7/22/2019 Fntna dintre plopi ESEU

1/2

Fntna dintre plopi

Publicat in 1928, volumul Hanul-Ancutei aduna laolalta elementele intalnite in povestirile

anterioare: lumea satului,natura,iubrea,legenda. Hanul Ancutei are forma povestirii in rama, la felDecameronul lui Boccaccio sau O miesi una de nopti, deoarece noua naratiuni de sine statatoare suntincadrate intr-o alta naratiune, prin procedeul insertiei. Titlul volumului indica spatiul mitic unde se

intalnesc cei zece povestitori, intr-o toamna aurie. Legatura dintre naratiuni este asigurata de temapovestirii, de rama si de prezenta unui povestitor al naratiunii-cadru.

Tehnica povestirii in rama presupune duplicarea instantei narative. Cei zece naratori relateaza din

diferite perspectie, au rol de personaje in naratiunea-cadru si, pe rand, de ascultatori ai celorlalti

povestitori. Ei apartin unor categorii sociale diferite: comisul Ionita (Iapa lui Vod), calugarul Gherman(Haralambie), mos Leonte Zodierul(Balaurul), capitanul de mazili Neculai Isac (Fantana dintreplopi),Ienache Corocarul (Cealalta Ancu), ciobanul (Jude al sarmanilor), negustorul Dmian

Cristior (Negustor lipscan), orbul rapsod si calic (Orb sarac), matusa Salomia si Zaharia fntnarul(Istorisirea Zahariei fntnarul).

Naratiunea-cadru este rasfirata de-alungul intregului text si face legatura intre cele noua povestiri.

Incipitul ei fixeaza coordonatele spatio-temporale, cadrul intalnirii povestitorilor si tema volumului: Intr-o toamna aurie am auzit multe povesti la Hanu-Ancuei. Coorodonatele actiunii sadoveniene sunt

caracterizate de atemporalitate (intr-o departata vreme, demult), iar spatiul este unul mitic, o imagine aparadisului pierdut. Asezat la rascruce de drumuri (destine), hanul este ocrotitor ca o cetate: Avea nisteziduri groase de ici pana colo, si niste porti ferecate cum n-am mai vazut in zilele mele. In cuprinsul lui se

puteau oploi oameni, vite si carute si habar n-aveai dinspre partea hotilor. Zidurile hanului-cetate au

valoarea simbolica a granitelor intre lumea realului si lumea povestirii, iar hanul este un topos al

povestirii.

Viziunea despre lume incadreaza volumul realismului mitic prin impresia de fabulos produsa de

actul narrii, de plasarea intamplarilor intr-un trecut neprecizat si prin veridicitatea aspectelor socialeinfatisate. Aproape toate povestirile se situeaza intr-un plan al trecutului, principala lor caracteristica fiind

evocarea unei lumi apuse, a celeilalte Ancue.

Povestirea este o naratiune subiectivizata (relatarea e facuta din unghiul povestitorului, implicat caprotagonist al intamplarii), redusa la un singur fapt epic si focalizata asupra actiunii, de unde caracaterul

etic, exemplar. Relatia narator-receptor presupune oralitate, ceremonial, atmosfera. Atmosfera povestirii

tine de modu in care naratorul intretine suspansul pe parcursul povestirii, pentru a capta atentia si

interesul ascultatorilor/cititorului.Fantana dintre plopi este a patra povestire din volum, in care un narator subiectiv, Neculai Isac,

evoca o trista povestire de iubire, o initiere ratat, traita de el in tinerete, in urma cu peste douazeci sicinci de ani, pe aceste meleaguri. Tema povestirii este iubirea tragica dintre capitanul Neculai Isac siigncua Marga.

Perspectiva narativa este subiectiva. Capitanul de mazili Neculai Isac este personajul-narator al

povestirii. Deoarece relateaza o intamplare din tinerete, el isi asuma un dublu rol: pe acela de povestitormatur si, deopotriva, de protagonist (tanarul nesabuit). Maturul Neculai Isac este capitan de mazili.

Tanarul Neculai Isac fusese vrednic si bogat, dar nestatornic.

Naratiunea subiectiva la persoana I implica doua planuri temporale: reprezentarea evenimentelor

traite in tinerete (timpul narat) si autoanaliza faptelor din perspectiva maturitatii (timpul nararii).

Autenticitatea naratiunii este sustinuta prin relatarea la persoana I si prin interventia Ancutei, unul dintre

ascultatori, care adevereste intamplarea stiuta de la mama ei.

Titlul indica locul intalnirii celor doi indragostiti, dar si al sacrificiului fetei din iubire. Plopul este

simbolul singuratatii, iar numarul patru, nefast. Fantana este simbol al iubirii murdarite de sangele fetei

ucise.

Din punctul de vedere al compozitiei, prin tehnica povestirii in ram, se disting doua secvente:rama si povestirea propriu-zisa.

Secventa-rama cu care se deschide povestirea Fantana dintre plopi este realizata din perspectiva

supranaratorului, care introduce un nou povestitor, un clre care parca venea spre noi de demult, de pedepartate taramuri. Secenta introductiva il aduce in prim-plan pe cel de-al patrulea narator, care este

intampinat de prietenul sau din tinerete, comisul Ioni, si introdus in grupul celorlalti povestitori.

7/22/2019 Fntna dintre plopi ESEU

2/2

Dialogul lor si portretul capitanului de mazili Neculai Isac, om ajuns la crunte, dar se tinea drept sisprinten pe cal. [...] Obrazu-i smad [...] cu nas vulturesc arta inca frumuse i brbie, desi ochiul dreptstns si nchis i ddea ceva trist si straniu, capteaz atentia ascultatorilor si determina atmosfera de

asteptare a unei povestiri despre o intamplare nprasnic, de demult , care sa lamureasca unde si-apierdut un ochi. Oralitatea stilului se realizeaza cu formule de adresare directa, menite sa intretina atentia

ascultatorilor si cu expresii din limbajul popular. Ceremonialul povestirii consta in faptul ca dialogul

intial presupune un sistem de conventii (aparitia povestitorului, pretextul are declanseaza povestirea,

formulele de adresare: preacinstite capitane Neculai, iubitilor prietini etc.). Naratorul se adreseazainterlocutorilor intr-un mod ceremonios, adecvat rangului sau nobil: domnilor si fratilor, ascultati ce mis-a intamplat..., iar ascultatorii intervin in final cu intrebari, reflectii, comentarii.

Povestirea propriu-zisa cuprinde intamplarea neobisnuita pe care o nareaza capitanul, o povesteinfricosata, avand ca tema iubirea tragica.

Timpu si spatiul actiunii plaseaza povestirea in planul evocarii. Naratorul relateaza ascultatorilor o

intamplare traita de el in tinerete, in urma cu peste douazeci si cinci de ani, pe aceste meleaguri, lafantana dintre patru plopi, in apropierea hanului, dar revine la timpul prezent, al maturitatii, prin unele

comentarii si autoaprecieri.

Actiunea se deruleaza alert, pentru a mentine suspanul, iar secventele narative sunt dispuse

cronologic, prin inlantuire.

Conflictul consta in incercarea lui Hasanache si a fratilor lui de a-l atrage pe tanarul necugetat intr-o cursa, cu ajutorul fetei, spre a-l ucide si a-l jefui. Tanarul este salvat de iubirea tigancusei, dar intaplarea

il schimba definitiv: pierde un ochi si ramane cu regretul provocat de propria nechibzuinta.

Limbajul naratorului valorifica registrul popular,arhaic (mazili) si regional (ima, ro).

Limbajul personajelor indica diferenta sociala dintre capitan si ceata lui Hasanache.

Constructia personajelor principale valorifica antitezele. Personajele sunt caracterizate in mod

direct, de narator, si indirect, prin fapte,limbaj,comportament,gesturi,vestimentatie,statul social.

Momentele subiectului evidentiaza tema-iubirea tragica dintre Neculai Isac si tigancusa Marga.

Intr-o toamna, tanarul Neculai Isac duce vinuri in tinutul Sucevei si face popas la Hanu Ancutei

(expozitiunea). Plimbandu-se calare pe malul raului Moldova, intalneste un grup de tigani care se scalda.

E intampinat de Hasanache, un batran cersetor, care o alunga fara succes din calea boierului pe Marga, otigancusa de optsprezece ani. Frumusetea ei il tulbur pe Neculai si le da celor doi cate un ban de argint(intriga).

Fata il cauta la han a doua zi pentru a-i arata ciubotelele cumparate cu banul primit. Apoi tinerii

petrec o noapte la fantana dintre plopi si isi promit o noua intalnire de dragoste la intoarcerea lui de laPacani, unde mergea sa-si vanda marfa. A doua intalnire la fantana are un final tragic. Indragostita, fata

ii marturiseste ca Hasanache o trimisese la han ca sa-l seduca, iar planul era ca tiganii sa-l jefuiasca si sa-l

omoare in acea noapte (desfasurarea actiunii).

Desi este constienta ca o vor ucide pentru ca i-a tradat, fata il avertizeaza, din dragoste, asupra

pericolului. Tanarul fuge calare, scapa cu viata, dar o prjin aruncata de urmaritori ii scoate un ochi

(punctul culminant).Insotit cu fclii de cruii de la han care auzisera strigatele sale, revine la fantana dintreplopi,unde sangele proaspat de pe colacul de piatra este semnul ca fata fusese ucisa pentru tradare si

aruncata in fantana (deznodamantul).

In opinia mea, in povestirea Fantana dintre plopi, personajele sunt construite in antiteza.Raportul initial dintre indragostiti, din plan social, se inverseaza in plan moral: nechibzuinta barbatului, in

opozitie cu iubirea sincera si curajul feticanei.Tanarul Neculai Isac este vrednic si bogat, dar nestatornic si nechibzuit. In schimb, frumoasa

Marga, o fetiscana de optsprezece ani, o tigancusa, are o conditie umila, dar se dovedeste capabila degestul nobil al sacrificiului din iubire, incat devine eroina tragica a acestei intamplari.

Fiind o povestire Fantana dintre plopi este o naratiune subiectivizata, o relatare din unghiulpovestitorului, implicat ca protagonist al intamplarii, care se limiteaza la evocarea unui singur fapt epic, o

tragica intamplare de dragoste din tinerete, de fapt o initiere ratata. Povestirea are caracter etic, exemplar.