de

Magna\ii din Hong Kong au împreun[ o avere de 135 de miliarde de dolari

Magna\ii din Hong Kong auîmpreună o avere de 135 demiliarde de dolari, alimentată înmare parte de investi\iile în Chinacontinentală ;i aflată în cre;tere,scrie revista americană Forbes.

Cele mai bogate 40 depersoane de pe insulă ;i-aucrescut averea cu 82 de miliardede dolari în 2009, datorită uneicre;teri a pie\elor financiare ;i acre;terii rapide a pre\urilor dinsectorul imobiliar în Hong Kong;i în China. 24 dintre cele 40 depersoane care figurează pe listă;i-au sporit averile cu cel pu\in50% în ultimul an.

Cel mai bogat om de afaceri,

Li Ka-shing, în vârstă de 81 deani, proprietarul imperiuluiCheung Kong Holdings, î;ipăstrează avansul de 21,3miliarde de dolari, potrivit listeianuale a principalelor averi,stabilită de Forbes. A doua pozi\ieîi revine lui Lee Shau-kee, învârstă de 82 de ani, care conduceHenderson Land (19 miliarde dedolari). Apoi urmează imperiulfamilial imobiliar Kwok (17miliarde de dolari) ;i magna\iiCheng Ty-tung (;apte miliarde);i Joseph Lau (;ase miliarde).

La Macao, Stanley Ho, învârstă de 88 de ani, se află pe a 17-a pozi\ie (2,1 miliarde).

Voronin a p[strat pa;apoartul diplomatic

Mugur is[rescu are cel mai bun job din România

Fostul pre;edinte VladimirVoronin ;i so\ia sa, TaisiaVoronin, nu au returnatpa;apoartele diplomatice pe carele au în folosin\ă, a anun\atministrul de externe al R.Moldova, Iurie Leancă. El aprecizat că so\ii Voronin au maimulte pa;apoarte, dar au dreptulla doar unul. La începutul luniiianuarie, premierul Vlad Filat aanun\at că fo;tii responsabili ai

regimului de la Chi;inău care ;i-au părăsit  func\iile nu vor maicircula fără vize în mai multe \ări ;inu vor putea folosi pa;aportuldiplomatic nici în alte scopuri.Premierul Filat a cerut anulareaactelor speciale care au rămas lafo;tii deputa\i, mini;tri sau al\ifunc\ionari. Ministrul Leancă adeclarat atunci că fosta guvernarecomunistă a comis încălcări gravea legii pa;apoartelor.

Guvernatorul BNR, MugurIsărescu, are cel mai bun job dinRomânia, potrivit unui sondajrealizat în rândul a circa 40 deconsultan\i ;i ;efi de firme HR depe pia\a locală. Pe următoareledouă locuri se află prezentatoareaTV Andreea Esca ;i cei doirealizatori ai emisiunii “CronicaCârcota;ilor”, :erban Huidu ;iMihai Găinu;ă. Criteriile care austat la baza identificării celui maibun job din România au fost< 1)veniturile totale - salariu pluscompensa\ii de natură financiară;i non-financiară, 2) notorietatea,3) con\inutul jobului, 4) distrac\iala job, 5) independen\ă -libertatela locul de muncă, 6) timpul liber,7) impactul social al jobului ;i 8)nivelul de life-style al jobului.

Principalele atuuri ale jobuluilui Isărescu sunt< notorietatea,

impactul social, veniturile,continuitatea pe post,independen\a, expunerea redusăla risc. Guvernatorul puncteazămai pu\in la criteriile timp liber;i distrac\ie la job.

Cubanezii ;i-auf[cut p[pu;aneagr[ uria;[

Păpu;a neagră uria;ă,"dedicată tuturor copiilor haitienicare au pierdut totul" în urmaseismului din 12 ianuarie, a fostinstalată cu ajutorul unei macaraleîn Pia\a muncitorilor dinCamaguey - ora; situat la circa 530de kilometri de Havana - în fa\aunui public numeros, a explicatcoordonatoarea grupului de 13artizani. Îmbrăcată într-o rochietradi\ională în culorile drapeluluicubanez - albastru, ro;u ;i alb -păpu;a Leonor a fostconfec\ionată într-o perioadă denouă luni, din bucă\i de stofă pusepe un schelet metalic. "Am făcut-o pentru a doborî recordulGuinness" de\inut de păpu;aPepona din Argentina, care a avuto înăl\ime de 13 metri, a spus ea.

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

A;ezarea a fost ras[ de pe suprafa\a p[m]ntului la `nceputul anilor1970 de c[tre regimul comunist, iar pe oameni i-au obligat s[ plece care`ncotro. Cei din familia Z[n[can Ioan, originari din Nov[ceni, locuiescazi `n Baba Novac, dar g]ndul le zboar[ mereu spre s[tucul unde s-aun[scut. Z[n[can Ioan este un om t]n[r ;i `n putere, iar noi l-am `nt]lnitluni diminea\a ̀ n fa\a casei sale din Baba Novac, ̀ n timp ce ̀ ;i tran;a porculproasp[t t[iat. A fost poate norocul truditorului s[-l poat] `nt]lni chiarpe omul care era cel mai competent s[ vorbeasc[ despre fostul s[tuc< "Eum-am n[scut ̀ n acel sat, la care m[ g]ndesc mereu cu nostalgie. |in minte;i unde era `n Baba Novac tabla cu denumirea a;ez[rii.”

Din satul nov[ceni (ZLOTiR) au mai r[mas doarc]teva morminte

“O dramă a femeilor din satele Spaniei”- așa sună subtitlul piesei lui Federico GarciaLorca. Avea să fie ultima operă a poetului șidramaturgului spaniol, ucis după numaidouă luni de la încheierea ei, în turbulențelede la începutul războiului civil, în 1936. Ceicare vor fi prezenți vor avea ce învăța desprefemei și despre dragostea așa cum ar trebuisă fie și nu este.

Pagina 4

Duminic[ 7 februarie 2010 Anul VIII Nr. 372

Cristian Enache mo;tene;te talentul mameisale Maria Tripon

“Casa Bernardeialba”, sau despre patimilesufletuluifeminin

Pagina 6

Pagina 7

Familia Muhi, veche de 400 de ani, aconstruit palatul de pe str. Crasna `n 1910

Placa skateboard, nouamod[ care a cucerit ;is[tm[renii

Boc vrea s[ interzic[rapid consumul de plantehalucinogene

Pagina 6 Pagina 2

Satu Mare, favorizat `n perioada 1923-1925 cu construirea de ;coli

Pagina 8

Miss america 2010< o student[ de 22 de ani

Pagina 3

Cea mai frumoasă femeie din Americaare 22 de ani ; i este studentă lajurnalism. Fosta Miss Virginia a uimitaudien\a, în afara frumuse\ii exotice, cuvocea ei ;i maturitatea ei. Ea ;i-a primitcoroana de Miss America ;i premiul deaproape 18.000 de dolari într-oceremonie organizată la Las Vegas.

Pagina 11

Vasile Venig a `nv[\at la 80 de anis[ prelucreze poze pe calculatorVasile Venig Laszlo ne-a m[rturisit c[ primuls[u aparat de fotografiat a fost Ljubitel, celcare folosea film de 6x6 cm. Ani lar]nd a lucrat cu acest aparat. Aimortalizat pe film mii deimagini pe care apoi le-astudiat cu mult[ aten\ie. Nutoate erau demne de adeveni fotografiivaloroase.

Pagina 5

EVENIMENTELE S~PT~MÂNII

m

2 Informa\ia de Duminic[/7 februarie 2010

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[, Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-735195.

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. Culturii nr. 5, Baia Mare

Telefon< 0262/212020.e-mail< informatia@mail.multinet.ro

ISSN 1222-

www.informatia-zilei.ro

Luni Joi

Adrian Năstase se opune modificăriiStatutului în sensul introducerii votuluipe listă la conducerea partidului.Pre;edintele Consiliului Na\ional al PSDeste de părere că adoptarea votului pelistă la conducerea partidului  ar puteacrea premisele unei scindări. "La începutam fost mai curând favorabil uneiformule de mo\iune. Acum în\eleg că s-ar pune problema unei mo\iunisimplificate în care să fie vorba doar depersoane, fără să se adauge ;i idei. Lucrulăsta mi s-ar părea gre;it pentru că arduce la o dezbatere despre persoane", aarătat Năstase. ""Mă gândesc însă că,pentru situa\ia actuală a partidului, amerge cu liste blocate - cu două falangecare se înfruntă ;i una câ;tigă ;i ia totul,iar cealaltă pierde - s-ar putea crea ni;teresentimente în timp, iar pe de altă partes-ar putea crea premisele pentru - nuspun neapărat scindare - dar pentruefecte pe care să nu le putem opri.", asubliniat Năstase. Una dintre cele maiimportante propuneri de modificare aStatutului este ca func\iile de conducerela nivel na\ional să fie alese în bloc, caechipă propusă de cel ales pre;edinte.

Uninominalul în două tururiar obliga PNL la o alian\[ cu PSD sau PDL

Liderul deputa\ilor PSD, ViorelHrebenciuc, a declarat că, dacă semodifică legea electorală, PNL ar puteasă dispară din Parlament. "Dacă, deexemplu, luăm a anumită decizie, PNLpoate să dispară din Parlament. PNL este

în momentul de fa\ă în această situa\ie.O schimbare de lege electorală într-unanumit sens îl face să dispară", a declaratHrebenciuc. "Noi când am făcut aceastălege a uninominalului cu accente depropor\ionalitate, într-adevăr, amnegociat cu cei de la PNL, iar modul dedistribuire a fost făcut în a;a fel încât săavantajeze partidele care sunt pe locul 2sau 3 în sondaje. Practic PNL are în plus40 de parlamentari", a explicatHrebenciuc.

Filialele PDL au suficient[influen\[

Prim-vicepre;edintele PDL AdrieanVideanu sus\ine că pre;edin\iiorganiza\iilor jude\ene au influen\ăsuficientă în procesul decizional intern,prin atribu\iile actuale ale ColegiuluiDirector. "Teritoriul are o decizie foarteimportantă în interiorul partidului.Colegiul Director are decizie totală legatăde func\ionarea partidului. Lideriiorganiza\iilor jude\ene au suficientăputere în momentul de fa\ă".

Mar\i

Premierul Emil Boc le-a prezentatmar\i deputa\ilor priorită\ile legislativeale Guvernului, men\ionând Legearesponsabilită\ii fiscale, Legea educa\ieina\ionale, aplicarea rezultatelorreferendumului, codurile de procedură;i adoptarea Legii minorită\ilorna\ionale.

Discursul lui Boc a st]rnit polemici.Liderul deputa\ilor PNL, Călin PopescuTăriceanu, a catalogat declara\iapremierului drept "un simplu exerci\iuretoric", criticând "lipsa măsurilorconcrete de combatere a crizei", dar ;iracolarea de către PDL a unorparlamentari, "ca reformă politică".Deputatul a sus\inut că măsurile socialeanun\ate de Boc ar fi salutare dacăGuvernul ar avea bani pentru a le sus\ine,însă în lipsa fondurilor acestea "sunt maibune pentru propagandă decât pentrua-i sus\ine cu adevărat pe cei afecta\i decriză". La r]ndul s[u, deputatul PSDCristian Dumitrescu l-a criticat pepremier pentru discursul \inut, pe motivcă acesta nu a vorbit de criză, ci aprezentat mesajul politic al PDL. "Nusunte\i pre;edintele \ării să prezenta\imesaje Parlamentului", i-a transmisR[dulescu lui Boc.

Liderul deputa\ilor PNL, CălinPopescu Tăriceanu, a vorbit mar\i, încontextul discu\iilor privind reformareastatului, despre necesitatea ridicăriiimunită\ii func\iei preziden\iale, dar ;idespre audierea de către Parlament acelor numi\i în func\ii de către ;efulstatului.

Ideea ca pre;edintele să nu mai aibăniciun fel de imunitate a fost avansată în2008 ;i de pre;edintele PSD, MirceaGeoană, dar ;i de către pre;edintele CNal PSD, Adrian Năstase. "Eliminareaimunită\ilor va trebui discutată în modechilibrat ;i la rece. Va trebui să vedemcum egalizăm mecanismele deimunitate, pentru că unii demnitari auimunitate absolută. De exemplu,pre;edintele României, dacă se urcă băutla volan ;i accidentează un copil petrecerea de pietoni, nu răspunde deniciun fel în fa\a justi\iei, ceea ce nu seîntâmplă cu parlamentari ;iminiștri", spunea Năstase.

Boc< Actualul sistem electoralnu este eficient

Premierul Emil Boc a declarat că

actualul sistem electoral nu este eficient,deoarece a trimis în Parlament candida\icare au ie;it pe locul doi sau trei în urmaalegerilor.

"Cert este că actualul sistem electoralnu este eficient din perspectivareprezentării cetă\enilor. Un sistemelectoral trebuie să reprezinte intereseleacelora care votează ;i cei care au maimulte voturi trebuie să fie ale;i îndetrimentul acelora care au mai pu\inevoturi", a declarat Emil Boc.

"Actualul sistem, ;ti\i bine, că, dinnefericire, a trimis oameni care nu aucâ;tigat colegii uninominale, de pe locultrei, de pe locul doi, în detrimentul celorcare au câ;tigat în ParlamentulRomâniei, ori asta nu este forma bună ademocra\iei", a continuat primul-ministru. El a afirmat că nu poate da unrăspuns referitor la noua formă asistemului de vot, acest lucru trebuinddiscutat împreună cu toate for\elepolitice.

Pe de altă parte, secretarul general alPDL, Vasile Blaga, s-a declaratun  partizan al modificării Legiielectorale, astfel încât persoana careob\ine cele mai multe voturi într-uncolegiu să fie desemnată parlamentar.

Liderii PSD s-au reunit joi în cadrulConsiliului Na\ional pentru a oficializadata congresului convenită pentru 20februarie, dar ;i pentru a analiza rezultatulalegerilor preziden\iale pierdute de echipalui Mircea Geoană, precum ;i uneleaspecte care privesc modificarea statutuluiPSD. Dezbaterile au fost lungi, oficial `ncursa pentru pre;edin\ia PSD s-au ̀ nscrisMircea Geoan[, Adrian N[stase ;i CristianDiaconescu, dar p]n[ la congres ar puteaap[rea ;i al\ii. Ion Iliescu a avut un discursextrem dur la adresa PSD ;i a festivismelordin partid. Pre;edintele de onoare al PSDa declarat, înainte de ;edin\a ConsiliuluiNa\ional, că mai importante decâtcandidaturile sunt liniile directoare sprecare merge partidul, iar "mi;cula\iile" ;icompeti\ia dintre grupuri sunt ucigătoarepentru PSD. Liderul deputa\ilor PSD,Viorel Hrebenciuc, a renun\at să maicitească analiza alegerilor preziden\iale,motivând că atmosfera de la ;edin\a CNeste "destul de tensionată", ;i a adăugat căPSD nu are în acest moment nevoie desânge sau să fie dezgropată securearăzboiului. Spiritele s-au încins u;or pefinalul Consiliului Na\ional al PSD acolo

unde primarul din Voluntari, FlorinPandele, a înfuriat o parte a sălii. DacăMarian Vanghelie candidează la un WCpublic, acolo candidez. Pandele mergedupă Vanghelie”, a spus acesta, care are unduel mai vechi cu edilul sectorului 5, celcare a preluat ;efia organiza\iei PSD Ilfov,după debarcarea lui Gabriel Oprea dinfruntea acesteia.

Iliescu< PSD a irosit mult timpîn conspira\ii

Ion Iliescu a declarat că va reflectadacă mai e nevoie să existe prin Statutfunc\ia sa, arătând că el nu are nevoie defunc\ii ;i că cine îl respectă o face pentrupersoana lui. Iliescu a sus\inut că PSDtrebuie să se delimiteze de eticheta decontinuator al comuni;tilor ;i a criticatadoptarea unui discurs "cvasi-neo-liberal"de către pesedi;ti în ultimii ani, dar ;i"luptele intestine ;i conspira\iile de culise".Iliescu a criticat întâlnirile unor lideri aipartidului la unele restaurante sau hoteluri;i a arătat că trebuie eliminate promovările"pe interese de grup, de ga;că".

Vineri

Miercuri

Vicepre;edintele demisionar al PCMTokes Andras a declarat că, dacă în acestmoment ar fi acordată autonomiateritorială, maghiarii nu ar fi pregăti\ipentru aceasta ;i "nu ar ;ti ce să facă".Tokes Andras a spus că popula\ia nu estecon;tientă de puterea sa de decizie. El asubliniat că, în mod normal, popula\ia estecea care trebuie să î;i exprime interesele,iar partidele să lupte pentru ele, ;i nuinvers, cum se întâmplă în prezent. "Dacăprintr-o minune s-ar acorda maghiarilorautonomie teritorială ;i fel de fel destructuri autonome, cred că maghiarimeanu ar putea să ;tie ce să facă. Fiindcă, înprimul rând, popula\ia ar trebui să î;irecapete acea proprietate de a putea să se

autoguverneze, iar lupta aceasta politicăprin care trece în ultimii ani maghiarimeao conduce mai aproape de acest scop", aspus Tokes. Consiliul Na\ional alMaghiarilor din Transilvania ;i-a propusca prin metode civice să contribuie lacon;tientizarea popula\iei asupra puteriide decizie pe care o are. Vicepre;edintelePartidului Civic Maghiar Tokes Andras adeclarat că a demisionat din func\ie,reclamând că PCM a început să secomporte "antidemocratic" înainte deturul al doilea al preziden\ialelor.

LiderulUDMR, Marko Bela, a declaratcă Legea privind Statutul minorită\ilorna\ionale ar trebui să fie adoptată deParlament în această sesiune.

Premierul Emil Boc a cerutministrului Sănătă\ii să finalizeze în regimde urgen\ă un act normativ privindinterzicerea consumului de produseetnobotanice cu efect halucinogen,indiferent dacă există sau nu un aviz alComisiei Europene, arătând cădistribuirea acestor substan\e provoacănumeroase decese printre tineri. Cerereaa fost adresată în ;edin\a Guvernului,premierul cerând ministrului Sănătă\ii săprezinte Cabinetului un astfel de actnormativ în ;edin\a de săptămâna viitoare."A; vrea să mergem în regim de maximăurgen\ă, indiferent dacă există sau nu unaviz al Comisiei Europene, pentruinterzicerea plantelor etnobotanice, care

din nefericire au un efect devastator latineri ;i chiar s-au soldat cu pierderi devie\i în rândul adolescen\ilor. Cred cătrebuie să punem piciorul în prag cât mairepede. De aceea, pe miercuri, dacă sepoate, domnule ministru, ;tiu că lucra\i deceva timp la actul normativ, nu maia;tepta\i niciun alt aviz, haide\i să-ladoptăm, pentru că o via\ă este maiimportantă decât orice aviz", i-a spuspremierul ministrului Sănătă\ii. ȘefulGuvernului a mai arătat că MinisterulSănătă\ii ;i MAI trebuie să analizeze foarteserios problema drogurilor, atât a celorclasice, cât ;i a noilor plante halucinogene,apreciind că drogurile devin " un fenomencare pare să fi scăpat de sub control".

Oficial `n cursa pentru ;efia PSD s-au`nscris< Geoan[, N[stase ;i Diaconescu

“Dac[ s-ar acorda autonomie teritorial[,maghiarii nu ar ;ti ce s[ fac[“

Boc vrea s[ interzic[ rapid consumul de plante halucinogene

Pre;edintele Cartel Alfa, BogdanHossu, spune că propunerea Agen\ieiNa\ionale de Integritate ca liderii desindicat să-;i depună declara\ia de avereeste "o abera\ie”, pentru că institu\ia s-acreat pentru "verificarea persoanelor caredecid ;i lucrează cu banul public, pentrua elimina corup\ia".

"Prin legea sindicală se interzice cademnitarii publici să facă parte dinsindicate, pe când acum ni se spune< ;ti\i,sunte\i asimila\i demnitarilor publici. Nune deranjează publicitatea averii, ciîncercarea de manipulare a conducerilororganiza\iilor sindicale prin amenin\areacu DNA-ul. Este curios că acest lucruapare exact când este criză ;i mi;careasindicală este singurul opozant laproblemele cu care suntem confrunta\i”, adeclarat vineri liderul Cartel Alfa.

Pe de altă parte, Bogdan Hossuprecizează că, în cadrul confedera\iei pecare o conduce, există deja, dinainte deapari\ia ANI, obliga\ia ca orice persoanăcare candidează să-;i facă publicădeclara\ia de avere. De asemenea, la finalulmandatului, liderii Cartel Alfa î;i

actualizează declara\ia, iar "Comisia deCenzori are sarcina să facă verificări”.

Întrebat despre averea personală,Bogdan Hossu a spus că de\ine douăapartamente, unul de patru camere ;i altulde două, ;i că va mai mo;teni, probabil,"10 hectare de teren agricol".

Pogea, în incompatibilitate

Fostul ministru al Finan\elor,Gheorghe Pogea, s-a aflat în stare deincompatibilitate între 22 decembrie 2008;i 26 februarie 2009, interval în care ade\inut simultan func\ia de ministru ;ipe cea de administrator la Titan Mar SRL,informează un comunicat remis vineri deANI. ANI precizează că s-a sesizat dinoficiu, în urma publicării mai multorarticole de presă care semnalau posibilanerespectare a regimului juridic alincompatibilită\ilor. ANI precizeaz[ căPogea a fost în;tiin\at despre declan;areaprocedurii de verificare, dar că acesta nua făcut uz până acum de drepturile de a fiasistat sau reprezentat de avocat sau de aprezenta elemente justificative. 

Liderii de sindicat refuz[ s[-;i fac[public[ averea

Alegerea `n bloc a conducerii PSD va provoca scindareapartidului, zice N[stase

T[riceanu propune ridicarea imunit[\ii preziden\iale

S]mb[t[

ISTORIE

Familia Muhi, veche de 400 de ani, aconstruit palatul de pe str. Crasna `n 1910

7 februarie 2010/Informa\ia de Duminic[ 3

Pentru cei care au auzit dePalatul Muhi va p[rea interesants[ afle ;i despre istoria lui, iarcei care `nc[ nu cunoscmonumentul (recunoscut oficialde Ministerul Culturii) acum voravea posibilitatea de a descopericeva nou. V[ facem a;adarcuno;tin\[ cu o familie cur[d[cini de 400 de ani.

Am reu;it s[ contact[m unmo;tenitor al familiei, pe domnulMuhi Miklos, nepotul lui MuhiSandor, fratele lui Dr. MuhiZsigmond (n. 1867) - cel care aconstruit palatul. ~n prima zi domnulMuhi Miklos ̀ ;i face timp pentru a nepovesti ceea ce nicio carte istoric[ dela muzeu nu a scris p]n[ `n prezent.De la prima vedere d]nsul paresociabil ;i foarte modest ;i aceast[impresie nu se schimb[ nici peparcurs.

De la `nceput men\ioneaz[ c[ elnu vrea “publicitate” nici pentrufamilie, nici pentru cl[dire, ci pur ;isimplu consider[ c[ familia lui merit[s[ nu fie dat[ uit[rii.

A;adar, ne d[ de `n\eles c[ putems[-l ̀ ntreb[m orice. Desigur am luat-o de la cap[t ;i am `ntrebat c]te cevadespre istoria familiei, apoi despreacea construc\ie care azi se nume;te“Palatul Muhi”.

Muhi Zsigmond a construitpalatul `ntre 1905 - 1910

Invitatul `ncepe prin a povestidespre casa `n care a tr[it Dr. MuhiZsigmond, pe care chiar el aconstruit-o, despre casa de pe col\ulstr[zii , unde acum sunt spa\i icomerciale ;i un hotel> iar mai apoivorbim despre palat, care de la bun`nceput era destinat spre a fi dat `nchirie.

Despre Muhi Zsigmond afl[m c[de meserie a fost medic ;i c[ aveacabinetul chiar la el acas[ (casa fiindsituat[ `n zona Pie\ei EroilorRevolu\iei, strada :tefan cel Mare) ;ic[ ani la r]nd a lucrat ;i la SpitalulMunicipal (azi Spitalul Jude\ean nr.2 “Luko Bela” sau mul\i `l ;tiu subnumele de Spitalul vechi). De;idovezi clare nu sunt, familia spune c[acesta era `ntr-o vreme chiardirectorul unit[\ii.

Tot de la rudenii af l[m c[doctorul a `nceput construc\iapalatului ̀ n vremea ̀ n care intrase ̀ nposesia fabricii de c[r[mizi (situat[pe-atunci la ie;ire din ora;, de la Pia\ade Vechituri ̀ n jos, pe strada Rodnei).Dup[ amintirile familiei, Dr. MuhiZsigmond a cump[rat fabrica, `ns[pe vremea aceea nu se vindea preabine c[r[mida, fapt pentru care adecis s[ investeasc[ `n construc\ii, ;ia ̀ nceput s[ construiasc[. La ̀ nceputcl[direa de pe col\, din Pia\a EroilorRevolu\iei, pe care a destinat-ospa\iilor comerciale, apoi PalatulMuhi.

Urma;ii sus\in c[ perioada ̀ n carecl[direa a fost ̀ n[l\at[ este 1905-1910,nici mai devreme, nici mai t]rziu,chiar dac[ oficial se spune c[ este unedificiu ridicat ̀ n secolul XIX. Adresaoficial[ azi este strada Crasna nr. 1.Palatul este de fapt o cas[ ce con\ineape vremea respectiv[ 32 deapartamente.

Doctorul Muhi ;i so\ia Ilonanu au avut copii

La `nceputul secolului XX, MuhiZsigmond era unul din cei mai boga\is[tm[reni, fiind `n top 10 s[tm[reniboga\i. Acesta era c[s[torit cu GulatsyIlona, `ns[ nu aveau copii.

Pe vremea respectiv[ b[rba\iiobi;nuiau s[ dea vina pe femei ;ipoate c[ `n acest caz chiar a;a era,deoarece mul\i ani la r]nd circulauzvonuri conform c[rora Muhi ar fiavut rela\ii intime cu o femeie dinNisipeni, sat `n care acesta aveac]teva hectare de p[m]nt.

Aceast[ teorie a pornit de la ideeac[ dup[ moartea acestuia a ap[rut unb[iat care sem[na foarte bine cu el.Nu acesta e singurul zvon `ns[, `n1944 cumnata lui (so\ia fratelui s[u,Sandor) a fost c[utat[ de un preotdin Csenger (din Ungaria), care avenit spun]nd c[ a fost contactat deun om s[rac, care afirma c[ este fiullui Zsigmond ;i solicita ca familia s[-l ajute financiar.

Deoarece acest lucru s-a`nt]mplat `n perioada primuluiR[zboi Mondial, leg[turile s-aupierdut, iar individul nu a mai ap[rut.

Dup[ moartea lui, Ilona av]ndut toat[ averea

Revenind la so\ia mo;ierului,rudele spun c[ aceasta a fost o femeienesuferit[, antipatic[ cum s-ar spuneazi, cu un caracter dominator. C]nddoctorul Muhi a decedat (`n 1923),so\ia lui a mo;tenit aproape totul< oparte din spa\iile comerciale din Pia\aEroii Revolu\iei, casa `n care locuiau;i Palatul, restul fiind `mp[r\it `ntreceilal\i trei fra\i.

O bun[ parte din casa de pe col\`ns[ i-a revenit nepotului s[u, fiulfratelui s[u, Sandor. V[duva a v]nduttoat[ mo;tenirea ce i-a revenit ;i aplecat la Budapesta, iar din c]te se;tie s-a m[ritat din nou cu un altbog[ta;.

Palatul Muhi de azi este `ncontinuare locuit

~n prezent, locul de veci al familieise afl[ `n cimitirul vechi de pe stradaRodnei. ~n via\[, din genera\iamo;ierului, sunt cei 3 nepo\i ai luiMuhi Sandor, fratele s[u, din care 2b[ie\i, Miklos ;i Sandor, tr[iesc laSatu Mare, ;i o fat[, Zsuzsanna, laOradea (ace;tia reprezint[ genera\iaa treia), cei 4 copii pe care ̀ i au ̀ n total;i copiii acestora reprezent]nd apatra, respectiv a cincea genera\ie.De ceilal\i doi fra\i ai lui Zsigmond;i Sandor nu se cunosc informa\ii.

Despre apartamentele din PalatulMuhi mai spunem c[ ;i `n prezentservesc ca spa\ii imobiliare, tr[ind 31de familii `n asocia\ia de proprietari(de;i ini\ial au fost 32 de ̀ nc[peri). Dela construc\ie s-au `mplinit deja 100de ani ;i singura schimbare major[este doar `n col\ul cl[dirii, unde numai exist[ scar[ de intrare `n imobil,ci un magazin alimentar, ca ;i faptulc[ geamurile au fost `nlocuite cutermopane (ceea ce conform legiiprotec\iei monumentelor istorice nueste legal).

Gabriela Pu;ca;iu

MuhiZsigmond ;iso\ia GulatsyIlona

MuhiSandor

MuhiMiklos

Palatul Muhi `n

perioada interbelic[

La ̀ nceputul secolului XX, Muhi Zsigmond era unul din cei mai boga\i s[tm[reni, fiind ̀ n top10 s[tm[reni boga\i. Acesta era c[s[torit cu Gulatsy Ilona, `ns[ nu aveau copii.

LOCALE

Din satul Nov[ceni (ZLOTIR) aumai r[mas doar c]teva morminte

4 Informa\ia de Duminic[/7 februarie 2010

“:ti\i, acolo la 3 km de BabaNovac, dup[ ce treci de balt[, maiera c]ndva un s[tuc. Din el nu aumai r[mas dec]t c]tevamorminte. Noi am umblat peacolo pe vremea c]nd eramv]n[tor activ. V-am spus de satpentru c[ ;tiu c[ v[ `ntereseaz[astfel de subiecte, despre a;ez[riuitate de lume”, ne-a spusAlexandru Penzes din Satu Mare,unul dintre cititorii fideli aiziarului nostru.

Zlotir - numele vechi alsatului

Numai c[ despre s[tucul de carene-a vorbit fostul v]n[tor pu\ini `;imai aduc aminte, chiar ;i `n BabaNovac.

Naghi Alexandru este "sf[tul"bisericii din sat ;i el a fost primul omdin localitate pe care l-am `ntrebatdespre a;ezarea cu pricina< "Satul acelaavea chiar dou[ denumiri. Unii `ispuneau Zlotir, iar al\ii Nov[ceni.Zlotir era numele care s-a dat satuluipe vremea austro-ungarilor, apoi dup[1944 s[tucul a devenit Nov[ceni. Eua;a ;tiu c[ acolo mai sunt doar c]tevamorminte, pentru c[ toate casele aufost stricate, iar oamenii s-au mutat cuto\ii `n alte locuri.

Acolo `n Zlotir nu pute\i s[ajunge\i pentru c[ nu ave\i cum.Drumul ar fi dinspre biseric[ tot`nainte, dar degeaba a\i porni `ncolopentru c[ nu pute\i ajunge dec]t p]n[la balt[. De acolo eventual pe jos,pentru c[ tractoarele au stricat `ntoamn[ toate drumurile. Dar eu nu;tiu de ce a\i mai merge p]n[ acolo, c[nu ve\i mai g[si pe nimeni".

Drumul spre Zlotir este impracticabil

Drumul ar[tat de sf[tul bisericiinu p[rea stricat de la biseric[ `ncolo;i nici mai lung de 3 km, dup[ cum ne-a explicat Naghi Alexandru. Dar, odat[trecuți de balt[, ne-am dat seamarepede c[ nu putem merge mai ̀ ncolocu ma;ina. Drumul de p[m]nt, plin deochiuri de ghea\[, ar fi fost greu deparcurs chiar ;i de un jeep "4 ori 4".A;a c[ de la grajdurile fostului CAPam f[cut cale `ntoars[, cu g]ndul s[mai afl[m lucruri despre Zlotir de laoamenii din Baba Novac.

Nu de alta, dar ̀ n satul Baba Novaclocuiesc ;i o parte dintre cei carec]ndva tr[iau ̀ n micul s[tuc Nov[ceni.

Satul a fost ras de pe suprafa\a p[m]ntului

A;ezarea a fost ras[ de pe suprafa\ap[m]ntului la ̀ nceputul anilor 1970 dec[tre regimul comunist, iar pe oamenii-au obligat s[ plece care `ncotro. Ceidin familia Z[n[can Ioan, originaridin Nov[ceni, locuiesc azi `n BabaNovac, dar g]ndul le zboar[ mereuspre s[tucul unde s-au n[scut, unde auavut toat[ agoniseala de o via\[.

Z[n[can Ioan este un om t]n[r ;i`n putere, iar noi l-am `nt]lnit lunidiminea\a `n fa\a casei sale din BabaNovac, `n timp ce `;i tran;a porculproasp[t t[iat. A fost poate norocultruditorului s[-l poat] ̀ nt]lni chiar peomul care era cel mai competent s[vorbeasc[ despre fostul s[tuc< "Eu m-

am n[scut `n acel sat, la care m[g]ndesc mereu cu nostalgie. |in minte;i unde era `n Baba Novac tabla cudenumirea a;ez[rii< Nov[ceni. Se scriape tabl[ ;i distan\a de 3 km p]n[ ̀ n sat.

O parte din locuitori s-au mutat laBaia Mare ;i s-au angajat la min[.

Erau pe vremea aceea `n sat vreo50 de case ;i copii mul\i carefrecventam ;coala din Baba Novac.Drum nu era ca lumea, ;i umblam la;coal[ pe marginea ;an\urilor. ~n satnu era nici curent. ~n loc s[ ne fac[drum ;i s[ ne introduc[ ̀ n case curent,comuni;tii au decis s[ desfiin\ezesatul. Oamenii nu au fost u;or deconvins, pentru c[ fiecare a \inut lac[suca lui. A;a c[ nu au vrut s[ plece,dar p]n[ la urm[ nu au avut ce face ;is-au conformat.

Unii dintre ei au fost direc\iona\ispre ora;ul Baia Mare, unde li s-auoferit locuri de munc[ ̀ n mine. Numaic[ nu to\i au rezistat acolo ;i s-au`mboln[vit. Unii primiser[ ̀ ntre timpapartamente ;i au r[mas, al\ii `ns[ s-au tras spre Baba Novac", relateaz[Z[n[can Ioan.

Baciu Z[n[can - ultimul mohican

"Bunicul meu, pe care ̀ l chema totZ[n[can Ioan, nu a plecat. A fostultimul mohican care a r[mas `n acelsat. Este ;i o legend[ adev[rat[ peseama lui, pe care cei din Baba Novaco ;tiu mul\i. Se spune c[ pe bunicul l-au dus la ora; cei din familia lui.Numai c[ el nu s-a putut adapta acolo;i s-a `ntors pe jos. Nu singur.

:i-a luat cu el ;i scroafa, cu care austr[b[tut pe jos distan\a dintre SatuMare ;i Nov[ceni. Casa lui a fostultima care a fost demolat[. Azi din

frumosul sat de odinioar[ nu au mair[mas dec]t c]teva morminte, acolounde de Lumina\ii cei vii se ̀ ntorc s[-;i pl]ng[ mor\ii. Mul\i au ;i p[m]ntmo;tenit `n zon[, dar drumul eimpracticabil".

Mama lui Z[n[can Ioan s-a n[scut;i a tr[it ;i ea o via\[ de om `n aceast[a;ezare. Ochii ̀ i lăcrimeaz[ ori de c]teori `;i aduce aminte de s[tucul ei ;itoate cele spuse de fiul ei au fostaprobate prin gesturi simple, prin`nclinarea capului. Spune ;i ea c[ ̀ n satultima cas[ r[mas[ `n picioare a fostcea a familiei sale, iar b[tr]nulZ[n[can a `ncurcat planurilecomuni;tilor pentru c[ nu a vrut s[ semute din casa lui.

Baciu Tulbure ;tie istoriasatului

Tulbure Gheorghe este unul dintrecei mai respecta\i om din sat ;i asta nunumai pentru c[ so\ia i-a fost c]ndvaprim[ri\[, dar ;i pentru c[ este un omharnic ;i cinstit<

"Cei care locuiau `n Nov[ceni aufost coloni;ti, veni\i din mai multezone ale \[rii, `n special din jude\ulCluj. De pild[ eu cunosc mai multefamilii care au venit la Nov[ceni dinCiucea. A;a ;tiu totu;i c[ «Z[n[canii»au ajuns `n Nov[ceni din zonaSupurului. B[tr]nul Z[n[can a avutni;te oi ;i ;i-a f[cut o cas[, apoi ;i al\iiau venit form]nd un sat de coloni;ti.:i `n Baba Novac a fost cam la fel.Adic[ o parte a satului este format[din coloni;ti, iar cealalt[ parte dinoameni care au lucrat c]ndva petoagurile grofilor.

Pe vremea grofilor i se spuneasatului Zlotir, iar eu cred c[ numelevine de la o moned[ folosit[ `n acele

vremuri. Satul avea pe vremuri chiar;i ;coal[, ce-i drept nu ;i biseric[. Apoipe oameni i-au mutat. Eu cred c[ ̀ nc[`n anii 1980 `n Nov[ceni mai erauc]teva case. Ultima a fost cea aZ[n[canilor. Pe vremea aceea BabaNovac era `nc[ o comun[, apoiprim[ria s-a mutat la Ardud".

Pe h[r\ile vechi mai aparedenumirea satului

Marius Duma, primarul dinArdud, nu ;tie prea multe de Nov[cenipentru c[ el nu a prins acele timpuri<"Vorbi\i cu baciu Tulbure, so\ul fosteiprim[ri\e din Baba Novac. El ;tie maimulte s[ v[ spun[ despre fostul s[tuc.Acesta mai apare pe h[r\ile cadastralevechi, iar cei din Baba Novac aup[m]nt acolo. Nu ;tiu exact c]nd s-adesfiin\at satul, dar oamenii `mivorbesc adesea despre el c]nd m[ duc`n Baba Novac", a spus primarul.

Am fi vrut s[ afl[m ;i mai multedespre satul cu dou[ denumiri, dincare nu au mai r[mas dec]t c]tevamorminte, uitate ;i ele, acolo ̀ n pustiu,la r[scruce de v]nturi. Pe internet ̀ ns[nu apare nicio informa\ie ̀ n acest sens.Singurul lucru care ne-ar fi fost c]t dec]t un indiciu pentru numele vechi ala;ez[rii era cuv]ntul zloty, cu referirela o veche moned[ polonez[.

Nimeni nu ;tie exact nici de cesatul a avut dou[ denumiri, a;a cumnimeni nu pricepe nici azi de ce atrebuit s[ dispar[ o a;ezare de pesuprafa\a p[m]ntului. Anii vor trece`ns[ `ncet, iar cu timpul existen\a ;iistoria satului vor fi date definitivuit[rii, dar asta numai dup[ plecareade pe ast[ lume a ultimilor nov[cenisau zlotireni...

Iosif |iproc

Familia Z[n[can, ultimii locuitori ai satului Nov[ceni

Potrivit Dic\ionaruluiExplicativ al Limbii Rom]ne,monografia este un studiu ;tiin\ificamplu asupra unui subiect anumit,tratat detaliat ;i multilateral.Cuv]ntul provine din fran\uzesculmonographie.

A;a cum rezult[ din defini\ie,monografia unei a;ez[ri surprinde o seriede aspecte de ordin istoric, geografic,lingvistic, cultural, tradi\ii, ocupa\ii alepopula\iei, personalit[\i ;.a. Existen\aacestor monografii constituie o adev[rat[oglind[ pentru popula\ie ;i `n specialpentru cei interesa\i asupra unor aspectepe care nu le cunosc, dar nici nu au accesdirect la ele ca urmare a existen\eidocumentelor `n arhive, dar ;i pentrugenera\iile viitoare care vor avea obliga\iade a completa aceste monografii. Elenecesit[ revizuiri periodice. Din c]te ;tim,sunt `nc[ multe comune `n careintelectualitatea local[ nu ;i-a propus s[realizeze asemenea studii. Potrivit unorinforma\ii pe care le de\inem, sunt `nlucru monografii precum< Apa, pe care oscrie profesorul Nicolae Pop, ;i S[tm[rel,`n curs de realizare de c[tre profesorulDinu Mure;an.

Muzeul Jude\ean Satu Mare, `ncolaborare cu Informa\ia Zilei, au elaboratmonografii pentru localit[\ile Turulung ;iTur\, a;ez[ri din a;a-numita zon[ Ugocea,iar alte monografii au fost realizate depersonalit[\i care provin din sau au lucrat`n a;ez[rile respective. ~n acest material nevom opri asupra unor scrieri de acest gendespre localit[\i de pe Valea Some;ului.

Pomi

~n urm[ cu aproape trei ani, profesoriiRozalia ;i Gheorghe Cosma au realizat olucrare de mari propor\ii intitulat["Comuna Pomi - str[veche vatr[rom]neasc[" ;i "Omagiu ...Pomi - 600 deani". A urmat apoi o carte scris[ de AnaVacarciuc intitulat[ "Deschide\i por\ileinimii". Ini\iativa acestor cadre didacticeeste bine receptat[ at]t ̀ n mediul local, c]t;i `n cel ;tiin\ific. Acestor dasc[li li s-aal[turat ;i Maria Talo;, care a contribuitla restituirea unor valori locale. ~n c[r\ilemai sus men\ionate se reg[sesc cu nume;i prenume c]teva mii de persoane ;ipersonalit[\i s[tm[rene pe profesii(inclusiv academicieni), pe perioade ;i pena\ionalit[\i.

Lip[u

Profesorul Alin Pop a devenit deja unnume ̀ n r]ndul personalit[\ilor culturaleale jude\ului care s-au implicat `nrealizarea unor monografii binestructurate ;i documentate cu mult[aplecare ;i cunoa;tere. ~n cursul anuluitrecut, profesorul Pop a lansat monografialocalit[\ii Lip[u, fiind intitulat[ "Lip[u la;ase secole de la atestare". La manifestareau participat scriitorul Aurel Pop,cercetătorul Viorel Câmpean, LucianCucuiet, directorul Arhivelor Na\ionale,filiala Satu Mare, autorul, doctor în ;tiin\ematematice, Ovidiu Pop de la ColegiulNa\ional “Mihai Eminescu”. Din parteaautorită\ilor locale au participat primarulAlexandru Domokos ;i viceprimarulIonel Iene. Sătenii au fost onora\i deprezen\a unor personalită\i cu func\iiimportante la nivel jude\ean.

Ro;iori

O lucrare interesant[ ;i cuprinz[toarea realizat ̀ n anii trecu\i col.(r) Vasile Rus,despre localitatea sa natal[ Ro;iori. ~naceast[ lucrare, autorul descrie cuam[nun\ime o serie de aspecte inedite,f[r[ a omite enumerarea unorpersonalit[\i locale. Asupra altormonografii, inclusiv cea a satului ValeaVinului ;i nu numai, scrise de oameniinimo;i, vom st[rui `n numerele viitoareale ziarului nostru.

Ioan Ani\a;

Monografiile, c[r\iscrise din suflet

A;ezarea a fost ras[ de pe suprafa\a p[m]ntului la `nceputul anilor 1970 de c[tre regimul comunist, iar peoameni i-au obligat s[ plece care `ncotro. Cei din familia Z[n[can Ioan, originari din Nov[ceni, locuiesc azi `nBaba Novac, dar g]ndul le zboar[ mereu spre s[tucul unde s-au n[scut, unde au avut toat[ agoniseala de o via\[.

HOBBY

Vasile Venig a ̀ nv[\at la 80 de anis[ prelucreze poze pe calculator

m

7 februarie 2010/Informa\ia de Duminic[ 5

Vasile Venig Laszlo s-a n[scutpe 3 noiembrie 1930, `n ora;ulT[;nad, `n familia unui miccomerciant, care de\inea opr[v[lie la domiciliu.

A urmat o parte din ;coal[ ̀ n ora;ulnatal. ~nc[ din clasele gimnaziale i-a fostdepistat talentul fa\[ de art[. L-a avut caprofesor de desen pe Keresztesi Samuel,cel care i-a ̀ ndrumat primii pa;i ̀ n acestdomeniu care l-a vr[jit. Avea pe atunci12-13 ani. Studiile primare au fosturmate de frecventarea unor ;coli laZal[u, Carei ;i Satu Mare. A ob\inutdiploma de tehnician `n industriaprelucr[rii lemnului. La v]rsta de 29 deani s-a c[s[torit, iar rodul iubirii a fosto fat[ ce la r]ndul s[u a adus pe lume treicopii. Activitatea profesional[ ;i-adesf[;urat-o la :coala Profesional[ dinCarei.

~nc[ de pe b[ncile ;colii ;i-amanifestat talentul `n desen, pestenivelul celorlal\i colegi. Cea mai maresatisfac\ie la vremea respectiv[ a fostpentru el atunci c]nd profesorul s[u dedesen a organizat o expozi\ie subgenericul "Talente `nn[scute". Printrelucr[rile expuse `n aceast[ expozi\ie s-au reg[sit ;i lucr[ri ale copilului peatunci Venig. Pe m[sur[ ce timpultrecea, adolescentul Venig a `nceput s[copieze o serie de tablouri realizate depictori celebri. Copiile le-a realizat lasolicitarea unor prieteni ;i cunoscu\i. ~;ipunea astfel ̀ n valoare calit[\ile de viitorartist. De-a lungul timpului a realizat c[simpla reproducere a unor lucr[ri deart[ nu-i un lucru suficient. Nu ̀ ;i puteamanifesta personalitatea ;i nici tr[irile.:i-a c[utat un alt domeniu ̀ n care puteas[ se implice ;i emo\ional. A optatpentru fotografie. Sim\ea c[ `i este undomeniu aproape de suflet ;i c[ este unspa\iu imens ̀ n care se poate exprima cumai mult[ acurate\e. Cuno;tin\eledob]ndite `n ale desenului i-au fost defolos `n anii ce au urmat, c]nd s-adedicat fotografiei.

A;a cum ne-a spus Vasile VenigLaszlo, primul s[u aparat de fotografiata fost Ljubitel, cel care folosea film lat de6 x 6 centimetri. Ani la r]nd a lucrat cuacest aparat. A imortalizat pe film mii deimagini pe care apoi le-a studiat cumult[ aten\ie. Nu toate erau demne dea deveni fotografii valoroase.

~n 1962 devine membru alAsocia\iei Arti;tilorFotografi din Rom]nia

A urmat apoi o alt[ perioad[ dinvia\a sa c]nd a intrat `n posesia unuiaparat de fotografiat "Certo six", tot cufilm lat. ~n anul 1961 acest aparat defotografiat era deja printre aparatele denivel mediu. Dep[;ea necesit[\ile unuiamator. De\inerea acestui aparat i-apermis s[ realizeze fotografii maipreten\ioase care s[-i dea mai mult[`ncredere ;i apoi s[ ias[ cu ele `n lume.N-au lipsit nici particip[rile la o serie deconcursuri tematice organizate la nivelna\ional de diverse publica\ii. Primeledin fotografiile premiate au fostintitulate "Iarna la vie", "Mere" ;.a.Primul model al viitorului artist fotografa fost fiica sa ;i a realizat fotografiaintitulat[ "Sezonul pepenilor".

Dup[ aceste ie;iri `n lumea bun[ afotografiei, Vasile Venig Laszlo a fostinvitat s[ se `nscrie `n anul 1962 `nAsocia\ia Arti;tilor Fotografi dinRom]nia, unde a primit carnetul cunum[rul 124. A participat apoi lanumeroase expozi\ii de profil organizatela T]rgu Mure;, Cluj-Napoca, Bra;ov,Timi;oara, Arad, Ia;i Sibiu, Bucure;ti,Oradea, Craiova, Miercurea Ciuc ;.a.

Particip[rile la o serie de expozi\ii i-audeschis noi perspective. Au urmat apoiani `n care a colaborat cu o serie depublica\ii centrale precum< Femeia,Flac[ra, Uj elet, Iumunkas ;.a.

Abia prin anul 1966 ;i-a pututamenaja un atelier vremelnic, dup[ ce ;i-a cump[rat un apartament cu treicamere. ~n baie ;i antreu ;i-a putut folosipropriile instrumente de prelucrare afilmelor ;i de realizare a fotografiilor.Toate activit[\ile p]n[ a ajunge lafotografia final[ - tehnica de laborator,developare, lustruire, retu;are, m[rit - le-a `nv[\at ca autodidact. Deja se sim\eamult mai sigur pe el ;i a participat laconcursuri cu lucr[ri precum<Campanie, Amurg, De gard[, Babele,Ora;ul Vechi, ~n poart[, Contrast ;.a. ~nanii c]t ;i-a perfec\ionat tehnicile delucru, actualul artist fotograf VasileVenig Laszlo nu ;i-a pus niciodat[problema s[ fac[ din pasiune un mijlocde a c];tiga bani. La insisten\ele so\ieisale, care a fost `nv[\[toare zeci de ani,a f[cut fotografii doar cu anumite ocaziila ;coal[.

Nu se consider[ un fotografprolific

Iat[ ce ne-a spus artistul fotograf<"Nu sunt tipul fotografului prolific, nicial reporterului. Mai `nt]i `mi elaboreztema, o desenez, caut locul, persoana,obiectul de care am nevoie ;i numaidup[ aceea fotografiez. Pentru mine esteimportant mesajul fotografiei, caprivitorul nu doar s[ se uite la ea, ci s[o ;i vad[. S[ nu necesite explica\ii. Titlulfotografiei este important pentru c[ `lorienteaz[ pe privitor `ntr-o direc\iebun[. Adesea titlul poate s[ lipseasc[.

Am o serie de fotografii undefolosesc acela;i portret, persoan[, form[de mai multe ori, dar fiecare elementeste a;ezat ̀ ntr-un alt mediu, ca urmarei se schimb[ rolul, se adapteaz[mesajului fotografiei respective."

~n anul 1976, artistul fotograf ob\inetitlul de "Artiste du FederationInternationale de L'art Photographique" (AFIAP). Ani la r]nd a condus Clubulfotografilor "9 Mai" din Carei, la care auaderat ;i o serie de s[tm[reni. Din anul1994 este membru al clubului fotograficor[dean "Nuf[rul", al c[rui pre;edinteeste :tefan Toth.

Este ;i membru fondator al grupuluicultural careian "Provinciart", care `ireune;te pe reprezentan\ii mai multorgenuri artistice ;i face parte din

Societatea Cultural[ Kaa Margit. Dinenumerare nu poate fi omis nici faptulc[ artistul fotograf este ;i membru alAsocia\iei Arti;tilor Plastici "CasaCrea\iei" Satu Mare.

Cu o anume doz[ de m]ndrie, ne-aspus c[ la b[tr]ne\e a deprins tainelelucrului pe calculator `n Photoshop.

Ne-a m[rturisit c[ n-a fost interesats[ ̀ nve\e alte lucruri din multitudinea deaspecte ce pot fi descoperite cu ajutorulcalculatorului. ~ncet, v]rsta `ncepe s[-ifac[ probleme. Chiar dac[ folose;te unaparat cu stabilizator de imagine, nu maipoate folosi teleobiective mari.

Se cuvine men\ionat faptul c[ lasf]r;itul lunii trecute artistul fotografVasile Venig Laszlo a primit diplom[ deexcelen\[ din partea Asocia\iei Arti;tilorFotografi din Rom]nia, care are sediulla Oradea.

Dup[ numeroase particip[ri laexpozi\ii na\ionale ;i interna\ionale, cupu\in timp `n urm[ artistul fotograf afost invitat la o expozi\ie ̀ n Statele Uniteale Americii. A refuzat invita\ia din lipsabanilor necesari ca tax[ de participare.La Satu Mare va expune probabil pe 26aprilie.

Ioan Ani\a;

C]teva fotografii realizate de Venig `n perioada 1962 - 2002

Principiul de func\ionare alaparatului de fotografiat a fost descoperitde pe vremea artistului ;i inventatoruluiLeonardo da Vinci. La vremea respectiv[el a dovedit c[ pentru a proiecta o imagineeste suficient un mic orificiu prin care s[treac[ lumina. Era recomandat caorificiul respectiv s[ fie c]t mai mic. Mai`ndelungat[ a fost perioada p]n[ a fostg[sit un material fotosensibil potrivitpentru a `nregistra imaginea respectiv[,ca urmare a trecerii luminii printr-o fant[foarte mic[. Aceast[ problem[ a fostrezolvat[ abia `n anul 1826, c]nd JosephNicepe a descoperit c[ pentru a produceun bitum sensibil la lumin[ poate fifolosit[ clorura de argint.

Componentele aparatului

Pentru a func\iona, orice aparat foto,oric]t de simplu ar fi, trebuie s[ aib[urmatoarele p[r\i componente< corpul,o cutie perfect opac[ `n care st[ filmulpentru a fi expus> obiectivul, care este undispozitiv care focalizeaz[ razele delumin[ pe film> diafragma, dispozitiv carecontroleaz[ c]t[ alumin[ ajunge pentrua impresiona pelicula fotografic[. Prin`nchiderea ;i deschiderea diafragmei(diafragmare) se realizeaz[ dou[ opera\iide o importan\[ esential[ ̀ n fotografie< seadapteaz[ luminozitatea obiectivului lacondi\iile de expunere impuse deiluminarea subiectului fotografiat și sem[re;te profunzimea c]mpului declaritate al obiectivului cu c]t diafragmaeste mai `nchis[ ;i invers.

Obturatorul la r]ndul s[u este undispozitiv care controleaz[ c]t timp esteexpus filmul la lumin[. Vizorul reprezint[un alt dispozitiv folosit pentru a `ncadraeficient imaginea care va fi ̀ nregistrat[ pefilm. F[r[ acesta, fotograful lipsit deexperien\[ risc[ s[ surprind[ pe pelicul[doar fragmente din ceea ce dore;te s[fotografieze.

Despre obiectiv< cel mai simpluobiectiv este format dintr-o lentil[sub\ire, convergent[. Ea formeaz[ `napropierea p[r\ii posterioare a camereiobscure o imagine real[, r[sturnat[ ;i maimic[ dec]t obiectul, deoarece, de obicei,obiectul se g[se;te la o distan\[ mai maredec]t dublul distan\ei focale a lentilei.

Principiul aparatului defotografiat a fost

descoperit de Leonardoda Vinci

Potrivit literaturii de specialitate,prima fotografie color a fost realizat[ `nanul 1861, de c[tre fizicianul James ClerkMaxwell. Primele experimente ̀ n culoarenu au avut succes. Spre exemplu nu s-aputut ̀ mpiedica decolorarea fotografiilor.

Primul sistem color, AutochromeLumiere, a ap[rut pe 17 decembrie aanului 1903. Acesta era un sistem defotografie color transparent[.Fotografierea se f[cea pe trei pl[cifotografice alb/negru cu substan\ecromatice sensibile numai la culorilero;u, verde ;i albastru. Apoi cele treifotografii transparente rezultante sesuprapuneau, dând o fotografie colortransparent[. Pelicula de tip Kodachromea ap[rut `n anul 1935 ;i s-a bazat peemulsii tri-colore. Fotografia instantaneede tip Polaroid a ap[rut `n anul 1948,fiind pus[ la punct de dr. Edwin Land, la`nceput alb/negru, iar din anul 1962 `nculori.

~n prezent este folosit[ pe scar[ totmai larg[ fotografia digital[, cuposibilit[\i multiple de prelucrare aimaginilor pe calculator. Munca `nPhotoshop presupune cunoa;tere,`ndem]nare, imagina\ie ;.a. Rezultatelesunt uimitoare.

Text prelucrat de Cornel C.

Prima poz[ color a fostrealizat[ `n 1861

Vasile Venig Laszlo a fost invitat s[ se `nscrie `n anul 1962 `n Asocia\ia Arti;tilor Fotografi din Rom]nia,unde a primit carnetul cu num[rul 124. A participat apoi la numeroase expozi\ii de profil organizate la T]rgu Mure;,Cluj-Napoca, Bra;ov, Timi;oara, Arad, Ia;i Sibiu, Bucure;ti, Oradea, Craiova, Miercurea Ciuc ;.a. Particip[rile la oserie de expozi\ii i-au deschis noi perspective.

TINERET

Placa skateboard, noua mod[care a cucerit ;i s[tm[renii  

c

m

Y

K

6 Informa\ia de Duminic[/7 februarie 2010

În ultimul timp în Sătmar şinu numai a apărut în rândultinerilor o categorie mai aparte.Priviţi uneori cu mirare, alteoricu admiraţie, skaterii fac dejaparte din peisajul obişnuit alRomâniei.

Sunt uşori de recunoscut datorităfrizurii, hanoracelor şi tenişilor unici, fărăsă uităm de nelipsita placă skateboardsau bicicleta free-style. Mereu încearcănoi figuri sau scheme tot mai periculoaseşi cu care să se afirme în aceastăsubcultură urbană.

Placa skate a fost inventat[ desurferii californieni în anii1950

Placa skate a fost o improvizaţierealizată de surferii californieni în anii1950, când valurile nu permiteaupracticarea acestui sport. Treptat, ei s-audiferenţiat ca ramură distinctivă, darpână la începutul anilor ‘90 puţini ştiaudespre această activitate. Totuşi spresfârşitul secolului, deja multe din oraşeleamericane, dar şi europene, aveaupropriile parcuri skate, unde doritoriiputeau să îşi realizeze trucurile.

Chiar dacă pare doar o pierdere detimp, acest sport necesită multdevotament şi forţă fizică, dar lucrulesenţial este echilibrul, fără de care esteimposibil. Contează foarte mult şi placaskateboard şi compoziţia acesteia,  fiindrecomandate diferite tipuri, în funcţie detrucurile realizate. Majoritatea skaterilor

sătmăreni se întâlnesc lângă Casa deCultură a Sindicatelor, într-un loccunoscut argotic drept "la marmură" sauîn diferite parcuri din oraş.

Numărul lor este în continuă creştereşi în preponderenţă provin de la liceeprecum Colegiul Naţional "DoamnaStanca" sau Colegiul Naţional "MihaiEminescu", aparţin sexului masculin şise încadrează între vârstele de 14-18 ani.Din păcate şi în această subcultură tindsă apară aşa-numiţii "wannabees", cei caredoresc să imite stilul propriu al acestora,fără a avea însă cunoştinţe profundedespre ce implică acest sport. Mulţi sealeg cu răni mai mult sau mai puţin gravedin cauza inconştienţei sau a curajuluiajuns la exces.

Pe lângă vestimentaţie şi atitudineaunică, aceşti rebeli urbani ascultă unanumit gen muzical. Chiar dacă în oricegrup există şi fan ai rockului, al rapului,reggae, de obicei ei ascultă un subgen almuzicii punk, şi anume skate punk, careeste asemănător cu grunge şi hardcore.Formaţiile care promovează aceastămuzică sunt cele precum Bullet for MyValentine, NOFX sau e Offspring. Deobicei sunt paşnici şi nu promoveazăviolenţa sau ura, ci au doar o ambiţiesupremă de a realiza cât mai multetrucuri cu care să îşi uimească prietenii.Un devotament pentru un sport care adevenit pentru ei mai mult decât opasiune, ci şi un mod de a trăi. La fel caşi fanii marilor echipe, care şi-ar da viaţaoricând pentru ele, ei se manifestă înpropriul lor fel, unul unic, privit de cătremajoritatea lumii ca un lucru ciudat,nebunesc, dar şi admirativ de către câţiva.

Adrian Matus

Cristian Enache din Negre;ti-Oa; este unul din tinerii o;enicare au \inut s[-;i dovedeasc[ ;icu acte calit[\ile de interpret demuzic[ popular[ ;i de petrecere.

Cum activitatea sa `n ansamblulfolcloric din localitate nu era suficient[,a urmat o facultate `n domeniu. El esteabsolvent al Academiei de Muzic[“Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca,Sec\ia Pedagogie Muzical[, iar `nprezent este corepetitor pe catedra deansamblu folcloric a Clubului Copiilordin Negre;ti-Oa;, unde a devenit colegde breasl[ cu mama lui, profesor laaceea;i institu\ie ;i interpret alc]ntecului popular o;enesc, MariaTripon.

Cristian Enache este feciorul cel maimare din cei 3 feciori ai Mariei Tripon,care se m]ndre;te cu ei. El este n[scut`n ziua de 4 februarie a anului 1984 ;ieste c[s[torit de 2 ani cu Gabriela C[lindin Satu Mare, student[ `n anul 4 laFacultatea de Medicin[ Dentar[ dinCluj-Napoca. Cristian, cum de altfel to\icei 3 feciori ai Mariei Tripon, omo;tenește pe mama lor din punct devedere al talentului muzical. Chiar dac[`mbrac[ adesea costumul o;enescal[turi de mama lui ;i de componen\iicelor dou[ ansambluri, “S]nzienele” ;i“Oa;ul”, ansambluri pe care leinstruie;te ;i le conduce Maria Tripon,el a ales s[ ̀ ;i construiasc[ dup[ propria-i op\iune cariera artistic[. Simte c[ i sepotrive;te mai bine exprimarea ca solistvocal, interpret]nd cu vocea lui cald[ ;isensibil[ c]ntece populare, c]ntece depetrecere, muzic[ u;oar[ ;i alte genuri

muzicale. Desigur, `i place enorm demult munca pe care o face ;i estemul\umit de faptul c[ poate lucra al[turide cea de la care a mo;tenit harulc]ntecului, mama sa.

Ca urmare a str[daniilor sale, cupu\in timp ̀ n urm[ ;i-a v[zut împlinităuna din dorin\ele ̀ n plan profesional. Aimprimat ;i a reu;it s[ editeze primulalbum de muzic[ popular[ ardeleneasc[intitulat< “De c]nd mama m-o f[cut”,

album care con\ine 14 melodii populare,una mai frumoas[ dec]t cealalt[. Laalc[tuirea albumului, Cristi a avut grij[s[ aleag[ piese cu tematici de dragoste,petrecere etc. Atent la calitatea pieselor,acestea au fost `nregistrate cu oorchestr[ deosebit[ din Cluj-Napoca,`ntr-un studio care prezint[ garan\ii `ndomeniu ;i are o carte de vizit[impresionant[ `n domeniul muzical.Apari\ia albumului mai sus men\ionat

i-a adus o serie de bucurii `n planprofesional. Cristian a fost invitat la omul\ime de televiziuni din \ar[, dar ;ila televiziunea na\ional[, al[turi demama lui ;i de al\i interpre\i aic]ntecului popular rom]nesc, cunoscu\i;i recunoscu\i. Iat[ ;i c]teva dinteleviziunile de interes local ;i na\ionalela care a fost invitat< Antena 2, Etno TV,TVRM Bucure;ti, apoi TVS Banat dinRe;ita, TV Dej, One TV Cluj-Napoca,TV Gala\i, TV AS Bistri\a, TV Beiu;,TVS Arad, Hora TV Zal[u, Focus TvZal[u, Transilvania Folclor Baia Mare,TVS Bra;ov, Nord Vest TV Satu Mare.De asemenea a participat la spectacoleorganizate `n timp precum< ZileleNegre;tiului, Tur\ului, Botizului,S[tmarului etc.

Cristian se bucur[ de stima ;irespectul acelora care ̀ l ascult[ c]nt]nd,indiferent dac[ este vorba desprerealizatori de emisiuni de folclor saupur ;i simplu spectatori ;i telespectatori,fiindu-i apreciate calitatea c]ntecelorinterpretate, talentul cu care este`nzestrat ;i care a fost perfec\ionat prineforturile de a studia mereu, dublate ;ide seriozitatea cu care abordeaz[ actulartistic.

Cum zilele trecute Cristian Enache;i-a serbat ziua de na;tere, cei dragi,p[rin\ii, fra\ii, prietenii, colaboratorii ;ichiar cei pe care ̀ i ̀ ndrum[ ̀ n ̀ nv[\area;i cunoa;terea valorilor folclorice dinminunata zon[ a |[rii Oa;ului ̀ i dorescmult[ s[n[tate, putere de munc[ ;i`ndeplinirea idealurilor profesionale ;ifamiliale. Aceste frumoase g]nduri sunt`nso\ite de tradi\ionalul "La mul\i ani!"

Cornel C.

Secolul XXI ofer[ multe posibilit[\istuden\ilor de pretutindeni, inclusivs[tm[renilor care ̀ ;i urmeaz[ studiile ̀ nora;e universitare precum Cluj-Napoca,Oradea, Arad sau T]rgu Mure;. Cele maibune posibilit[\i pentru ace;ti studen\i,indiferent c[ sunt studen\i la buget saula taxă, ori c[ urmeaz[ cursurile uneifacult[\i de stat sau particular[,reprezint[ reducerile ;i gratuit[\ileoferite prin intermediul cluburilor,organiza\iilor ;i asocia\iilor studen\e;ti.Prin intermediul acestora, studen\ii intr[`n posesia unor carduri, cum e ;iStudCard sau Omnipas, care ofer[anumite condi\ii ;i reducericonsiderabile acestora. Cele maiavantajoase reduceri sunt pentrutransportul în comun, studen\ii de pelocurile bugetate av]nd gratuitate, iar ceide la tax[ reducere de aproximativ 70%.

Alte beneficii sunt reduceri de la 5%la 50% la diferite libr[rii, locuri depetrecere a timpului liber ;i alte centrede cump[r[turi, cursuri de calificare ;i delimbi str[ine ;i desigur diferite serviciiprecum cele oferite de ;colile de ;oferi.

Aceste ONG-uri prin care sunt emisecardurile sunt ̀ n permanent[ c[utare devoluntari care s[ participe la organizareadiferitelor evenimente, petreceri etc.

Gabriela P.

Hit-ul "“Man Gave Names to All theAnimals” (Omul a dat nume tuturoranimalelor), al Bob Dylan, va inspira ocarte pentru copii, după ce legendarulmuzician american şi-a dat acordulpentru acest proiect editorial.

Volumul va fi publicat la diviziadedicată cărţilor pentru copii din cadrulSterling Publishing, ai cărei editori s-auarătat încântaţi de perspectiva de a realizao carte cu desene care să ilustrezeversurile melodiei lui Dylan.

Piesa "Man Gave Names to All theAnimals" a fost lansată în 1979, pe al 19-lea album de studio semnat Bob Dylan.Intitulat "Slow Train Coming", discul areflectat, în mare măsură, convingereaartistului cu privire la importanţaînvăţăturilor creştine, lucru care, la aceavreme, l-a făcut să piardă o parte dintrefani, câştigând în schimb unii noi, dinrândul credincioşilor.

StudCard ;i Omnipaspentru studen\ii rom]ni

Un hit al lui Bob Dylanva inspira o carte

pentru copii

Forma\ia britanic[ Paradise Lost apornit `ntr-un nou turneu europeanpentru promovarea noului album “FaithDivides Us - Death Unites Us”, turneu ces-a desf[;urat `n perioada noiembrie -decembrie 2009 ;i care a inclus 13 \[ri.Dup[ ce 6 concerte au fost anulate saureprogramate, din motive ce nu \in deorganizatorii locali, managementulforma\iei Paradise Lost a anun\at data lacare ace;tia vor c]nta `n Romania< 15februarie 2010.

Iubitorii muzicii rock vor avea partede un concert extraordinar Paradise Lostla Casa de Cultur[ a Studen\ilor din Cluj-Napoca ̀ ncep]nd cu ora 19.30. Invitatulspecial al evenimentului va fi Samael.Forma\ia elve\ian[ concerteaz[ a treiaoar[ la noi ̀ n \ar[, fiind deja obi;nui\i cupublicul rom]n.

Ambele forma\ii au o istorieimpresionant[ ;i o discografie care peparcursul anilor s-a bucurat de undeosebit succes, cei peste 20 de ani deexperien\[ sim\indu-se `n c]nt[rile lor.Dac[ v[ place rockul, nu rata\i.

Ana Toth

Concert Paradise Lost laCluj Napoca

Cristian Enache mo;tene;te talentul mamei sale, Maria Tripon

De obicei skaterii sunt paşnici şi nu promovează violenţa sau ura, ci au doar o ambiţie supremă de a realizacât mai multe trucuri cu care să îşi uimească prietenii. Un devotament pentru un sport care a devenit pentruei mai mult decât o pasiune, ci şi un mod de a trăi.

“O dramă a femeilor din sateleSpaniei” - așa sună subtitlul pieseilui Federico Garcia Lorca. Avea săfie ultima operă a poetului șidramaturgului spaniol, ucis dupănumai două luni de la încheierea ei,în turbulențele de la începutulrăzboiului civil, în 1936. “CasaBernardei Alba”, cu o distribuțieexclusiv feminină, este o priviretăioasă, dar în același timp plinăde durere, asupra unui universmoral și social autarhic de care nelovim adesea chiar în modernelenoastre vremuri.

Intrând în sala de teatru, te izbește dinprimul moment decorul de o sobrietatecruntă, în alb-negru, așa cum se vadesfășura întreaga piesă de altfel, în caresingurele personaje care îndrăznesc să iasădin monocromie ajung să-și piardă fiemințile, fie viața. Scări austere, greu deurcat, balustrăzi subțiri și aproape inutile,sus camerele fetelor ca niște chilii decarmelite, cu gratii la ferestre (ba parcăgratiile țin loc de fereastră), iar jos unmobilier butucănos, greoi, apăsător.Scenograful Alexandru Radu știe să neintroducă în atmosferă. Trupa de actrițea Teatrului de Nord va face restul.

Încrâncenata lume a femeiispaniole

Suntem așadar în Spania interbelică,o lume rurală ce se resimte încă după sutede ani de catolicism bigot și separări socialetăiate aspru între nobili și plebe. În aceastălume rolul femeilor era prea bine știut.Aveau prea puține variante. Fie căsătoria,de prea multe ori formală și fără dragoste,cum remarcă mâhnite eroinele piesei, fieo existență searbădă și închisă, uneoriîndulcită de credință, dar uneori doar. Iardorințele normale de dragoste și pasiunilesexuale reprimate duceau adesea larăbufniri cum, din păcate, vedem și azidestule în buletinele de știri dinainteamesei de seară.

Iar când avem o stăpână a casei cume Bernarda Alba, înrăită de multe frustrăriși împietrită de formalul atotstăpânitor înjur, drama stă să explodeze. La 60 de ani,Bernarda are 5 copii, toate fete< Angustias(“angoase”) are aproape 40 de ani, subțire,bolnăvicioasă, marea moștenitoare atatălui ei, invidiată de celelalte suroripentru asta> Magdalena, 30 de ani,resemnată, ironică și somnoroasă> Amelia,27 de ani, copilăroasă și curioasă pestepoate> Martirio, 24 de ani, complexată deun defect fizic și mereu frustrată înîncercările ei de a iubi, sub masca deresemnare senină fierbe o dorință cruntăde revanșă> în fine, Adela, 20 de ani,focoasă, voluntară, cu tot avântul vârstei,rebelă, hotărâtă să înfrunte totul pentruceea crede că îi va aduce fericirea. O galerieimpresionantă de caractere, peste carepatronează mama lor, poate bineintenționată în a le feri de lucruri prin careea a trecut, dar cu inima făcută bolovan șiplină de cinism chiar în respectareacutumelor arhaice la care numai ea știe câtde mult ține de fapt.

În casă, închisă într-o cameră de undescapă uneori ca un duh jucăuș și acuzator,stă Maria Josefa, mama Bernardei, care la80 de ani se vrea din nou tânără și cu copii,făcându-se cumva portavocea fetelor subaparența nebuniei. Mai e o servitoarenostalgică și sarcastică, alături de LaPoncia (aluzie probabil la Pilat din Pont),chelăreasa ce vede tot, știe tot, nu ezită săpună gaz pe foc cu poveștile ei despre viațade femeie măritată, dar o înfruntă și peBernarda, făcând un joc dublu care în finalva duce la dezastru. Și în acest univers

casnic intră alte figuri feminine din sat, fievecine, fie cerșetoare, fie abonate lapomeni și la bârfe, cum sunt și pe la noidestule.

“Să te naști femeie e cea maimare pedeapsă”

Ultima figură masculină, tatăl familiei,tocmai a murit, iar Bernarda, parcăhotărâtă să răzbune prin fetele ei toate celeîndurate, impune un doliu strict de 8 ani,veste căzută ca un munte pe capul unortinere femei în plină floare a vârstei. Însăbanul e ban, și când Pepe Romano, unbărbat bine din sat, o cere pe Angustiasregulile doliului sunt cu ușurință date la oparte. Baiul e că Adela e topită după Pepeși nici lui Martirio nu îi e indiferent tipul,iar aceasta din urmă, trecută deja printr-o dezamăgire când mama ei tăiase din fașăo posibilă căsătorie cu un anume EnricoHumanes (alt nume simbolic), fierbe însine și își urmărește încordată surorile. Iarcelelalte două fete par să fie observatoaredetașate, uneori amuzate, dar au și ele

durerile lor. O va spune Amelia, cea maicopilă, aparent< “Să te naști femeie e ceamai mare pedeapsă”.

Conflictul familial și amoros crește caun aluat dospit și explodează când Adela,singura în rochie color (verde), respingândostentativ doliul, iese în toiul nopții dupăPepe (cel mereu pomenit, dar niciodatăprezent efectiv pe scenă), iar Martirio, ceacu ochii-n patru, o surprinde revenind șio dă-n vileag, provocând practicsinuciderea surorii sale.

Finalul o găsește pe Bernarda aplecatăpe trupul mort al fiicei sale mezine, în finecu inima la vedere, cu chipul inundat delacrimi, lăsând obsedantul bastondeoparte, dar chiar și acum cu grijaaparențelor (“ţin la o faţadă onorabilă şila armonie în familie”, spune ea la unmoment dat), căci cere ca satul să afle căAdela a murit fecioară, deși evident nu eracazul. Ba își permite să fie cinică chiar șivorbind de împușcătura care l-a ratat peinoportunul Pepe< la ce să te aștepți de lao femeie, în fond?

Omniprezenta absențămasculină

Nu calcă picior de bărbat pe scenă,dar regizorul Andrei Mihalache știe săintroducă în spectacol materializări alemasculinității care bântuie ca un duh răuîn plus deasupra casei Bernardei Alba. Fiecă este pălăria mortului, devenită fetiș alservitoarei care-și amintește cu drag șidurere de micile aventuri cu stăpânul, fiecă este o păpușă pe care fetele și-o paseazăjucăușe și de care chiar Bernarda, când n-o vede nimeni, se apropie cu duioșie defemeie adevărată (dar nu uită apoi să seflageleze pentru... gândul păcătos),masculinul stă deasupra tuturor faptelorîn această lume închisă a femeilor.Homosexual declarat într-o țară catolicăla modul fanatic, Lorca pare să fi vrut săsublinieze, poate ironic, poatecompătimitor, vechiul blestem adresat deDumnezeu Evei după căderea în păcat<“Atrasă vei fi către bărbatul tău și el te vastăpâni”. Cel mai bine exprimă acest gândbunica Maria Josefa, cea care, dorind

“porția ei de viață”, nu râvnește la nimicaltceva decât la un voinic, cu care să facăprunci cu părul alb - tineri cu minte debătrân poate!

Aniversări, împliniriși stagnări

Trecând la aprecieri despre joculactoricesc, începem cu personajulsecundar La Poncia, căci acest rol este unulaniversar pentru una din doamneleteatrului sătmărean, Adriana Vaida, careîmplinește 30 de ani pe scena Teatruluisătmărean. Și o face la modul profesionist,fără afectare și poze care puteau păreatentante, dar accentuând sarcasmul șibonomia personajului. La fel cum RoraDemeter, bună comediană cum o știm,atinge patosul caracteristic setei disperatedupă viața ce se pierde, care o definește peMaria Josefa. E o apariție bufă, dar, în fond,tragică, și actrița știe să ne transmită asta.

După mult timp distribuită într-unrol titular, Anca Similar nu pare prea înapele ei întruchipând-o pe Bernarda. Aratăce e de văzut la personajul ei, dar cevalipsește. Drama personală bine mascatăsub aparența de tiran e vizibilă doar înscena finală. Poate o actriță mai în vârstă(îmi vine în minte Agnes Lorincz șimemorabilul ei rol din “Vizita bătrâneidoamne”) ar fi fost mai credibilă.Viitoarele reprezentații vor fi pentru Ancaocazii bune de a-și adânci viziunea asupraeroinei.

Alina Negrău e convingătoare, darușor reținută, în rolul lui Martirio. CameliaRus e o Adela ca la carte, aprigă, foc șipară, dar scena finală pare artificială, lipsităde dramatismul cerut în punctulculminant al conflictului. E loc de maibine. Dana Moisuc o întruchipează peAngustias într-un joc liniar potrivitpersonajului, angoasele fetei mari,bolnavă, dorită de Pepe doar pentru bani,se văd pe scenă fără să epateze. E o reușităjocul ei. Andreea Mocan face un rol solidjucând-o pe Magdalena, dar e un rol detranziție, suntem curioși de următoarelesale prestații. Dorina Nemeș intră bine înpielea Ameliei, însă rolul n-am zice căreprezintă un progres în cariera ei. Poatecă regizorii teatrului ar face bine să-iîncredințeze partituri mai complexe, caresă-i forțeze limitele actoricești. Pericolulunei stagnări într-o zonă a ingenuitățiipermanente este mare.

Carmen Frățilă, în rolul servitoareiexasperate și nostalgice, pare să fi luat ogură de aer proaspăt după o perioadă încare n-a prea fost distribuită. Așteptămnoi evoluții. Gabi Dorgai are o aparițiescurtă, dar remarcată, în rolul vecineiPrudencia, în timp ce Renata Heidelbântuie fugar scena în haina cerșetoareialungate.

Scena de ansamblu cu slujba depriveghi, la care participă aproape toateactrițele trupei, transmite bine atmosferade cucernicie încrâncenată ce dominaSpania acelor timpuri și o întâlnim adeseași azi, o credință superstițioasă și mânatămai mult de frică decât de iubirea pentruDomnul și Răscumpărătorul vieții.

Ilustrația muzicală, pe ritmuriobsedante de chitară spaniolă, puncteazăapăsat pauzele acțiunii. Un cuvânt deapreciere pentru regizor, care s-a abținutde la multele ispite de intervenție brutalăîn trama piesei, lăsând textul și actorii săvorbească.

Simptomatic e faptul că această piesăîn care e vorba, în fond, de iubire, hranafirească a inimii omenești, otrăvită de olume crispată, va fi jucată de ZiuaÎndrăgostiților. Cei care vor fi prezenți voravea ce învăța despre femei și despredragostea așa cum ar trebui să fie și nu este.Iar echipa Teatrului va avea ocazia unorbinevenite aprofundări.

Vasile A.

TEATRU

“Casa Bernardei Alba”, sau desprepatimile sufletului feminin

c

m

Y

K

7 februarie 2010/Informa\ia de Duminic[ 7

Simptomatic e faptul că această piesă în care e vorba, în fond, de iubire, hrana firească a inimii omenești, otrăvităde o lume crispată, va fi jucată de Ziua Îndrăgostiților. Cei care vor fi prezenți vor avea ce învăța despre femei șidespre dragostea așa cum ar trebui să fie și nu este.

ISTORIE

Satu Mare, favorizat `n perioada1923-1925 cu construirea de ;coli

m

8 Informa\ia de Duminic[/7 februarie 2010

“Nimeni nu a sprijinit pe bietulRom]n. Nici statul, nici ini\iativaparticular[. Aceasta din urm[ ne-a datdoar vreo c]\iva `mbog[\i\i, c]tevaexemplare din eroii lui Molliere. :i c]tvom regreta, ca na\iune, nep[sarea deast[zi!”.

Pericolul maghiar amenin\a tot maimult ;i mai des popula\ia rom]neasc[ dinjude\ul Satu Mare `n perioada 1923-1925.Problema edificiilor ;colare se acutiza pem[sur[ ce ;colile maghiare c];tigau teren ̀ ndefavoarea celor rom]ne;ti. S[tm[renii nus-au l[sat `nvin;i ;i au luptat at]t pentrudrepturile lor, c]t ;i pentru cele ale ;vabilor;i rutenilor stabili\i `n jude\. Jude\ul SatuMare a fost destul de favorizat `n regimulmaghiar cu edificii pentru ;coli. Totu;i acestfavor s-a extins mai mult asupra comunelorcu popula\ie rom]neasc[, cu scopul ca aceste;coli s[ contribuie la transformareaelementului rom]nesc `n elementneomaghiar. Aceea;i politic[ a fost aplicat[;i ;vabilor din jude\ul nostru.

Ce reu;ite a avut politicaguvernelor maghiare?

Reu;itele politicii guvernelor maghiarese pot observa `n r]ndul ;vabilor no;tri, depe a c[ror buze a fost furat f[r[ mil[ ce a avutmai scump acest popor< graiul str[mo;esc.

~n acest fel, au vrut s[ fure ;i de pe buzelenoastre graiul dulce rom]nesc, lucru carele-a reu;it `n parte, `ns[ rom]nii au ;tiut s[`nfrunte cu t[rie pericolul de maghiarizare.Institu\iile de maghiarizare se strecurau peneobservate pe principalele c[i de comer\ ;iindustrie, ajung]nd p]n[ la \inuturilerom]ne;ti.

~n aceast[ mare de maghiarizare seobservau ̀ ns[ adev[rate insule, reprezentatede \inuturile muntoase ;i deluroase cupopula\ie rom]neasc[.

|inuturile p[reau a fi cru\ate de n[vala`ntreprins[, `ns[ totul era doar o am[gire,`ntruc]t planul guvernelor maghiare a fostca insulele rom]ne;ti, cu trecerea timpuluis[ fie d[r]mate de valurile cotropitoare aleneomaghiarilor, care vor porni cea mainemiloas[ cruciad[ ̀ mpotriva fra\ilor r[ma;i`nc[ rom]ni.

~n acea perioad[, institu\iile demaghiarizare lucrau la reromanizareaelementului ̀ nstr[inat. S[tm[renii luptau ̀ nacela;i mod ;i pentru germanizarea ;irutenizarea poporului ;vab ;i rutean din

jude\ul Satu Mare. Astfel, cele mai rom]ne;ti\inuturi au r[mas f[r[ cl[diri ;colare, fiindd[r]mate din pricina situa\iei existente ;i apoliticii de dezna\ionalizare.

Cele mai rom]ne;ti \inuturi au r[masf[r[ ;coal[, chiar ;i comunele rom]ne;ti careau luptat mai mult pentru conservareana\iunii noastre `n acest jude\.

Cl[dirile ;colare erau `n pericolde maghiarizare

Rom]nii trebuiau s[ lupte ca fiecare sats[ aib[ cl[dire ;colar[. S[tm[renii au ̀ nceputo propagand[ extins[ pentru ridicareaedificiilor ;colare `n comunele unde nu eracl[dire ;colar[, fiind ;i acesta un `nceputcare va duce la izb]nda deplin[.

Un exemplu de jude\ care a reu;it acestlucru este jude\ul Br[ila, care a adunatpentru ;colile sale 25 de milioane de lei ;icare a `n\eles marea primejdie maghiar[ ceamenin\a ̀ n viitor, care a cuprins multe saterom]ne;ti. Fiecare om trebuia s[ dea cepoate< unul bani, altul material, iar un altulfor\[ de munc[. Dac[ toate acestea vor puteafi `nf[ptuite, `nseamn[ c[ ;i jude\ul nostru`n\elege ce este jertfa pentru binele ob;tesc. (Ziarul Satu Mare, Anul V, Nr. 10,

Duminic[, 4 Februarie 1923)

182 de s[tm[reni mai pu\ini

Situa\ia la ora;e...Ora;ele de la frontier[, ̀ n loc s[ c];tige,

au pierdut elementul rom]nesc. Potrivitunei statistici, a rezultat un fapt destul dedureros, ce ar[ta c[ politica era numai vorbe,iar lucrurile mergeau din ce ̀ n ce mai prost.~n afar[ de ora;ul Baia Mare, `n jude\ulnostru toate ora;ele ;i or[;elele au pierdut`n cursul anului 1924 `n ceea ce prive;tenum[rul rom]nilor, `n defavoarea altorna\ionalit[\i.

La 1 ianuarie 1925 ̀ n Satu Mare erau cu182 de rom]ni mai pu\ini ca la 1 ianuarie1924. Dintre ace;tia, 112 erau func\ionari,iar 70 liber profesioni;ti.

Potrivit repartiz[rii pe provincii, reiesefaptul c[ 80% au fost din vechiul regat, iar15% s-au stabilit la sate ;i numai 5% s-aua;ezat `n ora;ele din alte jude\e aleArdealului. Aceast[ statistic[ a fost posibil[datorit[ unei anchete realizate printrefunc\ionarii rom]ni veni\i din vechiul regat.

Dintre ace;tia, 70% st[teau cu cererile`n buzunar pentru a fi muta\i c]t mai cur]nd`napoi.

La sate...Lipsa de `nv[\[tori l-a determinat pe

ministrul instruc\iunii de atunci s[ trimit[numai `n Ardeal aproape toat[ promo\ia;colilor normale. Din 2.000 de `nv[\[tori,numai 1/3 au r[mas la posturi, restul fie audemisionat, fie au fost lua\i militari sau aurecurs la diferite mijloace pentru a putea fideta;a\i `n alte provincii, cu preferin\[ `nBanat, `n jurul Bra;ovului, Sibiului sau `nvechiul regat.

Exodul rom]nilor din Satu Mare,un proces neprev[zut

Procesul de exod al rom]nilor din SatuMare a avut loc `n primii ani ai a;ez[riirom]ne;ti pe str[mo;e;tile meleaguri. Eraun proces neprev[zut, `n condi\iile `n caretoat[ lumea spera c[ se va `nt]mplacontrariul.

Cauzele acestui exod sunt numeroase,principalele fiind de ordin economic.

De exemplu, un magistrat, profesor,`nv[\[tor, func\ionar, adus `n ora;, era pus`n condi\ii de via\[ cu totul noi. ~n primulr]nd era pus `n fa\a unei scumpiri cum nuexista `n nici un alt ora; din Ardeal, apoi seconfrunta cu lipsa total[ de locuin\e. ~njude\ul Satu Mare existau slujba;i ai statuluicare locuiau cu copiii ̀ ntr-o singur[ camer[,iar al\ii de la CFR care locuiau `n vagoane.

Aceste lucruri f[ceau ca `n fiecare annum[rul rom]nilor din ora;e s[ semic;oreze. ~n schimb, to\i comuni;tii luiBela Kun locuiau confortabil ;i sperau s[devin[ ;i "cet[\eni rom]ni". (Ziarul Satu Mare, Anul VIII, Nr. 11,Duminic[, 8 Februarie 1925)

:coala rom]neasc[ la grani\[ cupoporul maghiar a `nt]mpinatgreut[\i

Via\a rom]neasc[ la grani\[ cu poporulmaghiar s-a luptat cu mari greut[\i la`nceputul anului 1925. Ora;ele erau cu totul`nstr[inate, s[tm[renii pierz]ndu-se `nmarea mas[ a str[inilor, `n timp ce `n satepopula\ia ducea o via\[ foarte grea, plin[ demizerie moral[ ;i economic[.

Majoritatea satelor erau rom]ne;ti, cuo popula\ie rom]neasc[ pe care asupritoriin-au putut-o dezna\ionaliza. ~n situa\ia dat[,statul rom]n putea realiza din punct devedere al educa\iunii cet[\ene;ti ;coalana\ional[, pe baze etnice ;i etice, a popula\ieidin aceste p[r\i, cultiv]ndu-i calit[\ile ;i

`nt[rindu-o `n lupta sa de afirmare fa\[ deminorit[\i.

Prin `nt[rirea satelor rom]ne;ti de lagrani\[, `nflorirea lor din punct de vederecultural ;i economic, \ara era asigurat[, princrearea unei adev[rate armate de gr[niceri,ve;nici ap[r[tori ai grani\ei na\ionale.

Statului rom]n ̀ i lipseau dou[ lucruri cas[ se ridice< ;coal[ bun[, plin[ de via\[rom]neasc[, independen\[ economic[printr-o organizare financiar[ liber[ ;iprintr-un sistem cooperatist capabil s[-iasigure munca ;i s[-l fereasc[ de exploatareastr[in[.

Pericolul str[in al du;manului `i p]ndea pe rom]ni

Mijloacele la care recurgeau str[inii cas[ ne degenereze ;i s[ ne distrug[ neamulreprezentau o problem[ na\ional[.

Mijloacele lor erau ademenitoare, iarcel mai primejdios era alcoolismul, deoareceaproape `n fiecare sat din \ara Oa;ului, dar;i `n alte sate rom]ne;ti, str[inii subindulgen\a ;i nep[sarea noastr[ au `nfiin\atc]te 5-6 c]rciumi la c]teva sute de case. Aiciintervine rolul ;colii rom]ne;ti care vine s[lumineze, atr[g]nd aten\ia rom]nilor de r[ulce-l cauzeaz[ be\ia.

Acest aspect este doar o latur[ apreocup[rilor pe care ;coala ar trebui s[ leaib[, `ns[ sunt cu mult mai multe.

S[tm[renii nu-;i d[deau seama c[ lar[s[rit ̀ i p]nde;te pericolul du;manului carecaut[ s[-i amenin\e, iar la apus ;ovinismulpoporului maghiar se consolida.

Realizarea Rom]niei Mari implicadatoria de a-i ap[ra integritatea teritorial[;i unitatea na\ional[ a poporului rom]n.Pentru toate acestea, s[tm[renii aveaudatoria s[ cear[ o ;coal[ bine organizat[ lagrani\[, care s[ aib[ `n vedere educareapractic[ a elevilor ;i care s[ aib[ ca rezultatformarea caracterului na\ional sufletesc algenera\iilor de m]ine – viitorul acestei \[ri. (Ziarul Satu Mare, Anul V, Nr. 10,Duminic[, 4 Februarie 1923)

"Iat[ icoana vie a romaniz[riiinstitu\iilor sau a complet[rii lor ̀ n \inuturilenoastre. Acei ce se v[itau de puhoiulRom]nilor str[ini la noi pot s[ fie lini;ti\i.Cum vin a;a se duc..."

A consemnat Dana Todea

Liga Scriitorilor din Rom]nia cerecanonizarea lui Eminescu

Liga Scriitorilor din România,o organiza\ie profesională din Cluj,cere ca poetul Mihai Eminescu săfie canonizat ;i să fie trecut înrândul sfin\ilor din calendarulortodox român.

Semnatarii scrisorii adresatePatriarhului Bisericii Ortodoxe Române,Preafericitul Daniel, spun că poetul armerita mutat în rândul sfin\ilor, la fel cadomnitorul :tefan cel Mare, din multiplemotive, printre care ;i faptul că dinîntreaga sa operă “răzbate spiritulna\ional-ortodox”.

"Mihai Eminescu se trage dintr-ofamilie ortodoxă, căminarul Gheorghe

Eminovici, tatăl poetului, provenea dintr-o familie de \ărani români-ortodoc;i dinnordul Moldovei ;i Raluca Eminovici,mama poetului, născută Jura;cu, eraortodoxă”, argumentează scriitorii însolicitare. Mai mult, continuă LigaScriitorilor, Mihai Eminescu a învă\at,între 1858 ;i 1860, într-o ;coală primarăortodoxă din Cernău\i, iar în tot ce a creatîn literatură ;i în studiile filosofice"reaminte;te, mereu, de prima imaginevăzută la na;terea sa, un Hristos blând ;iiubitor, luminat la chip de o lumină decandelă”. "Mihai Eminescu a scris multepoezii cu temă religioasă ;i a introdus înliteratura noastră limba literară, care ;i-agăsit săla; ;i în Biserica Ortodoxă Română.

În întreaga operă a poetului descoperimfibra morală ;i religioasă a neamuluinostru, iar poetul na\ional a devenitsimbolul spiritualită\ii române;ti în sânulcăreia se află, ca stâlp al românismului,Biserica Ortodoxă Română”, se arată înpropunerea trimisă Patriarhiei.

În 1992 :tefan cel Mare a fostcanonizat de Biserica Ortodoxă, o deciziecontroversată la acea vreme. DomnitorulMoldovei a fost considerat o "pildă deîndreptare ;i sfin\enie, de îndreptare acelor vii”, un simbol al voievodului cre;tin.

Liga Scriitorilor din România are peste300 de membri ;i câteva filiale în \ară.Pre;edintele filialei de la Cluj este IulianPatca.

Liceul Mihai Eminescu `;i are originile din 1636

Civiliza\ie necunoscut[,descoperit[ în Mexic

Morminte ;i rămă;i\e omene;ti aleunei popula\ii care a trăit în urmă cu peste1.000 de ani, ce nu a fost încă identificată,au fost descoperite în mun\ii din nordulMexicului, a anun\at Serviciul na\ional dearheologie. Aceste rămă;i\e omene;ti aufost descoperite în grotele din SierraTarahumara, în statul mexicanChihuahua, situat la grani\a cu SUA, auexplicat arheologii. "Peste zece situri cucaracter reziden\ial ;i funerar, dintre careunele sunt vechi de peste o mie de ani, aufost descoperite în interiorul grotelor demică adâncime din Ravin de la Sinforosa",au precizat arheologii mexicani.

În interiorul mormintelor, rămă;i\eleerau "învelite în pături fabricate din fibrevegetale, legate cu câteva frânghii ;i închise

la capete cu ace din lemn", fiind înhumateîmpreună cu ofrande ;i diverse obiectedin ceramică. Exper\ii vor încerca săidentifice această popula\ie care a trăitîntre anii 1000 ;i 1450 în pe;teri, folositeulterior ;i amenajate ca locuin\e de cătrereprezentan\ii altor popula\ii, ale căroroseminte, datând din secolele al XVI-lea;i al XVII-lea, au fost, de asemenea,descoperite. Pere\ii construi\i de ace;tiaîn pe;teri le permiteau să închidă anumitecamere, pentru a se apăra de animalelesălbatice ;i de inamici, dar ;i pentru adepozita alimente ;i unelte. Rămă;i\elemai "recente" apar\in indivizilor din tribulCocoyom, indigeni apar\inând popula\ieiTubar, care s-au refugiat în mun\i pentrua scăpa de evanghelizarea for\ată.

Cele mai rom]ne;ti \inuturi au r[mas f[r[ ;coal[, chiar ;i comunele rom]ne;ti care au luptat mai mult pentruconservarea na\iunii noastre ̀ n acest jude\. Rom]nii trebuiau s[ lupte ca fiecare stat s[ aib[ cl[dire ;colar[. Ora;elede la frontier[, `n loc s[ c];tige, au pierdut elementul rom]nesc.

CULTUR~

11 elevi s[tm[reni au c];tigat mareletrofeu al concursului interjude\ean de pian

7 februarie 2010/Informa\ia de Duminic[ 9

O c[ldur[ `n[bu;itoare a pusst[p]nire peste toat[ comuna.Aerul ̀ ncremenit juca imaginile ladistan\[. P[m]ntul parc[ era oplit[ `ncins[.

Oamenii s-au adunat t[cu\i, ̀ n sala dela sfat (prim[rie). Aveam o senza\ie straniec[ to\i m[ ocolesc, c[, de;i m[ salut[, evit[s[ se opreasc[ `n preajma mea, `mi evit[privirea.

Peste c]teva minute suspiciunea meas-a confirmat. Am fost chema\i s[ ni seciteasc[ un articol din "Sc]nteia". Veniseordin de la regiune ca, ̀ n fiecare centru decomun[, s[ fie citit, `n public, articolul ce`nfiera corup\ia medicilor. Ac\iunea f[ceaparte din programul luptei de clas[, lupt[ce trebuia s[ duc[ la des[v]r;ireaconstruc\iei socialismului.

La prezidiu se aflau doar dou[persoane< primarul ;i directorul ;colii.Secretarul de partid era plecat dinlocalitate. Dup[ ce dasc[lul a citit articolul,cu multe poticneli ;i ezit[ri, s-a a;ternut olini;te penibil[. Jenat, primarul a trasconcluziile<

- Ei, asta e! La noi nu este cazul. Nucred c[ vrea careva s[ ia cuv]ntul. A;a c[declar ;edin\a ̀ nchis[. Pute\i s[ merge\i latreburile voastre.

M[ sim\eam extrem de penibil.Articolul era dur, folosind chiar invectivela adresa unor medici ce acceptaurecuno;tin\a bolnavilor. Posibil ca unuls[ fi condi\ionat actul medical, dar de aici;i p]n[ la a st]rni furia lumii, `n moddeliberat ;i organizat, logic este o distan\[mare.

Pe r]nd, oamenii s-au retras din fa\amea, f[c]ndu-mi un culuar larg spre ie;ire.Era o situa\ie penibil[, ilogic[ ;inemai`nt]lnit[. Ar fi trebuit s[ `mi fieru;ine de profesia mea ;i nu sim\eam delocacest sentiment. Mai degrab[, m[ sim\eamcople;it de sentimente de ur[ ;i invidienejustificat[ pornit[, de undeva dedeparte, dintr-un izvor necunoscut, str[inmie ;i str[in celor din jurul meu. Cineva,de undeva, de departe, ̀ ncerca s[ ne ̀ nve\es[ ne ur]m. Ziua s-a desf[;urat greoi subimperiul caniculei sufocante.

Spre sear[ un zvon de bucurie acuprins satul. A venit filmul. Dup[ treiluni de zile se d[ la c[minul cultural un filmcolor. E cu r[zboi. "A treia rachet[", a;a `ispune. Cum seara `mi terminasem to\ibolnavii, la ora fix[ l-am rugat pe vizitiu

s[ m[ lase la c[min. Sala era aproape plin[;i cea mai mare aglomera\ie era ̀ n primeler]nduri. Bine`n\eles, acolo se aglomeraucopiii. M-am a;ezat comod undeva lamijloc de unde se vedea mai bine, iardifuzoarele nu erau prea aproape s[ m[incomodeze cu decibelii lor.

~n prima parte, s-a pus jurnalul deactualit[\i. De pe ecranul luminos, `n`ntunericul s[lii, radiau ;tiri optimiste,realiz[ri performante, construc\ii,produc\ii la hectar. Totul era ̀ ntr-o veselieformidabil[ ce dep[;ea o imagina\ies[n[toas[. Iar eu, undeva, `nsubcon;tientul meu m[ sim\eam st]njenitca un ghimpe ce `ncurc[ av]ntulrevolu\ionar al marilor constructori. ~mid[deam seama de c]t de artificial[ ;icaraghioas[ era situa\ia. :i totu;i, nuputeam s[ ;tiu ce ;i cum g]nde;te lumea.

Deodat[, s-a aprins lumina, iar filmulabia `nceput, de c]teva minute, s-a`ntrerupt.

-Domnul doctor! Unde-i domn'doctor! Rug[m, s[ vin[ domnul doctor!Maria lu' Pop]rlan, doamna b[tr]n[, efoarte grav. S-a paralizat pe jum[tate.

Era vocea lui nea Ionic[ vizitiul carevenise deja cu ;areta ;i cu uria;a trus[sanitar[ ce o `nso\ea. Am p[r[sit deurgen\[ "sala de cinematograf ". ~ntr-adev[r, cazul era destul de serios. :i, ce eramai grav, nu putea fi transportat[. Dup[o or[ ;i jum[tate situa\ia s-a stabilizat, iarl]ng[ bolnav[ a r[mas o asistent[medical[, o rud[ ce locuia ̀ n vecini. Sprebucuria mea, cazul a fost salvat ;i pestec]teva s[pt[m]ni b[tr]na reu;ea s[ mearg[

sprijinit[. Obosit de emo\iile zilei, st[team t[cut

;i ghemuit ̀ n ;aret[, al[turi de nea Ionic[.Calul mergea la pas. Treptat, am `nceputs[ aud c]ntecul greierilor. O boarer[coroas[, o pal[ u;oar[ de v]nt adia pesteuli\[. De undeva, venea un miros de f]ncosit. ~n drumul nostru spre cas[ trebuias[ trecem prin fa\a c[minului. De ladistan\[ mi s-a p[rut ceva ciudat. P[rea omul\ime adunat[ pe sc[ri, sub luminilefelinarelor de neon.

- Ce-i acolo, nea Ionic[? Ce vezi?- Nu ;tiu! E ca la o adunare, c[ nu are

nimeni nunt[. Or fi ie;it de la film.- Bine, dar de ce nu pleac[ acas[?- Acu;, `i `ntreb[m.Din mul\ime s-au auzit c]teva voci

strig]nd< - Vine! Vine! Vine domn' doctor! Toat[ lumea s-a ̀ mbulzit spre intrare.

Doi tineri mai `ndr[zne\i se apropiar[ demine<

- V-am a;teptat! Am oprit filmul. To\i,to\i, `mpreun[, am strigat "S[ opreasc[filmul p]n[ vine domn' doctor!" Am statcu sufletul la gur[ s[ vedem cine `nvinge.Acuma putem vedea filmul. A lui Pop]rlantr[ie;te. :i apoi ;i dumneavoastr[ ave\inevoie de un film, poate mai mult dec]tnoi.

:i filmul a fost proiectat de la ̀ nceput,rev[z]nd astfel primele trei-patru minute.A fost un film fantastic sau, poate, ositua\ie fantastic[. ~n semi`ntunericul s[liinu mai eram singur. M[ sim\eam`nconjurat de sute de suflete ce m[ iubeau,de sute de min\i ce m[ apreciau, de sute

de persoane ce se solidarizau cu mine f[r[a fi `n;ela\i de s[m]n\a de ur[ ;i de lupt[de clas[. Iar la sf]r;it la ie;ire mul\i tinerisau adul\i m-au ̀ ntrebat dac[ mi-a pl[cutfilmul. Era o `ntrebare indirect[, o`ntrebare timid[ ;i naiv[ dac[ am `n\eles;i apreciat atitudinea lor.

Le-am mul\umit ;i am v[zut c[ suntm]ndri de gestul pe care l-au f[cut, ca unr[spuns al satului la evenimentul dediminea\[.

~n drum spre cas[, am trecut cu ;aretape l]ng[ biseric[. :i, pentru prima dat[, l-am auzit pe nea Ionic[ murmur]nd<- De dou[ mii de ani...De dou[ mii deani, de c]nd s-a n[scut Cristos, biserica ne`nva\[ s[ ne iubim. Iar al\ii ... O! Doamne,nu le e fric[ de Tine...

Nu ;tiu, nici acum, dac[ cuvintele ̀ mierau adresate sau nea Ionic[ g]ndise cuvoce tare.

Involuntar, mi-am `ndreptat privireaspre cer. Era un cer senin de var[, plin destele str[lucitoare. Un cer lini;titor, ad]nc,profund ce promitea pace. Pace ;i dreptate.

***Mult mai t]rziu mi-am dat

seama c[ e vorba nu de 2000 de ani,ci de mult mai mult. Moise ne-adat Cele Zece Porunci ;i pe ele s-aconstruit `ntreaga cultur[ ;iciviliza\ie a Europei. Ura,Xenofobia ;i copilul lor care le-adep[;it, lupta de clas[, nu auprovocat dec]t dezastre. Nimicpozitiv. Oare am reu;it s[ ̀ nv[\[mceva de la istorie?

Virgil En[tescu

Concursul interjude\ean deinterpretare la pian “Prieteniimuzicii” g[zduit zilele trecute deFilarmonica “Dinu Lipatti” dinSatu Mare a avut la baz[ inten\iade a asigura un cadru organizatde stimulare a copiilor ;i tinerilorcare sunt pasiona\i de muzic[ `ngeneral ;i de cea interpretat[ lapian `n special.

Organizarea acestei competi\ii aapar\inut palatelor copiilor din mai multejude\e din \ar[, care au g[sit resurseleumane ;i financiare pentru a sus\ine oasemenea manifestare de anvergur[. Dincei 52 de copii care au participat laconcurs, marea majoritate au fost binepreg[ti\i, dovedind calit[\ile necesare dea deveni piani;ti virtuozi.

Premiile ob\inute de copiii care aureprezentat `n competi\ie jude\ul SatuMare se constituie `ntr-o dovad[ arecunoa;terii calit[\ilor lor interpretative,dar ;i o chemare la ridicarea ;tacheteicompeti\iei. Pentru c[ tinerii piani;tiajun;i la v]rsta adolescen\ei au la`ndem]n[ mai pu\in timp pentru a-;iperfec\iona cuno;tin\ele ;i de a exersa, ̀ ncompara\ie cu cei din grupele inferioarede v]rst[, vom prezenta profilelepiani;tilor dup[ cum urmeaz[.

*Diana Varga, anul IV de studiu. Eaeste la :coala "Grigore Moisil" din SatuMare, clasa a VI-a. A participat laconcursuri na\ionale ;i interna\ionale<Bucure;ti ("Micul Virtuoz") ;i Ia;i("Ofrand[ sunetului"). Aceste concursurisunt parc[ surori mai mari ale competi\ieide la Satu Mare. Diana a dovedit realecalit[\i interpretative, dar p]n[ la marea

performan\[ mai are mult de lucru ;iefortul propriu va fi cheia succesului.

*Alina Mari\a, anul V de studiu, esteelev[ la :coala de Arte ;i Meserii dinHalmeu. Se num[r[ ;i ea printreparticipan\ii la o serie de concursuri din\ar[, de unde s-a `ntors cu premii. Laaceast[ edi\ie a competi\iei de la SatuMare, a concurat la a treia serie deconfrunt[ri cu juriul.

* Sara Eunicia Berci studiaz[ pianulde cinci ani ;i a ob\inut rezultatedeosebite la toate concursurile.Dovede;te mult[ con;tiinciozitate `n

`nsu;irea partiturilor. Este elev[ la :coalageneral[ "Grigore Moisil" din Satu Mare.

* Horea Popdan studiaz[ pianul depatru ani cu profesoara Mihai Judith. Esteelev al Colegiului Na\ional "DoamnaStanca". ~ncearc[ s[ duc[ mai departefaima artistic[ a familiei. Aspir[ la maimult `n domeniul artei interpretative.

*Alin Mari\a, impulsionat de sora saAlina, ;i din invidie pozitiv[ pentrurezultatele ob\inute `n domeniulinterpretativ, se preocup[ s[ `nsu;easc[multe din tainele acestui instrument`ndr[git. Este elev la :coala de Arte ;i

Meserii din Halmeu.*Raluca Ciobanu studiaz[ pianul de

patru ani. Nu de pu\ine ori a fost gata s[abandoneze pianul, dar profesorii ;i ceidin jurul s[u i-au insuflat `ncredere `nacest demers ;i au readus-o la dragosteaini\ial[. Este elev[ la Colegiul Na\ional"Mihai Eminescu" din Satu Mare.

*Kerekes Szabolcs vine dintr-un ora;predestinat muzicii, acolo undeCastelanii mari ;i mici au f[cut furori lamomentele respective. Este elevulprofesoarei Mariana Vulcan, de la Clubulelevilor Carei. Dovede;te receptivitate ̀ n

`nsu;irea cuno;tin\elor la nivel deavansa\i.

*Peilant Arnold vine tot de la Carei,ora;ul `n care se organizeaz[ `n ultimavreme o serie de evenimente culturaledeschise tinerilor viitori arti;ti. O are caprofesoar[ pe Mariana Vulcan, de laClubul elevilor.

*Adelin Buricea, din Satu Mare, esteelev la :coala general[ "B[lcescu-Petofi"și studiaz[ pianul de un an ;i dou[ luni.V]rsta lui, dar ;i perioada scurt[ destudiu, nu l-au `mpiedicat s[ intre `ncompeti\ia de asemenea anvergur[, undea fost obligat s[ dovedeasc[ `ncredereaprimit[ de la profesori.

*Beata Bala este ̀ n anul doi de studiula pian. A m]ng]iat clapele pianului dela v]rsta de patru ani. Exerseaz[ foartemult ;i este consecvent[ `n studiu. Aredeja dou[ particip[ri la concursuriorganizate `n \ar[, unde ;i-a doveditcalit[\ile ;i cuno;tin\ele dob]ndite.

* Iulia :tefan este ̀ n anul I de studiu.Este un copil care promite mult. La orelede pian dovede;te mult[ maturitatepentru v]rsta pe care o are, de numai ;aseani. Este ;col[ri\ă la Liceul german“Johann Ettinger: din Satu Mare.

***~n cazul piani;tilor la care nu am

specificat profesorul, o facem acum. Estevorba despre Mariana Moga, de la PalatulCopiilor, cea care a fost ;i directorulconcursului de la Satu Mare. Se cuvinesubliniat faptul c[ to\i cei mai susenumera\i au ob\inut marele trofeu lacategoria de v]rst[ corespunz[toare ;iani de studiu al pianului.

Mul\umiri merit[ ;i pe aceast[ caleto\i cei care s-au implicat sub o anumeform[ `n reu;ita concursului deinterpretare la pian de la Satu Mare.

Ioan Ani\a;

Din juriu au f[cut parte< Claudia Popdan -pre;edinte onorific, conf. univ. dr. Mariana Ivan, Mihaly Budean Iudith, :tefanCsendes, Mariana Vulcan ;i Mariana Moga - directorul concursului

Un mesaj de dincolo de cuvinte

Premiile ob\inute de copiii care au reprezentat ̀ n competi\ie jude\ul Satu Mare se constituie ̀ ntr-o dovad[a recunoa;terii calit[\ilor lor interpretative, dar ;i o chemare la ridicarea ;tachetei competi\iei.

ÎN JURUL LUMII

10 Informa\ia de Duminic[/7 februarie 2010

Mai mul\i bancheri din New Yorks-au apucat de arte mar\iale ;i seîntâlnesc aproape în fiecare seară săse lupte, pentru a reduce stresulacumulat din activitateaprofesională.

"Vin mul\i băie\i din finan\e. E un modbun de a se relaxa după muncă. Dacă aipierdut sute de mii de dolari, e bine să vii săte descarci", spune Max McGarr, luptătorprofesionist ;i instructor la o sală de fitnesspreferată de bancheri. Unii dintre ace;tia,precum John Cholish de la Merrill Lynch, autrecut deja la nivelul de luptătoriprofesioni;ti, atra;i de stilul "artelor mar\ialemixte" promovat de competi\ia UltimateFighting Championship, care a câ;tigat înultimii ani popularitate în întreaga lume.

"Artele mar\iale mixte" sunt un sport decontact care combină aspecte din wrestling,jiu-jitsu, grappling, lupte libere, muay thai ;ialte tehnici, spune Cholish, care aparefrecvent la întâlnirile cu clien\ii ;i investitoriiavând contuzii ;i răni pe fa\ă după "sesiunilede recreere" la care participă cu al\i bancheri.

"E un mod grozav de a-\i descărca nervii",spune ;i directorul general al Deutsche BankSecurities New York, Richard Byrne, care sedeclară "dependent" de această metodă derelaxare. Cholish a transformat nivelulsuperior al duplexului în care locuie;te, dinManhattan, într-o sală de for\ă unde se

întâlne;te cu colegii de pe Wall Street pentruantrenamente ;i lupte.

"E temni\a durerii. Bancherii de pe WallStreet sunt foarte competitivi, cred că ;i astajoacă un rol", spune Brian Peganoff,vicepre;edinte la divizia de corporate cashmanagement a Deutsche Bank.

Campionatul UFC, din care se inspiră

bancherii, permite adoptarea a opt stiluri dearte mar\iale de către luptători ;i interziceloviturile care nu sunt permise de Comisia deAtletism din Nevada, printre care se numărăloviturile "cap-în-cap", degetele în ochi sauatacurile sub centură. Luptătorii poartămănu;i de box ;i proteze pentru din\i, fărăalte echipamente de protec\ie.

Planul pentru securitatea de laJocurile Olimpice de iarnă de laVancouver, Canada, este gata să fie pusîn aplicare. Competi\ia începe pestec]teva zile. A costat nu mai pu\in de 900de milioane de dolari. Iar 15.000 depoli\i;ti, solda\i ;i agen\i de securitateprivată vor sta cu ochii pe sportivi ;ispectatori. Cinci ani le-a luat autorită\ilorsă elaboreze detaliile opera\iunii desecuritate, cea mai amplă din istoriaCanadei.

Protestele cu tentă politică suntpiatra de încercare pentru for\ele deordine. Din fericire, amenin\areateroristă este la un nivel scăzut. Nimenin-a uitat însă tragedia de la JocurileOlimpice de la Munchen din 1972.Atunci, 11 atle\i israelieni ;i antrenoriau fost uci;i de terori;ti palestinieni. A;acă nu este o coinciden\ă că la Vancouverfor\ele de ordine sunt numeroase în jurulclădirilor unde vor fi caza\i atle\ii.

Satul olimpic este supravegheat cuun sistem antiterorist care poate detectabombele artizanale de la o distan\ă de 20de kilometri de jur împrejur. A;a că dacăamenin\area vine din pădure, ur;i sauterori;ti, armata e cu ochii pe ei, glume;teun jurnalist.

Fostul premier britanic Margaretatcher a urmat un regim hiperproteic,cu ouă ;i grapefruit, pentru a slăbi înainteaalegerilor din 1979 care au adus-o laputere, dezvăluie o serie de documentedeclasificate. Regimul draconic cu duratade două săptămâni conceput pentru“Doamna de Fier” con\inea nu mai pu\inde 28 de ouă pe săptămână pentru a slăbiaproximativ nouă kilograme, potrivit unuidocument descoperit într-o agendăfolosită înainte de alegeri. Margaretatcher avea dreptul la un mic dejun cuun suc de grapefruit, unul sau două ouă,o cafea neagră sau un ceai. La prânz eamânca alte două ouă, iar la cină o fripturăde miel sau pe;te. Colaboratorii Funda\ieiatcher, care au dat publicită\ii acestearhive, consideră că fostul premier s-astrăduit să slăbească pentru a-;iîmbunătă\i imaginea înaintea alegerilordin 1979. Într-un interviu acordattabloidului e Sun în acel an, atcher aexplicat că nu urmează vreun regim

special, dar se străduie;te să nu maimănânce mult, recunoscând că este ogurmandă. "Nu pot niciodată să mănâncpâine cu dulcea\ă", se plângea ea. "Dincând în când, mănânc ciocolată, dar mi-egreu să mă opresc la una", mărturiseaatcher.

Ea îi explica jurnalistei de la e Suncă la micul dejun mânca pu\ină carne, saupe;te cu salată, dar foarte rar lăptuci. Ease plângea că "avea o limită la numărul defoi de lăptuci pe care le putea mânca, înspecial iarna". Margaret atcher, careavea atunci 53 de ani, cântărea 59 dekilograme, la înăl\imea de 1,65 metri, aprecizat ea pentru e Sun. atcher afost premier timp de 11 ani, începând din4 mai 1979. Ea a provocat reac\ii divizateîn rândul britanicilor prin reformele saleradicale, care i-au adus în special numelede Doamna de Fier.Fostul premier britanicera o persoană exigentă, irascibilă ;i aveaun apetit pentru whisky, conformarhivelor oficiale declasificate referitoare

la primele luni petrecute de ea la DowningStreet.Potrivit documentelor, Margaretatcher a refuzat o gardă formată din 20de "tinere karateka" atunci când a vizitatJaponia după ce fusese aleasă în func\ie înmai 1979. De asemenea, există informa\iacă personalul consular i-a oferit banipentru cheltuieli personale în cursul

primei vizite în Fran\a, în acela;i an."Dacă al\i ;efi ai delega\iilor ar fi fost

înso\i\i de 20 de tineri karateka, primul-ministru nu ar fi avut nicio obiec\ie, darea nu dorea un tratament privilegiat", searată într-un document intern al ForeignOffice. Arhivele călătoriei în Fran\a îniunie 1979, în scopul întâlnirii cupre;edintele Valery Giscard d'Estaing,arată că angaja\ii ambasadei britanice i-auoferit bani pentru cumpărături, pe careapoi au fost nevoi\i să îi solicite înapoi dela Downing Street. O factură aratăbunurile cumpărate de atcher cu aceastăocazie< o sticlă de Teacher's, băutura sapreferată> o sticlă de gin, apreciat foartemult de so\ul lui atcher, Denis> \igăriBenson & Hedges.

Documentele declasificate după 30 deani eviden\iază ;i tendin\a lui atcher dea verifica toate documentele care ajungeaula ea, corectându-i de multe ori pe mini;triicare îi erau subordona\i.

900 de milioane de dolaripentru securitatea JO 2010

Margaret Thatcher a urmat un regim de sl[bire cu ou[ ;i grapefruitînaintea alegerilor din 1979

Func\ionarii ru;i care au acces lainforma\ii ce \in de secretul de stat vortrebui de acum să se supună unui test cudetectorul de minciuni, a anun\at lunipre;edintele comisiei pentru securitatedin Camera inferioară a Parlamentului.

"Sper că acest lucru se va realiza anulacesta", a spus el, vorbind despre proiectulde lege în pregătire în Dumă.

Mai sunt necesare puneri la punctînainte de adoptarea unui text, având învedere complexitatea subiectului, cenecesită o verificare aprofundată, aexplicat el. În stadiul actual, documentulprevede testarea persoanelor care au accesla informa\ii ce \in de secretul de stat,securitate ;i apărare. Detectorul deminciuni ar putea fi folosit ;i pentruverificări în cadrul anchetelor interne.

Un detector de minciuni este unaparat care măsoară reac\iile psihologiceale unei persoane, pentru a stabili dacăaceasta spune adevărul. Minciunaprovoacă o reac\ie emo\ională, înso\ită demanifesta\ii ce pot fi măsurate.

Func\ionarii ru;i,testa\i cu detectorul

de minciuni

Un proces antimafie, marcat deputere, sex ;i corup\ie, fascinează China.Un fost responsabil al poli\iei ;i justi\ieidin ora;ul Chongqing compare începândde mar\i în fa\a unui tribunal, pentrulegăturile sale cu mafia, într-un dosar încare se amestecă puterea, corup\ia. sexul;i care pasionează China de câteva luni.

Wen Qiang, 54 de ani, fost director aldepartamentului de justi\ie din ora;ul cu30 de milioane de locuitori, este anchetatpentru corup\ie, protec\ia ;i tolerareagrupurilor mafiote, de\inerea unorfonduri imense ;i a unor proprietă\i, acăror provenien\ă nu o poate explica, ;iviol, potrivit unui comunicat altribunalului din Chongqing. Acesta esteacuzat de justi\ie că s-a folosit de pozi\iasa din poli\ie ;i justi\ie începând din 1996până în 2009 "în scopuri personale" ;i căa primit, singur sau împreună cu so\ia sa,bunuri din partea unor firme saupersoane fizice "în valoare de peste 15milioane de yuani" (1,5 milioane euro).

Pre;edintele Jacob Zuma, care în urmăcu o lună ;i-a luat o a cincea so\ie, a devenitde curând tată pentru a 20-a oară, opozi\iaacuzând că ;eful statului, achitat în trecutpentru viol, are nevoie de ajutor ;i deterapie pentru a-;i trata dependen\a desex. În replică, partidul la putere din Africade Sud, Congresul Na\ional African(ANC), a răspuns că na;terea celui de-al 20-lea copil al pre;edintelui Zuma esteo "afacere personală". CongresulPoporului, un partid desprins din ANC,consideră însă că această afacere este"scandaloasă", la o lună după cea de-acincea căsătorie a pre;edintelui. CongresulPoporului îl acuză pe pre;edinte că are o"atitudine complet iresponsabilă" într-o\ară care numără cel mai mare număr deseropozitivi din lume. "Publicul sud-african trebuie să se facă auzit ;i să spunăpre;edintelui Zuma să înceapă să secomporte ca un pre;edinte, ;i nu ca ungigolo", a declarat ;eful Cope.

China, fascinat[ de unproces antimafie

Pre;edintele sud-african, tratat pentrudependen\a de sex

Un scandal privitor la abuzuri sexualesuferite de elevi ;i comise de profesoriiezui\i ia amploare în Germania, undemiercuri un al treilea preot a recunoscutactele comise, într-o anchetă ce vizeazăzeci de victime din mai multe institu\ii.

Săptămâna trecută, rectorulcolegiului Canisius, o prestigioasăinstitu\ie iezuită din Berlin, a recunoscutcă mai mul\i elevi au fost victime, în anii'70 ;i '80, ale abuzurilor sexuale comisede  cel pu\in doi profesori, acumpensiona\i.

Într-o scrisoare de scuze adresatăunui număr de 500 de fo;ti elevi, preotulKlaus Mertes a admis că au fost comiseagresiuni "sistematice, timp de ani de zile"în acest colegiu ce a format numero;imembri ai elitei economice ;i politice a\ării. Un responsabil al iezui\ilor, StefanDartmann, a anun\at mar\i seară că unal treilea preot a fost suspendat după cea recunoscut comiterea de abuzuri la odată neprecizată asupra unui elev dinHanovra. Acest preot, care a predat  laBerlin, Hanovra ;i Hamburg, a făcutmărturisiri poli\iei. Potrivit presei, maimult de 30 de cazuri de abuzuri sexualeasupra unor adolescen\i au fost dejasemnalate autorită\ilor din Berlin,Hamburg ;i St Blasien, în sud.

Scandal în Germania generat de abuzurile sexuale comise

de profesori iezui\i

Bancherii de pe Wall Street se întâlnesc seara s[ se

lupte, pentru a sc[pa de stres

Oligarhul Vladimir Potanin, unuldintre cei mai boga\i oameni din Rusia, adeclarat că î;i va lăsa averea unororganiza\ii caritabile, nu copiilor săi.

"Averea mea nu va face obiectul uneimo;teniri. Capitalul meu trebuie săac\ioneze pentru binele societă\ii ;i săcontribuie la aceste obiective cu caractersocial", a spus omul de afaceri activ îndomeniul minelor, băncilor, domeniulimobiliar ;i mass-media.

"Copiii mei cresc, tatăl lor este unmiliardar ;i un tip cunoscut. Sunt înumbra mea ;i, în plus, ce motiva\ie aupentru a realiza ceva în via\ă?", s-a întrebatomul de afaceri. "În acest sens, consider căeste justificat să-mi pun averea în serviciulsocietă\ii ;i nu să o transmitmo;tenitorilor. Urmez exemplul lui BillGates ;i Warren Buffet", a adăugatmagnatul, care are trei copii.

Omul de afaceri a promis că va cre;te

de la 10 la 25 de milioane de dolari sumadată anual fondului său de caritate, carepatronează mai ales muzeul Ermitage.

Potanin, 48 de ani, ;i-a făcut averea încursul amplelor privatizări care au urmatcăderii URSS din anii '90. El de\ine mai ales25% din compania minieră Norilsk Nickel;i 35% din banca rusă Rosbank. PotrivitForbes, averea sa, lovită de criza financiară,era anul trecut de 2,1 miliarde de dolari.

Unul dintre cei mai boga\i ru;i î;i va l[sa avereaorganiza\iilor caritabile, nu copiilor

VEDETE

Miss America 2010< o student[ de 22 de ani

7 februarie 2010/Informa\ia de Duminic[ 11

Caressa Cameron a sus\inut în fa\aaudien\ei că America trebuie să luptecu toate armele împotriva obezită\ii. Eai-a sfătuit pe copii să închidătelevizorul ;i să se joace afară, în aerliber.

Cea mai frumoasă femeie dinAmerica are 22 de ani ;i este studentăla jurnalism. Fosta Miss Virginia auimit audien\a, în afara frumuse\iiexotice, cu vocea ei ;i maturitatea ei.Ea ;i-a primit coroana de MissAmerica ;i premiul de aproape 18.000de dolari într-o ceremonie organizatăla Las Vegas.

Caressa a reu;it să mul\umeascăjuriul cu un răspuns sincer la oîntrebare delicată - dacă este de acordcu mariajul persoanelor de acela;i sex.Ea a răspuns că nu, din cauzaconvingerilor ei religioase. A precizatînsă că nu ar trebui interzisă prin legecăsătoria în cazul cuplurilor gay.

Studenta la jurnalism a dat loviturade gra\ie cântând “Listen”, melodiainterpretată de Beyoncé.

Cei trei arti;ti vor sus\ine recitaluricu ocazia spectaculosului meci debaschet NBA All-Star Game, ce va avealoc duminică, 14 februarie, în ora;ulArlington, Texas, informeazăhollywoodreporter.com. Usher vacânta la debutul finalei NBA All-StarGame 2010, iar Shakira ;i Alicia Keys`;i vor împăr\i timpul alocat în pauzade la mijlocul meciului. Shakira vainterpreta piesele “Give It Up To Me”;i “She Wolf”, care dă titlul celui mairecent album al ei. Alicia Keys va cântao piesă mai veche, “No One”, dar ;idouă piese de pe cel mai recent albumai ei, “e Element of Freedom”,“Empire State of Mind” ;i “Try Sleepingwith a Broken Heart”. Usher va cântasingle-ul “More”, iar un videoclip alacestei piese va rula în 600 de săli alere\elei Regal Cinemas, sub forma unuispot de promovare a acestui eveniment.Usher va interpreta ;i piesa “Yeah”,extrasă de pe albumul “Confessions”,care a avut un mare succes în 2004.

Veste proastă pentru fanii omului-liliac. Pelicula regizată de JoelSchumacher a fost desemnată cel maiprost film din întreaga istorie acinematografiei. :i de această dat[ nueste părerea - uneori subiectivă - acriticilor, ci rezultatul unui sondaj deopinie realizat de revista “Empire”, lacare au participat cititorii. În ciudadeloc onorantului titlu, încasările spuncu totul altceva ;i caracterizează“Batman ;i Robin” drept un maresucces. Cel pu\in în privinţa box office-ului, unde pelicula din 1997 a vândut

bilete de 238 de milioane de dolari.Dar poate cinefilii au scos banii dinbuzunar doar pentru a-i vedea peArnold Schwarzenegger ;i pe GeorgeClooney, nu ;i filmul în sine.Urm[toarele `n top sunt “BattlefieldEarth” (2000), “Gurul dragostei”(2008), “Războiul din adâncuri”(1980), “Epic Movie< Despre super-eroi ;i... alte aiureli” (2007), “Tărâmulfăgăduinţei” (1980), “Sex Lives of thePotato Men” (2004), “e Happening”(2008), “Nemuritorul 2< Momentulîntâlnirii” (1991), “e Room” (2001).

A divor\at, s-a întors la filme, adevenit tată. Lucrurile păreau sămeargă într-o direc\ie bună pentru MelGibson. Dar iată că trecutul îlurmăre;te ;i nu pare să îi dea delocpace. Starul i-a spus unui jurnalist“măgar”, crezând că a ie;it din direct,după ce moderatorul a vorbit despreproblemele lui din trecut, legate dealcool, ;i declara\iile antisemite.

Dean Richards, un reporter de lapostul TV WGN, l-a întrebat pe actordacă este o altă persoană fa\ă deevenimentele de acum câ\iva ani. “Aitrecut printr-o grămadă de sui;uri ;i

cobor];uri”. La care starul a răspuns<“Este o adevărată cursă de montagnerusse. :tii, cred că sunt aceea;ipersoană care am fost. Timpul te înva\ăsă mergi mai departe”.

Când prezentatorul a adus însă îndiscu\ie vechile incidente, Gibson,vizibil iritat, a declarat< “Amice, autrecut aproape patru ani. Eu am mersmai departe... Bănuiesc că tu nu. Amplătit tot ce a fost necesar... Să mergemmai departe”. În timp ce prezentatorul`;i ducea mai departe show-ul, Gibsona sorbit din cafea ;i, crezând că nu maieste în direct, a exclamat< “Măgarul”.

Mel Gibson l-a insultat pe un reporter, crezând c[nu mai e în direct

Shakira, Alicia Keys ;i Usher vor cânta la gala NBAAll-Star Game

“Batman ;i Robin”a fost desemnatcel mai prost film din istorie

A divor\at, s-a întors la filme, a devenit tată. Lucrurile păreau să meargă într-o direc\ie bună pentru Mel Gibson.Dar iată că trecutul îl urmăre;te ;i nu pare să îi dea deloc pace. Starul i-a spus unui jurnalist “măgar”, crezândcă a ie;it din direct, după ce moderatorul a vorbit despre problemele lui din trecut, legate de alcool, ;i declara\iileantisemite.

12 Informa\ia de Duminic[/7 februarie 2010

Artista a făcut istorie la galapremiilor Grammy de duminicatrecut[. A primit ;ase distinc\ii,record absolut pentru ocântărea\ă, între care trofeulcelui mai bun cântec al anului ;icel pentru voce feminină lacategoria pop. La rândul său,Taylor Swift a plecat acasă cupatru premii. Trofeul pentru discsingle i-a revenit, surprinzător,grupului Kings of Leon, care le-a întrecut pe ambele favorite.

Înaintea galei de duminică, Beyoncéavea deja la activ o mul\ime de premiiGrammy, dintre care 5 pentru albumuls[u de debut “Dangerously in Love”, `n2004. Ea le-a adăugat, acum, încă ;ase,dintre care patru la categoria R&B.“Single Ladies” a fost declarat cel maibun cântec al anului. Ea le-a oferitspectatorilor galei un recital de zile mariinterpret]nd piesa “If I Were a Boy”.

Premiul pentru cel mai bunalbum al anului a revenitartistei Taylor Swift

Cântărea\a de numai 20 de ani ;i-adat frâu liber bucuriei pe scenă.Albumul “Fearless” este doar cel de-aldoilea din cariera lui Swift ;i, potrivitcriticilor, este cel care a propulsat-o dinlumea muzicii country în sferasuperstarurilor muzicale.

A treia favorită a serii, Lady Gaga, atrebuit să se mul\umească doar cu douăpremii la categoria dance. Anun\areapremiului pentru cel mai bun disc singleal anului a adus, însă, o mare surpriză.Cele trei cântăre\e au fost întrecute decvartetul Kings of Leon, cu “UseSomebody”. Rockerii au mărturisit când;i-au luat premiul că erau pu\in camame\i\i deoarece începuseră dejapetrecerea, în avans. Premiul celui maibun album rock a revenit grupuluiGreen Day, care i-a învins, între al\ii, pecei de la U2.

Mai mult decât o gală de premiere,evenimentul de la Staples Center a fostconceput ca un spectacol de amploare,în care apari\iile live au cântărit aproapela fel de mult ca discursurile de

mul\umire ale câştigătorilor. Au statdovadă pentru asta combina\iile sceniceexotice, ca “opera” lui Slash cu JamieFoxx, duetul Lady Gaga - Elton John,Eminem alături de Drake ;i Lil Wayne;i nu `n ultimul r]nd Mary J. Bligealături de Andrea Bocelli.

Pink a încercat să ridice ;tafeta lapropriu, pe scenă, cântând la “trapez” ̀ ntimp ce era ridicată ;i învârtită deCirque du Soleil , la câ\iva metrideasupra spectatorilor.

Cel mai emo\ionant momental serii - omagiul adus regeluimuzicii pop, Michael Jackson

Pe scen[ au urcat Usher, CarrieUnderwood, Celine Dion, JenniferHudson ;i Smokey Robinson pentru ainterpreta piesa “Earth Song”.Producătorii au difuzat, în premieră, ;iversiunea 3D a videoclipului realizatpentru acest hit, pe care artistul plănuias-o includă în concertele sale din iulie2009 de la Londra.

Doi dintre copiii lui Michael, Prince(12 ani) ;i Paris (11 ani), au ap[rut pescen[ pentru a ridica premiul pentru`ntreaga carier[.

Extrem de emo\ionat, Prince a \inuts[ mul\umeasc[ fanilor pentru cel de-al 14-lea premiu Grammy primit detat[l s[u. “Suntem m]ndri s[ accept[macest premiu `n numele tat[lui nostru,Michael Jackson. Mai `nt]i, vrem s[mul\umim lui Dumnezeu, pentru c[ aavut grij[ de noi `n ultimele ;apte luni,;i bunicilor no;tri, pentru sprijin. Vrems[ mul\umim ;i fanilor. Tat[l nostru v-a iubit at]t de mult, pentru c[`ntotdeauna a\i fost al[turi de el. Tata afost `ntotdeauna preocupat de planet[;i de umanitate. Prin munca sa sus\inut[;i prin dedica\ia sa, el a ajutat multecauze caritabile. ~n toate c]ntecele sale,mesajul era simplu - dragoste. Vomcontinua s[ r[sp]ndim acest mesaj ;i s[ajut[m lumea. Mul\umim. Te iubim,tati”, ;i-a `ncheiat Prince discursul.

Paris a dorit ;i ea s[ spun[ c]tevacuvinte< “Tati trebuia s[ fie aici ;i s[c]nte pentru c[ nu a putut s[ c]nte anultrecut. Mul\umim. Te iubim, tati.”Copiii au fost `nso\i\i pe scen[ de ceitrei veri ai lor (Taj, Taryll ;i TJ),componen\ii trupei 3T.

Beyoncé, marea c];tig[toare laGala premiilor Grammy

Matthew Fox< Dup[ “Lost”nu mai fac televiziune

Cindy Crawford face senza\ie la 43 deani într-un pictorial

Luna mai nu va consemna doarfinalul unuia dintre cele mai de successeriale din istoria televiziunii, dar ;isfâr;itul carierei pe micul ecran al luiMatthew Fox, unul dintre băie\ii bunidin “Lost - Naufragia\ii”.

Fox a \inut să-;i anun\e retragerea,explicând că pur ;i simplu s-a săturat deacest gen de filme. “Am terminat-o cuteleviziunea. Am peste 300 de ore la activ,este de ajuns. Faptul că am lucrat în

Hawaii a fost o experien\ă minunatăpentru mine, «Lost» la fel, dar deciziaeste luată”, a declarat actorul.

Matthew nu ;tie ce va face dupăîncheierea serialului. Pe de o parte,visează la grandoarea Hollywood-ului.Pe de alta, însă, nu exclude să se dediceunei alte meserii, ceva mai “normale”.“Modul meu de via\ă nu necesităneapărat c];tiguri de milioane de dolari”,a conchis starul de 43 de ani.

După 25 de ani de modelling ;ipeste 1.000 de apari\ii pe coper\ilerevistelor, Cindy Crawford este dinnou fotografiată pentru o publica\ie,la 43 de ani, relatează Daily Mail.

:i arată foarte bine,demonstrând că încă mai are corpulcare a făcut-o celebră pepodiumurile de modă.

Ea a pozat, la începutul anului,în mai multe \inute de culoareneagră, într-un pictorial al revistei“Harper’s Bazaar”.

“Cred că mă men\in într-oformă destul de bună”, adeclarat Crawford într-uninterviu recent acordat.

Cindy a recunoscuttotu;i că, în trecut, s-afolosit de injec\iile cuBotox, însă a precizat cănu mai folose;tetratamentele deîntinerire de zeceani.

Ea s-a declaratîmpotriva trata-mentelor de înti-nerire deoarecefemeile care leutil izează parartificiale.