Factorii de risc ai bolilor gastrointestinale

Bolile digestive sunt boli de larg rspndire n populaie, ocupnd un loc

important n morbiditatea general. Ponderea mare pe care o au aceste boli n patologia general, potenialul mare invalidant al unora din ele, interaciunile lor cu factorii de mediu i de alimentaie, fac necesar cunoaterea lor n stadiile ct mai incipiente, pentru tratarea i prevenirea complicaiilor lor. Jucand un rol important in nutritia organismului, aparatul digestiv este cunoscut traditional prin bolile acute infectioase si mai putin prin bolile sale cronice. Dintre acestea din urma maladia ulceroasa- la care pot fi alaturate gastritele si duadenitele, eteropatiile si hepatopatiile cronice, se detaseaza azi prin particularitatile de frecventa si etiologie in populatii si prin multiple consecinte personale, familiale si social-economice.

Fiind declansate direct de factori cauzai sau de consecinte ale unor boli generale ori locale, maladiile digestive cronice (cu exceptia tumorilor) debuteaza si se manifesta la varstele tinere si adulte. Sub aceasta forma cu incidente medii , iar numarul bolnavilor cronici este constant in crestere, severitatea formelor de boala determina spitalizari repetate, iar unele din acestea necesita interventii chirurgicale. Caracterul lor creste invalidant, genereaza un volum important de concedii medicale, si pensionari la varstele cele mai productive, pentru care aspecte sunt cunoscute ca o patologie dominanta a varstelor active. Dau pierderi pramature de vieti omenesti, iar

morbiditatea intregului aparat digestiv constituie a IV- a cauza in tabloul

mortalitatii. Aceste boli nu beneficiaza de mijloace preventive specifice si nu au inca terapii eficiente. Utilizarea metodelor si tehnicilor de diagnostic ambulatoriu poate degreva spitalele de un costisitor consum medical. Multiplele implicatii economice fac din aceste boli o importanta problema de sanatate. Conform datelor statistice prezentate de catre Biroul National de statistica, morbiditatea populatiei pe principalele clase de boli in 2007 a costituit 2375,5mii de cazuri, dintre care cu boli digestive a constituit 288, 6, bolnavi inregistrati, iar cu diagnosticul stabilit pentru prima data a constituit 69,9 din totalul de 1164,mii de cazuri. Nivelul anual

al incidentei tuturor bolilor aparatului digestiv la adulti in Republica Moldova (2000) este de 49.197 cazuri noi la 100 mii locuitori sau 14.9 % din totalul bolilor, reprezentind a III-a clasa in tabloul incidentei.

In cadrul bolilor digestive nivelul cel mai inalt il au gastritele, si duodenitele,

enteritele si colitele neinfectioase, litiaza biliara si colecistitele, boala ulceroasa si ciroza hepatica, cu frecvente mai mari la genul feminin pentru litiaza biliara si ciroza hepatica. Litiaza biliara si colecistitele, gastroduodenitele, maladia ulceroasa, enterocolitele neinfectioase(mai frecvent in prima parte a vietii active) si ciroza hiepatica (mai frecvent in a doua parte a vietii active) acupa ponderea cea mai mare de spitalizare. La personalul din productie indicii morbiditatii ci incapacitatea temporara de munca cauzata de bolile aparatului digestiv au constituit 46, 3 la 100 de lucratori, numarul de zile 293 la 100 lucratori durata medie a unui caz 18, 6 zile. In structura incapacitatii temporare de munca, bolile aparatului digestiv reprezinta a V-a cauza dupa bolie organelor respiratorii, unele afectiuni ale

sistemului ostiomuscular, traumatisme si bolie cardiovasculare. Aproape 2/3 din absenteismul bolilor digestive este dat de bolile cronice: 32%- de boala ulceroasa si gastrite, 19%- litiaza biliara si colecistitele, 8% hepatita cronica si ciroza ficatului(cu tendina de crestere)si 6%- de enterocolitele cronice. Invaliditatea din bolile aparatului digestiv ocupa in prezent locul IV in tabloul morbiditatii mai ales dupa hepatopatiile si bolile ulceroase operate. Anual in in urma bolilor aparatului digestiv in Moldova decedeaza aproximativ 3800 oameni. In anul 2000 mortalitatea populatiei in republica din cauza afectiunilor organelor digestive a fost 103,9 la 100 mii locuitori, inclusiv cerozele hepatice-83,3 la 100 mii locuitori.In cadrul acestei mortalitati ulcerul gastric si duodenal participa cu o pondere mai redusa.

Structura sistemului digestiv.

Sistemul digestiv (digestia) are loc intr-un tub lung de 9m, in tubul digestiv care incepe cu cavitatea bucala (pe aici intra hrana) si se termina cu rectul (pe aici se indeparteaza substantele neasimilate). Sistemul digestiv se compune din: cavitatea bucala, faringe, esofag, stomac, intestinul subtire, intestinul gros si glandele anexe (vizica biliara, ficatul, pancreasul).

Factorii de risc ai bolilor digestive.

Bolile digestive sunt boli de larg rspndire n populaie, ocupnd un loc important n morbiditatea general. Ponderea mare pe care o au aceste boli n patologia general, potenialul mare invalidant al unora din ele, interaciunile lor cu factorii de mediu i de alimentaie, fac necesar cunoaterea lor n stadiile ct mai incipiente, pentru tratarea i prevenirea complicaiilor lor. Una din condiiile necesare depistrii, diagnosticrii i

tratrii corecte ale bolilor digestive este prezentarea bolnavului la medic att la apariia simptomatologiei de debut, ct i pentru controlul periodic al unor afeciuni diagnosticate, ce trebuie urmrite prin dispensarizarea n dispensare, policlinici, la cabinetele de consultaii ale spitalelor judeene i al clinicilor universitare. De asemenea, este necesar cunoaterea factorilor de mediu, factorilor toxici i alimentari ce pot genera sau agrava aceste boli. Efectele nocive ale alcoolului asupra stomacului, ficatului, pancreasului, ale tutunului asupra esofagului, stomacului, efectul ulcerogen al unor medicamente cu producere de HDS,efectul nociv al alimentelor incomplet

pregtite, al meselor neregulate, al stresurilor, impun cunoaterea acestor factori i evitarea lor n profilaxia bolilor digestive. Factorii de risc ai bolilor digestive sunt multiple, si de multe ori nu actioneza de unii singuri dar in comun. Ei pot fi arbitrar grupati in:

1. factori fizici: inclusiv factorul termic, temperaturi inalte sau joase(ale produselor alimentare).

2. factori chimici: influenta unor medicamente sau substante chimice, asupra mucoasei tractului digestiv, ca de exemplu aspirina, dimedrolul diclofenacul.

3. factori mecanici: diverse lovituri, sau inghitirea unor corpuri sau obiecte staraine care afecteaza nemijlocit aparatul digestiv.

4. factori ereditari: se refera la defecte biochimice fundamentale asa cum sunt aminoacidopatiile prin erori chimice de observatie la nivelul tuburilor renale, malabsorbtia ereditara de cloruri, polipoza familiala.

5. factori toxici: se refera la diverse substante, din mediu de munca sau casnic care pot participa la declansarea unor boli cronice., inclusiv si tutunul, alcoolul, care poate favoriza cancerul, cavitatii bucale, faringelui, laringelui, pancreasului.

6. factorii mediului si modului de viata: multipli si obisnuit asociati, participa cu importanta pondere in aparitia si intretinerea bolilor digestive, ritmul neregulat in alimentatie, nerespecatea igienei alimentare, precum si nerespectarea regulilor de pregatire a hranei, produsele alimentare netolerate,care provoaca tulburari pentru ca nu pot fi scindate sau absorbite, cele care produc alergii, condimentele, trecerea brusca de la un tip de hrana la altul, alterarea proportiei uzuale dintre produsele alimentare, conservantii si produsi iritanti din alimente, excesul de bauturi alcoolice, fumatul reprezinta factori ce conditioneaza aparitia sau intretinerea gastritelor si

duodenitelor cronice, a bolii ulceroase, a enterocolitelor, hepatitelor cronice, litiazei biliare.

7. stresul, sau suprasolicitarile psiho-nervoase de diferite intensitati si durate, sunt din ce in ce mai frecvente in viata de famile, in traiul din centrul populat si in activitatea ocupationala: stari de tensiune psihonervoasa in relatiile ce alte persoane, insatisfactii datorita situatiei din famile, sau la locul de munca.