Factori Care Influenteaza Structurile Orale

8/13/2019 Factori Care Influenteaza Structurile Orale

1/11


2/11

Sistemul orofacial este un sistem complex , un biosistem , in care se diferentiaza mai

multe subsisteme: mediul bucal, dinti, parodontiu, muschi, etc.

Mediul bucal este un eco-sistem fizico-chimic care ocup i influeneazstructurilecavitii bucale. Toi factorii mediu-lui bucal sunt in interaciune unii cu alii, iarfluctuaiile

compoziiei mediului au epercursiuni directe asupra componentelor fixe. Proprietilebiologice ale sistemului avitii bucale sunt in permanent modificare datoritfactorilor demediu, in particular, prin preluarea alimentelor, hranei, ca i princontaminarea cumicroorganisme. De asemenea, structurile proprii cavitiibucale influeneaz mediul bucal

prin modificrile diurne ale fluxului salivar,componenilor salivei.

Compozitia structurilor orale

Smalul dentar (emailul)

Smalul dentar este produs de celulele epiteliale specializate numite amelo-blaste inainte deerupiadintelui. Este cel mai dur esut din organismul uman, conine substane anorganice96%, substaneorganice 1,7%, ap 2,3%,. Din substanele anorganice 90% reprezint fosfatulde calciu, 5% carbonatul de calciu, 2% fosfatul de magneziu, 3% microelemente (fluorul in

principal). Fosfatul de calciu se aflcristalizat sub form de hidroxiapatitfixat intr-o reeafoarte fin de fibre proteice, complet insolubil,fibre care sunt similare cu keratina din pr.Fibrele proteice din email sunt rezistente la acizi, enzime, aliageni corozivi, fibrele de


3/11

reticulin din smal se continu cu cele din dentin, iar prelungirile dentinei(fibrele Tomes) setermin in smal. Smalul este lipsit de vase de sange i nervi este influentat de nutritiasistemica doar inainte de eruptie. Are un metabolism propriu lent, este comparat cu o

membran semipermeabil ce oprete ptrunderea florei microbienebucale spre pulp, dar are o capacitate de preluare din saliv a fluorului,calciului, fosforului

imbogindu-iastfel coninutul cu 1% in 250 zile.

Dentina

Delimiteaz cavitatea pulpar,intre smalt si pulpa, are duritate mai mic decat smalul, conine70% substane anorganice, 20% substane organice, 10% ap. Este format dinristale dehidroxiapatit similare celor din os dar mult mai dense ce ii confer rezistent la forele decompresiune i din fibre de colagen ce ii confer rezistena la forele tensionale care pot rezul-ta cand dinii zdrobesc obiecte solide. Dentina este depus i hrnit de stratul de celule umiteodontoblaste care au suprafaa lor intern de-a lungul pereilor cavitaii pulpare. Dentina sedepune continuu, are un metabolism lent, are compozitie similara cu osul.

CementulReprezint stratul de inveli al rdcinii dintelui, este o varietate de esut osos, estesecretat de celulele membranei periodontale. Este puternic calcificat (55% substane mine-rale), conine geode in care se afl cementociii este hrnit de vasele periodontale i pulpare

prin intermediul dentinei.

Pulpa dentar

Este plasat in camera central a dintelui, este format din esut conjuctiv laxaderent la pereii cavitii, are o bogat vascularizaie i inervaie. esutul conjunctiv laxcuprinde: fibre de colagen i reticulin ce asigur susinerea componentelor pulpare,amortizarea forelor exercitate din direcia dentino-pulpar, si elemente celulare reprezentatede fibroblatiCu varsta celulele ce delimiteaz cavitatea pulpar se extind micorand astfel cavitatea.

Mucoasa gingival

Acoper procesul alveolar, ader intim de periost, protejeaz rdcina dintelui i esuturilede susinere, este moale, elastic, este bine vascularizat i inervat. La copil i la edentatultotal, aceast mucoas este continu i ader intim de periostul subjacent, care ii d aspectulde fixitate. Gingivitele sunt leziuni inflamatorii generate in tesuturile gingivale , mediate de

interactiunile microorganismelor.

Gingia sufer leziuni mecanice prin contactul cu alimentele iar osul alveolar este continuu

stressat in procesul de masticaie. Aceste efecte traumatizante necesit o permanent anihilarepentru a preveni leziunile parodoniului. Dar i masajul insuficient al esuturilor parodoniului,datorat dietei relativ moale a omului modern, poate produce parodontopatie.

Rolurile salivei

Saliva, pe lang rolul digestiv pe care il are, este un element esenial meninerea troficitiinormale a esuturilor din cavitatea bucal i prin aceasta, in meninerea structurii i stabilitiidinilor in alveola. Rolurile salivei sunt multiple: digestiv, protectiv, excretor, endocrin, instazia hidro-electrolitic, in termoreglare, in vorbire.

Funcia antibacterian direct se realizeaz printr-un mecanism complex la care particip:proteine salivare, Ig secretate de glandele salivare, leucocitele neutrofile care trec prin


4/11

diapedez din vasele gingivale, fluorul salivar.Funcia antifungic este realizat de histatine,proteine cationice bogate in histidin.

In perioada posteruptiv, de maturaie, a dinilor saliva devine o soluiesaturat de sruri decalciu, fosfor, magneziu, care impiedic solubilizareahidroxiapatitei din email.

n cavitatea oral pH-ul este meninut aproape de neutralitate (6,7-7,3) de secreia salivar.

Scderea pH-ului ca urmare a consumului frecvent de zaharuri rafinate favorizeazcolonizarea cu specii acidogene i acidurice, specii cu potenial cariogencrescut.n general, streptococii orali i lactobacilii sunt bacterii acidogene, dar la un pH sub 5,0

realizat n placa dentar, postprandial, pot supravieui numai S. mutans i L. acidophilus,specii adaptate la oc acid .Alte specii de streptocociorali (S. salivarius, S. sanguinis, S. mitis)sau actinomicete (A.viscosus), dei acidogene, nu pot tolera valori ale pH-ului mai sczute de5,5. Specii de Candida (e.g., C. albicans) genereaz i tolereaz pH-ul acid, dar sunt asociatemai puin plcii dentare i mai mult mucoaselor orale.Mucinele-sunt glicoproteine cu greutate molecular mare, produse de glandele submaxilare isubmandibulare, precum i de glandele salivare minore.

-ofer protecie att esuturilor moi ct i dure, stratul vscos captnd microbii i antigenele impiedic penetrarea lor tisular. Microbii potenial patogeni sunt eliminai prin ndeprtareamucusului, la care se adaug splarea permanent prin saliv.-sunt constitueni ai peliculei dobndite, care protejeaz dinii de demineralizare.-mucinele i alte glicoproteine salivare au rol n aderena i agregarea bacteriilor. Absorbiaglicoproteinelor pe suprafeele solide se nsoete de aderen bacterian, -n timp ce prezenalor n saliv determin agregarea bacteriilor i poate preveni colonizarea mucoaselor orale,agregarea favorizeaz eliminarea lor prin nghiire.

Lizozimul este definit ca o mic protein cationic, secretat de celulele intercalareductale.Are efect antimicrobian.

Lactoferina este o glicoprotein care leag fierul; este secretat tot de celulele intercalareductale. Efectul antimicrobian este determinat de:

-sechestrarea fierului din mediu, acesta nemaiputnd fi utilizat de bacterii;

-apolactoferina posed un efect bactericid direct, independent de fier, asupra unor specii orale,inclusiv S. Mutans, dar nu i a altor specii (ex. Porphyromonas gingivalis, A.actinomycetemcomitans).

Peroxidazele salivare sunt enzime secretate de celulele acinilor glandulari, reducacumularea plcii, gingivitele i cariile dentare.

Histatinele sunt peptide bogate n histidin; reprezinta o familie de peptide bazice miciproduse de celulele acinare glandulare.careinhib cogregarea P. gingivalis i S. mitis, agregareastreptococilor orali, inhib creterea S. mutans i impiedic transformarea C. albicans nforma sa invaziv (rol in vindecarea plgilor prezena n saliv explic efectul observat laanimale)

Factori plasmatici Factorii plasmatici ai aprrii umorale i celulare ajung n sulcusul gingival prinfluidul crevicular, transudat la nivelul epiteliului joncional. n stare de sntate, exist un flux redusde fluide i leucocite din capilarele gingivale,prin epiteliul gingival crevicular, n spaiul subgingival.Acest flux crete mult n condiiile inflamaiei gingivale ,determinate de acumularea plcii bacterienesubgingivale.


5/11

Fluidul gingival: -are aciune mecanic de ndeprtare a bacteriilor neaderente, -coninefactorii antimicrobieni plasmatici: leucocite, complement, imunoglobuline Ig M, Ig G, Ig A.

Aceti factori protejeaz gazda de invazia bacterian, dar rspunsul inflamator exagerat poateconduce la distrucie gingival i pierderea ataamentului dentar. Leucocitele din fluidulgingival normal sunt reprezentate de polimorfonucleare (90%) i mononucleare (10%). PMN

sunt funcionale doar in spaiul subgingival, n prezena salivei fiind lizate osmotic. Lizozimuli peroxidazele eliberate prin liza PMN ar putea controla creterea bacte-riilor n crevaselegingivale. Componentele sistemului complement (C3, C4) sunt prezente n fluidul gingival la

persoanele sntoase. n cursul inflamaiei gingivale apar componentele C3a, C3b i C5a, caurmare a activrii sistemului. Aceti factori iniiaz liza bacterian i stimuleaz fagocitoza.Imunoglobulinele asigur aprarea specific mpotriva bacteriilor orale si pot influenamicrobiota oral ,deoarece interfer mecanismele de aderen sau reaciile metabolice

bacteriene. Ig G favorizeaz fagocitoza i liza bacteriilor orale, prin activarea omplementuluii prin opsonizare;pot regla i colonizarea suprafeelor dentare supragingivale.Imunoglobulinele (Ig M, Ig G, Ig A) din fluidul gingival i din saliv, asigur aprareaspecific mpotriva bacteriilor orale.

Placa dentara

Cavitatea bucal are o temperatur constant, iaralimentaia i fluxul salivar asigur materia prim,condiiile ionice i de pH necesare supravieuirii imultiplicrii bacteriene, realizandu-se astfel, o culturmixt bacterian. Bacteriile, in schimb, modific

compoziia fizico-chimic a mediului bucal, stabilesclegturi atat cu gazda, cat i cu celelalte specii

bacteriene. Exist o relaie strans dintre placadentar i bolile parodoniului. In placa de 48 ore se

produce material toxic in concentraii suficiente safecteze integritatea gingiilor. Substanele din plac(enzimele proteolitice de origine bacterian,amoniacul, hidrogenul sulfurat, etc.) pot difuza in

esuturile gingivale fiind iritani poteniali pentru

gingie. De asemenea, endotoxinele bacteriene ptrundin gingie inducand formarea de anticorpi. Reaciilelocale antigen-anticorp, activeaz complementuliniiind procesul inflamator al gingiei i

parodoniului. La scurt timp dup constituirea plciidentare incepe procesul de mineralizare (calcifiere) al

plcii, rezultand tartrul dentar. Deci, tartrul dentareste placa dentar mineralizat. Placa dentar asociatcu tartrul dentar constituie cauze inflamatorii majore

pentru parodoniu i gingie.


6/11

Factori care tin de gazda-varsta

- erupia dinilor la sugar i edentaia la adult;-diversificarea alimentaiei sugarului sau schimbarea obiceiurilor alimentare

-modificrile hormonale survenite n cursul vieii (pubertate, sarcin);

-tulburri ale fluxului salivar;

-afectarea sistemului imun (patologie imun sau medicaie imunosupresiv);

modificari hormonale: cresterea hormonilor steroizi in saliva si in fluidul crevicular apare lapubertate si in cursul sarcinii.

Stress-ul

-se insoteste de scaderea secretiei salivare, tulburari hormonale si imune, tulburari de

comportament alimentar

Factori genetici

-pot determina/influena: factorii imuni, metabolici,interactiuni ligand-receptor, compozitiamucusului si nivelul aglutininelor salivare.

Factori ce influeneaz dezvoltarea florei orale

Terapia antimicrobian topic sau sistemic afecteaz flora oral. Antibioticele cu spectru largpot elimina flora bacterian endogen favoriznd nmulirea levurilor. Factori iatrogeni:chiuretarea parodontal poate modifica radical compoziia bacterian a sulcusului gingivalfavoriznd colonizarea acestuia cu flor asociat cu starea de sntate.Factorii anatomici(forma i topografia dinilor, alinierea defectuoas, calitatea proast a restaurrilor, epiteliul

sulcular nekeratinizat) pot creea situsuri de reinere i stagnare a bacteriilor.

Succesiuni normale ale microbiotei orale

Sugarul edentat prezint numai suprafee epiteliale i primele specii de colonizareaparin genurilor Streptococcus, Lactobacillus, Neisseria, Stapyilococcus, Veillonella,Actinomyces, Fusobacterius.Streptococii sunt bacteriile dominante numeric n primul an de

via.In prima lun, majoritatea speciilor prezente n cavitatea orala sunt colonizani detranziie.Speciile pionier de streptococ care predomin n prima lun de via sunt: S. mitis

biovar I, S. oralis, S.salivarius , S. anginosus, S. mitis biovar II i S. sanguinis.Sursa de

streptococi orali de colonizare neonatal sunt: vaginul, orofaringele si tegumentele mamei cai tegumentele persoanelor din anturaj.Erupia dentar:

-aduce noi habitate: dinii i crevasele gingivale;-pe smalul dentar ader i se multiplic bacteriile productoare de matrice adeziv;-S.sanguinis, S.mutans i A. viscosus sunt specii de colonizare definitiv care apar numaidupa erupia primilor dini. Diversificarea alimentaiei creeaz noi condiii pentru selectareaaltor colonizani orali i diversificarea bacteriile anaerobe.

La adolescent, dinii definitivi cu fosete ocluzale adnci, cu spaii interdentare mari icu coletul mai pronunat, precum i crevasele gingivale mai adnci sunt factori care contribuiela formarea i acumularea plcii bacteriene.Acum este constituit comunitatea climax a

microbiotei orale si se constat creterea n placa bacterian subgingival a bacililor gram-negativi anaerobipigmentogeni i a treponemelor orale.


7/11

La adult, pe msura naintrii n vrst, se acumuleaz diferii factori caredestabilizeaz comunitatea climax oral i determin apariia unor comuniti microbieneanormale, disbiotice.

Senescena se insoete de modificri profunde n structura florei orale, care nu suntdeterminate de boli, medicaie sau proteze ci de scderea fluxului salivar,scderea aprrii

imune sau carene nutriionale.

Succesiuni disbiotice ale microbiotei orale

Disbiozele legate de diet i obiceiuri alimentare si anume consumul crescut de zaharurirafinate, mai ales n forme lipicioase i ntre mese, favorizeaz selecia bacteriilor acidogenei acidurice, streptococi din grupul mutans i lactobacili, bacterii implicate n iniierea i

progresia bolii carioase.

Disbioze ale plcii bacteriene subgingivale :boala parodontal este o boal ecologicdeterminat de dezechilibrul cantitativ i calitativ al florei subgingivale, aprut ca urmare aunor factori perturbatori:

Disbioze legate de edentaie i protezare :edentaia se nsoete de scderea numrului despecii anaerobe capabile s antagonizeze levurile. Un factor favorizant al apariieicandidozelor orale la aceti pacieni este scderea aprrii antiinfecioase, n special aimunitii celulare. Ali factori favorizani sunt: antibioticoterapia cu spectru larg, igiena oraldeficitar, mai ales la purttorii de proteze totale. Protezarea parial are un impact mai slabasupra microbiotei orale,n funcie de calitatea protezei i a materialului proteticutilizat.Proteza total perturb profund mecanismele fiziologice de curire a mucoasei oralei de ndeprtare a bacteriilor.

VITAMINELE 1 SISTEMUL STOMATOGNAT

Lipsa unor vitamine din alimentatie poate avea urmari grave asupra danturii si gingiilor .

Deficitul acestora are ca simptome intepaturi si senzatie de iritare a limbii si a intregii cavitati

orale.

Vitamina A esuturile aparatului dentomaxilar sunt deosebit de sensibile la carenele devitamina A. Ea are rol de protecie a epiteliului i intervine in meninerea normal asistemului ectodermal.

Deficitul de vitamina A determin: keratinizarea i descuamarea pielii i a mucoasei bucale,

stomatit comisural, scderea secreiei de mucin, procese degenerative in glandele salivarecu diminuarea secreiei salivare, mucoasa bucal se usuc, se ingroas, se descuameazdevenind astfel permeabil pentru microorganisme.Apare infecia i inflamaia prilor moi,iar formarea tartrului dentar prezint un punct de plecare spre afeciuni parodontale.Dezvoltarea i implantarea dinilor, formarea smalului sunt profund afectate in carena de

vitamina A ca urmare a modificarilor atrofice suferite de ameloblaste (celule de origine

epitelial, responsabile cu formarea smalului). Cand carenta de vitamina A survine la mamain perioada de alaptare, sau la copil, pana la varsta de 6 ani, se produce o calcifiere efectuoasa smalului, a dentinei i a cementului. Apar hipoplazii dentare, atrofii ale organului smalului,

predentin in cantitate mare tulburri in erupia dentar, anomalii de poziie i intarzieri in

dezvoltarea arcadelor alveolare. Prezena vitaminei A este indispensabil, ea avand un rolmaxim in perioada formrii dinilor.Beta-carotenul (provitamina A) este, de asemenea,


8/11

importanta pentru sanatatea danturii, mai ales a gingiilor. Studiile recente indica faptul ca

beta-carotenul scade semnificativ riscul de cancer si protejeaza sistemul osos si dantura.

Vitamina Deste implicat in reglarea metabolismului fosfocalcic. Deficitul de vitamina Dscade calcemia, prin diminuarea absorbiei intestinale i reducerea osteolizei, se declanseaz

un hiperparatiroidism, secundar hipocalcemiei. La nivelul aparatului dentomaxilar modifi-crile cauzate decarena de vitamina D apar mai tarziu i afecteaz mai ales maxilarul superi-or care este mai bogat vascularizat. Forele care acioneaz asupra maxilarului slab calcifiat iimodific forma, acesta avand obolt palatin alungit, ingustat in dreptul premolarilor (boltaogival). Prin apropierea reborduriloralveolare pe linia median se produc modificri inarticulare i in ocluzie, atat in plan orizontal cat ivertical. In rahitism, dinii sunt afectai in

proprorie de 70-80%, se constat intarzierea erupiei insoitde malpoziii, nanismul dinilortemporari, hipoplazia smalului (cauzat de afectarea ameloblastelor),suprafaa smalului esterugoas, pigmentat i mai bogat in substane organice.Un teren rahitic este favorabilanomaliilor dento-maxilare, cum ar fi sindromul cu compresie de maxilar sau ocluzia

deschisa.

Dentina prezintnumeroase zone slab calcifiate, iar predentina este marit. Datorit slabeicalcifieri a dinilor hipoplazici,crete frecvena cariilor.Carenta incetineste formarea dentinei.La adult carena de vitamina D determin osteomalacia, rezorbia arcadeloralveolare, iar in

caz de fracturi se intarzie consolidarea calusului osos.

Vitamina D :

D3- epunerea la soare a 7-dehidrocolesterol din piele D2- expunerea la ultraviolete a ergosterolului din plante

Surse : 90 % din piele ; 10 % din alimente Poate fi stocata in organism .Expunerea la soare

este foarte importanta .La varstnici: suplimente alimentare- produse lactate cu aport crescut

de calciu( la 80 ani -1/2 din vit. D sintetizata la 20 de ani).

Vitamina E:Carena ei in cursul dezvoltrii dinilor duce la: degenerescena organuluiadamantin cu hipoplazia smalului, leziuni ale vaselor mici cu repercursiuni negative lanivelul parodoniului. Deficit de vit. Erar La copii prematuri, deficit de absorbtie agrasimilor Necesarul creste odata cu ingestia de acizi grasi polinesaturati .Functii: imunitate,

antioxidant Sursa alimentara: cereale integrale, uleiuri

Vitamina K(qinona): La nivel dentar, persoanele cu deficit de vitamina K pot prezenta

sangerari abundente in urma unei extractii sau chiar dupa un detartraj, iar cicatrizarea

plagilordureaza foarte mult. . Fiziologic, aceasta vitamina este fabricata de bacteriileexistente in intestine, intervenind in producerea proteinelor care permit coagularea

sangelui.Deficitulrar, risc hemoragic crescut, candidoza . Surse alimentare: legume cufrunze

Vitamina C.Principalele funcii ale vitaminei C sunt: formarea fibrelor de colagen dinstructura tesutului conjunctiv, menine integritatea morfofuncional a endoteliului vascular,menine funcia specializat aodontoblastelor i osteoblastelor.Deficitul de vitamina Cdetermin: degenerarea odontoblastelor care produc substana de tiposos ce umple canalele

pulpare, hipermia pulpei, edemul pulpei care apoi se atrofiaz, calcifierea difuz aesutuluipulpar, dentina este poroasa, apare osteoliza osului alveolar. De asemenea, se observ

fenomene de gingivit caracterizate prin congestia gingiei, edemul gingiei, hemoragiigingivale. Mucoasabucal devine susceptibil la infecii i la iritanii mecanici,periajul


9/11

dinilor produce hemoragii alemucoasei gingivale. Carena cronica de vitamin C determinboala numit scorbut.

Vitaminele din grupul B: Ssunt unele dintre cele mai importante in ceea ce priveste

sanatatea dentara. Din pacate, deficitul de vitamine din complexul B afecteaza frecvent

dentitia. Carenta se manifesta prin senzatia de arsura, in special in zona limbii, si determinaafectiuni, precum stomatita aftoasa recurenta sau stomatita angulara.

Vitamina B1 sau vitamina antinevritic asigur troficitatea nervilor.Deficitul de vitamin B1determin neurite ale nervilor pulpari, o sensibilitatemarcat a mucoasei bucale, edemgingival, dureri nevralgice in regiunea maxilar i occipital. Carena de B1 este un factorcauzator al parodontopatiilor.

Vitamina B2 sau riboflavina particip la meninerea troficitiinormale a sistemului dento-maxilar. Deficitul de vitamin B2 determin leziuniale buzelor (cheilit), stomatit comi-sural, ulceraii in cavitatea bucal, glosit(inflamaia limbii), hipersalivaia reflex.Vitamine eliberatoare de energie - productia de ATP : B1, B2, B3.

Acidul pantotenic - carena sever determin gingivo-stomatita necrotic, osteoporoza osuluialveolar, atrofia crestei alveolare.

Deficitul de vitamin B6 i B12 se insoete cu cheilit, leziuni dureroase ale limbii, mucoaseibucale. Sunt vitamine hematopoetice .Deficitul de vit. B complex : cheiloza angulara,

leucoplazie, atrofie papilara, glosita, pierderea gustului , stomatita angulara, glosita, mucozita,

candidoza, ulcere aftoase

Vitamina PPsau acidul nicotinic, in caz de carena determin inflamaii gingivo-linguale,salivaie excesiv, dureri bucale.

Mineralele si structurile orale

Fluoruleste un element indispensabil in formarea tesuturilor dure dentare , datorita numaru-

lui mare de complexe fosfocalcice. Peste anumite valori ale concentratieie ionului de fluor ( inperioada preeruptiva ) are loc formarea unui smalt cu structura deficitara , cu aspect patat -

mottled enamel- . Actiunea profilactica certa a fluorului este posteruptiva , actionand direct ,

local , asupra smaltului. Se gseste mai mult in dentin ipe suprafaa smalului sieste depusparial inainte deerupie i parial dup erupie fiind preluat din saliv i ceai. Fluorul indentin crete odat cuvarsta.Excesul usor- smaltul patat- mottled enamel- pete albe-rezistenta crescuta la carie ; moderat- pete maronii-rezistenta crescuta la carie, severa-

hipoplazia smaltului cu scaderea rezistentei la carie

Fe- deficit- cheiloza angulara, paloarea mucoaselor , buzelor, atrofia, denudarea papilelor

filiforme, glosita, creste riscul de candidoza

Ca- deficit- calcificare incompleta, rahitism, osteomalacia, resorbtie excesiva si fragilitate

osoasa, osteoporoza, tendinta la hemoragie, cresterea mobilitatii dentare, pierderi dentare

premature.

Nutritia si parodontiul

Malnutritiedeficit proteic: alterarea raspunsului la infectie, scaderea raspunsuluiinflamator al gazdei la agresiunea bacteriana


10/11

Reducerea activitatii celulelor albe (neutofile): diabetici, SIDA, cancer- se poateasocia cu boala parodontala , parodontite refractare la tratament

Etiologia bolii parodontale: placa bacteriana- sursa energetica primordiala alimentatia Consumul crescut de glucoza in stadiile initiale ale formarii biofilmuluicrestere a

populatiilor bacteriene

Legatura dintre consumul carbohidratilor alimentaribacteriile anaerobe, Gramimplicate in etiopatogenia bolii parodontalenu este pe deplin cunoscuta

EFECTELE HORMONILOR ASUPRA STRUCTURILOR

BUCO-DENTARE

Hormonul somatotrop (STH):stimuleaz sinteza colagenului dindentin i cement, cretenumrul osteoblastelor i activeaz funcia acestora,imbuntete vascularizaia pulpar,crete depunerea de dentin, cement i rataerupiei. Secreia acestui hormon in exces conducela macroglosie i lahipertrofia mandibular in care se formeaz aa-numita "mandibul ingalo".Hormonii tiroidieni:influeneaz pozitiv creterea odontoblastelor i formarea dentinei,activeaz vascularizaia pulpei i rata erupiei, stimuleazcreterea dinilor. Excesulproduce-rii acestor hormoni determin creterea eliminriipe cale urinar a calciului i fosforului,

precum i a eliminrii fecalede calciu prin accentuarea peristaltismului. De asemenea, exce-sul de hormoni tiroidieni, prin stimularea activitii odontoblastelor, condiioneaz formareadentinei neregulat mineralizat sau poate avea efecte toxice pe odontoblaste.

In cazul deficitului de hormoni tiroidieni se constat diminuarea ratei de cretere a dentinei,mineralizarea deficitar a dentinei i smalului, slbirea vascularizaiei pulpei, scdereadimensiunii coroanei, a ratei erupiei i a dimensiunii rdcinii. Se mai observ slabadezvoltare a mandibulei care duce la ocluzie deficitar i creterea incidenei cariilor.Insulina. In cazul prezenei diabetului zaharat se pot remarca o seriede modificri, ca: gingiiroii, papile interdentare hemoragice, degenerescenagras a mucoasei gingivale, scderearezistenei la infecii. Apare gingivostomatitadiabetic, parodontopatia diabetic, creteformarea tartrului dentar, seproduc microabcese in gingii. Existena pH-ului acid carefavorizeaz i intensific activitateaosteoclastic determin rezorbia arcadei alveolare,

parodontopatie i creterea incidenei cariilor.Parathormonul (PTH):In exces, realizeaz mobilizarea Ca+2 dinoase care duce la

decalcifierea maxilarului, acesta devenind maleabil. Prezenacrescut de citrat i de fagocitein pulp provoac decalcifierea dentar variabil.Ca urmare se constat modificarea poziieidinilor, malocluzia i rezorbiaosoas. Apariia deficitului de PTH inaintea varstei de 3-4 anidetermin tulburri in calcifierea smalului,a dentinei; smalul apare opac, erodat, cu striuritransversale. Se produc hipoplazii dentare, cu rdcini scurte, neuniforme,incomplet dezvol-tate i cu anomalii de poziie. Crete, de asemenea, rata formriicariilor.Indepartarea hipofizei determina intarzierea eruptiei dintilor .

Hormonii sexuali femininiproduc intensificarea vascularizaiei icreterea permeabilitiipulpare, dezvoltarea ligamentului periodontal, stimularea formrii osului, aexudatuluigingival la ovulaie i sarcin, condiioneazapariia gingivitei de sarcin sensibilizand gingia

la efectul iritanilor. Cretemobilitatea dinilor datorit aciunii hormonului relaxina i datori-


11/11

t scderiiincorporrii de prolina in ligamentul periodontal. De asemenea, sarcina determincreterea frecveneicariilor.

Masticaia i structurile buco-dentare

O solicitare normal, in timpul masticaiei a esuturilor sistemului oro-facial areun rol pozitiv in meninerea troficitii sistemului, asigurand dezvoltarea lui.

Masticaia viguroas determin:a - stimularea centrilor osteogenetici de cretere;

b - intensificarea trabeculaieiosoase;c - oasele maxilare sunt mai groase, mai rezistente;

dmembrana (structurile) periodontal se ingroa;e - activarea circulaiei in musculaturamasticatorie, in structurile osoase, rezultand creterea

aportului de substanenutritive, hormoni;f- favorizarea autocuririi cavitii bucale;

g - cheratinizarea i multiplicarea stratului bazai al mucoasei gingivale;h - stimularea reaciilor de aprare;i - scderea depunerii de tartru, prevenirea formrii cariilor dentare.

Poziia dinilor i restructurarea permanent a pereilor alveolari sunt in funciede solicitrilefuncionale generate de masticaie. In unele anomalii dento-maxilare cu malpoziii dentare,micrile masticatorii se fac defectuos.Tulburrile masticatorii sunt factori predispozani pentru producereaanomaliilor dento-maxilare prin:

- masticaia insuficient face ca musculatura masticatorie i oasele maxilares fie mai puin dezvoltate;

- orientarea funcional a trabeculelor este mai discret;-parodoniul marginal ofer o implantare dentar mai puin robust;- abraziunea fiziologic lipsete sau este foarte redus;- nu se face mezializarea fiziologic a mandibulei;- secreia salivar mai sczut intreine o autocurire deficitar, favorizeazinstalarea de procese distructive la nivelul coroanei;

- malpoziii, ectopii dentare;- crete frecvena cariilor;

Factori care influenteaza procesul cariogen

Nu trebuie omis faptul ca alaturi de cauzele principale ale aparitiei cariei se alatura si oserie de factori favorizanti, iar aici putem vorbi de factorii controlabili si care implica igiena

bucala deficitara, nerespectarea metodelor de preventie si anumite obiceiuri vicioase (fumatul

, consumul de bauturi alcoolice) si cei necontrolabili care se traduc prin anumite afectiuni

precum afectiunile ale cailor respiratorii ce impun respiratia orala ( rinite, deviatia de sept

etc); xerostomia sau sindromul Sjogren prin lipsa salivatiei implicit autocuratirii la nivellocal; boli cornice cum este diabetul zaharat prin scaderea imunitatii si riscul crescut al

infectiilor; anumite medicamente

Factori exteriori: igiene bucala , folosirea pastelor de dinti adecvate , cu fluor, substante

antibacteriene si folosirea apei de gura antimicrobiene., utilizarea fluorurilor in apa de baut in

conc de 1 mg F/l in primii 2 ani de viata .

Factori Care Influenteaza Structurile Orale

Documents

Transcript of Factori Care Influenteaza Structurile Orale