Imaginea destinaiei Hong Kong

2Imaginea destinaiei Hong Kong

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE I GESTIUNEA AFACERILOR

Cercetare documentar privind

imaginea destinaiei Hong Kong

pe blog-urile de cltorie

Coordonatori tiinifici: Masterand:

Conf. univ. dr. Alexandru CHI Mara CONSTANTINESCU

Asist. univ. dr. Alexandra M. DRULE Anul II, AATCS

Cluj-Napoca

2012 CuprinsIntroducere 13Capitolul 1.Semnificaia si msurarea imaginii destinaiei

31.1.Procesul de formare a imaginii destinaiei turistice

51.2.Semnificaia si conceptualizarea imaginii destinaiei

71.3.Imaginea destinaiei

7Capitolul 2. Promovarea imaginii unei destinaii turistice

72.1.Imaginea public i imaginea media a destinaiilor turistice

72.1.1.Imaginea public a unui loc

72.1.2.Factori care influeneaz imaginea public a unui loc

72.1.3.Locul imaginii in serii TV si filme

72.2.Blogging-ul, agent al formrii imaginii unei destinaii

7Capitolul 3. Hong Kong, trmul luxului i al istoriei

73.1.Promovarea Hong Kong-ului. Campanii de promovare

73.2.Premii i realizri

7Capitolul 4. Cercetare documetar privind imaginea destinaiei Hong Kong pe blogurile de cltorie

74.1.Introducere

74.2.Metodologia studiului

74.3.Culegerea datelor

74.4.Analiza datelor

74.5.Structura cercetrii

74.5.1.Profilul blogurilor

74.5.2.Atracii turistice

74.5.3.Hotelurile

74.5.4.Transport

74.5.4.Servirea mesei in afara hotelului

74.5.5.Cumprturi

7Concluzii i cercetri viitoare

Referinte bibliografice

Anexa A Blog-uri investigate; Anexa B Momente de neuitat, Hong Kong 2010Lista tabelelor

7Tabelul 1. Definiii utilizate de ctre diveri cercettori in studiile lor

7Tabelul 2. Codificare i criterii de evaluare

7Tabelul 3. Profilul blogurilor analizate

7Tabelul 4. Codificarea i numrul comentariilor referitoare la atracii turistice

7Tabelul 5. Codificarea i numrul comentariilor referitoare la hoteluri

7Tabelul 6. Codificarea i numrul comentariilor referitoare la transport

7Tabelul 7. Codificarea i numrul comentariilor referitoare la servirea mesei in afara hotelurilor

7Tabelul 8. Codificarea i numrul comentariilor referitoare la cumprturi

Lista figurilor6Figura 1. Exemplu ilustrativ a celor patru componente ale imaginii destinaiei

7Figura 2. Exemplu ilustrativ a celor patru componente ale imaginii destinaiei Nepal

7Figura 3. Componente ale imaginii destinaiei

7Figura 4. Localizarea Hong Kong-ului pe harta Chinei

7Figura 5. Imagine panoramic Hong Kong

7Figura 6. Carnavalul International al Vaselor Dragon

7Figura 7. Festivalul Internaional de Literatur

7Figura 8. Show Multimedia Hong Kong

7Figura 9. Parada Noului An Chinezesc

Introducere

Creterea neateptat in ultimii 50 de ani in domeniul turismului a creat provocri majore marketingului in turism. Intruct in ultimii ani au fost create un numr tot mai mare de regiuni destinate exclusiv turismului, posibilitile de alegere a unei destinaii de turism a crescut corespunztor. Suplimentar, consumatorii destinaiilor turistice dispun de tot mai mult timp liber, resurse financiare sporite alocate timpului liber, si reele de transport din ce in ce mai eficiente. Efectul acestor factori este creterea complexitii activitilor de marketing intr-un mediu din ce in ce mai competitiv.

Una dintre cele mai semnificative provocri in domeniul marketing-ului este strategia de poziionare a destinaiei turistice. Pentru a fi promovat cu success in pieele int, o destinaie turistic trebuie s fie favorabil difereniat fa de competitori sau fie poziionat pozitiv in mintea consumatorilor. Un element cheie al procesului de poziionare este crearea i managementul unei percepii distinctive si atractive, sau a astfel numitei imagini a destinaiei (Calantone, Di Benetto, Hakam&Bojanic, 1989).

Am ales prezentarea acestei lucrri ca tem de disertaie din mai multe considerente. In primul rnd materia Destinaii turistice naionale i internaionale mi-a atras atenia i mi-a trezit interes in timpul studiilor, considernd-o o materie interesant si cu aplicaie practic in viitorul meu de economist in turism i servicii.

Promovarea imaginii unei destinaii turistice joac un rol crucial in dezvoltarea strategiilor de marketing in turism i in formarea imaginii unei destinaii in mintea consumatorului.

Am ales ca i destinaie regiunea special administrativ Hong Kong, in primul rnd pentru c am avut ocazia s o explorez in anul 2010, i mai apoi pentru curiozitatea de a descoperi imaginea unui ora care eman rafinament, fascinaie avnd o diversitate cultural i un stil de via cosmopolit.

Armonizarea acestor dou dimensiuni reprezint fundamentul temei abordate, prin utilizarea celor mai noi tehnologii informaionale, a internetului, bazat pe faptul c activitile care in de societatea de consum tind s devin din ce in ce mai digitale, existnd o tendin de migrare de la prezentrile scrise la cele vizuale i audio, internet, blogging, etc.Rolul important al imaginii destinaiei turistice, att din perspectiva inelegerii comportamentului turistului ct si din cea a proiectrii unei strategii efective de marketing, a determinat nevoia de a dezvolta metodologii pentru msurarea ct mai fidel a acestui concept. Scopul si coninutul paragrafelor urmtoare este acela de a revizui cercetrile anterioare in acest domeniu, cu scopul de a imbunti inelegerea conceptului, a identifica posibile metode pentru msurarea si evaluarea acestuia ct i de a aplica aceste cunotine in evaluarea imaginii destinaiei Hong-Kong. In cadrul acestei lucrri, termenul destinaie se limiteaz la studiul entitilor mari, cum ar fi ri, regiuni, sau orae renumite, nefiind abordate atraciile individuale sau resorturi. Studiul este structurat astfel: prima parte este destinat analizei conceptului de formare a imaginii destinaiei turistice, partea a doua revizuiete definiiile existente ale imaginii destinaiei i modalitile de promovarea a acesteia, urmate de partea final destinat cercetrii efective a imaginii destinaiei alese, Hong Kong, pe blogurile de cltorie. Capitolul 1.Semnificaia si msurarea imaginii destinaiei

Studiul imaginii destinaiei este relativ nou fiind abordat drept complement al cercetrilor in domeniul turismului. Cteva studii anterioare au evideniat influena imaginii destinaiei asupra comportamentului turistului (Hunt, 1975, Perace 1982). Aceste cercetri au sugerat faptul c acele destinaii cu imagine puternic, pozitiv sunt cu siguran preferate in procesul de decizie in turism. 1.1. Procesul de formare a imaginii destinaiei turisticeFormarea imaginii destinaiei a fost prezentat de ctre Pine i Gilmore (2008) ca fiind dezvoltarea unui construct mental bazat pe cteva impresii selectate dintr-un flux de informaii. In cazul imaginii destinaiei, acest flux de informaii poate avea mai multe surse cum ar fi:

1. literatura promotional (brouri de cltorie, poster-uri),

2. opinia altora (familie, prieteni, ageni de turism),

3. media (presa, televiziune, cri, filme).

Influena acestor surse variate de informaie i rolul acestora in formarea imaginii destinaiei au fost clasificate de catre Gunn (1988) in modelul su de formare al imaginii in apte faze:

1. Acumularea imaginilor mentale privind experienele de cltorie,

2. Modificarea/actualizarea acestor imagini pe baza unor evenimente ulterioare,

3. Decizia de a alege o anumit destinaie ca scop al vacanei,

4. Cltoria ctre destinaia selectat,

5. Realizarea cltoriei,

6. Intoarecerea la destinaia iniial/acas,

7. Modificarea imaginii pe baza experienelor acumulate.

Pe baza acestui model, procesul de formare al imaginii este realizat in fazele 1, 2 si 7 astfel: in fazele 1 i 2, imaginea este format pe baza surselor secundare iar in faza 7, imaginea este actualizat pe baza informaiilor si tririlor actuale. Acest model definete imaginea realizat in faza 1 ca i imagine organic, bazat practic pe o informativ non-turistic, non-comercial, cum ar fi media, invamnt (cursuri), i opinia prietenilor, a familiei. In faza a doua aceast imagine este completat de informative comerciale cum ar fi brouri turistice, agenii de turism, ghiduri turistice, etc. Astfel, in faza a doua imaginea organic este alterat i primete denumirea de imagine indus. Aceast clasificare a lui Gunn este unic. In faza final, 7, imaginea destinaiei este completat sau actualizat pe baza experienei proprii ale turistului.

Procesul formrii imaginii destinaiei turistice evideniaz doua aspecte cheie. Primul aspect sugereaz faptul ca turistul posed deja o imagine a destinaiei chiar dac nu a vizitat niciodat destinaia. Ca urmare, este important ca aceast imagine sa fie msurata prin prisma punctelor tari si slabe i apoi utilizat in elaborarea strategiilor de turism. In al doilea rnd, deoarece exist modificri ale imaginii nainte i dup vizitare, trebuie separate imaginile celor care au trit experiena destinaiei de a celor care nu au vizitat inc destinaia.

Pentru marketeri, probabil cel mai important aspect al imaginii l reprezint influena acesteia asupra comportamentului turistic. Teoria de baz a comportamentului consumatorilor sugereaz faptul c turitii iau decizii n ceea ce privete un produs, bazat pe imaginea diferitelor branduri pe care ei i-o formeaz. Consumatorul tie i identific un anumit brand pe baza imaginii care exist n mintea lui/ei. Chen i Tsai (2006) descriu o imagine ca proiecia mental dezvoltat de consumator pe baza a ctorva impresii selectate dintr-o mare de impresii generale.

Turitii creeaz o imagine procesnd informaiile despre o destinaie provenite din surse variate de-a lungul timpului. Informaiile sunt organizate ntr-o proiecie mental care este semnificativ pentru individ ntr-un fel sau altul. Gunn (1972) sugereaz c imaginea destinaiei ncepe cu o imagine natural, urmat de imaginea indus i terminndu-se cu o imagine complex. Stadiul imaginii proprii a unui turist depinde de experiena lui/ei pe care a avut-o cu acea destinaie. Potrivit lui Gunn (1972), imaginea natural apare n urma acumulrii unor informaii care nu in de turism, cum ar fi istoria, cri de geografie, articole din ziare, articole din reviste i reportaje de televiziune care nu au fost realizate din prisma turismului. Aadar, indivizii care nu au vizitat niciodat o destinaie i nici nu au cutat informaii turistice despre aceasta, probabil c vor avea un anumit fel de informaii stocate n memoria lor. n acest punct, este posibil ca acetia s aib o imagine incomplet, la care turitii adaug alte buci de informaii. Imaginea indus deriv dintr-un efort contient al promovrii turistice ntreprins de organizaiile de turism. n timp ce imaginea natural nu este controlat de spaiul destinaiei turistice, imaginea indus este controlat de eforturile de marketing ale destinaiei respective. Aceasta depinde de brourile distribuite de centrele de infornaii turistice, de informaiile disponibile n ageniile de turism, de articolele din reviste, reclamele TV i multe alte activiti pe care organizaiile de turism le pot alege pentru a promova o destinaie turistic. Imaginea complex este rezultatul unei vizite efective i ncorporeaz experiena deprins la destinaia turistic. Datorit acestei experiane directe cu destinaia turistic, imaginea tinde s devin mult mai complex i difereniat. De exemplu, San Martin, Rodriquez i Bosque, (2007), n analiza imaginii pe care o are piaa turismului de recreere n Statele Unite n ceea ce privete diversele destinaii turistice mediteraneene, au gsit diferene semnificative ntre vizitatori i cei care nu au vizitat zonele respective. n timp ce acetia din urm au perceput Turcia, Italia i Grecia ca fiind la fel de interesante, vizitatorii au considerat Grecia ca fiind mai puin atrgtoare comparat cu Turcia sau Italia.

n orice stadiu, imaginea rezultat nu va fi un rol al informaiei n sine, ci a percepiei individuale a acelei informaii. De aceea, mai degrab imaginea, i nu produsul n sine, determin aprecierea acelui brand pentru care consumatorul desfoar un proces de decizie. Runyon (1977, p. 21) indic faptul c nivelul la care un brand este acceptat sau respins este guvernat de puterea i natura imaginii brandului. Odat ce un turist decide s cltoreasc, el sau ea se ateapt la o experien pe msur de la acea cltorie. Ateptrile turistului deriv din imaginea avut despre destinaia respectiv (Kotler i Gertner, 2004). Imaginea reprezint destinaia n mintea turistului i i d lui sau ei un preview a acelei destinaii. Odat ce destinaia este luat n considerare, imaginea ei se modific n funcie de informaiile acumulate ulterior i este evaluat comparativ cu imaginea destinaiilor avute ca alternative. Destinaia cu imaginea cea mai favorabil implic cel mai nalt grad de satisfacie a turistului. Aadar, destinaia cu cea mai favorabil imagine este aceea cu cea mai mare probabilitate de alegere (Goodrich, 1978).1.2. Semnificaia si conceptualizarea imaginii destinaiei

Studiul imaginii destinaiei poate fi abordat ca i un subset al domeniului de msurare a imaginii. Prin prisma unei obordri fundamentale, formarea imaginii si msurarea acesteia aparin domeniului de studiu prelucrarea imaginii numit in literatura de specialitate imagery i aparine domeniului psihologie.

Imagery a fost definit de ctre psihologi ca fiind procesarea i stocarea in memeoria de lucru a creierului uman a informaiilor provenite de la mai muli senzori. Aceti senzori capteaz mai multe tipuri de simuri: auzul, pipitul, mirosul, etc. Relaia intre procesarea imaginilor i comportamentul consumatorului a fost examinat de ctre San Martin i del Bosque (2008). Studiul acestora a evideniat formarea comportamentului prin sinergia intre dou moduri diferite: de prelucrare a imaginilor i discursiv. In alte cuvinte, produsele sunt percepute att prin prisma atributelor lor individuale ct i a impresiilor holistice. Ca urmare, in procesul de decizie al consumatorului privind alegerea produsului trebuie luate in considerarea att informaiile prelucrate propriu de ctre indivizi ct i cele discursive. De exemplu, San Martin i del Bosque sugereaz utilizarea procesrii discursive pentru evaluarea atributelor produsului i reducerea numrului de alternative. Urmrind aceste recomandri, impresiile holistice pot fi utilizate pentru a compara cele cteva alegeri rmase ca urmare a procesului de decizie.

Imaginea destinaiei poate fi determinat de componente funcionale i psihologice (Martineau, 1958). Caracteristicile funcionale sunt definite ca direct observabile sau msurabile, cum ar fi preul, poziia magazinului, in timp ce cele psihologice nu pot fi direct msurate, de ex. atmosfera, amabilitatea, etc.O alt perspectiv, abordnd ambele componente ale imaginii, a fost emis de ctre Dichter (1985), care adaug doi noi termini celor de mai sus. O imagine este format nu doar din preri, triri si caliti percepute individual, ci i prin aportul adus de impresia si percepia celorlali actori din mediul de turism. Figura 1 reprezint ilustrativ, in cazul unui magazin de vnzare produse de larg consum, cele patru componente ale imaginii destinaiei.

Figura 1. Exemplu ilustrativ a celor patru componente ale imaginii destinaiei Sursa: Charlotte M. Echtner and J.R. Brent Ritchie, The meaning and the measurement of a destination imageAstfel precum Figura 1 ilustreaz, msurarea imaginii destinaiei implic metodolgii pentru a captura pecepiile individuale ale atributelor funcionale (cum ar fi nivelul preurilor, numrul si disponibilitatea locurilor de parcare), ct i factori psihologici (amabilitatea personalului, posibilitatea schimbrii produselor achiziionate). Suplimentar, trebuie msurate ct mai multe impresii holistice. Imaginile funciunilor holistice sunt bazate pe caracteristici fizice sau msurabile cum ar fi imaginea mental a intrrii ct i a prezentrii in interior a magazinului. Aceste impresii includ i atmosfera general perceput de ctre client.

1.3. Imaginea destinaiei Cu toate c numeroi cercettori in domenuil turismului utilizeaz frecvent notiunea de imaginea destinaiei, nu exist pn la ora actual o definiie exact a acesteia. Tabelul 1 ilustreaz cteva studii renumite si definiiile propuse de catre cercettorii implicai.

Tabelul 1. Definiii utilizate de ctre diveri cercettori in studiile lorReferi/AutorObiectiv - Msurarea IMAGINIIDefiniia IMAGINII

Hunt 19754 state: Utah, Montana, Colorado, WyomingPercepiile vizitatorilor poteniali despre una dintre regiuni

Crompton 1977MexicoReprezentarea organizat a destinaiei intr-un sistem cognitiv

Crompton 1979MexicoSuma credinelor, impresiilor si a ideilor despre destinaie

Richardson&Crompton 1988Comparaia USA si Canada: turitiCanadieni de limba englez si francez Percepia atributelor legate de vacane

Gartner 19894 state: Utah, Montana, Colorado, WyomingCombinaia complex a diferite produse si a atributelor asociate

Calantone et al., 19898 ri din Pacific Rim Percepia unor destinaii de turism poteniale

Reilly 1990MontanaNu imaginea individual impresia total pe care o produce o entitate

Imaginea destinaiei este frecvent descris ca impresia despre un loc sau percepii despre o zon geografic. Din aceste definiii nu este clar daca aceti cercettori au utilizat abordarea centrat pe atribute sau cea holistic, sau ambele. Privind metodologiile utilizate pentru msurarea imaginii, se pot enumera aici citeva exemple: Hunt, 1975 experi in turism, Haaiti&Yava, 1983 Cercetare bibliografic, braimstorming al ageniilor de turism, Crompton 1985 materiale publicitare, brouri, interviuri ale clienilor, etc. Concluzia acestor investigaii a evideniat msurarea imaginii prioritar pe baza atributelor imaginii i nu in foarte mare masur pe baza impresiilor holistice. Combinaia celor patru componente in msurarea imaginii destinaiei astfel precum a fost propus de Martineau in 1985 poate fi exemplificat in alt caz, cel al destinaiei de turism Nepal ( Figura 2).

Figura 2. Exemplu ilustrativ a celor patru componente ale imaginii destinaiei NepalSursa: Charlotte M. Echtner and J.R. Brent Ritchie, The meaning and the measurement of a destination imageImaginea destinaiei poate fi caracterizat si potrivit unei alte dimensiuni, precum este ilustrat in Figura 3. O destinaie este comun sau unic. Bazat pe acest model conceptual, se pot exemplifica destinaii unice prin aura pe care o evoc, cum ar fi Vatican-ul, caracterizat prin valori religioase, in timp ce Paris-ul prin cele romantice, Nepal-ul prin cele mistice, etc.

Figura 3. Componente ale imaginii destinaiei Sursa: Charlotte M. Echtner and J.R. Brent Ritchie, The meaning and the measurement of a destination imageCapitolul 2. Promovarea imaginii unei destinaii turistice

Formarea imaginii a fost descris de Reynolds (1965, p.69) ca dezvoltarea unei construcii mintale bazate pe cteva impresii alese dintr-o gramad de informaii, care cuprinde mai multe surse: promovarea (publicitate si brouri), opinia altora (familie, prieteni, agenii de turism), rapoarte media (ziare, reviste, tiri din televiziune si reportaje) si cultura popular (imagini de micare, literatur). Mai mult, vizitnd efectiv destinaia, imaginea va fi afectat i modificat bazndu-se pe informaia de prima mn si experiena. (Echtner & Ritchie, 2003, p.38).

Referitor la produsele experimentale cum sunt turismul si cltoriile, consumatorii sunt implicai intr-o cutare continu de informaii (Leemans 1994, p.23). Prin colectarea tuturor acestor informaii, consumatorul ii creaz o imagine sau un prototip mintal (Tapachai & Waryszak, 2000, p.37) care reprezint experiena de cltorie. Cum serviciile din turism sunt intangibile imaginea devine mai important dect realitatea (Gallarza, Saura, and Garcia, 2002, p.57); i imaginea destinaiilor turistice proiectate in spaiul de informaii va avea un impact semnificativ asupra imaginii destinaiei percepute de consumatori. Astfel, proiectarea imaginilor influeneaz poziionarea destinaiei i nu in ultimul rnd comportamentul de cumprare al turitilor.

Destinaiile turistice folosesc promovarea i strategiile de comunicare i marketing pentru a influena imaginea unei destinaii (Beerli and Martin 2004, p.667; Fridgen 1984, p. 25-26; Gartner 1993). Fairweather i Swaffield (2002, p.293) au descoperit c imaginea unei destinaii ii stabilete criterii pentru evaluare negativ. Imaginea promoional este larg inclinat spre un set de experiene lavorabile. Cnd vizitatorii intlnesc experiene care difer considerabil de ateptarile lor, evalurile lor pot fi foarte negative.

2.1. Imaginea public i imaginea media a destinaiilor turisticeImaginea unui loc este un termen central in multe cmpuri de cercetare, rezultnd de la ipoteza c imaginea unei ri, ora sau destinaie turistic are un efect marcant asupra aciunilor i asupra activitilor noastre. Decizii precum unde s locuieti, unde s calatoreti, unde s investeti, unde s studiezi sau care ar s o susii in cazul unui conflict, toate rezult din imaginea unui loc. Imaginea unui loc a fost intotdeauna un concept central, dar dup cum teoriile post-moderniste au catigat popularitate, noiunea de imaginea a unui loc poate fi mai important dect realitatea unui loc devenit raspndit de asemenea.

Primul pas in orice campanie este de a msura si analiza imaginea curent, a alege o imagine mai potrivit i s ia in considerare diferite variabile care exerciteaz un efect asupra ei. O asemenea analiz este fundamental deoarece campanii intregi diferite sunt cerute pentru a schimba diverse tipuri de imagini. De exemplu, locurile cu o imagine negativ trebuie s-i concentreze eforturile pe a o schimba, in timp ce locurile cu o imagine scazut trebuie sa se concentreze pe ctigarea cunotinei i apoi cstigarea unei imagini publice. In orice caz, decizii cum sunt: alegerea unui slogan, materiale demonstrative, formatul unei reclame, canalele pentru transmiterea mesajului i comunicarea strategiilor sunt bazate pe imaginea curent a locului.

Un exemplu al importanei unei imagini curente poate fi regsit in procesul de branding fcut de oraul italian Turin. In primul rnd, un institut Naional de Statistic a fost invitat s conduc un studiu privind percepia despre Turin la nivel internaional in termeni economici i culturali. Apoi, rezultatele cercetrii au fost folosite pentru a modela noul brand si pentru a alege un logo, un slogan, o imagine vizual i un plan strategic de comunicare.

Cnd vorbim despre imaginea unui loc, este important s facem distincia intre imaginea unui loc in cadrul unei audiene specifice i imaginea locului in mass-media. Cei care iau deciziile la nivel local si internaional, oamenii de marketing i profesionitii de PR consider c aceste dou tipuri sunt strns legate, aa c cheltuiesc resurse, timp si efort in crearea unei imagini media pozitive.

Se consider in general c rezult o imagine pozitiv in cadrul unei audiene int. Opinia contrar de asemenea se aplic: dintr-o imagine media negativ va rezulta intotdeauna o imagine negativ in cadrul audienei int. De exemplu, primul ministru al Slovaciei a susinut in 1993 c publicitatea negativ in media, a avut un puternic impact negativ asupra investiiilor strine. Afirmaii similare au fost fcute de reprezentani din Malaezia i Filipine ca urmare a atacurilor teroriste fiind totodat verificate i prin studii academice: Galician si Vestra(1987) care au descoperit ca vetile negative au un impact de dou ori mai puternic dect cele bune, asupra imaginii unei destinaii turistice.2.1.1. Imaginea public a unui loc

Importana fundamental a imaginii a fost indus colarilor de la diferite discipline s incerce sa o defineasc. Potrivit lui Murphy, Pritchard, i Smith (2000) imaginea unui loc este totalul credinelor, idealurilor si impresiilor pe care oamenii le au referitor la un loc. Aceti cercettori argumenteaz c o imagine este simplificarea numeroaselor asociaii i buci de informaii referitoare la un loc i produsul cognitiv a incercrii de a procesa mari cantiti de informaii. Boulding (1956) are o viziune similar, definind imaginea ca suma caracteristicilor cognitive, afective i evaluative a locului sau o perspectiv intrinsec a sa. Boulding difereniaz imaginea locului rezidenilor fa de cea a celor din afar. El implica faptul c imaginea este compus din 4 componente:

1. Cognitiv (ce tie cineva despre un loc)

2. Afectiv (cum se simte cineva intr-un anumit loc)

3. Evaluativ (cum cineva evalueaza un loc sau locuitorii lui)

4. Comportamental (daca cineva consider emigrarea la/lucra in/vizit/investi intr-un anumit loc).Izolnd aceste componente ale imaginii este posibil doar prin analiza academic, avnd in vedere ca toate sunt relaionate s se influeneze una pe cealalt. De exemplu, dac o anumit persoan simte afeciune pentru un loc el/ea, probabil de asemenea o va gasi atractiv, locuitorii ei fiind prietenoi, interesani i distractivi i i se va prea cel puin interesant s locuiasc /lucreze /viziteze. In timp ce Boulding alege s impart imaginea in mai multe componente, Ratkai (2004) a oferit o definiie mai cuprinztoare, afirmnd c imaginea unui loc este suma tuturor caracteristicilor care ii vin in minte unui om cnd se gandete la un loc.

2.1.2. Factori care influeneaz imaginea public a unui loc

Pentru a schimba imaginea public a unui loc e nevoie sa se analizeze factorii care construiesc imaginea locului. Aceti factori conform cercettorilor sunt: natura populaiei locului (rasa) i mrimea sa (ora mare sau periferic), rata crimei, statut socio-economic, numrul i caracterul instituiilor localizate in acel loc (universiti de prestigiu), trecut istoric, filme i seriale de televiziune cu locul respectiv, etc.

Ali doi factori cu o influen major asupra imaginii publice a unui loc sunt: filmele i tirile media.A) Msurarea imaginii destinaiilor in tirile media

Urmrete subiectul pe dou dimensiuni: cantitate i natur (Abraham, 2003, Manheim i Albritton, 1984).

1. Dimensiunea cantitativ se refer la cantitatea i vizibilitatea zonei de aciune pe care locul o primete din partea media. Factorii examinai includ detalii cum ar fi: numr de rapoarte i fotografii dintr-un loc, pe ce pagina i la ce seciune a aprut articolul, mrimea articolului. Dup cum se poate ti nu este important numai imaginea ci i coninutul unui articol.

2. Dimeniunea naturii/universului se refer la urmtoarele aspecte: care factori sunt acoperii mai des de ctre subiect: crime, srcie, cultur, sport, violen), felul in care locul este descris in rapoarte, cine este responsabil pentru evenimentele care apar, etc. Unele studii incearc sa scoat la suprafa stereotipuri, generalizri despre un loc, mituri care apar. Exemple sunt: acesta este locul pentru cei romantici, acesta este locul cu cele mai bune muzee din lume. Alt caz este al generalizrii, cnd o noiune este proiectat asupra altor orae, intregii regiuni sau ri. De exemplu, Lugano, ca i alte orae din Elveia, este foarte curat i ofer un inalt nivel al serviciilor turistice. Pe alt parte, generalizarea poate face i ru imaginii unui loc, un astfel de exemplu fiind In Ghana, ca in majoritatea rilor din Africa, este periculos s faci afaceri.

B). Factori care influeneaz tirile media ale imaginii destinaiilorAvraham (2003) argumenteaz c cei care fac politic in localitile care vor s analizeze imaginea locului in media trebuie s raspund la 4 intrebari de baz:

1. Care sunt caracteristicile locului?

2. Care este politica editorial in ceea ce privete reportajul locului, si care sunt reporterii care il intocmesc?

3. Care sunt componentele mediului socio-politic in care media opereaz?

4. Ce eforturi de relaii publice sunt fcute in ajutorul locului, pentru crearea imaginii dorit in media?

2.1.3. Locul imaginii in serii TV si filme

Muli oameni nu au vizitat unele locuri din cauz a ceea ce au vazut in filme i la televizor. Exist numeroase exemple de locuri care au fost afectate negativ de show-urile TV, in special de cele concentrate pe ofieri de poliie, detectivi care se ocupa de crime, violen, srcie, etc. un exemplu neobinuit este plngerea facut de oficialii din Rio de Janeiro plngandu-se c episodul din The Simpsons care a avut loc in ora il infieaz ca nesigur, violent i murdar, depait de sobolani i maimue, unde turitii sunt rpii pentru rscumprare.

Filmele pot avea un efect similar asupra imaginii unui loc. Un prim exemplu este filmul Midnight Express (1978) in care un tnr american este prins incercnd s scoat droguri din Turcia fiind aruncat in cele din urm intr-o inchisoare barbar. Acest film a afectat imaginea Turciei o lung perioad de timp infind-o ca violent, terifiant, srac i murdar, fr pic de respect pentru drepturile umane. Un exemplu mai recent este filmul 8 Mile, cu rapperul Eminem, aciunea petrecndu-se in Detroit. Acesta descrie Detroit-ul ca un loc srac cu o rat ridicat a crimei, fiind asociat cu imagini pe care vizitatorii le resping. Conform unui ziar local,8 Mile face Detroit-ul s arate ca un fund de inchisoare i Daca nu ai vizitat niciodat oraul i ai vzut 8 Mile nu ai vrea sa vii s-l vezi.

Exist i filme care creeaz o imagine pozitiv a locului. De exemplu, Ministerul de Turism din Noua Zeelanda estimeaz ca efectul global al primului film din Stapanul Inelelor ca echivalentul unei campanii promoionale de 41 milioane de $. Pe lng promovarea imaginii rii, trilogia a rezultat a fi un mare succes pentru creterea turismului cu 10% in fiecare an(Hudson si Ritchie, 2006). In plus, 10% din turitii care au cltorit in Noua Zeelanda au facut-o ca s viziteze locurile de filmare. Turismul din Wellington, capitala Noii Zeelande este estimat c are ctiguri de aproximativ 160 milioane $ din filme (Haaretz, 2 decembrie 2003).

Printre locurile care si-au facut o reputaie internaional datorit filmelor sunt: N-E Angliei datorit seriei Harry Potter, Australia prin Crocodile Dundree (1986), insulele Phi-Phi i Phuket in Thailanda datorit filmului Plaja (2000), Lake Como in Italia pentru Oceans Twelve (2004), etc.2.2. Blogging-ul, agent al formrii imaginii unei destinaiiTehnologiile actuale prin care fiinele umane ii exprim sentimentele, impresiile i emoiile au evoluat intr-att inct faciliteaz comunicarea acestora i publicarea pe Internet prin intermediul aa numitului blog. Young (2002) definete un blog astfel: jurnal on-line un loc unde se pot publica pentru intreaga lume experienele tale, in scopul de a fi impartite, pentru a primi feed-back din partea celorlali sau pur si simplu pentru a vinde. Keren (2002) refer acelai lucru, blog-ul, drept weblog, cu semnificaia de jurnal online, interconectat cu alte pagini de internet, in timp ce Pan, McLaurin si Crotts (2007) caracterizeaz blog-ul ca fiind o nou form de digitalizare a comunicrii verbale.

Datorit noilor tehnologii mass media, multe modaliti de comunicare direct au disprut. Potrivit opiniei lui Keren (2002) blogging-ul sprijin renaterea sferei publice intruct acesta ofer individului posibilitatea i oportunitatea de a se exprima el insui:

Cutarea posibilitilor de exprimare subiectiv a celor care in trecut au fost marginalizai in sfera public este facilitat astzi de software, permind sutelor de mii de indivizi intr-un anumit fel colorat s ii publice povestea vieii blogging-ul ofer individului posibilitatea s se impun in faa excluderii i posibilitatea de a se exprima el insui in adevarata sa valoare

Pan et al. (2007) evidentiaz motivaiile majore pentru utilizarea blogging-ului: divertisment, informare, interaciune social, auto-exprimare, petrecerea timpului liber, in timp ce Schmallenger si Carson (2007) semnaleaz barierele de utilizare efectiv a Internet-ului: competene in utilizarea computerelor, diferenee in adoptarea noilor tehnologii intre ageni diferii, i accesul la inovare. Motivele pentru utilizarea blog-urilor sunt: libertate in creare i accesare, simplu de utilizat, faciliteaz comunicarea si colaborarea, provoac satisfacii, sunt localizate in servere remote permind accesarea acestora de oriunde i oricnd. Factorii care au impact negativ sunt: copiii nu au teama sa publice orice, comentarii negative, consumatoare de timp, nesigurana actualizrii acestora.

Pan et al. (2007) subliniaz faptul ca influena interpersonal provenit din schimbul de informaii i experiena intre consumatori reprezint un factor important in influenarea deciziei de achiionare/cumprare a consumatorului. Schmallenger i Carson (2007) menioneaz perceperea intr-o mai mare masur a schimbului de informaii intre consumatori comparativ cu informarea din surse tradiionale care sufer de lipsa de experien direct a turitilor. Astfel, blog-urile de turism reprezint o mare oportunitate a turistului de a ii exprima experienele si tririle acumulate prin vizitarea unei anumite destinaii.

Choi et al. (2006) noteaz faza incipient in care, raportat la maturitatea cercetrilor in domeniul formrii imaginii destinaiei, se afl activitile de utilizare a internet-ului in formarea imaginii. Blog-urile de turism au fost cu precdere si mai ales cu mult succes utilizate drept instrument on line de formare a imaginii destinaiei Macao.

Imaginile vizuale i mentale publicate pe internet referitor la destinatii de-a lungul lumii intregi au la baz propria experien i percepia unei destinaii turisticCapitolul 3. Hong Kong, trmul luxului i al istoriei

Numele "Hong Kong" este o redare fonetic aproximativ a pronuniei n cantoneza vorbit a unui cuvnt nsemnnd "portul parfumat". nainte de 1842, numele fcea referire la un port mic - acum portul Aberdeen / Little Hong Kong - ntre insula Ap Lei Chau i partea de sud a insulei Hong Kong, care a fost unul dintre primele puncte de contact ntre marinarii britanici i pescarii locali. Trimiterea la parfum se poate referi la apele portului ndulcite prin influxul de ap dulce al rului Pearl, sau la mirosul de tmie de la fabricile aflate pe coast la nord a Kowloon, care a fost depozitat, pentru a fi exportat, n jurul portului Aberdeen, nainte de dezvoltarea portului Victoria. n 1842, Tratatul de la Nanking a fost semnat, iar numele Hong Kong a fost nregistrat prima oar in documentele oficiale, consemnnd ntreaga insula.

Figura 4. Localizarea Hong Kong-ului pe harta Chinei

Hong Kong este situat pe coasta de sud a Chinei, la 60 km (37 mile) Est de Macao, pe partea opus a Deltei rului Pearl. Este nconjurat de Marea Chinei de Sud la Est, Sud i Vest, i frontierele oraul Guangdong din Shenzhen la Nord peste rul Shenzhen (Figura 4). Teritoriul de 1104 km2 al zonei const din Hong Kong, Peninsula Kowloon, New Territories, i peste 200 de insule, dintre care cea mai mare este Lantau Island. Relieful Hong Kong-ului este deluros spre muntos, cu pante abrupte; mai puin de 25% din suprafaa teritoriului este dezvoltat, iar aproximativ 40% din suprafaa rmas este rezervat parcurilor i rezervaiilor naturale. Cea mai mare parte a dezvoltrilor urbane exist pe peninsula Kowloon, de-a lungul graniei de nord a Hong Kong Island, i n aezri rspndite pe ntreg teritoriul New Territories. Cea mai mare altitudine din teritoriu se inregistreaz la Tai Mo Shan, 957 metri (3140 ft) deasupra nivelului mrii. Linia de coast a Hong Kong-ului, lung i neregulat, este marcat de multe golfuri, ruri i plaje. Situat chiar la sud de Tropicul Cancerului, Hong Kong-ul are un climat umed subtropical. Vara este cald i umed, cu duuri ocazionale i furtuni i aer cald provenind din Sud-Vest. Sezonul de iarn, de obicei, ncepe cu soare i devine noros n februarie, frontul atmosferic rece fiind adus de vnturile din nord. Anotimpurile cele mai temperate sunt cel de primvar, care poate fi schimbtor, i toamna, care este, n general, nsorit i uscat.

Hong Kong a devenit Regiune Administrativ Special a Chinei n iulie 1997, dup un secol i jumtate de conducere britanic. Sub sigla "o ar, dou sisteme" Hong Kong i-a pstrat sistemele politice, sociale i economice. Engleza a rmas limba oficial, iar grania cu China nc exist. Din vrful Victoria putei admira oraul Hong Kong, o metropol care face bani, dar care se i distreaz. Hong Kong este mprit n patru zone mari - Kowloon, Insula Hong Kong, Noile Teritorii i Insulele Outlying. Kowloon i Noile Teritorii se afl pe o peninsul a continentului Chinei, pe partea de nord a portului Victoria, iar insula Hong Kong se afl n partea de sud a portului. Oraul n sine este dispus n jurul portului Victoria. Cartierul principal se numete Central, la est se afl districtul comercial Wan Chai, cunoscut pentru restaurante i cluburi, apoi urmeaz Causeway Bay, un mare centru de cumprturi. Turitii pot sosi aici fie pe cale maritim, unde traficul n apele golfului este foarte intens, fie pe calea aerului, Hong Kong dispunnd de un aeroport cu totul inedit, pistele de aterizare i decolare ale acestuia fiind construite efectiv n apele mrii, ceea ce face ca panorama oraului s fie una din cele mai spectaculoase. Hong Kong este o metropol compact, deosebit de frumoas, ce poate fi vizitat pe tot parcursul anului, turitii avnd la dispoziie o mulime de puncte de atracie i magazine, nefiind necesar viza pentru majoritatea rilor, pe perioade de la 7 zile la 6 luni.

Hong Kong-ul folosete dou tipuri de calendare cel solar i cel lunar. Cetenii srbtoresc att festivalurile chinezeti ct i Crciunul, Patele, Halloween i Valentines Day.

3.1. Promovarea Hong Kong-ului. Campanii de promovare

Hong Kong Tourism Board (HKTB, Biroul de turism din Hong Kong) este un organism care promoveaz Hong Kong la nivel global. HKTB are 15 de birouri i reprezentani n ase piee din ntreaga lume.

HKTB realizeaz studii de pia pentru a msura tendinele industriei, i mprtete informaii n legatur cu cltoriile cu partenerii si comerciali.

n alocarea resurselor sale de marketing pentru diferite piee, HKTB adopt o abordare flexibil, astfel nct s poat rspunde rapid la situaii neprevzute i pentru a minimiza riscurile. n plus HKTB se strduiete s-i intensifice eforturile de promovare a pieelor n curs de dezvoltare, i anume India, Rusia i Orientul Mijlociu. ncepnd cu 2011, HKTB a adoptat "Oraul asiatic al lumii ", ca tem de marketing la nivel mondial. n cadrul temei, promoiile sunt lansate pe piee diferite pentru a evidenia Hong Kong-ul internaional i cosmopolit, cultura sa unic, stilul de via vibrant i o varietate de atractii. n total exist 10 campanii majore, inclusiv Hong Kong Summer Spectacular,Hong Kong Mid-Autumn Festival n Septembrie, i Hong Kong WinterFest n Decembrie. Pentru a promova atraciile Hong Kong-ului la nivel mondial, HKTB a adoptat o abordare care combin internetul, consumatorul, promoiile i activitile de relaii publice. Website-ul este disponibil n 14 limbi i 20 de versiuni, si are 4,5 milioane de vizite pe lun. n scopul de a extinde promoiile sale, HKTB-a intensificat eforturile sale digitale de marketing. n luna mai 2011, HKTB a lansat DiscoverHongKong Mobile App Series - una dintre primele aplicaii inteligente de cltorie din lume.

HKTB lucreaz foarte strns cu partenerii si din lume. n primele ase luni ale anului 2011, a organizat 36 cltorii de familiarizare la Hong Kong, la care 422 de reprezentani comerciali au luat parte. De asemenea, funcioneaz n strns colaborare cu oraele din Pearl River Delta i alte destinaii regionale.

Festivalurile de shopping au fost alese ca noi modaliti de promovare a Hong Kong-ului, care n acest fel vor s concureze Shanghai-ul unde are loc Expoziia Universal.

Figura 5. Imagine panoramic Hong Konga) Festivalul Hong Kong 2010

Pn la 31 august, n Hong Kong are loc Hong Kong Summer Spectacular n cadrul cruia au loc promoii de pn la 70 % n boutique-uri, hoteluri, restaurante i alte puncte de atracie din acest teritoriu chinez. Zeci de magazine, 65 de hoteluri i 130 de resturante s-au nscris n acest program de festival al verii.

Oficiul de Turism din Hong Kong s-a asociat cu Blue Visa n cadrul operaiunii Visa go Hong Kong Super Shoper i ofer numeroase cadouri prin tragere la sori, accesibile tururor deintorilor acestui card.

Un eveniment unic, care nu merit ratat, este Carnavalul Internaional al Vaselor Dragon, care are loc ntre 23 i 25 iulie, n golful Victoria.

Vasele, concepute special pentru acest eveniment au 10 metri lungime i sunt decorate cu capete i dragoni sculptai sau pictai, fiind conduse de 20-22 de vslai.

n plus, din 28 iulie pn n 31 octombrie, n Hong Kong, are loc cea de a doua ediie a festivalului Wine & Dine, pe promenad West Kowloon. Anul trecut festivalul a atras 15 ri productoare de vin, care au oferit peste 300 de soiuri de licoare celor peste 70 000 de persoane prezente.

Figura 6. Carnavalul International al Vaselor Dragonb) Cel mai mare trg de tiei din lume

Hong Kong gzduiete cel mai mare trg de tiei din lume. Cu preparate realizate n faa mulimii de vizitatori, succesul pastelor fcute manual a fost de necontestat. i o asemenea art culinar nu putea s nu aib casa ei. Astfel, n Japonia, a fost deschis Muzeul Tieilor, care include un restaurant pentru vizitatorii nfometai.

Un maestru buctar din provincia chinez Shanxi a fcut o demonstraie de talent la Trgul Internaional de Tiei din Hong Kong. El a fost un exemplu pentru mai muli copii, care au realizat cu foarte mare grij ceea ce reprezint Marele Zid chinezesc. Tiei au constituit, nc din antichitate, una dintre principalele bucate pe masa asiaticilor. Cel mai bun mod de a oferi un tribut acestor tiei, deja celebri, a fost crearea unui muzeu cu dou etaje, n Japonia, n care sunt prezentate nenumratele variaii ale acestui produs. Tieii au reprezentat un ingredient de baz n dieta japonez din anul 1958, de cnd a fost introdus pe pia versiunea lor instant. De atunci, popularitatea lor a crescut enorm. n Muzeul Tieilor se gsesc i opt restaurante ce ofer ansa de a gusta dintr-o mare varietate a acestui preparat, pregtit dup reetele clasice. La ieire, vizitatorii nu uit s treac pe la magazinul de suveniruri de unde i pot cumpra un pachet de tiei, cu arom de cacao, prjii i scldai n sos de ciocolat.

c) Festivalul Literaturii din Hong Kong

Figura 7. Festivalul Internaional de Literatur

Organizat pentru prima datdin 1997, Festivalul Literaturii din Hong Kong i-a deschis porile celei de-a opta ediii pe 24 iunie la Biblioteca Central a acestei metropole i se va desfura pe o perioad de 20 de zile. Tema acestei ediii este "Amprenta progresului" i are n vedere prezentarea istoriei i motenirii literaturii locale. n cadrul evenimentului se vor organiza mini-expoziii, seminari, prelegeri i vizionare de filme. Invitaii evenimentului, printre care i renumitul scriitor Liu Yichang, au participat la ceremonia de deschidere, la care au fost decernate premiile pentru concursul de compuneri.d) Trgul Internaional de Film i Televiziune de la Hong Kong, Filmart

La Hong Kong a avut loc cea de-a 15-a ediie a Trgului Internaional de Film i Televiziune Filmart. 600 de companii de profil din 30 ri i regiuni particip la eveniment, inclusiv cele din Japonia, ar care trece printr-o mare suferin n urma uriaului cutremur care a avut loc recent. Menionm c Filmart este unul dintre cele mai importante trguri din lume pentru comercializarea produselor cinematografice i de televiziune, numrul participanilor ajungnd anual la cteva mii. Printre participanii la eveniment se numr investitori, productori i distribuitori.

e) Show multimedia record

Spectacolul multimedia din jurul celor 33 de cldiri de lng portul Victoria, care sincronizeaz muzica i naraiunea cu luminile laser, a intrat n Cartea Recordurilor ca fiind cel mai mare show permanent de sunet i lumini din lume. Uluitorul spectacol celebreaz prin cele cinci teme Deteptarea, Energia, Soarta, Parteneriatul i Srbtoarea energia, spiritul i diversitatea. n zilele festive, sunt lansate din mijlocul portului focuri de artificii. Pentru o excelent vizualizare a simfoniei luminii, se ia cina pe un vas de croazier sau se pot face plimbri pe rm. Printre festivalurile organizate aici, merit s amintim Parada dragonilor de Anul Nou chinezesc (24-26 ianuarie), Festivalul fantomelor flmnde (1 septembrie) sau Festivalul Dumnezeului Maimuelor (7 octombrie).

Figura 8. Show Multimedia Hong Kong

f) Parada de Anul Nou chinezesc

Parada Anului Nou n China este o ceremonie maestuoas n care sunt prezente obiceiurile i credinele poporului chinez. n China, Anul Nou este srbtorit cu mare fast de ctre toat lumea, tradiiile vechi de secole pstrndu-se cu aceeai sfinenie ca la nceput. Parada Anului Nou reflect n adevratul sens al cuvntului esena acelor ritualuri adnc nrdcinate, care se aseaman cu eternitatea unui phoenix, ce renate mereu din propria cenu.

Dup cum bine se tie, China are o istorie veche de 5000 de ani ce inspir respect iar chinezii se mndresc cu motenirea lor cultural. Parada de Anul Nou este un amestec de tradiii dinamice, srbtorind renaterea, regenerarea i revitalizarea.

Parada este un amestec de procesiune i festivalul tradiional chinezesc al lampioanelor. Dei dansul dragonului este un simbol al srbtorii chinezeti, restul paradei chinezeti de Anul Nou, inclusiv frumoasa defilare n costume elaborate, care alegorice i grupuri care mrluiesc, sunt inspirate din afara culturii chineze.

Originile paradei chinezeti de Anul Nou dateaz din acele timpuri n care primii emigrai chinezi au dezvoltat o comunitate prin intremediul legturilor nvecinate. n ziua de azi parada chinezeasc este srbtorita peste tot n lume i ncalzeste sufletul spectatorilor, ncntnd simurile.

Parada chinezeasc a Anul Nou cu care alegorice, costume, dragoni, lei feroce, lumini i artificii continu s fascineze miile de privitori de pe margini. n orice caz, ceea ce atrage cel mai mult privirile este dragonul lung de 30 m fcut din mtase, hrtie i bambus. Conform obiceiului, dragonul este inut de brbai tineri care danseaz n timp ce poart monstrul colorat pe strzi.

Cei care in capul dragonului, conduc dansul i cu ajutorul unor mecanisme, acioneaz capul acestuia, deschiznd flcile i scond foc. n jurul dragonului care danseaz, oamenii arunc multe pocnitori, pentru a alunga spiritele rele.

n China oamenii srbtoresc anul nou purtnd costume special create pentru aceast ocazie. Apropierea Noului An aduce multe mici schimbri n gospodrie, de curenia general, pltirea tuturor datoriilor, vopsirea uilor i geamurilor, pn la cumprarea costumelor de Anul Nou i chiar mersul la coafor pentru o tunsoare nou.

Figura 9. Parada Noului An Chinezesc

Costumele chinezeti pentru anul nou reflect de fapt o interaciune sofisticat ntre elegan i tradiie. Conform tradiiei chinezeti, un costum elegant este singurul mod n care se poate afia elegana corpului uman. Costumele chinezeti de anul nou amintesc oamenilor de acea tradiie milenar. n multe pri din China oamenii poart costume tradiionale n ajunul Anul Nou i i ntmpin prinii i bunicii. Este o modalitate simpl i frumoas de a ntri legturile familiale. Costumele pentru femei variaz de la cheongsamuri, qipaosuri i bluze mandarin pn la jachete i pantaloni. Pentru brbai bluzele cu gulere n stil mandarin, bluzele cu dragoni brodai pe ele, costumele kung fu i hainele tipice chinezeti sunt cteva dintre cele mai apreciate costume pentru Anul Nou. Costumele comprim adevrata esen a mottoului etern : o grdin plin de frumuseea primverii nu poate s nu fie admirat.

g) Anul pentru turism i schimburi Hong Kong

Hong Kong-ul i Japonia au declarat 2009 "Anul turismului i schimburilor Hong Kong - Japonia". Potrivit unui comunicat de pres dat publicitii de reprezentanii companiilor de turism din Hong Kong, datorit rezultatelor bune ale tuturor activitilor organizate n cadrul acestui eveniment de durat, "Anul turismului" va avea nu 12 luni ci 15. n cele trei luni cu care se va prelungi, reprezentanii companiilor de turism din Hong Kong i Japonia ateapt venituri importante din promovarea turismului i schimburilor culturale ntre cele dou pri.h) Hong Kong - Unul dintre zece destinaii turistice pe plan mondial

Revista american "Global Traveler" a ales, recent, primele zece destinaii turistice pe plan mondial n anul 2010. Pe primele trei locuri se afl India, Malaezia i Italia. Hong Kong, regiunea administrativ special a Chinei, se afl pe locul 8 n clasamentul "Global Traveler".

Condiiile de cazare din Hong Kong sunt considerate cele mai bune din ntreaga Asia. ntre primele zece hoteluri asiatice jumtate se situeaz n Hong Kong. Privind dotrile existente, aeroporturile din rile asiatice au primit aprecieri mai bune dect aeroporturile din restul lumii.

3.2. Premii i realizri

Hong Kong i Hong Kong Consiliul de Turism (HKTB) primete n mod regulat premii i distincii din partea mass-media internaional i industria de turism. Mai jos este o selecie a celor mai recente premii.

Iunie 2011: HKTB Departamentul de Servicii a ctigat urmtoarele premii n cadrul prezentrii ceremoniei de atribuire de excelen Customer Relationship (CRE) Awards, organizat de Consoriul Asia Pacific Customer Service:

Bakky Cheng, Asistent Manager de Servicii a primit premiul "Managerul anului 2010"

Emily Wong, a primit premiul pentru profesionalism n cadrul anului 2010.

Mai 2011: HKTB primit o serie de premii n cele 21 de premii Astrid:

"2010 festivalul Hong Kong", film, Marele Premiu la categoria "Video"

Marele Premiu la categoria "Site-uri"

"Festivalul Hong Kong 2010", premiul Bronze la "Site-uri: Site-ul campaniei"

"Festivalul Hong Kong 2010" serii de jocuri pentru iPhone, premiul Bronze la "Special Projects: iPhone Application", Premiul onoare n "Brouri: Cltorii / Turism" categoria

Premiul de onoare n "Campanii: Targeted Marketing"

Hong Kong clasat de ctre utilizatori la nivel mondial n Top 10 Destinatii Cele mai bune la nivel mondial i n Asia n Traveler TripAdvisor

Februarie 2011: Revista Forbes a selectat Anul Nou Chinezesc n Hong Kong ca unul dintre evenimentele cele mai bune ale anului. Revista spune c Parada Internaionala a Noului An Chinezesc, simfonia de Lumini, pieele de flori i focurile de artificii fac festivitile de Anul Nou Chinezesc n Hong Kong cele mai impresionante din ntreaga lume. Noiembrie 2010: Hong Kong este numit n "Topul 10 locuri pentru a petrece Crciunul dumneavoastr" de CNN.com. Ambiana Hong Kong-ului de iarn, de Crciun, lumina de-a lungul ambelor pri ale Victoriei Harbour i magazinele care se deschid chiar i n timpul srbtorilor de Crciun fac din Hong Kong un ora unic.Septembrie 2010 Hong Kong a fost votat la "Best Islands" categoria Travel Awards Readers 2010, organizat de revista de turism Conde Nast Traveler.

Timp de doi ani consecutivi, Hong Kong a fost numit "Cel mai bun ora de afaceri din lume" n sondajul cititorilor anual organizat de Business Traveller Asia Pacific - o revista de cltorie pentru cltorii de afaceri. Hong Kong este, de asemenea votat ca "oraul business n nord-estul Asiei", pentru a treia oar n acelai sondaj.

Intr-un sondaj condus de revista de turism online Inteligent Travel Asia, Hong Kong a fost votat "cel mai bun ora pentru afaceri n Asia", pentru al doilea an consecutiv.

Iulie 2010 "Experiena Hong Kong", campanie organizat de HKTB n celebrarea a 60-a aniversare a fondrii Republicii Populare Chineze, premiu de argint.

n raportul anual 2008/09 a primit Premiul de Onoare, n cadrul Premiilor ARC International, un concurs annual de excelen.Capitolul 4. Cercetare documetar privind imaginea destinaiei Hong Kong pe blogurile de cltorie4.1. Introducere

Creterea recent, fr precedent a vizitatorilor strini in China a avut un impact enorm asupra destinaiei in intreaga lume. Numrul viyitatorilor in China a adus incasri in domeniul turismului de 16.6 milioane de in 2010, apoi de 22.5 milioane in 2011( Biroul Chinez de Statistic, 2012). Aceasta reprezint o medie remarcabil, cu un ritm anual de cretere de aproximativ 20% in ultimii 10 ani. Heung si Zhang (2002) au descries dezvoltarea pieei de turism in China ca fiind o serie de patru valuri de extindere.

Primul val a fost unda de cretere de pe piaa intern a turismlui, al doilea a inceput in anul 1983 odat cu numrul persoanelor care cltoreau in Hong Kong, al treilea fiind accentuat de inceperea cltoriilor in interiorul continentului Asiatic in 1990, iar ultimul val fiind reprezentat de includerea destinaiei in intreaga lume.

Ca un pilon major al economiei din Hong Kong, industria turismului, a fcut si continu sa fac contribuii majore la dezvoltarea Hong Kong-ului. Conform Biroului de Turism din Hong Kong (HKTB, 2011) numrul vizitatorilor a ajuns in 2011 la 28 de milioane, cu o cretere de 8.1% fa de anul precedent. In termini de beneficii economice, cheltuielile totale au fost in 2011 de 119.43 miliarde HK$ ( US$1= HK$7.8). Hong Kong a fost in competiie cu alte destinaii de cltorie din apropiere cum ar fi Singapore, Taiwan sau Thailanda. Prin urmare msura in care vizitatorii percep intr-un mod pozitiv Hong Kong-ul este esenial pentru durabilitatea competitivitii sale. In plus percepia vizitatorilor pentru unul din cei mai mari poteniali de pia China- joac un rol crucial.

Hunag si Hsu (2005) au sugerat c principala motivaie pentru vizitatori sunt cumprturile i cultura i stilurile de via diferite. Prin urmare este important s inelegem modul in care vizitatorii strini percep Hong Kong-ul ca o destinaie de cltorie. Blogurile de cltorie sunt site-uri web care conin comentarii de cltorie, de multe ori completate de grafice si video, sunt o surs mare de opinii i pot oferi valoroase informaii cu privire la problema de cercetat. ( Pan MacLaurin, &Crotts, 2007).

4.2. Metodologia studiului Inainte pentru studierea imaginii unei destinaii s-au folosit in permanen metodele catitative. Timmermans, Van der Heijden i Westerveld (1982) au criticat aceste studii ca fiind destul de nesigure deoarece respondenii sunt rugai sa evalueze subiectiv un set de atribute cu privire la imaginea destinaiei. Aceste atribute pot fi lipsite de importan pentru ei, sau atribute importante ar putea lipsi din grila de cuantificare.

In ciuda popularitii chestionarelor, validitatea folosirii acestora pentru a msura imaginea unei destinaii a fost mult timp un motiv de ingrijorare (Veal, 1977). Unii cercettori au sugerat c respondeii sondajului pot exagera cu privire la nivelul de participare i pot da rspunsuri exagerate pentru a fi utili si prietenoi cu intervievatorul ( Chase& Godbey, 1983; Chase& Harada, 1984).

4.3. Culegerea datelor

Acest studiu folosete analiza de coninut, o tehnic de cercetare, in care un set de proceduri este folosit pentru a clasifica i codifica mesajele care s permit trasarea unor concluzii valide. Acesta permite analiza unor date relative nestructurate, in ceea ce privete semnificaia lor, calitile simbolice si coninutul lor expresiv (Krippendorf, 1980).

Comparativ cu metodologiile utilizate in alte studii bazate pe investigarea nivelului de satisfacie cu privire la activitile turitilor cum ar fi cumprturi sau acomodare, analiza de coninut a blogurilor de cltorie permite investigarea imaginii destinaiei perceput intr-un mod mai holistic. O vedere de ansamblu si complet a unei destinaii turistice spre deosebire de imaginea unui anumit sector , este necesar pentru marketerii in turism , deoarece o destinaie ofer in plus diverse produse i servicii.

Datele pentru acest studiu au fost culese de pe blogurile de cltorie din februarie 2012 pn in 1 iunie 2012. Pentru a genera datele pentru eantion au fost efectuate cutri on-line pe Google (www.Google.com) . Motivul principal pentru alegerea Google-ului ca motor de cutare este popularitatea sa la nivel mondial. De asemenea, Google este in general considerat ca fiind unul dintre cele mai de incredere motoare de cutare (Cheung, 2007). Am folosit sistemul de PageRank, genernd pagini Web bazate pe popularitatea lor, i pe unicitatea demografic a paginilor Web. Pentru cutarea blogurilor au fost folosite cuvintele cheie travel blog, genernd un total de 3.540.000 de site-uri Web. Acestea au fost analizate din partea de sus a paginii. Dup intrarea in fiecare site Web, fie am fcut direct click pe cuvntul Hong Kong fie am cutat in cadrul paginii. Intrrile pe blog care au discutat in mod special despre Hong Kong au fost salvate, restul fiind terse din list. Un total de 120 de bloguri cu i despre Hong Kong au fost colectate din diferite Web site-uri. Acest numr reprezint toate intrrile valide care au fost postate din iunie 2011 pn in iunie 2012, reprezentnd cele mai devreme si cele mai trzii zile de publicare. Intrrile de blog valabile i titlurile acestora au fost salvate intr-un fiier pentru analiza ulterioar. Fiecrui blog i-am atribuit cte un numr pentru a-l identifica mai uor.

4.4. Analiza datelor

Textul integral al fiecrui blog colectat a fost analizat cu ajutorul coninutului de analiz. Am folosit un sistem de codificare i de clasificare bazat pe statisticile furnizate de Biroul de Turism din Hong Kong, referitoare la cheltuielile de turism (HKTB, 2011). In sistemul oficial, categoriile au fost cumprturi, facturi de hotel, mese in afara hotelurilor, divertisment, excursii i altele, ins in studiul meu aceast structur a fost puin modificat pentru a evidenia mai bine lucrurile care intradevr il interseaz pe turist i anume: cumpraturi, hoteluri, mese in afara hotelurilor (restaurante), atracii i transport. Fiecare categorie include i una sau mai multe subcategorii prezentate in Tabel nr. 2

Odat ce textul a fost selectat, a fost tradus in romn i clasificat cu criterii adecvate de evaluare (bazate pe ceea ce fac referire adjectivele personale). Comentariile traduse au fost in cele din urm imprite in comentarii pozitive i comentarii negative. O abordare similar a analizei de coninut a site-urilor Web utiliznd frecvena de numrare a fost utilizat in studii anterioare cu privire la ageniile de turism turceti (Roney& zturan, 2006 ), utiliznd site-urile de turism din Taiwan (Davidson & Yu, 2005) i site-urile ageniilor aeriene (Law & Leung, 2000).

Pentru acuratee am verificatde dou ori traduceriile comentariilor i alocarea lor la categorii i subcategorii. Frecvena de numrare a fost apoi efectuat pentru a determina distribuia perecpiilor turitilor strini despre Hong Kong.

Tabelul 2. Codificare i criterii de evaluare

CategoriaSubcategoriaCriteriul de evaluare

Mese in afara hotelurilor

Tipuri de mncare

(ex. asiatic, european, deserturi, etc.)Pre

Produs

Ambiana

Altele

TransportTipul de transport existent

( ex. autobuz, microbuz, taxi, metrou, etc.)Comoditate

Tarife

Uurinta de utilizare

Altele

HoteluriClasificarea in funcie de numrul de stele

(ex. hoteluri de 5 *, 4* i 3*)Camere

Servicii

Ambian

Altele

CumprturiTipurile de bunuri ( ex. audio, video, imbrcminte, cosmetice, etc)Pre

Produs

Servicii

Altele

Atracii turisticeTipurie de atracii

(ex. Green, Harbor, etc)Pozitive

Negative

4.5. Structura cercetrii

Rezultatele acestui studio, adic examinarea imaginii destinaiei turistice din Hong Kong, reiesit din blogurile de cltorie ale turitilor strini, sunt clasificate astfel:

a) Profilul blogurilor

b) Atraciic) Hotelurid) Transporte) Cumpraturi

f) Mese in afara hotelurilor.4.5.1. Profilul blogurilorCele mai multe bloguri cuprind inregistrri cu descrierea unei excursii de o zi a unui blogger. Unii bloggeri au produs mai multe inregistrri pentru o cltorie, pe cnd alii au detaliat in fiecare zi experienele din fiecare intare. Unele inregistrri conin de asemenea si fotografii. Totodat au fost adugate tag-uri pentru unele descrieri, pentru a uura cutarea unor anumite tipuri de cuvinte (atracii, hoteluri, magazine etc). Un profil de blog-uri vizitate este prezentat in Tabelul 3.Tabelul 3. Profilul blogurilor analizate

Pagina webURL

travelblogsuccess.comhttp://travelblogsuccess.com/

www.travelblog.comhttp://www.travelblog.com/

www.womentravelblog.comhttp://www.womentravelblog.com/

www.Gootrip.comhttp://space.gootrip.com/

www.tripgarden.comhttp://tripgarden.com/

Hong Kong-ul reprezint o multitudine de forme de relief adunate la un loc. Dealuri, muni, plaje, personaliti, restaurante, hoteluri, magazinei mult agitaie ar fi cuvntul potrivit pentru a descrie Hong Kong-ul. Odat ce ai ajuns aici rmi fr rsuflare, att datorit aerului greoi pe care il respiri, ct i datorit multitudinii de atracii si obiective pe care le are. Frumuseea natural, parcurile naturale virgine i peisajul spectaculos slbatic i muntos, transformat radical in cldiri aprute practic din pmnt, un peisaj urban care ii taie rsuflarea.

4.5.2. Atracii turistice

Astfel cum este prezentat in Tabelul 4, atraciile turistice din Kong Kong au primit un numr total de 443 de comentarii, dintre care o ptrime sunt negative (25%). Referitor la subcategoriile activiti nocturne, piee specializate i atracii culturale, acestea nu au fost apreciate pozitiv. Turitii internationali comenteaz intr-un mod negativ dimensiunea obiectivului nocturn Lang Kwai Fong, situat in zona central, ca fiind nesemnificativ raportat la alte obiective interanionale similare, iar vestita Ladies Market oferind produse de slab calitate a dezamgit muli bloggeri. Dintre atraciile culturale, Giant Budha i Wong Tai Sin Temple nu au reprezentat un interes deosebit..

Tabelul 4. Codificarea i numrul comentariilor referitoare la atracii turistice

CategoriiNr. comentarii pozitiveNr. comentarii negativeNr. total comentariiComentarii negative(%)Comentarii pozitive(%)

GREEN

Parcul Hong Kong120120100

Sai Kung3030100

Repulse Bay144182278

Subtotal294331288

HARBOR

Victoria Harbor190190100

Subtotal190190100

Motenire si cultur

Traseul motenirii Lung Yeuk Tau6060100

Giganticul Buddha4485050

Calea Widsom1010100

Templul Sik Sik Yuen Wong46106040

Cldirea Consiliul Legislativ3030100

Subtotal1810283663

Splendoarea modern

Centrul de afaceri i grdina Bauhinia102121783

Cldirea Bncii Chinei1010100

Subtotal112131585

Total7716938317

Obiectivele de atracie natural, cum ar fi Victoria Harbor, Hong Kong Park, ct i insulele apropiate au fost apreciate pozitiv. Victoria Harbor a primit in exclusivitate comenatarii pozitive. Repulse Bay, Hong Kong Park i Sai Kung au fost clasificate drept atractii green, genernd doar 12% comentarii negative, iar insulele indeprtate au primit 17% aprecieri negative. Aceste obiective au fost percepute ca medii naturale foarte relaxante i primitoare. Cu toate acestea, se menionez deosebit de negative lunga coad de ateptare pentru vizitatarea obiectivului Ngong Ping 360. In domeniul parcurilor, tema a fost apreciata pozitiv. Ocean park a primit puin peste comentariile pozitive comparativ cu Hong Kong Disneyland. Ocean Park a fost criticat pentru cozile enorme de ateptare iar Disneyland pentru preurile exorbitante. Comentariile referitoare la Avenue of Stars sunt exclusiv pozitive. Obiectivul Peak a inregistrat aproape jumtate de comentarii negative (44%), bazate pe aglomeraiile de vizitatori ct i de condiiile climaterice incontrolabile care afecteaz deseori perspectiva peisajului.

Continuare Tabel 4 CategoriiNr. comentarii pozitiveNr. comentarii negativeNr. total comentariiComentarii negative

(%)Comentarii pozitive

(%)

Viaa de noapte

Lan Kwai Fong78155347

Subtotal78155347

Insule indeprtate

Ngong Ping 3603586336

Satul Tai o Fishing 2020100

Insula Lamma160160100

Insula Cheung Chao8191189

Subtotal296351783

Piee de cumprturi

Piaa Stanley73103070

Piaa femeilor66125050

Subtotal139224159

Parcuri cu tematic

Hong Kong Disneyland5424783169

Parcul oceanic107301372278

Subtotal161542152575

Alte atracii

Bulevardul stelelor(vedetelor)7070100

Simfonia luminilor6171486

Privelite de noapte132151387

Vrful Victoria1915344456

Subtotal4518632971

Total2559535073 27

Oferta de cazare este mai mult dect generoas, att pe insul ct i n Kowloon. Se pune mai mult problema de panoram. Este bine de tiut c dac ntr-un anumit hotel ai beneficiat de o vedere excelent ctre golf, data viitoare e posibil s ai ghinion, datorit noii cldiri construite n faa sa. Distractiv este urmrirea etajelor n lift. Superstiia extrem a chinezilor se traduce prin lipsa oricrui etaj care conine cifra 4, deci dac ai fost cazai, s zicem la etajul 35, refacei calculul, pentru c n realitate suntei ceva mai jos. Datorit problemelor legate de spaiu nu vei beneficia totdeauna de o camer mare, dar n mod sigur va fi dotat cu tot confortul.4.5.3. Hotelurile

Pn la sfritul lunii iunie 2011, Hong Kong a avut 184 hoteluri, cu 61 828 camere. Numrul camerelor a crescut cu 1 724 camere sau 2,9 la sut dect n iunie 2010, n timp ce gradul mediu de ocupare a observat o cretere de 4 puncte procentuale la 88 la sut comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. n medie, durata de edere de vizitatori peste noapte n anul 2010 a fost de 3,6 nopi. Pentru a spori competitivitatea din industria hotelier, pentru a atrage vizitatori i pentru a prelungi ederea lor la hotel Guvernul a ntreprins o serie de iniiative pentru a promovarea dezvoltarea unui hotel, pentru a satisface nevoile diversificate ale vizitatorilor. Exist, de asemenea, iniiative pentru a permite conversia unor vechi cldiri industriale i a anumitor cldiri de patrimoniu n hoteluri.Hotelurile de cinci stele au fost negativ comentate de ctre mai mult de jumatate dintre bloggerii investigai, mai ales datorit preurilor foarte mari, exorbitante chiar, ct i datorit decorului interior care in majoritatea cazurilor las mult de dorit fiind mult sub limita ateptrilor. Referitor la hotelurile de patru stele, mai mult de o cincime din comentarii (21%) sunt negative, lund in calcul mai ales design-ul i dimensiunea camerelor. Hotelurile de trei stele au fost pozitiv apreciate, pe baza preului convenabil, a serviciilor de bun calitate, cu observaia c i in cazul celorlalte doua categorii, dimensiunea camerelor este deosebit de mic.

Hotelurile de 5 stele au primit un numr de 18 comentarii negative din totalul de 36, in primul rnd datorit spaiilor mici rezervate camerelor ct i a altor aspect cum ar fi raportarea pre/calitate. Preurile hotelurilor de 5 stele pot varia de la 120 pe noapte pn la 2500-3000 pe noapte. (www.hrs.com, www.booking.com).Cele mai bune comentarii au fost representative pentru hotelurile de 3 stele. Se pare c raportul pre/calitate in acest caz este destul de satisfctor comparative cu restul hotelurilor.

Tabelul 5. Codificarea i numrul comentariilor referitoare la hoteluriCategoriiNr. comentariilor pozitiveNr. comentariilor negativeNr. total de comentariiComentarii negative(%)Comentarii pozitive(%)

Hoteluri 5*

Camere411157327

Ambian6171489

Servicii3030100

Altele56115545

Subtotal1818365050

Hoteluri 4*

Camere115163169

Ambian4152080

Servicii2020100

Altele6060100

Subtotal236292179

Hoteluri 3*

Camere73103070

Ambian5050100

Servicii5161783

Altele6171486

Subtotal235281882

Total6429933169

Dac vrei s te deplasezi in Hong Kong ia calea cea mai uoar i anume mersul pe jos. Poate fi foarte obositor, ins varianta cea mai obositoare este mersul cu trasnportul in comun. Pentru o cltorie cu autobuzul, microbuzul sau metroul trebuie sa te inarmezi cu mult rbdareagitaie, aer greoi i foarte muli chinezi ce se zbat s lupte cu viaa in aceast metropol impresionant.4.5.4.Transport

Dintre cele 158 de comentarii ale turitilor strini referitoare la transportul public, trei din patru comentarii au fost pozitive, respectiv 73%, precum este prezentat in Tabelul 6. Majoritatea subcategoriilor cum ar fi feriboturi, autobuze, microbuze i transportul pe calea ferat (MTR = transportul masiv de cltori pe calea ferat ct i subacvatic) au fost apreciate pozitiv, cu precdere transportul cu feribotul intruct este foarte convenabil raportat la pret. Poziia a doua o ocup autobuzele si microbuzele, convenabile ca pre,cu o ambian interioar placut. MTR se plaseaz, potrivit opiniei turitilor internaionali, pe poziia a treia, clasificat ca fiind convenabil, rapid, curat i respectnd programul afiat in staiile de ateptare.

Tabelul 6. Codificarea i numrul comentariilor referitoare la transport

CategoriiNr. comentariilor pozitiveNr. comentariilor negativeNr. total de comentariiComentarii negative(%)Comentarii pozitive(%)

Autobuze i microbuze

Comoditate4152080

Tarife5272971

Uurina utilizare7070100

Altele6171486

Subtotal224261585

Feribot

Comoditate2020100

Tarife5050100

Uurina utilizare4152080

Altele1010100

Subtotal12113892

Metrou

Comoditate273301090

Tarife1347525

Uurina utilizare246302080

Altele6282575

Subtotal5814721981

Trenul Peak

Comoditate1010100

Tarife1010100

Uurina utilizare371070

Altele2020100

Subtotal 77145050

Total9926125 21 79

Continuare Tabel nr. 6CategoriiNr. comentariilor pozitiveNr. comentariilor negativeNr. total de comentariiComentarii negative(%)Comentarii pozitive(%)

Taxi

Tarife29118218

Uurina utilizare3031000

Altele1125050

Subtotal610166337

Tren

Comoditate0221000

Tarife7070100

Uurina utilizare3475743

Altele1010100

Subtotal116173565

Total1716334852

De asemenea a fost comentat intr-un mod negativ design-ul tradiional al compartimentelor, in mai mult de 35% dintre comentarii. Surprinztor, tramvaiul pentru vizitarea obiectivului turistic Peak, aa numitul Peak Tram a fost negativ comentat mai ales c urmare a cozilor de ateptarea foarte lungi.

Din totalul de 33 de comentarii referitoare la taxiuri i trenuri majoritatea s-au referit la trenuri, probabil datorit preului uor ridicat al taxiului. Fiind un ora mare cu zeci de strzi principale i artere pentru turiti este greu de cuantificat preul unei cltorii. Totodat cei care au cltorit cu taxiul au fcut comentarii negative la adresa acestora, mai ales la preurile ridicate pe care le au. Un factor determinant in exprimarea in exprimarea comentariilor negative este i felul haotic i rapid cu care conduc taximetritii.

Transportul cu trenul a fost apreciat drept convenabil ca pre dar viteza i traseele au fost negativ clasificate.Ra prjit, orez, tiei, cu carne sau cu legume, supe, pacheele de primvar, frigrui sau fructe de mare, se gsesc de toate, pentru toate gusturile. n Hong Kong mncarea este foarte bun, trebuie doar s tii unde o gseti. Pieele de noapte, n special cea de pe Temple Street, se transform sear de sear n adevrate restaurante n aer liber unde mncarea e foarte bun, ieftin i dei condiiile de igien nu sunt cele mai grozave, nu am pit absolut nimic.4.5.4. Servirea mesei in afara hoteluluiRar gseti ntr-un singur loc atta culoare, gust i parfum ct are Hong Kong-ul, locul n care buctriile lumii s-au unit fr a se confunda ntre ele. Aici se ntlnesc culturile i buctriile Occidentului i Orientului de sute de ani, de cnd Marco Polo a pus pentru prima dat piciorul pe pmntul din Hong Kong.

Cltorul gsete n Hong Kong toate buctriile generoasei Chinei, cu precdere cea cantonez. Dar acesta e doar nceputul. Pentru c toate buctriile Asiei, dar i ale Europei, s-au nghesuit n oraul stat ce pare fcut doar pentru aparatur electronic i mncare.Hong Kong-ul e un uria stup n care zi i noapte milioane de albine zumzie, aduc, duc i consum hran ntr-un exces de neon i cnit mecanic (semnalizarea acustic, pentru nevztori, a semafoarelor). Crucioare, tarabe, food-court-uri, terase. i oameni, muli oameni care se mic necontenit ntre ele. E clar, Hong Kong-ul e raiul mnctorilor pentru c nu exist loc n care s nu gseti de mncare la preuri mai mult dect rezonabile, iar servirea e ct se poate de rapid, pentru c buctria Asiei e prin definiie rapid, fr s fie un clasic fast-food.Locuitorii din Hong Kong i impun ritmul alert i la mncare. Mnnc repede, cteodat n picioare, de 5 ori pe zi mic dejun, prnz, gustarea de dup amiaz (pe modelul ceaiului de la ora 5, moterire a ocupaiei britanice), cina i gustarea de noapte .

Tabelul 7 prezint numarul de comentarii pozitive i negative referitor la categoria servirea mesei in afara hotelului clasificate potrivit subcategoriilor corespunztor codificate. Din totalul de comentarii gsite, au fost analizate 273, din care 203 sunt pozitive, iar restul de 70 negative. Astfel, trei din patru comentarii, respectiv 73,7% au comentat drept pozitiv luarea mesei in afara hotelului.

Tabelul 7. Codificarea i numrul comentariilor referitoare la servirea mesei in afara hotelurilorCategoriiComentarii pozitiveComentarii negativeTotal comentariiCom. neg. (%)Com. poz. (%)

Mncare asiatic

Chinezeasc

Pre3128594753

Produs8613991387

Ambian6393367

Altele5050

Japonez

Pre3365050

Produs3030100

Ambian1347525

Coreean

Pre1010100

Produs1010100

Altele1010100

Indian

Produs1010100

Indonezian

Produs1125050

Malaezian

Produs2020100

Thailandez

Pre2020100

Produs2020100

Ambian0111000

Subtotal146521982674

Baruri si pub-uri

Pre1125050

Produs1010100

Subtotal2133367

Deserturi

Pre5272971

Produs27229793

Ambian3254060

Altele3142575

Subtotal387451684

Mncare european

Pre66125050

Produs84123367

Ambian1010100

Altele2020100

Subtotal1710273763

Total203702732674

Aceste comentarii acoper un spectru larg de opinii, de la descrierea detaliat a unui anumite tip de buctrii, de exemplu cea asiatic, pn la prezentarea general a acestora. Calitatea diferitelor tipuri de mncare i meniuri a fost apreciat de catre bloggeri drept bun. Referitor la categoriile majore, deserturile par a fi deosebit de apreciate de ctre turitii internaionali. Comentariile pozitive numesc delicioasele deserturi din Hong Kong drept obligatoriu a fi consumate, spre deosebire de cele negative care adreseaz preuri exorbitante.

Referior la atmosfera din restaurant se pot meniona comentarii nesatisfctoare, majoritatea menionnd primirea/servirea oaspeilor, cozile de ateptare foarte lungi ct i numrul redus de locuri.

Goana dup cumprturi in Hong Kong este o adevrat experienMagazine, buticuri, tarabe, piee i vnztori ambulani au grija ca tu s nu pleci cu mna goal din Hong Kong. De la magazine scumpe i excentrice pn la piee cu ieftinituri ii acapareaz atenia in acest univers. Nu degeaba Hong Kong este unde din cele 10 destinaii de cumprturi din lume.4.5.5. Cumprturi

Hong Kong este probabil cel mai bun loc de cumprturi din lume, cu preuri rezonabile, produse diversificate i cu cele mai bune servicii. In Hong Kong shopping-ul nu este numai actul de a cumpra lucururi personale, ci este o form de recreere sau chiar un stil de via. Vizitatorii se pot bucura zilnic de de cumprturi i pot admira i experimenta fluxul de mod. Ca un port liber, cele mai multe bunuri din toat lumea sunt scutite de taxe vamale, cu excepia vinurilor si a igrilor, dar care sunt vndute totui la preuri relative scazute. In plus in fiecare an exist o mulime de promoii i reduceri de sezon, care comparativ cu Romnia sunt foarte consistente.

In general vorbind, primele trei categorii cumprate sunt hainele, cosmeticele i aparatura electronic (Huang, 2008). Magazinele din Hong Kong ofer att bunuri ct i ambian plcut la cumprturi deoarece combin cumpraturile i recreerea impreun.

Majoritatea centrelor comerciale au faciliti, cum ar fi restaurante, librrii i cinematografe, altele mai mari incluznd i spaii dedicate inotatului sau patinajului. In plus unele librrii au chiar cafenele pentru a permite clienilor s aleag carile favorabile intr-o atmosfer placut, de recreere.

Rezultatele analizate evideniaz o mare diversitate a experienei de shopping in Hong Kong. Tabelul 8 prezint cele 248 comentarii clasificate in 7 subcategorii. Dintre acestea, cel mai inalt procent de comenatrii pozitive au inregistrat categoriile mobil, decoraii interioare, produse de uz casnic, i produsele optice. Primele categorii sunt apreciate ca fiind foarte ieftine, iar ultima chiar mai ieftin ca i in China. Referitor la pre, produsele alimentare au fost clasificate de trei din patru bloggeri ca fiind foarte scumpe. Produsele alimentare sunt urmate de ctre produsele de consum general i in final de echipamentele de telecomunicaii. Dintre bunurile de larg consum menionate se pot enumera produsele cosmetice, geni, pantofi i in general produsele din piele. Procentul comentariilor negative referitor la produsele audio, video, foto, cosmetice i ingrijirea tenului si a echipamentelor de telecomunicaii este foarte inalt, menionnd mai ales lipsa serviciilor de garanie pentru aparatura audio/video. Originalitatea preparatelor cosmetice las mult de dorit alturi de calitatea echipamentelor de telecomunicaii. Calitatea serviciilor de vnzare este bun, perceput astfel datorit entuziasmului personalului din magazine.

Tabelul 8. Codificarea i numrul comentariilor referitoare la cumprturi

CategoriiNr. comentariilor pozitiveNr. comentarii negativeNr. total comentariiComentarii negative(%)Comentarii pozitive(%)

Aparatur audio,video, foto etc.

Pre6393369

Produs2577129

Altele0441000

Subtotal812206040

Haine i accesorii

Pre2711382971

Produs114152773

Servicii3030100

Altele8191189

Subtotal4916652575

Cosmetice i produse de ingrijire

Pre29231694

Produs1111225050

Servicii37107030

Altele410147129

Subtotal4730773961

Total104581623664

Continuare Tabel nr. 8

CategoriiNr. comentariilor pozitiveNr. comentarii negativeNr. total comentariiComentarii negative

(%)Comentarii pozitive

(%)

Mncare/alimente

Pre513187228

Produs9090100

Servicii1010100

Altele1010100

Subtotal1613294555

Mobil, decoraiuni interioare

Pre3030100

Produs3030100

Subtotal6060100

Pielrie(geni, pantofi, etc.)

Pre103132377

Produs4040100

Subtotal143171882

Bijuterii i ceasuri

Pre124162575

Produs84123367

Servicii1347525

Altele2020100

Subtotal2311343268

Total5924863169

Din totalul de 29 de comentarii referitoare la mncare i alimente ce se gsesc in Hong Kong doar 13 au primit comentarii negative i acelea legate strict de pre. In urma comentariilor am descoperit c printre cele mai scumpe produse care se achiziioneaz din magazine sunt semipreparatele i produsele de patiserie.

Buturile sunt scumpe de asemenea, inclusiv apa, care este imbuteliat i importat din Elveia sau din alte regiuni din Europa.Bijuteriile, hainele i gadget-urile electronice sunt de asemenea foarte ieftine ins calitatea este discutabil deoarece unele nu sunt realizate din materiale foarte bune. In general, inclmintea, hainele i produsele cosmetice sunt unele din avantajele care fac Hong Kong-ul o destinaie de cumprturi. Totodat Hong Kong-ul ofer haine i accesorii realizate de designer i branduri de top din intreaga lume.

Genile i articolele de pielrie sunt renumite in Hong Kong i se gsesc att in magazinele exclusiviste ct i in pieele de pe strzile aglomerate. Bineineles c in urma analizei comentariilor de pe blog, comentariile negative referitoare la preul acestora a fost de departe pentru produsele si articolele fabricate in China, raportate la valoarea pre/calitate. Oamenii tind s nu aib incredere s achiziioneze astfel de produse datorit preurilor mici i a calitii acestora.

C oncluzii i cercetri viitoareAcest studiu a fcut o incercare de a inelege blogurile de cltorie ca o manifestare a experienelor individuale de cltorie in Hong Kong, i pentru a afla punctele forte i punctele slabe ale turismului din Hong Kong din perspective turitilor strini. Rezultatele empirice au artat ca jurnalele de cltorie reflect diferite aspect ale experienelor de cltorie pentru o destinaie, pna la impresii legate de vizitarea atraciilor i odihna la hoteluri.

Cele mai multe dintre evaluri au fost subiective. De exemplu, designul tradiional al trenului Peak a fost considerat de unii bloggeri ca fiind invechit, dar cu toate acestea distinctiv.

Comentariile si numrul de click-uri pe intrri (site-uri) indic natura interactiv a blogului, i importana rspndirii informaiilor de cltorie prin intermediului mediului electronic.

Hong Kong tinde s fie o destinaie proeminent si cosmopolitan din Asia, destinaie cu un amestec unic de patrimoniu i cultur estic si vestic, avnd avantaje maxime pentru locaia strategic in centrul Asiei. Alte strategii de a face lider oraul sunt centrele maiestuoase de afaceri si serviciile de inalt calitate, insoite de evenimentele unice care au loc in Hong Kong.

Imaginea astfel proiectat acioneaz ca un factor hotrtor in procesul de luare deciziilor de destinaie (Govers & Go, 2004). Rezultatele acestei cercetri au artat c bazndu-se perspectiva bloggerilor strini, Hong Kong-ul este perceput ca o destinaie internaional, cu o gam larg de atracii i preparate culinare. Ei au totui observaii cu privirela prosperitatea Hong Kong-ului, evenimentele special fiind rareori menionate de bloggeri, scopul principal al vizitrii fiind descoperirea atraciilorn i cunoaterea culturii cutotul diferit.

Potenialul bloggurilor de cltorie ar trebui aduse in atenia cercettorilor de marketing deoarece poate oferi informaii urile i interesante.

Pan et. al (2007) propune un mecanism automat i proceduri de monitorizare al jurnalelor de cltorie folosind aa numitul program RSS (Really Simple Syndication). Comentariile de pe bloguri ar putea fi descrcate, analizate i aggregate pentru a furniza preri i informaii folositoare marketerilor in analiza imaginii unei destinaii.

Politicienii i statul in general ar putea lua in considerare acesta ca o modalitate eficient de a aduna comentarii sincere i de a evalua i imbunti performana turismului in Hong Kong.

Rezultatele acestei cercetri au artat in mod clar c imaginea destinaiei Hong Kong este perceput intr-un mod pozitiv, percepii nefavorabile avnd referitoare la hotelurile de 5 stele, la produsele cosmetice i de ingrijire personal ct i la experienele de la unele obiective.

Avnd in vedere popularitatea in curs de dezvoltare a blogurilor de cltorie i a informaiilor furnizate de mediul on-line, acest studiu ar putea fi util Regiunii Special Administrative a Hong Kong-ului, adic Biroului de Turim din Hong Kong , ct i practicanilor in turism in formularea strategiilor i imbuntirea deciziilor pentru meninerea i chiar sporirea competitivitii destinaiei.

Acest studiu reprezint un efort iniial de a efectua o analiz de coninut a unor bloguri pentru a inelege imaginea destinaiei perceput de turiti strini.

Limitele metodologice includ urmtoarele: in primul rnd pentru acest studiu am ales ca destinaie Hong Kong-ul, care este unic ca i fiecare destinaie in parte. De aceea ea nu poate fi comparat cu alt destinaie pentru c la rndul ei fiecare are alt algoritm de codare, deci clar este diferit in felul ei. In al doilea rnd utilizarea analizei de coninut necesit codificarea uman a textului (Krippendorf, 1980) care implic operaiuni potenial prtinitoare. Ca urmare eroarea uman poate fi prezent in timpul procesului de codificare. In al treilea rnd nu exist o analiz a tipurilor de turiti care scriu pe bloguri (naionalitate, vrst. ocupaie etc.). Ei doar intr si las diferite comentarii i poze legate de experiena lor de cltorie. Am apelat la blogurile in englez (internaionale) datorit faptului c pe blogurile din Romnia Hong Kong-ul este o destinaie destul de slab intlnit, drept urmare studiul meu nu ar fi fost relevant. In cele din urm a fost analizat doar coninutul manifestat. Studiile viitoare ar putea investiga semnificaiile latent din intrrile de pe bloguri pentru a obine o imagine mai corect si mai complet. In cadrul acestei cercetri s-a constatat c bloggerii au postat ocazional fotografii cu textul principal.

Mackay i Couldwell (2004) au sugerat c imaginile sunt vitale pentru succesul de creie i de comunicare a unei imagini de destinaie. Prin urmare in cercetrile de viitor ar trebui s fie incluse analize ale imaginii unei destinaii luate de pe blogurile de cltorie pentru a obine o inelegere mai cuprinztoare a imaginii.

Referinte bibliografice1. Calantone, R.J., di Benetto, C.A., Hakam, A., & Bojanic, D.C. (1989). Multiple multinational tourism positioning using correspondence analysis. Journal of Travel Research, 28 (2) (Fall), 25-32.

2. Choi, S., Lento, X. Y., & Morrison, A. M. (2006). Destination image representation on the Web: Content analysis of Macau travel related websites. Tourism Management, 28, 118129.

3. Chon, K. S. (1990). The role of destination image in tourism: A review and discussion. The Tourist Review, 2, 29.

4. Chon, K. S. (1992). The role of destination image in tourism: An extension. The Tourist Review, 1, 28.5. Crompton, J. L. (1979). An assessment of Mexico as a vacation destination and the influence of geographical location upon that image. Journal of Travel Research, 17(4), 1823.6. Crompton, J. L., & Duray, N.A. (1985). An investigation of the relative efficacy of four alternative approaches to importance performance analysis. Journal of the Academy of Marketing Science, 13(4) (Fall), 69-80.7. Dichter, E. (1985). What's in an image? Journal of Consumer Marketing, 2(1) (Winter), 75-81.8. Echtner, C. M., & Ritchie, J. R. B. (1991). The meaning and measurement of destination image. Journal of Tourism Studies, 2(2), 212.

9. Gartner, W. C. (1989). Tourism image: Attribute measurement of state tourism products using Multidimensional scaling techniques. Journal of Travel Research, 28(2) (Fall), 16-20.

10. Gartner, W. C., & Hunt, J.D. (1987). An analysis of state image change over a twelve-year period (1971-1983). Journal of Travel Research, 16(2) (Fall), 15-19.11. Goodrich, J. N. (1978). The relationship between preferences for and perceptions of vacation destinations: Application of a choice model. Journal of Travel Research, (Fall), 8-13.

12. Govers, R., & Go, F. M. (2004). Cultural identities constructed, imagined and experienced: A 3-gap tourism destination image formation model. Tourism: An International Interdisciplinary Journal, 52(2), 165182.13. Gunn, C. (1988). Vacationscapes: Designing tourist regions. NewYork: Van Nostrand Reinhold.

14. Haahti, A., & Yavas, U. (1983). Tourists' perception of Finland and selected European countries as travel destinations. European Journal of Marketing, 12(2), 34-42.15. Hampton, R.D., Guy, B.S., & Sinkula, J.M. (1987). Consumer images of financial institutions: A comparative study of banks versus savings and loans. Journal of Professional Services Marketing, 2(Spring), 83 - 100.16. Heung, C. S. (2000). Satisfaction levels of mainland Chinese travelers with Hong Kong hotel services. International Journal of Contemporary Hospitality Management, 12, 308315.17. Herzog, H. (1963). Behavioral science concepts for analyzing the consumer. In P. Bliss (Ed.), Marketing and the Behavioral Sciences. Boston: Allyn & Bacon

18. Huang, S., & Hsu, H. C. (2005). Mainland Chinese residents perceptions and motivations of visiting Hong Kong: Evidence from focus group interviews. Asia Pacific Journal of Tourism Research, 10, 191205.

19. Kotler, P. (1987). Semiotics of person and nation marketing. In J. Umiker-Seboek (Ed.), Marketing and semiotics. Berlin: Mouton de Gruyter20. Krippendorff, K. (1980). Content analysis: An introduction to its methodology. Beverly Hills, CA: Sage.

21. Law, R., & Leung, R. (2000). A study of airlines online reservation services on the Internet. Journal of Travel Research, 39, 202211.

22. Law, T., To, T., & Goh, C. (2008) How do mainland Chinese travelers choose restaurants in Hong Kong? An exploratory study of Individual Visit Scheme travelers and packaged travelers. International Journal of Hospitality Management, 27, 346354.

23. MacInnis, D. J., & Price, L. L. (1987). The role of imagery in information processing review and extension. Journal of Consumer Research, 13, 473491.

24. Mackay, K. J., & Couldwell, C. M. (2004). Using visitor-emplo