Faclia_8-07-2015

12
miercuri, 8 iulie 2015 • anul XXVI, nr. 7493 • ISSN 1843-7311 • www.ziarulfaclia.ro • 12 pagini - 1,50 lei Redacþia ziarului “Fãclia de Cluj” – str. Clinicilor nr. 33, (staþiile Agronomia - str. Moþilor) Micã ºi mare publicitate: • ORAR: luni-vineri orele 8-18, duminicã orele 15-18 • Tel/fax: 0264-450.707 • e-mail: [email protected], 0788-476.727 • [email protected], 0788-307.324 Cluj-Napoca Bd. 21 Decembrie 1989 nr. 146 în curte cu Impr. ARDEALUL Informaþii la telefon 0264-597.307 ÎNCHIRIEM spaþiu pentru DEPOZIT sau alte activitãþi economice suprafaþa 144 mp continuare în pagina a 12-a pagina 10 N pagina 6 pagina 9 pagina 11 pagina 5 Cluj - judeþul cu cel mai ridicat procent de promovare la examenul de Bacalaureat Clujul este judeþul în care s-a înregistrat cel mai ridicat procent de promovare la examenul naþional de Bacalaureat, conform datelor furnizate, marþi, de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice. Potrivit MECS, la sesiunea iunie- iulie 2015 a examenului de Bacalaureat, cel mai ridicat procent de promovare s-a înregistrat în judeþele Cluj (82,18%), Braºov (78,74%), Bacãu (78,34%) ºi Sibiu (76,81%). Rata de promovare în Capitalã este de 68%, superioarã cu 9,7% celei de anul trecut. Singurele judeþe cu o ratã de promovare sub 50% sînt Giurgiu (36,06%), Ilfov (40,92%) ºi Teleorman (42,73%). În cinci judeþe (Gorj, Sãlaj, Teleorman, Giurgiu ºi Brãila) procentul de promovare din aceastã sesiune este inferior celui de anul trecut, în vreme ce în restul judeþelor se înregistreazã o majorare de pînã la 11,9%. „În aceastã sesiune, la nivel naþional au promovat 106.064 (66,41%) de absolvenþi de clasa a XII-a, dintre care 100.058 (72,78%) provin din promoþia curentã ºi 6.006 (27,02%) din promoþiile anterioare. Comparativ cu aceeaºi sesiune a anului trecut, se constatã un plus de 14.293 de elevi care au reuºit sã promoveze examenul” – informeazã MECS, într-un comunicat remis presei. Conform documentului citat, rezultatele sînt superioare cu peste 7% celor consemnate în aceeaºi sesiune a anului 2014 (59,25%) ºi cu 12% celor din 2013 (54,4%). De asemeni, rata de promovare pentru promoþia curentã (72,78%) este cu peste 5% mai mare faþã de anul 2014 (67,61%) ºi cu peste 9% mai mare faþã de anul 2013 (63,1%). La nivelul întregii þãri s-au înregistrat 63 de medii de 10 (cele mai multe - 9 - în judeþul Timiº), în scãdere comparativ cu anul trecut (104). M. TRIPON continuare în pagina a 11-a Primãria a instalat patru corturi de distribuþie a apei pentru trecãtori Nemþii de la Henschel vor investi în Parcul Tetarom III 10 milioane de euro În aceste zile în care se anunþã temperaturi ridicate, municipalitatea clujeanã pune la dispoziþia cetãþenilor patru puncte în care, începînd cu ora 11, oamenii vor primi gratuit apã platã. „Clujenii se vor putea rãcori în corturi deschise, amplasate pe trotuar, în zone extrem de circulate. În patru puncte din oraº, trecãtorii se vor putea adãposti pentru cîteva minute de arºiþa soarelui pentru a servi apã rece”, anunþã Primãria municipiului Cluj- Napoca. Potrivit acesteia, cele patru puncte de distribuþie a apei sînt în Piaþa Lucian Blaga, lîngã Casa de Culturã a Studenþilor; pe Calea Turzii – staþia RATUC vis à vis de Teatrul Naþional (sens de mers înspre cartierul Zorilor); în Piaþa Mihai Viteazu (zona din apropierea statuii lui Mihai Viteazu) ºi în Piaþa Mãrãºti (vis à vis de piaþã, în staþia spre Mãnãºtur). De asemenea, pentru a trece mai uºor peste aceste zile cãlduroase, municipalitatea le recomandã clujenilor - în special persoanele vîrstnice -, sã evite ieºirile în perioadele cu temperaturi ridicate, respectiv în intervalul 11ºi 16, sã consume zilnic doi litri de lichide - apã platã sau ceai, sã evite bãuturile alcoolice ºi cele carbogazoase, sã supravegheze copiii, evitînd locurile de joacã expuse direct radiaþiilor solare. De asemenea, municipalitatea aminteºte cã este interzisã arderea necontrolatã a resturilor vegetale ºi miriºtilor, iar pentru prevenirea apariþiei focarelor de incendii este necesarã verificarea ºi deschiderea luminatoarelor în podurile locuinþelor. A.S. Nemþii de la firma Henschel vor investi în Parcul Tetarom III de la Jucu 10 milioane de euro ºi vor crea în prima fazã 40 de locuri de muncã. Contractul pentru realizarea acestei investiþii la Jucu a fost semnat ieri de preºedintele Consiliului Judeþean Cluj ºi reprezentanþii firmei Henschel, dupã ce în prealabil consilierii judeþeni au aprobat cu unanimitate de voturi demararea acestei investiþii. “Negociem de ºase luni cu Henschel. Au fost prin toatã România, iar cei mai importanþi concurenþi ai noºtri au fost Braºovul ºi Sibiul. Ne-au adresat 237 de întrebãri, într-un chestionar laborios, aºa cum stã bine unei companii germane. Am rãspuns la toate. Principalele motive pentru care au ales Clujul au fost Universitatea Tehnicã, aeroportul ºi infrastructura noastrã, faptul cã Tetarom nu este o societate privatã, ci una care þine de administraþia C.P. continuare în pagina a 8-a Ponta: Ne îndreptãm spre o creºtere record ceea ce demonstreazã cã toate mãsurile pe care le luãm sînt sustenabile Premierul Victor Ponta afirmã cã ultimele date ale Institutului Naþional de Statisticã (INS) aratã cã economia “se dezvoltã în mod susþinut’’ ºi se îndreaptã spre “o creºtere record” în acest an, ceea ce demonstreazã cã toate mãsurile luate sînt “sustenabile”. ‘’Veºti foarte bune de la INS! În trimestrul I din 2015 avem creºtere economicã de 4,3% faþã de acelaºi trimestru din 2014 (serie brutã), un PIB cu 1,5% mai mare faþã de trimestrul precedent! Din nou, o confirmare cã avem printre cele mai bune rezultate din UE! Cei care vãd “dezastre” peste tot nu fac decît propagandã - datele reale ne aratã cã economia se dezvoltã în mod susþinut ºi ne îndreptãm spre o creºtere record anul acesta! Ceea ce demonstreazã cã toate mãsurile pe care le luãm sînt sustenabile!’’, a scris premierul Ponta, marþi, pe pagina sa de Facebook. Între dictatura democraþiei ºi dictatura personalã Ilie CÃLIAN u am suficiente cunoºtinþe în problema crizei financiare a Greciei. De altfel, puþini sînt cei care cunosc dedesubturile motivaþionale ºi “jmecheriile” de dimensiuni homerice, în materie, realizate de cãtre statul elen, cu compliciatea interesatã a Marii Finanþe Internaþionale (inclusiv vest-europeanã). E adevãrat, grecii înºiºi s-au complãcut în situaþia de a profita din plin, poate mult prea din plin, de situaþia lor geostrategicã ºi confruntãrile din timpul Rãzboiului Rece. Pentru cine nu ºtie ori a uitat, meritã sã ne amintim cã, în al Doilea Rãzboi Mondial, Grecia a fost ocupatã de Germania, dar ºi- a obþinut libertatea graþie ajutorului militar anglo-american. Anglo-americanii au fãcut, apoi, tot posibilul pentru a-ºi asigura victoria în timpul rãzboiului civil, cîºtigat, dupã trei ani de lupte împotriva comuniºtilor sprijiniþi de Stalin. Acesta dorea instaurarea comunismului în Grecia ºi intrarea URSS ca forþã dominantã, în Mediterana. Ceea ce nu acceptau englezii ºi, mai ales, americanii, care aveau gînduri cu bãtaie lungã în legãturã cu instalarea lor în Mediterana. (Cu Marea Neagrã era mai greu, dar soluþia a fost intrarea în NATO ºi a Turciei, ºi a Greciei.) A urmat Planul Marshall, pomparea de bani mulþi spre Grecia, pentru a contracara tendinþele comuniste, apoi “dictatura coloneilor”, rãsturnarea ei, dar ºi alþi bani, pentru a asigura “confortul capitalist”. Una peste alta, cu soare, mare, peisaje spectaculoase, vestigii antice, turism ºi bani pompaþi din Occident, Grecia n-a avut motive pentru a se osteni prea mult sã-ºi facã o industrie de mare capacitate - iar cine ºtie ce agriculturã nu prea poate. Aºadar, turism, cãrãuºie maritimã ºi comerþ, plus bani pentru o voluptuoasã viaþã bugetarã, pensionare la 55 de ani, cu pensia medie mai mare decît la nemþi, într-o þarã de IMM-uri... Desigur, “jmecherii” români vor spune “Bravo lor!”, iar alþii le-ar cere o mai serioasã implicare într-o dezvoltare economico-industrialã de performanþã. Cum-necum, criza i-a atins pe greci mai Programul Strategic de Investiþie în Mediul Rural al Fundaþiei Vodafone România se extinde în judeþul Cluj Andrei Mureºan a semnat cu CFR Cluj Retrospectiva EMIL BÃCILà (1926-1990) Leul s-a apreciat în faþa monedei europene, dar s-a depreciat în raport cu dolarul ºi francul elveþian Jazz in the Park 2015: vreme frumoasã, muzicã bunã ºi implicare în comunitate

description

Prima pagina

Transcript of Faclia_8-07-2015

  • miercuri, 8 iulie 2015 anul XXVI, nr. 7493 ISSN 1843-7311 www.ziarulfaclia.ro 12 pagini - 1,50 lei

    Redacia ziarului Fclia de Cluj str. Clinicilor nr. 33, (staiile Agronomia - str. Moilor)Mic i mare publicitate: ORAR: luni-vineri orele 8-18, duminic orele 15-18

    Tel/fax: 0264-450.707 e-mail: [email protected], 0788-476.727 [email protected], 0788-307.324

    Cluj-Napoca

    Bd. 21 Decembrie 1989

    nr. 146

    n curte cu

    Impr. ARDEALUL

    Informaiila telefon

    0264-597.307

    NCHIRIEM

    spaiu pentru

    DEPOZITsau alte activiti

    economicesuprafaa 144 mp

    continuare n pagina a 12-a

    pagina 10

    N

    pagina 6

    pagina 9

    pagina 11

    pagina 5

    Cluj - judeul cu cel mairidicat procent de promovare laexamenul de Bacalaureat

    Clujul este judeul n care s-anregistrat cel mai ridicat procent depromovare la examenul naional deBacalaureat, conform datelorfurnizate, mari, de MinisterulEducaiei i Cercetrii tiinifice.

    Potrivit MECS, la sesiunea iunie-iulie 2015 a examenului deBacalaureat, cel mai ridicat procentde promovare s-a nregistrat njudeele Cluj (82,18%), Braov(78,74%), Bacu (78,34%) i Sibiu(76,81%). Rata de promovare nCapital este de 68%, superioar cu9,7% celei de anul trecut. Singurelejudee cu o rat de promovare sub50% snt Giurgiu (36,06%), Ilfov(40,92%) i Teleorman (42,73%). ncinci judee (Gorj, Slaj, Teleorman,Giurgiu i Brila) procentul depromovare din aceast sesiune esteinferior celui de anul trecut, n vremece n restul judeelor se nregistreazo majorare de pn la 11,9%.

    n aceast sesiune, la nivelnaional au promovat 106.064(66,41%) de absolveni de clasa aXII-a, dintre care 100.058 (72,78%)provin din promoia curent i 6.006(27,02%) din promoiile anterioare.Comparativ cu aceeai sesiune a

    anului trecut, se constat un plus de14.293 de elevi care au reuit spromoveze examenul informeazMECS, ntr-un comunicat remispresei.

    Conform documentului citat,rezultatele snt superioare cu peste7% celor consemnate n aceeaisesiune a anului 2014 (59,25%) i cu12% celor din 2013 (54,4%). Deasemeni, rata de promovare pentru

    promoia curent (72,78%) este cupeste 5% mai mare fa de anul 2014(67,61%) i cu peste 9% mai marefa de anul 2013 (63,1%).

    La nivelul ntregii ri s-aunregistrat 63 de medii de 10 (celemai multe - 9 - n judeul Timi), nscdere comparativ cu anul trecut(104).

    M. TRIPONcontinuare n pagina a 11-a

    Primria a instalat patru corturi de distribuie a apei pentru trectori

    Nemii de la Henschel vor investi n ParculTetarom III 10 milioane de euro

    n aceste zile n care seanun temperaturi ridicate,municipalitatea clujean punela dispoziia cetenilor patrupuncte n care, ncepnd cu ora11, oamenii vor primi gratuitap plat. Clujenii se vorputea rcori n corturi deschise,amplasate pe trotuar, n zoneextrem de circulate. n patru

    puncte din ora, trectorii sevor putea adposti pentructeva minute de aria soareluipentru a servi ap rece, anunPrimria municipiului Cluj-Napoca. Potrivit acesteia, celepatru puncte de distribuie aapei snt n Piaa Lucian Blaga,lng Casa de Cultur aStudenilor; pe Calea Turzii

    staia RATUC vis vis de TeatrulNaional (sens de mers nsprecartierul Zorilor); n Piaa MihaiViteazu (zona din apropiereastatuii lui Mihai Viteazu) i nPiaa Mrti (vis vis de pia,n staia spre Mntur).

    De asemenea, pentru a trecemai uor peste aceste zileclduroase, municipalitatea le

    recomand clujenilor - n specialpersoanele vrstnice -, s eviteieirile n perioadele cutemperaturi ridicate, respectivn intervalul 11i 16, sconsume zilnic doi litri delichide - ap plat sau ceai, sevite buturile alcoolice i celecarbogazoase, s supraveghezecopiii, evitnd locurile de joac

    expuse direct radiaiilor solare.De asemenea, municipalitateaamintete c este interzisarderea necontrolat aresturilor vegetale i miritilor,iar pentru prevenirea apariieifocarelor de incendii estenecesar verificarea ideschiderea luminatoarelor npodurile locuinelor. A.S.

    Nemii de la firma Henschel vorinvesti n Parcul Tetarom III de la Jucu10 milioane de euro i vor crea n

    prima faz 40 de locuri de munc.Contractul pentru realizarea acesteiinvestiii la Jucu a fost semnat ieri de

    preedintele Consiliului Judeean Cluji reprezentanii firmei Henschel,dup ce n prealabil consilieriijudeeni au aprobat cu unanimitate devoturi demararea acestei investiii.

    Negociem de ase luni cuHenschel. Au fost prin toatRomnia, iar cei mai importaniconcureni ai notri au fost Braovuli Sibiul. Ne-au adresat 237 dentrebri, ntr-un chestionarlaborios, aa cum st bine uneicompanii germane. Am rspuns latoate. Principalele motive pentrucare au ales Clujul au fostUniversitatea Tehnic, aeroportul iinfrastructura noastr, faptul cTetarom nu este o societate privat,ci una care ine de administraia

    C.P.continuare n pagina a 8-a

    Ponta: Ne ndreptm spre o cretererecord ceea ce demonstreaz c toate msurilepe care le lum snt sustenabile

    Premierul Victor Ponta afirm c ultimele date ale Institutului Naional de Statistic (INS)arat c economia se dezvolt n mod susinut i se ndreapt spre o cretere record n acestan, ceea ce demonstreaz c toate msurile luate snt sustenabile. Veti foarte bune de laINS! n trimestrul I din 2015 avem cretere economic de 4,3% fa de acelai trimestru din2014 (serie brut), un PIB cu 1,5% mai mare fa de trimestrul precedent! Din nou, o confirmarec avem printre cele mai bune rezultate din UE! Cei care vd dezastre peste tot nu fac dectpropagand - datele reale ne arat c economia se dezvolt n mod susinut i ne ndreptmspre o cretere record anul acesta! Ceea ce demonstreaz c toate msurile pe care le lum sntsustenabile!, a scris premierul Ponta, mari, pe pagina sa de Facebook.

    ntre dictaturademocraieii dictaturapersonal

    Ilie CLIAN

    u am suficiente cunotine nproblema crizei financiare a Greciei.De altfel, puini snt cei care cunosc

    dedesubturile motivaionale ijmecheriile de dimensiuni homerice, nmaterie, realizate de ctre statul elen, cucompliciatea interesat a Marii FinaneInternaionale (inclusiv vest-european). Eadevrat, grecii nii s-au complcut nsituaia de a profita din plin, poate multprea din plin, de situaia lor geostrategici confruntrile din timpul Rzboiului Rece.

    Pentru cine nu tie ori a uitat, merit sne amintim c, n al Doilea Rzboi Mondial,Grecia a fost ocupat de Germania, dar i-a obinut libertatea graie ajutorului militaranglo-american. Anglo-americanii au fcut,apoi, tot posibilul pentru a-i asiguravictoria n timpul rzboiului civil, ctigat,dup trei ani de lupte mpotrivacomunitilor sprijinii de Stalin. Acestadorea instaurarea comunismului n Greciai intrarea URSS ca for dominant, nMediterana. Ceea ce nu acceptau engleziii, mai ales, americanii, care aveau gnduricu btaie lung n legtur cu instalarea lorn Mediterana. (Cu Marea Neagr era maigreu, dar soluia a fost intrarea n NATO ia Turciei, i a Greciei.) A urmat PlanulMarshall, pomparea de bani muli spreGrecia, pentru a contracara tendinelecomuniste, apoi dictatura coloneilor,rsturnarea ei, dar i ali bani, pentru aasigura confortul capitalist. Una pestealta, cu soare, mare, peisaje spectaculoase,vestigii antice, turism i bani pompai dinOccident, Grecia n-a avut motive pentru ase osteni prea mult s-i fac o industrie demare capacitate - iar cine tie ce agriculturnu prea poate. Aadar, turism, cruiemaritim i comer, plus bani pentru ovoluptuoas via bugetar, pensionare la55 de ani, cu pensia medie mai mare dectla nemi, ntr-o ar de IMM-uri... Desigur,jmecherii romni vor spune Bravo lor!,iar alii le-ar cere o mai serioas implicarentr-o dezvoltare economico-industrial deperforman.

    Cum-necum, criza i-a atins pe greci mai

    ProgramulStrategic deInvestiie n MediulRural al FundaieiVodafone Romniase extinde njudeul Cluj

    Andrei Mureana semnatcu CFR Cluj

    RetrospectivaEMIL BCIL(1926-1990)

    Leul s-a apreciatn faa monedeieuropene,dar s-a depreciatn raportcudolarul i franculelveian

    Jazz in the Park2015: vremefrumoas,muzic buni implicaren comunitate

  • 23:45 Jane i Maura: Detectivi n Boston(s); 0:45 CSI: Miami (s); 1:30 FotbalSupercupa Romniei; 3:00 Case cupersonalitate (r).

    6:00 Focus (r); 6:45 Teleshopping (r);7:15 Codul magicienilor (r); 8:20 Rzi ictigi (s); 9:00 Casa: construcie i design(r); 9:30 Teleshopping; 10:00 Mama meagtete mai bine (r); 11:00 Teleshopping;11:30 Cireaa de pe tort (r); 12:30 Click!(r); 13:20 Teleshopping; 13:50 Flavours, 3buctari; 14:30 Teleshopping; 15:00Dragoste i ur (s); 16:00 Trsniii (r); 16:30Focus; 17:00 Mama mea gtete mai bine(s); 18:00 Focus; 19:30 Codul magicienilor(s); 20:30 Cronica netului (s); 21:00 Nunide poveste (s); 22:30 Trsniii (s); 23:00Focus din inima Romniei (s); 23:30 Click!(s); 0:00 Mama mea gtete mai bine (r);1:00 Fete Bune (s); 2:30 Cronica netului(r); 3:00 Trsniii (r); 3:30 Dragoste i ur(r);

    7.00 Telejurnal TVR 1 - Preluare; 7.45Jurnal regional (r); 8.00 Bun dimineaa,Transilvania! - direct; 9.00 Observatortransilvan (maghiara) (r); 10.00 Bundimineaa, Transilvania! (r); 11.00Telejurnal TVR 1 (r); 11.50 Regi i pioni (r);12.00 Transilvania la zi (r); 13.00 Cap deafi - preluare TVR 3; 14.00 Dincolo desport (r); 15.00 Film serial: Toate pnzelesus (s); 16.00 Observator transilvan(maghiara) - direct; 17.00 Transilvania la zi- direct; 18.00 Telejurnal TVR 2 - Preluare;18.20 Jurnal Regional; 18.30 tvrcluj.ro(arhiva TVR Cluj); 19.00 Tableta desntate - direct; 20.00 Preluare TVR 3.

    T E L E S P E C T A T O R

    6:55 Imnul Romniei (musical); 7:00Telejurnal Matinal * Sport * Meteo; 8:00Lumea i noi - Poezia... amintirilorEmisiune despre comunitile de romni;8:30 Zestrea romnilor; 9:00 Connor subacoperire (s); 9:55 Starea naiei; 10:50Teleshopping; 11:30 Fr compromisuri(r); 12:25 Vorbete corect!; 12:30 Lumea inoi (r) - Poezia... amintirilor Emisiunedespre comunitile de romni; 13:00 Fretichet; 14:00 Telejurnal Sport Meteo;15:00 Teleshopping; 15:30 ConvieuiriMagazin pentru alte naionaliti; 16:55Vorbete corect! (r); 17:00 Transformarea;18:00 Adevruri despre trecut (s); 18:30Istorii de buzunar (r); 18:40 Frcompromisuri (s); 19:35 Vorbete corect!(r); 19:45 Sport; 19:59 Telejurnal *Meteo;21:00 Dr. House (s); 21:50 RobinSharma@Bucureti (s); 22:00 Starea naiei;23:10 Hesher (sua, 2010, f. dr.); 1:00Transformarea (r); 2:00 Connor subacoperire (r); 2:50 Sport (r); 3:05 Telejurnal(r) Meteo; 3:55 Istorii de buzunar (r).

    6:55 Imnul Romniei (musical); 7:00Teleshopping; 8:00 Mituri muzicaleromneti (r); 9:00 Documentar 360 - GEO(s) - Madagascar i febra safirului; 10:10Ieri- Azi-Mine; 11:10 Cap compas (r);11:45 Teleshopping; 12:00 Careul cu 5aiRedifuzare; 13:00 InterviurileFestivalului George Enescu 2013; 13:50Cartea cea de toate zilele; 14:00 Artafericirii (r); 14:30 Cultura minoritilor -Identiti; 15:00 Telejurnal *Sport*MeteoTranslator mimico-gestual Laura Ioana;16:00 5 minute de istorie (s) - NicolaeCeauescu n primvara lui; 1989; 16:10Beau Geste (sua, 1939, aciune, a-n); 18:00Telejurnal; 18:30 Arta fericirii; 19:00

    Documentar 360 - GEO (r) - Madagascari febra safirului; 20:10 Parizianca (sua,1923, f. dr., a-n); 21:50 Cartea cea de toatezilele (r); 22:00 Ora de tiri *tiri *Sport*Meteo; 23:10 La birou (s); 0:00 Natur iaventur (r); 0:30 Europa 360 (r); 1:00Interviurile Festivalului George Enescu2013 (r); 1:50 5 minute de istorie; 2:00Popasuri folclorice (r); 2:50 Cartea cea detoate zilele (r); 3:00 Misterele istoriei (r);3:30 Ieri- Azi-Mine (r).

    6:00 Observator; 8:00 Neatza cu Rzvani Dani; 10:50 n gura presei; 11:40Teleshopping; 12:00 Mireas pentru fiulmeu; 13:00 Observator; 14:00 Mireaspentru fiul meu; 16:00 Observator; 17:00Acces direct; 19:00 Observator; 20:00Observator special; 20:30 Te pui cublondele?; 23:00 Un show pctos; 1:00Observator (r); 2:00 Revizie tehnic.

    06:50-08:00: Fresh Matinal; 06.50 Meteo;07.12 Fresh Money; 07.20 Meteo; 07.25Horoscopul Zilei; 10:50-12.00 FreshMatinal (r); 16:45-17:00: Observator de Cluji Regional.

    7:00 tirile Pro TV *Ce se ntmpl,doctore?; 10:30 La Mru (r); 12:00 Casecu personalitate (s); 13:00 tirile Pro TV;14:00 Trandafirul negru (r); 15:00 Inim defrate (r); 16:00 Lecii de via (s); 17:00tirile Pro TV; 17:30 La Mru; 19:00 tirilePro TV *Sport *Vremea; 21:00 FotbalSupercupa Romniei; 23:15 tirile Pro TV;

    Miercuri, 8 iulie 2015tiri locale: 09:00, 11:10, 12:00, 14:00, 16:00tiri Radio Romnia (retransmisie): 02:00, 04:00, 06:00,10:00, 15:00, 22:0007:00-10:00 Bibiliceala de diminea cu Daniel Dene iRare Svan10:00-14:00 nFIRipeala cu Florin Grosu16:00-17:00 Dincolo de aparene cu Ioana Jeler17:00-19:00 DediFIRcaii cu Ciprian Muncelean19:00-20:00 Pe Some n sus i-n jos cu Ciprian MunceleanAscult-ne i citete-ne online: www.radiofir.roUrmrete i pe Facebook: www.facebook.com/radiofir

    agenda2www.ziarulfaclia.ro miercuri, 8 iulie 2015

    Farmacii cu serviciu permanent:Farmacia "FARMADON", B-dul 21

    Decembrie 1989 nr. 5, tel, 0264-43.94.50; Farmacia "CYNARA", CaleaFloreti nr.75, tel. 0264-42.62.72;Farmacia "REMEDIUMFARM", B-dul21 Decembrie nr. 131, tel. 0264-41.29.01; Farmacia "ACVIAAPOTEQUE", B-dul Eroilor nr. 1, tel.0264-59.46.06.

    Farmacii cu serviciu prelungit:Farmacia "DAPHNE", str. Plopilor nr.

    50, tel. 0264-42.94.05, orar 8-20;Farmacia INTERPHARM, str.Primverii nr. 5, tel. 0264-42.71.95,orar 8-22; FarmaciaCLEMATISFARM, Piaa Unirii nr. 10,tel. 0264-59.13.63, orar 8-22; Farmacia"AMARYLLIS", str. I. Haieganu nr. 11,tel. 0264-59.76.52, orar L-V: 8-20, S-D:9-14; Farmacia "DANAFARM", str.Luceafrului nr. 1, tel. 0264-52.41.91,orar: L-V: 8-22; S-D: 8-20; Farmacia"ALMA", P-a M. Viteazu nr. 25, tel.0264-53.02.68, orar: L-V: 7-21, S-D: 8-20; Farmacia "REMEDIUM 3", P-a A.Iancu (col cu I. Maniu), tel. 0264-59.58.46, orar L-D: 7-23.

    FARMACII

    - miercuri, 8 iulie 2015 -

    TELEFOANE

    URGENE: 112

    PREFECTURA: 0264-50-33-00

    CONSILIUL JUDEEAN: 0372-64-00-00

    Telefonul ceteanului: 0800-41-09-99

    gratuit pentru orice reea

    Informaii de interes public:

    [email protected]

    PRIMRIA CLUJ-NAPOCA:

    POLIIA COMUNITAR: 0264-59-60-30

    PRIMRIA DEJ: 0264-21-17-90

    PRIMRIA TURDA: 0264-31-31-60

    PRIMRIA CMPIA TURZII: 0264-36-80-01

    PRIMRIA HUEDIN: 0264-35-15-48

    PRIMRIA GHERLA: 0264-24-19-26

    POLIIA CLUJ-NAPOCA: 0264-43-27-27

    SERVICIUL RIDICRI AUTO:

    0264-44-45-71; 0264-44-45-72

    POLIIA TRANSPORT FEROVIAR

    CLUJ-NAPOCA: 0264-43-21-88

    POLIIA DEJ: 0264-21-21-21

    POLIIA TURDA: 0264-31-33-80

    POLIIA CMPIA TURZII: 0264-36-82-22

    POLIIA HUEDIN: 0264-35-15-38

    POLIIA GHERLA: 0264-24-14-14

    POMPIERII (Inspectoratul Judeean pentru

    Situaii de Urgen Cluj) :

    0264-59-50-29;0264-59-12-55

    DIRECIA REGIONAL A FINANELOR

    PUBLICE CLUJ-NAPOCA: 0264-59-16-70

    AGENIA JUDEEAN PENTRU PRESTAII

    SOCIALE CLUJ: 0264-59-71-25

    OFICIUL PT. PROTECIA

    CONSUMATORILOR 0264-43-13-67

    INFORMAII: 118-932

    DERANJAMENTE: 1921

    ORA EXACT: 1958

    R.A. TERMOFICARE: 0264-59-87-48

    tel. verde: 0800-82-37-91

    Compania de Ap Some: 0264-59-63-02

    R.A.A.D.P.P. 0264-59-88-01

    R.A.D.P. 0264-55-26-66

    C.T.P. 0264-43-08-74

    BRATNER-VERES: 0264-41-51-49

    dispecerat: 0264-59-84-77

    ROSAL GRUP: 0264-45-68-63

    SALPREST RAMPA: 0264-59-62-09

    E-ON GAZ DISTRIBUIE:

    0800-80-09-28; 0265-20-09-28 - Disp. urgen

    JANDARMI: 0264-43-13-01

    GARA Cluj-Napoca: 0264-43-36-47

    AGENIA CFR: 0264-43-20-01

    AEROPORTUL CLUJ: 0264-41-67-02

    DIRECIA GENERAL DE ASISTEN

    SOCIAL I PROTECIA COPILULUI CLUJ

    0264-42-01-46

    AG. JUD. DE OCUPARE A FOREI DE

    MUNC CLUJ: 0264-59-02-27; 0264-59-68-16

    CASA JUDEEAN DE PENSII CLUJ:

    0264-43-10-10

    INSP. TER. DE MUNC: 0264-59-84-07;

    0264-59-84-74; 0264-59-86-48

    SESIZRI MUNC LA NEGRU:0800-86-86-22

    DERANJAMENTE ELECTRICA: 0264-929

    CENTRUL DE PREVENIRE, EVALUARE I

    CONSILIERE ANTIDROG AL JUDEULUI CLUJ

    0264-43-28-99; 0800-87-00-700

    BRIGADA DE COMBATERE A CRIMEI

    ORGANIZATE CLUJ: 0264-43-78-80

    Acupunctur, Alergologie, Boli infecioase, Cardiologie, Cardiologie pediatric, Chirurgie, Dermatologie,Dermatocosmetic, Diabet-Nutriie-Obezitate-Boli Metabolice, Ecografie general i special,

    EEG/EMG, Endocrinologie, Fiziokinetoterapie, Gastroenterologie, Hematologie, Medicin Intern,Nefrologie, Neurochirurgie, Neurologie, Neuropsihiatrie pediatric, Obstetric-Ginecologie,

    Oftalmologie, ORL, Ortopedie, Pediatrie, Pneumologie, Psihiatrie, Recuperare medical,Reumatologie, Investigarea tulburrilor de somn, Urologie

    Doamnelor i Domnilor,Policlinica i Centrul de Recuperare i Fizioterapie Regina Maria Cluj (fostul Centru Medical Unirea)

    v ofer o larg gam de servicii performante n majoritatea specialitilor medicale.Consultaiile snt asigurate de specialiti renumii, foarte muli fiind cadre didactice la Universitatea de

    Medicin i Farmacie Iuliu Haieganu. Investigaiile se efectueaz cu aparatur modern de ultim generaie.n situaii speciale apelm la colaborri cu Centre Medicale de prestigiu din Europa i SUA.

    Departamentul de Medicina Muncii completeaz n mod strlucit capacitatea Centrului.

    Filozofia noastr:ZI DE ZI, CU EXCELEN

    Medicina Muncii4000011, Cluj-Napoca, Calea Motilor 35/2

    Tel: 0364-101.703, Fax: 0364-117.177Mobil: 0728-180.973

    e-mail: [email protected]

    Policlinica Pasteur400349, Cluj-Napoca, Str. Pasteur 24/72Tel: 0264-522.255/6, Fax: 0364-405.704Mobil: 0723-256.501, 0735-268.268e-mail: [email protected]

    Profesor Dr. N. HncuPreedinte

    Policlinica Regina Maria Cluj

    Dr. Wargha EnayatiPreedinte

    Grupul Regina Maria

    Redacia nu i asum responsabilitatea

    pentru schimbrile intervenite n

    programele posturilor de televiziune.Miercuri, 8 iulie 2015

    6,00 Bun dimineaa. Prezint: Andrei Maxim; 8,00Emisiunea n limba maghiar; 10,00 De zece ori Romnia.Emisiune multiplex realizat de Reeaua Studiourilor Regionale

    Radio Romnia; 11,00 Buletin de tiri; 11,05 Pulsul zileiPrezint: Florin Proteanu; 12,00 Jurnal transilvan; 12,10 Pulsulzilei. Prezint: Florin Pruteanu; 14,00 Emisiune preluat dela Radio Romnia - Reacia minoriti; 16,00 Emisiunea nlimba maghiar; 18,00 Jurnal Transilvan; 18,00 Sens unic.Prezint: Cristian Zoica; 19,00 Buletin de tiri; 19,05 Sens unic.Prezint: Cristian Zoica; 21,05 Din grdina cu flori multe -emisiune de folclor realizat de Alin Pop; 22,00 nchidereaprogramului pe 909, 1404 i 1593Khz.

    CABINET

    STOMATOLOGIC

    CENTRUL

    MEDICO-CHIRURGICAL

    UNIVERSITAR

    INTERSERVISANCluj-Napoca, cartier Gheorgheni,str. N. Pascaly nr. 5,

    Program: zilnic 7-21Medic gard: 21-7

    Tel./fax: 0264-414.163Tel.: 0264-414.807

    Str. Moilor nr. 87Tel: 0364139925

    INTERNE - CARDIOLOGIE GASTRO-ENTEROLOGIE PNEUMOLOGIE

    MEDICINA MUNCII ENDOCRINOLOGIE

    DERMATOLOGIE + CHIRURGIE

    DERMATOLOGIC NEUROLOGIE

    PSIHIATRIE + PSIHOLOGIE

    REUMATOLOGIE ALERGOLOGIE

    CHIRURGIE GENERAL +

    GINECOLOGIC + UROLOGIC +

    PLASTIC CHIRURGIE CERVICO-

    FACIAL + ORTOPEDIE + CHIRURGIE

    ORTOPEDICA + O.R.L. OFTALMOLOGIE

    GINECOLOGIE PEDIATRIE + GASTRO-

    ENTEROLOGIE UROLOGIE

    EKG, EKG de efort EEG EMG ECODOPPLER ECOGRAFIE de sn,

    abdominal, cardiac, endovaginal,osteoarticuar, tiroidian ENDOSCOPIE

    digestiv, abdominal HISTEROSALPINGOGRAFIE

    CISTOSCOPIE VIDEOCOLONOSCOPIE MAMOGRAFIE VIDEOGASTROSCOPIE

    TOMOGRAFIE RADIOLOGIE

    OSTEODENSITOMETRIE

    LABORATOR ULTRAMODERNCOMPUTERIZAT:

    - hematologie + biochimie + teste SIDA +imunologie + parazitologie + teste de

    imunitate; - teste Papanicolau + ex. secreievaginal i uretral; - teste de toxoplasmoz

    i clamidia;

    TOMOGRAFIE COMPUTERIZATCU APARAT SIEMENS 2010

    GRATUITExaminri de LABORATOR i

    RADIOLOGIE, decontate de Casa deAsigurri de Sntate cu bilet detrimitere de la medicul de familie.

    RMN(General Electric,generaia 2014)

    PROGRAMUL

    FILMELOR

    PROGRAMUL

    FILMELOR

    CINEMA "FLORIN PIERSIC"

    (fost REPUBLICA)

    3 - 9 IULIE 2015

    TERMINATOR: GENISYS 3D - SUAzilnic: 17.00; 20.00; 23.00 - 15 lei

    NTORS PE DOS 3D- SUAzilnic: 14.00 - 15 lei

    * redus la toate spectacolele cu cardul de

    student 3D - 10 lei exceptnd v, s, d.

  • The Associated Press

    Kremlinul anun cpreedintele Vladimir Putin aprimit luni un apel telefonic de lapremierul grec Alexis Tsipras, alcrui Guvern se afl ntr-o curscontra-cronometru pentru aajunge la un acord de salvare cucreditorii.

    Cei doi lideri au discutat despre

    miercuri, 8 iulie 2015

    roza vnturilorZiarul nostru folosete tiri i articole

    furnizate de agenia de pres AGERPRES

    3www.ziarulfaclia.ro

    Tsipras l-a sunat pe Putin. Preedintele Rusiei i-aexprimat susinerea fa de poporul grec

    rezultatul referendumului deduminic din Grecia i despre o seriede probleme privind continuareadezvoltrii cooperrii ruso-greceti,a anunat Kremlinul.

    n convorbirea cu Tsipras, Putin i-a exprimat susinerea fa depoporul grec n vederea depiriidificultilor cu care se confruntara, potrivit preediniei ruse.

    eful celei de a doua cea mai mare

    banc de stat din Rusia, VTB, adeclarat n weekend c Rusia ar puteafi interesat s achiziioneze activegreceti, n cazul n care acestea arurma s fie privatizate.

    Andrei Kostin a precizat c Moscovaar putea s fie interesat de porturi,aeroporturi, ci ferate sau companiidin sectorul energetic.

    ns este puin probabil ca Rusias acorde Greciei mprumuturi, a

    subliniat efuil VTB. Pe de alt parte,Tsipras a discutat luni, la telefon, cupreedintele Bncii centraleEuropene (BCE) Mario Draghi,potrivit unor surse guvernamentaleelene citat de ziarul francez LeFigaro.

    De asemenea, eful statului grec,Prokopis Pavlopoulos a discutat latelefon, luni nainte de prnz, cupreedintele Franois Hollande.

    Aceste discuii au avut loc ntimpul unei pauze a reuniuniiliderilor tuturor partidelor greceti,convocai de ctre Alexis Tsipras, subegida preedintelui Pavlopoulos.

    Tsipras a discutat deja la telefoncu Hollande, duminic seara, dupanunarea victoriei taberei nu nreferendumul prin care grecii aurespins un plan european de salvarea rii.

    Referendumul grec, o victorie pentru Tsipras iun seism pentru Europa, scrie presa francez

    Mai multe ri europene s-au confruntat n weekendcu temperaturi record, urmate de furtuni

    Reacia euro i a pieelor financiare la votuldin Grecia va fi limitat pe termen lung

    Deutsche Welle

    Mai multe state europene s-au confruntat lasfritul sptmnii trecute cu o vremecanicular, urmat de furtuni puternice, iarzeci de persoane au murit necate sau lovitede trsnete.

    Serviciul german de meteorologie DWD anregistrat duminic 40,3 grade Celsius n oraulbavarez Kitzingen, cea mai mare temperatur dinar de la nceputul msurtorilor n 1881.

    ntr-o ar obinuit cu vreme rcoroas i ploi nlunile de var, multe persoane au suportat cu greucanicula i unele au ncercat s se rcoreascmergnd la not. Prin urmare, autoritile germaneau anunat c cel puin 12 persoane s-au necat peparcursul weekendului.

    Temperaturile ridicate au condus de asemeneaduminic la furtuni violente n multe pri dinGermania, care au smuls copaci din rdcini i aublocat linii feroviare i autostrzi. Mai multe locuineau fost inundate i cel puin dou persoane au fostrnite de trsnete.

    i Elveia s-a confruntat cu o vreme canicular lasfritul sptmnii trecute, iar doi ceteni striniau fost gsii mori n rul Limmat din Zurichduminic, relateaz site-ul TheLocal.ch.

    Duminic s-au nregistrat aproape 38 de gradeCelsius la Geneva i aproximativ 35 de grade nrestul rii, iar serviciul naional MeteoSwiss aprelungit alerta de canicul pentru luni i mari nmajoritatea oraelor.

    Poliitii au descoperit cadavrul unui ceteanspaniol n vrst de 25 de ani n rul din Zurich ncare notase, dup care au gsit i trupul unui turcde 25 de ani. Alte dou persoane s-au necat nElveia joi i vineri.

    Dup cldura din weekend, mai multe regiuni dinNeuchatel pn n Saint Gallen au fost vizateduminic noaptea de furtuni, ploi abundente i

    rafale de vnt de pn la 111 kilometri pe or.Duminic a fost de asemenea cea mai clduroas

    zi din acest an n Danemarca, cu temperaturi deaproximativ 31 de grade Celsius, dar i n aceastar vremea s-a rcorit, canicula fiind nlocuitduminic noaptea de furtuni i ploi abundente,relateaz site-ul TheLocal.dk.

    Dup unul dintre cele mai clduroase weekenduridin acest an, Suedia a nregistrat la rndul su, lunidiminea, temperaturi mai reduse i furtuni,nsoite de tunete i fulgere, relateaz site-ulTheLocal.se.

    Vremea rea intervine n condiiile n carenumeroi suedezi pleac n concediu sptmnaaceasta. Majoritatea companiilor din Suedia leofer angajailor posibilitatea de a-i lua patrusptmni consecutive de concediu vara, de obiceila nceputul lunii iulie.

    Valul de canicul din Spania a declanat unincendiu de vegetaie n nordul rii, n regiuneaAragon, care a distrus aproximativ 8.000 dehectare de teren, determinnd evacuarea a 1.500de persoane, potrivit autoritilor, citate de site-ulTheLocal.es.

    Aproximativ 500 de pompieri i 26 de avioanei elicoptere lupt mpotriva flcrilor, care auizbucnit pe fondul temperaturilor de 40 de gradeCelsius.

    i Polonia s-a confruntat n ultimele zile cu unval de canicul, iar 41 de persoane au murit necatede vineri pn duminic, relateaz Radio Polonia.Poliia a avertizat cetenii cu privire la riscul de aintra n ap prea repede, dar i privind consumulde alcool.

    n Marea Britanie, dou persoane au murit ialte dou au fost rnite duminic, dup ce au fostlovite de trsnet n munii Brecon Beacons din araGalilor, relateaz BBC News Online. Furtunilensoite de tunete i fulgere s-au produs dup ctevazile de temperaturi ridicate.

    AFP

    Votul nu masiv al grecilor - n urmaunei austeriti drastice impuse dinstrintate - este o victorie politicpentru premierul grec Alexis Tsipras i,n acelai timp, un seism pentruEuropa, scriu editorialiti francezi luni.

    Toate ziarele naionale scriu pe primapagin despre referendumul grec.

    Nu-ul care zguduie Europa, titreaz LesEchos. Este o victorie politic pentru AlexisTsipras i un salt n necunoscut pentruGrecia, ameninat de ieirea rapid dinzona euro i falimentul bancar, comenteazcotidianul economic.

    Grecia trntete ua n nas euro, afirmLOpinion, iar 20 Minutes titreaz pe primapagin Grecia i strig nu-ul.

    Grecia face un mare pas ctre ieirea din(zona) euro, d asigurri Le Figaro pe primapagin. Avertizrile cu privire la pericolelereferendumului nu vor schimba nimic: greciiau decis s-l urmeze pe Alexis Tsipras naventura sa nebun, i exprim regretulGatan de Caple n editorialul cotidianuluil iberal. Astfel , n opinia sa, grecii aupreferat nfruntarea pn la capt, preludiulmarelui salt n necunoscut, dar estealegerea lor democratic, recunoate el,adugnd c este necesar s fie respectat.

    Acelai lucru cere i LHumanit pe primapagin. Acum, respectai nu-ul poporuluigrec!. Oxi. Un tunet n Europa austeritii,i exprim satisfacia editorialistulcotidianului comunist, Maurice Ulrich. Nu-ul lucid, curajos i puternic al unui popor npicioare... O lecie magnific de democraie,pe care grecii i conductorii lor au dat-oEuropei i nu numai.

    Ca de obicei, Libration titreaz pe primapagin cu un joc de cuvinte - Nu-ul lui Zeusi Loxi gne n pagina interioar. Vrems respingem un popor care-i legitimeazrebeliunea prin suferin? Vrem s sfrmmvechiul vis al unei Europe unite, purtat demai multe generaii de la Rzboi ncoace,reunii n jurul valorilor umaniste, singurulmod de a juca un rol pe scena mondial?,se ntreab Laurent Joffrin n editorialulcotidianului. Acum este necesar s alegemntre austeritate i descompunerea politc.

    A fost pariul unui tnr politician. Este,de ieri sear, btaia de cap a ntregii zoneeuro, rezum Laurent Marchand (OuestFrance), sub titlul Seism european.

    Toi mai marii acestei Europedezncarnate pot rumina. Ei au pierdut. nfaa unui popor ros de suferinele sale zilnicei pilotat de marionetele lumii financiare,Europa se trezete n aceast (luni)dimineaa mahmur, d asigurri YannMarec (Le Midi Libre). Nu-ul fr apel algrecilor marcheaz o cotitur n istoriaconstruciei europene, iar de-acum cuplulHollande-Merkel este cel cruia-i revinesarcina s arate dac este la nlimea mizei,adaug el.

    Mngiat de acest vot, Tsipras redevineun interlocutor de neocolit, scrie BenotGaudibert (LEst Rpublicain). Iar asta dupce a fost desemnat o int de ctre muliconductori europeni, adaug DominiqueGarraud (La Charente Libre).

    Fora nu-ului va obliga rile europene,inclusiv Germania, n pofida poziiilorconductorilor ei, s redeschid dialogul,vrea s cread Bernard Stphan (LaMontagne). i probabil s ia n calcul sating tabu-ul renunrii la datorie.

    Marile puteri au nceput negocierile nvederea ncheierii acordului final cu Iranul

    Bloomberg

    Euro s-a depreciat, dar aatins doar minimul ultimeisptmni, n urma votuluinegativ de la referendumuldin Grecia care va avea petermen lung un impactlimitat pe pieelefinanciare.

    Reacia pieei a fost pnacum remarcabil de calm.Majoritatea oamenilor staudeoparte i ateapt s vadcum rspund autoritileeuropene, a declaratCallum Henderson,director pentru cercetrin domeniul valutar laStandard Chartered nSingapore.

    Investitorii se ateptau la oscdere puternic, potrivitanalitilor bncii Mizuho Bankdin Tokyo.

    Analitii SMBC NikkoSecurities consider c votuldin Grecia nu va avea unimpact pe termen lung asuprapieelor financiare.

    Cetenii greci au votat nproporie de 61,28%mpotriva msurilor propusede creditorii internaionali,38,72% pronunndu-se nfavoarea acestora, conformrezultatelor oficiale pariale.

    Cancelarul german AngelaMerkel i preedintele francezFrancois Hollande auconvocat pentru mari unsummit de urgen al lideriloreuropeni.

    Euro a cobort luni, laLondra, cu 0,6%, la 1,1052dolari pe unitate, iar pepieele asiatice declinul a atins1,3%, cel mai redus nivel dup20 iunie.

    Grecia nu se va transforma

    ntr-o mare problem. Nu esteca falimentul LehmanBrothers Holdings n 2008, aspus Hiroki Shimazu,economist la SMBC Nikkon Tokyo, adugnd c petermen lung nu va aveaimpact asupra pieelorfinanciare.

    Premierul elen Alexi Tsiprasa declarat c n urma votuluimasiv mpotriva austeritiireprezentanii Greciei vorreveni luni la masanegocierilor. Ministrul elen deFinane Yanis Varoufakis i-aanunat demisia, afirmnd cprezena sa la discuii arafecta negocierile.

    Pe pieele asiatice, NikkeiAverage al bursei din Tokyo acobort cu 2,4%, Hang Seng, albursei din Hong Kong cu 3,5%,iar Shanghai Composite esten urcare cu 1,3%.

    AFP

    Minitrii de Externe aimarilor puteri au nceputluni - cu o zi nainte deexpirarea unui termen-limit - negocieri dure laViena, n vederea ncheieriiunui acord istoric asupradosarului nuclear iranian,care s pun capt unuiimpas de 13 ani.

    Membrii Grupului 5+1 (ceicinci membri permaneni aiConsiliului de Securitate alONU - China, Frana, MareaBritanie, Rusia, Statele Unite -i Germania) vor ca Iranul s-i limiteze puternic programulnuclear, pentru a face aproapeimposibil orice ncercare aTeheranului de a se dota cu

    arma nuclear, n schimbulunei anulri a sanciunilor carei-au fost impuse.

    Acordul este negociat deaproape doi ani, dup alegerealui Hassan Rohani capreedinte, n 2013, i are labaz un acord-cadru ncheiat naprilie n Elveia.

    Potrivit acestui acord-cadru,Iranul se angajeaz s reduccu peste dou treimi numrulcentrifugelor - care potproduce combustibil nuclearsau nucleul unei bombenucleare -, s-i reducstocurile de uraniu i smodifice reactorul de la Arak.

    ntre problemele dificile,care au ntrziat finalizareaacordului la termenul-limitanterior, se afl ritmul i

    calendarul anulriisanciunilor, viitoarelecapaciti ale Iranului de aproduce echipament nuclear iun acces sporit al ONU, inclusivla eventuale baze militare, nIran.

    Secretarul de Stat americanJohn Kerry, care s-a ntlnit nmai multe rnduri, n ultimelezece zile, cu ministrul iraniande Externe Javad Zarif, adeclarat c acum a venittimpul s ncheiem acordul.

    n ultimele zile amnregistrat progrese rale, darvreau s fiu absolut clar pentrutoat lumea, nu ne aflm ncacolo unde avem nevoie s fimn privina mai multora dintreproblemele cele mai dificile, asubliniat Kerry.

  • miercuri, 8 iulie 2015

    4www.ziarulfaclia.ro

    relaxarea de miercuri

    BANCURIBANCURI

    Sup de cpuni din Stmar!INGREDIENTE: 1,2 kg de cpuni, 1,2 l vin rou, lapte,

    sare, zahr, 200 ml smntn, dou linguri de fin, douglbenuuri, unt.

    Cpunii curai i splai, se fierb n vin rou, i pasmi turnm peste compoziie laptele amestecat cu ap plat.Presrm sare i zahr dup gustul fiecruia. Smntna seamestec cu fina, glbenuurile i puin unt, se toarn nsupa roie amestecnd, pn ce nu are cocoloae. Se poatepasa cu mixerul ca s obinem o sup crem. NU SESERVETE COPIILOR C ARE N COMPOZIIE VIN.

    Pinea studenilor!INGREDIENTE: 250 gr fin alb, 200 gr unt, dou

    glbenuuri, o lingur de zahr, sare, smntn ca s obinemun aluat mai moale. Se poate pregti manual, dar i cu robotul.

    UMPLUTURA: 100 gr prune conifiate, 100 gr pere uscate,100 gr curmale, 100 gr smochine, 100 gr migdale curate,50 gr alune de pe Guti, 50 gr struguri mici, 50 gr stafide, 100gr miez de nuc, 100 gr gutui conifiate. Toate le amestecmcu 100 gr miere de albine, 100 gr zahr, 50 gr fin, doulingurie de scorioar, cteva cuioare zdrobite, 4 linguri romsau coniac de calitate, 4 albuuri de ou, migdale zdrobite cusucitorul.

    PREPARAREA: Aluatul se ntinde subire i se umple cuumplutura, n care fructele au fost tiate mrunt i se amesteccu ingredientele descrise la umplutur. Trebuie s arate ca icozonacul bunicii, pe care l ungem cu albu de ou btutspum, presrm migdale i-l aezm ntr o tav uns, la unfoc moderat. Dup ce s-a copt, avnd o culoare armie, sestinge focul i se las n tav la rcit. Se taie n felii ca icozonacii. Colegilor s le preparai un ceai cu fructe de pdurei vei fi foarte iubite pentru aceast reet gustoas.

    S avei poftChira Carolina

    Decanul de vrst al omenirii,japonezul Sakari Momoi,

    a decedat la vrsta de 112 ani

    Dieta Dukan, dieta Atkins... nu funcioneaz,potrivit unui cercettor american

    Persoanele care lucreaz la birou ar trebui s petreaccel puin dou ore pe zi n picioare

    Japonezul Sakari Momoi,cruia i-a fost atribuit varatrecut titlul de decan devrst al omenirii, s-a stinsdin via la 112 ani, auanunat autoritileprefecturii Saitama, la nordde Tokyo, unde brbatul alocuit de-a lungul multor ani,informeaz AFP.

    Sakari Momoi a decedatduminic din cauza uneiinsuficiene renale, ntr-uncmin de btrni din capitalanipon, a precizat pentru AFPun responsabil municipal.Familia lui ne-a spus cstarea sa de sntate s-adegradat n urm cu osptmn-dou, a adugatacest responsabil.

    Nscut la 5 februarie 1903la Minamisoma, prefecturaFukushima, Momoi a fostdirector de liceu, pasionat delectur, n special de poeziachinez, i amator de sumo.El s-a cstorit n 1928 i aavut cinci copii.

    Atunci cnd a primit, naugust 2014, certificatulGuiness World Records,Momoi a spus c ar dori striasc nc zece ani.

    Sperana de via pentru

    brbaii niponi a depitpentru prima dat, n 2013,bariera de 80 de ani (80,21ani), n timp ce femeilejaponeze se plaseaz lacapitolul longevitate peprimul loc la nivel mondial,cu o speran medie de viade 86,61 ani. Aproape unsfert din populaia Japonieieste mai n vrst de 65 deani, proporie care ar urma sajung la 40% pn n 2060.

    La ora actual, n Japoniaexist aproape 59.000 decentenari, potrivitstatisticilor oficiale fcutepublice n septembrie trecutde Ministerul Sntii.Dintre acetia, 87% sntfemei.

    Cu toate acestea, Japonia apierdut-o primvaraaceasta pe decana de vrst aomenirii, iar n prezent oamerican deine acest titlu:Susannah Mushatt Jones, carea srbtorit luni 116 ani.

    Recordul de longevitatecare a putut fi dovedit n modoficial este n continuaredeinut de franuzoaicaJeanne Calment, decedat n1997, la vrsta de 122 de anii 164 de zile.

    Persoanele care lucreaz zilnic la birouar trebui s se ridice i s se plimbe sau sstea n picioare cel puin un sfert dintimpul de lucru, pentru a reduce riscul deobezitate, boli cardiovasculare i cancer,recomand experi din domeniul sntii.

    Lucrtorii care desfoar activiti debirou trebuie s stea n picioare cel puindou ore n tipul programului de lucru,este sfatul unui grup de experi care arealizat un studiu pe aceast tem pentruo agenie guvernamental britanic din

    domeniul sntii, relateaz DPA.Aceast norm ar trebui eventual s fie

    extins la patru ore pe zi, ntrerupndperioadele prelungite de stat pe scaun prinutilizarea de birouri adaptate pentru lucruln picioare i eznd i cu plimbri regulate,conform recomandrilor incluse ntr-unstudiul publicat n British Journal of SportsMedicine.

    Studiul a analizat datele epidemiologiceinternaionale i programele deintervenie pentru sntate artnd c un

    numr tot mai mare de cercetri leagperioadele prelungite petrecute pe scaunla birou de riscul crescut de moarteprematur sau de mbolnvire cu o formgrea de boal.

    Mai mult, experii recomandangajatorilor s-i avertizeze pe angajai nlegtur cu riscurile pe care le reprezintpentru sntate lucrul prelungit n poziiaaezat, s ncurajeze o mai bun nutriiei reducerea stresului i consumului dealcool i tutun.

    Dieta Dukan, dieta Atkins orialtele de acest tip nufuncioneaz. A constatat-ocercettoarea american TracyMann, profesor de psihologiela University of Minnesota(SUA), care timp de peste 20 deani a efectuat studii asupracomportamentelor alimentare,semnaleaz site-ulhuffingtonpost.fr.

    S-au ngurgitat tone deproteine cu regimul Dukan, s-au eliminat glucidele curegimul Atkins i chiar s-a pustoat ncrederea n regimulpaleolitic, al vntorilor-culegtori. Adoptarea unuiregim este sortit eecului,potrivit acestei cercettoarecare a publicat recent SecretsFrom The Eating Lab.

    Majoritatea persoanelorestimeaz c totul este ochestiune de voin i de selfcontrol, cnd, n realitate,schimbrile biologice le mpingspre o farfurie de Spaghettialla Carbonara dup trei

    sptmni n care au tritnumai cu salat verde i ap, aexplicat Tracy Mann pentruThe Washington Post.

    Mai nti, este o chestiuneneurologic. Cnd se urmeazun regim, creierul devineobsedat de mncare, mai alesdac pare apetisant.Alimentele tentante captvaloare. Cu ct ncercm srezistm mai mult, cu att neeste mai greu s o facem.

    Apoi, metabolismulncetinete. Corpul ncepe sutilizeze caloriile n cel maieficient mod posibil. Acestapoate fi un lucru bun pentrucine este pe cale de a muri defoame, dar este ru pentru ceicare doresc doar s piard dingreutate, pentru c vor stocarespectivele calorii sub formde grsime.

    Tracy Mann avertizeaz cschimbrile biologice pe care lenregistreaz corpul nu sntsingurele probleme. Oameniii nchipuie deseori c un

    regim se oprete la sfritulperioadei de restricie.Cercettoarea vorbete nsdespre o lun de mierenutriional, n cursul creia nesimim bine pentru c dietanoastr a fost ncununat desucces. Din nefericire, acestmoment este de fapt doar

    prima etap a unui proces mailung. Cnd pierd n greutatedatorit unui regim, oameniivorbesc despre succes. Dackilogramele revin, ei nu spunc este vina regimului, ci spunc ei snt n cauz. Dar estefals, consider cercettoareaamerican.

    Se ntlnete Gheorge cu Vasile. Zice Vasile:-Auzi ,m, Gheorge am auzit c te-or batut ieri doi n gar

    n Dej...-Bine , m aia-i gar?

    Doi ardeleni, Ion i cu Gheo, merg prin pdure. La un

    moment dat Ion vede un picior de om i zice:- B,Gheo, tare m tem ca la e piciorul lui Vasile. Se uit

    ei mai bine i zic, da, m, aa i , se duc mai departe i vdo mn la care Ion zice :

    -M, la nu e ceasul lui Vasile?-Ba da, m.Se duc mai departe i vd un cap, Ion zice:-M, la nu e capul lui Vasile?-Ba da, m, zice Gheo, la care Ion zice:-M, io tare m tem c Vasile sta o fi pit ceva.

    Soia, suprat c soul ei i lua n fiecare zi de lucru i

    acas, i spune acestuia:-Drag, nu i ajunge ct munceti la serviciu? Chiar trebuie

    s mai lucrezi i acas?-Draga mea, dar mult lume i continu munca de la

    serviciu i acas...-Da, dar nu toi snt medici legiti ca tine!!!

    Ofierul de aviaie Bul face remarci critice la adresa

    infanteriei. Vine un ofier de infanterie i zice:-Avei ceva mpotriva infanteriei?La care Bul:-Da, napalm...

    Doi bieei care se jucau pe strad au intrat din ntmplare

    ntr-o galerie de art modern. Cteva minute au privitnmrmurii picturile i sculpturile expuse, apoi unul dintreei a ipat:

    - Repede! S fugim nainte s spun c noi le-am stricat!

    La coal, la ora de istorie, Bul primete o ntrebare mai

    uoar:- Cine a fost Mihai Viteazul?- Amza Pellea, doamn!...

    Dou blonde stau de vorb despre plictiseala vieii de

    cuplu:- Mie mi merge foarte bine csnicia.- i care este secretul?- Vorbesc cu el foarte drgla, l alint cu nume de insecte:

    gndcelule, greieraule, fluturaule...- Hmm, voi ncerca i eu...Merge blonda acas i-i spune soului:- Am sosit, pduchel!

    La ora de religie preotul ntreab:-Bul, i spui nainte de mas rugciunea?-Nu domnule printe, numai atunci cnd avem ciuperci la

    mas...

    Profesoara scrie pe tabl: Nu mam distrat deloc n

    vacan, apoi i ntreab pe elevi:-Ce greeala am fcut i ce trebuie s fac ca s o ndrept?-S v cutai un amant! i rspunse Bul...

    Nepotul i ntreab bunicii nedesprii de peste 50 de

    ani:- Cum reuii ca la vrsta asta sntei un cuplu att de perfect

    i v nelegei att de bine?- Pi, vedei, tot ce facem, facem mpreun. De exemplu,

    folosim ntotdeauna aceleai prosoape mpreun. Avem unulpe care scrie C de la cap i altul pe care scrie F de la fund.

    Cnd aude bunica sare ca nepat:-Cum!? ntotdeauna am crezut c este C de la cur i F de

    la fa!

    Un oligarh rus, cu un Mercedes ultimul rcnet, este oprit

    n trafic de un poliist. n spatele lui mai opresc o ambulani o main de pompieri. Poliistul ntreab consternat:

    - Astea pentru ce snt?- Las c v cunosc eu... Acui ncepi: unde i-e trusa

    medical, unde i-e stingtorul ...

  • miercuri, 8 iulie 2015

    art-cultur 5www.ziarulfaclia.ro

    PAI N CULOAREAcesta este titlul

    expoziiei depictur pe careartista plasticDana Ortelecan ova deschide astzi,8 iulie, de la ora18, la Casino Centru de Cultur Urban dinParcul Central. Prezint Sabin Mircea Rus;moderator Mariana Enache.

    Jazz in the Park 2015: vreme frumoas, muzic buni implicare n comunitate

    Peste 50 de mii de participani la Jazz in the Park Fondul dedicat comunitii a strns peste 9.000 de euro

    Muzica TemplierilorSocietatea Cultural Filarmonia invit

    clujenii la scena de pe lac (cartierulGheorgheni) miercuri, 15 iulie a.c., de laora 19, la un eveniment muzical inedit,intitulat Muzica Templierilor. TeatrulScena Verde va gzdui un concert susinut demezzosoprana Cosmina Silvia Stitzl(Germania) i de tenorul Sorin Lupuacompaniai de orchestra PhilharmoniaNapocensis dirijat de Petre Sbrcea.Programul concertului cuprinde repertoriureligios, rearanjat pentru formula orchestri solist de Cora Miron, Daniel Cohen iAlexandru tefan Murariu.

    Intrarea este liber.

    Cursuri de dansuripopulare n mediul rural

    n ultima perioad, n tot mai multecomune de pe Valea Someului s-au nfiinatformaii de dansuri populare fapt pozitiv ndezvoltarea culturii i a micrii artistice naceast zon a judeului Cluj, unde folclorul aavut ntotdeauna vechi tradiii. Participndla diferite manifestri mondene, cum sntZilele Satului, tot mai des avem ocazia svedem pe scen noi formaii artistice, lucrufoarte bun n contextul lrgirii sferei deactiviti din domeniul vieii culturale. Dacpn acum tiam despre renumiteleansambluri din Dej sau Gherla, mai nou auzimnumai lucruri bune despre jucuii din Jucu,Bonida sau Mintiu Gherlii. Legat de cea dinurm comun, acum patru ani s-a nfiinatacolo un foarte bun ansamblu de dansuripopulare, Mugurii Mintiului, despre care amscris de nenumrate ori i n ziarul nostru idespre care avem numai cuvinte de laud. ndecurs de numai patru ani, cei 24 de tineri,ci fac parte din grup, au evoluat pe scenelemai multor orae i localiti rurale din jude,dar i n afara lui. Instructorul copiilor dinMintiu Gherlii, Simion Berchi, dorete srevigoreze i tradiiile folclorice din comunavecin, Mica, i a nfiinat o formaie dedansuri populare i n satul Nire, aparinndcomunei respective. El merge mai departe i,cu sprijinul Primriei comunei Mica, vaorganiza selecii i n celelalte sateaparintoare aezrii din vecintateamunicipiului Dej. Dup cum ne-a spus zileletrecute primarul comunei Mica, domnul PavelGoron, edilii doresc nfiinarea unor formaiide dansuri populare n toate satele comuneii pentru aceasta au solicitat sprijinul soilorSimion i Sanda Berchi, artizanii succeselorfolclorice din Mintiu Gherlii, dar i dinlocalitile limitrofe. Iat ce nseamn sacorzi importana cuvenit valorificriipotenialului artistic al localitilor rurale. Nunumai la ora se gsesc talente, ci i n mediulrural (vezi renumele de care se bucur i peplan internaional vestiii dansatori dinJucu, Bonida sau Sic, care aproape n fiecarevar efectueaz turnee peste hotare).

    Recent au luat vacan i tinerii gherelenicare particip la cursurile de dansuri populareorganizate de Casa Municipal de CulturGherla (instructor Ioan Mihetean ), dar uniidintre ei continu activitatea n cadrulformaiilor artistice ale instituiei, invitate in timpul sezonului estival la diferiteconcursuri i festivaluri judeene saunaionale. Cu toii vor face parte dinAnsamblul Ardealul, cunoscut i apreciat nzona noastr prin repertoriul ales i succeseleobinute peste hotare (Frana, Germania,Elveia, Ungaria etc.). SZEKELY Csaba

    Festivalul Sighioara Medieval XXIII va ncerca s intren Guinness Book cu trei recorduri

    Organizatorii celei de-a XXIII-a ediii aFestivalului Sighioara Medieval intenioneazs intre n Guinness Book cu trei recorduri: cea

    mai mare sabie, cel mai mare drapel alunui festival i cel mai mare covrig rotund,a declarat directorul artistic al Festivalului,regizorul Liviu Pancu.

    ncercm s surprindem spectatorii cu onou tem, i anume Cinci secole de muzici teatru medieval. Asociaia CulturalTeatrul Scena, organizatoarea festivalului, adecis s ne nscriem n cursa pentru GuinnessBook cu cea mai mare spad confecionat ntimpul unui festival medieval, apoi cel mai maredrapel arborat n cadrul unui festival de artmedieval i cel mai mare covrig rotund dinlume, credem noi cu diametrul de 20 de metri.Pe plan naional intenionm s doborm un altrecord prin confecionarea celei mai mari mtipopulare, estimm undeva la patru metrinlime, de ctre meteri populari din Moldovai Maramure, a spus Pancu.

    Spada va avea circa 4 metri nlime, va ficonfecionat pe parcursul festivalului de maimuli meteri din Trgu Mure, Sighioara i dinBistria i va purta o serie de blazoane pe gard- blazonul Sighioarei, blazonul Cavalerilor Lupi a Cavalerilor Templieri ai Sfntului Bernard.

    Drapelul de 30 metri va fi arborat pe Turnulcu Ceas de la intrarea n Cetate, va purtansemnele Festivalului Sighioara Medieval iva exprima dorina organizatorilor de a nfiinan Transilvania primul centru est-europeanmedieval n cadrul acestui festival.

    Covrigul va fi executat de 50 de voluntari carevor frmnta aluatul, profesioniti n domeniulbrutriei i panificaiei. Liviu Pancu a precizatc ntruct Festivalul Sighioara Medieval esteprimul festival-spectacol din Romnia, aceastediie va fi marcat de o confruntare amenestrelilor n Piaa Central a CetiiMedievale. n acest an festivalul se va desfurape parcursul a patru zile, (23-26 iulie a.c.) primazi va fi dedicat meteugarilor, iar spectacolelepropriu-zise snt programate vineri, smbt iduminic.

    n acest an, organizatorii au decis cadirectorul onorific al Festivalului SighioaraMedieval s fie, post-mortem, regizorul iactorul Sergiu Nicolaescu, iar n memoria lui vorfi organizate i o serie de proiecii de filme, cumsnt Nemuritorii i Franois Villon - Poetulvagabond.

    Jazz in the Park 2015 a adunat peste 50 de miide participani, mai mult dect dublu fa de ediiaanterioar, iar Fondul Jazz in the Park s-a bucuratde un succes peste ateptri, au anunatorganizatorii festivalului. Cele mai animate zile defestival au fost smbt i duminic, cu 16.000 irespectiv 17.000 de participani, n timp ce vineriau venit n Parcul Central aproximativ 12.000 depersoane. Cele dou zile de concerte i activitide pe malul Someului au strns 4.500 de persoane,iar la serile de jam session din Colins Gastro Pubau participat aproximativ o mie de persoane.Concertele susinute de Bogdan Vaida i FlorinNiculescu la Opera Maghiar au totalizat 1.500 departicipani.

    Fondul Jazz in the Park, creat sub sloganul Ia-i oraul n primire!, a strns 9.100 de euro,depind obiectivul de 8.000 de euro propus lanceputul festivalului. Astfel, clujenii i-au artatinteresul pentru susinerea vieii culturale aoraului, iar din Fondul Jazz in the Park vor fifinanate proiecte culturale i tineri muzicieni.nscrierile de proiecte i dosare continu pn n20 iulie, iar regulamentele i formularele denscriere snt disponibile pewww.fond.jazzinthepark.ro. Vor fi finanate celpuin trei proiecte cu cte 9.000 de lei fiecare i sevor acorda minim trei burse de excelen de cte2.000 de lei destinate susinerii tinerelor talentemuzicale.

    Jazz in the Park este mai mult dect un festivalde muzic. E un limbaj comun, un loc de ntlnirea comunitii, prin care aceasta i rectig spaiulpublic i i ia n primire oraul. Jazz in the Park nue numai jazz i nu e numai parc. Parcul din numermne simbolul nostru, locul de unde am nceputi unde o s ne ntoarcem mereu, dar e o metaforpentru spaiul public i pentru toate locurile pecare le descoperim mpreun la festival. Iar jazz-uldin nume se refer, aa cum am spus-o nc de laprima ediie, nu la stilul muzical, ci la ideea carest la baza acestui stil: jazz nseamn libertate,improvizaie, descoperire, de aceea cutm saducem la festival muzic variat i activiticomplementare variate, a declarat Alin Vaida,

    directorul festivalului. Programul muzical din acestan a inclus artiti cu sound-uri diverse. Am reuitn acest an s aducem la Cluj jazz-iti de marevaloare precum Florin Niculescu - proaspt Cavaleral Artelor i unul dintre cei mai importanivioloniti de jazz manouche ai lumii, Zoe Rahman britanica laureat la Mobo, EYOT ctigtori aiUmbria Jazz Festival, Balako, Spanache Trio,Blazzaj i ali muzicieni valoroi. Am organizatprima ediie a concursului Jazz in the Park, avndu-i n juriu i n echip pe civa dintre cei maiimportani specialiti ai jazz-ului din ar, prilej cucare am descoperit cteva tinere trupe de viitor,cu care o s ne ntlnim pe scen n anii care vin.De asemenea, am adus, ca de fiecare dat, ctevaproiecte muzicale experiment, iar participanii le-au apreciat. Cel mai important dintre ele a fostconcertul N.O.H.A., care a nchis festivalul, acompletat Alin Vaida.

    Festivalul a inclus concerte pe malul Someului,la Colins, Opera Maghiar i n Parcul Central:N.O.H.A, Zoe Rahman Trio, Balako, Tango with

    Lions, Hilde Louise Asbjornsen, Barabs LrincQuartet, Sebastian Spanache Trio, Jazzybirds,Lucia, EYOT, Blazzaj, Koszika and The Hot Shots,Tiptil, Mice on the Run, Jaz, The Rank & Fashioni Nuages Quartet, Bogdan Vaida i FlorinNiculescu. Pe lng concerte, festivalul a gzduit oserie de activiti pentru ntreaga familie: la Casinos-a desfurat salonul de carte Bookfest Estival,British Council a adus n Parcul Central ReadingLounge, Universitatea de Art i Design a organizatThe Art House - expoziii de pictur, sculptur iinstalaii la Cldirea UAD din Parcul Central, iarFundaia AltArt a venit cu pavilionul FutureFabulators un ora al viitorului i un loc dentlnire pentru clujeni. Participanii la festival s-au mai bucurat de o zon de joac i un proiect deeducaie muzical pentru copii Jazz for Kids, ozon de activiti sportive pentru ntreaga familie,un spaiu dedicat educaiei participative, o zonde ntlnire pentru bicicliti, cu un showroom debiciclete Pegas i Bosch eBike, o zon de hamacei relaxare, trgul de artizanat Trguu Vintage,food-court i terase.

    n acest an festivalul a gzduit i prima ediie aConcursului Jazz in the Park. Cele 20 de trupetinere care au urcat pe special amenajata scenYouth, dedicat Capitalei Europene a Tineretului,au fost evaluate de un juriu format din MirceaKiraly, Rzvan Metea i Pavel Puca. ArtistaTeodora Enache a fost cea care a anunat, de pescena mare, ctigtorii concursului: trupa FunkeFetish la seciunea Compoziie i trupa Hot Clubde Cluj la seciunea Interpretare. Organizatorii voranuna, la nceputul toamnei, nouti despre ediiaurmtoare.

  • miercuri, 8 iulie 2015

    art-cultur6www.ziarulfaclia.ro

    Retrospectiva EMIL BCIL (1926-1990)

    Semnal editorial

    tefania Kory Calomfirescu:

    Profesorul dr. VICTOR PAPILIAN - ntemeietor al anatomieiclujene i al primei Societi de Antropologie din Romnia

    A aprut recent, la Editura Ecou Transilvan,cartea Profesorul dr. VICTOR PAPILIAN ntemeietor al anatomiei clujene i al primeiSocieti de Antropologie din Romnia,autor Profesor univ. dr. Stefania KoryCalomfirescu, unul dintre cei mai cunoscuineurologi ai colii medicale clujene i primul medicdin lume care a scris un tratat despre edemulcerebral.

    Profesorul dr. Victor Papilian a fost un mare OM,profesor, didact, antropolog, om de tiin, scriitor,muzician, compozitor i artist. Contribuind lanlarea steagului demnitii, probitii, tiinei,artei i culturii n Clujul de dup Unire, ProfesorulVictor Papilian a neles de la nceput munca derspundere ce i revenea. Patriot contient, el s-a

    comportat, toat viaa, ca un veritabil umanist.n inima i creierul Transilvaniei a fost nu numai

    un strlucit Profesor universitar i decan alFacultii de Medicin, ci i un entuziast animatorpentru marea micare literar i artistic. A fostdirectorul Teatrului i Operei din Cluj ipreedintele Asociaiei Scriitorilor Romni dinArdeal. n ndeplinirea acestor funcii era ajutatde un temperament de necontenit efervesceni de o putere de munc uria. Frmntarea sa nuera de esen nervoas, ci provenea din inim,fiind vulcanul su n venic erupie. A trecut prinvia lundu-i n piept vrtejurile, tiind s sebucure, dar s i ndure. A cunoscut muzica (eraabsolvent de Conservator), poezia i, n acelaitimp, era pasionat de enigmele anatomice. Uneledezlegri de experimente de laborator i-au fostremarcate de importante reviste strine despecialitate, care l considerau un savant. Sepasiona pentru o idee, pentru un vis, pentru onoutate sau realizare i se revrsa patetic, friznduneori diletantismul.

    Angajarea sa n aciuni spirituale temerare oexplica el nsui, cnd spunea n glum: Lumeaare nevoie de eroi, mai mult dect de nelepi.Viaa i-a fost stpnit de acele aspiraii care,depind orice egoism, s-au ndreptat i sendreapt spre cele mai frumoase eluri aleomenirii. Profesorul Victor Papilian a fost unstrlucit reprezentant al elitei spirituale romneti,o personalitate complex, un adevrat om alRenaterii prin cultur, talent, creativitate irealizri n multiple i variate domenii. Prin studiilesale de anatomie, fiziologie, biologie iantropologie s-a impus ca o somitate a mediciniiromneti.

    S-l prezini pe Profesorul dr. Victor Papilian estefoarte greu, aa cum spunea Profesorul dr. I. Albu,datorit multilateralitii preocuprilor sale i acomplexitii caracterului su tumultuos, nelinitit

    i plin de contradicii. Acestor trsturi li se adaugi lipsa unor materiale informative satisfctoareasupra vieii i operei sale. De la Prof. dr. VictorPapilian nu au rmas nici memorii, nici un jurnalcu nsemnri personale, nici scrisori sau noteasupra marilor evenimente pe care le-a trit, crorale-a fost martor, sau asupra persoanelor cu care avenit n contact. Iat de ce o parte din datele asupravieii i operei sale a trebuit s fie adunat dinsurse multiple i din amintirile celor apropiai lui.

    Profesorul dr. Victor Papilian a fcut parte dingeneraia tinerilor profesori care n toamna anului1919 au preluat Facultatea de Medicin din Cluj,de la fosta Universitate austro-ungar. n decursulanilor care au urmat, Facultatea s-a impus pe plandidactic i tiinific, ca un centru medical deprestigiu. Acest fapt se datoreaz n foarte maremsur profesorilor i cadrelor ei didactice deatunci, care i-au dat o temelie solid de la nfiinare.

    Dintre acetia, desigur c Profesorul dr. VictorPapilian a fost una dintre personalitileproeminente timp de aproape trei decenii, fcndparte din figurile mari i luminoase ale Clujuluimedical i cultural din perioada interbelic. Aridicat pe o treapt superioar, de naltconsideraie, nvmntul de anatomie iantropologie din centrul universitar Cluj, nperioada evoluiei sale (1919-1947).

    Unii oameni au contribuit la prezentarea iconturarea personalitii sale att de complexe ifrumoase, chiar dac se repet n aceste texte alelor unele aspecte din viaa tumultuoas aProfesorului.

    Profesorul Victor Papilian a avut un potenialmare cerebral, o intens i divers activitate, o vieemotivitate, o inim aleas, animat numai desentimente nobile. Acesta a fost Profesorul VictorPapilian. ntotdeauna binevoitor, bine intenionat,el a fost larg apreciat i iubit att n cercurileuniversiitare, ct i n lumea artitilor dramatici i

    n lumea literailor. Cine l-a cunoscut, aa cum ascris Eugeniu Sperania, care l-a cunoscut foartebine, nu poate uita trsturile feei sale expresive,de o mare mobilitate, reacionnd prompt iputernic la jocul bogat al vieii sale afective.Cuvntul su era cald i de obicei precipitat.Privirea sa prieteneasc, de o rar franchee, tia,la nevoie, s mustre, dar tia mai cu seam smngie. A fcut bine oricnd i oriunde a putut,dar n-a tiut niciodat s urasc.

    Viaa i-a fost stpnit de acele aspiraii care,depind orice egoism, se ndreptau spre cele maifrumoase eluri ale omenirii. Dac dintrepredispoziiile sale i-a ales cariera medical, faptulse datoreaz mult mprejurrii c tatl su a fost elnsui medic distins, fiind generalul dr. ConstantinPapilian (1852-1917). Pe Profesorul Victor Papilianca medic l-a pasionat experiena, l-a pasionatcercetarea. Pasiunea tiinific i-a definit adevratachemare n cariera aleas.

    Este un fapt constatat c marile talente sntmultilaterale. Acesta a fost strlucitul ProfesorVictor Papilian: cercettor, om de tiin i decultur, ca un adevrat om al Renaterii, scriitor,artist, muzician, director de teatru i de oper,ntemeietor de cenacluri i reviste, organizator ianimator cultural i n permanen om al cetiii al obtei, crend o oper complex i trainicpentru progresul societii romneti.

    i-a legat numele de mari realizri tiinifice iculturale. Profesor de nalt inut etic itiinific, s-a distins prin lucrrile sale de anatomie,fiziologie, embriologie, biologie i antropologie. Acrescut generaii de medici cu excepionalpregtire i a creat o coal medical a crei faima depit mult hotarele rii.

    Profesorul dr. Victor Papilian rmne pentrueternitate ca o mare valoare n panteonul tiineii culturii romneti.

    Nadia FRCA

    Muzeul de Art Cluj-Napoca(MACN) organizeaz, nperioada 8 - 26 iulie 2015,expoziia de pictur cu titlulRetrospectiv Emil Bcil(1926 - 1990). Vernisajulexpoziiei va avea locmiercuri, 8 iulie, la ora 19,n prezena curatoruluiexpoziiei, Vasile Radu, i afiului artistului, Horea Bcil.

    ***

    Ultimele trei decenii aunsemnat pentru artaromneasc preocupareainsistent de a depi limitelecomplexului politico-naionalmotenit de arta vechiuluiregim i redescoperirea cu ofrenezie nervoas a cilor noide nsuire a libertii. Vechileistorii locale i individuale,percepia lor optim, s-auerodat, s-au estompat n acesttorent al schimbrii, care acontrabalansat vechile imagini-simbol ale unei arte naionale,laolalt cu reprezentanii ei ceimai notorii. Nimic n-a rmasneatins de complexulvinoviilor insurgente careau mpins de-a valma filozofiaadministrrii actului artistic,personaliti, opere, atitudinicreative n subteranele uneiistorii de obicei repudiate,aprig contestate.

    Calmarea poziiilor iinstalarea unui climat deluciditate cultural trebuie - caorice act constructiv snceap cu o nouarhelologie a fundaiilor, frde care orice construcie

    intelectual ar fi sortiteecului. Actul fondatortrebuie s aib rdcini maiadnci dac vrem ca durata luis fie pe msur. Lrgirea, frprecedent, a conjuncturiiartistice mondiale ne oblig scercetm acea arheologie aformelor artistice, fr de carenu ar fi fost posibil nicisupravieuirea ntr-un climatngheat, nici germinaia noiiculturii est-europene n aceastnou primvar a popoarelordeclanat, cu o impetuozitatefr precedent, dup 1990.

    Emil Bcil ( 1926, Blaj 1990, Cluj-Napoca) a fostpictor, grafician, artist

    decorator i profesor laInstitutul de Art IonAndreescu din Cluj-Napoca.Cariera lui artistic jaloneaz,mai mult chiar, se confund cuistoria postbelic a acestuiaccelerator de talente care afost noua instituie denvmnt artistic superiorcreat la Cluj n anul 1948. Afcut parte din prima generaiede studeni (1948 1953),evolund prodigios de lapoziia de asistent (1953),profesor, ef de catedr, decan,pn la cea de rector n anul1990. De numele lui se leagzbuciumul unei ntregigeneraii de artiti care au

    creat prestigiul unei coli timpde 50 de ani: de la primageneraie de profesorirecrutai din ambianaburghez a artei romnetiinterbelice (Aurel Ciupe, KosAndrs, Kovcs Zoltn, RomulLadea, Petru Abrudan, AbodiNagy Bla, Andrssy Zoltn,Bene Jszef, Teodor Haria,Miklssy Gbor etc.), lageneraia artitilor afirmai depe bncile institutului,evolund sub opresiuneamodelului socialist (TeodorBoti, Ghiorghi Apostu, PaulSima, Vasile Crian, LiviuFlorean, Erds Tibor, VeressPl, Feszt Ladislau, Leonid Ela,Ana Lupa, Mircea Sptaru,Dek Ferenc etc.) i pn lanoua generaie care a debutatfurtunos dup anii 1990(Adrian Ghenie, Mircea Suciu,Victor Man, Marius Bercea,George Savu etc.), sub sigla attde onorant a noii ?coli de laCluj i modelele lor profundinspiratoare (Ana Lupa,Mircea Sptaru, CorneliuBrudacu, Nicolae Maniu, IoanSbrciu, Ioachim Nica, CornelAilinci, Florin Maxa, IoanHorvath Bugnariu, RaduSolovstru, Ioan Rusu,Alexandru Psat, Raveca AnaBrnza, Dek Beke va etc.)

    De numele lui Emil Bcil,pedagog laborios, personajprofund discret, se leag cuvocaie neostentativmodernitatea reticent amarilor modele ale arteieuropene interbelice dac n-ar fi dect s amintim figuraluminoas i originalitatea

    sclipitoare a lui Paul Klee de laBauhaus-ul din Weimar. Cu oviziune explicit, avnd oadevrat premoniie aabstractului, Bcil aaprofundat studiul culorii cainstrument de baz alexpresivitii artistice,asigurnd contactul mediilorstudeneti cu filoanelemodernitii fr de care artanoastr din familiaeuropean ar fi ncetat s sereproduc din aceeai bancgenetic care s-i asigureexcelena sa antropomorfic igeografic. n plin dominaiea funciei ideologice a artei dintotalitarism, Bcil adescoperit excitaiastimulatoare a culorii pentruart, n urma unui stagiuprofesional la Academia PietroVanucci din Perugia (1965), ia aprofundat contactelestimulatoare cu cei de laAcademia de Art dinOffenbach am Main, mai ales ndomeniul gestionrii formelor

    artistice industriale, adugndun plus de complexitatemodern nvmntului deart clujean.

    Creaia sa proprie s-a edificatn timp, cu preferin pentrumediile solubile ale acuarelei ipicturii n tempera, autorulgsind o cheie universalpentru a atinge performanecromatice uluitoare, rmnndn sfera unor principii teoreticeimuabile, dar obinndeliberarea instinctiv adiscursului creator pringestualitatea acordat uneipercepii profund senzoriale.Astfel c, modelul su poatermne un model de referinpentru nelegerea evoluieiartei clujene din a douajumtate a secolului al XX-leai poate exprima fundamentulvaloric spectaculos alsucceselor artistice actuale aleartei clujene.

    VASILE RADUistoric i critic de art

  • publicitate 7www.ziarulfaclia.ro

    SUBREDACIA DEJ - str. 1 Mai nr. 2orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075

    SUBREDACIA TURDA - Piaa Republicii nr. 30orar: L-V 10-14; tel/fax: 0264-314.323

    tel. 0737-023.577miercuri, 8 iulie 2015

    MULUMIRI

    Mulumesc domnuluiDr. Bogdan Stancuprecum i ntregii saleechipe de la SpitalulClinic Judeean deUrgen Cluj-Napoca,Clinica Chirurgie II,pentru profesionalismulde care au dat dovad im-au ajutat n rezolvareaproblemelor mele desntate. V mulumesc.Cu stim, Maria Marchi.(15070701)

    (34791)

    (34847)

    SC NERA MUREAN

    SECURITY SRL,

    asigur servicii de:- paz obiective

    - transport valori

    - instalare sisteme

    securitate

    - monitorizare sisteme

    securitate i intervenie

    Organizeaz cursuri

    agent securitate.

    Tel: 0264-591880.

    (CP336)

    (34876)

    (34882)

    Cu nemrginit durere v anunm c nziua de 7.07.2015 s-a stins din via, dup ogrea suferin, cea care a fost o soie, mami bunic exemplar,

    prof. LAURA VANCU

    nsc. MOSOR,cadru didactic de o nalt inut profesionali etic. A fost dedicat cu toat fiina eieducrii i instruirii a zeci de generaii deelevi din Coru, Floreti i Cluj-Napoca.

    Amintirea ei va rmne venic n sufletelenoastre.

    Familia ndurerat(15070702)

    Pentru a v asigura n continuare

    un abonament la ziarul

    V putei adresa la:

    S.C. APEX S.R.L.

    str. Horea nr. 42, tel. 0264-596.213

    Factorul potal i Oficiul Potal

    de care aparinei

    Serviciul Difuzare Faclia: str. Clinicilor nr. 33.

    (3503)

    Atelier: str. Ortiei nr. 10; Tel: 417.637, fax: 417.944Birou ofertare: P-a Cipariu 15, Mezanin; Tel: 0264-441.300, 0743-123.486

    www.geamuritermopan.com

    producie, montare rapid, garania lucrrii efectuate, consultan si service

    SUBREDACIA TURDA

    Piaa Republicii nr. 30 orar: L-V 10-14;

    tel./fax: 0264-314.323 tel. 0737-023.577

    SUBREDACIA DEJ

    str. 1 Mai nr. 2 orar: L-V: 8-13;

    tel/fax 0264-216.075

    Colectivul Departamentuluide nvmnt la Distan

    este alturi de conf. dr. Iulia Suciun marea durere pricinuit de trecerea

    n nefiin a tatlui,

    prof. univ. IULIAN JURJA.Sincere condoleane.

    (34550)

    Cadrele didactice i studenii Academiei de MuzicGheorghe Dima

    i exprim profundul regret la dispariia celui care a fost

    prof. univ. IULIAN JURJA,artist liric, pedagog, om de aleas inut moral

    i profesional, cadru didactic pensionaralAcademiei de Muzic Gheorghe Dima,

    Facultatea de Interpretare.mprtim durerea colegei noastre, doamna conf. univ.

    dr. Iulia Suciu, pricinuit de pierderea tatlui su itransmitem sincere condoleane familiei ndurerate.

    (34549)

    VNZRICUMPRRI

    Cumpr discuri de vinil.Ofer 30 lei/ bucat. Tel. 0727-59-03-55. (35070206)

    DIVERSE n conformitate cu O. U. G.195/2005 privind proteciamediului, aprobat prin Legea265/2006, cu modificrile icompletrile ulterioare i Ord.1798/2007, S. C. EdmondwashS. R. L. anun ncepereademersurilor n vedereaobinerii autorizaiei de mediupentru obiectivul Spltorieauto din localitatea Cluj-Napoca, str. Ialomiei nr. 10,jud. Cluj. Eventualele sugestii ireclamaii se vor depune lasediul APM Cluj, CaleaDorobanilor nr. 99, biroulRelaii cu publicul, dupurmtorul program: luni: ntreorele 9.00-16.30, mari-joi ntreorele 9.00-14.00 i vineri: 9.00-12.00. (24772)

    PIERDERI SC Vivmark Trans SRL cuJ12/2087/2007, pierdutcertificat constatator nr. 117477,din 28.10.2009. Se declar nul.(35413) SC Triple C Construct SRLcu sediul n Mihieti, Str.Principal nr. 94 cod identificarefiscala 23900770 numrregistrul comerului J12/2217/2008 declar pierdut certificatconstatator din 20.05.2008 emisn baza declaraiei tip nr. 32979din 15.05.2008 pe proprierspundere pentru autorizareaactivitii. Se declar nul.(34548)

    DECESECOMEMORRI

    Cu durere n sufletaducem un ultim omagiuiubitei noastre mame ibunici, MCICANMARIA. nmormntareava avea loc joi, 9 iulie2015, ora 9.00, nCimitirul Central.Dumnezeu s oodihneasc! Carmen iSonia. (35070705)

    Colectivul TESA-Spitalul Clinic CF Cluj estealturi de doamnadr. Luca Monica lapierderea surorii iubite.(35070706)

    Sincere condoleanefamiliei ndurerate, ladesprirea de draga lorCLARA BOIL. PrinteleCeresc s o aeze alturide cei buni i drepi nmpria Sa, iar pe ceindoliai s-i mngie is-i ntreasc. FundaiaFamilia Sfnt.(15070704)

    Sincere condoleanedoamnei dr. Monica Lucala trecerea n eternitate asurorii dragi. Prof. dr.Silviu Albu. (35070707)

    Cu ochii plini delacrimi ne lum rmasbun de la scumpanoastr mam, soie,bunic i strbunicCSEANU VIORICA de 89de ani. Un suflet geneross-a ridicat la cer, o inimbun a ncetat din viadup o lung i greasuferin. nmormntareava avea loc joi, 9 iulie, ora8,00 la Cimitirul Central.Soul Cici, verioaraLiana, copiii Marius cufamilia i Delia cu familia.(75070701)

    Un ultim i sinceromagiu pentru colegulnostru, Prof. univ. IULIANJURJA. Dumnezeu s-lodihneasc! ColectivulCatedrei de Canto aAcademiei de MuzicGheorghe Dima.(35070704)

    Aducem un ultim ipios omagiu, la trecerean eternitate, doamneiLILIANA CERGHIZAN.Dumnezeu s oodihneasc n pace.Sincere condoleanefamiliei ndurerate naceste momente grele.Vecinii din str. Plopilornr. 4. (35070702)

    n aceste clipe grele,cnd se desparte de sorasa, adresez sincerecondoleane doamnei dr.Monica Luca. Directormedical, dr. Vlad Clin.(35070708)

    Sincere condoleanefamiliei Cosma latrecerea n nefiin atatlui i bunicului,GHEORGHE. Asociaia deProprietari Iugoslaviei68. (35070703)

    Azi, 8 iulie, semplinesc apte ani delacrimi i durere cndmoartea nemiloas l-a luatdintre noi pe cel care a fostCOROIU CONSTANTIN, so,tat, socru i bunic.Domnul Dumnezeu s teodihneasc n pace, iarmormntul i va fi plin cuflori udate cu lacrimilenoastre. Ct ai trit te-amiubit i ct vom tri te vomplnge. Nu te vom uitaniciodat. Familia.(35070701)

  • miercuri, 8 iulie 2015

    diverse8www.ziarulfaclia.ro

    Nemii de la Henschel vor investi n Parcul Tetarom III10 milioane de euro

    Isrescu: BNR a trecutmai uor peste criza din2008 cu leul greu;denominarea a fost unsucces

    Daniel Buda cere Comisiei Europene s gseasc msuripentru protejarea sectorului de lapte din rile UE

    Program de varla administraia localgherlean

    Am intrat n luna lui Cuptor, cndcldurile, de cele mai multe oridevin insuportabile. n acestecondiii i programuladministraiilor locale se adapteazacestei perioade.

    n municipiul Gherla, funcionariidin cadrul Primriei au parte de unprogram special n timpul verii.Astfel, pn la sfritul lunii august,angajaii instituiei ncep programulla ora 7:00, dar vor prsi sediulPrimriei la ora 15:00, stnd laserviciu pn la ora 17:00 doar nzilele de joi (de fapt, aa a fost ipn n prezent). Mai mult dect att,n ziua de vineri personalulPrimriei Gherla intr n weekendmai repede dect ali bugetari dinora, ntruct programul de lucru sencheie la ora 13:00.

    Primria Municipiului Gherla areun orar n sezonul estival, dar - aacum constatm de civa ani, de cndavem contact cu aceast instituie -primarul sau viceprimarul stau ladispoziia publicului i n alteperioade ale zilei, chiar dac snt ntimpul lor liber, iar audienele auloc nu numai n ziua i ora stabilit.De asta ne convingem n fiecare ziprin deplasrile noastre pe teren, peraza oraului, unde avem ocazia sasistm la unele ntlniri ale edililorgherleni cu locuitorii urbei i undese pun la punct multe problemegospodreti ridicate de ceteni. Aufost cazuri cnd i n cadrul unormanifestri cultural-sportive sau dealt natur, cei care conducdestinele municipiului stau devorb cu oamenii i noteazdoleanele lor. Aa ar trebui s fiepeste tot n ar!

    SZ.Cs.

    Aciuni pentru destructurarea unor grupriinfracionale; 13 kg de canabis, confiscate

    Banca Naional a Romniei a trecut multmai uor peste criza financiar care anceput n 2008 cu leul greu, dect ar fi arfi trecut cu leul cu multe zerouri, a declaratmari guvernatorul BNR, Mugur Isrescu,n cadrul simpozionului dedicat aniversriia 10 ani de la denominarea monedeinaionale.

    Suntem la or de bilan: am ndrznealas spun c aciunea a fost bine pregtit i,n final, a fost o aciune de succes. BancaNaional, conducerea Bncii Naionale atrecut mult mai uor de criza financiar din2008 cu leul greu dect ar fi trecut cu leulcu multe zerouri. S-a ctigat foarte mult lanivelul societii prin simplificare (prindenominare n.r.). n economie s-a ctigatcredibilitate i ncrederea ntr-un nounceput. n 2005, Romnia se desprea deo lung perioad inflaionist i intra pe ocurb a productivitii i profitabilitii, asubliniat guvernatorul BNR.

    Potrivit acestuia, pe lng faptul c, nutlimii zece ani, inflaia a cobort la osingur cifr i se menine la cifre sczute,leul a devenit o moned de ncredere. nplus, romnii economisesc predominant nlei, iar mprumuturile tind s fie, i ele,denominate preponderent n monednaional. Guvernatorul BNR a precizat cdenominarea a contribuit la aceste evoluii,cel puin la nivel de percepie.

    Pe de alt parte, Mugur Isrescu este deprere c trebuie s nvm o lecie dinaceast msur complex. n primul rnd,este important s nvm c succesuldepinde esenial de o pregtire temeinic,a precizat eful BNR, referindu-se ladiscuiile cu privire la adoptarea euro. nplus, este important alegerea momentuluii a contextului intern i internaional,unde intervin inspiraia i nelepciuneapolitic, dar i stabilirea dozajului, care esteimportant n orice decizie, potrivitguvernatorului BNR.

    n ceea ce privete rezultatelecomensurabile ale denominrii, MugurIsrescu a menionat chestiunile legatestrict de noile monede i bancnote, maimici, mai rezistente, mai uor de manevrati depozitat, costurile casieriilor scznddatorit simplificrii operaiunilor.

    Guvernatorul a amintit i obiectiveleavute n vedere n momentul adoptriideciziei de tiere a patru zerouri din coadaleului, respectiv marcarea ncheierii unuiciclu inflaionist lung, marcarea faptului cpreurile n Romnia snt la nivelurinominale uzuale n Europa, uor decomparat, exprimarea indicatorilorvalorici, de genul PIB, PIB pe locuitor,produciile, consumul i aa mai departe nlei noi, pentru a fi mai uor de comparat cuce se ntmpl n Europa, dar i pregtireatrecerii la euro.

    Autostrada Transilvania trebuie s rmn o prioritate.Acest lucru este nenegociabil

    urmare din pagina 1

    judeean. UTCN a fost cel mai important atu, chiarluni s-au purtat discuii la rectorat. Snt interesain special de absolvenii de la Facultatea deConstrucii de Maini. Sigur c cei mai muliangajai vor fi absolveni de coli tehnice sauprofesionale, dar vor fi i muli ingineri. Henschelva realiza 95% din produse la Jucu, doar piesa mareva veni probabil de la Krupp, a spue ViorelGvrea, directorul Tetarom SA. El a mai menionatc nu poate s ofere mai multe detalii despreinvestiie, dar a precizat c n final vor fi sute delocuri de munc. Conform contractului ncheiat,nemii vor avea la dispoziie 3,6 ha n parculTetarom III, pe o perioad de 40 de ani, cuopiunea prelungirii.

    Investitorul va plti, pentru folosina exclusiva parcelei i pentru exercitarea dreptului de

    superficie, precum i pentru serviciile deadministrare asigurate de Tetarom SA, taxeleprevazute Regulamentul de acces n parculindustrial. Astfel, redevena este de 0,1 euro/mp/an +TVA, iar pentru serviciile prestate, investitorul(rezidentul) va plti Tetarom SA (administratorul)urmtoarele taxe de administrare stabilite prinRegulamentul Parcului Industrial: 0,5 EUR pemetru ptrat pe an + TVA pentru terenul nsuprafa de 20.000 mp; 0,2 EUR pe metru ptratpe an + TVA pentru terenul n suprafa de 16.610mp pentru perioada cuprins ntre momentulncheierii contractului i momentul obineriiautorizaiei de construire pentru realizarea oricruiproiect pe teren. Redevena i taxa de administrarevor fi actualizate anual, conform indicelui deinflaie al Euro publicat de Eurostat pentru anulanterior, se arat n actul ncheiat ntre cele doupri. Conform contractului, n fabrica de la Jucu,

    compania german va produce lagre i angrenajepentru cutii de vitez, precum i elementemecanice de transmisie.

    Compania Henschel a fost fondat nKassel, Germania, n anul 1810 iar activitateade producie a cutiilor de viteze a nceput nanul 1918, n paralel cu producia deautomobile Henschel. Compania putea sproduc ax, cutie de viteze, cutie de vitezepentru motoare diesel i alte piese necesarepentru cutia de viteze a propriilor camioanei autobuze. n Germania anilor 1960, cnd anceput dezvoltarea autocamioanelor dieseli locomotivele electrice reprezentau viitorultransportului feroviar, HENSCHEL a dezvoltati a produs ax i cutie de viteze pentru diferitemodele de locomotive i tramvaie, eforturilecompaniei fiind legate de progresultehnologiei feroviare.

    Eurodeputatul Daniel Buda a cerut mari,n plenul Parlamentului Europeanidentificarea unor msuri pentruconsolidarea i protejarea sectorului delapte, artnd c, odat cu eliminarea cotelorde lapte n acest domeniu au aprutdezechilibre ntre productorii mari i ceimici. Sectorul laptelui este unul dintre celemai vulnerabile sectoare din agricultur.Consider c este nevoie s existe opreocupare mai energic a Comisiei, astfelnct s fie identificate mijloacele cele maieficiente n vederea protejrii acestui sector.Dispariia cotelor de lapte accentueaz n

    mod grav i inacceptabil dezechilibrele ntrefermierii mari i fermierii mici, astfel nctexistena acestora din urm este serios pusn pericol.

    Embargoul impus de Rusia pentruprodusele lactate, i nu numai, este de naturs provoace mutaii ale pieei, genernddezechilibre i n rile care nu au avutraporturi comerciale directe cu aceasta.

    Astfel n unele ri, printre care iRomnia, preul laptelui a ajuns la 10euroceni pe litru, cu mult sub preul de cost,micii fermieri fiind n pragul unui falimentiminent, a artat Buda. Eurodeputatul a

    avertizat c, la nivelul Comisiei Europene,trebuie luate msuri privind consolidarea iprotejarea acestui sector la nivel european,iar gsirea de noi piee trebuie s fie opreocupare major. De asemenea, trebuiecreate mecanisme, inclusiv faciliti fiscale,prin care s se stimuleze nfiinareaasociailor i organizaiilor de productori,capabile s proceseze laptele n produsefinite, iar mai departe, s-i creeze propriilelanuri de desfacere, pe care s leadministreze. Abia atunci vom putea vorbide securitate n sectorul laptelui!, a punctatromnul. C.P.

    Poliia Romn a efectuat 327de percheziii n ultimele dousptmni, pentrudestructurarea unor grupriinfracionale de criminalitateorganizat, n urma crora aufost ridicate 13 kg de canabis i149 de plicuri de etnobotanice.

    n perioada 19 iunie - 2 iulie,poliitii specializai ncombaterea criminalitiiorganizate au desfurat 55 deaciuni operative pentrudestructurarea unor grupriinfracionale specializate n traficde persoane, trafic i consumilicit de droguri, criminalitateinformatic i splare de bani,informeaz un comunicat alInspectoratului General alPoliiei Romne (IGPR) remisluni AGERPRES.

    Pentru probarea activitiiinfracionale a 480 de persoanebnuite, poliitii au efectuat 327 depercheziii ce au vizat att imobilefolosite de acestea, ct iautovehicule pe care cei n cauz leutilizau n activitatea infracional.n urma administrrii probatoriului,92 de persoane au fost reinute sauarestate, iar fa de 13 a fost dispuscontrolul judiciar.

    n urma activitilor desfurate,a fost descoperit o cultur decanabis i au fost ridicate 13 kg decanabis, 51 grame de cocain, 740grame de heroin, 80 grame dehai, 149 de plicuri deetnobotanice, 46 de comprimate demetadon i XTC, 34.100 de capsulede Xanax i 180 de capsule deRivotril, precum i instrumentefolosite la prepararea i cultivarea

    drogurilor, se arat n comunicat.Pentru recuperarea prejudiciilor

    cauzate, au fost instituite sechestreasiguratorii asupra a cinciautoturisme.

    La aciunile desfurate auparticipat 939 de poliiti dincadrul structurilor de combatere acriminalitii organizate, care aubeneficiat de sprijinul structurilorcentrale i teritoriale ale PoliieiRomne.

    Totodat, s-a cooperat custructuri din cadrul MinisteruluiAfacerilor Interne i cu ServiciulRomn de Informaii.

    Activitile desfurate depoliitii specializai ncombaterea criminalitiiorganizate au avut loc n cadrulunor dosare aflate ninstrumentarea DIICOT.

    Conducerea ALDE Clujconsider c AutostradaTransilvania trebuie s rmn oprioritate pentru viitorulministru al Transporturilor. nopinia copreedintelui ALDECluj, deputatul Mircea Irimie,realizarea autostrzii este unlucru care nu poate fi negociat,deoarece de concretizareaacestui proiect ine dezvoltareaeconomic viitoare aTransilvaniei de Nord.

    Judeele din Transilvania deNord contribuie ntr-o maniersemnificativ la bugetul de stat.Contribuabilii din aceastregiune au dreptul s beneficieze

    de o infrastructur decent, cares asigure dezvoltarea economica regiunii. De aceea, viitorulministru al Transporturilor aredatoria de a susine n continuareacest proiect. AutostradaTransilvania nu este importantdoar pentru ardeleni, ci pentruntreaga Romnie, deoarece prinintermediul acestei ci rutiere vafi realizat o parte nsemnat aexporturilor romneti, a spusdeputatul Mircea Irimie.

    Cluj-Napoca a devenit, prinmunca antreprenorilor i prineforturile reprezentanilor claseide mijloc, principalul centrueconomic, academic i cultural al

    Romniei, dup Bucureti.Capitala European a Tineretuluiare nevoie de o infrastructurmodern pentru a se dezvolta ipentru a ajuta i alte comunitis se dezvolte la rndul lor.Autostrada Transilvania estevital pentru progresuleconomic. Ne asumm fa declujeni misiunea de a luptapentru continuarea acestuiproiect, a declaratcopreedintele ALDE Cluj-Napoca, directorul OficiuluiRomn pentru Drepturile deAutor, Leonard Horvath.

    Biroul de presALDE Cluj

  • miercuri, 8 iulie 2015

    economia 9www.ziarulfaclia.ro

    EURO 4,4810 lei

    DOLAR 4,0816 lei

    LIRA STERLIN 6,3237 lei

    FRANC ELVEIAN 4,3113 lei

    LEU MOLDOVENESC 0,2142 lei

    100 FORINI 1,4187 lei

    1 gram aur 153,1760 lei

    INS: Veniturile medii ale populaiei s-au situatla 2.577 lei, iar cheltuielile la 2.263 lei, n T1

    Leul s-a apreciat n faamonedei europene,

    dar s-a depreciat n raportcu dolarul i francul elveian

    Leul s-a apreciat n faa monedeieuropene, iar Banca Naional a Romniei(BNR) a anunat, mari, un curs de 4,4810lei)euro, n scdere cu 0,44 bani (0,10%)fa de cotaia de luni , de 4,4854 lei/euro.

    Leul s-a depreciat ns fa de monedaamerican, cursul crescnd la 4,0816 lei/dolar, cu 2,50 bani (0,62%) peste cotaia deluni, de 4,0566 lei/dolar.

    n raport cu francul elveian, leul a pierdutteren pn la un curs de 4,3113 lei/franc, ncretere cu 1,7 bani (0,39%), de la 4,2943lei pentru moneda elveian n edinaanterioar.

    Gramul de aur s-a scumpit, mari, cu1,2622 lei (0,83%), pn la valoarea de153,1760 lei, fa de cotaia precedent,cnd se stabilise o valoare de 151,9148 leipe gram.

    Viteza de circulaie a trenurilorse reduce cu pn la 30km/h,

    din cauza caniculeiViteza de circulaie a trenurilor de cltori i de marf se

    va reduce, pe anumite secii, cu 20-30 km)h fa de vitezanormal de circulaie, pe durate bine determinate, din cauzacaniculei, informeaz CFR SA.

    Msura de reducere a vitezelor de circulaie, n anumiteintervale de timp n care temperaturile depesc limitelenormale, este obligatorie pentru sigurana traficului feroviari, de asemenea, este aplicat de toate administraiile decale ferat. Este important de menionat c n perioada decanicul temperaturile nregistrate la nivelul inei depesc50-55 de grade C. n astfel de perioade caniculare, personalulde ntreinere a cii ferate efectueaz revizii suplimentarepe ntreaga reea feroviar, nsoiri de trenuri, verificridirecte ale cii, msurarea i nregistrarea permanent aevoluiei temperaturilor n ina ( etc.) iar, n timpul zilei,viteza de circulaie a trenurilor de cltori i de marf sereduce cu 20-30 km)h fa de viteza normal de circulaiede pe seciile respective, pe durate bine determinate, astfelnct traficul feroviar s se desfoare n depline condiii desiguran, se menioneaz ntr-un comunicat al CFR SA.

    Judeele unde se va aplica aceast msur snt Timi, Arad,Bihor i Satu Mare, unde au fost anunate temperaturi depeste de 38-39 de grade, Bucureti i alte 32 de judee, undese vor nregistra temperaturi de 35-37 de grade i disconforttermic accentuat.

    Compania Naional de Ci Ferate CFR SA, companie careadministreaz infrastructura feroviar public, desfoaro activitate de interes public i contribuie la libera circulaiea persoanelor, mrfurilor i a bunurilor n interiorul rii ipeste grani, n condiii ecologice, eficiente i de siguran.

    Cifra de afaceri din industrie a crescutcu 1% n primele cinci luni

    INS: Economia romneasc a consemnat o creterecu 4,1% n T1 din 2015 fa de aceeai perioad din 2014

    Isrescu:

    Datele pe iunie vor arta oscdere a preurilor de peste

    2%;sperm c populaia nuva percepe asta ca deflaieInflaia din luna iunie va arta o scdere a

    preurilor de peste dou punte procentualefa de mai, iar indicele anul se va situa laminus unu i ceva la sut, ns este importantca populaia s nu perceap aceast scdereca fiind deflaie, a declarat, mari,guvernatorul Bncii Naionale a Romniei(BNR), Mugur Isrescu, n cadrulsimpozionului dedicat aniversrii a 10 ani dela lansarea leului greu.

    Peste cteva zile o s apar indicele deinflaie i o s vedem acolo o scdere apreurilor de peste 2% . Cam acestea sntcalculele noastre i nu prea greim aici. Deciavem o scdere, ntr-o lun, de dou puncte,ntr-un context n care s-a vorbit despre faptulc o s creasc factura din cauza deprecieriileului. Iar indicele anual, care n prezent estela 1 i ceva la sut, probabil se va duce laminus unu i ceva la sut. Noi am mizat pefaptul c nu i va intra n cap populaiei casta nseamn deflaie, a precizat Isrescu.

    Guvernatorul BNR a explicat, din nou,faptul c deflaia nseamn, n esen,scderea continu a preurilor, caredescurajeaz consumul, ntruct consumatoriiateapt noi scderi.

    Aceasta este situaia care a determinatdobnzi negative n Occident. ns la noiconsumul crete cu 6 -7% n termeni anuali, lafel i investiiile. Pe asta am mizat (n deciziilede politic monetar - n.r.), ns am lsat cmppentru o necunoscut, a subliniat eful BNR.

    n opinia sa, n cazul n care i datele peiulie, august, septembrie vor arta scderi depreuri similare celor din iunie este bine cabanca central s aib rezerve de msuripentru a contracara efectele unei astfel desituaii.

    Dac se va ntmpla acelai lucru, nu estebine s fii prudent, s lai o rezerv pentruaceast necunoscut? Nu tim cum va reacionasocietatea, cum va reaciona economia, deaceea gsii mereu n comunicatele BNRcuvntul pruden. Este mai nelept s mairmn ceva de dat i nu ceva de luat. nmomentul n care trebuie s iei, nseamn unpas napoi, a subliniat Mugur Isrescu.

    Cifra de afaceri din industrie acrescut cu 1% n termeni nominali, nprimele cinci luni, comparativ cu aceeaiperioad a anului precedent, pe fondulcreterii nregistrate de industriaprelucrtoare i industria extractiv, searat ntr-un comunicat de pres alInstitutului Naional de Statistic (INS)remis, mari, AGERPRES.

    Datele INS relev c industriaprelucrtoare a nregistrat o creterede 1% n intervalul menionat, iarindustria extractiv un avans de 0,6%.

    Pe marile grupe industriale, nprimele cinci luni din 2015 fa deacelai interval al anului trecut, creteriale cifrei de afaceri s-au nregistrat nsectoarele: industria bunurilor decapital (5,8%), industria bunurilor defolosin ndelungat (4,4%) iindustria bunurilor intermediare(4,0%). Scderi au nregistrat industriaenergetic (22,7%) i industriabunurilor de uz curent (0,6%).

    Potrivit INS, n luna mai 2015, cifrade afaceri din industrie pe total (piaaintern i piaa extern), n termeninominali, a crescut fa de lunaprecedent cu 1,5%, iar fa de lunacorespunztoare din anul precedent asczut cu 2%.

    Totodat, n luna mai 2015comparativ cu luna precedent, cifra deafaceri din industrie a crescut pe totalcu 1,5% ca urmare a creterii industrieiprelucrtoare, cu 1,5% i industrieiextractive, cu 0,6%.

    Potrivit INS, pe marile grupeindustriale s-au nregistrat creteri nsectoarele: industria energetic (17,4%)i industria bunurilor intermediare(2,6%). Scderi au nregistrat industriabunurilor de capital (1,6%), industriabunurilor de uz curent (0,3%) iindustria bunurilor de folosinndelungat (0,2%).

    Totodat, n luna mai 2015comparativ cu aceeai lun a anuluitrecut, cifra de afaceri din industrie asczut pe ansamblu cu 2%, ca urmare ascderilor din industria extractiv(9,8%) i industria prelucrtoare(1,7%).

    INS precizeaz c, pe marile grupeindustriale, scderi au nregistrat:industria energetic (26,1%) iindustria bunurilor de uz curent (4,1%).Creteri au nregistrat industriabunurilor intermediare (2,3%),industria bunurilor de capital (2,2%) iindustria bunurilor de folosinndelungat (0,7%).

    Veniturile totale medii lunare aleunei gospodrii din Romnia s-ausituat, n primul trimestru, lavaloarea de 2.577 lei, n timp cecheltuielile s-au ridicat, n medie,la 2.263 lei, cea mai mare partefiind orientat ctre consum,impozite i contribuii, arat dateleInstitutului Naional de Statistic(INS), publicate mari.

    Veniturile totale medii lunare aureprezentat n primul trimestru, ntermeni nominali, 2.577 lei pegospodrie i 967 lei pe persoan.Totodat, cheltuielile totale alepopulaiei, au fost, n acelaiinterval, n medie, de 2.263 leilunar pe gospodrie (850 lei pepersoan) i au reprezentat 87,8%din nivelul veniturilor totale.

    Datele INS relev, de asemenea,c din veniturile totale, veniturile

    bneti au fost, n medie, de 2.211lei lunar pe gospodrie (830 lei pepersoan), iar veniturile n


Bacalaureat 2015media.hotnews.ro/media_server1/document-2015-07-10...2015/07/10  · Bacalaureat 2015 Raport Bacalaureat 2015 - 10 iulie 2015 Prima sesiune - după contestații 2015

Bacalaureat 2015media.hotnews.ro/media_server1/document-2015-07-10...2015/07/10  · Bacalaureat 2015 Raport Bacalaureat 2015 - 10 iulie 2015 Prima sesiune - după contestații 2015

Comunicat CNADNR SA 21 07 2015 - Lucrari Orastie - Sibiu, Lot 3

Comunicat CNADNR SA 21 07 2015 - Lucrari Orastie - Sibiu, Lot 3

С3 - justice.gov.md · " С3 "2015 Nr. Сиprivire ... Directia Apostila este о subdiviziune а Ministerului JusЩiеi, ... 2015-07-06 (1) Created Date: 7/6/2015 8:04:29 AM ...

С3 - justice.gov.md · " С3 "2015 Nr. Сиprivire ... Directia Apostila este о subdiviziune а Ministerului JusЩiеi, ... 2015-07-06 (1) Created Date: 7/6/2015 8:04:29 AM ...

CN - curs 07 - 2015

CN - curs 07 - 2015

Gherghina_(Vasile)_Ana-Maria.pdf 623KB May 19 2015 07:39:11 AM

Gherghina_(Vasile)_Ana-Maria.pdf 623KB May 19 2015 07:39:11 AM

2015-03-07 02 Алексей Родионов. Тестирование как параразработка

2015-03-07 02 Алексей Родионов. Тестирование как параразработка

ORDIN 1343 2015 - Guvernul Romanieianes.gov.ro/wp-content/uploads/2018/07/ORDIN-1343-2015.pdf · ORDIN Nr. 1343 din 29 iunie 2015 privind aprobarea Instruc ţiunilor de completare

ORDIN 1343 2015 - Guvernul Romanieianes.gov.ro/wp-content/uploads/2018/07/ORDIN-1343-2015.pdf · ORDIN Nr. 1343 din 29 iunie 2015 privind aprobarea Instruc ţiunilor de completare

MADR - Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Ruralemadr.ro/docs/declaratii-avere/2015/sefi-serviciu/ecater... · 2015-07-29 · domiciliul Bucuresti, cunoscând prevederile art.

MADR - Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Ruralemadr.ro/docs/declaratii-avere/2015/sefi-serviciu/ecater... · 2015-07-29 · domiciliul Bucuresti, cunoscând prevederile art.

Capitolul 6 APARATE CU JET - Adrian Badeaadrian-badea.ro/wp-content/uploads/2015/07/EIT_Capitolul... · 2015-07-16 · Fluidul primar compresibil şi fluidul secundar incompresibil

Capitolul 6 APARATE CU JET - Adrian Badeaadrian-badea.ro/wp-content/uploads/2015/07/EIT_Capitolul... · 2015-07-16 · Fluidul primar compresibil şi fluidul secundar incompresibil

OFICIUL DE STAT PENTRU INVENŢII ŞI MĂRCI ......4 M 2015 04604 10/07/2015 MUSAT ION Baby blue fashion 5 M 2015 04605 10/07/2015 S.C. EXPO 24 PLUS S.R.L. EXPOTRAFIC 6 M 2015 04606

OFICIUL DE STAT PENTRU INVENŢII ŞI MĂRCI ......4 M 2015 04604 10/07/2015 MUSAT ION Baby blue fashion 5 M 2015 04605 10/07/2015 S.C. EXPO 24 PLUS S.R.L. EXPOTRAFIC 6 M 2015 04606

Universitătea Tehnică a Moldovei - cnaa · 2015-07-17 · Cercetări ştiinţifice aplicate 2012 - 2015 Codul (cifrul) proiectului Denumirea proiectului Termenul de realizare Conducătorul

Universitătea Tehnică a Moldovei - cnaa · 2015-07-17 · Cercetări ştiinţifice aplicate 2012 - 2015 Codul (cifrul) proiectului Denumirea proiectului Termenul de realizare Conducătorul

2015-07-28 Strategie Siguranta Rutiera 2015

2015-07-28 Strategie Siguranta Rutiera 2015

Newsletter I 2015 -Rocbcromaniabulgaria.eu/user/file/Newsletter I 2015 -Ro.pub... · 2015-07-30 · nie 2015, Balcic, Bulgaria) • Conferinţa Anuală a Programu-lui din (4 iunie

Newsletter I 2015 -Rocbcromaniabulgaria.eu/user/file/Newsletter I 2015 -Ro.pub... · 2015-07-30 · nie 2015, Balcic, Bulgaria) • Conferinţa Anuală a Programu-lui din (4 iunie

Lista de preturi Public Fiesta ST 21 07 2015 - EST MOTORSford.estmotors.ro/media/brosuri_preturi/lista_preturi_fiesta_st.pdf · Lista de preturi recomandate No. 02/2015, valabila

Lista de preturi Public Fiesta ST 21 07 2015 - EST MOTORSford.estmotors.ro/media/brosuri_preturi/lista_preturi_fiesta_st.pdf · Lista de preturi recomandate No. 02/2015, valabila

Sesiune 07 octombrie 2015

Sesiune 07 octombrie 2015

2015 07 27_pecat_brijuni

2015 07 27_pecat_brijuni

grila pentru licenta - Administrarea... · Created Date: 5/18/2015 11:43:07 PM

grila pentru licenta - Administrarea... · Created Date: 5/18/2015 11:43:07 PM

ii confortabile de la Chi[in=u la Ia[itracer.railway.md/newspaper/ro/2015/paper-ro-2015-10-07... · 2015-10-07 · ZIAR AL COLECTIVULUI C+II FERATE DIN MOLDOVA N 40 (5856) 7 octombrie

ii confortabile de la Chi[in=u la Ia[itracer.railway.md/newspaper/ro/2015/paper-ro-2015-10-07... · 2015-10-07 · ZIAR AL COLECTIVULUI C+II FERATE DIN MOLDOVA N 40 (5856) 7 octombrie

Ghid montaj - Bel Profilebelprofile.eu/en/wp-content/uploads/2015/07/Ghid-montaj... · 2015-07-01 · Măsurile de întreţinere periodică (stipulate în cartea tehnică) constau

Ghid montaj - Bel Profilebelprofile.eu/en/wp-content/uploads/2015/07/Ghid-montaj... · 2015-07-01 · Măsurile de întreţinere periodică (stipulate în cartea tehnică) constau

Reţea de formare profesională pentru administraţia publică …reteaformare-aplvs.ro/wp-content/uploads/2015/07/Manu… ·  · 2015-07-172.3.7.Relaţia cu mass-media ... sociala

Reţea de formare profesională pentru administraţia publică …reteaformare-aplvs.ro/wp-content/uploads/2015/07/Manu… ·  · 2015-07-172.3.7.Relaţia cu mass-media ... sociala