult de lucru. "e )olos poate aduce teoria subiectivismului etic n cea de:a

treia sa etapă cu privire la ast)el de probleme morale Ea ar spune ceva de

acest gen c,nd cineva re)lectea*ă n modul cel mai pro)und la acest )el decestiuni cu caracter moral0 e bine să o )acă ntr:o manieră inteligentă -i

imparţială0 iar re*ultatul procesului de reflecţie ar )i că emoţiile sale pot )i

modelate -i ast)el acea persoană ar obţine un ecilibru sau o armonie c,t

mai mare ntre raţiune -i sentimente. Uegat de problema din e'emplul dat

anterior0 aceea a mediului ncon6urător0 o ast)el de persoană ar ţine seama

de natura calităţii vieţii umane0 de consecinţele )actorilor poluanţi asupra

generaţiilor de6a e'istente sau n curs de plăsmuire0 c,t -i de orice altdetaliu relevant cu privire la acest )apt> ar găsi motive pentru prote6area

generaţiilor viitoare0 sau ar apăra numai interesele generaţiei sale0 n )ine0 n

demersul ei atotcuprin&ător 88 ar ţine seama de toate consideraţiile care ar

putea avea orice )el de e)ect asupra atitudinilor ei. ;aţiunea ar a6uta

binenţeles )oarte mult la re*olvarea dilemelor cu care persoana respectivă

s:ar con)runta. ?ar dincolo de acest nivel raţiunea nu ar mai avea acces.

Orice )el de de*acorduri ce ar putea interveni ntre două sau mai multe

persoane cu grad ridicat de competenţă intelectuală0 ar )i de nere*olvat0 sau

cel puţin0 nu ar putea )i soluţionate pe căi raţionale. Bi din nou s:ar putea

considera că raţiunea nu ar mai putea avea nici un alt rol n etică. O ultimă

ncercare de a )ormula o perspectivă subiectivistă adecvată pentru 6udecata

%#


36/70

etică0 ar )i SSun lucru este corect din punct de vedere moral dacă anali&a

naturii şi a consecinţelor sale ar enera sau ar susţine un sentiment de

aprobare a acestui lucru de către o persoană pe at(t de raţională şi

imparţială pe c(t este omeneşte posibil JJ

2%

/ai simplu spus0 atitudineacorectă din punct de vedere moral este aceea aprobată de către o persoană

pe deplin raţională. ?ar oare c,t de nrudită este această idee )aţă de ideea

simplă care este proprie subiectivismului etic 8ă ne amintim n acest ca*0

care era atitudinea unui emotivist convins )aţă de o 6udecată de

genul 00violarea interităţii mediului încon3urător este un lucru răuJJ.

El a)irma că n ca*ul acestei 6udecăţi0 se une-te o 6udecată )actuală

3violarea integrităţii mediului ncon6urător5 cu o 6udecată morală 3violareamediului ncon6urător este un lucru rău5. ;ecomanda că trebuie ntotdeauna

)ăcută o deosebire riguroasă ntre elementul moral -i cel )actual. udecăţile

)actuale pot )i adevărate sau )alse0 n domeniul )aptelor e'ist,nd

ntotdeauna criterii raţionale cu a6utorul cărora putem consolida acordul cu

privire la ce e )als sau adevărat. udecăţile morale nsă0 )iind e'presii ale

unor atitudini sau ale unor sentimente0 nu sunt nici adevărate0 nici )alse> iar

acordul n materie de 6udecăţi morale nu poate )i consolidat prin nici ometodă raţională0 pentru că ea nu e'istă2#. 8e poate observa acum di)erenţa

teoretică dintre cele trei etape ale subiectivismului etic. ?upă cum am spus

teoria subiectivismului etic parcurge trei )a*e n drumul ei spre a se 6usti)ica

n )aţa diverselor obiecţii care i se aduc. !cestea sunt subiectivismul

simplu 3ideea primară sau )orma populară50 emotivismul 3o versiune mai

mbunătăţită5 -i o a treia trăsătură care promovea*ă un proces de reflecţie

asupra )aptelor0 argumentelor -i altor consideraţii 3acord,ndu:se importanţă

-i raţiunii5. Gn )inal se observă )aptul că teoria subiectivismului etic capătă

un caracter mai puţin subiectivist ncep,nd să se asemene cu alte teorii.

%$


37/70

*ote biblio(rafice:

ames ;acels , 4ubiectivismul 0 n Tratat de etică0 Peter 8inger 3editor50

traducere coordonată de pro). univ. dr. Dasile @oari -i ;aluca /ărincean0Editura Polirom0 2((#0 p. 4$#>2 ames ;acels0 !ntroducere în etică, Editura Punct0 @ucure-ti0 p. %4>% Ibidem>4 ames ;acels0 !ntroducere în etică0 Editura punct0 @ucure-ti0 2(((0 p. %%># ames ;acels , 4ubiectivismul 0 n Tratat de etică0 Peter 8inger 3editor50

ediţia citată0 p. 4$%>

$ Ibidem>7 Ibidem 0 p. 4$#>= ?an "răciun0 Dasile /orar0 Dasile /acoviciuc0 "tica #facerilor 0 Editura

Paideia0 @ucure-ti0 p. =%>9 Ibidem>1( Ibidem>11 Ibidem>12 Ibidem>1% Ibidem>14 Ibidem0 =4>1# @laise Pascal0 'uetări 9rovinciale, Opere Btiinţi)ice0 traducere Ceorge

Iancu Cidu0 Editura Btiinţi)ică0 @ucure-ti0 p. 92>1$ ames ;acels 0 !ntroducere în etică , ediţia citată 0 p. %7>17 Ibidem 0 p. %9 >1= ames ;acels , 4ubiectivismul 0 n Tratat de etică0 Peter 8inger 3editor50

ediţia citată0 p. 4$9>19 Ibidem 0 p. 4$7>2( Ibidem 0 p. 47(>21 Ibidem 0 p. 4$9>

%7


38/70

22 Ibidem 0 op. cit .>2% Ibidem 0 p. 47(>24 Ibidem>2#

!lsadair /acIntKre0 Tratat de morală. upă virtute0 Editura [email protected] 199=0 p. %9.

%=


39/70

Capito! III : Fapt"" )o#a" o&i"$ti'" *i t"o#ii"

"ti$"

/. Fapt"" )o#a" o&i"$ti'". E8i(t"-a (a! i-"8i(t"-a o#

Ua modul cel mai simplu se poate a)irma că valorile 3morale5 sunt

idealuri ce ntreţin viaţa morală. ?e ce virtutea a )ost considerată a )i o

valoare Pentru că0 ntotdeauna prin virtute s:a nţeles o anumită nsu-ire

morală a omului : nsu-ire ce are o conotaţie po*itivă. +n om virtuos -i

urmăre-te n mod constant idealul etic0 binele0 integritatea morală. !genţii

morali0 n calitatea lor de persoane raţionale -i responsabile0 acceptă )aptul

că adevărul repre*intă o valoare0 adică ceva demn de respectul -i preţuirea

lor. 8:a spus că 00orice valoare este normativă prin ea însăşiJJ.1 ?acă o

persoană este convinsă că sentimentul de corectitudine repre*intă n sine o

virtute care trebuie urmărită -i reali*ată0 pe c,nd starea contrară acesteia

3incorectitudinea5 ar )i o meteahnă0 demnă de tot dispreţul0 atunci acea

persoană acceptă că este bine să urmărească corectitudinea pentru a obţine

cinstea -i aprecierea celor care cred n acelea-i lucruri ca -i ea. O ast)el de

persoană ar putea crede ciar că lucrurile pe care le consideră bune -i

)rumoase au aceea-i conotaţie pentru toată lumea> ar putea g,ndi de

asemenea că n morală se pot emite )iresc pretenţii de universalitate. 2

Evident o ast)el de persoană va )i de*amăgită0 pentru că nu toţi oamenii au

aceea-i vi*iune n ceea ce prive-te morala. Gntr:adevăr valoarea e ceva

important -i vrednic de respect. ?ar pentru cine -i de ce % Bi din moment

ce se dau răspunsuri di)erite la acelea-i ntrebări0 binenţeles că

nenţelegerea dintre diversele teorii etice răm,ne de nenlăturat.

rebuie oare să se ncerce să se stabilească care sunt )aptele0 a-a cum

ar proceda un om de -tiinţă 8au pur -i simplu e nevoie numai să dăm glas

%9


40/70

sentimentelor n general "e se poate stabili despre )aptele morale P,nă -i

cea mai rudimentară 6udecată a simţului comun trebuie să accepte un

amendament esenţial0 care subminea*ă decisiv subiectivismul a'iologic

valorile au un caracter supraindividual 0 neput,nd )i validate ca av,nd00valoareJJ dec,t acele pre)erinţe individuale care pot ntruni acordul social0

ntruc,t binele -i plăcerea individului nu presupun răul -i su)erinţa altora.

?istincţia dintre pre)erinţă -i valoare se poate constata )oarte u-or

atunci c,nd )acem abstracţie de ceilalţi. Gn )iecare dintre noi e'istă

de*acorduri sau con)licte0 ntre ceea ce pre)erăm să )acem -i ceea ce0 n

deplină sinceritate0 preţuim H ntre ceea ce ne place -i ceea ce -tim sau

6udecăm că ar trebui să ne placă.3

Plăcerea este un s)etnic prost -inecib*uit0 dacă nu este strunită de 6udecată.

"ei doi piloni care susţin concepţia subiectivistă H individul -i

pre)erinţele sale0 sunt )oarte -ubre*i. Dalorile sunt importante -i vrednice de

respect nu numai pentru un individ sau altul0 ci aspiră la o recunoa-tere

supraindividuală. 4 Pre)erinţele noastre ne deosebesc de alţii0 pe c,nd

valorile ne aduc laolaltă0 ntr:o comunitate spirituală.7

2. Co-(i"#aii a(!p#a t"o#iio# "ti$"

;ealismul0 intuiţionismul0 naturalismul0 relativismul0 alături de

subiectivismul etic0 se străduiesc0 după cum e -i )iresc0 să a6ungă la o

convergenţă a teoriilor etice. P,nă atunci aceste teorii răm,n de*binate.

!st)el că relativismul pro)ită din plin -i alături de subiectivism neagă

obiectivitatea -i validitatea universală a eticii. "elelalte teorii etice ncearcă

să susţină posibilitatea eticii0 după cum urmea*ă. /icael 8mit este unul

din repre*entanţii de a*i ai orientării morale numite realism. El )ace o

pre*entare a acestei concepţii0= plec,nd de la premisa că oamenii îşi

evaluea&ă unii altora comportamentul şi atitudinile din punct de vedere

4(


41/70

moral 0 precum -i de la aceea că se pot da răspunsuri corecte la ntrebările

morale. !st)el se poate vorbi de acţiuni corecte -i incorecte0 se poate spune

că oamenii sunt mai buni sau mai răi pe temeiul c,torva elemente cu

implicaţii meta)i*ice -i psiologice 3dar acestea )iind vă*ute ca diametralopuse5. E'istă două trăsături ale practicii morale0 obiectivitatea 6udecăţii

morale -i caracterul practic al 6udecăţii morale0 care au implicaţii iraţionale

-i raţionale. Gn ordin meta)i*ic e'istă )apte morale obiective> n particular

e'istă doar )apte morale ce pot )i determinate de anumite circumstanţe.

&aptele morale obiective 3av,nd la ba*ă răspunsuri corecte0 deoarece

premisa logică de la care s:a plecat enunţă 6udecata că ntrebările morale au

răspunsuri corecte50 dau sens )aptelor morale circumstanţiale. &aptelemorale obiective pot )i descoperite cu a6utorul raţionamentelor morale.

Pentru a nu părăsi deloc planul de discurs raţional0 se aduce n discuţie

imaginea modelului standard al psiholoiei umane, proiecţie datorată lui

?avid Fume0 )iloso) scoţian din secolul al NDIII:lea.

Pe această cale se obţin două tipuri principale de stări psiologice

percepţiile -i dorinţele. Primele sunt cele care ne o)eră o repre*entare

autentică a lumii. "elelalte ne indică modul n ne:am dori trebuie să )ielumea. "ele dint,i pot )i incluse ntr:un discurs logic0 o)erind valori

adevărate sau )alse după cum răm,n )idele realităţii lumii a-a cum este ea n

adevăr. ?orinţele nsă nu )ac obiectul nici unui )el de critici raţionale0 )iind

considerate ca av,nd un caracter neutru.

Percepţiile se pot combina0 o)erind totodată subiectul criticii raţiunii.

"ombinaţiile de dorinţe sunt nsă imposibile0 deoarece dorinţele noastre nu

pot )i satis)ăcute toate odată. !cţiunea umană i:a na-tere prin combinarea

acestor două tipuri de stări psiologice distincte. Uumea se pre*intă cu

a6utorul percepţiilor -i această lume poate )i scimbată con)orm dorinţelor

pe care le avem. Percepem0 dorim -i acţionăm n virtutea unei motivaţii.

oate situaţiile morale sunt egale din punct de vedere al importanţei -i

41


42/70

a6unge să se găsească o motivaţie pentru una dintre ele. ?ar cum problema

nu se poate pune doar din punct de vedere psiologic0 se răm,ne inevitabil

cu o serie de )apte ine'plicabile0 generate de implicaţia de ordin meta)i*ic.

"u toate că se acceptă n discuţie )aptele morale obiective ce o)eră sens)aptelor morale concrete0 se constată absurdul a)irm,ndu:se că V faptele

morale repre&intă întradevăr un postulat nefondat W 9.

?orinţa0 ca mani)estare psiică iraţională0 poate )undamenta o

acţiune corectă din punct de vedere moral0 doar proced,nd pur -i simplu la

e'clamaţii de genul V:ra pentru cei cei a3ută pe aceia care au nevoieW 1(

sau SSruşine celor care fură.JJ 8e recunoa-te neputinţa de a concilia

obiectivitatea 6udecăţii morale -i caracterul practic al 6udecăţii morale. "utoate că acestea se a)lă la poli opu-i se e'primă credinţa că se poate da un

sens discuţiei morale0 ciar dacă motivul pentru care se )ace acest salt al

credinţei este nvăluit ntr:un mister total. 8ă amintim c,te ceva despre

teoria intuiţionistă. ?acă vrem să ne dăm seama care acţiuni sunt corecte -i

care sunt gre-ite0 putem ncerca să sesi*ăm principiile morale pe ba*a

capacităţii de intuiţie. Dom ignora )aptul că s:ar putea să e'iste mai multe

principii morale0 adopt,nd cu calm unul singur. !ceastă atitudine de plasaren s)era morală -i are na-terea n mai vecea concepţie intuiţionistă care

postula e'istenţa unui număr mare de principii morale di)erite ce nu pot )i

ierari*ate n )uncţie de importanţa lor0 con)lictul dintre ele )iind totdeauna

iminent. 8e poate vedea că o ast)el de stare a lucrurilor )ace ca vecea

concepţie intuiţionistă să )ie considerată ca sinonim pentru pluralism. Omul

recent intuiţionist mbrăţi-ea*ă o altă perspectivă0 mai convenabilă0 d,nd

cre*are n mod liber unui singur principiu moral0 n ciuda celorlalte care

pentru el sunt -i ele sesi*abile. "e mai au n comun vecea concepţie -i

noua concepţie intuiţioniste ?acă prima rivali*a0 datorită alurii sale

pluraliste0 cu vi*iunea utilitaristă0 cea de:a doua pacti*ea*ă oarecum cu

vi*iunea amintită. Intuiţionistul este o persoană care poate sesi*a prin

42


43/70

intuiţie oricare din principiile morale e'istente -i care poate alege arbitrar

un singur principiu moral0 )ie el numit ciar -i 9rincipiul 4uprem0 cel

aclamat de .8. /ill.

A.?. ;oss a ncercat să mpace cele două orientări aleintuiţionismului0 av,nd avanta6ul de a )i pluralist sau intuiţionist 3n vecea

denumire50 dedicat )iind unui mod particular de cunoa-tere0 propriu noii

orientări. 11 Pentru el0 cunoa-terea morală este posibilă din momentul n

care o anumită dilemă este depă-ită prin tipul de acţiune ce plasea*ă

subiectul acţiunii ntr:un spaţiu moral cu principii morale obiective0 care să

permită sesi*area unor di)erenţe din punct de vedere moral n ca*ul unor

comportamente speci)ice. "unoa-terea este una relevantă pentru o anumităsituaţie dată de o mpre6urare specială. Prin inducţie intuitivă se a6unge la

cunoa-terea de principii morale.12 "ele care reu-esc să )ie cunoscute prin

această metodă ne apar evidente prin ele nsele. Ele ar trebui să se

constituie n călău*e generale a comportamentelor subiecţilor morali. ?ar

concepţia lui ;oss nu e capabilă să arate care principii morale sunt

adevărate sau )alse0 din moment ce pentru el contea*ă mai mult situaţia

dată0 concretă0 ce presupune adevărul sau )alsul unei acţiuni n )uncţie deanumite mpre6urări -i nu neapărat n )uncţie de )aptele morale obiective

date de intuiţie.

Gn s),r-it0 ;oss acceptă e'istenţa unui comple' de principii morale

obiective0 dar determină valoarea de adevăr a )aptelor morale n )uncţie de

o anumită perspectivă legată de situaţii concrete. "iar el susţine că teoria

sa este valabilă pentru g,ndurile morale obi-nuite.1% Intuiţionismul

presupune e'istenţa unei )acultăţi speciale de cunoa-tere a )aptului moral0

care poate părea misterioasă n condiţiile n care nu se cunoa-te ce anume o

)ace posibilă. 8e adaugă intuiţia ca un simţ n plus0 celorlalte simţuri ale

omului

4%


44/70

/ai nou0 g,nditori recenţi ai tradiţiei intuiţioniste0 de pildă omas

agel0 iau n serios )aptul e'istenţei unei lumi obiective a )aptelor morale0

independentă de subiecţii morali particulari.

Problema de re*olvat ar )i următoarea cum e posibilă o interacţiuneintrinsecă a acestor )apte morale obiective cu voinţa umană 14 E simplu de

observat că lumea )i*ică nu se identi)ică cu lumea morală. Uumea )i*ică

e'istă independent de noi0 )aptele -tiinţei naturale )iind cu totul de altă

natură dec,t )aptele morale. ?ar -i cele din urmă sunt relevante pentru om.

Bi opinia potrivit căreia e'istă valori care să se regăsească ntr:un spaţiu

moral obiectiv care pot )i recunoscute sau nu0 este acceptată. agel atribuie

valorilor un statut privilegiat ele sunt mai mult dec,t simplă aparenţă0 iar )aptul că nu se pot distinge din punctul de vedere cel mai obiectiv este o

cestiune de nivel de nţelegere.1#

onatan ?ancK sugerea*ă că e bine să se recunoască e'istenţa unor

)apte morale obiective care să poată )i considerate ca motive n e'ersarea

6udecăţii morale practice> de atenţia subiectului moral n a recunoa-te aceste

motive ce au la ba*ă adevăruri )actuale ar depinde siguranţa demersului

6udecăţii morale practice despre ceea ce este bine sau rău. Odată cudisponibilitatea adevărului moral poate interveni n mod )iresc -i

posibilitatea cunoa-terii morale.1$

?espre naturalismul etic putem spune că )ace parte din doctrina

)amiliilor cognitiviste. Primul pas al acestei doctrine este acela de a pune n

evidenţă )aptul că 6udecăţile morale sunt propo*iţii ce au proprietatea de a )i

adevărate sau )alse. Odată admis acest postulat0 se a)irmă pretenţia de a se

putea deduce a)irmaţia că 6udecăţile morale pre*intă lucrurile a-a cum sunt

ele n realitate. C,nditorul naturalist "arles ;. Pigden17 respinge demersul

g,ndirii intuiţioniste pe motiv că aceasta nu poate răspunde dintr:un punct

de vedere raţional la ntrebarea cea mai importantă0 anume0 Vce este

bineleW0 de vreme ce g,nditori intuiţioni-ti precum C.E. /oore pre*intă

44


45/70

răspunsuri sub )orma V acă sunt întrebat+ ;ce este binele%


46/70

vederi intuiţioniste. ?espre emotivism -i prescriptivism a)irmă că sunt total

)alse.21

=elativismul moral propune constatarea diversităţii atitudinilor etice

e'istente n s)era societăţii umane0 susţin,nd că nu se va găsi nicăieri uncod moral care să aibă valabilitate universală -i care să eclipse*e alte coduri

morale mai puţin adevărate -i mai puţin legitime. !ceastă teorie metaetică

pune n lumină o po*iţie universalistă care are rolul de a asigura părţile

implicate n con)lictul de natură morală că dreptatea nu se poate atribui nici

uneia dintre ele. ?avid Aong arată că relativismul nu are un renume bun

deoarece este asociat cu o lipsă de convingere morală0 cu o tendinţă spre

niilism.22

?e aceea relativismul nu poate promova variante e'treme. "eamai bună soluţie n depă-irea acestei di)icultăţi este aceea de a accepta

validitatea unui anumit cod etic ntr:o anumită structură socială care să:-i

aibă relevanţa sa de adevăr -i care să nu ncerce să demonstre*e nimic

dincolo de 6urisdicţia sa. Principiul care poate )i născut dintr:o ast)el de

atitudine ar proclama adevărul următor Ycodul etic potrivit0 la locul

potrivitZ sau0 )iecare cod etic să stea cuminte la locul său0 pentru că atunci

c,nd ncearcă contrariul s:ar putea tre*i că nu mai are valabilitate.;elativismul este promotorul unei atitudini pline de modestie0 de

nţelegere a unora )aţă de alţii0 o)erind totodată un spaţiu neutru pe

supra)aţa căruia con-tiinţele morale au oca*ia de a stabili o comunicare n

care )iecare 6udecată este cu necesitate e)emeră.

Subiectivismul Şi Faptele Morale

Documents

Transcript of Subiectivismul Şi Faptele Morale

08 FAPTELE APOSTOLILOR

Petru Cretia-Eseuri morale

Faptele-Apostolilor - Stanley D. Toussaint

ASPECTE ETICE ŞI MORALE ÎN SPORT

a Comitentilor Pentru Faptele Prepusilor

Trasaturi Morale Civica

03 Normele Morale

Teorii Morale

Faptele Apostolilor

Caracteristicile Fundamentale Ale Teologiei Morale Ortodoxe

Normele Morale Referat

Reprezentari Morale La Prescolari

Valori morale octa

CARTEA “FAPTELE APOSTOLILOR” - · PDF fileCARTEA “FAPTELE APOSTOLILOR” A cincia carte istorică a Noului Testament poartă din vremuri străvechi titlul de Faptele Apostolilor

Faptele Apostolilor - E.G. White

Etică valori şi virtuţi morale----- tănase sârbu

Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

Sfântul Simeon Noul Teolog - Cuvântări morale

Ghid Pentru Solutionarea Daunelor Morale

Priveste Faptele in Fata