Familia Bellelli Degas 1860

CURENTE CULTURALE CURENTE CULTURALE

ÎÎN SECOLUL AL XIX-LEAN SECOLUL AL XIX-LEA

Profesor ANCA PRICINAProfesor ANCA PRICINA

C.N. ,,ELENA CUZA” C.N. ,,ELENA CUZA”

Progresul fProgresul făărrăă precedent al cercet precedent al cercetăării rii şştiintiinţţifice ifice şşi i inovainovaţţiile tehnice din secolul al XIX-lea , iile tehnice din secolul al XIX-lea , promovarea ideilor liberale promovarea ideilor liberale şşi nai naţţionale ionale îîn plan n plan politic, s-au reflectat politic, s-au reflectat îîn mediile culturale prin n mediile culturale prin diversificarea curentelor intelectuale diversificarea curentelor intelectuale şşi artistice, i artistice, ca ca şşi prin accentuarea rolului social al culturii, i prin accentuarea rolului social al culturii, respectiv a interesului public pentru crearespectiv a interesului public pentru creaţţie. ie. AceastAceastăă evolu evoluţţie a fost favorizatie a fost favorizatăă de dezvoltarea de dezvoltarea presei, de crepresei, de creşşterea tirajului publicaterea tirajului publicaţţiilor, a iilor, a interesului general pentru lecturinteresului general pentru lecturăă şşi instruire.i instruire.

ROMANTISMUL ROMANTISMUL Perioada: prima jumPerioada: prima jumăătate a secolului al XIX-leatate a secolului al XIX-leaDomenii predilecte: literaturDomenii predilecte: literaturăă,arte plastice, muzic,arte plastice, muzicăăTrTrăăssăături: - imaginaturi: - imaginaţţie,sensibilitate,subiectivitate;ie,sensibilitate,subiectivitate; - sentimentul naturii;- sentimentul naturii; - evadare - evadare îîn trecut;n trecut; - interes pentru istorie, folclor,pitoresc;- interes pentru istorie, folclor,pitoresc; - eroi excep- eroi excepţţionali,revoltaionali,revoltaţţi.i.ReprezentanReprezentanţţi - literaturi - literaturăă: V.Hugo, W.Goethe, A. de Musset, : V.Hugo, W.Goethe, A. de Musset, G. Byron, M.Lermontov, E.A. Poe, M.Eminescu;G. Byron, M.Lermontov, E.A. Poe, M.Eminescu; picturpicturăă: E.Delacroix;: E.Delacroix; muzicmuzicăă: Fr.Chopin, H.Berlioz,R.Schumann: Fr.Chopin, H.Berlioz,R.Schumann

VICTOR HUGOVICTOR HUGO(1802-1885)(1802-1885)

Ca adolescent , a cCa adolescent , a câşâştigat tigat numeroase premii pentru numeroase premii pentru poemele poemele şşi piesele sale de teatru. i piesele sale de teatru. ÎÎn 1830 , n 1830 , HernaniHernani l-a consacrat l-a consacrat ca unul dintre marii dramaturgi ca unul dintre marii dramaturgi al Romantismului, iar romanul al Romantismului, iar romanul Notre-Dame de ParisNotre-Dame de Paris i-a i-a consolidat reputaconsolidat reputaţţia.ia.ÎÎn 1848 a n 1848 a fost ales fost ales îîn Adunarea n Adunarea ConstituantConstituantăă, dar a fost trimis , dar a fost trimis îîn exil n exil îîn Guernsey, din cauza n Guernsey, din cauza opoziopoziţţiei faiei faţăţă de Napoleon al de Napoleon al III-lea. Acolo III-lea. Acolo şşi-a scris i-a scris capodopera, capodopera, Mizerabilii.Mizerabilii.

JOHANN WOLFGANG GOETHEJOHANN WOLFGANG GOETHE(1749-1832)(1749-1832)

Este considerat figura cea mai Este considerat figura cea mai importantimportantăă a literaturii a literaturii germane. A publicat studii germane. A publicat studii critice critice îîn ziare, a scris piese de n ziare, a scris piese de teatru, romane, poezii, librete, teatru, romane, poezii, librete, eseuri eseuri îîn toate domeniile istoriei n toate domeniile istoriei naturale naturale şşi lucri lucrăări cu subiecte ri cu subiecte de la drept pde la drept pâânnăă la religie. A la religie. A fost ambasador la curtea fost ambasador la curtea ducelui de Weimer, actor ducelui de Weimer, actor şşi i director de teatru.director de teatru.

LucrLucrăări: ri: SuferinSuferinţţele tele tâânnăărului rului Werther, Anii de ucenicie ai lui Werther, Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister, Faust, Egmont, Wilhelm Meister, Faust, Egmont, Ifigenia Ifigenia îîn Taurida.n Taurida.

MIHAI EMINESCUMIHAI EMINESCU(1850-1889)(1850-1889)

Poetul naPoetul naţţional al romional al româânilor nilor îşîşi petrece copili petrece copilăăria la Ipoteria la Ipoteşşti, urmeazti, urmeazăă

gimnaziul la Cerngimnaziul la Cernăăuuţţi unde i unde îşîşi face debutul literar cu poezia i face debutul literar cu poezia La La mormmormâântul lui Aron Pumnulntul lui Aron Pumnul (1866). (1866).κκi continui continuăă studiile la Viena , studiile la Viena , perioadperioadăă îîn care n care îîncepe sncepe săă colaboreze la revista colaboreze la revista Convorbiri literareConvorbiri literare, , unde vor apunde vor apăărea rea Venere Venere şşi Madoni Madonăă, Epigonii, F, Epigonii, Făăt-Frumos dint-Frumos din lacrimlacrimăă.Aici o cunoa.Aici o cunoaşşte pe Veronica Micle, , frumoasa dar zbuciumata te pe Veronica Micle, , frumoasa dar zbuciumata poveste de dragoste dintre cei doi dpoveste de dragoste dintre cei doi dâând nand naşştere capodoperelor :tere capodoperelor :

FFăăt-Frumos din tei, Ct-Frumos din tei, Căălin,Lacul,Dorinlin,Lacul,Dorinţţa.a. ÎÎn 1874 se stabilen 1874 se stabileşşte la Iate la Iaşşi, i, devine directorul Bibliotecii Centrale, este apoi, revizor devine directorul Bibliotecii Centrale, este apoi, revizor şşcolar colar şşi i redactor la redactor la Curierul de IaCurierul de Iaşşi.i. Se Se îîmprietenemprieteneşşte cu Ion Creangte cu Ion Creangăă..

ÎÎn 1877 pleacn 1877 pleacăă la Bucure la Bucureşşti ti şşi timp de i timp de şşapte ani lucreazapte ani lucreazăă la redac la redacţţia ia ziarului ziarului Timpul.Timpul.Acum scrie marile sale creaAcum scrie marile sale creaţţii :ii :Scrisorile,Scrisorile, LuceafLuceafăărulrul..ÎÎn 1883 apare, sub n 1883 apare, sub îîngrijirea lui Titu Maiorescu , singurul ngrijirea lui Titu Maiorescu , singurul volum de poezii publicat volum de poezii publicat îîn timpul vien timpul vieţţii.ii.

Capodopere eminesciene: Capodopere eminesciene: Venere Venere şşi Madoni Madonă, ă, Epigonii, Epigonii, FăFăt-frumos dint-frumos din lacrimlacrimăă,Mortua est, S,Mortua est, Săărmanulrmanul Dionis,ScrisorileDionis,Scrisorile-5 la numar,-5 la numar,LuceLuceaaffăărulrul..

EUGENE DELACROIXEUGENE DELACROIX(1798-1863)(1798-1863)

Cel mai important reprezentant Cel mai important reprezentant alal

curentului romantic curentului romantic îîn picturn picturăă..

S-a inspirat din contemporaneitate,S-a inspirat din contemporaneitate,

istoria Frantei medievale,Revolutia deistoria Frantei medievale,Revolutia de

la 1830 din Franla 1830 din Franţţa,luptele de apa,luptele de apăărare rare

a Greciei a Greciei îîmpotriva Imperiului mpotriva Imperiului

Otoman, literatura marilor clasici Otoman, literatura marilor clasici

(Dante, Shakespeare,Byron).(Dante, Shakespeare,Byron).

LucrLucrăări: ri: Autoportret, Femei Autoportret, Femei îîn Alger, n Alger,

Intrarea cruciaIntrarea cruciaţţilor ilor îîn Constantinopol,n Constantinopol,

Libertatea conducLibertatea conducâând poporul,nd poporul,

MMăăcelul din Chios, Dante celul din Chios, Dante şşi Vergiliu i Vergiliu îînn

InferInfernn

Intrarea cruciaţilor în ConstantinopolIntrarea cruciaţilor în Constantinopol

Libertatea conducând poporulLibertatea conducând poporul

FREDERIC CHOPIN FREDERIC CHOPIN ( 1810-1849)( 1810-1849)

Muzician Muzician şşi compozitor ni compozitor năăscut scut în în Polonia. Polonia. A debutat ca pianist la 8 ani, iar la 15 A debutat ca pianist la 8 ani, iar la 15

anianiîşîşi publici publicăă prima compozi prima compoziţţie. ie. ÎÎn 1831 ,n 1831 ,pleacpleacăă la Paris la Paris îîncercncercâând snd săă--şşi faci facăă o o cariera de pianist concertist, dar stilul cariera de pianist concertist, dar stilul ssăău nu era adecvat su nu era adecvat săălilor mari, lilor mari, preferpreferâând saloanend saloanelele mai mici,intime. mai mici,intime.Numeroasele mazurci,poloneze,studii Numeroasele mazurci,poloneze,studii şşi i valsuri pe care le-a compus valsuri pe care le-a compus îîi reflecti reflectăă originea polonezoriginea polonezăă. . CompoziCompoziţţii notabile: ii notabile: Scherzo Scherzo îîn si bemol,n si bemol, FantasiaFantasia

REALISMULREALISMUL Perioada : dupPerioada : dupăă 1850 1850 Domenii predilecte : literaturDomenii predilecte : literaturăă, pictur, picturăă TrasTrasăături: - obiectivitate, veridicitate;turi: - obiectivitate, veridicitate; - critic- criticăă şşi implicare sociali implicare socialăă;; - exactitate;- exactitate; - sobrietate.- sobrietate. ReprezentanReprezentanţţi- literaturi- literaturăă :H. de Balzac, H.B.Stendhal, :H. de Balzac, H.B.Stendhal, N.V.Gogol, Ch. Dickens, G. Flaubert,N.V.Gogol, Ch. Dickens, G. Flaubert, H.Ibsen;H.Ibsen; picturpicturăă: G. Courbet: G. Courbet

HONORE DE BALZACHONORE DE BALZAC(1799-1850)(1799-1850)

Romanicier francez, Romanicier francez, şşi-a i-a abandonat studiile de drept abandonat studiile de drept pentru a deveni actor. A pentru a deveni actor. A petrecut mulpetrecut mulţţi ani i ani îînglodat nglodat îîn n datorii, dar, muncind foarte datorii, dar, muncind foarte mult, a scris 85 de romane mult, a scris 85 de romane îîn 20 n 20 de ani. Este cunoscut pentru de ani. Este cunoscut pentru observaobservaţţiile sale asupra iile sale asupra societsocietăţăţii franceze din seria de ii franceze din seria de romane romane Comedia umanComedia umanăă (1842- (1842-1853). Ultimul roman a fost 1853). Ultimul roman a fost terminat postum de soterminat postum de soţţia sa.ia sa.

Charles DickensCharles Dickens( 1812-1870)( 1812-1870)

ÎÎn 1828, reporter la n 1828, reporter la Morning Chronicle. Morning Chronicle.

ÎÎn 1836, n 1836, SchiSchiţţe de Boze de Boz a fost publicat a fost publicatăă îîn n

serial serial şşi a fost urmati a fost urmatăă la scurt timp de la scurt timp de

Documentele postume ale clubului Documentele postume ale clubului

PickwickPickwick, care a fost un succes imediat. , care a fost un succes imediat.

Povestirile lui Dickens despre viaPovestirile lui Dickens despre viaţţa a

socialsocialăă şşi nedrepti nedreptăţăţile din Anglia ile din Anglia

victorianvictorianăă l-au f l-au făăcut cel mai popularcut cel mai popular

scriitor al epocii sale. scriitor al epocii sale.

LucrLucrăări notabile: ri notabile: Oliver Twist, Nicholas Oliver Twist, Nicholas

Nickleby, David Copperfield,Timpuri Nickleby, David Copperfield,Timpuri

grele,Marile sperangrele,Marile speranţţe.e.

GUSTAVE COURBETGUSTAVE COURBET( 1819-1877)( 1819-1877)

Este cel mai important reprezentantEste cel mai important reprezentantal realismului al realismului îîn picturn picturăă..Picturile sale au o tematicPicturile sale au o tematicăă variat variatăăinspiratinspiratăă din contemporaneitate din contemporaneitate(compozi(compoziţţii de gen,portrete, peisaje, ii de gen,portrete, peisaje, picturpicturăă animalier animalierăă,natur,naturăă moart moartăă) ) demonstrdemonstrâând cnd căă se poate face o se poate face o picturpicturăă de mare valoare de mare valoare şşi fi făărrăă eroi eroi legendari,figuri istorice,zeitlegendari,figuri istorice,zeităţăţi i specifice romantismului. specifice romantismului. LucrLucrăări :ri :FumFumăătorul de piptorul de pipăă (Autoportret),Domni(Autoportret),Domnişşoare pe malul oare pe malul Senei,Senei,ÎÎnmormnmormâântarea de la Ornans,ntarea de la Ornans, Valuri.Valuri.

Domnisoare de pe malul SeneiDomnisoare de pe malul Senei

ValuriValuri

NATURALISMULNATURALISMUL

Perioada: sfPerioada: sfâârrşşitul secolului al XIX-leaitul secolului al XIX-lea

Domenii predilecte: literaturaDomenii predilecte: literatura

TrasTrasăături: ilustrarea biologicului, a instinctelorturi: ilustrarea biologicului, a instinctelor

ReprezentanReprezentanţţi : G.de Maupassant, E. Zola, B.i : G.de Maupassant, E. Zola, B.ŞŞttefănescuefănescu

DelavranceaDelavrancea

EMILE ZOLAEMILE ZOLA( 1840-1902)( 1840-1902)

Primele sale povestiri s-au intitulat Primele sale povestiri s-au intitulat

Povestiri despre NinonPovestiri despre Ninon(1864). (1864).

A format o societate literarA format o societate literarăă din din

care s-a dezvoltat care s-a dezvoltat şşcoala naturalistcoala naturalistăă a a

romanului. A militat romanului. A militat îîmpotriva mpotriva

nedreptnedreptăţăţilor sociale.ilor sociale.ÎÎn 1898, a scris n 1898, a scris

J’accuse,J’accuse, un pamflet sub form un pamflet sub formăă de de

scrisoare deschisscrisoare deschisăă îîn apn apăărarea lui rarea lui

Alfred Dreyfus Alfred Dreyfus îîntemnintemniţţat pe nedrept at pe nedrept

pentru spionaj.pentru spionaj.

LucrLucrăări : ri : Terese Raquin,Nana,Terese Raquin,Nana,

PPăămmâântul,Visul,Bestia umanntul,Visul,Bestia umanăă

SIMBOLISMUL SIMBOLISMUL

Perioada: ultimele decenii ale secolului al XIX-leaPerioada: ultimele decenii ale secolului al XIX-lea

Domenii predilecte: literaturaDomenii predilecte: literatura

TrasTrasăături: - stturi: - stăări sufri suflleteeteşşti confuze;ti confuze;

- muzicalitate, sugestie, lirism.- muzicalitate, sugestie, lirism.

ReprezentanReprezentanţţi: P.Verlaine, Ch. Baudelaire, A. Rimbaudi: P.Verlaine, Ch. Baudelaire, A. Rimbaud,,

G.Bacovia, I.MinulescuG.Bacovia, I.Minulescu

CHARLES BAUDELAIRECHARLES BAUDELAIRE(1821-1867)(1821-1867)

AA fost un adolescent rebel.fost un adolescent rebel.ŞŞi-a i-a

ppăărrăăsit casa psit casa păărinteascrinteascăă pentru a pentru a

deveni scriitor la Paris, dar a ajunsdeveni scriitor la Paris, dar a ajuns

dependent de opiu. La 20 de ani, a dependent de opiu. La 20 de ani, a

fost trimis fost trimis îîn India, n India, îînsnsăă n-a ajuns n-a ajuns

decdecâât pt pâânnăă îîn Mauritius, unde a n Mauritius, unde a

avut o aventuravut o aventurăă amoroas amoroasăă.A revenit .A revenit

la Paris, unde a scris cla Paris, unde a scris cââteva volume teva volume

de poezii, printre care controversatulde poezii, printre care controversatul

Florile rFlorile răăului.ului.

GEORGE BACOVIAGEORGE BACOVIA(1881-1957)(1881-1957)

Sensibilitate unică între poeţii Sensibilitate unică între poeţii simbolişti români şi europeni, simbolişti români şi europeni, George Bacovia a marcat prin George Bacovia a marcat prin ciclul de poezii ciclul de poezii PlumbPlumb o mutaţie o mutaţie definitiv modernă a liricii definitiv modernă a liricii româneşti, punând capăt idilismului româneşti, punând capăt idilismului şi sentimentalismului mărunt. Cu şi sentimentalismului mărunt. Cu ajutorul semnelor lirismului ajutorul semnelor lirismului bacovian, descifrăm liniile de forţă bacovian, descifrăm liniile de forţă ale conceptului modern de poezie şi ale conceptului modern de poezie şi discurs liric. discurs liric.

PARNASIANISMULPARNASIANISMUL

Perioada: ultimele decenii ale secolului al XIX-leaPerioada: ultimele decenii ale secolului al XIX-lea

Domenii predilecte: literaturaDomenii predilecte: literatura

TrasTrasăături: - descrieri ale naturii, miturilor,legendelor;turi: - descrieri ale naturii, miturilor,legendelor;

- medita- meditaţţie filozoficie filozoficăă..

ReprezentanReprezentanţţi: L.de Lisle, Th. Gauthieri: L.de Lisle, Th. Gauthier

THEOPHILE GAUTHIERTHEOPHILE GAUTHIER(1811-1872)(1811-1872)

Scriitor francez, la Scriitor francez, la îînceputnceputreprezentant al romantismului, reprezentant al romantismului, popular prin romanul istoric popular prin romanul istoric CCăăpitanul Fracassepitanul Fracasse , devine unul din , devine unul din teoreticienii “artei pentru artteoreticienii “artei pentru artăă” ” şşi i unul din maeunul din maeşştrii trii şşcolii parnassiene.colii parnassiene. ÎÎn domeniul liricii publicn domeniul liricii publicăă volumul volumul ““Emailuri Emailuri şşi camee”cu poezii cizelalte i camee”cu poezii cizelalte ca formca formăă p pâânnăă la perfec la perfecţţiune.iune.ÎÎn n domeniul istoriei domeniul istoriei şşi criticii literare i criticii literare este autorul volumelor este autorul volumelor Istoria artei Istoria artei dramatice ,Expunere asupra dramatice ,Expunere asupra progresului progresului îîn literaturn literaturăă,Istoria ,Istoria romantismului.romantismului.

IMPRESIONISMUL/IMPRESIONISMUL/POSTIMPRESIONISMULPOSTIMPRESIONISMUL

Perioada: 1870-1890Perioada: 1870-1890

Domenii predilecte: arte plastice (exprimare a simbolismului Domenii predilecte: arte plastice (exprimare a simbolismului îîn n picturpicturăă)) TrasTrasăături: - interes pentru redarea impresiilor, a efectelor turi: - interes pentru redarea impresiilor, a efectelor luminii;luminii; - nuan- nuanţţe e şşi contururi noi.i contururi noi. ReprezentanReprezentanţţi: C. Monet, A.Sisley, E. Degas, C.Pissaro,i: C. Monet, A.Sisley, E. Degas, C.Pissaro, P. Cezanne, P.A.Renoir,V. van Gogh, P. Cezanne, P.A.Renoir,V. van Gogh, I.Andreescu, N. GrigorescuI.Andreescu, N. Grigorescu

Claude MonetClaude Monet(1840-1926)(1840-1926)

A fost conducatorul miA fost conducatorul mişşccăării rii impresioniste. La Paris s-a impresioniste. La Paris s-a îîmprietenit cu Pissaro mprietenit cu Pissaro şşi ulterior cu i ulterior cu Renoir Renoir şşi Manet. i Manet. ÎÎmpreunmpreunăă au expus au expus îîn 1874, iar tabloul lui Monet n 1874, iar tabloul lui Monet Impresie, rImpresie, răăssăărit de soarerit de soare a dat a dat numele de “impresionism”. Monet numele de “impresionism”. Monet s-a dedicat reds-a dedicat redăării modificrii modificăărilorrilorluminii naturale luminii naturale şşi culorilor.i culorilor.LucrLucrăări :ri :Femei Femei îîn grn grăădindinăă, , Impresie,rImpresie,răăssăărit de soare,Strada rit de soare,Strada Bavolle Honfleur, Gara St.Lazare, Bavolle Honfleur, Gara St.Lazare, Lacul cu broaLacul cu broaşşte.te.

Impresie,răsărit de soareImpresie,răsărit de soare

Lacul cu broaşteLacul cu broaşte

EDGAR DEGASEDGAR DEGAS(1843-1917)(1843-1917)

La La îînceput a copiat tablourile nceput a copiat tablourile

vechilor maevechilor maeşştri tri şşi a pictat subiectei a pictat subiecte

istorice, dar acestea nu au fost bine istorice, dar acestea nu au fost bine

primite, astfel cprimite, astfel căă s-a s-a îîntors spre viantors spre viaţţaa

oamenilor din jur.A pictat teatre oamenilor din jur.A pictat teatre şşi i

circuri, circuri, îînsnsăă a r a răămas faimos pentru mas faimos pentru

studiile de cai de curse studiile de cai de curse şşi balerine i balerine

gragraţţioase.Slioase.Slăăbirea vederii l-a fbirea vederii l-a făăcut scut săă

lucreze acuarellucreze acuarelăă şşi, mai ti, mai tâârziu, srziu, săă

sculpteze.sculpteze.

LucrLucrăări:ri:ClasaClasa de dans, Familia de dans, Familia

Bellelli, Curse de cai, Dansatoare Bellelli, Curse de cai, Dansatoare

leglegâându-ndu-şşi sandalele, Jocheu i sandalele, Jocheu îîn ploaien ploaie

Clasa de dansClasa de dans

PAUL CEZANNEPAUL CEZANNE( 1839-1906)( 1839-1906)

ÎÎn 1861, acesta l-a urmat pe Zola la n 1861, acesta l-a urmat pe Zola la Paris, pentru a deveni artist. Paris, pentru a deveni artist. Peisagistul Pissaro a constituit oPeisagistul Pissaro a constituit oinflueninfluenţăţă timpurie timpurie şşi au pictati au pictatîîmpreunmpreunăă la Pontoise. la Pontoise.ÎÎn 1873, a n 1873, a participat la primul salon al participat la primul salon al impresioniimpresionişştilor, dar nudul stilor, dar nudul săău u Olympia modernOlympia modernăă a a şşocat publicul.ocat publicul.A fost multilateral A fost multilateral şşi s-a stri s-a străăduit sduit săăreprezinte forma reprezinte forma şşi structura,nu doari structura,nu doarlumina lumina şşi culoarea.i culoarea.LucrLucrăări: ri: Muntele Sainte-Victoire,Muntele Sainte-Victoire,JucJucăătorii de ctorii de căărrţţi,Naturi,Naturăă moarte cu moarte cu fructe,Bfructe,Băăieieşşiiţţeleele

Jucătorii de cărţiJucătorii de cărţi

PIERRE-AUGUSTE RENOIRPIERRE-AUGUSTE RENOIR(1841-1919)(1841-1919)

.. Unul dintre cei mai mari pictori Unul dintre cei mai mari pictori francezi cfrancezi caare a redat re a redat îîntr-o mare ntr-o mare strstrăălucire cromaticlucire cromaticăă prospe prospeţţimea imea formelor formelor şşi materiei pe care le-a i materiei pe care le-a pictat, scpictat, scăăldate ldate îîn luminn luminăă, cu o , cu o infinitinfinităă modula modulaţţie de roie de roşşu.u.Preocuparea lui principalPreocuparea lui principalăă a fost a fost aceea de a aceea de a îînfnfăţăţiişşa a îîn compozin compoziţţiile iile

sale sale dragostea de viadragostea de viaţăţă şşi bucuria tinerei bucuria tinereţţiiiifiind denumit fiind denumit şşi “pictorul bucuriilor i “pictorul bucuriilor vievieţţii”.ii”.LucrLucrăări:Pictorul Bazille la ri:Pictorul Bazille la şşevaletul evaletul lui, Prlui, Prâânzul grupului pe malul mnzul grupului pe malul măării,rii,Lacul cu broaLacul cu broaşşte,te,

PrânPrânzzul grupului pe malul măriiul grupului pe malul mării

Lacul cu broaşteLacul cu broaşte

NICOLAE GRIGORESCUNICOLAE GRIGORESCU(1838-1907)(1838-1907)

Fondator al picturii romFondator al picturii româânenemoderne, simbol pentru generamoderne, simbol pentru generaţţiileiilede artide artişşti care, la ti care, la îînceputul secolului nceputul secolului al XX-lea, cal XX-lea, căăutau sutau săă identifice identifice valorile spiritualitvalorile spiritualităţăţii romii romââneneşşti. ti. InfluenInfluenţţat de concepat de concepţţiile artistice ale iile artistice ale ŞŞcolii de la Barbizon este preocupat colii de la Barbizon este preocupat de de îînsunsuşşirea unor modalitirea unor modalităţăţi artisticei artisticenovatoare de expresie novatoare de expresie îîn atmosfera n atmosfera cultului pentru pictura “en plein-air”cultului pentru pictura “en plein-air”specificspecificăă impresioni impresionişştilor.tilor.LucrLucrăări: ri: Autoportret,Autoportret,ŢŢarancarancăă voioasvoioasăă, Pesc, Pescăăritrităă la Granville,Car cu la Granville,Car cuboiboi

Ţărancă voioasăŢărancă voioasă

Pescăriţă la GranvillePescăriţă la Granville

Car cu boiCar cu boi

BIBLIOGRAFIE:BIBLIOGRAFIE:

1. www.wikipedia.org.1. www.wikipedia.org.

2. xxx, 2. xxx, Oameni celebriOameni celebri, Editura Teora, , Editura Teora, BucureBucureşşti,2005ti,2005

3. Larousse, 3. Larousse, PersonalitPersonalităţăţi care au schimbat istoria i care au schimbat istoria lumii.lumii.DDe la Revolue la Revoluţţia Francezia Francezăă p pâânnăă la la îînceputulnceputul secolului XXsecolului XX, Editura Rao, Bucure, Editura Rao, Bucureşşti,2003ti,2003

4. Magda Stan, Cristian Vornicu,4. Magda Stan, Cristian Vornicu,IstorieIstorie,manual ,manual pentru clasa a XII-a, Editura Niculescu,2006pentru clasa a XII-a, Editura Niculescu,2006

5. Marin Nico5. Marin Nicolalau-Golfin,u-Golfin,Istoria arteiIstoria artei,Editura,Editura DidacticDidacticăă şşi Pedagogici Pedagogicăă, Bucure, Bucureşşti,1972ti,1972