lectoratul din Hong ong trimite un mesaj ofensator Chinei

Electoratul din Hong Kong a trimis Chinei un mesaj ofensator, asigurîndo covîrşitoare victorie a taberei democrate, la ultimele alegeri legislative,

. înainte ca, în 1997, colonia să fie retrocedată patriei-mamă, scrie agenţia Reuter. Este primul scrutin organizat în 150 de ani de dominaţie colonială., în competiţia pentru cele 60 de locuri din Consiliul legislativ, Partidul

Democratic al cărui lideri sînt calificaţi de China drept subversivi, au obţinut de trei.ori mai multe voturi decît rivalii lor pro-Beijijg. Mai mult - decît atît, umilirea Alianţei Democratice pentru Ameliorarea Hong Kong-

ului (ADAHK, pro Beijing) a fost adîncitâ de înfiîngerea liderului său, Ţsang Yok-sing, şi a celor doi adjuncţi ai acestuia. V - • -

"Democraţia învinge. Poporul din Hong-Kong vrea democraţie. Poporul din Hong Kong sprijină fără doar şi poate reformele politice şi doreşte un sistem de controale şi contrapuneri faţă de Beijing”, a spus politologul Joseph Cheng, de la universitatea oraşului. Dar victoria democraţilor nu a fost destul de amplă, pentru ca aceştia să cucerească majoritatea absolută. Balanţa puterii aparţine lobby-ului afacerist.fi independenţilor.

fgcnda 12 fosa viaturilor (3 faţa politică/4 Ira - cixltură/5 .Onul f i societatea/6 PublicitateJ7-12 ;ţpert,113-14 femeia 113 .■ Eveniment 115 • ; ' Ultima oră/16

zia r independentA N U L V II l \ I R . 1 4 8 0

I S S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

MARTI 19 SEPTEMBRIE 1995

16 PAGINI 300 LEI

V rem ea.va fi frum oasă dar răcoroasă dimineaţa. Cerul va fi variabil, mai mult degajat în prima jum ăta te a zilei. Tem peratura maximă a zilei se vâ situa în jurul a 20, 21 grade. Ieri, la ora 12, la C iuj-N apoca se înregistrau J 7 grade iar presiunea atmosferică era de 737 mm Hg cu tendinţă de creştere (Meteorolog de serviciu Claudiu Herman). ' _

• • •

Ider CHIOREANU

Centrul de studii internaţionale dă publicităţii lin comentariu asupra expunerii preşedintelui Iliescu susţinută la simpo- - zionul naţional “România în vara anului 1940 sub imperiul -

diticii de forţă. 55 de ani de la Dictatul de la Viena” şi reţine suită de observaţii care, în opinia autorilor, argum entează . .

xistenţa unor contradicţii în expunerea preşedintelui României. , Prima observaţie critică se referă la o aşa-numită neconcordanţâ

::ntre spiritul reconcilierii franco-germane. luată ca model de reşedinţele Iliescu, şi conţinutul propunerilor sale. în esenţă, se i'lrmăcă Declaraţia din 9 mai 1950 a m inistrului Schuman, " ministru de externe,al Franţei, etnic german din Lorena, fost itajean german în primul război mondial, nu conţine nici un fel i referire la responsabilitatea Germaniei pentru trecutul de înfruntare cil Franţa ş i nu aduce nici o acuză pentru şirul de rocitâţi al ocupanţilor germani în Franţa. întreaga declaraţie, % :nn autorii observaţiilor, este o adevărată pledoarie pentru . -nstruirea împreună a viitorului, prin depăşirea trecutului de înfruntare. Pe cînd, în expunerea preşedintelui Iliescu, arată j'nitrul de studii.internaţionale, este resuscitat trecutul în mod ostentativ, întreaga cuvîntare abundînd în acuze explicite sau iplicite la adresa Ungariei. ' ,Problema este că relaţiile dintre România şi Ungaria nu pot fi "

isemănate cu cele dintre Franţa şi Germania în momentul în care ' îfacea propunerea reconcilierii. Or, acest'moment este foarte iportant pentru a avea o privire de ansamblu asupra a ceea ce xi să propui. Propunerea lui Schuman venea la puţini ani după ’*1 de-al doilea război m ondial, cînd Germania era înfrîn tâ , > . xavînd nici o posibilitate de opţiune. Propunerea franceză devenea îstfel o mînă întinsă pe care Germania nu avea cum s-o respingă aci dorea sâ supravieţuiască. în al doilea rînd, trecutul relaţiilor între cele două ţări are puţine’ puncte asemănătoare, în conţinut, „ a cel al relaţiilor româno-ungare. Autorii observaţiilor subliniază a intre Germania şi Franţa a existat un trecut de confruntări. E " livărat, dar în nici un moment al acestui trecut (de vină fiind, ' ie altfel, ambele ţâri, nu una singură ca în cazul celălalt), nu rat petrecut scene de Apocalips asemănătoare celor de la Ip şi

j.nznea, care nu pot fi uitate nici de a două generaţie. Niciodată soţii n-au scos cu baioneta copiii din burta.mamelor lo rj c m '- h

întîmplat în cele două localităţi, niciodată nemţii n-au omorît,3ri motiv, femei, bătrîni şi copii pentru simplul fapt că erau. sieezi. Dimpotrivă, din cîte se ştie, prizonierii francezi se bucurau i anumite privilegii în comparaţie cu tratamentul la care erau 3pnşi cei slavi pri evreii. (continuare in pagina a 4-a)

fiîa estru l Ion Irim escu Cetăţean de Onoare

al municipiului Cluj-NapocaIeri, la amiază, în Sala de Sticlă lieri locali, a rtiş ti, directori de

a primăriei clujene, în prezenţa unor ' instituţii culturale, cadre didactice oficialităţi locale - primarul muiiici- un iversitare etc. a ' avut loc piului, dom nul Gheorghe Funar, ; ceremonia de conferire a titlului de domnul subprefect Liviu Medrea, (continuare în pagina a 5-a) domnul Titus Jude -, a unor consi- M ic h a e la BOCU

Maestrul ION IRIMESCU în momentul primirii Diplomei de Cetăţean de Onoare al municipiului Ciuj-Napoca* \

> F o to : N. PETCU

P .D .S .R . p r e g ă t e ş t e c o n f r u n ta r e a

c u P . U . N . R . î n T r a n s ! ! »Duelul din umbră între PDSR şi

PUNR . pen tru suprem aţia în Transilvania se ascute, în timp ce pe faţă, cei doi parteneri îş i dau reciproc asigurări în perspectiva alegerilor locale din februarie.

Grigore Zanc, preşedintele PDSR Cluj, recunoaşte că în Transilvania,' confruntarea cea mai relevantă va fi în tre PDSR şi PUNR, “pentru că celelalte partide nu reprezintă forţe serioase pentru noi”.

C onfruntarea nu este , deocamdată, de actu'alitate. PDSR şi PUNR au semnat un protocol de colaborare în teritoriu şi G rigore Zanc afirmă că va face tot posibilul ca el să prindă viaţă. “Noi nu vom

cele opt condiţii impuse Ungariei de Funar pentru realizarea reconcilierii şi , in iţia tiva de reabilitare- a mareşalului Anţonescu.

■■ în altă ordine de idei, liderul local al PDSR afirmă că nu este de acord

provoca atacuri, d ar vom replica, -.eu scoaterea în afara legii a UDMR, dacă e cazul”, spune el. * dar că trebuie reglementat statutul

În spiritul celor declarate,'Grigore' Uniunii. “UDMR este înregistrat ca Zanc a reacţionat inoderat la două ’ uniune culturală şi funcţionează ca ătitudini ale-preşedintelui PUNR, partid . Aşa putem m e rg e ş i cu Gheorghe Funar, care au deranjat A sociaţiile de bloc la alegeri” , PDSR-ul şi pe preşedintele Ilicscu: declară Zanc. (C.C.)

I

Bill Clinlon, ii octombrie

dintele Chinei, Jiang Zemin, «îstîlni luna viitoare, la New tn omologul său american,

Litton - a informat premierul Li Peng, citat de agenţia

■ Presse. ; '

In a te n tia c itito rilo r!î n z i a r u l n o s t r u d e

m ie rc u r i, 20 s e p te m b r ie , v o m p u b l i c a l a r g i e x t r a s e d i n p r o i e c t u l L e g i i a s i g u r ă r i l o r s o ­c ia le a c ă ru i e la b o r a r e a f o s t î n c h e i a t ă d e c ă t r e G u v e rn în a c e a s t ă v a ră . P r o i e c t u l p r o p u n e m o d i f i c a r e a le g i s l a ţ i e i î n v i g o a r e în c î t e v a p u n c t e e s e n ţ i a l e , f a p t p e n tr u c a r e s o c o t im c ă a c e s t e a p re z in tă u n la rg i n t e r e s pen tru citito; fi n o ş t r i .

AVANTAJELE INVESTITORULUI LAF O N D U L R O M Â N

D C I N W E S T I T i iD A C IA FELIX

-câştig superior dobânzii bancare echivalente unui depozit la termen, ia condiţiile ia care nn se iaipuae blocarea investiţiei pe o perioadă ,■I nlnf Miat îna e v e r iM c n a . . .-lichiditate maximă şi an grad de risc extrem de scâznfnle mvesţitiei -participarea la plasamente care hnplicA some importante de b«v grea accesibile investitorilor singvlari ^-excluderea posibilităţii nerecvperârii snmelor investite ce ar pitea; renltâ din procesul finanţării de întreprinderi

v .comisioane minime si operativitate maximă la râscampnrare . -informarea permanentă nsnpra evolrtiei fondolai -creşterea valorii titlnhii (aţă de 1 ianenrie 1995 corespnnde mei

r dobiizi anoale de circn 99% '^ -nu se percep comisioane la depmere '

FONDUL ROMÂN DE INVESTIŢII DACIA FELIX OPEREAZĂ PRIN GHIŞEELE DESCHISE

LA SUCURSALELE DANCII DACIA FELIX .

$ ‘ .*1 J l

A D E V Ă R U Ld e O l u l AGENDA marţi, 19 septembrie 1995

jiJŢi Mărturisesc K u botez spre M ^jertareăfpăcatelor”

; • Azi: Calendarul ordodox: S£ Mc. ! Trofirn, Savatie şi Dorimedont; j; Calendarul greco-catolic: SsTrofim,I Savaţiu şi Dorimedon (Dorimede); ■■ Calendarul catolic. Sf Ianuariu, ep m.

. • Mîine: Calendarul ordodox-, Sf. Mare Mc. Eustaţie şi Teopisla cu cei doi fii ai lor. Agapie şi Teopisl; Calendarul greco-catolic. Ss Euslăţiu şi Teopista, cu iii lor Agapiu şi Teopist, m (s U); Calendarul catolic: Ss Andrei Kim Taegon, Paul Chong Hasang şi însoţ. m.

îi felicităm pe ' toţi cei: care împărtăşind taina botezului poartă unul din numele sacre pomenite mai sus.

l(C*rELEI=OANE• PREFECTURAjCONSIIUL

JUDEŢEAN: 19-64-16•PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA:19-60-30 •PRIMĂRIADEJ: 21-17-90 •PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMARIACIMPIATURZIM 6-8 0-01 •PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-18 •PRIMĂRU GHERLA: 24-19-26• POUŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 ?l

11-15-10•POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ-

NAPOCA: 13-49-76 ’• POIJŢIA DEJ: 21-21-21- •POUŢIA TURDA: 31-21-21 !• POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POIJŢIA HUEDIN: 25-15-38 •POUŢIA GHERLA: 24-14-14 . •POMPIERII: 981•APĂRAREA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA:

11-24-71SALVAREA: 961

• SALVAREA CFR: 19-85-91 •INTERNAŢIONAL: 971 ; •INTERURBAN: 991 ' •INFORMAŢII: 931 •DERANJAMENTE: 921 •ORAEXACTĂ: 958

REGUAUTONOMÂDE : . •lERMOHCARE '• DISPECERAT: 11^7-48 •REGIA AUTONOMĂ DE APĂ 1

CANAL DISPECERAT: 11-63-02• S.C. ’SÂLPREST" SA.

DISPECERAT: 19-55-22 'COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 Int 132 .. =,■ .

ORARUL CURSELOR TAROM .

Plecări d in B ucureşti:7,10; 13,00; 17,00 de luni pînă

vineri inclusiv Plecări din C luj-N apoca:8,45; 14.30; 18,30 de luni pînă vineri inclusiv .Sîmbătă:P lecare din B ucureşti: 13.00 Plecare din C luj-N apoca: 14.30 Tariful: 35.000 lei Telefon TAROM Cluj: 19.49.87

& CURSE#AUTO

j PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA principalele direcţii

trenuri accelerate, rapide şi htercity »B/UAMAREMTUMARE(prinD<&15l05 ■BISTRIŢA NĂSĂUD: 15y43 '

•BRAŞOV(prinDej):0,28 •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04; 4,55; 9,53; 14,17; 21,52 v i (prin Stbtu-Piatra Olt): 11 42 ,(prin Petroşani - Craiova): 10,00 ■BUDAPESTA: 0,28; 16,14;•GALAŢI (prin PIoieţti-Boiaa): 9,33 •IAŞI: 0,00; 12,58; 21,14;•ORADEA: 2,45; 16,43; 21,00 •SATU MARE: 4,04 •SIBIU: 15,30•SIGHETU MARMAŢIEI: 6,11 •TIMIŞOARA (prin Alba talia): 5,19; 22^9; 23,08 ;(prin Oradea): 15,16 •TtRGU MUREŞ: 16,13; 20,19 •INFORMAŢII GARĂ: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR HNFORMAŢn: 11-22-12 Onlern)

11-24-75 (intenuţlonal)

CURSE INTERJUDEŢENE din Autogara II

*Cluj-Napoca - Sibiu: 5,45; 14,00. : •Cluj-Napoca - Tîrgu Mureş. 6,30; 14,00. •Cluj-Napoca - Baia Mare: 6,30; 17,00 •Quj-Napoca - Abrud: 6,00; 14,15. •Cluj-Napoca - Zalău: 6,30 (nu circulă

duminica); 1230,14,30; 18,30. ■. - ■ •Quj-Napoca - Gîrbâu - Zalău: 6,40 •Quj-Napoca - Jibou: 7,00,14,00 (prin

Gtrbou); 16,30 (prin Hida). f •Quj-Napoca - Şimleul SQvaniei; 8,30,

16,00•Quj-Napoca - Aiud: 12,00. •Quj-Napoca - Alba-Iulia: 13,00. •Quj-Napoca • Bistriţa: 15,30 (circulă

vineri, s&nbătă, duminici, hini). •Quj-Napoca - Brad: 16,00. •Quj-Napoca - Câmpeni: 13,15. ' •Quj-Napoca - Mediaş: 14,30. ; •Quj-Napoca - Reghin: 1630. ! •auj-Napoca • Tîmiveni: 15,15.' : •Quj-Napoca - Tîrgu Lipuş: 15,25. •Quj-Napoca - Toplita: 14,15. . ■Quj-Napoca - Dej: 13,30 (prin Mociu); <

14,00 (prin Tioc).■Quj-Napoca - Huedin: 13,15 (prin

Căpuş), 14,00 (prin Sutor). ' •Quj-Napoca - Turda 5,30; 6,30,6,50;

7,20; 8,15; 930; lttfOt 1,3051230,13,20;14.00.1430.15.00.1530.16.00; 17,00,18.00.1830; 19,00,20,00; 21,00,2230.

Cursele judeţene pleacă din Autogara L

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

• Clnj-Napoca-Budapesta, en plccaic din Cluj-Napoca tn zilele de hud, joi şi vineri l i ora 7,00 şi Înapoierea din Budapesta tn zilele de marţi, vineri şi stmbătt Ia ora 11,00 - ■ * .'/I Clnj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, ea plecare din ChţJ-Napoca tn ziua de miercuri ora 7 şi Înapoierea din Miskolc In ziua de Joi ora 11.

INFORMAŢII Autogara 1 :14-34-36 Autogara II: 13-44-88

RETETAZILEI

S a l a t a d e\ .

c i u p e r c i c u u s t u r o i

De ce aveţi nevoie: 400 g ciuperci., 1 căpiţîni usturoi, 2 roşii, 1 legătură pătrunjel verde tocat, sarej piper, 1/2 pahar ulei, 1/2 pahar vin. ,

M od de p re p a ra re : ciupercile spălate se pun întregi într-o tavă cu ulei, vin, sare, piper şi roşii, tăiate fplii. Se introduc în cuptor şi se fierb în zeama lisată de ciuperci şi în vin. Se Iasă în cuptor pînă scade zeama. U sturoiul se pisează, se pun 2 linguri de apă şi, cînd s-a format mujdeiul, se scurge zeama de ta usturoi şi se toarnă peste ciuperci. Se servesc reci.

A RadîoSonic^ EM SS, 7 MHz ■,

Marţi, 19 septembrie 00,00-6,00 Non stop dancing;

6,00-9,00 Sonic Matinal (ştiri, sport, meteo, utilitare, muzică) (Marius Aciu); 9,00-11,00 Emisiune în limba maghiară “Clujule, te salutăm” - emisiune magazin (ştiri, informaţii rutiere, sport, preţurile pieţei)(Pasztor Krisztina); 11,00-13,00 CD Sonic (Călin Andrei); 13,00-15,00 Super Sonic (Dj. Dreams); 15,00-16,00 Black Magic Hour (Daniel Boroştean); 16,00-17,00 Clopote tubulare (muzică specială) (Marius Aciu); 17,00-20,00 Sonic 33 (ştiri, sport, utilitare, muzică, poliţia, umor) (Cozmin Guşă); 20,00-21,00 Istoria muzicii pop (Daniel Boroştean); 21,00-23,(X) Emisiune în limba maghiară “Clujul astăzi” (ştiri, actualităţi clujene, sport) Talk Show: Invitatul serii asztalos Lajos ; Proiecţii - dispute social- economice (Magyari Nandor Laszlo); 23,00-6,00 Gînduri de noapte (Călin Andrei).

- ■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada Clinicilor 2); 17-28 iulie: 8-14; 31 iulie - 20 august: închis; 21 august -3 septembrie: 8-14 sala "Gh. Lazăr" (num ai pentru -cadre didactice universitare şi cercetători); 4-15 septembrie: 8-13,45 şi 14,30-21,00;17-29 septembrie: 8-14. Sîmbătă şi duminica închis.

■ ■ ' B ib lio teca ' ju d e ţean ă "OCTAVIAN GOGA" v

■ Din 4.09 1995, SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr. 1), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminică-închis. SALA DE LECTURĂ (str. M. Kogătni-ceanu nr.7), ORAR: luni - jo i: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă: 9-13,45; duminică - închis. MEDIA- TECĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni, miercuri: 14-19,45; marţi, joi, vineri: 9-14,45; sîmbătă:9-13,45; duminica - închis. '

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis . /

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9) Orar modificat în perioada 3 iulie 1995 - 9 septembrie 1995: luni - închis; marţi - 10-13; miercuri - 15-18; joi - 10-13; vineri închis..\ . r . .■ V

■ Biblioteca Americană (stra­da Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 - 16

■ Biblioteca Britanică (strada Avramlancu 11). O rar luni,miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca " lic ita i" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 -1 3 ; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studen-' ţese Creştin (strada Kogălniceanu 7- 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19-20.: ■ Bibliotcca Casci corpului di­

dactic, Bulevardul 21 Decembrie nr.9, camera 39, orele 8-15.

■ Biblioteca Centrului Cultu­ra l Francez (strada Kogălniceanu 12- 14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi:10-18; vineri:. 10-16; sîmbătă şi duminică închis.

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a U niversităţii de M edicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar luni-vineri 8-20, sîmbâtă. 8-13, duminică: închis. ,

■ M uzeulNaţionalde Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 -17; luni şi marţi: închis ,N'

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada IC Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2)/Zilnic, inclusiv duminica: 10-16; luni închis. • ,

■ . M uzeu l. E tn o g ra f ic a l T ra n s ilv a n ie i (s trada Memo­randumului.21). Marţi - duminică: 9 -17; luni: închis

■ G aleriile "B astion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis

■ Muzeul memoriaI‘‘EmilIsac” (strada Emil Isac 23). Orar; mieicuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbâtă şi duminică între orele 10-14.

■ Parcul etnografic "Romulus Vuia” zilnic 9-16, luni închis.

1JTFT37T35TFarmacii cu serviciu perma­

nent: Farmacia "Corafarm, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17.51.05; Farmacia "Vadocom", str. Marinescu nr. 7, teL 19.64.62.

Garda de noapte: Farmacia nr.3 "Hedera”, Str. Gh. Doja nr. 32, telefon 13-00-77, orar 20-8.'

^spftlitorM arţi, 19 septem brie ...

Programul 1: 7,00 TVM. Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20-Film serial: ”Santa Barbara”;10.05 Limbi străine: franceză- engleză; 11,05 Film artistic: "Cacealmaua lui Coogan”; 12,40 Deseneanimate; 13,10 Festivalul internaţional ”George Enescu”;14.00 Actualităti; 14,10 TVR lasi;15.05 TVR Cluj-Napoca; 16,00 Actualităţi; 16,10 Fii tu însuţi!;17.00 Convieţuiri; 17,45 Agenda Festivalului internaţional "George Enescu”; 18,00 Cazuri şi necazuri în dragoste; 19,00 Ciio; 19,30 Festivalul internaţional "George" Enescu”; 20,00 Actualităţi; 20,40 Urgenţe în agricultură; 22,50 Film artistic: ”Sweet Charity”; 23,10 Reflector; 23,40 Studioul şlagărelor; 0,10 Actualităţi; 0,30 Gong!.

Programul 2:7j00 La prima oră;9,20 Festivalul internaţional "George Enescu”; 10,05 Magazin satelit; 11,30 Desene animate; 12,00 Teatru TV: "Cu cărţile ascunse”, de Antonio Buero Vallejo; 14,55

Limbi străine: fianceză-engleză; 15,55 Desene animate; 16,20 Film serial:. "Pasiuni secrete”; 17,05 - 23 milioane (I) ;. 17,45 Film serial: ”Iubiri amăgitoare”; 1830 - 23 milioane (II);20,00 Cu cărţile pe feţă; 21,00 TVM. Mesager, 2130 între da si nu; 22,00 Credo; 23,15 Teatru TV: ’t u capul de rătoi”, de Gheorghe Ciprian.

TVR CLUJ-NAPOCA: 15,05 Jurnal - actualităţi; Emisiune în limba maghiară: Ştiri, Reportaje; "Tainele meseriei” - telefilm cu decoratorul Balazs Gyula;Tinereţea ca vîrstă şi stare de spirit; Librăria TV - noutăţi editoriale; Muzică.

M iercuri, 20 septem brieProgramul 1: 7,00 TVM.

Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Film serial; ”Santa Barbara”; 10,05 Moda pe meridiane; 10,35

. Videocaseta 'muzicală; 10,50 Videolexicon; 11,50 Film serial: "Iubiri amăgitoare”; 12,40 Desene animate; 13,10,' Festivalul internaţional ”Geoige Enescu”; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR laşi; 15,05 TVR Quj-Napoca; 16,00 Actualităţi; 16,10 Pămîntul ce mi-a dat.lumina vieţii; 16,25 Sărbătoarea pîinii; 17,00 Alfa şi Omega; 17,45 Tele-discul, muzicii populare; 18,15 Agenda Festivalului George Enescu”; 1830 Desene animate; 19,00 Poarta

saruţiluij 1930Fihn s e r i ^ : şi baieţu ; 20,00 A c tu a lita J^Film artistic: "Dr.QuirxO *Noi fi»ntiete; 00 7S T o t u l muzică; 22 5 C o n ftu en ţ^ i Actualităţi; 23,45 lamiezul nopţii; 0 ,2 S Jaz2 5 Magazin.

Programul 2: 7 ,0 0 t - 3 o»; 9,20 Festivalul i n t e r n ^ ţ * ^ "George Enescu” ;Caleidoscop; 1130 D c s ts d Ţ mat^; 12,00 G o n g îi Festivalul internaţional Enescu ; 13,00 Ala-bala,13,44 Film serial: sîngeroase”; 15 95 De l in g u a 1535 Deseneanimate; 1 6 ^ 2 0 serial: "Pasiuni s e c re te z i *- Zodia Balanţei; 17,45 F îln a "Iubiri amăgitoare” ;Emisiune în limba m aghiară^

-Pleiade; 21,00 TVM. M e s a g e ţ21,30 Tradiţii; 22,00 F i lm s e r ia l "Santa Baibara; 22,45 U n s e c o l ^ cinema; 23,45 Muzica e v ia ţa , r^ea!; 0,15 Documentare CFJ- *

TVR CLUJJSAPOCA.S 1?,05 Jurnal-actualităţi; E x c e l s i o r . .Corul "Viva la m u s 1*#"; Videoautograf: a c to ru l IV l^Jius Bodochi de la Teatrul N a ţ i o n a l din Cluj-Napoca; Scientia: C e t r t m ld ţ transmisie tehnologic - r e p o x ta j i j Universitatea Tehnică C l u j -

iW IBProgrQm ulW leviziunilGrsiprin^abl

M arţi, 19 septem brie 19958,00 Program pentru tineri; 8,40

Seriale-RETE 4; 11,15 Seriale - RETE 4; 14,45 Seriale RETE 4 şi CANALE 5-ITALIA; 16,00 Acea grădină de portocali- RETE 4; 18,05 Revanşa-MediaPro; 18,55 Preluare- diverse -MediaPro; 21,40 Noroc total- film -ITALIA 1; 23,40 Levi- athan - film -ITALIA 1.

ANTENA 1; 17,00 JŞ tiri, reportaje; 17,10

D ance club ;, 17,30 Lum ina călăuzitoare; 18,30 Oglinzi paralele;19.00 Din lumea afacerilor; 19,15 Desene animate;, 19,30 Dance club- America’s top ten; 2030 Dincolo de realitate -film ; 21,00 Observator;22.00 Prada - film; 23,35 Joe - film!

Seriale, reportaje; 15,00 B uletin informativ; 15,15 Varietăţi - Casa C astagna - CANALE 5; 16,30 Dădaca - CANALE 5; 17,00 C ar­toon Network 18,30 O bservator - Ş tiri A ntena 1; 19,30 B uletin

. inform ativ; 19,45 A 1- R eportaj, documentar, muzică; 21,00 Buletin informativ; 21,15 Cine se plînge - PRO 7; 23,10 - A l- f ilm .

PO RTA L 29,45 iSuletin informativ; 10,00 A

1- film ; 11,30 A 1- Top muzical;11,50 Buletin informativ; 12,00 A1- film; 1330 A 1 -Reportaj; 13,50 Buletin informativ; 14,00 Program Tele 7 abc - docum entar, seriale, post m erid ian , Q lm ,telejurnal, muzică; 21,30 Buletin informativ;21,40 Noroc total- ITALIA.l; 23,40 Leviathan -ITALIA 1.

O bs.: T raduceri sim ultane pe ambele canale.

P O R T A L &c.T7 CABLUsxLEXPORT-IMPORT S.R.L.

M arţi, 19 sep tem brie 1995 ■■ PO RTA L I

; 7,45 Buletin informativ; 8,00 Car­toon ' .N etw ork; 9,30 A I - Divertisment matinal; 11,20 Buletin informativ; 11,30 Gung Ho -PRO 7;13,00 Buletin informativ; 13,15 A l-

M arţi, 19 septem brie 1995 ■ 10,00 Cannon -SAT 1; 11;50

Gung Ho -PRO 7; 13,00 Desene! anim ate - SUPER RTL; 14,00 Rem ington S tee l-P R O 7; 15 ,00 F iica naşului (p. II) -RAI UNO;

: 16,45 Teletext; 17,00 D ispreţul - RETE 4; 18,00 FELICITA -RETE

4; 19,00 Preţul unei v i e ţ i — X^ETE< 19,30,Teletext; 2 0 , 1 0 E x j t e magazin -RTL; 2 0 , 4 0 ; - T « l e t t TVC; 21,10 Nimic f ă r ă f i i o a m e t VOX; 23,05 Nopţi la I b i z a — RTlI23,50 Teletext - T V C ; 00,1

• întunericul-PRO 7 . ,; •t v c + : _13,50 Mapamond s p o r t i v ; 14,5

Lumea în care trăim; 1 5 , 2 0 T>Jout! cinematografice; 15 ,50 V i a ţ a secret a lui Edgar B"; 16^0 A m e r i c a ’! Io ten; 16,55 The album s h o v ; 17,5 Magnatul piesei; 1 8 , 5 5 A.getd culturală; 19,10 D e s e n e a n i mat<19,30 Capcană p e r ic u lo a s ă . ; 20,3 Observator; 21,35 U n o m furiei23,05 Sărutul. t a r a n t u l e i ; 0,4 închiderea emisiei.- . / , •

--- *!'■ -■

Marţi, 19 s e p t e m b r i e "199510,00 Ştiri, ţi a c t u a l i t ă ţ i ; 10,1

Oraşul dezbinat - f i lm c o d a t ; 19^ Ştiri şi actualităţi; 2 0 » 3 O F * reU af Starfilm; 21,20 Şocul — f i l m «^xid

Lansare de.carte;:-Miercuri, 20 septembrie, ora 13, la Librăria Universităţii din Cluj-

Napoca va avea loc lansarea volumului "V aleriu Lucian Bologa - evocare m onografică”, semnat de Samuel Iszak şi Sandu Bologa. Prezintă prof. univ. dr. Crişan Mircioiu. (M .T.)

2iseflemlMfe F ii s a t u l u i

T ă u ş e n iDuminici, 24 s e p t e m b r i e , l>

Tăuşeni (comuna B o n ţ i d a ^ *< aVea loc . în tîln ire a _ " F i U o t satului”. Cu această o c a z j e v* av ea loc . i n a u g u r a i f j complexului m o n u m e n ta l rc > ' lizat de artistul A lex an d ru C h j ^

Marţi, 19 septembrie. 5,00 -Matinal; 5,05 Agenda zilei;

5,10 Meteo; 5,15 - Horoscop; 5,25 Sport; 5,35 Program TV; 5,55 Piaţa şi economia de piaţă; 635 Agenda zilei; 6,40 Actualitatea mondenă;

7,15 Horoscop; 7,25 Revista presei;7,30 Calendar; 8,10 - Poliţia municipiului în direct; 8,15 - Pompierii în direct; 8,30 - întreruperea emisiei; 12,00 Reluarea emisiei; 14,30 - Overdose; 16,10 - Cinefil; 18,30 - întreruperea emisiei; 2130 - Greatest Hits; 23,05 - Music by night Program informativ Bpc Londra: 6,00; 14,00; 18,00; 21,00. Ştiri Uniplus Radio: 7,00; 8,00; 12,05; 13,00; 15,00; 16,00; 17,00; 22,00; 23,00.

15-21 septembrie CLUJ-NAPOCĂ Republica - Inima neînfricată -

SUA - prem ieră ( 11; 14; 17;20)* Victoria - Eu, G ilda - I ta lia - prem ieră (11; 13; 15; 17; 19). In terzis sub 16 ani. M ffa , - RENOVARE * Mărăşti sala A - Casper - SUA (13;15;17;19); sala B- Arma mortală 3 -SUA ( 14; 16,30; 10) * Favorit - P rovocatoarele -' Italia - Premieră ( 11; 13; 15; 17;19).

Interzis sub 16 ani.' TURDA ’

Fox - Congo -SUA - Prem ieră; T inere tu lu i.- L iceenii în alertă România.

CÎMPIA TURZIIMuncitoresc • H ăiţuit în insula

răzbunării - SUA - premieră; Fără teamă - India - premieră.

D EJArta. - R ichie R ich - SUA -

Premieră; Casper - SUA - Premieră.GHERLAPacea - Prindeţi şi arestaţi această

maimuţă - SUA -premieră; Congo- SUA - Premieră. ■ • „

POLICLINICA ' INTEUSERVI S A Ng(rv Pascal? pfS, cart.

INTERNENEURC&0 ® • P S H l A . X l l j J endocrinch> og ie - REUMAŢCT-OGEE*__ _E C O G R A H E 'M S lQ c a L O c ^

P E D I A T O E jU R O L C K îrE .ACUPUNCTURALABORATOR(Biochimie - ®fctcî ,0 J o K i ^ Imunologic' -Teste SIDA) , ___ZILNIC, Includ* orele 7 ‘21Medic de gardâ: orele 2 1 7

Rezervare, l a

ăliant*- sufletul 80,tru la d i ldumneavoasUi-noapte, telefonul d c

1.41.63 - t °t>eore*e 2 1 - O - y 1

• P o zr * T i#4 *

marţi, 19 septembrie f 995 ROZA VÎNTURILORA D E V A R U Ld e C l u i

>05cial,.30JOo

?er;'a l»l<Jeea!;

Î.05o t.=?*;ţlusl<fini l*ajla

Balcanii au nevoie de o politică alternativă

V-

(Articol apărut în cotidianul bulgar "Duma” nr. 194/1995)

Avalanşa de refugiaţi sîrbi din 'juni caută cu disperare adăpost In ştttxvia federală, inclusiv m raioane10 populaţie eterogenă sub aspect jfc, cum sînt Kosovo şi Voivodina.11 ar ii de mirare că acest val de sigranţi să ajungă şi in Macedonia, îşi în legiunile vestice ale Bulgariei t odinioară. 'Evoluţia tragică a crizei iugoslave subminat încrederea în toate

Btitnţiile internaţionale şi în labilitatea aconturilor internaţionale,i ceea ce priveşte ideea lansată pentru conferinţă internaţionali după sche-

a "cinci plus trei” (SUA, Rusia, :nnţa, Anglia şi Germania, plus îdgrad, Zagreb şi Saraievo), se ignoră srecnm cu prea multă uşurinţă şi Ktplicabil vecinii fostei Iugoslavii, se sfnt cei mai afectaţi de conflict Spectatorul obişnuit răm îne cu cţresia că o elită a NATO, împreună ci Rusia, a r fi cîştigat un război slcank şi dictează deja condiţiile ca ovingători". Cu excepţia Turciei, tute ţările balcanice se simt într-o siraaţîe incomodă. Urmările embargoului instituit duc la ietnorarea relaţiilor economice ftagi- lc dintre eleşi restulhmiii.

etefg Colaborarea în cadrul Zonei mw/ttooomice a Mării Negre bate pasul pe

bc. Concomitent, România, Bulgaria g Albania cântă un dium propriu spre fineturile europene şi euroatlantice, ntrind speranţa că aceasta este unica br şansă pentru garantarea securităţii ţi pentru recuperarea a ceea ce au pierdut decenii la rînd pe plan politic ţi economic. Realităţile actuale meninţă în mod serios ţările balcanice ă rămînă permanent manipulate şi punte în lanţuri dacă ele însele nu uită fonne- '■■■■ şi m ijloace corespunzătoare pentru . apărarea

. intereselor lor. De aceea există itrebări care aşteaptă de urgenţă un aspuns. De exemplu, care ar fi scopul jjncipal al ”mai marilor europeni” şi d SUA la conferinţa cate va avea loc:ii legifereze destrămarea RSFI, să

ETE4Pten

m i00,1

14,51Toată«creţt’ito17,5:gtidmate20,3lirici

9»S10,1119^;l«ar;0<W

îm partă Bosnia-Herţegovina şi să garanteze drepturile celorlalte republici independente, sau să impună o nouă variantă a sistemului de la Versailles în Europa de sud-est?

Nu este oare normal sâ ' se recomande în acest sens marilor puteri să includă în cadrul tratativelor (cel puţin ca observator), dacă nu pe alţii, măcar state cum sînt Slovenia şi Macedonia? Dacă pentru Liubliana, Belgrad şi Zagreb, "Rubiconul” ţxistenţei independente în perioada de după criză este practic depăşit, nu astfel stau lucrurile în privinţa Macedoniei. Aceasta are nevoie de garanţii privind suveranitatea şi independenţa sa de stat.

Oare acest aspect al crizei a fost abordat de miniştrii de externe ai G reciei, Bulgariei şi României la Ianina? Este puţin straniu totuşi faptul că la această întîlnire au participat şi colegii lor din Turcia şi din Albania. Nu trebuie uitat faptul că în prezent poziţiile Bulgariei, Turciei şi Albaniei privind viitorul Macedoniei sînt mai apropiate decît cele ale Greciei şi României.

Oare ţările balcanice ar putea găsi un limbaj comun privind problemele

, regiunii lor? Da, dar numai dacă şi-au însuşit bine lecţiile din trecut şi dacă acceptă drept prioritare ideile privindo cooperare economică şi în primul rînd cele legate de crearea unei infrastructuri în această regiune. în acest sens ar trebui dat startul pentru realizarea unor magistrale rutiere şi feroviare care să pornească din Alba­nia, să treacă prin Macedonia spre M area Neagră, încrucişîndu-se pe teritoriul Bulgariei cu magistrale asemănătoare pornind de la Marea Egee spre Europa centrală şi de vest, cu ramificaţii corespunzătoare care să treacă prin Serbia şi România. Trebuie de asemenea dat startul construcţiei conductelor de petrol pe linia Burgas- A lexandropoulos, luîndu-se în considerare ; interesele ţărilor participante la aceste proiecte.

A G EN ŢIA N A Ţ IO N A L Ă D E F R E S Ă

N A T IO N A L N E W S A G E N C Y

IQRIE'S W<fe»RLD

Nu se întrevăd

schimbări radicale după

viitoarele alegeri din

Egipt

' (R eu ter) Presa guvernamentală din ultimele două săptămîni prezintă - tradiţionalele promisiuni electorale făcute de înalte oficialităţi, cum ar fi avantaje pentru funcţionarii civili, muncitorii şi ţăranii, care sînt prost plătiţi şi care formează unul dintre cele m ai im portante segm ente electorale pentru Partidul Naţional Democrat (PND de guvernâmînt) al preşedintelui Hosni Mubarak.

Şi partidele de opoziţie încearcă să-şi organizeze rîndurile, iar liderii celor şase grupuri im portante au ţinut mai multe reuniuni pentru a- şi coordona campaniile locale. Surse ale opoziţiei au arătat că partidele încearcă să convină asupra unui manifest comun pe care să-l prezinte ' opiniei publice.

Alegerile din luna noiembrie - nu a fost stabilită deocamdată nici o dată ferm ă - vor fi prim ele din ultimii opt ani la care participă toate partide le din opoziţie . De la- răstu rnarea m onarhiei în 1952, guvernul a c îş tig a t oricum toate a lege rile . p rin tr-o ., v ictorie covîrşitoare. Sondajele de opinie relevă că majoritatea egiptenilor nu sînt de lqc interesaţi de politica de partide şi câ ra ta partic ipării la alegeri este foarte scăzută.

în 1990, PND a obţinut 348 dia cele 444 de mandate supuse, scru tinu lu i, independenţii- - în majoritate flexibili - au obţinut 83 de mandate, iar cei de stînga şase. P rincipalele partide de opoziţie, Partidul Wafd (liberal) şi Partidul Muncii dominat de islamişti, s-au situa t în frun tea boicotului. în alegerile de anul acesta, candidaţii se vor prezentă individual şi nu pe liste de partid , lăs înd , teoretic, deschisă ; concurenţa pentru

"Cec vttz. m hcei voal kw netrfxitfaf to nr tak!T

fundameintaliştii musulmani, cărora li s-a interzis să formeze partide.

De cînd fostul preşedinte Anwar Sadat a eliberat, din înch isoare membri ai F răţiei M usulmane în 1971, guvernul â tolerat activităţile grupării, mai puţin formarea unui partid propriu.

Politica s-a schimbat la începutul acestui an, cînd Mubarak ă început să insiste că Frăţia nu se deosebeşte cu nimic de elementele mai radicale care se situează în fruntea unei campanii de violenţă ce durează de trei ani şi este o rientată către răsturnarea sa. , Luna aceasta M ubarak a deferit T ribunalulu i militar un număr de 52 dp.membri- de frunte - prim ii membri ai grupului dc după 1965.

Qsama el-G hazali, expert la C entrul pentru Studii P o litice şi' Strategice Ahram, a afirmat că în opinia sa candidaţii partidului de guvernâmînt au un avans datorită asocierii cu reţeaua de servicii pe care statul le oferă publicului. El şi-a exprimat părerea că şi în cazul în care alegerile a r fi total corecte, Frăţia nu ar cîştiga mai mult de 12 pînă la 15 la sută. ^ ; i

Ghazali şi alţi experţi în politică susţin că guvernul nu va permite o schimbare radicală în sistemul prin care îşi menţine o majoritate de două treim i în parlam entul cu 445 de membri - suficient pentru a adopta orice leg isla ţie şi a-1 realege pe preşedinte. "Nu cred că alegerile vor avea vreo însemnătate.

A devărul este că E gip tu l este guvernat de arm ată şi o u riaşă birocraţie. Restul este ornament”, â . adăugat un expert care nu a dorit să-i fie menţionat numele.

(Articol semnat de Andrew Marr, comentator politic al ziarului ”The Independent”)Jurnalismul parlamentar şi-a

schimbat natura, transform în- dn-se dintr-o simplă informare asupra punctelor de vedere şi declaraţiilor oamenilor politici într-un com entariu de op in ie asupra acestora. M anipularea este cu ' dublu sens: pen tru miniştrii ab ili şi pen tru a lte personalităţi mass-m edia- a devenit un mijloc de a prezenta anumite "versiuni” care îi aduc reporterului aprecieri din partea şefilor săi şi în acelaşi tim p promovează punctul dc vedere al ministrului, subminîndu-1 astfel pe un potenţial rival. ■ .

Orice ministru important care *e respectă are unu l sau doi consilieri politici a căror misiune este, între altele, aceea de a purta discuţii confiden ţia le şi revelatoare cu ziariştii. Aceşti consilieri, categorie puţin cunoscută şi adesea subestimată, îndeplinesc funcţia - de ambasadori politici şi agenţi ai miniştrilor lor, care v încază declaraţiile miniştrilor rivali, fac cunoscută "linia” ministerului şi ţin legătura cu grupurile dc

presiune. E i rep rezin tă to todată pentru ziarişti o sursă de informaţii autorizate, dar care la nevoie pot fi dezm inţite. A fi b ine in form at înseamnă a fi puternic, iar această putere pare să părăsească pe zi ce trece sistemul politic, indiferent din ce parte a eşich ieru lu i politic ar proveni m in iş trii. P rin tre cei ce beneficiază de această putiere se numără şi presa, ajutată şi. asistată de numeroasele grupuri de presiune şi de experţi puşi în slujba ei, care se străduiesc să demonstreze zi şi. noapte că guvernul ştie mai puţine decît jea despre ce se întîm plă în lume.

E ste acest lucru pozitiv? Cu siguranţă că da, în măsura în care accesul liber la informaţie permite m ilioanelo r de alegători să-şi formeze o opinie proprie. Miniştrii şi funcţionarii publici nu mai pot prezenta o versiune proprie a unui eveniment sau a altuia şi nu mai pot recomanda o anumită soluţie fără pericolul ca acestea să fie contrazise sau neexaminate. Sîntem mai liberi datorită faptului câ sîntem mai bine informaţi. Relatările politice sînt mai puţin sumbre, dar suferă de acelaşi

defect. P r e s a ' se aruncă cu înverşunare asupra unui anum it subiect senzaţional. Dacă cineva doreşte cu adevărat să afle ce se

' întîmplă în Parlament constată că nu există o continuitate a ştirilor, se fac prea puţine comparaţii şi prea puţine trim iteri în urmă. în schimb, te lev iz iunea este în m ăsură să furnizeze telespectatorului tot felul de informaţii despre un om politic, sau despre persoana intervievată pe care presa scrisă nu le poate oferi. - P riv ito ru l poate c iti iritarea,

-. minciuna, furia pe faţa celui aflat în lumina reflectoarelor, îşi poate faceo im presie personală despre o o fic iâ ljta te în tr-un m od în .care generaţiile anterioare nu puteau decît dacă făceau parte din clasa politică p r iv ile g ia tă .'D a c ă dorim ca o anum ită problem ă im portantă de interes public să fie discutată în mod serios, atunci studiourile de radio şi de te lev iz iune sînt o arenă d e ' dezbatere mult mai potrivită decît o ' adunare politică. Dar, spre deosebire de ziare şi cărţi, televiziunea nu permite reflexia, reexaminarea unui' text scris, compararea unei analize cu alta. Totodată, televiziunea nu are

simţul proporţiilor sau al istoriei. Ea îi aplatizează pe cei ce apar pe micul ecran, astfel îneît un rebel dintr-un partid oarecare pare la fel de important ca însuşi ministrul de externe.

Ideea că m ass-m edia este suficientă pentru a exercita un contro l efic ien t asupra v ieţii politice are încă un mare viciu. Se pare că am fost prea naivi în ceea ce priveşte în flo rirea grupurilor de presiune care fabrică şi manipulează atît de multe ştiri. Este remarcabil cît de frecvent purtătorii lor de cuvînt sînt consideraţi surse neviciate de informaţii. Mijloacele lor de finanţare sînt foarte rar exam inate, analizele lor sînt transmise cu toată încrederea, iar liderii lor sînt foarte rar ţinta o stilită ţilo r şi a în trebărilo r stîn jenitoare. în num eroase publicaţii se în tîlnesc în tr-o proporţie tot mai mare articole şi ştiri care provin de la grupurile de presiune, Fie câ se bazează pe rapoartele lor, fie pe sondaje de opinie efectuate de ei.'

Partidul Comunist din Rusia vizează revenirea în forţă Ia putere

(Reuter) Partidul Comunist (PC) din Rusia a anunţat că este decis să se reîntoarcă în forţă în arena politică după alegerile parlamentare din17 decembrie, cînd, prin constituirea unei alianţe puternice, va putea domina Parlamentul, dar nu şi ţara. La patru ani dupâ ce lovitura de stat eşuată îndreptată împotriva fostului preşedinte sovietic”, Mihail Gorbaciov, a marcat începutul sfirşitului celor peste şapte decenii de guvernare a partidului înfiinţat de Vîadimir Ilici Lenin, o forţă politică aparent reformată agită din nou drapelul roşu. Ghennadi Ziuganov, liderul PC, a declarat reporterilor că nu crede că vor fi multe grupările politice participante la alegeri care să depăşească baremul de cinci la sută din totalul sufragiilor pentru a putea intra în competenţa Dumei de Stat (Camera inferioară a Parlamentului).

Ziuganov a precizat că puterea PC va fi sporită prin alianţe strategice, dar că adevărata putere o deţine preşedintele rus, Boris Elţîn, doar dacă nu vor fi operate unele schimbări în Constituţie, care îi acordă acestuia puteri sporite. PC, care deţine în prezent circa zece' la sută din cele 450 de locuri ale Dumei, se situează în fruntea majorităţii sondajelor de opinie, iar alianţa cu puternicul Partid Agrarian pare greu de înfrînt. Ziuganov a relevat că partidul său are în vedere o cooperare şi cu blocul electoral "Puterea Poporului” , condus de fostul premier sovietic, Nikolai Râşkov..

A naliştii apreciază că po tenţialii alegători com unişti, dintre care majoritatea aparţin vechii generaţii nostalgice după trecut şi care se zbat să se adapteze reformelor de piaţă, provin din sferele cele mai disciplinate . şi mai active din punct de vedere politic ale societăţii, marcată de o tot mai profundă apatie. Ziuganov se teme doar de două lucruri: o provocare politică menită sâ dea un motiv pentru suspendarea alegerilor şi o posibilă falsificare a rezultatelor scrutinului.

Ziuganov a afirm at că actualul PC se deosebeşte esenţial de vechea structură monolitică. "Mulţi au intrat în PCUS doar pentru a face carieră, iar apoi s-au debarasat imediat de carnetele de partid. Partidul nostru i- a unit pe oameni prin aspiraţia lor comună spre un "ideal”, a afirmat el. Noul PC a abandonat ideologia rigidă a predecesorului său, dar viziunea sa asupra economiei de piaţă este foarte diferită de cea a actualului guvern.

"Dictatură în Belarus”(grupaj de corespondenţe din Minsk apărute îh cotidianul varşovian “Gazeta Wyborcza" nr. 138, 204 şi 209 /1335)

Preşedintele Belarus, Lukaşenko, a anuţat recent în două gazete din Minsk decretul "Cu privire la mijloacele în scopul asigurării stabilităţii şi ordinii juridice în Republica Belarus” . în tem eiul acestui document, preşedintele rid ică im un ita tea parlam entară a deputaţilor din Duina, suspendă activitatea sindicatelor care au participat la o recentă grevă fle metrou, preconizează dizolvarea partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti "paticipante”, la greve,, fără.însă a preciza ce anume înseamnă. Ministerul Justiţiei şi Procuratura trebuie ”săjntărească supravegherea” activităţii structurilor politice, sociale şi sindicale. în opinia unui deputat, aceasta ar putea însemna facilitarea urmăririi lor. Preşedintele face trimitere la art 100 al Constituţiei, care îi permite să folosească mijloacele avînd drept scop "menţinerea stabilităţii politice şi economice”. Presa belarUsă a publicat un apel âl preşedintelui adresat mass-media din repiiblica^n care avertizează asupra ” reclamei făcute membrilor suspecţi ai clanurilor oamenilor de afaceri, grupurilor financiare private şi liderilor politici; Care propagă deschis naţionalismul, rusofobia şi aţîţă confruntarea socială”. Din august 1994 (de la preluarea funcţiei de preşedinte al republicii),jÂ. Lukaşenko, depăşindu-şi competenţele, a dat zeci de decrete care contravin Constituţiei şi legilor ţării, limitează drepturile politice şi economice ale milioanelor de cetăţeni, se arată într-o declaraţie recentă a parlamentului de la Minsk. ’ V, v ‘ v . >

Frontul Naţional Belarus, cea mai mare grupare de opoziţie, a cerut preşedintelui "să înceteze practica acuzaţiilor nejustificate, a ameninţărilor şi folosirea m etodelor de forţă fa ţă de oponenţii p’o litic i” . în opinia Frontului., "principala cauză a creşterii tensiunii sociale,o constituie lipsa reformelor în direcţia economiei de piaţă şi tendinţa puterii de a introduceo ordine dictatorială” . - ' -

H. Bakâv, preşedintele Sindicatelor Libere din Belarus, a afirmat că, în. cazul desfiinţării oficiale a sindicatelor, va fi creată o nouă structură, sub alt nume,- fiind acceptată chiar posibilitatea unei activităţi ilegale.

. în tr-o scurtă notă', sem nată în prima pagină a cotidianului "Gazeta Wyborcza” din 2-3 septembrie a.c, cunoscutul filozof şi publicist polonez Adam Michnik scrie: "Preşedintele Lukaşenko a demonstrat încă o dată de ce este capabil bolşevism ul nostalgic afla t la putere^Politica lui Lukaşenko poate deveni un model pentru duşmanii democraţiei din alte ţări, între care şi din Rusia, unde nu lipsesc amatorii de dictatură. De aceea, resovieiizarea Republicii Belarus este un foarte prost semnal pentru lume şi pentru Polonia” . -

LU R IE -S W C £ » K lO

"Thls new itetn should help us capture nev» markets.”

A D E V A R U L.d e C i u l VIATA POLITICĂ marţi, 19 septembrie 1995 U

P.N.L. PROPUNE "ROMÂNISMUL CA POLITICĂ DE STAT

99

Ciocnind un paliar de ţuică cu cei prezenţi sîmbătă la serbarea cîmpenească de la Schitu, în acordurile "M arşului lui lancu” , Emil Constantinescu şi Ioneseu Quintus şi-au îngăduit o plăcere, dar au dat şi un semnal clar că politica C.D.R. în Transilvania nu va lăsa lao ja r te va lo rile ;-trad iţiona le româneşti.

Dupâ despărţirea de U.D.M.R,,■ Convenţia Democratică reintră cu

putere pe scena politiţă din'zonâ, lansînd, în chip de v îrf de lance, Partidul N aţional r L iberal, formaţiune care a respins, în 1992,

• alianţa cu U.D.M.R.într-o declaraţie data publicităţii

■ sîmbătă; la Alba-Iulia, P.N.L. îşi ’ afirmă idealul naţional bazat pe o viitoare politică de stat care, sub genericul de "rom ânism ”, să realizeze solidaritatea dintre toţi* românii ce alcătuiesc o "singură naţiune, indiferent de aşezarea lor între hotarele statului nostru naţional sau îri afara acestuia”.

"Românism înseam nă ca toţi cetăţenii ţării Să accepte că trăiesc într-o ţară numită România, lipsită, de excese, de extremisme şi de orice sentimente care umbresc noţiunea de bm”, precizează Mircea,Ionescu- Quintus,.preşedinte P.N.L.,”Ne-am ferit de termenul de. naţionalism ., pentru 'că el a ieşit din sfera sa reală”, .

Dacă delegaţii Com itetului Executiv al P.N.L: au votat, în

unanimitate, textul declaraţiei, cîţiva dintre gazetarii prezenţi la Alba-Iulia

..au m anifestat rezerve faţâ de termenul de "românism”, nepotrivit politicii, actuale europene şi. periculos prin afirmarea voinţei de revizuire a frontierelor.

. "Europa este form ată d in tr-un număr de state suverane, aşa încît românismul nu este opus ca sens europenismului, pentru care P.N.L., militează”, spune Quintus'.

în acelaşi docum ent P.N .L. condamnă iredentismul maghiar al celor care "revendică drep turi colective, ' veh icu lînd teza autonomiei pe citerii etnice”, dar se: opune "cu, aceeaşi h o tă r îre ” ,' extremismului*'."/-' > rom ânesc, şovinismului şi intoleranţei "ce fac <iin discursul şi practica unor partide, de sorginte ceauşistâ din actualul arc guvernam ental” . "Independenţa, un itatea şi p res tig iu l R om âniei, asigurate prin funcţionarea reală a

instituţiilor statului de drept şi prin integrarea în structurile europene şi

xuroatlantiee, ca şi prosperitatea tuturor cetăţenilor ei, înfăptuită prin garantarea proprietăţii individuale şi a liberei iniţiative, acesta este idealul nostru naţional”, scrie în comunicatul P.N.L.

Concentrarea liberalilor la Alba Iulia a fost prilejuită de dezvelirea statuii lui Ionel I.C. Brătianu, mare om politic al P,N.L., prim-minisţm- al României în perioada înfăptuirii Unirii, Socotindu-se moştenitori politici ai Brâtienilor, liberalii de azi din P.N.L. se pronunţă pentru înfăptuirea unităţii tuturor românilor, prin recîştigarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord. ". Manifestarea liberală a luat slîrşit

cu o m are-serbare cîm penească,. unde ţuica adusă în butoaie, vinurile, mîncarea tradiţională au fost însoţite de cîntece populare si patriotice.

Caius CHIOREAN

La Alba-Iulia . 1

STATUIA LUI IONEL BRĂTIANU A FOST DEZVELITA ÎN FATA PREFECTURII

S**

Circa 500 de oam eni, în majoritate simpatizanţi ai P.N.L., au luat parte sîmbâtâ, pe o vreme rece, la dezvelirea statuii lui Ionel Brătianu, om politic liberal cu un rol deosebit în realizarea Marii Uniri de

la 1918.”De 1000 de ani vă aşteptăm”. Cu

aceste cuvinte întîmpina; în 1919, Ionel B rătianu, p rim -m inistru al României, pe m em brii D elgaţie i Consiliului Dirigent de la Alba-Iulia. "Sînteţi aici ca să nu 'm ai plecaţi niciodată”, a mai spus cel care avea, mai" apoi. sâ -i în tindă R egelu i Ferdinand, la A lba-Iulia, coroana Regatului României Mari.

Statuia lui Ionel Brătianu, ridicată în fa ţa P refec tu rii, - aparţine sculptorului Paul Vasilescu, profesor la Academia de Arte P lastice din Bucureşti. El spune despre opera sa: ’ Ym căutat să întruchipez în bronz personalitatea deosebită a unui om care a intrat în conştiinţa naţională prin ceea ce a izb u tit să ofere României în condiţiile dificile ale

începutului de secol”.La dezvelirea de sîmbătă au luat

parte Em il C onstantinescu, p reşedinte le C .D .R ,, Ioan Lup, Vicepreşedintele P.N.Ţ.C.D. şi întreg stafful P.N.L., alături de .oficialităţile locale. Răspunzînd unor. şoapte maliţioase din mulţime,'prefectul Ioan Rus a afirmat că "este o plăcere sâ avem în faţa Prefecturii statuia acestui mare patriot” .

în oraşul Alab-Iulia, dominat de ' opoziţie, a fost dezvelită de curînd şi statuia lui Iuliu Maniu.

"D acă peste o "sută de ani, personalită ţile P.D .S.R. se vor dovedit vrednice, G uvernul N «ţional-L iberal de atunci va fi fe ric it sâ le rid ice o statuie” , a replicat M ircea Ioneseu Quintus, preşedintele P.N.L. (C.C.)

C on ferin ţa Cluj-

Sîmbâtâ, 16 septembrie a.c., în tr-o am bianţă deosebită şi bucurîndu-se de participarea ■numeroasă a delegaţilor şi invitaţilor, s-au desfăşurat lucrările Conferinţei Organizaţiei M unicipale C luj-N apoca a Partidului Democraţiei Sociale' .din România. în • prezenţa domnilor profesor universitar d r . L iviu M aio r, m inistrul învăţămîntul, vicepreşedintele al PDSR, profesor universitar d r. G rig o re Z anc, prefectu l judeţu lu i, p reşed in te le ' C onsiliului Judeţean Cluj a l’ PDSR, şi inginer Teodor Groza, m in istru -. secretar, de stat, vicepreşedinte al.C onsiliului Judeţean Cluj al PDSR, lucrările

. C onferinţei, au debutat cu; prezentarea dării de scamă asupra activităţii desfăşurate de

, către C onsiliu l M u n ic ip a ra l‘ PDSR de la alegeri pînă în prezent, expusă d e .d b m n u l

- Ştefan D im itriu , preşedintele Organizaţiei Municipale.

Conferinţă a vaHdat actuala structură a Consiliului Municipal al PDSR, alcă tu it din 47 dc- m em bri: ' Ş tefan D im itriu (preşedinte), Dorin G ioarsă,

; Delia Hoţolean, Ioan Rus, Doină Andraşoni, Alexandru Cordoş, Cornel - \ Nâsălean (vicepreşedinţi); Ioan Borza, Ioan Sima, Elvira Usate, Remus

O rganizaţiei N apoca a P.D

-

l l l l

Ştefan ' Dimitriu, preşedintele Consiliului Mu­nicipal al P.D.S.R. .

M otoc, Iulian Solea (secre ta ri); Sabina H u rd u caş,: N icolae C iobotaru, Ivan B oroş; Teodor Popa, L iana Cucu Pop, T eodor Fărcaş, M arcel Rom an, M ircea C răciun, Liviu D ărăban, F lorin Tene, V iorica C iobanu, H oria Cristea, Zorica Rotar, Grigor Fecior, Cornel Dragomir (şefi de comisii). Şi a ales delegaţii la C onferinţa. Judeţeană Cluj a PDSR. Prin luările de cuvînt ale lui Dorin G ioarsă, Doina Andraşoni, Cornel Năsâlean, Elena U sa te ,'V io rica C iobanu, A lexandru C ordoş, T eodor Pop, Teodor "G roza,. conferin ţa a constitu it un prilej de b ilan ţ al

M unicipale .S .R .

a c tiv ită ţ i i desfăşurate membrii organizaţiei în periojj, care a trecut de la cea anterioj dar şi un moment al prezent^ obiectivelor activităţii noasit, pentru etapa următoare.

D o m n ii Liviu Maior i, G rig o re Zanc au arătat tj realizările din ultimul timp, ,j| la n iv e l parlam entai, cît ,j gu v ern am en ta l, evidenţia^ contribuţia decisivă a PDSR], elaborarea unor acte nonnatit( de o im portanţă vitală pentru ţară: L egea pentru acceleram p r iv a t i z ă r i i , . Legtiînvăţăm în tu lu i, Legea casei# n a ţ io n a l i z a te , precum şi ţ, în tocm irea strategiei naţionali pentru integrarea României 1( U niunea Europeană. Domniilj lo r • au p rezen tat strategia p a r tid u lu i pentru b o tă r îţo a re pentru -viitoarele exam en e pe care PDSR le ti susţine în faţa electoratului s C o n fe rin ţa : Organizaţiei M u n ic ip a le Cluj-Napocaj

(Partidului Democraţiei Sociale -din România s-a constituit înli- un for în care au fost prefigunle soluţii pentru activitatea noasM viitoare. -*

P r o f . T e o d o r POPA, D e p a r ta m e n tu l politic P . D .S .R . C luj-Napoca

'

C.V. Tudor, prim ul c a n d id a i an u n ţa t

la p re şe d in ţia R oniâniel

La! şedinţa Consiliului Naţional al P.R.M. desfăşurată sîm bătă la B ucureşti, a fost desem nat, în unanim itate, drept candidat ,1a preşedinţia ţării, d-l (Corneliu Vădim Tudor, preşedin te le acestei formaţiuni politice. Au fost adoptate' şi unele m ăsuri referitoare, la cam pania elec torală pe care o desfăşoară P.R.M . Cu ocazia conferinţei de presă care a avut loc după şedinţă, Corneliu Vădim Tudor 'a făcut o serie de declaraţii incendiare, amintind, printre altele, că dacă va deveni.p reşed in tele României, atunci toţi cei care nu iubesc ţara vor trebui să-şi facă bagajele. De asemenea, preşedintele P.R.M. l-a acuzat pe V irgil M ăgureanu că a in ten ţionat organizarea unei conspiraţii împotriva preşedintelui Ion Iliescu, la care d irectorul SRI dorea să-l coopteze şi pe C.V. Tudor.

• • I

p o litice ( I ), . (urmare din pagina 1) : t ’• Apoi, în momentul declaraţiei lui Schuman nu exista în Germain o adevărată clasă politică orientată c la r spre un spirit revanşai! ca în cazul multor politicieni unguri actuali. Nu este adevăraţii expunerea lui Ion Iliescu “abundă în acuze..: laadresa Ungariei"

■ Este vorba despre acei “nostalgici” pentru care a accepta realitate» 'consacrată istoric şi juridic este o im posibilitate structurală. Ceti ce nu se poate afirma despre eventualii nostalgici germani ie ii sfîrşitul celui de-al doilea război m ond ia lf

Cît despre,recunoaşterea oflcială â frontierei României de câts Ungaria, şi aici pot fi făcute cîteva observaţii. Trebuie să ne aminti» că primul guvern ungar de după l 990.nici nu a vrut să audâdesplt includerea acestei clauze în posibilul tratat politic dintre cele doi ţări. Şi că exact c lasa p o litică d in U n g aria a declarat, prii reprezentanţii săi autorizaţi, că a fost o greşeală recunoaşterii graniţelor în tratatul cu Ucraina şi că nici nu poate fi vorba de aş* ceva în cazul României. Aşa se vorbea în Parlamentul ungar, l< ■pe stradă ori în cafenele. Este adevărat, actualul guvern ungar es* dispus să recunoască frontierele cum au fost fixate prin tratatul dt la Trianon, dar există fracţiuni parlam entare care nu susţin idee» aceasta., ele reprezentînd partide care se află pe primele locuri i* topul electoral. Ce se întîmplă dacă la viitoarele alegeri tocmai acesE partide alcătuiesc majoritatea parlam entară? (va urm a) j

Corespondenţă din Budapesta

între 500 şi 800 de persoane au participaţ sîmbătă dupâ-amiază la manifestaţia organizată în capitala Ungariei de Uniunea Bocskai,fosta f i lia li budapestană a U niunii

-M ondiale A rd e len e ,'îm p o triv a discrim inării la care ar fi supusă minoritatea maghiară din România prin recenta adoptata lege a . învăţămîntului.

Pe pancartele purtate se putea citi: "A cesta este un genocid”. "Nu ueideţi!” şi "Şcoli m agh iare 'în Ardeal”. La manifestaţie, al cărei scop conform datelor furnizate presei, a fost- "exprim area solidarităţii cu UDMR, cu care Uniunea Bocskai întreţine strînse legături” , în afara m em brilor

C I N E S E A S E A M A N A , S E A D U N Ă . . ÎM P O T R IV A R O M Â N IE I

organizaţie i, au luat j>arte a tît reprezentanţi ai stîngii naţionaliste, c ît şi membri ai partidu lu i de extrem ă dreaptă U niunea pentru Bunăstarea Poporului Ungar.

D iscursurile ţinute au avut virulente accente antirom âneşti . Printre autorii lor s-au numărat şi personalităţi cunoscute ale vieţii po litice ungare. A stfe l, M atyas Szuros, fost p reşed in te al Parlamentului Ungariei, preşedinte al grupului Ungar al U niunii Interparlamentar şi membru marcant a l Partidului S ocialist U ngar, principala forţă politică a coaliţiei guvernam entale, a susţinut c i în Rom ânia sînt tăvă lite în noroi drepturile minorităţii maghiare şi că

prin actuala-Lege a învăţămîntului se încearcă transformarea membrilor ei în cetăţeni de rangul al doilea.

Zsolt Lanyi, u n u l. dintre principalii politicieni ai Partidului Independent al Micilor Proprietari Agricoli, şi-a exprimat nedumerirea privind faptul că m aghiarii care locuiesc în m ajoritate în unele regiuni din Transilvania trebuie sâ se considere cetă ţen^rom âni, a so lic ita t so lidaritatea întregii ungurimi cu "maghiarii care sînt ostatic i în A rdealul ocupat de România” şi a cerut participanţilor să nu aibă încredere în români.

Extremismele lui Zsolt Lanyi nu miră prea mult avînd în vedere recentele propuneri ale preşedintelui

PIMPA, Jozsef Torgyan, ca Ungaria să rupă re la ţiile d iplom atice cu România sau ca parlamentarii unguri să se deplaseze la Straşbourg unde să facă z id viu în ju ru l clădirii C onsiliului, Europei pentru a p rotesta "îm potriva Legii învăţămîntului, considerată de liderii micilor agrarieni drept fascistă (!). Este însă îngrijorător Că asemenea "opin ii” sîn t exprim ate de reprezentanţii unui partid parlam entar care, după ultim ele sondaje de opin ie , se bucură de simpatia unui sfert din electorat, situîndu-se pe locul în tîi printre preferinţele potenţialilor alegători, înaintea socialiştilor, cîştigători detaşaţi ai alegerilor de anul trecut!

Participanţii la m anifestaţia de sîmbătă s-au putut bucura şi de alte aberaţii. Astfel, Zoltan Mayer, fost secretar general al Uniunii Mondiale a U ngurilor, a ţinu t o adevărată prelegere din care a re ie ş it câ întreaga cultură românească, laică sau relig ioasă, este pe deplin tributară culturii ungare. P înâ şi armeanul rusificat Mihai Eminovici a trebuit să fie publicat pentru prima oară la Budapesta de Iosif Vulcan pentru a deveni apoi M ihai E m inescu, poetul na ţional al românilor, a susţinut Zoltan Mayer.

Istvan K retzinger, preşedintele Uniunii Bocskai, a citit în final o declaraţie de p ro tes t'în care se a firm i, prin tre a lte le , câ de la

d ic ta tu l d e pace de 1> Tri*'1' în co ac e în România diveri gu v ern e au încercat prin to*8 m ijlo a c e le asim ilărji forţate nim icească minoritatea Procesul nu a încetat nici dimpotrivă, "Aţîţarea antimagti*'1' şovină şi fascistă a devenit o prs^ politică obişnuită în activitiW 1 elaborare a legilor în Român'*'* p recizat Istvan Kretzinger.. După un marş de cîţiva tilom**' a p a rtic ip an ţilo r pe strii'ţ Budapestei, reprezentanţii Unt*' B ocskai au înmînat declaraţii1 p ro te s t am basadei Români*''1 B udapesta.

. Dorin SUCIll

5) marţi, 19 septembrie 1995 ARTĂ - CULTURĂA D E V A R U Ld e C l u j 1

“Pe unmete teci *tMcto%

Pontd'Espagne

•lCâ laşi C auterets la o parte, -jjd valea cascadelor, cărarea te _-j spre inima Parcului naţional ■jiineilor. Descoperi, la cîţiva legendarul Lac de Gaube, care

inspirat pe cei mai mari poeţi -ulici, îd care se oglindeşte janale, leagăn al pirenei sinului jirf m itic , ce invită la leoplare. De ‘ fapt, în tregu l urs, de la C auterets la Pont jpagne, este o succesiune de jide superbe, ce prefigurează «olul ce te aşteaptă sus.

• Un teritoriu de excepţie, la înălţimea tuturor speranţelor •

Odată trecut podul de piatră care a dat numele locului şi cascadei - Pont*d 'E spagne - se ajunge pe platoul Ciot şi în Valea Marcadou, în pe isa ju l m unţilor înalţi d in 1 centrul Parcului Naţional. George Sand, V ic to r H ugo, Lam artine, C hateaubriand, to ţi au trecut pe 'aici...-:;'.

La Pont d 'E spagne vegetaţia.a recucerit zone degradate, astfel încît

călătorului să'-i fie oferită şansa de a se afla la înălţimea spectacolului naturii! Şi ce natură înconjurătoare! A ici, m untele conservă mii cţe bogăţii naturale, care reprezintă tot

■ atîtea invitaţii la plimbare. Fauna şi flora sa insolită adăpostesc specii rare, care pretind un comportament pe măsură. Iar dacă fiecare pune puţin suflet, spectacolul de la Pont d'Espagne te-ndeamnă să afirmi cu m îna pe inim ă: şi eu mă număr printre acei ce stimează natura. (Va urma) M ic h a e la B O C U

■ Ş

. *■

M aestrul Ion Irim escu Cetătean de Onoare

iî municipiului Cluj-Napoca(urmare din.pag. 1)

letiţean de Onoare, cu înmînarea :lomei şi a medaliei care atestă «stă ca lita te , m aestrului Ion seseu. Secretarul Primăriei şi al Miliului local, domnul T itus i,idat citire Hotărîrii nr. 111 din octombrie 1994 a Consiliului

ni privind conferirea titlului. Cetatea l-a om agiat pe artistu l «, eu v igoare şi m ăiestrie Mlizat de-a lungul unei cariere ■ptesiosante, o operă sculpturală care Împleteşte acel simţ unic atm finalizarea unei sculpturi cu Urnea psihologică . a lenajului. O a r tă a adevărului■ vieţii este în treaga operă a litrului, pe care domnia sa a ttat-o în form e plastice alese, <6cînd puternice trăsături umane:

dîrzenia şi calm ul, seninătatea şi încordarea, fo rţa şi om enia, generozitatea şi tandreţea. Născut în 1903, la Preuteşti (jud. Suceava), s tră luc it elev a l lui D im itrie Paciurea, m aes tru l Ion Irim escu s-a d is tin s prin capacita tea de a caracteriza p regnant, în portrete adm irab ile , v ia ţa in terioară , personalitatea modelelor sale. Sâ ne amintim, doar, de portretele lui Ion Jalea, G. Oprescu, Octav Băncilă, V asile P ârvan , C onstantin D aicovic iu , Ion Zăgreanu, A lexandru C azaban şi A ntonin Ciolan - bustul marelui său prieten, întemeietor al Filarmonicii clujene fiind turnat în bronz şi dezvelit în toam na anului trecu t, în parcul municipiului Cluj-Napoca.

' D espre personalita tea m arelui

a rtis t au vorbit: criticu l de artă Negoiţă Lăptoiu, artista emerită Lya, Hubic, prof. Ioachim Nica - rectorul A cadem iei de A rte V izuale "Ion A ndreescu” , d -nu l Dudea - d irec to ru l F ilarm onicii de Stat ”Tran silvania”, col (r) Sever Găină- consilier municipal, prof. univ. dr. M aria G hircoiaşiu - prietenă de o viaţă a familiei Irimescu şi gazda din aceste zile a maestrului şi a soţiei sale, arh. "Virgil Salvanu, d-nul

' subprefect Medrea, d-nul Miclea - fiind subliniate unanim calităţile de "virtuoz a l unei simfonii a artelor” care este maestrul Irimescu. ~

Sărbătoritul - căruia, alături de urările de viaţă lungă şi sănătate,i-a fost făcu tă propunerea de a rea liza la C luj-N apoca statuia Mareşalului Ion Antonescu (d-nul consilie r G ăină şi d -nu l F u n a r- n.n.), propunere pe care, se pare, a; accep tat-o - a m ulţum it, cu generozitatea-i recunoscută, pentru

1 titlu l acordat, m ărturisindu-se cetăfean veşnic şi dintotdeauna al Clujului. , ,

Filarmonica Transilvania

O r c h e s t r e i s i m f o n i c ©

c l u j e a n ă î n F e s t i v a l u l

" G e o r g e € n e s c u "

• interviu cu compozitorul Adrian Pop, consilierul artistic y al Filarmonicii •

• In ,12 septem brie, O rchestra , sim fon ică a F ila rm o n ic ii "Transilvania” a participat la cea de-a X lII-a ediţie a Festivalului "G eo rg e E n escu ” . S tim ate d ie A d rian Pop, cum a fost c o ta tă , p rezen ţa orchestrei clujene?

- Deocamdată, pînă la această oră, n-aş putea să vă spun cum a fost cotată prezenţa noastră în festival. De astă-dată am partic ipat la o coproducţie, pentru că ceea ce s-a văzut a fost baletu l "L acul lebedelor” cu Corpul de Balet al Operei din Bucureşti, cu solişti din străinătate în rolurile principale, în coregrafia reputatei Ileana Iliescu, ; sub bagheta maestrului Petrovici de la O pera din B ucureşti. D eci, contribuţia Filarmonicii a fost aceea a orchestrei care a susţinut partea muzicală a spectacolului, Eu am fost în sală şi pot să spun că a fost un spectacol frumos, la înălţime, or­chestra s-a achitat deosebit de bine, după părerea mea» de această sarcină mai puţin specifică nouă. (Să ne gîndim că acest balet are o durată de aproape 4 ore de muzică efectivă, iar noi, de regulă, cîntăm concerte'de circa două ore).  intrat ”în fosă” orchestra noastră, dar nu este nici pentru prima dată, şi nu este nimic neobişnuit. Pe plan m ondial sîn t m ari .orchestre care. realizează p roducţii de operă, balet şi simfonice. Deci, e o experienţă pe care o apreciem ca pozitivă. Ecourile ar urm a să fie, dar nu sînt foarte sigur, pe de altă parte, că exact or­chestra va fi cea în primurplan. într- un spectacol de balet, soliştii, corpul de balet, însăşi coregrafia sînt principalii protagonişti. Ceea ce pot să vă spun este că acest spectacol s- a bucurat de un interes deosebit, pub licu l deborda în sala O perei Române, protocolul cel mai înalt, preşedintele de onoare al festivalului şi preşedintele tării, Ion Iliescu a fost prezent la spectacol, deci profilul - în cadrul festivalului "Enescu” - al acestei producţii a fost mare, contrar a ceea ce unii ar putea să creadă, că a fost o acţiune de mai m ică

anvergură. A fost o acţiune de prim plan, sub toa te aspectele. R epet, ecourile specialiştilor nu le am în că ...

• După acest, să înd răzn im a-I .num i, succes la B u c u re ş ti, urm ează un tu rneu inedit pen tru o rchestra c lu jeană , ce se va afla p en tru p rim a d a tă în C oreea de Sud.

- Ineditul colaborării cu un balet continuă, şi , de fapt, ch iar acest concert din cad ru l fe s tiv a lu lu i ”Enescu” este condiţionat de acest al doilea obiectiv artistic, turneul din Coreea. "A rtex im ” , agen ţia

.naţională de impresariat a organizat acest turneu, majoritatea concertelor care vor fi susţinu te în E stu l îndepărtat, în Coreea de Sud, fiind cu "Lacul lebedelor” . Deci, vedeţi cum lucru rile , o rg an iza to ric , se leagă. Profitînd de faptul că au o o rchestră sim fonică în această producţie, organizatorii coreeni au programat două concerte simfonice, dintre care am bucuria să spun că cel mai important concert din tot turneul este de fapt un simfonic şi un balet, la Seul, în u ltim a z i a turneu lu i. Acţiunea are şi conotaţii colaterale, celo r stric t a rtis tic e , în tru c ît se împlinesc 5 ani de cînd România, a începu t re la ţiile d ip lo m atice cu Coreea de Sud. Aniversarea aceasta va fi, printre altele, marcată şi prin turneul nostru şi concertul de Ia Seul ce va fi d ir ija t de m aestru l E m il Simon. T ot tu rneu l cup rinde 9, producţii, 7 spectacole cu "Lacul lebedelor” şi două simfonice.

• Cu ce d ir ijo r? s-- Dirijor vă'fi acelaşi Constantin

Petrovici de la Opera din Bucureşti, deci, sub toate aspectele o premieră, şi ca şi tip de p roducţie , şi ca şi spaţiu geografic.

• C a r e este p e r io a d a a c e s tu i tu rn e u ?

- O rchestra^ a- p leca t în 17 septembrie şi se va reîntoarce în 28 septembrie, iar după ce-şi va reveni din oboseala turneului, va intra din plin în "Toamna m uzicală".. C r is tin a M o n ic a B O T A

O j u m ăt a t e de m i le n i u de is t or i e'Copilo, puneţi mîinile pe *whiimei. hered că veşnicia s-a născut la

orice gînd e mai Încet S hima-ţi zvîcneşte mai rar, h fi cum nu ţi-ar bate în piept, biilnc în pămînt undeva. W se vindecă setea deW . . ”

Lucian Blagacurînd, în satul Voiniceni din

Mureş s-au desfăşurat, în Wzarea Consiliului Judeţean

Inspectoratului pentru 1 S, Primăriei comunei Ceuaşu

mpie şi Comitetului de Wzare "Voiniceni - 500”, Etăţile aniversare ocazionate de foirea a 500 de ani de la prima ^re documentară a acestei *v«chi aşezări româneşti Vne. între aşezările înfloritoare !»ord-estul Cîmpiei Transilvane,J ta mul ce duce din Valea ' leşului spre Cluj-Napoca,

Voiniceni se distinge prin Wâriile ei elegante şi temeinic

arătînd de departe că aici

' locuiesc nu doar de 500 de ani, ci de milenii, oameni vrednici şi gospodari, ai căror fii, răspîndiţi pretutindeni în ţară, au răspuns chemării vetrei strămoşeşti.

Manifestările aniversare au debutat, la Biserica ortodoxă din sat, cu o Sfîntă Liturghie a Duminicii a Xl-a după Rusalii, în prezenţa fiilor satului şi a oaspeţilor veniţi la festivităţi; au urmat un moment de reculegere şi de pomeniri în amintirea celor căzuţi pe cîmpul de onoare pentru libertatea, unitatea şi demnitatea patriei, depuneri de coroane, jerbe şi buchete de flori la troiţa şi monumentul străjuit de vulturul cruciat - ridicate spre nemurirea eroilor satului; dezvelirea şi sfinţirea plăcii memoriale care marchează împlinirea unei jumătăţi de mileniu de la prima atestare documentară a satului Voinicieni. Pe terenul de sport din Voiniceni s- a desfăşurat o mare adunare populară festivă, în cadrul căreia au rostit alocuţiuni: Augustin Togănel,. primarul comunei (m tre minunile lăsate de Dumnezeu pe pămînt, de

neîntrecut este acel meleag care se numeşte satul natal Pentru noi, cei născuţi la Voiniceni, aici este adevărată "gură de rai’’. Cercetătorii istoriei acestor aşezări omeneşti au descoperit un document în care este pomenit şi satul nostru,"Săbadul”, aşezarea oamenilor liberi. De la data acelui înscris au trecut 500 de ani”); Ioan Pastor, inginer şi economist, reprezentant pentru Transilvania al Companiei ”Ciba-Geigy” din Elveţia, fiu al satului; Ioan Vasile Racolţa, prefectul judeţului Mureş; Ioan Togănel, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, fiu al satuluij'acad. Ştefan Pascu, membru al Academiei Române, invitat de Onoare al festivităţii; Maria Ghircoiaşiu (născută Pogăcean), profesor universitar la Chij-Napoca; doctor în biologie, fiică â satului (”Sînt 65 de ani de cînd am plecat din Voiniceni la Liceul "Unirea” din Tîrgu-Mureş. Cred că nu exagerez cînd afirm că sînt printre cei care au revenit cel mai des la Voiniceni, cu fiecare ocazie veselă sau tristă sau de sărbători. Numele ide Voiniceni

a fost dat satului nostru de nişte oameni pe măsura lui: vrednici, voinici şi de ispravă. Nu puteam găsi un nume mai potrivit Mă leagă de Voiniceni mormîntul fratelui Costică, al părinţilor şi ale tuturor celor dragi. Adesea, cînd vin de. la Cluj, trec mai întîi pe la cimitir, cu flori şi lumînări şi apoi merg la casa părintească. Mă bucur de fiecare dată cînd îmi revăd familia, care ne primeşte cu inima deschisă. Şi mă mai bucur cînd revăd, în faţa casei, părul copilăriei noastre şi salcia plîngătoare de pe marginea pîtîului, care-mi aminteşte de iernile minunate, cînd ne dădeam pe gheaţă sau cu sania, pe grui. De fiecare dată mă copleşesc amintirile...^; Ioan Turcu, profesor, director al Şcolii generale din satul Voiniceni. La reuşita manifestărilor aniversare şi-au dat concursul formaţii şi interpreţi din localitate, ansamblul de cîntece şi jocuri ”Şireagul” din Tîrgu-Mureş, solişti de muzică populară. Se cuvine să subliniem în încheiere că aproape fiecare familie din Voiniceni îşi are o parte din fii

la Tîrgu-Mureş sau în alte localităţi din ţară şi că aceştia sînt medici, profesori, jurişti, meseriaşi, comercianţi, militari etc. "Să lăsăm şi noi urmaşilor - mai spunea primarul Voinicenilor - un semn al trecerii noastre prin lume, pe acest petec de pămînt binecuvîntat de Dumnezeu!”

M ichaela BOCU

X X X X X X X X X X

x x x x x x x x x x

Centrul Cultural Francez din Cluj-Napoca propune vizitatorilor săi obişnuiţi ţ i publicului larg o toamnă bogată în manifestări. Să începem cu expoziţia "Le Louvre merveilleux”(”Luvrul minunat"), despre care un maestru al artei fotografice, autorul însuţi al acestei , expoziţii-eveniment, Jean- Ckristophe Ballot, mărturiseşte: "A •

fo s t odată... un Luvru minunat. Povestea, legenda sînt acolo, pe suprafaţa zidului:-nişte personaje prizoniere într-un'cadru; o uşă întredeschisă, care te invită să treci îndărătul tabloului; spectre care trec, fa lduri în prelatele lor de plastic:.. ”Este vorba despre 40 de fotografii alb-negru realizate de Jean-Cristophe Ballot, care prezintă Luvrul în metamorfoză. Această re- lectură caută să dezvăluie visul potenţial şi imaginarul conţinut în fiecare spaţiu al muzeului. Expoziţia va f i deschisă în intervalul 27 septembrie 12 octombrie a.c., la M uzeul National de Artă Cluj- Napoca.

Vă sugeram, apoi, să vă apropiaţi de dans şt fascinaţia mişcărilor prin intermediul spectacolului conceput şi realizat de Odile Duboc, care- semnează şi coregrafia. "Odile. deschide scena singură, căutînd urmele paşilor pierduţi, regăsind, ca^pe nişte scînteieri, memoria dansurilor uitate. Cu o falsă fragilitate, ea sugerează zboruri reţinute îh gesturi precise. Ea rămîne, încet, imobilizată pe scena goală. Invitaţia la dans este lansată prin această imobilitate mişcătoare: alţi 12 dansatori invadează scena. Din ’. ace s tr moment gesturile, - mişcările,'sunetele, spaţiul, totul devine întrebare, propoziţii şi surprize în arhitectura de lumini a platoului’’•>

Un spectacol cu sprijinul Asociaţiei franceze de Acţiune Artistică; în care vor dânsa: Brigitte Asselineau, Laure Bonicel, Boris Charmatz, Vincent Druguet, Odile Duboc, Jean-Pascal Gilly, Francoise Grolet, Stephane hnbert, Anne-Karine Lescop, Pascale Luce, Alice Normand, Genevieve Pernin, Sylvain ■ Prunenec f i care este programat pentru luni, 23 octombrie a.c., la ora 19, în sala Teatrului Maghiar de Stat.

Vă mal reţinem atenţia cu cursurile de limbă .franceză. Cursurile extensive (cele intensive deja au demarat) cuprind 4-6 ore pe săptămînă şi sînt programate în ' perioada 16 octombrie - 1 decembrie a.c.; înscrieri între 2 -13 octombrie a.c. pentru următoarele tipuri de cursuri.\ Franceza generală; Franceza specializată; Franceza de afaceri; Franceza turistică; Franceza medicală; Franceza comercială; Tehnica şi practica traducerilor; Metode şi curs practic de predare; Pregătire pentru examenele DALF şi pentru lucrările DELF; Pregătire pentru bacalaureatul în franceză şi pentru efamenele de admitere la facultatea de litere.

în fine , sesiunea de examene DELF/DALF este programată (n perioada 11-21 decembrie a.c., înscrieri în intervalul 16-20 octombrie 1995.

M ic h a e la B O C U ,

ii

OMUL ŞI SOCIETATEA 'marţi, 19 septembrie 1995

G o s p o d ă r i n d o r a ş u l l a t i m n u l v i i t o r

• dialog cu domnul ing. Gheorghe Feurdean, director, Direcţia de gospodărire comunală, Primăria Ciuj-Napoca

: I.: D irecţia de gospodărire com unală a p re lua t unele activităţi de la Regia autonom ă a domeniului public. Ce m odificări a p ro v o ca t acest fa p t în configuraţia direcţiei?

R.: Noua organigramă a determinat apariţia unor servicii noi care sînt absolut necesare pentru a desfăşura activitatea de gospodărie comunală puţin mai bine. Nu este organigrama perfectă, ideală, dar. pe parcurs se poate perfecţiona, pentru că asta şi dorim. în cadrul acestor schimbări, aş menţiona crearea Seviciului de control a gospodăriei comunale în municipiul Cluj- Napocâ, un fel de politie a municipiului în ceea ce

... pliveşte curăţenia şi unele abateri de la reglementările privind circulaţia, abateri pe care le putem sancţiona şi noi, nu numai Poliţia; este vorba de opririle şi staţionările autovehiculelor în locuri nepermise. Dar nu numai acest aspect îl vizează serviciul creat. Aş dori să subliniez un lucru; pentru a fi bine înţeles': aceste amenzi le dăm cu strîngere de inimă, ne pare rău să luăm bani din buzunarul cetăţenilor, ne pare rău să mai creăm greutăţi financiare agenţilor economici, dar dacă

' cineva cunoaşte cumva o altă modalitate de a disciplina lâm ea, aş dori să mi se sugereze ca să aplic acea mbdalitate. Munca de .lăm urire ,'m etoda noastră "clasică” are efectul pe care îl constatăm. Noi, Primăria, pe de-o parte cheltuim o groază de bani pentru salubritatea oraşului, iar pe de altă parte, vin alţii şi, cu o dezinvoltură înfiorătoare, distrug ceea ce din banii populaţiei, din bugetul Primăriei se realizează cu mari eforturi financiare.-Ce se poate face pentru un om care- 'şi deşartă gunoaiele în pădurea Făget sau Hoia, altceva decît să-l amendezi? Muncă de lămurire â tot fost zeci de ani şi vedem cu ce rezultat. Repet, nu ne îndreptăm ' -împotrivapopulaţiei cu aceste amenzi, dar dorim să se respecte curăţenia oraşului, atîta cîtă este.; I.: Revenind Ia oraş, care este rostu l lucră rii de

pe strada M oţilor? .R.: Pentru reparaţia pe Calea Moţilor avem un con­

tract cu o firmă italiană care vine cu un u tilaj de regenerare a asfaltului şi rezolvă partea de carosabil. Contractul prevede ca pînă la data de 30 octombrie să se execute această lucrare şi noi sperăm să fie respectat acest termen. însă partenerul italian rezolvă numai carosabilul. După cum se poate vedea, de vreo 2-3 arii pe partea dreaptă bordurile s-au ridicat, dar trotuarul nu a fost terminat. Şi atunci, înainte de a se rezolva partea de carosabil, am considerat necesar sâ ridicăm bordurile şi pe partea stîngă, să reparăm trotuarul pe ambele părţi, aşa îneît după rezolvarea carosabilului,

Calea Moţilor să fie reparată'de la perete pînă la perete.I.: I a r lucrările pe C alea M ănăştu r ...R.: Aici este vorba de o lucrare de investiţie. Am

intenţionat doar să modernizăm strada, dar apoi am hotărît să facem o documentaţie amplă, care să cuprindă toate lucrările şi am început, firesc, cu înlocuirea reţelelor subterane. Toată lucrarea se ridică cam la 5 miliarde lei: înlocuirea de reţele depăşeşte cu mult două miliarde, iar asfaltul puţin peste două miliarde de lei. Şi pentru că suma este serioasă, dorim să facem o lucrare durabilă. Sigur, populaţia este nemulţumită că traficu l s-a îngreunat, dar nu se poate fără acest "sacrificiu”. Există şi o altă tehnologie, dar costul era dublu, iar banii sînt cîţi sînt. G raficul de execuţie prevede că pe data de 30 septembrie 1996 lucrările vor fi terminate. Cei doi constructori - Grup IV - Instalaţii şi GSDP Cluj au capacitatea fizică sâ respecte acest termen, însă problema este susţinerea financiară a graficului de execuţie. Fizic, sîntem pregătiţi, dar despre bugetul anului viitor nu mă pot pronunţa.

/ I.: Ce în seam n ă fo rm u la ” nu m a i.av em ,b an i pen tru s trăz i” ?

R.: La capitolul reparaţii străzi nu sîn t epuizate 'sumele. Asta, teoretic. Practic, se constată că în perioada de vară bugetul se întregeşte greu.

în perioada august-octombrie rămîn em cu plăţile în urmă, dar pînă la sfîrşitul anului, cel tîrziu pînă în ianuarie, ajungem cu plăţile la zi. Aşa se întîmplă în fiecare an, dar avem credibilitate în faţa.parteuerilor, care ştiu că sîntem solvabili. Este adevărat, sînt unele solicitări ale populaţiei, pentru care nu avem bani pentru câ nu le-am inclus în program ul nostru (din acelaşi -motiv). Dar aceste propuneri sînt analizate, şi dacă se constată oportunitatea lor, sînt prinse în programul anului următor. Aş reveni la o promisiune a noastră pe care nu am respectat-o : strada M aram ureşului. O reparaţie fundamentală nu are rost să facem pînă cînd nu se rezolvă canalizarea. Regia de apă-carial avea prevăzută această lucrare pentru luna august, dar cum 1CP nu a terminat documentaţia, nu s-a promovat încă licitaţia pentru executare. Necazul e că ceea ce am promis să facem anul acesta, nu am reuşit. Nu aş vrea’ să ne considere populaţia că sîntem demagogi; dar se întîm plă ca ceea ce am rînduit să nu iasă. Asta nu înseamnă că nu avem organizarea corespunzătoare; într- un an acest sistem nu o să funcţioneze perfect, dar m enţin înd con tinu ita tea şi aducînd perm anent perfecţionări vom ajunge în scurt timp ca intenţiile noastre sâ se transforme, în totalitate, în realitate.

A vizarea unor ord on an ţe gu vern am en ta le

Comisia pentru adm inistraţie publică locală, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a avizat favorabil, fără obiecţii, în cadrul şedinţei din 13 septembrie a.c., proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/1995 pentru modificarea şi completarea Legii nr.81/1993 privind determinarea despăgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier, situate pe terenurile proprietate publică şi privată şi economiei vînatului.

Totodată, au mai fost avizate favorabil proiectele de lege pentru aprobarea Ordonanţelor Guvernului nr. 34/ 1995 privind unele măsuri de reducere şi de reglementare, unitare, a majorărilor de întîrziere pentru neplata la termene a sumelor datorate bugetelor de stat,

bugetelor asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetele fondurilor speciale, precum ’şi a primelor de asigurare prin efectul Legii 18/1995 privind modificarea plafoanelor de aprobare a obiectivelor de investiţii pentru autorităţile administraţiei publice centrale.

Cu amendamente, a fost acceptat şi proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.24/1995 pentru m odificarea şi com pletarea reglem entărilor privind impozitul pe venitul agricol şi impozitele şi taxele locale. în ceea ce priveşte proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.40/1995 pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 1995, acesta a fost avizat favorabil cu recomandarea de a se spori cheltuielile bugetare prevăzute pentru învăţămînt, pînă la 4 la sută din totalul PIB.

uuilreuuzutumti'ijţtsi'RGIIlM

”Forţele” - oameni şi utilaje de la Grup IV Instalaţii, în plină activitate pe Calea Mănăştur. . ..,

F o to : I .P E T C U

I

' v :

s/*

B a ] „ * r #

i

Semne bune in privinţa drumurilor la De]

Dacă anul trecut pe această vreme criticam starea proastă a drumurilor de pe raza municipiului Dej, iată câ la acest început de toamnă avem numai şi numai cuvinte de laudă la adresa edililor oraşului de la conflu­enţa Someşurilor. Locuitorii urbei, dar nu numai ei, pot fi mulţumiţi de calitatea îmbrăcămintei asfaltice. Prin grija Primăriei locale, dar cu colaborarea unor firme româno-ger- mane, o mare parte a reţelei stradale din localitate a fost modernizată în acest an. Declanşate la începutul primăverii, lucrările au continuat şi în timpul verii, urmînd ca pînă la, sosirea iernii să dispară gropile de pe unele străzi de la m arginea municipiului. Pînă la sfîrşitul lunii august au fost m odernizate zece străzi, cele mai importante lucrări fiind efectuate pe principalele artere de circulaţie de la intrare în localitate, dinspre Gherla şi Bistriţa. Este vorba

de străzile 1 Mai şi Bistriţei, unde spre satisfacţia şoferilor - se poate 6ircula în mod civilizat.

Semnele reînnoirii sînt vizibile şi pe străzile Liviu Rebreanu, Mioriţei şi Teilor, unde s-au reasfaltat mari suprafeţe. De asem enea, a u fo s t m odernizate şi tro tuare le de pe străzile respective. în prezent, se acţionează pe a le ile cartie ru lu i Ştefan ce Mare, unde plombările se află la ordinea zilei.

Tot în această vară s-a consolidat şi podul de pe Someş, la ieşirea din oraş spre Bistriţa. Iată doar cîteva din rea lizările gospodăreşti ale edililor dejeni. Im portant e că la iarnă vom circula în condiţii m ult mai bune pe raza municipiului Dej. Totodată vom vedea cum va rezista reţeaua stradală reparată în condiţiile timpului friguros... -

„ F o to N .P E T C U S Z E K E L Y C s a b a

U n iv e r s i ta te a " S a b e s -

B o l y a i 99 a r e n e v o ie d e ’ s p a ţ i i

în şedinţa din 14 septembrie a.c. a Consiliului local al municipiului Chij- Napoca a fost prezentată scrisoarea venită din partea Universităţii clujene prin care se.solicită Consiliului municipal sprijin în identificarea unor spaţii care ar putea fî puse la dispoziţia Universităţii.

Motivul acestei solicitări: "Universitatea "Babeş - Bolyai” a crescut substanţial, ca dimensiuni, trecînd cu claritate, în ultimii trei ani, de 20.000 persoane populaţie şcolară (studenţi, doctoranzi etc), devenind universitatea cu cea mai complexă structură (ea organizînd de acum studii în limbile română, maghiară, germană, conform politicii de stat a României în chestiunea minorităţilor) şi cu cea mai extinsă listă de cadre de specialitate şi specializări. La această oră este o universitate cu foarte ridicat angajament internaţional. Expertizele-ultimilor ani au consacrat-o ca una din cele mai dinamice din România şi din această parte a Europei.

Universitatea "Babeş - Bolyai” se pregăteşte să facă un nou pas în integrarea ei euroatlantică solicitînd Asociaţiei Universităţilor Europene organizarea Conferinţei Rectorilor Europeni.

Solicitarea Universităţii "Babeş - Bolyai” se referă la sprijin din partea Consiliului local sub aspectul infrastructurii şi la "identificarea de noi spaţii de cazare, îneît sâ se reducă substanţial efectivul cazurilor ce nu pot fi satisfăcute”. ‘ ’

Solicitarea din partea Universităţii a fost soluţionată prompt; în acceaşi şedinţă a Consiliului local al municipiului Ciuj-Napoca a fost citit răspunsul (de altfel părerea a fost favorabilă) cu excep|iaâ două - trei voci răzleţe) în care erau enumerate şi cîteva spaţii care pot fi puse la d ispoziţia Universităţii^ cu menţiunea câ a fost împlinită şi dorinţa consilierilor, răspunsul fiind redactat îri cei mai reverenţioşi termeni)!

• Senatorul PD, Mircea Bool^ a declarat, Ia sâptămînala confc . de presă a partidului său, cănitf^ econom ic sigur al rectifit^ bugetare este reprezentat diminuarea cheltuielilor de mai mult, este vorba & mkşoit^ volumului de capital din inveatj ceea ce ar avea o consecinţă ne4) în cad ru l redresării econooitt. senatorul citat a informat câ, în reducerii bugetului cu 72,9 mfli le i , cap ito le le care au diminuări de fonduri erau, dc extrem de- importante; aitf cheltuielile social - culturale aa reduse cu I5,9 miliardelei,celt4 sănătate cu 13,4 miliarde Iei,j, asistenţă socială cu 0,5 miliard* a le artei cu 2 miliarde lei.

• Este foarte probabil ca Romă, să fie aleasă membru al Consilia G uverna to rilo r Agei^ In te rn a ţio n a le pentru Enet| A tom ică ' (AIEA) informegj Ministerul Cercetării şi Tehnolog în perioada 18-22 septembrie o delega ţie a ţării noastre q partic ip a la Viena la Conferiţ genera lă a acestei organizijj delegaţia va fi condusă de dom/ Dumitru Palade, ministrul ceruţii şi tehnologiei; cu această ogj s ta te le mem bre vor evilu activitatea desfăşurată de AIEA» ultimul an şi vor stabili, programei: de activitate pentru 1996.

• P lenul Senatului a dezbătitţi aprobat săptămînă trecută arfck din pro iectu l legii mediului in .stabilesc atribuţiile şi răspunddt autorităţilor centrale şi locale pot» protecţia mediului; reglemeatiiik adop ta te stab ilesc atribuţiile ii responsabilităţile pentru protedii m ediului ce revin Ministere!» Sănătăţii, Învăţămîntului, Apia Naţionale, Cercetării şi Tebnolojft T ransportu rilo r, Turismslii, Tineretului şi Spartului, Ministcrii de In terne; de asemenea, aa botârîte atribuţiile şi răspundcA autorităţilor şi administraţiei pubw locale. '

• în recenta şedinţă a Deleg# permanente a Consiliului judeW C luj s-a aprobat acordarea îm prum ut temporar din fondul 1' te za u r a l judeţu lu i, împrumut ii v a loare de 500 de milioane li so lic ita t de Consiliul local f m un ic ip iu lu i Cluj-Napotf împrumutul ce va fi restituit pinii* 31 decctnbric 1995, are ca destin)!* p la ta cheltu ielilor ocazionatei' efectuarea lucrărilor de reparaţii li unităţile de învăţămînt, sănătate* reparaţii'străzi. Pînă la data de )l august 1995 s-au acordi1 îm prum uturi din fondul de tea» consiliilor comunale în valoare* 58.055.000 lei. ~

. • , D elegaţia permanentă * C onsiliu lu i judeţean a aprobi1 e libera rea unui număr de lî| au to riza ţii pentru organziarea P d esfăşu rarea unor actÎTiti? economice pe baza liberei iniţiaţii* dintre aceste 37 se referă la conoţ 19 - m eserii, 19 - transport, t' construc ţii, 5 - agriculturi, 5 sănătate, 37 - alte servicii

• A fost avizată organizarea In f ţiei publice cu strigare organizata^ lic ita ţie i fiind Consiliul locali municipiului Ciuj-Napoca - , peni* terenurile situate în municipiul O f Napoca, la intersecţia str.Duaăril str. Şiretului (pentru amenajau* unei pieţe agroalimcntare) «i a nului situat în strada Nădăţel nr.' A pentru amenajarea unei platfon* de colectare, prelucrare şi valonii* re a m aterialelor refoloiibile; &1 asemenea a fost aprobată cempo**’ ţa com isiei locale de licitaţii !** comisici de verificatori ai licitat**

£

pt

15

marţi, 19 septembrie 1995

U N IV E R S I T A T E AC R E Ş T I N Ă '

„ D I M I T R I E C A N T E M I R " F A C U L T A T E A D E D R E P T

C L U J - N A P O C A - / ' anunţă \ • '■ • ;

CONCURS DE A D M ITERE p e n t r u z i u a d e 2 3 s e p t e m b r i e 1 9 9 5

ijsdplinele dc concurs:

ISTORIA ROMÂNIEI GRAMATICA LIMBII ROMÂNE

Înscrieri până în data de 20 sep tem brie 1995 Informaţii suplimentare:

Cluj, str.Pavlov 47-49, tel 064/198849 (241299.

f r

SC ASCENSOSRL ( str.Parîngnr.7, tel. 171869

Angajează e le c t r ic ie n i şi electromecanici pentru activitatea de service ascensoare; ; - cCondiţii: - cunoscător al meseriei v jj9 ^

- stagiul militar satisfăcut. hlaţii suplimentare la sediul societăţii.

I) RADIO NAPOCAanunţă preselecţie pentru ocuparea osturilor de redactori, rep o rteri şi irezentatori, în data de 22 septembrie 995, în tre orele 9-11 şi 15-18, la sediul udioului ”Taurus” str.Daicoviciu nr.9.s

• <

In fo r m a ţii la t e i . 1 9 3 6 3 6 . î

COMPANIE F ARUflÂCEUTECÂA n g ajează

REPREZENTANT pentru Cluj Cerinţe:studii superioare farmaceutice sau medicale, vîrsta maximă 35 ani -domiciliul în Cluj-Napoca .paşaport şi carnet de conducere auto ■limba engleză fluentTrimiteţi curriculum vitae şi o fotografie pînă la 25.09.1995 la SC TAMISA SRL, str.Govora nr.l7A,

Cluj-Napoca, tei: 425018, fax: 425019. (241301

S C N A P O M A R S ACluj-Napoca, B-dul Muncii nr.14

organizeazâcitaţie p u b l ic ă p e n t r u în c h ir ie r e a d e s p a ţ i i la iul ţ i la p a r te r u l C ă m in u lu i d e n e fa m i l i ş t i , t n

Uade22 s e p te m b r ie 1 9 9 5 , o r e le 10 . fo r m a ţi i la te le fo n u l 4 1 5 0 1 5 , 4 1 5 0 0 6 / in t . l l 4 ,

^ î lH n t .1 1 4 . ___ (240280)

PUBLICITATE

diversitatea d e Ş ti in ţe A g r ic o leCluj-Napoca, str.Mânăştur nr.3-5 .

organizează concurs pentru )cuparea postului de economist, în data

28.09.1995.Undiţii: studii superioare de specialitate.

__________ ;__________________ ______________ <24028!))

S C I C P i A F S AC l u j - N a p o c a

str.F-cii de Chibrituri nr.13-21vinde la licitaţie publică obiecte de birotică

şi închiriază:

- mijloace fixe- spaţii disponibile.Licitaţia va avea loc în 2 1 .0 9 .1 9 9 5 ,

orele 9 ,0 0 la sediul societăţii şi se va repeta în fiecare zi de joi a fiecărei săptămîni.

R elaţii su p lim e n ta r e la t e l .1 3 0 2 3 8 / 1 2 5 . ‘(240288)

Se convoacă 1, A d u n a r e a G e n e r a l ă a a c ţ i o n a r i l o r S C " M O N T E N A Y CLUJ

M .C.E. ENERGIE’- S A pentru data de 18 octombrie 1995, ora 10,00 la sediul societăţii din str. Cojocnei nr.93-97 Cluj-Napoca, cu următoareaordine de zi: 1 .Modificareacomponenţei

Consiliului d e adm inistraţie.2 .Modificarea com ponentei Comisiei d e cenzori,3 .Diverse.

I \_(242623)' C o n siliu l d e A d m in is tra ţiei_____

l i

Spitalul Orăşenesc Gherla. organizează licitaţie pentru

spaţiul (1 încăpere) din str. Armeneascănr.7. Licitaţia va avea loc în data de 17octombrie 1995, orele 10,00, la adresa maisus menţionată.

Pot participa persoane fizice sau juridicece doresc' să desfăsoare servicii medicale /stomatologice. (760175)

The O pen U niversity

.Open Business School ,

D a c ă d o r i ţ i s ă f i ţ i c o m p e t i t i v

lntr-un mediu concurenţial codecs vă oferă:

Posibilitatea de a studia managementul ţi marketingul fără a întrerupe activitatea profesională!

BZT784 - Managementul Competitiv - 420$ (integniyisos (tn mt) BZT786 Managementul Relaţiilor cu Clienţii si Cumpărătorii

- 380S (ntegnlV410S, (ni rate) BZT6S5 .Management Financiar - 430$ (iniegn])/460$ (îh nu)

Pachetele dc curs conţin: volume de studiu, volume de referinţS, _ casete audio- si video, teste şi dischete. Plata iti lei la cursul zilei. Cursurile se finalizează printr-un examen scris, fii urma cSruia se poate obţine un Certificat de Curs cu valoare europeariS acordat de Open University din Anglia. Studiile 9e pot continua până la nivelul de M B A - M a ş te r in B u s in e s s A d m in is tr a t io n . ^

Data linutl de thiaierc: 22 Septembrie 1995. ŞjInformaţii suplimentar* st pot objine la: .CODECS Centrul Regional Cluj*

. P-ţa Ştefan cel Mare 5. (064-192560)

THE BEST hflNflGERS DO IT WITH CODECSI

M O C H E jT J vC O V O A R E B E L G I A ? $ U ÂC O M P L E X C O M E R C IA L " M I H A I V IT E A Z U L " , ET. I

D E S C H IS Z I L N I C : O R E L E 8 - 2 0 .

A D E V A R U Ld e C l u j

Atenţie croîtorese amatoare!ACUM 3 Z ILE ÎN CLUJ

S IS T E M L U T T E R L O H -G E R M A N IA

“ ■ • '■ în sfârşit este posibil ca toatefemeile indiferent de vârstă ţi ocupa|ie, să-ji creeze singure ' croiurile pentru sine ji întreaga

■ familie, f i r i un curs de croitorie obositor şi de lungă duraţi,

f i r i a pierde timp cu copiatmodele

r . \ firă ustensile speciale (3ră dotare nativă '

Indiferent de confonnatie, măsura 42 sas şi 48 jos, umeri înguţti sau la|i, talie lungă sau scurtă etc., in tot cazul sigur ţi simplu.După 10 minute puteţi croi sînjură această vestă!

CURS DE CROIVeniţi fi dva. la această demonstraţie IBrănici o obligaţiei *

Miercuri 20, Joi 21, Vineri 22 septembrie

F o r u m u l G e r m a nstr.Memorandumului rir.8, et.1

la orele 11; 15; 17.Durata: O ORĂ Taxa de participare: 1500 leiEilt de ajuni o linguri participare |l a|i devenit croitoreu, M»ttri»Iul autodidact II puteţi primi cu icnită oc«lc

Fiecare participantă va primi cadou trei tipare.

S C P I U A I M P E X

Angajează persoană capabilă sâ conducă activitatea unui magazin şi depozit de materiale de construcţii

- se preferă bărbat ai cunoştinţe în domeniul comerţului şi a materialelor de construcţii- instalaţii

- condiţii de salarizare excepţionaleInformaţii la telefoanele: 064 / 132064;

168620; 192396, (762874)

io;:ooo;ooo!lei

I e a s t e u r o p e a n p a r t n e r l t p T I

CONCURS CU PREMIICÂŞTIGAŢI BANI PENTRU

B U CU RIA COPIILOR DUM NEAVOASTRĂ

PARTICIPAŢI LA CONCURSUL

JOHNSON & JOHNSON BABY

P R IN C U M P Ă R A R E A U R M Ă T O A R E L O R P R O D U S E

BABYŞAMPON "NU PROVOACĂ LACRIMI”

BABY LOŢIUNE BABY SPUMANT DE BAIE

BABY ULEI BABY CREMĂ

‘ BABYSĂPUN (760170)In s tru c ţ iu n i le d e p a r t ic ip a re l a c o n c u rs În so ţe s c to a te

p r o d u s e le d in g a m a J o h n s o n Sc. J o h n s o n B a b y ca re fac o b ie c tu l c o n c u rsu lu i.

i 0 jooa:oodî;i

A D E V Â R U Ld e C l u j PUBLICITATE marţi, 19 septembrie 1995 (g

P u b l i c i t a t eîn Republica M oldova

Colegii de la ziarul” Ţara”, publicaţie a Frontului Popular Creştin Democrat, care apare marţea şi vinerea ne-au rugat să informăm agenţii economici clujeni că pot beneficia de publicitate în această gazetă. Tarifele pentru 1 cmp, în lei moldoveneşti, sînt următoarele: pag. 1 şi 6:2,5 lei; pag 2:1,5 Iei; pag. 3 ,4 şi Ş: 1 leu. La peste două apariţii ale anunţului se acordă o reducere de tarife; 2 lei -1 leu - 85 bani. O pagină de ziar format A2 costă 563 dolari SUA, iar o jumătate de pagină costă 281 dolari, SUA. Tarifele, menţionate nu includ TVAl Publicitateai poate fi trimisă pe adresei: " ' .'",s Vr ;Redacţial”Ţara”, v .;■<:/.

str.Mcolaelorganr.5f MD-2009 Chişinău,Republica Moldova,

tel.fax 021 23.44.31.

W E S T E L E M E N T E S .A .FABRICA DE FE R E ST R E PVC TERMOIZOLANTE

Oferă calitate la nivel european , seriozitate, promtitudine la preţuri acceptabile

Executam la comandî, în configuraţia dorita , tâmplarie din PVC armată cu profite zincate :* u ş i , ferestre , pereţi despărţitori , vitrine , glasvanduri, sere , cortine , etc. în atelierul nostru din Apahida , str Libertăţii n r 189 , tel/fax 064/414105-, tel 064/ 134086, 231675’ •De asemene? ofer doritorilor materiale de construcţii şi - tehnologii modeme:* vopsele lavabile pentru interior fi exterior* vopsele şi lacuri pentru lemn si metal* soluţii de lipit pentru gresie si faianţă* soluţii decofrol, macrolon , silicon, acrilat* spuma poliuretanici pentru etanşare* materiale pentru hidroizolaţii* plase de fibră pentru radiere beton arm at* jgheabu ri, burlane, ţev i, fitinguri pentru

instalaţii apă şi încălzire din PVC ţi din polietilena* uşi de interior din lem n, linoleum* sticlă termopan , antiglonţ, sticlă colorată din

import la orice mensiune* folie reflectorizantă, jaluzele textile•Asiguram asistenţă tehnică şi documentaţia necesara cu caracteristicile tehnice pe specific de materiale

Produsele firmei sînt de provenienţă germană. NU U ITA ŢI, FERESTRELE FAC CASELE! (24 ugQ)

s.c. CONSTRUCŢII Ş l PRESTĂRI ÎN CONSTRUCŢII S.A.B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 104

ANGAJEAZĂ prin concurs

* * SEF SECŢIE INSTALAŢII * * SEF SERVICIU TEHNIC * * ŞEF MECANO-ENERGETICCondiţii: - 1 ' >-studii’superioare de specialitate -vechime minimă 3 ani în specialitate**2 INGINERI CONSTRUCTII

promoţia 1995Informaţii la sediul societâtii sau la telefon 117541.: (2 4 1 2 8 6 )

A C A D E M IA C U L T U R A L A R T IS T IC A " U N IV E R S A L M N E M O S Y N A ” C lu j- N a p o c a

, IN S T IT U T U L D E ÎN V Ă Ţ Ă M ÎN T " P H O E N IX ” c u d u r a t a d e 2 -3 an i, ^

■JV (; * M.;" c u a c o rd u l " ]MINISTERULUI ÎNVĂŢĂMÎNTULUI, a n u n ţă :

ADMITERE în data de 29.09.1995la urm ătoarele secţii: ^1. Gestiunea,finanţele şi contabilitatea firmei, cudu râ ta2+ 1 ani, 4 5 locuri.2. Gestiunea reclam ei şi a publicităţii, cu du ra ta 2+1 ani, 4 5 locuri ;3 . Secretariat, cu du ra ta 2 ani, 4 5 locuri ' ‘4 . Biblioteconomie, cu durata 3 ani, 4 5 locuri5 . Traductologie, cu dura ta 3 ani, 4 5 locuri r

înscrierile, la sediul instituţiei.1h’perioada 2 5 .0 9 -2 8 .0 9 .1 9 9 5 , în tre orele 9-17.

Informaţii suplim entare la secretariatu l instituţiei din Clu}-Napoca. s tr . Deva nr.1-7; tel. 0 6 4 /1 9 2 8 0 1 / 1 8 1 .

. (2 4 2 5 7 7 ,7 8 )

E L V I L A Vinternaţional Cluj-Napoca

Prin magazinul dinP-ta Cipariu nr.9-mezamn VINDE IN RATE IN TOT JUDEŢUL

• MOBILA; calculatoare personale in 12 rate lunare• TELEVIZOARE,CONGELATOARE si FRIGIDERE• MAŞINI DE SPALAT AUTOMATIC, ARAGAZE• M obilier modular, import Grecia pentru orice tip de birouri

ZILNIC 8 -2 0 Prin noiputeti obţine s i ACŢIU N I SA F I În SIMBATA 8 -1 3 cu cel mai mic comision, intre 3%si 1,5% o

..tN KM-Î:£NELVILA internaţional Tel/Fax: 064 -193447

r " " " s tT c O îv S rN E x " " 1■ NEMETALIFERE SA Cluj îJ str.Horea nr.78 I■ organizează licitaţie publică pentru vînzări ®■ mijloace fixe disponibile şi aprobate la casare, în J J fiecare zi de luni, ora 10, pînă la epuizarea listei. ™

Relaţii suplimentare ja sediul societăţii şi la ■- telefon 134288 int. 160. (241303)

Firmă germană angajează!pentru serviciul desfacere materiale de constructii

INGINER sau TEHNICIAN în construcţiiCondiţii: ,

limita de vîrstă 40 de ani ■ ^- cunoştinţe Umba germană sau engleză- carnet de conducere, maşină proprietate S o lic ităm cu rricu lu m vitae şi o fo tografie. Tel. 064-414105, între orele: 10-17.

___________ (2 4 2 6 2 9 )

Authorised Dealer R O X E R S .A

Mult mal bine cu noi decât fără noi* copiatoare* faxuri‘ maşini d e scris* imprimante ’ calculatoare* consum abile

XEROXThe Document Company .

Str. lozsa Bela 10

TP 064-133436

STUDIO AMBIENT CONSULTING ANGAJEAZ&

A R H ITEC TTE H N IC IA N Ş I DESENATOR ARHITECT

> IN G IN ER PENTRU D IR IG E N Ţ IE D E ŞANTIER DORITORII SUNT R U G A nSÂ IM ’UNAO aKEREÎNSOŢrrĂDE CURRICULUM VTTAE LĂSKKUL FIRMEI E*N STR. GH. SnjWCU

(REPUBUCm NR. 7 FANALA DATA I E 30 SEPTEMBRIE I MSUPLIMENTARE LA TEL. 1P5SI2. (240275%

- SO M L A S SJICluj-Napoca, strAurel Vlaicu nr.l82

Oferă Ia vînzare prin licitaţie publică] organizată la sed iu l societăţii, începîndi din data d c 2 1 .0 9 .1 9 9 5 în fiecare joi, la ora 1 0 , 0 0 •> : f , '

s i n e a m o v t i z a t e .L istele co m p le te ş e g ă s e s c la sediul

societăţii: - j • ,- biroul teh n ic - ş i pot fi con su ltate în

fiecare joi, între o re le 8 ’ , 0 0 - 1 0 ,0 0 . Informaţii s c pol obţine la telefon:

1 4 2 7 8 8 i n l . 1 3 9 “ (242628)

S C B E K D M I M P E X S R Lstr.Paris nr.l21 tel. 437583 , S

■- INvinde en gros Ş

o S ta r fn n d s Q Băuturi

’Â â m ă n ! t i s O lu l”!99

'2 £ tt t fe a n

c ă u ta t

fycmac fieaâtet’ că, h u , Z ttto td ea ciiU A ,

câte dc acoruiCCC 7 2 (A l. 7 '

I P 1marţi, f 9.septembrie 1995 PUBLICITATE

: A D ^ A v ţ t i l L ~ ~ d le C lu j

organizează concurs pentru ocuparea următoarelor posturi la Staţia de [televiziune Ciuj-Napoca: ;

O redactori O agenţi publicitari O traducători , O crainici

Condiţii:

- 10 posturi - 6 posturi- 5 posturi- 5 posturi

• studii superioare (litere, filosofie - istorie, drept, ziaristică, ştiinţe economice) încheiate sau în curs de finalizare; ! v' ' " - - \

• cunoaşterea (scris, citit, vorbiţ) a 1-2 limbi străine; Pentru traducători se cere cunoaşterea 3minim 2 limbi străine de circulaţie internaţională (germană, engleză, franceză, italiană, rusă, spaniolă etc.); > . ' ■

• experienţă publicistică (în presa, scrisă, radio sau TV) - opţional;

• cunoştinţe minime de tehnică de calcul - opţional; Vf

• carnet de conducere auto - opţional.

Se asigură condiţii deosebite de muncă şi o retribuţie atrăgătoare. Există perspective pentru perfecţionarea în specialitate în ţară şi peste hotare. ' . v

înscrierile se fac la sediul ARDAF din str.Samuil Micu nr. 7 Ciuj-Napoca. Concursul va avea loc la aceeaşi adresă în zilele de 25-26 septembrie 1995, după orele 17,00. Informaţii suplimentară se pot obţine zilnic direct sau la telefon nr. 194261 între orele 9,00 - 15,00.

Pentru înscriere solicitanţii vor prezenta următoarele acte:• cerere;• curriculum vitae;• diplomă de absolvire sau adeverinţă de studii în original şi copie legalizată;• carnet de conducere auto (opţional);• recomandare de la actualul loc de muncă sau de la persoane fizice specializate în

domeniul de activitate.respectiv. : (762876) '

1 1 1 1 , 1 1 1 1 1 1 1 .....III,I^ " ^ T ^ " B" 1111...III™ IIIBII,IB

S C S J ^cu sediul în Cîmpia Turzii str.N.Titulescu nr.2 -

c--- 1 |----- ;------------- , |-------------------------------1

E x p l o a t a r e a M i n i e r ă C ă p u şcu sediul în Căpuştf-Mare, str. Principală nr.l,

. Judeţul Cluj - 1

vinde prin licitaţie publică în dpta d e 3 octombrie .*în c ă r c ă t o r F r o n t a l E 6 5 1 IF

A u t o b u z IFA - 2 3 7Utilajele pot fi v ă zu te la sed iu l societăţii. Informaţii sup lim entare la te lefon 0 6 4

* 8090 int. 158. : I24tm)

anunţă

Licitareaperitruvînzărimijlqacefixe aprobate pentru casare în data de 25.09.1995,2.10.1995 şi 9. KUŞ95 orele 10,00.

Lista poate fi consultată la sediul unităţii, informaţii la telefon 132648. (241302) ' i

- - i- . - /

SC €ft€£1S€€ SRL' ' - ' ' ' . '

Str.D e c e b a l n r.3 , te le fo n 1 9 4 6 7 8

Vinde EN-GROS şi EN-DETAIL la cele mai mici'jeţuri din oras următoarele produse:“ [3-CONGELATOR - 210 L

-160 L . ' -120 L FRIGIDER - 240 L-180 L

' -140 L

SOBE MENAJ - a

ARAG AZ:- 3 ochiuri- 4 ochiuri- 5 ochiuri- 6 ochiuri R E ŞO U :- 2 ochiuri- 3 ochiuri

<NVOtN■q-<N

IN ATCNTIfl AGCNTILOft CCONOMICIl'

D o r i ţ i c a p r o d u s e le u n it ă ţ ii d -v o a s tr ă să fie p r e z e n ta te î n r e c la m e e x e c u ta te c o m p u te r iz a t?

A d r e s a ţ i - v ă , c u î n c r e d e r e , s e c t o r u l u i P U B L IC ITA TE a l z ia r u l u i n o s t r u şi v e ţi fi s e r v it ir e p r o ş a b il .

C A L IT A T E , P R O M P T IT U D IN E ş i R A P ID ITA TE î n e x e c u ţia c o m e n z i l o r s în t a tr ib u te le s e r v ic iilo r n o a s tr e !

V ă a ş te p tă m Z IL N IC , în c e p în d de L U N I şi p în ă V IN E R I, î n t r e o re le 8 -1 6 la s e d iu l re d a c ţie i, s t r . Napoca n r. 1 6 .

SC MECANICA MARIUS SACiuj-Napoca> telefon/fax: 064 - 41.50.67

B-jduI Muncii nr. 10O rganizează în data de 19 octombrie ora

1 0 ,0 0 concurs pentru ocuparea postului de M A N A G E R , în condiţiile Legii nr. 6 6 / 1993 .

Concursul de selecţie va avea loc la sed fu l s o c ie t ă ţ i i , u n d e se g ă s e s c docum entele prevăzute în lege şi se prim esc cererile de ofertă. (241294)

— - - - ....... .-----------------..........;..... ....... ;__________s i s

MATRIMONIALE• American 29/180, doresc să

cunosc beautiful educated girl 18- 28 ani, studentă. Tel. 069/44-89- 29. (434155)

• D acă eşti s in g u r, titra t, serios, prezentabil, 50-55 ani şi' îţi place frum osul în artă şi natură sc rie la CP 1106 O P I ;C lu j : (558126) *

• D acă ,eş ti o .fa tă drăguţă, sinceră xare se^simtc singură şi ar dori ,să cunoască un jntelcctual, 28 / / l , 78 /6 8 , p e n tru o p r ie te n ie durabilă, scrie la O P1, C P1017. (576507) ' • " ■ .

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

Vînd, ieftin, teren constmcţii pe b -du l M uncii. Tel. 14-50-43 seara. (557306) ;

* .• Vînd loc de. casă ultracentral îri A lba. Iulia: Tel. 068/83-07-79. (557943) . ,

• Vînd teren plaja I Tamiţa.' Tel. 12-09-67. (558067)

• V înd teren ag rico l buri pentru construcţii 30 ari, localitatea Huedin str. Viilor nr. 3. Informaţii C luj tel.- 14-60-57 orele 14-20. ' (558102) 1 ' - s - ;

• Vînd 2500 mp teren lîngă D e a lu l .C olina; T el. 19-98-28.

. '(5 5 8 1 4 7 ) \• Vînd. teren arabil pentru le­

gume cu posibilităţi de irigare în localitatea Livada. T el 41-00-87. ; (576512) .

/NJumpăr teren pentru construcţii, garsonieră, şi

L-apartament. Tel. 142-907.

• ''V înd urgent SRL. Tel. 12-19-83. (557931)

• Vînd en gross slănină afum ată, carcasă porc. TeL 13- 65-82. (566164)

• Vindem en-gros şi en-de- tail celofan,-400 lei coala. Tel. 19-08-54 orele 10-17. (566243)

■i • " V indem en-gros u lei floarea soarelui vrac. TeL. 19- 08-54 ora 9-17 (566244)

• Vînd constru tţie nouă pentru privatizare, cu spaţii de producţie, depozit şi b irou ri. In fo rm aţii la te l 19-20-20 şi 13-83-80 în t r e o re le 14-16'. (576398)

• Vînd apartam ent una cam eră 42 mp în calea M ănăştur nr. 91 bL D 9'ap. 66 u ltra finisat. în tre orele 13-20 zilnic. (557882) ,

* Vînd apartam ent 2 şi 3 camerd^în Zorilor. TeL 12-78- 96 (566119)

* V înd a p a rta m e n t m obilat, 2 camere etaj X, zona Flora. TeL 16-05-06 (566147)

• Vînd garsonieră Detunata ■(Gheorgheni): Tel. 14-29-58, orele 20-22. (A)

• Vînd SRL 1994. Tel. 18-25- 89. (558087) ’

• Vînd tonetă amplasată în p ia ţa Fortuna. Tel. 18-49-03. (558151)

• Vînd spaţiu comercial în construcţie 165 sau 330 mp. Tel. 11-16-33. (558171)

• V înd g h ere tă -ru lo tă com ercială ' am plasată str. D îm boviţei nr. 47 colţ str. T. Vlâduţiu. Tel. 17-24-06 (429397)

• Vînd tuburi C 02 verificate, încărcate. Str. R odnei nr. 6/A (566138) . ’

• Vînd lăzi frigorifice. Telefon 14-36-87. (566155)

• Vînd sau închiriez spaţiu ultracentral pentru privatizare. Tel. 19-61-61 orele 15-19 (566223)

• Vînd camion marca Liaz. 24 t cu agreere ti r şi au tobuz Mercedes Turist cu 43 locuri. Tel 19-34-80 (576071)

• Vînd firmâ-SRL ’94. Tel 18- 50-16. (576541)

• Vînd teren construcţii zona Calea Turzii. Tel 19-99- 61. (576480).

. • Cum păr garsonieră cu te le fo n în P lo p ilo r sau G rig o re scu . O fe r -.11-13 m ilio an e . T el.> 18-09-91 (566253)

• V înd a p a r ta m e n t o c am e ră lîngă F ilo log ie şi mobilă. Tel 12-03-12 (576180)

• Vînd casă str. Dornei nr. 37, 'cart. G ruia. Tel 17-36-67 sau 13-30-86. (576413)

• V înd ap a rtam en t: 2 cam ere p a r te r u lt ra f in is a t, b a lcon l l m în ch is , g a ra j , telefon, TV cablu, boxă, uşi s te ja r , la m b riu r i, g resie , fa ia n ţă , bun p r iv a tiz a re , c a r t ie r G heo rghen i, , s t r . Snagov,'preţ f ii 35 milioane şi D acia 1309 d in 1994 10 m ilioane . T el , 15-34-53, (576418)

• V înd a p a rta m e n t 3 c am e re , te lefon TV cab lu , finisat str. Fabricii nr. 7, BL F3, sc. IV, et. I, ap. 100. Vizibil Zilnic orele 18-20. (576472)

• V înd casă ■ m are , ultracentral, vad cxcelent. Tel 19-06-23. (576481)

• V înd a p a rta m e n t 3 camcrc finisat zona Pata. Tel 15-67-89 seara. (576486)

• V înd a p a rta m e n t 3 cam ere ‘•onfort I m ă r it , la p a r te r , i in is a t, loc bun şi pen tru privatizare. Relaţii la tel 16-53-64 seara în tre orele 20-23. (576492)

• V înd a p a rta m e n t 2 camcrc în M ănâştur. Relaţii la te l 16-53-64 seara între orele 20-23. (576493) ■ .

ADEVĂRULd e C i u l PUBLICITATE m arţi, 1 9 septem brie 19 9 5 (1 0 )

Un cadou pentru întreprinzători

în sep tem b rie la un p re t special !

i i !

HOMEFAX HF 131

PRET 350 $

COPIATOR EP 70, MODEL 19947 topi i/m in, «oniumtfcile f in im 2 S .0 0 0 copii

LASER PRINTER SP 10006 ppm, 3 0 0 dpi, 1 MB RAM

PRET 780 $

MINOLTA ROMANIA SRL

Filiala Cluj

Sir. Deva n r.l-7 .

Tel: 064/19.93.22

Fax:064/19.90.36

* toate pref uri Is nu includ T.V.A.

MINOLTA(762859)

CASA DE AMANETO f e r i m î m p r u m u ţ i C o m i s i o n m i n i m i

str.Napoeanr.29, l0RAR: 9~17l teL 199829

S C A .N R O S I C O M S R L

V în z â rrc u m p ă ră r i a p a r t a m e n t» , c a s e ,

te r e n u r i , prin P R IM O R D IA L Istr. Braşov nr.44, tel. 1 4 7 8 9 7 ,

orele 10-17 (242061)

©VÂND GARSONIERA APARTAMENT, CASA* E R E l\l e I :*;4 3:20 ? 12

Societate ComercialăFINANCIARĂ PE

ACŢIUNIoferă posibilitatea

persoanelor fizice să investească pe bază de

C O N T R A C T ÎN A F A C E R I

S IG U R ESe oferă 10 % doblhdă

pe lună la investiţiile în iei. Investiţie minimă 5 milioane lei.

Relaţii la tel. 146290.

V în z f ir i , c u m p ă r ă r i , s c h i m b u r i , î n c h i r i e r i la c e l e m a i a v a n t a j o a s e

p r e ţ u r i .T e 1 . 1 8 - 0 3 - 0 9 . o r e l e 9 - 2 2 , z i l n i c .

L U D O IM P E XC U M P Ă R G A R S O N IE R Ă .

A P A R T A M E N T , C A S Ă , T E R E N . T e l: 1 3 7 0 0 1

• Vînd urgent 2 camere confort I , p a rte r, ' zona M ărăşti, p re ţ 20 m ilioane negociabil. Tel • 16-98-24. (576497) .

• Vînd apartam en t 3 camere ocupabil str. Alverna. Tel 15-45-96. (576517)

• Vînd apartam en t 4 camere Grigorescu, etaj II. Tel 18-50-16. (576542)

• Vînd apartam ent cu 3 camere, finisat, mobilat; Tel. 15- 77-66. (558058)

• Cumpăr apartament cu 2 camere, confort I, fără finisări. Ofer 14 milioane lei. Tel. 15-77- 66. (558059) .

• Vînd casă cu grajd şi livadă 22 ari în Ciurila. Informaţii tel. 31- 53-97 după ora 19. (558062)

• Vînd apartament 2 camere confort 1 str. A. Vlaicu nr. 17 et. 8 bl. V7 ap. 34; 21 milioane; orele 8-22. (558064) ' .

• Vînd apartament 3 camere ultracentral str. Pata 11-15 ap. 22 între orele 18-21. (558071)

• Vînd urgent apartament 3 camere confort I avantajos. Tel. 12-48t81 (558072) ’ -

• Vînd garsonieră confort I mărit balcon închis, uşe stejar, vizibil între orele 16-20 str. Parîng nr. 37 bl. T2 ap. 1 M ănăştur.

.Telefon 17-24-78. (558100)• Vînd 2 cam ere p a rte r

Mănăştur sau schimb cu casă. Tel. 16-33-75! (558108)

• Cumpăr urgent apartament confort I său doi în Mănăştur sau Zorilor. Tel. 43-82-50. (558116)

• Vînd garsonieră confort 1 str. Almaşului jir. 14 bl. M6 ap. 13. Inform aţii după ora 18 Cluj:/ (558131)

* * Vînd garsonieră confort 1 str. Răsăritului nr. 108 ap. 16, preţ 11, 5 milioane nfegociabil. (558136) ,

• Vînd garsonieră str. Detunata nr. 7 et. V ap. 87 vizibil zilnic. (558143) ; • V "

• Vînd garsonieră confort I str. Almaşului nr. 6 sc. 1 ap. 14 zilnic între orele 20-21. (558146)

• Cumpăr casă particulară. Ofer maxim 50 milioane. Tel. 19- 08-94; 11-25-03. (558159) . /

• Vînd garsonieră (mobilată) b-dul Muncii 87A /l 15 poate fi vizitată în zilele de 19, 20 şi 21 septem brie 95 orele 17-19." (558168)

• Vînd garsonieră str. Cojocnei nr. 6 bl: C13 ap. 75 vizibil ora 17-19 (558177)

• Cumpăr apartam ent 4 cam ere confort, m ajorat; v înd apartament 3 camere. Tel. 18-54- 73 după ora 18 (429269) -■. • Vînd apartament 3 camere deomandate,. ocupabil imediat, la preţ avantajos. Str. Dunării nr. 71 ap. 1. Z ilnic în tre orele 17-19 (429297)

. • Vînd 4 camere confort I et. I Mărăşti, cu telefon. TeL 14-59-51 (429356)

• Vînd apartament 2 camere S lănic Molvova. Tel. 32-14794 Oneşti (429360) '

• V înd garsonieră1 ultracentrală, mobilată, telefon, tv cablu. Tel. 14-13-69 după ora 18. (429365)

• Vînd garsonoieră finisată. Str. D îm boviţei bl. 89 ap. 60 vizibil zilnic orele 17-19. (429396)

• Vînd apartament 4 camere în Mănăştur. Informaţii la 17-70-21 (429399) '

• Vînd apartament 2 camere confort I Ocna Mureş sau schimb cu garsonieră în Cluj. TeL 15-17- 02 (566145),

• De,vînzare apartament patru cam ere în cartie ru l M ărăşti.' Informaţii la te l 19-35-74; 43-20- 31 (566146) . ' , ' •

• Vînd apartament 3 camere str. Mogoşoaia nr, 1 bl. G1 ap. 59. Vizibil zilnic. (566148)* ; •, Vînd apartament 3 camere,

str.. Bucureşti, etaj III. Informaţii te l. ‘43-74-12 după orele 17. (566149).

• Vînd apartament 2 camere Grigorescu, preţ 17000 DM. ŢeL 18-31-54 după ora 17 (566153)

• Vînd garsonieră str. Zambilei nr. 21 bl. G6 ap. 18, Gheorgheni. (566154) '

• Vînd apartament trei camere sau schimb cu 2 camere contra cost cartier Mănăştur. Tel. 17t48-66 (566160)

• Vînd apartament 3 camere confort mărit, Grădini Mănăştur, parter..Tel. 16-27-76 după ora 16 şi tel. 17-68-30 (566166)

• Cumpăr apartament. Ofer 15 milioane. Tel. 17-95-69 (566167)

• V înd casă particulară ca rtie ru l D îm bul R otund .str. Dropiei nr. 11. Zilnic după ora 14. (566173)

• Cumpăr casă şi grădină, singur în curte , 2-3 cam ere, Gheorgheni sau Zorilor. Tel. 15- 40-45. (566174)

• Vînd casă cu 3 camere, bucătărie, baie, pivniţă, garaj, curte şi grădină în comuna Gilău, str. Republicii nr. 838. Preţ avantajos. (566177)

• Vînd apartament 4 camere în cartieru l M ănăştur, preţ fix 20 milioane, str. Mehedinţi nr. 62-64 bl D3 ap: 57 e t 3. (566181)

• • Cum păr apartam ent 2 camere. Ofer 14 milioane lei. TeL 17-79-55. (566186)

• V înd apartam ent două camere situat în str. Dorobanţilor nr. 109 et. 5 ap. 18, preţ informativ 25 m ilioane. Ţel. -14-72-24 (566191)

- • Vînd 2 camere decomandate confort I, în Zorilor, eţj. 4, finisat, m obilat u ltram odern , telefon, cablu, parcare, ocupabil imediat, 36 m ilioane. Tel. 13-75-27 (566204)

• V înd sa u ' schim b' cu garsonieră în Mănăştur + diferenţă apartam ent 3 camere confort I Baciu. Informaţii tel. 43-80-73, după ora 16. (566210)

" • Cum păr apartam ent 4 camere etaje 1, 2, 3 confort I, străzile Meziad, Putna, Clăbucet, Iezer, Ciucaş. TeL 16-15-60 seara. (566211)

• V înd casă particulară compusă din 2 camere, bucătărie şi garaj, cu teren, de 1600 mp; vînd Citroen Special, înm atriculat şi om ologat • pret 1400 DM. Informaţii comuna Floreşti str. Muncitorilor nr. 16. (566213)

• Cum păr apartam ent 3 camere Grigorescu-Gheorgheni. O fer pret accep tab il cu plata eşalonată. Tel. 14-37-76 (566215)

• V înd apartam ent două camere în Gheorgheni, 20 milioane lei negociabiL Tel. 15-00-14; 15- 72-55 (566218)

■ Vînd/^himb apartament 2 camere şi garsonieră confort I cu casă zonă bună. Tel. 17-79-38 după masa (566222)

• Vînd urgent 3 camere confort I. TeL 19-61-16 (566225)

• Cumpăr casă-apartament naţionalizat, zilnic. TeL 13-45-36 seara. (566235)

• Vînd apartament 3 camere. Str. Aurel Vlaicu nr, 25 bl V15 ap. 50 (566240)

• Cumpăr garsonieră confort I sau apartament 1 cameră. TeL 14- 44-94 (566246)

. • Vînd urgent apartament 3 cam ere confort m ărit,, la p re ţ rezonabil Str. Mehedinţi nr. 88 bl. S3 ap. 21 (566248)

- • V înd garsonieră str. ' Cojocnei bl. C15 et. 1 ap. 18. (566252)

• Vînd apartament 3 camere etaj 2 Pia{a Mărăşti. Tel 069/43- 13-45. (576324)

• Vînd sau schimb 3 camere cu 2 camere. Str. Ghgeorgheni nr. • 202, Bl. N, sc, 4, ap. 70. (576374)

• Cumpăr apartament. Ofer 20 milioane. Tel 17-65-62 după ora 17. (576394)

• Cumpăr garsonieră confort III. Tel 17-61-97 între orele 15-17. (576395)

• Vînd casă vad bun. Tel 14- 02-89. (576422)- .

• Vînd garsonieră str. Bucegi nr. 14 BL T l, ap. 16. Vizibilă între orele 17-19. (576439) r

• Vînd apartament 2 camere finisat str. Aurel Vlaicu. Tel 12-40- 77. (576456) -

• V înd casă 2 cam ere, bucătărie. Str Dunării nr. .101, tel 17-21-10. (576471)

• Vînd 2 apartam ente cu telefon, maşină cusut, semicursă. Cluj, str. Bariţiu nr.. 22, familia Simon. (576475)

• Vînd casă 4 camere+curte 160 mp în A. Mureşanu. Tel 18- 81-17 seara (576487) .L • Vînd urgent apartament 3 cam ere, preţ 29 m ilioane negociabil. Str. 21 Decembrtie nr. 157, Bl. M4, ap. 56 (576491),

• Vînd casă cu grădină. Str. C olectiviştilor .nr. 3 Someşeni. (576500) ,

; • Vînd apartament 2 camere, bucătărie, parter, bun pen tru privatizare, în cartier Grigorescu. Tel 18-91-16 sau 18-91-28 între orele 16-21. (576511)

• Vînd apartament 3 camere finisat central Mărăşti.’Tel 11-77- 91. (576520) / ;

' Cumpăr apartam ent 3-4 camere cu garaj, confort I sau mărit, etaj 1-3, zonă bună. Tel" 19- 87-21. (576526)

• . ,V înd casă cu curte şi grădină. A pahida, str.. T udor Vladimirescu nr 98. Se ajunge cu ' trenul pînă la halta Apahida la Groza Zamfira. (576527)

• Vînd garsonieră Grădini Mănăştur et. I, 8000 dolari. Tel 11- 43-87! (576533)

• Vînd apartament 2 camere parter Mănăştur. Str. Taberei nr.4A, ap. 5. (576539)

.* Vînd garsonieră str. Porţile de Fier nr. 2, Bl. B12, sc. I, ap. 15. V izib ilă în tre o rele 17-20. (576548)

• Vînd ieltin Mercedes q " bra benzină, cu carburator ^ fect, cu carte şi VT97. Ttl 67-79.(576443) ' \

*> Cumpăr Dacia 1300. f , 16-06-61.(576470) *

• Vînd urgent Renault benzină- 80 stare, bn», j j înmatriculat 12-CJ Tel 14-^7' 91. (576482) 1

• Vînd autocamion L i»J izoterm , an fabricaţie 1993 j capacitate 8 t, 320 CP. R tlţţ ' la tel 16-53-64 seara orele J 23. (576496)

• Vînd Fiat Regata 1,9 |W motorină an fabricaţie I984I nraeînm atriculat, preţ 2Î 0(j DM negociabil. Tel 16-98-241 (576498)

• Vînd VW Transporter. motor D acia' 1300. Tel 18-5& 02 seara după ora 20. (576501j

• Vînd VW broască 1. 600] 000 lei fi Renault 9 an 1985 turbo diesel, neînmatriculat, stare perfectă, preţ avantajos Tel 17-29-31 după t»ra 1 ( (576529)

• Vînd Dacia 1310, ai 1989, g ri. Tel 15-54-05. (576543)

J

• Cumpăr Dacia 1300 şi 1310 preţ avantajos. Tel. 13- 51-64. (558069)

• Vînd VW Jetta an de fabricaţie 1987 vamă plătită, 7000 DM negociabil. Calea Floreşti 6 ap. 125. (558115)

• Vînd Seat Ibiza 1, 2 GL, model 1989, 44. 000 km, vama ach ita tă . Tel. 19-97-32 (429336)

• Vînd autoturism Lancia Prisma diesel excepţional TeL 12-03-12. (429384) .

• Vînd Opel Kadett break diesel an fabricaţie 87, 1600 cmc, alb, stare bună, preţ 5800 DM. Str. Dîmbovifei nr. 85 ap. 7 bl. D17 după ora 19. (566143)

• Cumpăr Oltcit. TeC.16- 46-31 după ora 17. (566156)

• Vînd Opel Corsa 1, 3GT 88, VW G olf GTI 1600, accesorii. T el. 11-17-12. (576438)

, • Vînd Renault 5 înmatricula Zilnic Tulcea 26 ap. 16 între i; 17. (557901)

- • Vînd Seat Ibiza dizel 198 Tel. 14-20-23. (557923)

• V înd 2 D acia 1310 a fabricaţie 1986 stare perfectă rula în Germania, fără talon, pre) mii im 3,. 7 milioane lei. TeL 14-3< 76. (557963)

• V înd VW Passat i , benzină an fabricaţie 1987 van neplătitâ ' stare foarte bună. Te 064/31-43 -79. după ora 2 (558074) . ;

• Vînd urgent Opel Kadett < m otor cu tie viteză planetai rezervă, înscris 12 CJ 1982 25Qj DM. Tel. 16-77-20. (558075)

, • Vînd W Golf an 1986 4 genţi magneziu, extrase sport Pit 5600 DM, negociabiL TeL 16-53 61. (558089)

• Cumpăr W-Bus dis^ înm atriculat în stare bună, of< 6000 DM. Tel. 17-25-80. (55809

• Vînd Ford Escort diesel VW Je ta neînmatriculabil Telefon 17-39-25. (558095)

■ De vînzare BMW 318 * 1985. TeL 17-73-01. (558097)' • / Vînd Ford Sieff

înmatriculat 12 CJ. TeL 14-86-5 orf&e 17-20. (558113)

’ • Vînd Opel Ascona 1983 i Ford Orion 1985 înmatriculat^ Tel. 17-70-59. (558122) I

•. Vînd piese Fiat Ritmo. Tf' 14-91 -32. (558124)

• Vînd Dacia 1310 TLX 198® preţ 5 milioane. Tel. 42-02-5? (558129)

• Vînd VW Sciroco an 197‘ neînmatriculat, 800 DM. TeL 058 78-06-76 (558133)'-■■■■ • Vînd motor Dacia 1300. 14-10 -60. (558134)

• Vînd urgent Dacia 1310 1991 5 milioane lei. Maximnr. 21 (558138) ' !

« Vînd Lada 1200 S tn & preţ negociabil 2, 8 milioane. Te*-, 17-81 -91. (558140)

• Vînd caroserie Fiat RihP^ sau elemente separat şi piese. C*1’ garaj. TeL 14-94-81. (558149)

• Vînd Renault 21 pentru pretenţioşi, vamă achitat^* preţ 4300 DM. TeL 18-76-83; 62-83.(558155)

• . Vînd urgent Mercedes ^D an 74 str. Teleorman nr. 72 .b*" T9 ap. 72 (558156) J

*, Vînd motor Audi 100 cilindri cu cutie 5 viteze. TeL 1 54-84. (558164) ^

*. Cumpăr talon Ford disel . TeL 16-96-61 orele 16-H (558170) '

marţi, f 9 septembrie 1995 PUBLICITATE A D E V Ă R U Ld e C i u i

‘7.

*<5*3

=)

'*1 Opel Rekord 2 1 stare ’bI«â: Tel. 19-99-88.

ral Volvo 740 Turbo die-• a camion 3, 5 tooc agreati 19-23-33 (429285) ■Cmpăr Dacia,93-94. TeL. 1(429286) -rd Opel Omega 2, 3 TD/ jjşinâ de spălat automată. $46 (429301)Yînd: xerox A4, pompă; Renault 9GTD, calculator

monitor EGA color, Aistria, maşină de scris.11-17 (429308) yînd urgent Oltcit 1990 . Bi stare excepţională, preţ ,bil. Tel. 14-15-47

Vfod Dacia 1310 din 1990 | jud nr. 16 b l Y4 ap. 12

3(566152) , » ;Cumpăr R enault 16.

iţii tel 18-20-89 după ora ; 4159) r ’-,

Vînd D acia 1300 anK)| * 1975, în stare bună.

4ii Ia teL 16-99-90 după; atj (566 I6I)

* Vmd Audi 100-1981, even- iloi si Dacia 1310-1982.

19-68-56; 12-42-70

• Vînd Audi 100/1980, roţi 185R14 Tubcless extra. Ţel 12-06- 50. (576504)

• Cumpăr Mercedes Bot de cal pentru piese de schimb. Informaţii la te l 13-73-05 o rele 20-22.(576508)

• Vînd semiremorcă Padiş 500 de Salonta şi Dacia^an ’84, vopsea orig inală . Com una B aciu , str. Principală nr. 549. (576516),

V Vînd VW Golf 2, an 1986, 1300 cmc, stare perfectă. Tel 43-25-32.(576519)

• Vînd piese Opel Record şi VW Jetta. Tel 14-08-65 orele 17-20. (576522) - ■ „.

. • Vînd Dacia 1310, televizor co lor, F unai, v ideo Funai, magnetofon Maiak. Tel 17-55-16. (576525)

• Vînd Moskvici furgonetă. Telefon. 16-05-50. (576531)

• V înd R enault 5 1 , 6 D fabricaţie 1987, vama plătită, 5800 DM. Str. Eroilor nr. 27, orele 14-19. (576534)

• V înd VW Passat model 1980. Relaţii la tel 41-46-34 orele9-22. (576538)

• Vînd talon Audi 80 şi piese de schimb Audi 80. Tel 16-16-34. (576547) ~ / '' ■ ■ ;

■S) ■Vlnd Dacia 1310 TLX an

i 14-60-37 orele 9-20 str.b. 8 ap. 109. (566168)Vînd uşi D acia, spate

capta. TeL 12-70-41 după (566187)Vlnd urgent Opel Kadett

a 1987 pentru pretenţioşi, SO DM negociabiL TeL 14- 566192) ;Vînd Dacia TLX 1310 din sufragerie unicat,, pian

stare perfectă, Ţorinc-roccphine. TeL 43- •566194) ,Vmd urgent Fiat Regata die-i 86 Combi, transcris; ;ccă nouă Izabela; masă6 scaune Tel. 12-11-81.

Ji)Vînd urgent motor, cutie de tic Opel 1 .6JX TeL 18-70- 207) ' . : ., .Vînd Audi 100 d iese l,

mlat + carte, an 80, 5, 2 ! nc lei. TeL 14-47-73 i)Vind Renault 19 diesel, an «tare perfectă, preţ 9. 000

sociabil, fără vamă. TeL 17- (566209) . ■Vind Ford Sierra fabricat

2000 cmc, înmatriculat re-; Mercedes 200 diesel,

atriculat, 1979, cu v a n a5. i, capitală motor de 5 zile;

1310 din Slovacia, 1985, atriculată necesită ta lo n ,'* albă. Tel. 11-41-63.F*) ' .

Vbd Dacia Break. 9X Tel « (576421) ■Vînd camion'Gaz. Tel 19- *»pâ masa. (576428)Vind piese Opel Record dic-

caroserie. Tel. I3-I0-5I.I) - - . . .

Vînd video Panasonic J-40, alichimb. Tel 11-37-20. :i> • .. - fai Fiat 1300, Opel Kadett1 M. Viteazu nr. 71, tel 21- 576442)Vhd Citroen BX 19 TRD Botor 1905, geam uri

***, închidere centralizată, ■*’ «tare perfectă , preţ

i *"5300 DM. Vizibil orele *• Bucium nr.- 1, tel 16-03- ^57)

#d motor Aro de Braşov,- ** 14-20-68 după orele 20.

'!) ■

318, an ’84. Tel. u (576484)Vind urgent Dacia 1310, an ’e 1982, preţ negociabil 3, <=«»e Ici. Tel 15-68-65.5)Vind BMW 320 an 1981,

’• 18 an 1985, neînm a- aduse rccent, Cîmpului

1 lî-70-82 (576488)

• Vînd televizor color ţ i alb-ncgrn, convcnabiL TeL 17- 29-78. (558104) *■

• Vlnd computcr 386 SX şi 286 cn monitor color VGA respectiv EGA TeL 15-66-20 orele 15-19. (566206) -

• - Vînd televizor color, maşină dc spălat .vase, maşină dc nscat ru fe a p a ra t dc b ronza t. Ţ el 13-75-24- (576430)

• V înd frig id e r auto ncfoloslt şi mobilă dorm itor Regeancc nouă. Tel 16-15-52. (576455)

• Vînd 1200 ţigle. TeL 17- 65-60. (558094)

• Vînd mobilă sufragerie Madrigal şi alte mobile. Tel 15-72-38 orele 18-21. (576441)

• Vfad ieftin sufragerie Royal, stare bună. Tel 41-09-08 ora 12-22. (576473) >

• C ant de în c h ir ia t dozator. Tel 18-58-02 dnpă orele 14. (576502)

• Vînd fax model nou. TeL14-27-55 (558002)

• Vînd maşină de cusut şi de scris marcă germană. TeL 13-06-’ 25. (558099)

• Vînd maşină găurit Black & Decker, maşină scris, aparat de vidat şi lipit pungi. TeL 41-45-28. (5581 io) '

• Vînd maşină de cusut portabil, motor Skoda 120 L. TeL16-38-64 (558142)

• - Vmd ladă frigorifică. TeL '19-59 -13. (558152)

• Cumpăr CGA color, TeL 41-,42-08 (429100) '

• Vînd maşină de . spălat AEG nouă, necesită reparaţii TeL 14-57- 78 (566193) - -

- Vmd amplificator Sony după- ora 16 la teL 16-88-35 (566239)

■ • i Vînd televizor color 235- 000: lei maşină de. scris. TeL 16-;20-58 (566247) :

• Vînd calculator 386 cu ' programe de contabilitate şi imprimantă A3/24 ambele noi. Tel;18-51-18. (576483) ;

• .Vînd . video recorder Panasonic > sigilat, - telescoape Mercedes, VW şi Opel, segmenţi VW, filtru aer ulei, disc ambreaj “Lada” . Telefon 14-14-40. (576490)

• Vînd (închiriez) maşină; tricotat manuală nouă, maşină de cusut 380 Tel 14-26-55. (576503)

• Vînd tractor U650. Informaţii după ora 16 la teL 18-18-70. (558073)

• Vînd cupon nominativ. Str. Partizanilor nr. 62 după ora 18i (566141)

• Vînd maşină tocat carne pentru carmangerie şi aparat Hot- Dog. Str. Cuza Vodă nr. 16.(566171)

, • Vînd. maşină de tricotat Brother cu cartelă şi toate accesoriile necesare. TeL 15-66-91 după orele 20 (566228)

• Vînd combină agricolă Massei Ferguson cu masa de 2*m sau schimb cu autoturism. Preţ informativ 6. 000. 000. Infonnaţii Floreşti, str. Avram lancu nr. 342. (576414)

• Vînd avantajos rafturi, de bibliotecă Billy tip etajeră- expunere TeL 14-08-61. (557771)

• Vînd (Louă cazane distilat ţuică din fructe 400-300 litri. Comuna Ceaun Mare sat Boian nr. 45. (557927)' .• Vînd dormitor Luxor. TeL :

41-12-86 (558137)• Vînd cărucior copil stare

foarte bună. TeL 15-66-30. (558175)

Vînd etajere Billy albe noi şi masă pingpong Ella. TeL 15-75-17 (429353)

• Vînd vană fontă. TeL 13-19- 30 dnpă ora 19 (566140)

• Vînd pui caniş ora 18-21 str. A- Vlaicu nr. 54 ap. 28, fam. Ţepar (566175)

• Vînd armă de.vînătoare calibru 12. Sat. Pîglişa nr. 10 comuna Dăbîca. (566190) .

r Vînd cărucior. TeL 14-21-46 (566200)

■' Cumpăr canapea cu ladă. TeL 12-85 -78 între orele 18-20. (566217)

• Vînd mobilă: pat, dulap, bibliotecă Tel 17-65-62 după ora17. (576393)

• Vînd pui ciobănesc german- negri. Tel 25-16-74 san 25-10-70. (576440) * -

• Vînd dulap 3 uşi cu oglindă, masă fotolii, recamicr, canapea cu ladă alt mobilier. Tel 13-16-82 între orele 15-19. (576448)

V* Vînd canapea în stare bună şi dulap cu vitrină. Ţel 17-99-37. (576477)

■ Vînd cărucior copiL Tel 41-00-87 (576513)

• Cumpăr covor lîna vechi, folosit,- lucrat manual, kilim. Tel17-20-11 (576528)

• Vînd mobilă de cameră bucătărie, maşină de cusut Casnica, aragaz 2 ochiuri cu cuptor. Tel 14-09-34. (576540)

SCHIMBURI DE - LOCUINŢA

• Schimb 1 cameră ICRAL cu n a i mare sau 2 camere. Informaţii tel. 17-16-29 după o r a / 20. (557911)

• Schimb apartament 2 camcre şi garaj Zorilor cu 3-4 camere, p arte r'în zonă. Tel. 12-32-69. (558107) ’ ’

• Schimb apartament4 camere; confort II Mănăştur cu 3 camere. TeL 17-70-59 seara după ora 18.(558123) . ;

• Schimb’apartament 2 camcre: Gheorgheni cu două garsoniere sau una şi diferenţă. Informaţii la teL13-25-92 după ora 20 şi Ia teL 19- 32-20 între orele 10-18 (429289)

• Schimb locuinţă ICRAL compusă din 1 cameră, bucătărie şi anexe cn apartament 2-3 camere, exclus Mănăştur. Ofer diferenţă. Str. A. lancu nr. 1, ap. 2, tel 19-03-32. (576417)

• Schimb Opel dubă tip camp­ing diesel cu autoturism. Tel 13-10-51. (576432) ________

ÎNCHIRIERI■ • Intermedierii chiţii. TeL 19-

09-28. (538174)

• Căutăm spaţiu comcrdal dc închiriat (cumpărat). TeL13-35-12. (55*112)

• Închiriez rochii dc mireasă import; modele unicate. TeL 18- 80-96 (566198)

• Dau în chirie urgent spaţiu comerciaL Tel 14-51-44. (576436)

• • închiriez garsonieră sau apartam ent în zona s trăz ilo r Z orilor sau Pautcur şi spaţiu depozitare minim 150 mp. Tel t2 -09-35. (576524)

. • Dan îa chiric garsonieră confort I mobilată str. Zorilor, etaj I. Informaţii zilnic teL 24-13-78 (566158).

• Dan îa ch iric apartament 2 camcrc, mobilat, TV cabln, fără telefon p re ţ inform ativ 80 d o la ri/In aă , p la ta an tic ip a t - pc 1 an . Apartamentul sc poate vedea astăzi între orele 12-20 pc str. Padin nr. 32, BL B2, sc. I, ap. 43, cartier Mănăştur. (576515)

_• Dau în chirie garsonieră confort mărit central, ne(mobilat), telefon, tv cablu. TeL 13-43-40. (558025)

• Dau casă cameră bucă tărie - în chirie la fete. TeL 13-71-75. (558090)

• înch iriez apartam ent 2 camere semimobfiat fără telefon, plata în valută. Informaţii teL 16- 69-14 orele 16-20. (558096)

• Primesc în chirie cunoscător bun de limba franceză şi germană. Condiţii avantajoase. Informaţii la tel. 16-98-46 orele 20-22. (558106) .-

• Dau în ch irie cam eră bucătărie, semimobilate cu intrare separată str. Senina nr. 23 Dîmbul Rotund. (558111)

> Dau în > chirie apartament mobilat 2 camere, telefon, frigider, p lata în avans. T e l . l 8-18-84. (558139)

' • Dau în ch irie la că Să particulară 3 camere, baie, hol mare, în condiţii bune. TeL 43-76-' 47. (558148) . ' , "

• Dau în chirie apartament 2 camere, mobilate, cu telefon, zona Pata Inform aţii supă o ra 18. Telefon 15-45^63. (429352) -

• Dau în chirie apartament 2 camere m obilat, cu te lefon , în cartier Gheorgheni, plata anticipat pe un an. Tel 13-03-13. (576435)

v Dau în chirie casă. Tel 14- 85-63. (576474)

> Iau o fată în gazdă. Tel 15- 47-57 (576518)

• Caut dc închiriat 3-4 camere m obilate, cu telefon, zona P-ţa Păcii-Pavlov, Iuliu Maniu, Avram lancu. Tel. 19-81-11 după ora 17. (566203)

• Caut de închiriat apartament2-3 camere pe termen scurt, plata în valută. TeL 12-16-45 (566216)

• Teologi caută locuinţă de 2-3 camere + dependinţe, mobilată, cu telefon, în casă particulară, nu în Centru; plata eventual în valută. Tel. 13-11-20 o rele 20-22 (566221)

• . Caut urgent de închiriat apartam ent 2 cam ere, m obilat, telefon, prefer Gheorgheni. Tel.15-53-36 (566224)

• Caut pentru închiriat 2 camere parter. TeL 12-19-58 după ora 18 (566230)

• Caut de închiriat cameră-stu- den t. Tel. 17-66-88 ora 20-22 (566237)

• Tineri căsătoriţi căutăm chirie TeL 19-74-87 (566242)

• S tudent străin cant de în ch iria t apartam ent cu două camere, mobilat, cu telefon. TeL17-39-33 (566250)

• Studentă, caut să închiriez garsonieră. Ofer 100. 000 lei/lună. Tel 16-65-92. (576544)

DIVERSE

• Student grec serios, la M edicină generală ân n l V, cant dc .închiriat apartam ent cn 2 cam crc, m ob ila t cn telefon, liniştit, plata în valută anticipat. TeL 19-06-11; în tre orele 18-21. (558125)

• •; ’/ • "Caut de în c h ir ia t apartam ent 2-3 camcrc zona M ă n ă ş tu r ,’ P a ta , m obilat, telefon. Informaţii teL 16-07 -33. (558157)

' • C ant apartam ent dc în c h ir ia t cn donă cam crc , m obilat, cn teleron. P lătesc anticipat în valută. TeL-11-48- 53. (558163)

• C an t dc în c h ir ia t ap a rtam en t, p re fe ra b il în cartier Mănăştnr (eventual cu telefon). Relaţii la tel 16-53-64 scara orele 20-23. (576494)

. • în c h ir iez spaţiu comercial (casă) Grigorcscn. TeL 18-76-83. (558154)

. * înch iriez Dacia 1310 pentrn activitatc taxL TeL 18- 77-42. (558161)

, • Două studen te cau tă garsonieră de închiriat TeL 15-25- ’61. (558057)

• Student, caut pentru închiriat locuinţă. TeL 15-81-72. (558117)

• Caut chiric. TeL 15-49-47. (558173)

• Caut dc închiriat apartament2 camcrc nemobilat, cu telefon. TeL 14-91-86. (429319)

• T inen, căutam garsonieră sau apartam ent de în ch iria t. P referab il cen tra l sau ca rtie r Grigorescu. Oferim iRajtim 100.000 Iei. Relaţii la tel. 19-39-21 orele 8-15. (566184)

* Angajăm fete la bar în Ungaria. Aşteptăm scrisori cn fotografic pc adresa: Kosik O. A ttila , Csarda. u. 1. 8360 Keszthcly, Ungaria. (557832)

• Executăm- deratizări. TeL 17-11-88 (557949)

• Caut colaborator in­s tructo r curs coafură. Cant co lab o ra to r, p rofesor „curs contab ilita te . B-dnl N. Titulescu nr. 43 bL D2 sc. V ap. 41 TeL 15-17-88 orele 9-17. (558017)

• SC Prin ţ Computcrs SRL oferă Ia -cele mai avan tajoase p re ţu ri: computere 486 şi imprimante. TeL >13-26-80. (558036)

• Societate comercială oferă posibilitatea persoanelor fizice să investească pc bază de contract în afaccri. Sc oferă 12 % dobîndă pe lună la investiţie în leL Relaţii la teL14-08-28. (558092) -

• Angajăm tînără pe'post de barman TeL 18-77-42 orele 8-18. (558160)

' • Angajăm taximetrişti a tes ta ţi. TeL 18-77-42. (558162) 1 j

• Execut jaluzele Icmn- TeIll-79-30 (428774)

• Angajez tlmplari binale, parchetaţi. Urgent- TeL, 15-66-01 (566137) ■ ■ -

« Angajez măcelar 1/2 norm ă, şofer categoria C cunoştinţe, mecanică. TeL 13- 65-82 (566163) „

• SC Asaf Construcţii SRLstr. Bărci nr. 6, teL 15-15-62, execută Incrări de zidărie, tencuieli, renovări faţade şi in te r io a re , acoperişuri fa ian ţări, tu rnări şi finisări betoane, arm ături, fier-beton, instala ţii apă, gaz, încălziri c en tra le , curen t electric, tîm plării interioare, izolaţii, confecţii metalice. (566178)

• SC Asar Construcţii SRL angajează urgent zidari şi dulgheri cn experienţă. Str. Bărc I nr. 6 sau teL 15-15-62. (566179) ’

• Efectuez tran sp o rt marfă pînă bl 5 tone. TeL 15-77-66. (566219)

• Angajăm paznic. TeL 19- 08-54 orele 9-17. (566245)

• Caut domnişoară tînără, prezenţă delicată,’ pentru secretară particulară, dispusă să se transfere imediat la Roma ca şi asistentă a unui specialist în chirurgie plastică precum şi în calitate de menajeră. Ofer salariu, cazare şi cheltuieli dc călătorie. Prezentarea între orele14-18,, în zilele dc 20-24 septembrie Hotel Transilvania. (Â)

• Transport marfă 0 la 7, 5 tone. Informaţii tel. 17-26-33. (558014)

• Angajăm vînzători, merceolog şi gestionar, contabil autorizat cu carte de muncă. Prioritar cei din' şomaj. Informaţii Calea Mănăştur nr. 33. (558060)

■ Angajez mecanic auto. Str. Mălinului nr. 29. TeL 15-87-37. (558078)

• Inspecţia Interjudeţeană dc Metrologie Cluj str. Năvodari nr.2, anunţă concurs pentru postul de director la data de 2 octombrie 1995 orele 10. Informaţii teL 19- 58-20 sau’ la sediul unităţii. (558109)

• Restaurant Disco Bar Apollo str. Sindicatelor nr. 7 angajăm ospătare, bucătărese, ajutor de ospătari, ajutor de bucătari, animatoare discotecă. Relaţii zilnic între orele 11-15. (558132)

• Angajăm croitorese str. Dîmboviţei .77 c t IV. TeL 15-71- 42. (558135) v

- ■ Angajăm vînzătoare. TeL '12-81-91. (558150)

• SNC .execută: vile, casc; fundaţii, finisări - locuinţe. Executăm'construcţie contra teren. Căutăm pentru închiriat casă nelocuită cu dependinţe, la periferia oraşului sau localităţile încevinate, pînă la 15 km. TeL 16-34-82 orele 18-22. (558166)

•'Angajăm şofer cu maşină. TeL 16-21-77. (558167)

• SC Atalssib SRL efectuează zilnic transport de persoane şi colete în Germania şi de 3 ori pe săptămînă în^Franţa. Relaţii P-ţa Mihai Viteazu nr. 30, teL 19-42-10 (566110)

• SC Âtlassib SRL angajează' agent turism, de preferinţă cunoscător al limbii ■ germane. Condiţii: domiciliul în Cluj şi telefon. Relaţii P-ţa Mihai Viteazu ’ nr. 30 sau tel. 19-42-10. (566111)

, • Angajez urgent tîmplari calificaţi binale. Str. Oaşului nr. 246 (566139)

. • SC Quick Service SRL angajează barman-ospătar. Str. Traian' Vuia nr. 89/11. (566142)

• Angajez brutar. B-dul 21 Decembrie nr. 68. (566162)

• Evidenţă "contabilă; tehnoredactare pe calculator. TeL12-73-26 (566176)

• Angajez vînzătoare' chioşc alimentar şi remizier lapte. TeL 18-07-56 (566180)

• Secţia Clinică Chirurgie 3 s t r . Croitorilor nf. 19-21 Cluj- Napoca anunţă schimbarea numărului de telefon. Numărul ac­tual 43-20-22 prefix 064. (566188)'

• Tipărim: cărţi, sonete, cursuri, etichete, coli cu antet, legăm cărţi- Tel. 17-70-79 după ora 20, str. Piezişă nr. 2 orar nou stop (566234)

• Angajăm lucrători comerciali. Tel 16-44-72 între orele 17-20 (566241)

• Armin Maycr Rcisen transportă persoane şi colcte în Austria şi Germania cu autocare confortabile. Viza dc tranzit Aus­tria sc asigură gratis. Tel 064/19-50-43. (575738)

• Angajăm persoane cu munca (manuală) la domiciliu. OPI CP1133. (576361)

• Depozit, angajăm magazioner, salarizire bună. Experienţa constituie tin avantaj. Tel 13-51-13- (576396)

• Angajez barman şi ajutor. Str. Clinicilor nr. 9A. Td 19-08-

' 23. (576423). Firmă particulari, angajează

20 tîmplari. Tel 23-16-42. (576446)

PUBLICITATE marţi, 19 septembrie 1995

• Executăm şi cu plata în rate reparaţii autoturism e; m otor, tinichigerie, vopsit. Recondiţionăm planetare. Tel 13-98-5 L (576447)

• Angajăm 2 barmani (băieţi). Informaţii în '19 şi 20. 09. 95, ora16, pe str. R epublicii nr. 35. (576449) •

• Firmă particulară, angajează barman. Tel 17-57-37. (576450)

• SC Dany Prod SRL vinde pahare şi caserole de un ică folosinţă, diferite dim ensiuni’. Informaţii -la te l 15-09-86.(576459) :

• Angajăm ospătari şi bucătari. Dăm în chirie spaţiu 50 mp. Calea Bucureşti nr. 77, orele 10-13.(576509)

• Pregătim manechine. Tel 18-61-03 sau 18-60-32. (576530)

• Angajăm vînzătoare. Tel 17-,10-33 (576536)“ • SC Romsa SA angajează cu-

carte de,muncă şofer cu experienţă .categoria B, C, E; magazioner şi vînzătoare. Tel 13-52-42 orele 9-17. (576537) ’ ’ ' . ■

• Judecătoria Cluj, în baza adresei nr. 444/1995, dosarul executiv nr. 3396/1995, vinde la licitaţie publică în .ziua. d e '-19. septembrie 1995 ora 9, str. Paris

•nr. 121, averea mobilă a debitorului Cbisăliţă Dan,, care se compune din: un autovehicul- autodubă TV cu nr. ~de circulaţie» 0 8 6 8 , marca VW KT. (576433)

• Ofer îm prum ut valu tă , * garanţii imobiliare. Tel.; 15-95-16. (558169) v ; ’ .

• „L icen ţia tă , predau matematică. "Tel 16-82-20. (566251) V:

• ■ Meditez fizică orice nivel. Tel. 15-63-63,între orele 17-19. (557988)

• Meditez inform atică, pregătire practică pe .calculator. Telefon , 12-99-64 sau >19-70-04. (558128)

■ • Ţin evidentă contabilă pe calculator. Tel. 16-31-65 sau 16-42-19. (558145)

• Student meditez eficient matematică'admitere liceu. Tel. 15-18-70 (566196)

• Meditaţii germană. Tel 13-17-05. (576426)

• ; Meditez matematică la orice . nivel. Tel 14-41-20. (576427)

• Meditez chimie. Telefon 16- 80-79. (576434)

• Meditez matematică. Tel 16-08-07. (576463)

• Ţin contabilitate. Tel 17-95- -06. (576469)

• Ţin evidenţă contabilă primară şi generală. Tel 18-95-09. (576514) : :

• Tînăr, 26 ani, posesor viză Germania, permis categoria B, cunoştinţe limba engleză, îmi ofer serviciile. Tel 14-08-65 orele 17-20. (576521) . , ■ ‘

• Meditaţii engleză. Tel 13-31- 84. (576546)

• Caut urgent dulgher cu experiefiţâ pentru acoperit o cabană. Tel. 18-22-60. (558101)

• Caut persoană (cu aparat) pentru puşcat cuie în pereţi de beton. Tel. 16-55-00 sau 31-49-65.(558144)

• Caut urgent femeie îngrijire bolnav în Mănăştur. Tel. 17-70-13 (566199) „

• Caut doi parteneri de drum, ruta Viena-Munchen. Plecarea 25.09. 95 te l 12-20-35 sau 12-72-71. (566185) ___________

PIERDEM• Pierdut cod fiscal numărul

5273648. Il declar nul. (558065)• Pierdut legitimaţie de servici

pe numele Costea Cosmina Maria.O declar nulă. (558121)

• Joi, 14 septembrie s-a găsit în zona Liceului de Artă un cîine şorecar Tekel m aro roşcat. Informaţii tel. 11-94-39. (558141)

• Pierdut carnet student penumele Miron Ioana, tl declar* nul. (566205)

• SC Dorexim pierdut: bloc facturi seria 149901-149950; ch itan ţie r fiscal seria 317751- 317800; chitanţier nr.. 412-432 bloc foi de parcurs perioada 01. X. 1994-14. IX 1995; certificat de înregistrare fiscală; 2 ştampile. Se declară nule. (566157).

• Pierdut legitimaţie expert judiciar nr. 1330-2988 pe numele A ndreica Horia. O declar nulă (566212) . .

. • Pierdut carnet student pe numele Geomolean Radu. !l declar nul (566232)

• Pierdut carnet student pe numele Petjoni Alina. îl declar nul. (566233)

•' Pierdut carnet student pe numele Chindriş Ahne-Marie. î l . declar nul. (576445)

. • SC Lunflor SRL pierdut certificat înregistrare fiscală cu nr. 219915. Se declară nul. (576478) .

• Pierdut carnet de student pe numele Szocs Diana. !l declar nul.(576510) .

. Solontai Ana pierdut legitimaţie de serviciu. O declar nulă. (576532) . ^

DECESE COMEMORĂRI

• Cu adîncă durere aducem la cunoştin ţa ruden iilo r, p rie ten ilo r şi cunoştinţelor că iubitul nostru fiu, so ţ,.ta tă , socru şi bunic CHIRILĂ IOAN a încetat din viaţă în ziua de 15 septembie 1995 în vîrstă de 49 ani. î i vom păstra o amintire pe măsura a to t ce-a fost de-a lungul zbucium atei sale v ieţi.. Te plîngem cu neslîrşitcOlacrimi şi ne rugăm lui Dumnezeu să-ţi odihnească sufletul tău bun şi blînd. Nu te vom uita cît vom trăi. Mama, soţia Maria, Gica L izeta , g inerele Vasile- şi nepoata Andrada. (558079)

• .• Adio clipelor noastre d rag i, iu b itu le naş IOAN CHIRILĂ, Gre dîrză, caracter frum os şi sincer, a ju to r nepre ţu it la bine şi Ia rău , inimă curată şi caldă care ţi-ai p u r ta t cu dem nitate crucea vieţii şi suferinţa bolii. Laşi în urmă un gol imens, ai tăi vor fl şi ai noştrii! Somnul să-ţi fie lin şi îngerii aproape! Finii Eugen, Tina, Raluca şi Vlad Roman. (558081)

• Cu durerea şi tristeţea care nu pot fi exprimate în cuvin te nc luăm un ultim rămas bun de la naşul noastru CHIRILĂ IOAN. Nu te vom uita nicio'dată şi te asigurăm că vom fi un sp rijin rea l p en tru naşa M aria . Finii C risti, Jeni şi Vasile Pojar.(558082)

• Aducem un ultim şi pios om agiu celui care a fost C H IR ILĂ IOAN Trate, cum nat şi unchi. Vom fl alături de întreaga familie şi o vom iubi aşa cum l-am iubit pe eL Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească. Sora Maria, cum natu l Vasile şi nepoţii M arcela şi Sile Groza.(558083)

• Dragă Mărioară sîntem alături de tine şi copii tăi tn aceste momente grele cînd cel care a fost cumnatul nostru CHIRILĂ IOAN a trecut în nefiinţă. Cît a trăit l-am iubit, cît vom trăi îl vom plînge iar lacrim ile noastre îl vor uda veşnic m orm întul. Surorile F iru ţa şi Nuţica cu familiile(558084)

• Cu inim ile îndoliate anunţăm stingerea din viaţă a iubitului nostru tată, socru şi b u n ic PĂCURAR VASILE. Amintirea lui va rămînwe vie în inimile noastre. Ghiţă, Ani, Cristian şi Claudla. (558120)

• Cu inimile îndurerate anunţăm. încetarea din viaţă a iubitului nostru tată, socru şi bunic ' PĂCURAR VASILE. Nu te vom uita niciodată. Dormi în pace. M arioara Anton, Cristina şi Ramona. (558118)

• Cu durere în suflet soţia’ A nuţa aduce la cunoştinţa, celor care l-au cunoscut, stingerea din viaţă a soţului său PĂCURAR'VASILE în v îrstă > de : 82 ani. înm orm întarea va avea loc m arţi 19 septembrie la orele13 în Cimitirul Bisericii din Someşeni. (558119)

Cu inimile îndurerate anunţăm trecerea în-nefiinţă a m ultiubitei mame şi bunici HAMPU MARIA. Slujba de înmormîntare va avea-loc la capela nouă a Cim itirului M ănăştu r, m iercuri 20 septem brie o ra 13. Fiica, ginerele şi nepoţii (558172)

• Un ultim omagiu celui care a fost BOLDIJAR IOAN pensionar MAN 69 ani. îşi iau rămas bun soţia Rozalia, copiii şi nepoţii. Înmormîntarea va avea loc în 19 septem brie 1995, în comuna Floreşti la ora 14. (566189)

* Nimic din lumea aceasta nu va putea înlocui în sufletele noastre, durerea ce a lăsat în urmă la trecerea în nefiinţă, după o . scu rtă d a r grea suferinţă,' a scumpei noastre m am e, soacră, bunică şi s trăb u n ică , ' ŢEPUŞE VICTORIA, în etate de 71 ani. Înmormîntarea va avea loc în sa tu l Feiurdeni, m arţi, 19 septembrie, ora 13. Dumnezeu s-o odihnească în paceiCopiii Vasile şi Viorica cu familiile. (566197)

• Sîmbătă, 16 septembrie 1995, a încetat din viaţă tatăl m eu, p ro fe so r ' GÎLGĂU DUMITRU în vîrstă de 57 ani, d u p ă ' o g rea suferin ţă . Dumnezeu să-I odihnească! Ariana (576412)

• ' Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a iubitului nostru SÂNCRAIAN TEODOR. Dumnezeu să-l odihnească în paceiîn veci nemîngiaţi, fraţii, surorile şi nepoţii cu familiile. (576424)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă, în ziua dc 17 septembrie, după o lungă şi grea suferinţă, a mult iubitului nostru soţ; ta tă şi bunic, SÂNCRĂIAN TEODOR, în vîrstă de 73 de ani, om de aleasă omenie şi cu mare dragoste pentru familie şi - cei apropiaţi.Înm orm întarea va avea loc miercuri, 20 septembrie, ora13, la Cjmitirul Mănăştur, de la Capela Veche. Ne vei lipsi mult; îţi vom duce dorul şi nu te vom uita niciodată. în veci nem îngîiaţi, soţia M aria şi copiii Teodor, Maria şi Gina cu familiile. (576465)

• Cu du rere In suflet anunţ încetarea din viaţă a scum pului meu ,soţ, CHECICHEŞ ION. Dragostea şi bunătatea lui îmi vor răm îne veşnic în am intire. Înm orm întarea va avea loc m arţi, 19.. IX , ora 13, în localitatea Vâida Căm ăraş. Soţia Letiţia. (576466)

• Sîntem alături de draga noastră şefă în clipele grele pricinuite dc moartea soţului drag. Colectivul de la Unitatea nr. 6 SCLF. (558063)

• Sîntem alături de colega noastră M aria C hirilă în marea durere pricinuită de pierderea soţului. Colegii de la SCLF SA. (558066) :

. .. • Bucuria începutului de an a fost umbrită pentru elevii clasei a XII C d in Liceul George B ariţiu de absenţa celui care a fost CRISTIAN SĂNDEAN, plecat dintre noi întru 'eternitate. Amintirea Iui va rămîne pentru noi veşnică alături de florile şi lacrimile noastre. Transmitem familiei în d u re ra te condoleanţe şi implorăm pentru sufletul său cu ra t. Colegii de clasă, diriginta" şi profesorii liceului. (558068)

• Sîntem alături de familia Nossa Dorin în aceste clipe grele. Familia Weber. (558070)

Ultim omagiu prie tenu lu i p rofesorMACAVEI EM IL. Con­doleanţe familiei. Colegii Emil Pop şi Vasiu Simion. (558077)

■ Sîntem alături de ce-a mai bună şi iub ită soră şi cumnată Maria Chirilă în cele mai grele clipe pricinuite de pierderea soţului drag. Mama D ochiţa, sora A urica şi cumnatul Doru. (558085) ’

• Cu profundă durere ne despărţim de cel care a fost verişo ru l nostru CHIRILĂ IOAN şi sîntem a lă tu ri de soţia sa Maria. Dumnezeu să-l iert* şi să-l odihnească. Maria şi Grigore Chirilă. (558086)

"• Locatarii blocului din s tr . H orea 76 cu durere reg retă decesul vecinului p lu ton ier - ad ju tan t (r) BOLDIJAR IOAN, căruia îi aduc un pios omagiu. Sincere condoleanţe familiei Îndoliate. (558088)

, • ' Un ultim omagiu colocatarulu i,nostru IUHOŞ IOAN.. Condoleanţe familiei îndoliate. Asociaţia de locatari Bizuşa nr. 8. (558091)

• Sîntem alături de familia îndo lia tă pen tru p ierderea colocatarului LUTICHEVITS NOE 71 ani. Sincere condoleanţe. Asociaţia locatarilor bL F5 str. Grigore Alexandrescu nr. 4-6. (558103)

- • La aflarea cu trem urătoare] veşti . a trecerii în nefiinţă a colegeei noastre SIMON MARIA. a cărei dispariţie o vom resimţi m ult tim p, ne alăturăm familiei şi îi transmitem sin­cere condoleanţe. Colectivul Sucursalei ju d . CEC Cluj. (558105)

• ' Pios omagiu părintelui profesor ONISIE MORARU, fost consilier şi vicar eparhial, vreme de peste 17 ani, om de aleasă cu ltu ră şi ţinu tă morală, model pentru preoţii de astăzi. Rugăm pe bunul Dumnezeu să-i dăru iască răsp la ta , b inem erita tă şi transm item sincere condo­leanţe familiei îndurerate. Pre­oţii Protopopiatului Ortodox Român Cluj.- (558130)

, • Cu adîncă durere am a- flat încetarea fulgerătoare din viaţă a locataru lu i nostru PERŞ IOAN. Transmitem sin­cere condoleanţe’ familiei îndoliate. Asodaţia de locatari din bloc fo re s tie r / : s tr. Vînătorului nr. i2. (566150)

• Suntem a lă tu ri de colegul nostru Âchim G heorghe şi nc exprim ăm regretul pentru dispariţia din viaţă a tatălui drag. Colegii de la Palatul Copiilor. (566169)

' • Colectivul dc cadre didactice de : Ia P ala tu l Copiilor îşi exprimă regretul pentru stingerea din viaţă a mamei dragi şi este alături de fam ilia Căm pan, în aceste triste momente. (566170)

• Sîntem alături de colega noastră C ristina Punguţ în marea durere p ricinu ită de m oartea bunicu lu i 4_rag. Colegele de ' la; se rv ic iu l con tab ilita te din “ Sanex”.(566172)

• Sîntem alături de colegul nostru ing. Kun Iosif, în marea durere pricin ită de moartea tatălui său drag. Colegii de la ACI SA Cluj (566182) '

• Suntem a lă tu r i de doam na doctor ; M arina Cornelia în m area pierdere su ferită p rin trec e rea în nefiinţă a mamei. Colectivul L abo rato ru lu i de A nalize Medicale Clujana. (566214)

• Sîntem a lă tu r i de M ârioara, Rodica şi mătuşa L idia la g reaua p ie rd e re suferită. Transmitem sincere condoleanţe şi - în treag a noastră compasiune. Viorica, M aria şi Nelu cu fam iliile. (576420)

• Sîntem alături de colegii noştri Nelu şi Mia Perş în aceste momente ‘„ grele, pricinuite de pierdertea tatălui drag. Sincere condoleanţe familiei. Colegii de la SC Liv- Trans SRL, SC Ro-Tra SRL şi SC Italdacia SRL. (576425)

• Sîntem alături de colegul nostru Sîncrăian T eodor' în aceste momente grele, pricinuite de moartea tatălui. Colegii de muncă de la Fortur CUG. (576429)

• Sîntem alături de familia Leş Ştefan la m area durere cauzată de decesul tragic al ta tălu i şi socrului, ROŞCA CONSTANTIN, om de aleasă omenie. Fam ilia Baciu Augustin. (576444)

• Pios omagiu celui care a fost d ragul nostru cum nat, ION CHECICHEŞ şi condoleanţe soţiei îndurerate. Fam. Verm eşan V asile şi copiii. (576451)'

• Suntem a lă tu r i de doam na d ir ig in tă ., Felicia Moldovan în m area durere pricinuită de pierderea tatălui. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Elevii clasei a X-a D, L iceul “G heorghe Ş incai” . (576452)

• Sîntem a lă tu r i de doamna inspectoare Dobrotă Mariana în marea încercare pricinuită de moartea tatălui drag. Colectivul SC “Nutrex” SA Cluj-Napoca. (576454)

• Aducem un ultim şi pios omagiu celui care a fost sing. ALBU FLOREA V IO R EL, dispărut prem atur dintre noi după o grea su ferin ţă . Dumnezeu să-l odihnească în pace. Colectivul SC Transgex SA. (576458)

* Sîntem alături de sora şi cum nata noastră L ctiţia în marea durere p ricinu ită de moartea soţului drag. Familia Dubău A lexandru’ şi copiii.(576460)

• Sîntem alături de sora şi cum nata L etiţia în m area durere pricinuită de moartea soţului drag . Fam ilia Verm eşan Ioan cu copiii.(576461)

• Cu .durere in in anunţăm încetarea din vi scum pu lu i: nostru fr||' CHECICHEŞ ION. ^ ţă r în a uşoară! Sutu Marişcuţa şi Anica cu tj,;,(576462) * '

• Cu profundă du rt^ luăm rămas bun de la cel ne-a fost cum nat şi t u SÂNCRĂIAN TEODqJ O dihnească-se în ţtt) C um nata Lucreţia şi ctpj: (576464)

Cu nemărginită în siflet anunţăm trecerii |, e tern ita te a dragului cum nat - - şi CHECICHEŞ ION. Sufo|,j lui ales, bunătate* generozita tea lui vor ti, su fle tu l nostru de-a liuţ,; tim pului. “Tata Ion”, m, vom uita niciodată! Fsi| Milaş Gavril cu soţia, Dtrel ţ G abi cu soţiile , ni)i|ij Bogdan,1 Gabriela şi Aidrti (576467)

. • Suntem alături colegul nostru Radu Moruh durerea pricinuită de mufa tatălui'. Colegii de la ITCiJ filiala Cluj. (566202)

Un u ltim omj/, colegiului şi prietenului wtn VIOREL ALBU. Colegii iii secţia , Valea Almaidii. (566227)

- • S incere condolm|i colegului dr. 'Bodisz' Gjiţ p e n tru p ie rd e re a . mim C olectivul Laborattiilii A nalize m edicale, Spil Clinic de Recuperare. (51W1)

Sîntem alături de noastră prof. Pintea Marii li m area du re re pricinuiţi ii moartea tatălui Colegii iţii Şcoala din Gilău. (57650S)

• Pioasă reculegcitli îm p lin irea i 8 ani iti trec e rea în eternitate scumpei mele mame, MAHK NICOLAE. Dumnezeu sitâ în pază sufletu-i curat. (429386)

Nimic din această Iu1 nu va putea înlocui în i # nostru durerea care a Ii#> J? în urmă cu 23 de ani, mW* celui mai iubit soţ, tată, ^ şi bunic, HUI IOAN (tîain? No te vom u ita nicioP Familia îndurerată. (57630)

: • Cu tristeţe, dor nestii* vie a m in tire ,'ad u c un om agiu scumpei mele ANI MUREŞAN la împliiW a 6 luni de la dureri'11 d e sp ă rţire . Dumnezea i4 odihnească în P1*’ Comemorarea şi parastasil" avea loc . m iercuri, ** sep tem brie , orele 16, C im itiru l M ănăştnr. Sil* Puiu (576415)

• Familia îndoliaţi | regretatului CHIRILĂ 10 , m ulţum eşte personal^ Spitalului Militar, condI(,,, SC Legume Fructe SA d1' rudelor şi cunoştinţelor ^ ’■*

flori şi condoleanţe a*r ^

S 1<

cualături de noi. (558080)

• Mulfumlm tuturor care au fost alături de înm orm în tarea conf. DEZSO ERVIN îm părtif d u re rea noastră . Fai#1 îndoliată. (566183)

• Mulţumim prietenii1' cunoscuţilor care au fost alit# noi la stingerea fulgerătoare . viaţă a apreciatului piof. GIF CONSTANTIN (TONI). Arii»» Hilda. (576479)

Z i m jnil! 3

5)romarţi, 19 septembrie 1995 SPORTADEVĂRUL.]d e O i i i i i

t f\m n * * .

SEMICERC

boli din gloria revine

Clujului!Vestea că naţionala feminină jbandbal tineret a României ;icerit în Brazilia titlul mon- jl:28 - 24 în marea finală cu jjcmarca, disputată duminică na a făcut de acum înconju- jlumii, iar nouă ne-a adus jtortul suprem şi certitudi­nea n-am pierdut contactul itiunea mare a liandbalului ■oudial. . '' •" •• ■ ■Cit priveşte gloria cucerită- ilinerele noastre handbaliste, tine, un bob din dimensiu- jei revine şi Clujului care •lavut în lot reprezentanta sa: , ARMEI? AMARIEI - com- mentă a echipei de junioare CSS VIITORUL şi a ”şapte-

universitar clujean. Dar, •spre EA şi ELE (fetele noas- -t de aur), într-o viitoare jtivenţie. ( n ş . d . )

TENIS T e n i s R . O . X 9 5

Muster, rege al terenurilor cu zgură. Voi începe cu cele două semifinale. Întîi, o semifinală austro-ungară,

Muster - Noszaly 6-2,6-2. O oră şi cinci minute i-au trebuit capului de serie nr.l şi nr.3 în ierarhia computerizată ÂTP, Ţhomaş Muster, pentru a accede în marea finală, de a fi primul finalist a celei de a cjncea ediţii ROT. Noszaly, 143 ATP, venit diETcalificări, a fost copleşit de miza partidei. O partidă fără istoric, Muster intrînd în cea de-a 1 l-a finală de simplu într-un turneu pe zgură. Noszaly şi-a motivat înfrîngerea prin oboseala cumulată, deşi cu o zi înainte declarase contrariu...în cea de a doua semifinală, un al treilea set ar fl trimis spectatorii acaîâ. Mai precis Schaller - Riind 6-3, 7-6 (7-5 la tie-break).S-au aflat în .teren Gilbert Schaller (A ustria, nr 27 ATP, cap de serie nr. 5) şi Christian Rund (Norvegia, 50 ATP), Rund o altă surpriză plăcută a ROT-ului 1995. început de partidă monoton, fără veleităţi. Setul doi se decide la tie-break, după o oră şi 53 de minute de joc. în finală, M aşter MUSTER se încoronează rege al terenuriior.cu zgură.. M uster - Schaller 6-3, 6-4, într-o finală austriacă care, aşa cum declaraseră fiecare în parte, face onoare tenisului austriac, dovedindu-i valoarea. 0 ; finală de 72 de minute. Victoria clară'

, a regelui zgurei, care confirmă imbatabilitateă şi în acest an pe această suprafaţă, prin cele 11 titluri de simplu cîştigate. Bruguera, prinţul de la Rolland Garro&, ieşit din ROT 95 în sferturi, a promis că în 1996 el va fi rege. Vom trăi şi vom vedea. ' 1 ,

■ . •. ' Cristian BARA

D iv iz ia A de h a n d b a l m a s c u l i n

[cea de-a IlI-a etapă a Divizieijlandbal masculin, studenţii mau jucaţ Ia Arad, în compania promovate Arbcma Mureşul djn Jilate, de care.au fost întrecuţi ranilde 34-31 (17-13). ilelalte rezu lta te ale etapei: jfBucureşti - T ractorul CSU şov 24-22 (15-14), Steaua - iiaHC M inaur Phoenix Baia 128-2(5(16-11), Fibrex Zimca uNeamţ - Dinamo Bucureşti î(14-9), Dinamo Braşov - HC Josin Vaslui 26-24 (14-14), iersitatea Petrolul C raiova - mitatea Bacău 31 -25 (18-11).

iexiimoB ;C Minaur iaua .■berna fc.’iv. Petrolul 3 Itrao Buc. 3

0 0 78-631 0 67-63 0 1 88-72 0 1 80-83 0 1 84-890 1 68-781 1 81-89 0 2 74-63

iC.Moldosin. 3 1 0 2 85-78 tractorul 3 0 1 2 62-70 rfafVCUG 3 0 1 2 79-90 «ii Univ. Bacău 3 0 0 3 67-84 i

ASAMENT

I ^ t rfŞPIIfiŞr’ • „Jt

i - “v I N V E S T C U P :O învingătoare scontată:

RAPID BUCUREŞTIClasament final:

1. R apid B u cu reş ti’2. Vasas B udapesta

• 3. Reggio C alab ria.... 4. A grobanat V rsec -

5. *U” SM IN VEST '6. "U " B acău7. Universidad de G ranada

- 8. C a ja ’de Avila

. Maratonul voleibalistic feminin SM INVEST CUP a lua t sfîrş it duminică, 17 septembrie, odată cu disputarea finalelor. După patru zile, de întreceri, cu 16 partide de un bun nivel tehnic, unele de un dramatism rar întîlnit (Vasas ^Reggio.2-3, ”U” SM - Vasas 2-3, Âvila - Granada 2- 3), o înv ingătoare scontată,* anticipată de subsemnatul în cronica de v inerea trecu tă: R A PID B U C U R E ŞT I (C arm en Ţurlea, D aniela Bărbuică, X enia Ivanov, Mirela Corjeuţan, Elena Bodgofova, N atalia C onstan tin , A nam aria Drăgan, Anca Popescu,'antrenori Constantin Chiţigoi şi Al. luhasz). R apid şi-a dem onstrat valoarea, părăsind competiţia neînvinsă (3-0 cu ”U” Bacău şi V asas, 3-1 cu V rsec, 3-2 cu Caja de Avila). Pe locul 2 - Vasas. Lot omogen, cu nu

mai puţin de patru ju c ă to a re în naţionala fem inină a U ngariei: Polgar, Nyari, Bardi şi Dambendzet. Poziţia a 3-a a revenit, surpriză, echipei Reggio C alabria din liga a Il-a italiană. Şi în care turdeanca noastră Cristina Pîrv a fost vioara întîi. A grobanat Vrsec ocupă locul 4. Lipsa de meciuri internaţionale, datorată embargoului, făcîndu-se simţită. Pe locurile'următoare : 5 - ” U” SM C lu j (Constan-tinescu, Ţurcanu, Sasu, Franciuc, Luminiţa Pintea, Marica, Mureşan, Dragoste, Dumitru, Militaru, Corina Pintea şi noua ach iz iţie Tarenko M aria - A zerbaidjan , titu lară în lo tu l de ţineret al Azerbaidjanului, antrenori Ferencz Arpad şi Fidelia Crişan), Ioc bun dacă ne gîndim lă.valoarea competitoarelor, la tăria turneului, la faptul că prezintă un lot cu multe tinere; 6 - ” U” B acău - o mare deziluzie; 7 - U n iv e rs id ad de G ranada şi 8 - C aja de Avila, sau la pom ul lăudat să nu te duci cu sacul! Titluri acordate: cea mai buna atacantă: Carmen Ţurlea / Rapid; ridicătoare : Luminiţa Pintea /”U” SM; fa ir play; echipa- Vasas Budapesta; cea mai cqm plexă jucătoare: C ristina Pîrv/Reggio; MISS SM INVEST: Krnetic Irina/

1 - 1 - m m< 4 ‘

S « lO i p l ^

f» *

, Un eveniment de o .deosebită rezonanţă în colegul nostru Nicolae PETCU. Despreviaţa sportivă clujeană: sărbătorirea a 75 de eveniment şi importanţa lui vom reveni zileleani de atletism universitar clujean. Despre următoare. în imagine maestrul Liviu Maioraceastă sărbătoare de suflet, marcată de şi maestra emerită a sportului Alexandrinadezvelirea unei plăci comemorative, închinate Taifas - Sicoe, după dezvelirea plăciicelor doi corifei - antrenorul emerit dr. Ion comemorative şi atleţii veterani prezenţi la Arnăut şi maestrul emerit, al sportului Ion ' festivitate, plus invitaţii de onoareîn frunte cuMoina- deocamdată două imagini realizate de inegalabila lolanda Balaş.

Vrsec. -După peste 40 de ani dedicaţi

vo leiu lu i, a rb itru l in ternaţional V IO R E L C H IO R E A N U (C iu j- N apoca) şi-a încetat activ ita tea in ternă, o fic iind ca p rincipal în fina la mare. O carte de v izita impresionantă, marcată de prestanţă, seriozitate, corectitudine, probitate. A cesta este dom nul V iorel Chioreanu.

în încheiere, rezultatele finalelor: 1-2 : Rapid - Vasas 3-0 (13,9,8); 3- 4: Reggio Calabria - Vrsec 3-2 (-10, 14, -9, 13, 10)] 5-6: ”U” SM CLUJ - ”U” Bacău 3-1 (-7,3,8,7); 7-8: Caja de Avila - Universidad de Granada -2 -3 (-6,11,-12,10,-18 !!!). - . '

Pentru ”U” SM CLUJ urmează o săptăm înă cu ...două turnee internaţionale. Dar despre ele în ziarul nostru de mîine.

Demostene SOFRON

klP R IN T R EB U T U R If

E t a p a

- a

Işteptînd pe Dinamof Cluj - Metrorex Bucureşti 72 - 8 (31 - 3). Un scor care ne scuteşte *ice comentariu. Partida s-a desfăşurat într-un singur sens, terenul Mabucureştean. Pe fondul unei apărări Metrorex şvaiţer, bulevard, -Ilîngâ gaură. ”U’\ a obţinut o v ictorie facilă , c u '12 eseuri, 6 'formări. Ea nti trebuie însă să înşele. Valoarea adversarului în teren: Ud motiv în plus de a vedea întîlnirea ”U” - Metrorex ca uh util

Ciment pentru etapa următoare Cluj-Npoca, sîmbătă, 23 septembVie, ca Dinamo.

%ile celor două echipe: ”U” : Croitoru, Cilincă (Băgăciân), Budai ^Cristian Ciorăscu - Rădulescu, Sugar, Tămaş - Groza, Nichitean, '‘ioc, Bişag, Săuan, Crăciun (Drăgan), Răcean; M etrorex: Bodîrlâu,- ’4,loncscu - Dragne, Văltărean - Stoica,Boţea, Dinescu - Toncea, Ion \ Ranga, Rădoi, Berea, Zoe, Dumitru. M arcatori, pentru ”U”: cîte ^>euri Crăciun, Sugar, Săuan, cîte un eseu Bişag, Răcean, Groza,

Cristian Ciorăscu, Drăgan, transformări - Nichitean (5) şi Răcean Pentru Metrorex-Ion Florian 1 .p. şi Rădoi (eseu). Arbitru: Constantin (Constanţa), de data aceasta cuminte şi în banca lui. Urmează meciul

jaino. Accidentaţi în echipa profesorului Ştefan Ionescu sînt Sorin Romeo Gontineac şi Nicolae Copil. Plus Cilincă, accidentat

'oalul partidei cu Metrorex. Mai menţionez' eforturile specialiştilor

Clasam entul:1. Dinamo Bucureşti 5 . 3 12. ”U" CLUJ 5 3 03. Farul Constanţa 5 3 ' 04. G riviţa CASTOR 5 ' 3 05. M inerul Lupeni 5 3 06 . CFR Constanţa _ 5 3 07. Steaua Bucureşti ' 5 2 18. Ştiinţa Petroşani 5 2 09. ”U” M arcelini - 5 2 010. Rulmentul Bîrlad 5 2 • 011.Metrorex 5 2 012. ”U” REMIN Baia M 5 1 0

127-59167-79123-8790-8264-7368-83105-9841-5068-8152-6989-15937-82

.12111111111110

■999,97

Demostene SOFRON

Imica de ortopedie Cluj, prof.dr.Nicu Ghergulescu şi dr. Bogdan 1)1 de recuperare a primilor trei, accidentaţi, într-un timp dorit de toţi '«scurt. , ■ .'talte rezultate: Dinamo - Steaua 14-14 (7-5), Minerul Lupeni - Farul l!iDla 9-3 (6-3), Rulmentul Bîrlad - Griviţa Castor Bucureşti 12-7

Ştiinţa Petroşani - ”U” REMIN Baia Mare 6-5 (3-0), ”U” Marcelini ^ara-CFR Constanţa 15-3 (9-3). ' în căutarea obiectului ”'pierdut” Foto; Nicolae PETCU

”U” SM INVEST Cîştiga la pas,

CARBOCHIM ratează startulSîmbătă s-a dat undă verde într-o nouă ediţie a Campionatelor Naţionale

de baschet, cea cu nr. 47; care a program at un atractiv cuplaj în sala sporturilor. "Horia Demian”. în deschidere a, evoluat, în premieră pe prima scenă, formaţia clujeană Carbochim, în compania echipei bucureştene Rapid, debut aşteptat cu mare interes de apropiaţii acestei frumoase dis­cipline sportive. Din păcate a fost unul cu stîngul, clujenii pierzînd cu 68-70 (29-39), o dispută pe care^u mai multă atenţie o puteau cîştiga, _ ei avînd la un moment dat meciul în mînă, dar au plătit tributul lipsei de exprienţă şi de, în special, disciplină tactică. O dominare aproape totală a oaspeţilor, care avînd în Popovici cel mai productiv sportiv, s-au instalat din început la cîrma ostilităţilor (min. 8:4-14), m ărindu-şi pe parcurs avantajul, care la pauză era d e 10 puneţe (29-39), în pofida eforturilor pivoţilor Rusu şi Şchiopu, a lui Grunwald şi Corui, ultimul încercînd mult coşul, dar şi ratînd pe măsură. A trebuit să treacă o întreagă repriză pentru a înţelege că ritmul de vals e sortit eşecului, "schim bătorul de viteză’ inspirat, lucid şi cu multă poftă de joc fiind Adrian Cacoveanu, care a . schimbat faţa partidei. A urmat alături de Corui, Grunwald şi Călimac - o cursă de urmărire (min.28:47-47), ajungînd în inin. 33 la un, se părea, confortabil avantaj: 58 - 47. Cînd totul curgea în avantajul lor, clujenii cad din nou în păcatul primei reprize, conducătorii de jo c se schimbă neinspirat, oaspeţii revin şi veteranul Dan Niculescii dă o lecţie de baschet, înscrie cu dezinvoltură printr-o apărare incredibil de primitoare, scorul devenind egal (68-68). Două regretabile nereuşite a lui Mihai Corui ( altfel un pion de bază al echipei), o aruncare de 3 p. ratată, urmată de un fault în atac, facilitează victoria la limită a bucureştenilor. care înscriu coşul decisiv prin Iacob. Marcatori: Grunwald 17(3x3), Corui 16, Schiopu 10, Rusu 9, Cacovean 7(1), Călimac 6 , Bob 3, pentru Carbochim, respectiv Popovici 23(1), Niculescu 15, Iacob 10, Dumitru 11, Dimitriu 7, Nicolae 4, pentru Rapid. Arbitrii: R. Stăneiulescu (Tîrgovişte) şi R-Vaida (Oradea).

în meci vedetă au stat faţă în faţă ”U” Sm Invest, medaliata cu bronz a ediţiei trecute, şi B.RD. - C.S.U. Ploieşti. A fost un meci pe alocuri de mare frumuseţe, între două echipe bine pregătite, cu multă poftă de joc, partida controlată cu autoritate de elevii lui Gheorghe Roman, care au cîştigat lejer cu scorul de 92-68 (49-32). O reală bucurie ne-a produs forma sportivă a lui M ircea Cristescu, refăcut după un grav accident, care a deschis...balul, "m itraliind” coşul advers cu o suită de aruncări de 3p, avîndu-i alături de pivoţii Sebestycn şi P intea, pe prom iţătorul tînăr conducător de joc Szilagyi, respectivii patru fiind cei mai în formă jucători ai lui ”U” . Replica oaspeţilor a fost una de culoare dar lipsită de forţă. Au înscris: Cristescu 24(6), Sebestyen 12, Pintea 12(1), Szilagyi 1, Săftescu 9, Vereş 8 , Boian 6 , Geomolean 5(1), Bob 4, Rotaru 2, pentru ”U” , şi Mircea 23, Tace 19(1), fsogbehi 12, Matene 8(2), Minulescu 2, Rădulescu 2, Necula 2, pentru Ploieşti. Arbitrii: M .Oprea şi S. D abija (am bii din Bucureşti). • ,

-. Mircea Ion RADURezultatele complete ale etapei: feminin: B.C.Arad - ”U” Cluj - Napoca

61-56, Rapid - ACRO 65-58, Someş Dej - Sportul Studenţesc 60-47, Univ. Timişoara - Univ. Craiova 46-63, Politehnica Iaşi - Oţelul Tîrgovişte 41- 76, Fartec Braşov - Crişul Oradea 54-38; m asculin : SOCED - Dinamo 60-83, Steaua - W Petrom Arad 100-72, Farul - CSU Sibiu 60-58, ELBA T im işoara- ERBASU Bucureşti 93-84.

ADEVARULcSe SPORT marţi, 19 septembrie 1995

SUCCES CLAR, PE DEPLIN MERITAT

"X-7W %ki^2-0l2-0jFoarte multe temeri înainte de meci în tabăra unor vechi suporteri ai

echipei "U”, mai ales în contextul startului exploziv luat de timişoreni în actuala ediţie şi, mai ales, datorita acelui 9-1 reuşit de elevii lui Costicâ . Rădnlescu în etapa anterioară. Temeri pricinuite dc noua structura a echipei, cu mulji nou-veniţi, procesul de omogenizare a echipei efectuîndu-se în...

■ marş forţat. Câ acest început de omogenizare merge într-un ritm crescendo m-am dumirit şi la Piatra Neamţ, unde numai orgoliul lui Ion Crăciunescu a privat echipa "U" de un egal, ieşind pregnant în evidenţă sîmbătă în partida cu "Poli” Timişoara (revin şi subliniez că la Piatra Neamţ a lipsit din efectivul echipei tocmai această piesă de bază numită Sălăgean).

Elevii lui Ion Andone au început dezinvolt partida, mai ales că de la ' primele schimburi dc mingi a ieşit în evidenţă faptul că timişorenii s-ar mulţumi şi cu o "remiză”. Deci, accent pregnant pe defensivă pentru echipa de pe Bega. Ca urmare, atacul clujean se desfăşoară activ şi în minutul3 şi 5 portarul Almăşan este încercat cu două şuturi semnate de Grigoraş şi.Falub, baloanele fiind cu dificultate apărate. Un m inut mai tîrziu Almăşean blochează balonul la picioarele lui Cioloboc. Timişorenii nu reuşesc decît foarte rar să depăşească linia de centru, fiind înghesuiţi dc atacurile repetate ale clujenilor în zona careului propriu. In min. 15 putea fi 1-0 pentru ”U”, dar Sălăgean a executat "telefonat” lovitura de la 11 metri acordată de arbitru pentru faultu l în careu asupra lu i M arcă şi Almăşan a plonjat pe direcţia balonului. A fost un moment psihologic peste care echipa a trecut cu bine, chiar dacă atacul timişorean şi-a arătat colţii în min. 18 şi 20 prin şuturile expediate de Kovacs şi Băban, artileria foite a lui "Poli”. Treptat acţiunile clujenilor capătă limpezime şi consistenţă şi drept urmare, a venit faza din minutul 29, cînd un frumos atac I-a găsit pe Sălăgean ca v îrf de atac strecurat în careul timişorean, şu t sec şi 1-0 (răscumpărindu-şi astfel penaltyul ratat). Urmează 10 minute cînd practic s-a jucat la o singura poartă, cea a lui Almăşan, dar Maică (32) şut de puţin peste vinciul stîng, Radu Sabo (33), şut din careu milimetric pe lîngă şi Jula (35) şut violent, dar portarul timişorean respinge cu dificultate. A

venit, însă, min. 40 şi, la capătul unei reuşite acţiuni de abc, Maică îl obligă pentru a doua oară pe Almăşan să scoată balonul din plasă. •

La reluare se joacă cu garda deschisă. Grigoraş (57, deschis de Maier) şutează, dar balonul ocoleşte de puţin poarta, iar Marcă (66) î l obligă din nou pe Almăşan la o intervenţie dificilă. Spre final este rîndul timişorenilor să dea emoţii suporterilor clujeni, Ritli deviind în corner baloanele şutate de Guşata (83) şi Ivan (87).

A condus b ine brigada de arb itri a lcă tu ită d in C onstantin Z otta (Bucureşti) la centru, Ştefan Poenaru (Botoşani) şi Florin Marcu (Oradea) la tuşe. In încheierea acestor sumare însemnări, pe adresa scepticilor şi a altora obişnuiţi doar să vadă totul în negru, apelul de a avea răbdare. Echipa începe să se împlinească şi are nevoie mai mare ca oricînd de sprijinul moral al celor ce iubesc însemnul ”U” , de încredere. încetul cu încetul alta va fi fata si valoarea echipei.

Victor MOREA

Divizia Naţională de fotbal - 6 ^ ^ )

S teau a ş e d is ta n ţe a ză• t c In te r - FC N aţiouaI l-0 .

După ce Văsîi a ratat un penalty în min. 41, în repriza secundă Seghedi

’ înscrie golul victoriei în min. 69 şi criză "bancarilor" continuă.

• "Poli” Iaş i - FC Sclcaa 3-0. scorul de forfait a fost realizat prin golurile semnate de M. Nicolae (12) şi Cotan (52 şi 67).' Ce-i d rep t, băcăuanii au jucat din min. 26 în 10 oameni, Ardeleânu fiind elim inat din teren. :

■ ” U" - ” PpIi” T im işoara 2-0. Amănunte în cronică. .- • Sportul Studenţesc - Petrolul 2-1. Partida s-a disputat duminică. Au cîştigat la lim ită e lev ii lu i M ircea R ădulescu prin go lu rile

m arcate de C h ir i lo v ' -.(10) şi Zam firescu (35). G ăzarii, deşi obosiţi după drumul de la V iena lă Tg. Jiu şi cu un om în m inus din min. 33, cînd Pîilog a recepţionat al doilea "galben” tran sfo rm at în "roşu”, în repriza secundă au fost la un pas de "remiză”, îndeosebi după. ce Zafiris (61) a redus din handicap.- * FC F a ru l - D iaam o 1-2. Dupăo rep riză a lbă , d inam oviştii punctează de două ori prin D ănciulescu (70) şi M ateuţ (74), replica mateloţilor lui Florin Marin soldindu-se doar cu golul de onoare înscris de Butoiu (89). Şi iată cum corab ia tom isană a în cepu t să plutească înderivăr

■ • S tean a - U n iv e rs ita te a C ra io v a 1-0. D erbyul etapei. Succes la limită al campionilor prin go lu l m arcat de F ilipescu (27). P artidă s-a d isp u ta t dum inică în;: nocturnă.

* FC A rgeş - R ap id 3-2. La un mom ent dat scor de forfait pentru piteşteni prin suita celor trei goluri înscrise de Gheorghe (40), Negru (44 ) şi C rivac (52). A urm at o prematură automulţumire şf repli­ca giuleşţenilor s-a soldat cu două goluri sem nate de C. Popa (72 şi 90). '

• G lo ria - O ţe lu l 2-0. Ambele goluri au fost înscrise de Ilie Lazăr (65 şi 68).

. * FC B raşov - Ccajblânl 0-0. Se aduna grijile dense sub Tîmpa.

■ ' CLA SA M ENTUL: "

1. Steaua 6 5 1 0 17-6 162. Rapid 6 4 0 2 14-5 12

3. Gloria 6 4 0 2 8-4 ,124. Dinamo 6 4 0 2 10-7 12 5 Poli Tmş. 6 3 1 2 17-11 106 . Univ. Cv. 6 3 1 2 8-5 107. Sp. Stud. 6 3 1 2 9-7 108. Ceahlăul 6 3 1 2 8-7 109. FC Argeş 6 3 0 ,3 11-9 910.Petrolul 6 2 2 2 11-10 811.FC Inter 6 2 2 2 7-6 812. "U” ; 6 2 1 3 6-11 7 13.Oţelul 6 2 0 4 7-10 6 14.Selena 6 2 0 4 6-11 615.Poli Iaşi 6 2 0 ,4 9-18 616. Braşov 6 1 2 3 5-12 517. Farul 6 1 1 4 8-12 418. Naţional 6 1 1 4 4-14 4

E tap a a 'V H I-â (sîm bâtă, 23septembrie): Universitatea Craiova.- Sportul studenţesc, Dinamo - Steaua, Rapid - FarM, FC Selena - "Poli” Timişoara, FC Naţional - "Poli” Iaşi, Petrolul - FC Inter,' Ceahlăul-Gloria, Oţelul - FC Argeş si FC Braşov - TJ”.

Romeo V. CÎRTAN

( d iv iz ia a p e fo t b a l

l / ir f e r n o u î n s e r îna n-as RO Ştt\

în a in te de a vă p rezen ta rezultatele înregistrate în cele două serii ale eşalonului secund, scurte consideraţii legate de două din protagonistele Diviziei A: prima se referă Ia echipa bucureştcană Rocar, salvată în ediţia trecută in extiemis de la retrogradare şi care a debutat cu stîugul în noua ediţie pentru ca . să obţină apoi trei v ictorii conse­cutive (ună în deplasare) ocupînd acum locul secund în clasamentul seriei I, la egalitate cu lidera; a doua se referă la C orvinul H unedoara, care a pornit în trombă noua ediţie pentru ca apoi să se desumfie treptat Temeinic şi gospodăreşte a pornit lupta CSM Reşiţa, care după etapa de sîmbătă a devenit lidera seriei aIl-a . Ia tă şi b ilan ţu l e tape i: 13 victorii ale gazdelor, tre i "remize” şi două .succese - a le oaspe ţilo r (ambele în seria a Il-a).

• S c ria I : D unărea C ă lă raşi - Metrom Braşov 1-0, F.C. Constant G alaţi - Steaua M izil 2-0 , D acia P iteşti - O ţe lu l U n iversita tea Tugovişte 2-2, F.C.1EELIF Slatina- P ortu l Cdfi'Stanţa 1-1,^ e t a t e a Tg.tîeamţ -A R O C-lung MuscelT)-0, Rocar Bucureşti-Gloria Buzău 3- 10, Metalul Plopeni - Poiana Cîmpina2-1 , D acia U nirea B ră ila - F.C. Oneşti 2-0 şi T racto ru l B raşov - Electroputere Craiova 1-0. Ordinea în clasament: Electroputere 9, Rocar ■ 9; O ţe lu l, Po iana , FC O neşti şi Gloria Buzău cîte 7, Dacia Unirea Brăila, Metrom şi Dunărea cîte 6 , Tractorul şi Plopeni cîte 5 , Portul, Dacia Piteşti, Cetatea, IEEUF şi FC C onstant c îte 4, . S teaua M izil şi ARO cîte 3 puncte. ,

* Scria a II -a : M inerul M otru O lim pia Sătu M are 2-1 (p rim a victorie ă noii promovate), Unirea Dej - A SA Tg. M u re ş . 3-0 (amănunte în cronică), Unirea Alba lulia - FC Bihor Oradea 4-0' (scorul etapei p rin go lu rile m arcate de Pustai două - Tarcea şi Şipos), Gaz Metan Mediaş - M inaur Zlatna 1-0

(gol dat de Marcadonatu îi^ . d in penalty ), UTA - Ct„i

Itl

Hunedoara 4-1 (goluri M itu , unul din penaltj; huocdorenilor l-a înscris Gal j M aram ureş Baia Mare Fălticeni 2-0 (ambele goluri N egrea în minutul 72 şi ch inu ită această primă vict băimărenilor), CFR Timişoq. Bucovina Suceava 4-2 (t«i^ v ic to rie şi pentru feroţj tim işoreni), FC Vîlcea RmV- Jiul Petroşani 2-3 (Liţă M iron Cosma trag t»t promovare, iar vîlcelenii sc în continuare în băltoaca ue^.

CLASAMENTUL:

1. CSM Reşiţa. 42. G az Metan 43. J iu l 44. A SA Tg. Ms.45. UTA6. Foresta7. Olimpia.8 . U nirea Dej9 FC Bihor10. M inaur11. U nirea Al12. Corvinul13. Min. Motru 414. CFR Tmş. 415..Maramureş 4 16; G loria - 417. Bucovina 418. FC V îlcea ' 4

i o n1 H1 5-31 N1 «

1 1 «0 2 ?•!

2 0 2 W2 0 2 H1 2 1 «1 1 2 H1 1 2 1U(1 1 2 «1 1 2 H1 1 2 H1 1 2 H.1 o 3-m;0 1 3

’ E ta p a a 5-a (sîmbili septem brie): Foresta - Gloria, B ucov ina - FC Maramuiiţ, C FR T im işoara, Olimpii' B ih o r, M inaur - MinerulUiI C orvinul - Gaz Metan, CSU)- UT Arad (detby-ul etapei),! Dej - Unirea Alba lulia şi /!!' M ureş - FC Vîlcea.

Victor ROM#

E v o lu ţie b u n ă , e f ic a c i ta te d e o s e b i tă

CFR • Industria Sîrmei C. Turzii 6-0 (8 -0 )Un mâtineu reuşit din toate

punctele de vedere dum inică pe Stadionul CFR. Peste 3000 de spectatori au ţinut să fie de faţă Ia evoluţia favoriţilor, feroviarii clujeni oferindu-le un spectacol de bună calitate şi deosebită eficacitate.

Jocul a debutat cu o ten tă de asprime, drept pentru care arbitrul

: de centru a înmînat cîte un "galben”- în fiecare tabără şi spiritele s-au , potolit Scorul a fost deschis în min.

;5: Iepure îl găseşte cu o minge în adîncime pe Truşcă, pătrundere în careu şi şut neiertă tor, balonu l oprindu-se în plasa po rţii "sîrmarilor”. Peste exact 6 minuteo "liberă" de pe dreapta, din marginea careului, balonul pluteşte parcă în caicul "sîrmarilor”, se înalţă seniorial Coroian, ”cap” şi 2-0. O frumoasă acţiune dc atac în min. 36, finalizată cu un şut scc de Truşcă, din careu, portarul Deccanu fiind simplu martor la balonul cc s-a o p rit' în plasa porţii sale pentru a treia oară.După pauză feroviarii clujeni vor acţiona cu acecaşi dezinvoltură. - Şaijclc ofensive ale clu jen ilo r sc înteţesc şi în minutul 50 scorul a devenit 4-0: Matiş, după o superbă cascadă de driblinguri expediază cu un şut plasat şi puternic balonul în. plasă. U ltim ele două goluri a le partidei au "picat" într-un interval

de numai 4 minute: u rca t în atac, Simon şutează n ecru ţă to r şi 5-0 (fază petrecută în min.61) pentru ca trei m inute m ai tîrz iu să fie 6-0 , u ltim ul go l f iin d p a ra fa t de M inteoan, lov itu ră de cap la o centrare a lui Matiş.

După o jum ăta te de duzină de goluri credeam că apetitul ceferiş­tilo r c lu jen i se va po to li. M -am înşelat, alte patru ocazii fiind irosite,- aş z ice , la m odul co p ilă resc , de Tiuşcă (76), Simon (83), Benke (87) şi Coroian ( 88). ’

lată şi formaţiile care ău evoluat CFR: P îglişan-B aci (C azan, 78), Vclţan (D orin M an, 72), Găvruş,

Simon - Matiş, Coroian, Minteoan, Truşcă -'Iepure, Haitonic (Benke, 60); Industria Sîrmei: Deceanu - Keresztes, Sălăjan, Tripon (M.Rus, 37), O. Pop - Moraru, Nicola, Ro­man (C iccdea, 55), lancu, M îţiu, K alla i (H oro, 70). E xcelent a rb itra ju l b rigăzii p lo iejtene, alcătuită din Gheorghe Andrei (la cen tru), T iberiu Tudtjr şi V irg il Dragomir (la tuşe).

P.S.Miereuri, 20 septembrie, pe stad ionul CFR, la o rele 15, o interesantă "ciocnire" fotbalistică, în cadrul Cupei României: CFR - Unirea Dej. ,

Victor MOREA

Ceva m ai m ult de tre izeci de minute le-au fost suficiente dejenilor pentru a tranşa definitiv soarta unei. partide ce se anunţa extrem de dificilă. Astfel, la prima acţiune de atac a gazdelor, Grad este găsit cuo ccntrare în careu, plonjon, cap şi... goL O mare parte de vină Ia primirea acestu i go l a avut şi po rtaru l Bendorfcan, el nereuşind să reţină un balon ce părea foarte uşor. Gheaţa fiind spartă destul de repede, incursiunile dejene spre "reduta" A. S.A. devin tot înai numeroase şi peste exact şapte minute, Şuvagău reuşeşte ce l mai frum os go l a l meciului, finalizînd din cădere o excelentă centrare a lui Tirchineci. In continuare oaspeţii acuză şocul, invitîndu-i parcă pe dejeni la atac. Şi aceştia o fac cu succes, pentru că în minutul 33 Fărcaş "pune” capul la o centrare a aceluiaşi Tirchineci şi scorul devine astfel 3-0. ■

Mai m ult ca sigur nici cel mai optimist suporter al Unirii nu ar fi visat un scor âtît de categoric în fala liderului seriei. Şi parcă mai .speriaţi

- o f s - o )de proporţiile pc care le poate lua scorul au fost., dejenii, acţiunile lor periculoase’stingîndu-se odată cu începerea celei de a doua reprize, una în care a tacu rile au p u tu t f i numărate pe degetele de la o mînă ' (din păcate pentru spectacol doar de la aceeaşi mînă, în dreptul ocaziilor mureşene'fiind nevoiţi să punem un zero absolut).

Drept urm are jo cu l a curs m ult mai monoton decît în prima repriză, dar adevărul e că fazele de poartă nu au lipsit în totalitate. -Şi a r fi de ajuns să-l notăm aici pe Costică Olariu, al cărui şut din afara careului a trecut ca un MIG peste transversala porţii mureşene.' Nici Tanca nu se poate lăuda cu

o reuşită în acest meci, deşi în urma unei lovituri libere indirecte de Ia colţul careului de 6 metri şutul său îl găseşte pc linia porţii pc Cioloboc care, probabil, va simţi încă m ult timp violenţa cu care a fost lovit dc minge.

Şi pentru a nu lungi inutil vorba; mai spunem ' doar că la sfîrş itu l

meciului antrenorul Nicolae U11 remarca pentru prestaţia ei î0 echipă . De pa rtea ' ceil** antrenorul mureşan Ciorceli d* mai scurt: "La 3-0 ce remarcau • p o t face?" Pc larg asupra declaraţii făcute la conferii!1 presă de după meci (excelent de a organiza după fiecare astfel de conferinţă!), pfecm»? alte amănunte legate de mea* reveni în ziarul dc mîine.

Excelent arbitrajul brigiii' arbitri compusă din C. Ene b a ju ta t la tuşe de C. Fecion!11 Marinescu (toţi din Bucureşti)'1' ş i form aţiile care au e r / .UNIREA DEJ: Ceclan (70 &- T irchineci, Grad, Ghe#J Fărcaş-Praţa, Ivan Olariu, Ti#1 M anea) - Şuvagău, Pîrvi^ Cremenijchi); A S .A :- C iula, Moldovan, Roşea, ^ Lup, Rus, Cioloboc, Porav-Stf Torok (65 Miclea)

M ihai HOSS»

0 ) marţi, 19 septembrie 1995 EVENIMENT ADBEVARBJLd e C B w I

în căutarea unui autor

■Die Ion A rcaş, a ţi sc r is o piesă p o liţis tă , p o v estir i şi tportajc d e .g en , a ţi e d ita t revista “Detectiv story”, deci pe in temei vă în treb: ce păre re i«ţi despre detectivi?-Dacă te referi la detectiv ii

{articulari, am o părere excelentă. Cîod seamănă cu Hercule Poirot ai cu tălîmbul Colombo, cînd nu «folosesc pumnul ori pistolul, tind respectă deontologia simenilor care caută adevărul justiţiar, sînt demni de respectul wblic şi adm iraţia cuvenită temerarilor. Dacă te re fe ri la profesioniştii noştri, apăruţi dupâ revoluţie, îţi voi spune că sînt deocamdată mai mult caricaturi, io centrul periferiei fenomenelor utisociale. .■Vid câ aveţi o bibliotecă de'

foliţiime. Aţi Citit m ulte că rţi ile genului?

Si zic, cam o bibliotecă de tiduceri şi foarte m ulte din «lecţiile “Serie nouă” sau “Le sasque”. Regretatul meu prieten M. Câpraru era aprovizionat tematic cu scrieri franţuzeşti, n ţtiu pe ce filieră , şi mi le inprumuta. Deşi unii este ţi le msiderâ creaţii minore, eu cred jele îşi au rostiţi în descifrarea siturilor lumii acesteia. Pentru jizetar e le sîn t o lectură Aligatorie. Doar şi el este un fel ie anchetator,'detector de adevăr.

Vreţi l ă sp u n e ţi că v -au Moiitîn profesie?

Indiscutabil. Mă gîndesc nn la o anchetă care a durat trei ui, asupra dispariţiei a 28 de waţi români după m asacrul lorthyst dc' la Sărmaş. Sau la itridania de a afla cin? i-a («secu tat,după ' 1946, pe «mandanţii Batalioanelor Fixe ti Apuseni. >•■Fireşte, a ţi lucrat incognito cred că Încă nu d iv u lg a ţi

"u itatele. D a r acum ce ’nchetaţi” ? r

Evident că am acţionat 'tognito. Şi va trebui aşteptată Mţia unei cărţi. Acum am un ^ insolit. Şi uite că îl fac public.

Despre ce este vorba? în anii ’51- 52, în toată Transilvania, acţiona' R ezisten ţa anticomunistă; nu o num esc - m a q u is , din varii motive. C lu ju l studenţesc era centrul vital al rezistenţei active. La nr. 3 din actuala stradă Iuliu Maniu, în podul casei, cu secrete păsuri spre p a la tu l Banffy, ac tua lu l M uzeu de A rtă, se ascundeau uneori, pe vreme rea, oam eni coborîţi din munţi. Ei erau aprovizionaţi cu hrană şi m edicam ente de reţeaua unor temerari. Clandestinitatea trebuia să fie totală. Acolo, s-a ascuns “sezonier” şi a lucrat “la lumina stelelor” un pictori Dna M.O.P. l-a surprins în tr-o zi, cînd îşi punea rufele la uscat. O m ul:a salutat-o politicos; s-a comportat firesc. Femeia nu i-a dat nici o atenţie deosebită. însă, a observat că de. la o vrem e îi lipseau din cămară diferite alimente. Făcînd

i o legătură cu “cel de sus”, s-a plîns soţului. A cesta i-a impus tăcere, “că sîn t oameni şi mai necăjiţi ca noi” şi că el e sătul de închisoare. După două, trei luni, în casa doamnei au apărut două tablouri superbe; le usca soţul lîngă sobă, că “din greşeală s-au udat” . înrăm ate frum os, le-am

' văzut în vara aceasta; într-adevăr superbe. Aleator sau nu, un turist neam ţ îi o ferise dnei pe ele o sumă exorbitantă în valută. Cum sîn t puţin grafo log şi puţin cunoscător în pictură, m-au frapat lipsa semnăturii şi reala măiestrie a p ic tu rilo r. .D e a tu n c i; caut urmele autorului...

- Şi cc spera ţi?- Sper că anonimul din pod n-

a m u r it în tr-o închisoare comunistă; că şi^a uitat de aceste tablouri şi mai creează; sper să c itească aceste rîndu ri, el sau oarecine care l-a ajutat. Sper să fac drep tate acestu i creator dc excepţie.

- De ce a tî ta d is c rc ţic ? C i- ne-i doam na?

- Inversez ordinea răspunsurilor. D na este văduva unui de ţinu t po litic . Nu mai locu ieşte în casa am intită. D iscreţia este absolut necesară. Sînt azi destui “achizitori” de artă, fa lsifica to ri^ “descurcăre ţi” . M artorii care mă vor aborda trebu ie să treacă un tes t de sinceritate. •>:

- în ţe le g ş i s în t convinf. Vă m ai în t re b : pc c în d un nou n u m ăr d in “ D etectiv sto ry” ?

L - Pe cînd vom avea sponsori serioşi, vremuri serioase şi cititori serioşi. Că tr a n z iţ ia nu-i prea serioasă, zic eu. Ai altă părere? Fă-te şi parţial detectiv.

Vasile MOLDOVAN

Patronul şi studentul erau... tîlhari

Sînt prieteni vechi de ani de zile şi chiar acum, cînd se află împreună în “staţiune” la Gherla, ţin foarte mult unul la altul., Meseria de... tîlhari i-a legat pentru o viaţă. Fraţi de cruce, ce mai! Lui Popa Mircea (26 ani), fost patron al firmei “Alimona” şi Marcu Ovidiu (34 ani), fost student întîrziat la o facultate particulară, le mergea destul de bine, aveau autoturisme proprii şi duceau o viaţă prosperă. într-o n s-au hotărît sâ “dea o gaură” la unj>atronmai bogat care avea mai multe firme în urbea noastră şi în. ţară. Se pare că ideea le-a surîs la amîndoi, pentru că nu le-a trebuit mult timp să o pună în aplicare. S-au urcat în autoturismul unuia dintre ei, un Volkswagen superb şi s-au îndreptat spre zona industrială a oraşului, unde ştiau de existenţa mai multor consignaţii, cîrciumioare şi buticuri. Au oprit maşina la capătul unei străzi în aşteptarea oamenilor potriviţi," avînd asupra lor un spray parali­zant. Nu după mult timp au apărut două persoane din care una avea o servieta diplomat. Au pornit în

urma celor doi, cu maşina, pe o. stradă care duce spre centrul oraşului. P.M., “înarmat” cu sprayul paralizant a coborît din maşină şi s-a îndreptat spre victimele care mergeau agale

>discutînd afaceri. Le-a pulverizat în faţă gazul nociv, apoi l-a somat să arunce geanta diplomat. Cel care o avea “s-a executat”, iar tîlharul a luat-o şi a fugit spre autoturism. După plecarea Volkswagenului, o

' lumină din spate a străpuns întune­ricul nopţii şi a dat posibilitatea victimei mai puţin “parfumate” să observe două cifre ale numărului maşinii, culoarea şi marca acesteia. Imediat, cei doi s-au dus la Poliţie şi au declarat cele întâmplate. Datele furnizate au fost suficiente

•pentru ca autorii jafului să fîe descoperiţi şi arestaţi la scurt timp, iar geanta'diplomat în care păgubaşul a avut peste 500.000 lei, 500 mărci, 100 dolari şi actele

_ personale să fie restituită. Cei doi tîlhari au fost condamnaţi la 5 ani închisoare fiecare. Recursul la Curtea de Apel a fost respins, urmînd ca ei să execute întreaga pedeapsă............

Poliţia municipiului Dej a fost sesizată de către Benea Valeria despre faptul că la locuinţa sa din Dej, l-a găsit pe soţul ei Benea Valentin (55. ani) decedat. După primele investigaţii echipajul poliţiei a constatat că victima şi-a dat duhul de cîteva ore, prezentînd mai multe leziuni la cap şi pe corp; După primele investigaţii, soţia a recunoscut că în dimineaţa zilei de 16 septembrie a.c., la ora 4,50, bărbatul ei s-a întors de la cîrciumioară în stare'de ebrietate. S-au certat şi înjurat reciproc. Certurile şi bătăile dintre ei continuau de ani de zile. Soţul ei venea zilnic acasă după ce consuma cantităţi mari de băuturi alcoolice. Era un alcoolic şi nu-i dădea nici trn ban în casă. N-a mai putut răbda. “Beţivul” i-a cerut ultimii bani pentru o sticlă de vodcă. L-a refuzat. Acesta, supărat foc, a aruncat asupra ei cu un scăunel. Ea a pus mîna pe un fâcăleţ cu care l-a bătut “măr”, cauzîndu-i răni grave şi o hemoragie internă puternică. In urma acestor lovituri la ora 16,30, soţul ei a decedat. Poliţia a anunţat-o doar la ora 23,30, motivînd că nu ştie cum a ajuns acasă şi cine l-a omorît. După primele întrebări ale poliţiştilor a recunoscut fapta săvîrşită. Autoarea crimei se află în prezent în arestul poliţiei şi este cercetată pentru infracţiunea de loviri cauzatoare de moarte.

(În d e v a candida G h eo rg h e Fanar?

Din sursă apropiată staff-ului P.U.N.R. aflăm că recent a vizitat Cluj- Napoca un grup de oameni politici din Bucureşti. Sosiţi incognito, fară insignele coloraturii politice la revere, asenjeni unor turişti despovăraţi de griji, importanţii bucureşteni au făcut apostoleşte turul urbei de pe Someş. După lungi consultări, vizitatorii i-au propus dlui Gheorghe Funar să candideze pentru postul de primar al Capitalei, cu promisiunea că va fi susţinut de toate partidele, inclusiv de C.D.R. Dl Funar le-a promis că va decide numai după Convenţia Naţională a partidului său şi dacă va fi reales ca preşedinte al P.U.N.R. Să fi renunţat dl Funar la candidatura pentru Preşedinţia ţării sau intenţionează P.U.N.R. să- şi mute sediul în Bucureşti? Să fie o diversiune coalizată a managerilor > politici din Capitală, inclusiv a unora din C.D.R.? Din noiembrie, poate vom afla şi noi. Pînă atunci, orice dezminţire, de pildă, cum că U.D.M.R. a lansat/vonul - va părea neconvingătoare.

. (val. m.)

Incendiul, telefoanele şi “promptitudinea” pompierilor

Sîmbătă noaptea, între orele 23- 23,30, la una din vilele particulare aflate pe raza localităţii Beliş (în vecinătatea'altor trei case) a izbucnit, din cauze deocamdată necunoscute, un incendiu. în afara de faptul că între orele 2 2 - 6 în, Beliş nu există serviciu telefonic

singură posibilitate de comunicare pe timp de noapte fiind prin intermediul unui post telefonic particular cu fir direct, care nici acesta nu funcţiona, fiind “blocat din centrală”! -, după ce, cu chiu cu vai s-a reuşit anunţarea pompierilor din Huedin, aceştia s- au prezentat (după cum susţin localnicii) după aproximativ... două ore, cu o maşină, a doua faeîndu- şi apariţia la jumătate de oră după prima! Şi asta după ce, în urmă cu doar cîteva săptămîni, cînd a fost

trăznită o şură cu fxn din aceeaşi localitate, pompierii s-au remarcat prin şi mai multă promptitudine: au venit la trei ore după ce au fost anunţaţi! * ^

în aceste condiţii ne întrebăm: cum este posibil să se întîrzie atît în asemenea cazuri? Şi cum este posibil ca o comună atît de mare cum este Belişul, zonă turistică pe deasupra (aici se află ş#o tabără permanentă de copii), cu pădure de •. ju r împrejur, cu unităţi prelucrătoare de cherestea care cumuleazăzilnic cantităţi mari de material inflamabil, să nu dispună de servicii permanente de comunicare şi de un serviciu propriu de intervenţie rapidă în caz de accidente, incendii sau alta urgenţe?

Ana STIHIE

Bulibaşa şi pirandeleîn data de 4 august a. c. , ora 0,1,

pe trenul personal 3072, care circulă pe relaţia Oradea - Cluj- Napoca, în apropiere de staţia CFR Aleşd, numitul Constantin Moişan a fost victima unei tîlhării. Un ţigan şi două pirande l-au bătut bine în compartimentul în care călătorea; pînă cînd omul a.leşinat. Tîiharii l-au jefuit apoi de bani, valută şi alte obiecte de valoare, de peste un milion de lei. După care banda de hoţi a dispărut în întunericul nopţii.:' Păgubaşul a reclamat tîlhăria Poliţiei T.F.. După zile şi nopţi de investigaţii, cercetări în satele din,

zonă, prin măsurile specifice continuate pînă în 24 august de lucrătorii Serviciului poliţiei criminale de la Inspectbratul de poliţie pentru transporturi Cluj, în cooperare cu poliţişti din Serviciul transporturi Bihor, au fost identifi­caţi autorii în persoana numiţilor Venczel Alexandru (27 ani), Rostaş Stela (29 ani) şi Rostaş Magdalena (18 ani), toţi din satul Poloşoaga, comuna Tileagd, judeţul Bihor. Recidivişti. “Bulibaşa” este arestat “Pirandele” fiind gravide, suit cercetate în stare de libertate.

P a g i n ă r e a l i z a t ă d e V a s i le M O L D O V A N

1

A t e n t a t u l d i nPoliţia a găsit dovezi împotriva ;to care au comis atentatul din

^ ^ Bomba care a explodat în 25 ^ l*!»»t a.c., în staţia de metrou ** ^nt-Michel provenea dintr-un

** de arme fabricat în Belgia. ^ W fapt nu este singurul indiciu [ f a determinat poliţia franceză ^ r colaboreze cu o rganizaţia P '^teroristă a jandarm eriei f 'Ijiene. Bombe asemănătoare cu

^ utilizate pentru asasinarea "tolui Sarahoui în moscheea de Strada Myrha (11 iulie, Paris)* fost găsite şi în Belgia, în luna ®*rtie a acestui an. , 'J» acea perioadă, ju s tiţia Qi!»nâ căuta dovezi

incrim inatorii îm potriva mişcării islamiste. Percheziţiile întreprinse

- în mai multe localităţi din Belgia: Anvers, Liege, Verviers, Bruxelles şi Wavre au scos la iveală existenţa unor adevărate organizaţii teroriste. Au fost găsite numeroase arme (gre-- nade de origine cehă, puşti de asalt sovietice, m itraliere şi muniţie), aparatură sofisticată de comunicaţie, acte fa lse norvegiene şi suedeze pentru a ajuta mişcarea de rezistenţă a Grupului Islamic Armat (G.I.A.) care se află în plină luptă cu statul a lgerian. P rin tre v inovaţii de aten tatu l din R er, figura pe lista incu lpa ţilo r un oarecare Ahined Ezzaoui bănuit că a r fi fost unul

s ta ţiadintre şefii G.I.A. în Europa şi unul dintre principalii colaboratori âi lui

-Abdel Nasr. Cîteva zile mai tîrziu . guvernul belgian a primit o scrisoare de la G.I.A., prin care se dezicea de co labora to rii săi şi denunţa ac tiv ita tea u n u i1 responsabil al Frontului Islamic al Salvării (F.I.S.) rezident în Belgia, ca sursă a acestor atentate. Abou Oussama, un prieten al lui R abah K cbir, pu rtă to r de cuvînt al F.I.S. în Germania. Aceşti doi te ro riş ti erau consideraţi de ziarul algerian “Tribuna” principalii vinovaţi şi trecuţi pe “lista neagră” a com ando-ului responsab il de asasinatul şeicului Sarahoui la Paris. Autorii atentatului din Rer au trecut

e l e m e t r o u S a i n t - J M i c h c loare prin capitală Belgiei? Poliţia verifică şi această posibilitate. De asemenea, ei au descoperit că uq anume Anis Maafl, de naţionalitate danezi, nu este străin de acest atentat' pentru că a fost văzut la frontiera dintre Germania şi Slovacia, unde încerca să procure o can tita te considerabilă de explosiv, acest terorist, form at de o rganizaţia “Gamaat islamiyya” este responsabil de a ten tatu l din 1993 îm potriva World Trade Center din New York.

Philippe Brewaeys (revista "L'evenement')

Traducere şi adaptare Monica Moldovan .

Atttno) tUteuvttt sAiimSh. fu»3 rf'utWBf. tnhu lm ttlUWUtPib-

I .

1 g" — :

4 ; ;

5 } t J ■■

„ j

f i

1

iPţf-iShBf , ,

1

Un întreg arsenal de mitraliere,puşti şi muniţie descoperit de poliţia belgiană la Bruxelles.

ADEVARULd e C l m ULTIMA ORĂ marţi, 19 septembrie 1995

§ superbă inaugurare şi două incitanie promisiuni

Lume foarte bună sîmbătă în jurul orei 11 în Parcul sportiv al U niversităţii, ce poartă num ele

. ilustrului medic clujean “ Iuliu Haţieganu”, ctitorul acestei oaze destinată mişcării fizice şi sportului, la inaugurarea clădirii Facultăţii de educafie fizică şi sport.

Cuvinte emoţionante, frumoase, din inimă s-au rostit la festivitate. Uvertura a: făcut-o prof.univ. Gheorghe Neţa, decanul facultăţii, mai em oţionat decît oricînd, cuvintele rostite făcînd o reuşită sinteză a momentului de faţă cu istoria acestui pairc. în finalul densei ’ cuvîntâri, vorbitorul a ad resât cuvinte- de caldă m ulţum ire ministrului învăţămîntului, pentru sprijinul material deosebit acordat încheierii şi dării în fo losin ţă a jfrumosului complex.

A urm at la cuvînt prof;univ. Andrei Marga, rectorul universităţii

- clujene, cuvintele, domniei sale . exprimînd nu numai m area . satisfacţie pentru această perlă ce se

adaugă zestrei universităţii, ci la fel i, de calde cuvinte de'mulţumire pe

adresa ministerului, a oamenilor din domeniul bancar pentru sprijinul

doamna lo landa B alaş-Soeter, preşedinta Federaţiei Române de A tletsim , şi reprezentantă a Ministerului Tineretului şi Sportului,

' a fost mai emoţionată decît oricînd., Relevînd amintirile de neuitat ce o . leagă de Cluj, subliniind superba realizare, n-a u ita t să arunce în balanţa momentului o necesitate ca; vechea pistă pe care au luat startul celebrităţi ca Ion Moina, Ion Lupşa,'. Sever Coracu şi atîţia mulţi alţii, ar trebui să îm brace haina nouă a; tartanului. , ;

Cred că cel mai emoţionat dintre toţi a fost ministrul Liviu M aior, cînd a luat cuvîntul. Un cuvînt scurt

.şi la obiect, m arcat de două promisiuni răsplătite cu entuziaste , aplauze: alocarea sumei de 30 de miliarde lei pentru atacarea lucrărilor campusului universitar clujean şi a sumei necesare pentru modernizarea pistei de atletism.

Cuvinte frumoase de apreciere "a mom entului şi de p refigu rare a viitorului, ce vor face din cetatea; universitară clujeană una derenum e; în Europa şi în lume, a rostit şi prof. univ.ing. V ictor T Rom ulus C onstantinescu,

Românii nord*biicoviiieiii tot mai izolaţi

Trimisul special al Rompres, regiune C ernăuţi, populaţiatransm ite: în ultim a perioadă, românească reprezintă, numericemisiunile în .limba română ale vorbind, a doua etnie după ceapostului de radio Cernăuţi s-au ucraineană. N ici em isiunile redus considerabil. Aşa se face că, în prezent, programul zilnic dedifuzare' în linjba romană se rezumă la doar 30 de minute. -Nu sînt exceptate nici zilele de sfîrşit de săptămînă, deşi, odinioară, pentru emisiunile de sîmbătă şi duminică se acordau cîte 45 de minute. -

Din această cauză, au dispărut cîteva emisiuni muzicale îndrăgite de ascultătorii din regiune, printre care, em isiunea literară •‘O rizonturi” şi cea intitulată “Tezaur folcloric”. ^

După cum - reiese ■ dintr-o convorbire ; avută de corespondentul Rompres cu publicistul Ilie T. Zegrea, redactor la secţia română a acestui post de radio, oficialităţile ucrainiene motivează respectiva măsură prin considerente financiare. Afirmaţia nu se susţine, potrivit in terlocutorului, deoarece, începînd din primăvară, 'la Cernăuţi şi-a început activitatea încă un post de radio, Radio Bucovina, care emite 24 de ore din 24 şi pentru care, bineînţeles s-au găsit banii necesari. De ce atunci acest nou post de radio n-ar oferi, în compensaţie, cîteva ore şi pentru ascultătorii de limbă română? Mai ales că, în actuala

televiziunii locale nu sîn t mai generoase cu rom ânii. Dimpotrivă. Şi toate acestea în - condiţiile în care presa scrisă (de limbă rom ână) abia dacă mai există.■ Periodicul “Plai românesc” al Societăţii culturale ; “M ihai Eminescu”, spre exem plu, din lipsă de fonduri şi-a restrîns dras- , tic numărul de apariţii: doar două din aprilie pînă acum. De f asem enea, z iaru l “Zorile Bucovinei” nu mai apare decît în zilele de miercuri şi sîmbătă. Cum însă această gazetă se află în subordinea adm inistraţiei regionale, ea se menţine rezervată,, dacă nu chiar străină de interesele şi doleanţele com unităţii rom âneşti..

A dăugaţi la toate acestea interdicţia pătrunderii de carte ro­mânească în librăriile cernâuţene şi imposibilitatea de abonare la presa ; ed itată - în ; Rom ânia şi Republica M oldova, c a . ş i imposibilitatea de recepţionare a emisiunilor TV din România, şi veţi avea, astfe l, o > im agine - dram atică a ceea ce înseam nă, practic, izolarea m inorită ţilo r româneşti din Nordul Bucovinei de patria sa de origine, de limba; : cultura si realitătile din România.

Cea ie-a 50-a sesiune a Âdu| a O.N.D. - o sesiunea

(AFP) Adunarea Generală a ONU îşi începe lucrările azi, 19 septem­brie, la New York avînd ca fundal conturarea unor noi perspective de aplanare a conflictu lu i din fosta Iugoslavie, de chestiunea experienţe­lor nucleare şi aniversarea semicen­tenarului Naţiunilor Unite, care va fi marcată de o reuniune la nivel înalt a aproape 150 de şefi de stat şi de guvern în luna octombrie. -

164 de puncte sînt în scrise pe ordinea de zi a acestei sesiuni. Unul din m om entele p rinc ipale îl va constitui o întîlnire la nivel înalt de trei zile la New York (în perioada 22-24 octombrie) a şefilor de stat'şi de guvern membri ai N aţiun ilo r Unite. Se prevede ca Papa Ioan Paul al II-lea să aibă o intervenţie în faţa Adunării Generale la 5 octombrie.

Franţa se aşteaptă să fie pusă pe banca acuzării pentru re luarea experienţelor nucleare. în afară (de Franţa, China a procedat recent şi ea la explozii nucleare. Nu este exclus ca un document de consens să fie adoptat de către Adunarea Generală a ONU. Un lucru este sigur: acest forum multilateral Va fi folosit ca o cutie de rezonanţă de că tre to ţi adversarii bombei atomice, care sînt numeroşi în cadrul Naţiunilor Unite.

Sfîrşitul status quo-u lu iţ,j Iugoslavie, o dată cu slăb iiţ,^ sîrbilor şi o im plicare c r t j j ţ .. NATO şi a Statelor U n ite , din celelalte subiecte doigjA num ite ţări, cum s î n t Fi

'Ui,.

estimează că ONU nu trebiij^ lăsată de-o parte în cadru l aplicare a unui e v e n tu a l ţ|1#! pace. Rusia, la rîndul s ă u , î de recentele bombardamente^ efectuate de A lianţa atlsntjtj B osnia-H etţegovina pentn, m anifesta în g r ijo ra re a pierderea, în opinia s a , aurit}, control al ONU asupra opeiainm

^ “ încălcîndu-se . rezoluţi Consiliului de S ecu rita te ;

Numeroşi delegaţi apreciajjjj 50-a sesiune a A d u n ă rii Gcj riscă să fie una a ocaziilorfata- U nii participanţi s e aştîapij

. obţinerea unor p ro g re s e serios, mai ales în ceea ce p riv eşte rcfţ ONU şi lărgirea Consiliului Securitate. Se ştie c ă Genniti Japonia îşi manifestă nerăbda® cel puţin doi ani, că m a r i lirici sînt India şi Pakistanul, sauB®. şi Argentina, sînt igno ra te şi căit

/n u are deloc in te n ţia siieli trecu tă cu vederea î n cazul ii lărgiri a Consiliului d e Seciiitr.

Turneu feminin internaţional de tenisîn perioada 18-24 septembrie a.c., se desfăşoară, pe terenurile bazei

sportive TENKO, Turneul feminin internaţional de tenis, care. face parte din ITF Futures Circuit. La turneu s-au înscris 126 de jucători din 23 de ţări. P rem iile o ferite pentru cîştigătoare sînt: 1.568 USD pentru

p reşed in te le ' cîştigătoarea probei de simplu, 637 USD pentru perechea cîştigătoare a material acordat, noua realizare " Consiliului judeţean. A urmat, apoi, probei de dublu. Arbitrul turneului este Radu Alboteanu, iar directorul înscriiudu-se prin tre Cele ma^ tăierea panglicii inaugurale, după* 'concursului este Gheorghe Komoroczy.'Intrarea publicului este gratuită, reuşite, aici în zona de sud-esţ a . care cei prezen ţi au înch inat un.Europei, o certitudine a afirmării pahar cu şampanie pentru momentul învăţămîntului superior clujean atît festiv de neuitat, pentru viitorul care * pe planul performanţelor sportive, a început sub auspicii a tît de .cît şi al formării cadrelor de înaltă frumoase. - . .calificare. - - .. Regina atletismului românesc, v V ic to r M O R E A

După cum am mai anunţat, astăzi şi m îine, în sala Casei Universitarilor, cu începere de la oră 18,00, Orchestră' de muzică populară a Filarm onicii de Stat ”Transilvania”. din Ciuj-Napoca ' va susţine concertu l aniversar

Ioan Fărcaş, Amalia Codorean, Traian Ilea,-M ariana M orcan, F lorian Roşan, - M ia D an, - A lexandru Pugna, Ana Strimturean, Maria Mateş, Achim , Nica, M aria Peter, Nicu Novac, : M ariana D eac, Petre Petru se, .

dedicat împlinirii â 40 de ani de Iustina Dejeu, Maria Dan, Aurella înfiinţarea orchestrei amintite. Cţceoan, Ileana Rus, Veronica :La acest veritab il spectacol al Coroian; conducerea muzicală:amintirii şi al generaţiilor au fost Ioan Baciu; momente vesele cu ’inv itaţi' să-şi dea concursul Gligor Bercea Guţă; prezentarea:'cunoscuţi so lişti de m uzică N iculina M erceanu, de lapopulară: Ana Pop Corondan, Televiziunea Română. . D um itru Sopon, M aria Marcu, M .B .

Preşedintele SUA va participi la reuniunea G - 7 de Ia Mos<oi

Preşedintele-SUA, Bill Clinton,'intenţionează să vizitezi Moscova, în aprilie 1996, unde va avea loc întîlnirea preşedintei* rus, Boris Elţîn, cu conducătorii celor şapte state puleniit industrializate G-7, notează publicaţia "News.Week” , cit» ITAR-TASS.

Iniţiativa summit-ului de la Moscova a fost lansată de BorisBfi* Ia reunilinea "celor 7” de la Halifax, din iunie curentai are ca» principal elaborarea unui acord internaţional privind asigtnfl securităţii materialelor şi obiectelor nucleare. Potrivit săptămîmhk american, acest acord este menit, în primul rînd, să soluţiona problema "circulaţiei necontrolate pe piala internaţională a# numitelor materiale fisionabile, care se folosesc la fabricai® armelor atomice şi a reactoarelor.

înainte de întîlnire, preşedintele Clinton va emite un decret ă sprijinirea Rusiei în problema protecţiei rezervelor sale de n şi plutoniu, provenite din dezafectarea unor rachete. Washin|W^ îşi propune asigurarea, la sfîrşitul anului 1996, a securităţii t#* depozitelor de materiale nucleare din Rusia şi din republicile sovietice", ceea ce va reclamă alocarea, în următorul a n 111 milioane dolari, faţă de 10 milioane în anul curent.

S IPiaţa Unirii: în .fata oficiului de stare civilă, la ora 12,00, un

protestatar ecologist care poartă pe piept şi pe spate cîte un afiş. Protest tacit îm potriva produselor chim ice din alim ente şi îm potriva medicamentelor. 'Lumea s-a strîns buluc. Apare un echipaj al poliţiei care se ceartă cu populaţia strînsă în jurul protestatarului, care este legitimat. Populaţia protestează. "Lasă-l domnule, c i nu face nimic. Nici nu strigă, nici nu urlă, stă.” ”Lasă-l domnule, în pace!” Totuşi, în protestele mulţimii, protestatarul, care. nu scoate nici un cuvînt, este ridicat şi băgat în duba poliţiei. Lumea rămîne pe loc, comentînd. Săracul ecologist nebun. Cine ştie cum l-or bate!” Opinia publică.

D ia n a A N D R A Ş O N I

Trei luni de cercetări arheologice în Piaţa UniriiActivitatea de cercetare acestea au fost identificate pînă în

arheologică în Piaţă Unirii a prezent cel puţin patru încăperi ale început anul acesta destul de 'unei clădiri cu măi multe faze de tîrziu, abia după demolarea, construcţie. Potrivit dlui Dorin bazinului de apă,'construit în Alicu, director al Muzeului partea de sud-est a pieţei, în Naţional de Istorie a Transilvaniei, timpul celui de-al doilea război clădirea datează*de la începutul mondiaL Lucrările de construcţie .secolului al II-lea şi fiinţează pînă

la sfîrşitul Napocii romane. Ea aveaale bazinului au afectat destul de grav stilul român prin străpungerea pavajelor din încăperile romane, demolarea integrală a unor ziduri şi “cioplirea” altora. Cu toate

încăperi cu instalaţii de încălzire sub pavaje, canale de aer cald şi apă, probabil o încăpere absidată şi elemente arhitecturale decorative care-i confereau o > anumită

somptuozitate. Materialul începe primele lucrări arheologic, destul de sărac, şi" conservare a zidul)!01 elementele arhitectonice duc lâ descoperite şi sperăm că vo* ideea unei clădiri cu caracter public avea posibilitatea de a lansi1* sau oficial. concurs de idei de valorifici

Descoperirile din acest an, turistică a zonei şi de in tej^ raportate la cele din anul trecut, nu a descoperirilor în ansam] permit încă realizarea planului clădirii sau clădirilor şi nici identificarea lor certă. “De aceea - ne-a declarat dl Dorin Alicu - încă din această toamnă se va extinde cercetarea atît spre vest, cît şi spre nord. Tot în această toamnă vom

arhitectonic al Pieţei Unirii’’ funcţie de proiectul ales proceda la protejarea în a l tă secţiunii şi casetei săpate - precizat domni*-sa.

M .T R IP O fl

J

Ouj-Napoca. ‘ -'"atriculată la Oficiul Registrului Comerţului jderului Cluj. sub nr. J / 1 2 /3 0 3 / 1991 din •• ■ '991 cod fiscal 204469

ILIE CĂLIAN (redactor şef); DAN REBREANU (redactor şef adjunct);

VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct).Secretar de redacţie responsabil de număr: Maria SÂNGEORZAN

REDACŢIA: Ciuj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; ContabUitate: 197.307 Secretariai-redactorşef, rcdactori şefi adjuncţi,: 1 9 1 .6 8 1 ;fax : 192 Secretariatderedacţie: 197.418; Redactori: 197.490,192.127 şi 197.^

TIPARUL EXECUTAT LA S.C. "George Bariţiu" tel. 193642,193097