f h ttp ://www. dn tcj. ro/adevarul 16 PAGINI 3.000 LEI...
16
39 » // 1, ] ■ ' n A £^=61.-—J S T. W E2£jJ^33lâm i f h ttp ://www. dn tcj. ro/adevarul 1 ANUL XII! NB. 3I8S ISSN 1220-3203 JOI, 3 MAI 2001 16 PAGINI 3.000 LEI fiifia K i! ^nFmi^Rîîlfijr i m m i TftL) Obligaţia Se a fi polllioianBII VALER CHIOREANU u afirm că un consilier prezidenţial sau un secretar de stat trebuie să fie uşă de biserică şi să refuze, oripilat, degetele care-i iau mina şi i-o aşază pe sinul aproape dezgolit al unei femei - toate acestea petrecîndu-se în public, evident. Drept urmare a acestei întîmplări aproape hazlii, ţara s-a împărţit în două tabere: cei care îl condamnă pe consilierul prezidenţial că n-a plecat de la sindrofie imediat ce şi-a dat seama despre ce este vorba - într-un anume sens el reprezentîndu -1 pe Ion Iliescu şi cum- Doamne să acceptăm că şeful statului ar putea fi surprins cu mina lipită de sinul apetisant al unei femei dezbrăcate; şi cei din a doua categorie, care cred că este posibil să se întîmple aşa ceva, fără ca onoarea instituţiei prezidenţiale sâ fie terfelită. Eugen Mihăiescu este, înainte de orice, artist, cl spune că vede femeia ca pe cel mai frumos lucru creat de Dumnezeu pe această lume. Aproape zice câ frumuseţea aceasta a gîndit-o Dumnezeu pentru plăcerea întîiului născut, care este, vezi bine, bărbatul. Probabil explicaţia întregii poveşti iscată de lansarea primei reviste porno- grafice în România postdecembristă în asta constă. Eugen Mihăiescu este, într-adevăr, artist şi nimeni nuri poate impune sâ fie altceva - politician, de exemplu. Chiar dacă momentan îndeplineşte o astfel de funcţie. Ceea ce nu este cazul cu oameni carc doresc din toată inima să fie politicieni. Chiar dacă Dumnezeu i-a dăruit cu talentul de a face bani acolo unde majoritatea semenilor lor sărăcesc, ei nu semulţumesc să-şi contemple zilnic pungile cu galbeni şi să cheltuie, tot zilnic, la fel de mult cît sute de familii împreună. Probabil gîndesc că satisfacţia pe care ţi-o dau banii nu este deplină dacă nu se află în cercul celor care hotărăsc destinul unei ţări - grupul restrîns al făcătorilor sau conducătorilor de partide, care se adună, în nopţi de taină, pe la vilele ascunse de privirile muritorilor de rînd, cam pe acolo unde înaintaşul lor ilustru, Nicolae Ceauşescu, obişnuia să-i convoace odinioară pe supuşii de rang înalt şi să le aducă la cunoştinţă ce vrea să facă cu ţara noastră dragă. Ei bine, de ce nu s-ar afla ş i. Viorel Cataramă printre aceşti privilegiaţi, care se adună în ceas de seară în vilele lui Ceauşescu? E adevărat, omul ' este îndeajuns de bogat, îneît să-şi ofere tot ce-i trece prin minte. Necazul este că . vrea cu tot dinadinsul să fie politician. A fost mai îiitîi liberal, adică membru şi vicepreşedinte al PNL. Neputîndu-1 învinge pe Valeriu Stoica în competiţia pentru cea mai înaltă funcţie în partid, omul a plecat. N-a rămas însă mult timp fără partid. Virgil Măgureanu i-a oferit o funcţie foarte înaltă în PNR, cu şanse de a ajunge şeful acestei formaţiuni politice cu o prestaţie nu prea convingătoare şi cu rezultate pe măsură. Nici de această dată lucrurile n-au mers, îneît te puteai gîndi că d-l Cataramă este urmărit de ghinion. Altul în locul său s-ar fi dat bătut. Mai ales că nici o “ iniţiativă” financiară proaspăt pusă pe picioare, nu reuşea să-i convingă pe români, care s-au ars fie cu continuare în pagina a 16-a iaremsi Buna lisiiilioi ereie ci loniiia m putea îndeplini m m i pentru'eliminareavizelor : ..... - ' - lk~ -î i; cţ. ţ•I * M idi n.!S M I ? I *■?î f * '* r.-Ţv Baroneasa Emma Nicholson de Winterboume, vicepreşedintele Parlamentului European, aparticipat, ieri, la Cluj-Napoca, la plenara conferinţei finale “ O Europă fără frontiere", organizată de Asociaţia Studenţilor Europeni (AEGEE). 'Conferinţa, găzduită pentru prima dată de o ţară din Europa de Est, a avut ca principale puncte de dezbatere “graniţele de stat - origini prezent şi viitor”, “ graniţele psihologice” , “ mobilitatea studenţilor”, “mobilitatea forţei de muncă” şi “mobilitatea cetăţenilor europeni - cerinţe... legate de vize”. In acest context, Excelenţa Sa baroneasa Emma Nicholson s-a declarat încrezătoare în faptul că ţara noastră va îndeplini criteriile pentru eliminarea vizelor. “Eu cred că veţi reuşi sâ îndepliniţi condiţiile pentru eliminarea vizelor. Dacă toţi ceilalţi pot, de ce nu ar putea şi România. Este mult de lucru în îndeplinirea criteriilor, dar noi anticipăm faptul câ România le va îndeplini". Cît priveşte faptul că populaţia activă a Europei Occidentale nu va fi deloc îneîntatâ de libera circulaţie a cetăţenilor, respectiv a forţei de muncă din zona Europei Centrale şi de Est, vicepreşedintele Parlamentului European a S t ' fi •'vţ 3 Cosmin PURIS continuare în pagina a 15-a Jl ilsgjssSeFi cu B«sn«a fAondisaîă pem BBS&efssFeffl csecrdului PSAL B! a - România va începe negocierile cu Banca Mondială pentru încheierea acordului PSAL II odată cu sosirea la Bucureşti, în data de 14 mai, a delegaţiei Băncii, a declarat, ieri, Mihai Tănăsescu, ministrul Finanţelor. Ministrul Finanţelor a menţionat că discuţiile cu conducerea Băncii Mondiale au vizat aspectele care urmează a fi incluse în PSAL II, respectiv finalizarea restructurării sistemului bancar, privatizarea societăţilor cu capital dc stal şi îmbunătăţirea mediului dc afaceri din România, precum şi componenta socială carc va însoţi acest program. Delegaţia română a avut întilniri şi cu oficiali ai Trezoreriei americane, referitoare la partencriatul strategic cu Ministerul Finanţelor, discuţiile axîndu-se pe problemele comune celor două’ instituţii. Tănăsescu a anunţat că, la & Discuţii p® m arginea dintre’România si linia®!® Problema tratatului de bază dintre România şi Republica Moldova a fost discutată de miniştrii de Externe ai României şi Republicii Moldova, Mircea Geoană şi Nicolae Cernomaz, “situaţia unnînd a fi analizată în perioada următoare”, a precizat, ieri, într-o conferinţă de presă, Mircea Geoană. Problema tratatului politic dintre România şi Republica Moldova nu a fost abordată în întîlnirile avute, marţi, de preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, cu şeful statului român şi cu premierul Adrian Năstase, a declarat ministrul român de Externe. Discuţiile dintre preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, şi preşedintele Iliescu, respectiv premiem! Adrian Năstase au abordat, “ dintr-o perspectivă pragmatică” , relaţiile economice dintre cele două ţâri, a arătat Geoană. El a menţionat câ s-a decis înfiinţarea un Centru de afaceri românesc la Chişinău, iar ca răspuns Ia intenţia primului ministru, Adrian Năstase, de a înfiinţa un birou specializat în relaţiile cu Republica Moldova pe lîngă Guvernul României, Voronin şi-a exprimat dorinţa de a înfiinţa un birou specializat pe problemele cu România, la Chişinău. Marş dc protest a! păgubiţilor FNI ANl-FNI a hotărît ca, în data de 14 mai 2001, să organizeze un marş de protest împotriva tergiversării restituirii banilor către păgubiţii FNI. Reamintim membrilor Asociaţiei că data J ultimă pentru achitarea cotizaţiilor restante este 9 mai 2001. Conform prevederilor statutare, Comitetul Dirc'-'^r a hotărît excluderea membrilor care nu au cotizaţia la zi şi nu participă Ia acţiunile Asociaţiei. (Preşedinte, Lucia Marcu). Există unnumăr mare defuncţionari publici care se consideră simpli executai De anul trecut funcţionează şi Ia Cluj un Centru teritorial de formare continuă pentru administraţia publică locală. Directorul centrului, lector universitar Liviu Radu, ne oferă cîteva amănunte despre cursurile pentru funcţionarii publici. Rep: De unde iniţiativa anul 2000, Departamentul de “ şcolirii” funcţionarilor? Liviu Radu: Pregătirea continuă a funcţionarilor din administraţie e o practică curentă în ţările dezvoltate. Datorită acestui fapt, Guvernul a înfiinţat, în 1995, şapte centre de pregătire a funcţionarilor. Din păcate, din diverse motive, centrul din Cluj a avut o activitate redusă pînă în 2000. Începînd cu administraţie publică din cadrul Facultăţii de ştiinţe politice şi administrative a Universităţii “Babeş-Bolyai” , în intenţia de a se implica în activitatea practică a administraţiei publice, a preluat coordonarea acestui centru. Rep: Cum se desfăşoară activitatea centrului? LdLr-Qeritrul -oferă un număr de /Cao-TS* (( 1 18 cursuri cu caracter regulat. Prin aceste cursuri se urmăreşte fie iniţierea în problemele administraţiei publice, fie oferirea de informaţii de ultimă oră. In acest moment, centrul încearcă să ofere cursuri şi consultanţă care să sprijine, administraţia în efortul de integrare europeană: Structura administrativă a UE, Sistemul informativ al UE, Surse Me finanţare din cadrul UE, Modalităţi practice de pregătire a participării la licitaţii pentru programele UE. Cursurile sînt susţinute de către cadre didactice din UBB, Universitatea Tehnică, diverşi colaboratori- externi şi funcţionari din administraţia publică şi sc adresează funcţionarilor numiţi şi aleşi din administraţia publică locală. Rep: Recent aţi demarat un nou ciclu de cursuri adresate* Titus CRĂCÎUN continuare în pagi^;- a 16 -a Washington, oficialii români semnat cu conducerea liane;; Mondiale nn acord dc impmnuit ni valoare dc S0 dc milioane dolar:, destinat reducerii sărăciei din zonc.’e rurale ale ţării prin furnizarea dc servicii financiare. "Acordul arc două componente, respectiv dc finanţare a mediului rural din România şi de ajutorare peni tu implementarea programului SAPARD", a spus Tănăseseii.
Transcript of f h ttp ://www. dn tcj. ro/adevarul 16 PAGINI 3.000 LEI...
39»
/ /1 , ]
■■ ' nA £^=61.-—J
ST .W E 2 £ jJ^ 3 3 lâ m i
f h ttp ://www. dn tcj. ro /adevaru l 1ANUL XII! NB. 3I8S
ISSN 1220-3203JOI,
3 MAI 2001 16 PAGINI 3.000 LEI
f i i f i a K i !
^nFm i^R îîlfijr
i m m i
T f t L )
ObligaţiaSe a fi polllioianB I I
VALER CHIOREANU
u afirm că un consilier prezidenţial sau un secretar de stat trebuie să fie uşă de biserică şi să refuze,
oripilat, degetele care-i iau mina şi i-o aşază pe sinul aproape dezgolit al unei femei - toate acestea petrecîndu-se în public, evident. Drept urmare a acestei întîmplări aproape hazlii, ţara s-a împărţit în două tabere: cei care îl condamnă pe consilierul prezidenţial că n-a plecat de la sindrofie imediat ce şi-a dat seama despre ce este vorba - într-un anume sens el reprezentîndu-1 pe Ion Iliescu şi cum- Doamne să acceptăm că şeful statului ar putea fi surprins cu mina lipită de sinul apetisant al unei femei dezbrăcate; şi cei din a doua categorie, care cred că este posibil să se întîmple aşa ceva, fără ca onoarea instituţiei prezidenţiale sâ fie terfelită. Eugen Mihăiescu este, înainte de orice, artist, cl spune că vede femeia ca pe cel mai frumos lucru creat de Dumnezeu pe această lume. Aproape zice câ frumuseţea aceasta a gîndit-o Dumnezeu pentru plăcerea întîiului născut, care este, vezi bine, bărbatul.
Probabil explicaţia întregii poveşti iscată de lansarea primei reviste pornografice în România postdecembristă în asta constă. Eugen Mihăiescu este, într-adevăr, artist şi nimeni nuri poate impune sâ fie altceva - politician, de exemplu. Chiar dacă momentan îndeplineşte o astfel de funcţie. Ceea ce nu este cazul cu oameni carc doresc din toată inima să fie politicieni. Chiar dacă Dumnezeu i-a dăruit cu talentul de a face bani acolo unde majoritatea semenilor lor sărăcesc, ei nu se mulţumesc să-şi contemple zilnic pungile cu galbeni şi să cheltuie, tot zilnic, la fel de mult cît sute de familii împreună. Probabil gîndesc că satisfacţia pe care ţi-o dau banii nu este deplină dacă nu se află în cercul celor care hotărăsc destinul unei ţări - grupul restrîns al făcătorilor sau conducătorilor de partide, care se adună, în nopţi de taină, pe la vilele ascunse de privirile muritorilor de rînd, cam pe acolo unde înaintaşul lor ilustru, Nicolae Ceauşescu, obişnuia să-i convoace odinioară pe supuşii de rang înalt şi să le aducă la cunoştinţă ce vrea să facă cu ţara noastră dragă. Ei bine, de ce nu s-ar afla ş i. Viorel Cataramă printre aceşti privilegiaţi, care se adună în ceas de seară în vilele lui Ceauşescu? E adevărat, omul ' este îndeajuns de bogat, îneît să-şi ofere tot ce-i trece prin minte. Necazul este că . vrea cu tot dinadinsul să fie politician. A fost mai îiitîi liberal, adică membru şi vicepreşedinte al PNL. Neputîndu-1 învinge pe Valeriu Stoica în competiţia pentru cea mai înaltă funcţie în partid, omul a plecat. N-a rămas însă mult timp fără partid. Virgil Măgureanu i-a oferit o funcţie foarte înaltă în PNR, cu şanse de a ajunge şeful acestei formaţiuni politice cu o prestaţie nu prea convingătoare şi cu rezultate pe măsură. Nici de această dată lucrurile n-au mers, îneît te puteai gîndi că d-l Cataramă este urmărit de ghinion. Altul în locul său s-ar fi dat bătut. Mai ales că nici o “ iniţiativă” financiară proaspăt pusă pe picioare, nu reuşea să-i convingă pe români, care s-au ars fie cu
continuare în pagina a 16-a
i a r e m s i B u n a l i s i i i l i o i ereiec i l o n i i i a m p u te a în d e p lin i m m i
pentru'elim inareavizelor : . . . . . -' -
lk ~ -î i ; cţ. ţ • I * Midi n.!S M I ? I *■? î f * '*r.-Ţv
Baroneasa Emma Nicholson de Winterboume, vicepreşedintele Parlamentului European, a participat, ieri, la Cluj-Napoca, la plenara conferinţei finale “O Europă fără frontiere", organizată de Asociaţia Studenţilor Europeni (AEGEE). 'Conferinţa, găzduită pentru prima dată de o ţară din Europa de Est, a avut ca principale puncte de dezbatere “graniţele de stat - origini prezent şi viitor”, “graniţele psihologice” , “mobilitatea studenţilor”, “mobilitatea forţei de muncă” şi “mobilitatea cetăţenilor europeni - cerinţe... legate de vize”.
In acest context, Excelenţa Sa baroneasa Emma Nicholson s-a declarat încrezătoare în
faptul că ţara noastră va îndeplini criteriile pentru eliminarea vizelor. “Eu cred că veţi reuşi sâ îndepliniţi condiţiile pentru eliminarea vizelor. Dacă toţi ceilalţi pot, de ce nu ar putea şi România. Este mult de lucru în îndeplinirea criteriilor, dar noi anticipăm faptul câ România le va îndeplini".
Cît priveşte faptul că populaţia activă a Europei Occidentale nu va fi deloc îneîntatâ de libera circulaţie a cetăţenilor, respectiv a forţei de muncă din zona Europei Centrale şi de Est, vicepreşedintele Parlamentului European a
S t'
f i•'vţ3
Cosmin PURIScontinuare în pagina a 15-a J l
i l s g j s s S e F i c u B « s n « a f A o n d i s a î ă p e m
B B S & e f s s F e f f l c s e c r d u l u i P S A L B !a -
România va începe negocierile cu Banca Mondială pentru încheierea acordului PSAL II odată cu sosirea la Bucureşti, în data de 14 mai, a delegaţiei Băncii, a declarat, ieri, Mihai Tănăsescu, ministrul Finanţelor. Ministrul Finanţelor a menţionat că discuţiile cu conducerea Băncii Mondiale au vizat aspectele care urmează a fi incluse în PSAL II, respectiv finalizarea restructurării sistemului
bancar, privatizarea societăţilor cu capital dc stal şi îmbunătăţirea mediului dc afaceri din România, precum şi componenta socială carc va însoţi acest program.
Delegaţia română a avut întilniri şi cu oficiali ai Trezoreriei americane, referitoare la partencriatul strategic cu Ministerul Finanţelor, discuţiile axîndu-se pe problemele comune celor două’ instituţii. Tănăsescu a anunţat că, la
&D i s c u ţ i i p ® m a r g i n e a
d in t r e ’ R o m â n ia s i l i n ia ® ! ®Problema tratatului de bază
dintre România şi Republica Moldova a fost discutată de miniştrii de Externe ai României şi Republicii Moldova, Mircea Geoană şi Nicolae Cernomaz, “situaţia unnînd a fi analizată în perioada următoare”, a precizat, ieri, într-o conferinţă de presă, Mircea Geoană.
Problema tratatului politic dintre România şi Republica Moldova nu
a fost abordată în întîlnirile avute, marţi, de preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, cu şeful statului român şi cu premierul Adrian Năstase, a declarat ministrul român de Externe.
Discuţiile dintre preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, şi preşedintele Iliescu, respectiv premiem! Adrian Năstase au abordat, “dintr-o perspectivă pragmatică” , relaţiile economice
dintre cele două ţâri, a arătat Geoană. El a menţionat câ s-a decis înfiinţarea un Centru de afaceri românesc la Chişinău, iar ca răspuns Ia intenţia primului ministru, Adrian Năstase, de a înfiinţa un birou specializat în relaţiile cu Republica Moldova pe lîngă Guvernul României, Voronin şi-a exprimat dorinţa de a înfiinţa un birou specializat pe problemele cu România, la Chişinău.
M a rş d c p ro te s t a ! p ă g u b iţ ilo r F N I
ANl-FNI a hotărît ca, în data de 14 mai 2001, să organizeze un marş de protest împotriva tergiversării restituirii banilor către păgubiţii FNI. Reamintim membrilor Asociaţiei că dataJultimă pentru achitarea cotizaţiilor restante este 9 mai 2001. Conform prevederilor statutare, Comitetul Dirc'-'^r a hotărît excludeream em brilor care nu au cotizaţia la zi şi nu participă Ia acţiun ile Asociaţiei.(Preşedinte, Lucia Marcu).
Există un număr mare de funcţionari publici care se consideră simpli executaiDe anul trecut funcţionează şi Ia Cluj un Centru teritorial de form are continuă pentru
administraţia publică locală. Directorul centrului, lector universitar Liviu Radu, ne oferă cîteva amănunte despre cursurile pentru funcţionarii publici.
Rep: De unde iniţiativa anul 2000, Departamentul de“şcolirii” funcţionarilor?
Liviu Radu: Pregătirea continuă a funcţionarilor din administraţie e o practică curentă în ţările dezvoltate. Datorită acestui fapt, Guvernul a înfiinţat, în 1995, şapte centre de pregătire a funcţionarilor. Din păcate, din diverse motive, centrul din Cluj a avut o activitate redusă pînă în 2000. Începînd cu
administraţie publică din cadrul Facultăţii de ştiinţe politice şi administrative a Universităţii “Babeş-Bolyai” , în intenţia de a se implica în activitatea practică a administraţiei publice, a preluat coordonarea acestui centru.
Rep: Cum se desfăşoară activitatea centrului?
LdLr-Qeritrul -oferă un număr de
/C a o - T S *( ( 1
18 cursuri cu caracter regulat. Prin aceste cursuri se urmăreşte fie iniţierea în problemele administraţiei publice, fie oferirea de informaţii de ultimă oră. In acest moment, centrul încearcă să ofere cursuri şi consultanţă care să sprijine, administraţia în efortul de integrare europeană: Structura administrativă a UE, Sistemul informativ al UE, Surse Me finanţare din cadrul UE,
Modalităţi practice de pregătire a participării la licitaţii pentru programele UE. Cursurile sînt susţinute de către cadre didactice din UBB, Universitatea Tehnică, diverşi colaboratori- externi şi funcţionari din administraţia publică şi sc adresează funcţionarilor numiţi şi aleşi din administraţia publică locală.
Rep: Recent aţi demarat un nou ciclu de cursuri adresate*
Titus CRĂCÎUNcontinuare în pagi ;- a 16-a
Washington, oficialii români semnat cu conducerea liane;; M on diale nn acord dc im pm nuit ni valoare dc S0 d c milioane dolar:, destinat reducerii sărăciei din zonc.’e rurale ale ţării prin furnizarea dc servicii financiare. " A cordu l arc două componente, r e s p e c t iv d c finanţare a mediului rural din România şi de ajutorare peni tu implementarea programului SAPARD", a spus Tănăseseii.
• Calendarul ortodox. Sf. Mucenici Timotei si Mavra' Sf Mc D iodor• Calendarulgreco-catotic: S. Timotei şi Maura. soţi. m.'(t 304L
• PREFECTURA. CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16
• PRIMARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 PRIMÂRIA DEJ: ->(-17-90
, PRIMA RJA TURDA: 31-31-60.PRIMÂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 .PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48.PRIMĂRIA GHERLA: 24-)9-->6
POLITIA CLUJ-NAPOCA: •
POLITIA FEROVIARA •CLUJ-NAPOCA:• POLIŢIA DFJ.-• POLITIA TURDA:• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22
955 şi 43-27-27
13-49-76 21-21-21 31-21-21
'P O L IT IA HUEDIN: 25-15-38•PO LITIA GHERLA: ' ' 24-14-14.PO M PIER II: 981
PROTECŢIA CIVILĂ: 982. GARDAŢTNANCIARâ CLUJ:' - ‘
19-52-23 şi 19-16-70. im. 158 « D IR E C Ţ IA G E NER ALĂ A M UN CII SI • PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125• SALVAREA: %)
’ «SALVAREA CFR: I9-85*9!• INTERNAT/OVAL: '9 7 !•INTERURBAN': 99 i• i n f o r m a ţ ii . 93!
■‘ DERANJAMENTE: . 92)*O R A EXACTĂ: 458,R .A . TERMOFICARE. 19-S7-48«R.A. APĂ CANAL: 19-63-02
S.C. -SALPREST” S..V: 19-55-22SC PRISAL: 42-34-36 "
• DISTRIBUŢIA GAZELOR• V \ TL'RAi. E: - INTER VENTII GAZE• 92S: 433424
JANDARMI: 956* G \RA Cbj-Napoca: 952# AGÎ’NTÎ-X CTR: 43-20-0);
E X I M T U RA G E N Ţ IE D E T U R IS M Ş l B IL E T E D E A VION
4137) v ă o f e r ă :
- 3 1 - 17-62: Dt'j - 2 1 -20-22 ALIANŢA A N î ISLTCTD: 10-16-17[Tsncmr! vjun pfntrcprotecţiaP-.fPTl R.’LOR COPILULUI ov.A
I 27 APR tU E - 3 M A I
R e p u b lic a - C u lo a r u l m o r ţ i i , S U A , p re m ie ră (10,30; 14; 17.30; 21) * V ic to ria - N a u f r a g ia tu l , SUA (11; 14; 17; 20) * Arta Eurim ages - M a rc h iz u l de Sade, SU A , premieră (12; 14,30; 17; 19.30); v in e ri, sîm bâtâ, dum inică spectacole dc poaple cu tarif redus de la ora 22 * Favorit - Sh ao lin Cov/boy, S U A (13; 15; 17; 19) * M ărăşti - Un s o c ru d e c o ş m a r, SU A (13; 15; 17; 19).
TURDA - Fox - F em eia , m ere u d e a su p ra , SU A (13; 15; 17; 19); vineri, sîmbâtâ, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22.
D E J - Arta - T ita n ii, S U A (13; 15; 17; 19); v ineri, s îm bâtâ , dum in ică spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22.
G H E R L A - Pacea - P a c t c u d ia v o liţa , S U A (vineri, sîmbătă, duminică; 15; 17; 19; sp ecx taco le cu tarif redus ora 21; luni, marţi,, miercuri; 17; 19). Jo i închis.
t a r o mO FIAR UL C U R S E LO R INTERNE
PERIOADA 25 MAR. 2001 - 28 OCT. 2001 luni
Cluj -> Băneasa 07,00 şi 19,0p , C luj -» O topeni ' 16,35 7 '
m a rţiC lu j -> Băneasa 07,00 şi 20,45 Cluj Otopeni 15,15
miercuri Cluj ->■ Băneasa 07,00' şi 19,00 Cluj -> O topeni ■ ' 16,35
joiCluj Băneasa 07,00 şi 21,00Cluj -> O topeni 15,15
vineriCluj Băneasa 08;30 şi 20,10Cluj O topeni , 21.35
sîmbătă Cluj Băneasa 12,30
duminică Băneasa -> Cluj 19,30
O R A R U L C U R S E LO R EXTERNE PERIOADA 25 MAR. 2001 - 2 8 OCT. 2001 Cluj -> Frankfurt
marţi şi jo i 9,40Frankfurt -9 Cluj
marţi şi joi 14,45Cluj -9 Vienaluni, miercuri - 11,25, vineri -15,10 Viena -9 Clujluni, miercuri -15,35, vineri 19,40 Cluj -9 Bolognaluni, miercuri -11,15, vineri -16,15 Bologna -9 Clujluni, miercuri -16.05, vineri 21,05
TELEFO N: 13-01-16.R e u n ir i prin M elon ia u Ia s a iilu l firmei:
E XIM TU R , str. A. Ş a g u n a 3 4 -3 6 Tel/Fax 0 6 4 -4 3 3 5 6 9 ,1 9 3 4 4 2 g E XIM TU R , str. N a p o c a 2 -4 5Tal/Fax 0 6 4 -1 9 8 7 5 5 ,1 8 9 2 9 3
Farmacii cu sorv/ciu permanent: Farmacia "CYNARA", Calea Floreşti nr.75. tel42.€2.72, orar non-stop.Farmacii cu serviciu prelungii: Farmacia ’TNTERPHARM” , str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95, orar 8-22. Farmacia "CLEMATISFARM”, Piaţa Unirii nr. 10. telefon 19-13-63, orar 8-22.
Garda de noapte:Farmacia nr. 3 Hygeia Aesculap. P-
ja M. Viteazul nr. 36, telefon 13-03-64, orar 20-8.
* ‘ B ib lio te c a Judeţeană“ O C T A V IA N G O G A ” : Sala dc lectură (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 430.434): lun i - v ine ri: 9,00 - 20,00, sîmbătă: 9,00 - 14,00; Mediafccă (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165:784): luni, miercuri, jo i: 14,00- 19,45, marţi, vineri:9.00 - 14,45; Centrul de In fo rm a re C om unitară (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 195.620); furii - vineri: 11,00 - 18,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr, 1, Ici. 438.409): lun i - v ine ri:,8,00 - 15,00; Filialele: M ănăşfur (str. izlazului nr. 18, Bl. C, tc L 165.784), Mărăşti (str. Aurel Vlaicu nr. 27, Bl. V), Z o rilo r (str: Observatorului nr, 1 , tel. 438.409): tuni, miercuri, jo i; 14,00-19,45, marţi, vineri;9.00 - 14,45; F ilia la Bibliosan (Spitalul dc Recuperare, tel. 123.066 int, 177): luni - vineri: 9,00 - 16,00. Notă: Activitatea Sediilor de împrumut pentru adulţi şi a celor pentru copii din Piaţa Ştefan cei Mare nr. ! este suspendata provizoriu, în vederea mutării in sediul noul Rugăm restunţierii secţiilor respective să restituie publicaţiile împrumutate la filialele de cartier.
■ B ib lio te c a -G e rm a n ă (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri - 10-16.
■ B ib lio te ca A m e rica n ă ’ J.F.K, (slrada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - jo i: 10 - T8; vineri: 10-14, primaşi a treia sîmbâtâ d in Iunâ: 9-14, O ferim consultanţă pentru studii în USA.
■ Biblioteca B ritan ică (slrada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14- 19; marţi, jo i, vineri: 9 - 1 4 .
■ B ib lio te ca C e n tru lu i C u ltu ra l Francez (strada l.l.C . Brătianu 22); Orar Iu ni: 14-19, marti-vincri: 10-19, sîmbâtâ: 10-13.
■ B ib lio te ca C e n tru lu i C u ltu ra l Germ an "llcrm ann O b c r lh ” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, m iercuri, jo i: orele 16-20.
c © t e l e s p e c t a t o r o j
7,00 Telematinal; 9,00 R e c u r s la m o r a lă I r ) ;
""“ ‘ " ‘t 10,00 Pasiuni (s/r); 10,45 TVR Cluj; 11,50 TVR laşi; 12,55 TVR Timişoara; 14,00 Jurnalul . de prînz; 14,15 Infomania; 14,30 Districtul (s/r); 15,15 Woody, ciocănitoarea buclucaşă (s); 15,35 Orice e posibil (s); 16,00 Convieţuiri; 17,30 Avanpremieră Ştiri; 17,35. Medicina, pentru toţi; 18,15 Pasiuni (s); 19,00 Eu,cetăţeanul; 19,50 Familia ... Corect!; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; 20,45 Sub acoperire (s);. 21,45 Reflecţii rutiere; 22,00 Scurt pe doi; 23,00 Jurnalul de noapte; 23,15 Crime şi secrete;. Misterul din curtea interioară (thriller 1999, p.ll); 1,00 Nocturna melomanului; 2,00 Jurnal. Meteo. Sport (r).
J o i, 3 m a iComoara lui Curly (f/r); 16,00 Zile din viaţa noastră (s); 17,00 Ştiri; 17,20 îmbrăţişări pătimaşe (s); 19,00 Observator; 19,45 Sport; 19,50 Brigada mobilă; 20,20 Din dragoste; 22,00 Marius Tucă Show; 23,00 Observator; 23,30 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea; 0,30. TeleEurobingo 2; 1,30Observator (r); 2,30 Mari regizori (do); 3,30 Capcanele destinului
:(s>.
t v r @
TELE 7 abc
Astăzi, d e la o ra 22 ,1 5 :
V ITR IN A cu Tini Gruian
astăzi, de la ora 18,30: MACBETH
de Giuseppe Verdi
! A D E V Ă R U Li de Cluj .
POLICLINICA FARĂ PLATĂ "FAMILIA SFÎNTĂ"
• 2 - 4 mai •M edicină generală. Dr. I. Boilâ - 4 (10-12), 2 (11,30-12,30), dr. V. Bodo - 2 (15-17), dr. R, Colărlâ - 2 (10-12), dr. D; Oltean - 3 (9-11), dr. A.F. Oros - 3 (14-18). dr. 0 . Platon - 3 (16-18). dr. M. Suciu - 3 (10-12), dr. V. Tâtaru - 4 (10- 12). dr. A. Varga - 4 (9-11), dr. C. Vlaicu - 4 (11-13); H om eopatie. Or. L. Barbâalbâ - 2 (10-12): Cardiologie. Dr. I. Ivanciuc - 2 (14- 15). dr. I. Paţiu - 2 (11,30-13), dr. Ţ.Popescu- 2 (9-11), dr. N. Priscâ - 2 (16-18), dr. S. Billan - 2 (14-16), dr E. Plâian - 3 (9-11); Ecografie. Dr. D, Ursu - 3 (12-13), dr. 1.1. Usineviciu - 4 (10-12); Reumatologie. Dr. C, Nedelcuţ - 3 (16-18): Ortopedie. Dr. Z. Popa- 3 (12-13); Urologie. Dr. Z. Popa - 3 (12-13); Interne. Dr. N. Pop -3(14-16), dr. Cs. Szakacs- 2 (14-16); Ginecologie. Dr. D. Gherman - 3 (15-17); Chirurgie. Dr. 0. Chirilă - 3 (17-17,45), dr. P. Pitea - 3 (9-11), dr. M. Simu - 2 (11-13), 4 (9-11); Pediatrie. Dr. M. Fritea - 2 (11-13), dr. L. Toma - 4 (10-12); Psihiatrie. Dr. C. Ştefan - 2 (15-17); Endocrinologie. Dr. E. Popescu - 2 (9-11); Laborator. Ch. pr. S. Moşoigo - 2,3,4 (9-11). -
in cadrul policlinicii se fac tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînă vineri, intre orele 9-11. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînl valabile şi de la medici din afara policlinicii. Pentru chirurgie plastică şi reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii pe bază de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii, str. Moţilor nr.32 şi la tel. 43-00-01, între orele 16-17 de luni pînâ vineri. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se foce numai pe bază de trimitere de la medic» Policlinicii. Donaţiile se fac la sediul Policlinicii, la secretariat şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Cluj-Napoca.
7.00 Domnişoara Andrea (s/r); 7,50
Poftă bună cu Petrişor (r); 8,00 Mit şi istorie (r); 8,35 Ferma (r);9.40 îngeri căzuţi (f/r); 11,30 Ştiri; 11,35 Tată, am încurcat- o! (s/r); 12,00 în mijlocul ftirtunii (s/r); 12,50 Domnişoara Andrea (s); 13,45 Tribuna partidelor parlamentare; 14,15 Aventuri in ... patru labe; 15,30 Ştiri; 15,35 Trupa DP 2; 17,00 Poftă bună cu Petrişor; 17,10 Autograf muzical; 17,30 E dreptul tău!;18,00 Tată, am încurcat-o! (s); 18,30 Telejurnal TVR 2; 1.8,50 Lady, Lady (d.a.); 19,15 Toţi, împreună; 20,00 On line; 20,30 Ora adevărului; 22,05 Integrale: Nana Mouscouri; 22,55 Ştiri; 23,00 Captiv în viitor (s); 23,50 Fenomenul Oasiş (do); 0,40 Arta apărării (r); 1,10 Ştiri bancare şi bursiere;; 1,15 TVM Mesager; 1,55 Trupa DP" 2 (r); 3,20 Telejurnal TVR 2 (r);3.40 Ora adevărului (r); 5,10 Autograf muzical (r).
7.00 Bună dimineaţa!; 8,00 Ştirile
Pro TV- Ziarul dimineţii tale;9.00 Tînăr şi neliniştit (s/r);10.00 Echipa perfectă (s); 11,00 Black Harbour (s/r); 12,00 Spirit de echipă (ş); 12,15 O vacanţă de vis (co.SUA 1984); 14,15 Bombă în Seattie (f. SUA/ Japonia 1996); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Focul din adîncuri (f. SUA 1997); 21,55 Ştirile Pro TV;22.00 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 23,45 Ştirile Pro TV. Profit; 0,00 Zero; 0,30 Pro TV te ascultă ce vezi; 0,45 "Black Harbour (s); 1,45 Jesse (s); 2,15 Sport sîngeros 2 (f. SUA 1996); 3,45 Chestiunea zilei (r).
ante7,00 Observator;
8,00 'Neaţa; U 'O O Zile din viaţa noastră (s/r); 12,00 Elena, viaţa mea (s); 1.3,00 Ştirile amiezii; 13,15 Cascadorii de la Hollywood (do); 14,00
<7%£>C D
Joi, 3 mai0 6 :0 0 -0 7 :0 0 Prim a oră (Program informativ BBC -6 :00 - 6:30: M eteo - 6:40; Inform aţii utilitare - 6:50); 07:00 -
10.00 Prim ul salut - Ştefan Coroian (07:00 Ştiri; 07:20 R evis ta p re s e i locale, 07:40 Revista presei centrale, 07:50, 08,50 Horoscop; 08:00 Ştiri, 08:20 CD Sport cu M ihai Petruşcă, 08:40 Ş tiri pe scurt, 09:00 Ştiri, 09:20 Ce mai crede lumea); 10:00-14:00 Mesaj FM - T iberiu Crişan (10:00 Ştiri * Meteo, Mesaje de la ascultători, muzică, concursuri; 11:20 ’ Capra cu trei iez i' - trei piese cu aceeaşi tem ă, acelaşi interpret, acelaşi titlu etc.; 13:00 Ştiri * Meteo); 14 :00-16 :00 Caleidoscop CO -cuT udo rR uncanu (13 :00 Ş tiri* M eteo, 15:00 Ştiri, 15:20 Ce mai crede lumea (r.)); 16:00 - 18:00 Conspiraţia - cu Tudor Runcanu (16:00,17:00 Ştiri, Telefoane surpriză Indirect-farse + urări - pentru cei ce sărbătoresc ceva, 17:20 CO S p o r t - M ihai Petruşcă 18:00 -18 :30 Program informativ BBC); 2 1 :00 Ştiri.-
II T U Jo i,3mai , 'U T » ŞTIRI : 09.00, 10.00 , 12.00 , 15.00 , 16.00; -
. - B B C -06.00 , 11.00 , 14.00 , 18.00; 6 .30-9.00 - SU PER .M A T IN A L .Ş lir ile lo c a le , in te rv iu r i. H o ro s c o p (6.40,7.20, 8 .20) , P unctu l de vedere(Z.45), L in iu ţa .d e dialog(8.30),Buletin nitier(8.55); 9.00-12.nn-P A T R U LA P E SERVICIU: 9.30-Revista presei, Punctul de vedere(10.15); - Concursuri (10.30,12.30);12.45-Sport pe mapamond; 12.00- 18.00-CALE100_SCOP__fm:13.20 -Engleza p e n tru a fa ce ri;
20.00 •jTehnom ania-DJ Sebi; 2 Î.0 0 -T a x i m us ic ( dedicaţii );22.00-23.00- Marti - T re n u l de la m iezu l n op ţii- Ucu Florea;22.00-23.00 - B o ys & G irls-A ndreea Sibechi şi Tavi Topan
U N IP L U S R p d lo program ^ i v B B C : 6 ,0 0:
6,30;8,00-8,20, 11,00-12,00, 14,00-14,30; 18,00-18,30:21,00- 21,30, 23,00. 6 ,30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul z ile i. Meteo. 06 ,45 , 9 ,4 5 Horoscop. 9,00 Ş tiri locale. 9 ,20 Program ul cinem a. 9 ,55 Inform aţii culturale. 10,00, 12,00, 13,00, 15,00, 16,00,. 17,00 Ştiri naţionale ş i locale. 10 00-14,00 Punct... ş i de la Zece; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21 -30-6,00; Uniplus nocturn.
' • Jo i, 3 mai
R A D I O C L U j » 6 '00 BunS ri/m ineafa. O emisiune cu - ■ ■■ — informaţi i , actualităţi şi muzică, prezentată
de Dan Izvoreanu. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 De zece ori România. Prezintă: Florin Pruteanu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Ceasul ai unsprezecelea. Prezintă Ioana Bindea; 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale. dedicaţii de muzică uşoară. 13,55 Buletin de ştiri. 14,00 Scurt pe doi. Noi spunem lucrurilor pe nume. Talk-show cu Dinu Criste, 16,00 Emisiunea in limba maghiară. 18,00 Radiofax. Prezintă Dan Moşoiu; 1 8 ,3 0 Supersound - rock&heavy metal, redactor C ris tian Zoicaş; 19,00 Radiojurnal Radio Romăjiia^Acţua!iţâfiM%30P^_
RADIO RENAŞTEREA 91,2 MHz FM
scena istoriei - redactor Gh. Bodea; 20,00 Ştiri. 20.05 Poveste religioasă pentru copii; 21,00 Din grădina cu flori multe. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic; 21,00 Ştiri; 21,50 Ştiri. 22,00 închiderea programului.
Joi, 3 mai 6 ,0 0 - 10,00 Ceasurile
dimineţii; 10,00-10,05 Ştiri Maria Aluas; 10,10-10,40 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri. Realizator
Cătălin Palimaru; 10,40 - 11,00 Cântări bisericeşti; 11,00 -11.30 Pagini de literatură. Realizator: Flavia Teoc-Bochiş;11.30 - 12,00 Arhiva de folclor. RealizatorVasile Tomoiagă;12.00 - 13,00 Cete mai frumoase pagini ale Ortodoxiei (r);13.00 - 13,05 Ştiri Maria Aluas; 13,05 -18,00 Magazin. Realizator: Vasile Tomoiaga; 13,05 - 13,10 Prezentarea programului; 13,10 - 14,00 Concertul amiezii; 14,00 - 15,00 Doar pentru azi -- emisiune realizată în colaborare cu Clinica Sf. Pantelimon, Tema: Dependenţa de alcool, cauze, efecte, soluţii; 15,00 - 16,00 Program religios, Realizator. Cătălin Păiimaru; 16,10 - 17,00 Muzică bisericească şi inserturi din emisiunile Sf. Părinţi; 17,00 - 18,00 Parohiile Clujului. Realizator: Maria Aluas; 18,00 - 19,00 Vecernia în direct din catedrala arhiepiscopală; 19,00 - 20,00 Cadre nle gândirii populare. RealizatorVasile Tomoiagă; 20,00 - 20,30 Universul teologic, universul credinţei. Invitat: Pr. prof. Ioan Chirilă;20.30 - 21,00 Păhărelul cu nectar. RealizatorElena Magher;21.00 - 22,30 Universitaria. Realizator: Alex Truşcă; 22,30 -23.00 Rugăciunile serii; 23,00 - 6,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică).
[ â ] CABINET MEDICAL OE IM! STOMATOLOGIE
Calea Molilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu ■ medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar
Tratamenia afomstoioţţice complexa:
1 terapie* protetică (ceramică)1 chirurgie jrezecţii, implante)
Programări zilnic la tel.: 430.023ORAR
î.imi - Vineri: 9-19 .Sîfnîwfj: 10-13
" V * 7,00 Malcom şiU iU L iŞt Eddie (s/r); 7,30 Poză la minut (ş/r); 8,00 Prima Mix; 13,25 Clip Art; 13,30 Creaturi sălbatice; 14,30 Cronica cîrcotaşilor; 15,30 Cavalerul rătăcitor (s); 16,20 Malcom şi Eddie (s); 17,00 Poză la minut (s); 17,30 Camera de rîs (div.);18.00 Focus; 19,00 Documentar; 20,00 Copiii spun lucruri trăznite; 21,00 Impact;22.00 Obiectiv; 22,45 Focus Plus; 23,15 Cavalerul rătăcitor (s/r); 23,55 Clip Art (r); 0,00 Camera de rîs (r); 0,30 Focus Plus (r).
6,25 Teleshop- ping; 6,40 Iubire fără
limite (s/r); 7,30 Ştirile de Acasă (r); 8,10 îngeraşul (s/r); 9,00 Femei înşelate (s/r); 10,10 Căsuţa poveştilor (r); 10,20 Acasă la bunica (r); 10,30 Dragoste şi putere (s/r); 11,00 De 3 x femeie (r); 11,55 Iubire fără limite (s/r); 12,50 Betty cea urîtă (s/r); 13,45 Seducţie (s/r); 14,40 la-mă acasă- (mag./r);15.30 înger sălbatic (s); 16,20
- Căsuţa poveştilor; 16,30 Iubirefără limite (s); 17,30 Dragoste şi putere (s); 17,55 Acasă la bunica; 18;05 Femei înşelate (s); 19,00 îngeraşul (s); 20,00 Ştirile de Acasă; 20,40 De 3 x femeie; 21,30 Betty cea urîtă (s); 22,20 Seducţie (s); 23,15 Dragoste şi putere (s/r); 23,40 De 3 x femeie (r); 0,30 Ştirile de Acasă (r); 1,25 Muzica de Acasă.
TELf / 7,00 Muzică; 8,00 Z/crtoe Sandwich şi Fetz -
Emisiune matinală; 10,00 La ordinea zilei (r); 11,30 As show (r); 12,30 Reporter Tele 7 (r); 13,45 Muzică; ' 14,45Documentar; 16,00 D’ale lui Cătălin; 18,00 As show; 19,00 Documentar DW; 19,30 La ordinea zilei; 21,00 Telejurnal;21.30 Documentar DW; 22,00 Telemedicina; 23,00 Loto; Joker; Pariu Trio; 23,15 D’ale lui Călălin (r); 1,15 Muzică.
18,00-19,00 Magia nyjwSiA pe|/cu|ej _ realizator Dan Duma; 19,00-19,15 Spoturi& documentare; 19,30-20,00 M ic ro fo n u l sindicatelor - realizator Mircea Giurgiu.
Redacţia nu îşi asumă res/xuisa-bilitatea pentm schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.
CABINET MEDICAL ONCOLOGICC L U J N A P O C A ,
s tr .p R O R CtORTEZA n r .9 (c o r t ia r G r ig o re s c u )
C OKI S.ULTATLL:Prof.dr. LUCIAN LAZĂ R(Ginecologie. Chirurgie, Oncologic)
L, Mi: 15-18; Ma, J : 16:,5-18,c D r. V A L E N T IN P O P E S C U
* (C h iru rg ie , O n co lo g ie )Ma» J : 14J0-16; V: 15-17
S: 9 - 11Dr. DAN-SORIN PO PESC U
(Urologie)L, Mi: 18-20; Ma, J : le '^O
V: 16-20 P R O G R A M A R E :
te f / fa x ( 0 6 4 ) 1 8 . 7 6 . 0 4 în t im p u l o r e lo r d e fu n c ţ io n a r e
a cab ine tu lu i
D isp e n sa ru l k P o lic lin ic cu P la tă a
oferă consultaţii dc toate specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ecografie, analize de laborator, radiologie, stomatologie la ceh: moi miei preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională.Adresa: Ştefan Liidivi" Rath nr. 19 (fosta Mâloasa).T e l. : 130.330 sau 432 .55 7 .
fc w r i i i i t U iA H 'V iiV _PROF. UNIV. Dr. MIRAI CĂLUGĂRII
Dr.AÎÎGELA CĂLUGĂRI!Str. Prahovei nr. 11
(lin t;t't biserica Rob)rk lîG R A Ă L O iX A I.3 ID.LQG! î.’ L, Mi, V - 17-20
S - 8-12.Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68
îriHDIPBAX Centru medical
Prof. Dr. HUŢANU Ioan Cluj-Napoca,
str. Ion Meşter. 2/21 CONSULTAŢII,
TRATAMENTE, URGENŢE;CHIRURGIE PEDIATRICĂ; ORTOPEDIE;MALFORMAŢIICONGENITALE;UROLOGIE PEDIATRICĂ; PEDIATRIE;MEDICINĂ GENERALĂ; DERMATOLOGIE; HOMEOPATIE; BIOENERGIE;ECOGRAFIE.Informaţii, programări la telefon:
(064) 4 2 1805; 094-605335.
Linia telefonică de intervenţie în criză si prevenţie a suicidului iniţiată de
LiiiiiitiTonn. dk s i i i m shvm ă t u t
stă la dispoziţia dvs. de luni pînâ vineri, între orele 8 - 2 2 . Vă aşteptăm apelurile la numărul 186884.
A D E V Ă R U Lde Cluj
Un cotidian care satisface
gusturiled u n m e a v o a s lr ă l
A i c i ar putea fireclama dumneavoastră
D S S 1 H D N E F I N A L I Z A T E E U R O P E I D E S U D - E S T '
-INTERNATIONAL HERALD TRIBUNE"
(Articol de Careth Evans, preşedintele Grupului pentru
gestionarea crizelor internaţionale şi fost ministru
de Externe al Australiei) Rezolvarea statutului şi
relaţiilor dintre Serbia, Kosovo şi Muntenegru reprezintă marile dosare nefinalizate ale Europei de Sud-Est. Pînă la rezolvarea acestora, viaţa politică va fi afectată de naţionalismul extremist. Dreptul la proprietate şi alte drepturi fundamentale vor fi atinse, iar investitorii străini vor fi descurajaţi. Viaţa de după Miloşevici nu a însemnat sfîrşitul . vreuneia dintre crizele balcanice.' în condiţiile în care croaţii
■ bosniaci se revoltă deschis, iar sîrbii bosniaci îşi leagă speranţele de noii lideri naţionalişti de la Belgrad, viitorul Bosniei este nesigur. Chiar şi fosta republică iugoslavă a Macedoniei, unde multă vreme a fost linişte, s-a apropiat de un război civil din cauza ciocnirilor dintre armata macedoneană şi rebelii albanezi. Aceste crize sînt alimentate de percepţia că nu mai există fermitate şi curaj din partea comunităţii
. internaţionale.în Bosnia, negocierile privesc
retragerea unor trupe. Din păcate, există un sentiment tot mai puternic în anumite capitale europene care sînt în favoarea separării, că termenul de "tampon multietnic" inventat la Dayton, nu a vindecat rănile
Bosniei şi nu va putea niciodată să facă acest lucru. Pentru Kosovo, viabilitatea trebuie să însemne stabilirea formalităţilor, din punct de vedere principial, de separare de Serbia. însă, dificultatea obţinerii acestui deziderat a paralizat comunitatea internaţională. Dacă nu va exista un proces accelerat către o autoguvernare reală, care va pune bazele unor negocieri serioase privind statutul final al provinciei, misiunea ONU se va confrunta din ce în ce mai mult cu etnicii albanezi, majoritari în această • provincie, şi va fi la fei de incapabilă cum este acum să-i apere pe sîrbii şi romii minoritari.- Toate aceste probleme sînt ridicate într-un raport consistent intitulat "După Miloşevici: o agendă utilă pentru o pace durabilă în Balcani”, elaborat de Grupul pentru gestionarea • crizelor internaţionale. în acest raport se susţine că o pace durabilă în regiune depinde de schimbarea instituţională, că
’ problemele privind statutul final trebuie discutate mai curînd şi nu mai tîrziu, că fiecare ţară are propria sa dinamică şi că politica internaţională nu mai poate continua să plutească în derivă, dînd semne de nervozitate şi neavînd un obiectiv precis. Ideile potrivit cărora Iugoslavia poate fi reconstruită ca o confederaţie sau o federaţie permisivă, aproape lipsită de o autoritate centrală, sînt populare la Belgrad şi în capitalele europene, dar din păcate, sînt
rupte de realităţile politice. Njci Serbia, nici Muntenegru nu doresc să intre . într-un aranjament federal, în timp ce Kosovo nu doreşte să mai colaboreze cu Belgradul.
Există multe modele constituţionale care pot fi folosite de Serbia şi Muntenegru. Cele două state trebuie să aleagă poliţjca monetară, fiscală şi pe cea privind mediul ambiant şi să găseacă modalităţi de cooperare în domeniul pensiilor, asigurărilor de sănătate şi educaţiei. Comunitatea internaţională trebuie să le ajute să ajungă la un acord şi ar trebui să nu se teamă dacă acest acord presupune independenţa. Temerile că. independenţa Muntenegrului va duce la izbucnirea unui război civil în această ţară, la apariţia efectelor de domino în alte părţi ale Balcanilor, la instabilitate politică la Belgrad şi la un efect negativ asupra administratorului civil din Kosovo au fost foarte mult exagerate. Kosovo reprezintă o provocare şi mai mare. Atîta vreme cît albanezii se tem, iar sîrbii speră că autoritatea Belgradului se va restabili, fiecare dintre cele două părţi se va pregăti din punct de vedere psihologic şi practic pentru următorul război, îndepărtîn- du-şi atenţia de la alte probleme sociale, politice şi -sociale.
Trei măsuri se impun în prezent privind Kosovo. Prima - reinstituirea rapidă, pe baza alegerilor din 2000, a unui sistem de guvernare autonomă
şi democratică, aşa cum se arată în Rezoluţia nr. 1224 a Consiliului de Securitate al ONU. Cea de a doua - stabilirea unui punct focal pentru “procesul politic de determinare a statutului final al provinciei Kosovo” prevăzut de Rezoluţia 1224. Cel mai potrivit lucru pentru această măsură pare a fi o reuniune internaţională de tipul celei pe care negociatorii de la Rambouillet (Franţa) o doreau pentru anul 2002, care să aibă loc sub egida Organizaţiei pentru Cooperare şi Securitate în Europa (OSCE) sau a G-8 (principalele state industrializate plus Rusia); Cea de a treia măsură se referă la organizarea de consultaţii serioase focalizate pe obţinerea unui acord final. Retrasarea graniţelor nu trebuie exclusă, dacă există un acord paşnic în această privinţă. Cel mai potrivit- statut pentru Kosovo ar fi o “independenţă condiţionată”, care ar putea presupune o perioadă de tutelă internaţională şi nişte limitării permanente în ceea ce priveşte acţiunile suverane. în Bosnia şi Macedonia cerinţele imperative sînt păstrarea integrităţii teritoriale şi a principiului multietnicităţii. Construirea de insituţii de stat şi distrugerea sistematică a bazelor naţionaliştilor extremişti a fost o provocare întîlnită în Bosnia, însă angajamentul internaţional este mai mult ca oricînd necesar pentru punerea în practică a acestor paşi.
D E Z B A TE R I F E M A R G IN E A C O N TR O V E R S A TU LU I P R O IE C T DE
LEGE P R IV IN D STA TUTUL M A G H IA R IL O R D IN A FA R A U N G A R IE I"THE BUDAPEST SUN"
Guvernul de centru-dreapta' al Ungariei speră ca forul legislativ să adopte în luna iunie o lege care ar oferi condiţii speciale de lucru şi avantaje în sfera învăţămîntului unui număr de aproximativ trei milioane de etnici maghiari care trăiesc în ţările vecine. Ungaria consideră acest efort un mod de a îmbunătăţi situaţia etnicilor maghiari din ţările vecine, înaintea aderării sale la Uniunea Europeană, despre care apreciază că va avea loc în prima jumătate a deceniului în curs, în timp ce unele state vecine cu populaţie maghiară importantă, cum este România, ar putea adera semnificativ mai tîrziu.
Legea, care ar intra în vigoare de la 1 ianuarie 2002, ar constitui astfel un mijloc de prevenire a ţinui flux de imigranţi în Ungaria. Propunerea guvernului de la Budapesta a tras însă semnale de alarmă în unele dintre ţările vizate, unde subzistă temeri că Ungaria încă nu a renunţat la dorinţa de a anula Tratatul de la Trianon, care i-a luat o mare parte' din teritoriul naţional după primul război mondial. în prezent, în România trăiesc 1,7 milioane maghiari, în Slovacia 600.000, în fosta Iugoslavie 350.000 şi în Ucraina 200.000, adică o treime din populaţia de 10 milioane a Ungariei. Zsolt Nemeth’, secretar de stat în Ministerul de Externe ungar pentru relaţia cu Parlamentul, a declarat la 25 aprilie, la Budapesta, în cadrul unei conferinţe de presă cu ziarişti internaţionali, că legea nu trebuie percepută ca un pericol, iar impactul ei este menit să fie nu atît politic, cît cultural. "Nu-i privim pe maghiarii din afara Ungariei ca membri ai unor comunităţi etnice, ci ca maghiari, membri ai naţiunii culturale maghiare", a spus Zsolt Nemeth.
Potrivit secretarului de stat ungar, suma de opt-nouă miliarde de forinţi (26-30 milioane dolari) ce urmează să fie cheltuiţi în următorii doi ani pentru punerea în aplicare a prevederilor legii reprezintă o parte infimă a bugetului ţării şi va avea ca destinaţie, în principal, sprijinirea educaţiei, înfiinţarea de cluburi folclorice, de dans si altele similare, dar şi crearea unui sistem administrativ cu circa 25 de birouri subordonate Ministerului ungar de Interne pentru procesul de identificare a beneficiarilor legii. Aceste birouri, care vor conlucra cu o serie de "comisii de recomandare”, vor acorda solicitanţilor o'
legitimaţie specială de maghiar, care îi va asigura posesorului, între altele, o reducere de 90 la sută pentru patru călătorii anuale în Ungaria, 20.000 de forinţi pentru fiecare copil care urmează o şcoală în limba maghiară, permis de lucru de trei luni anual în Ungaria şi alte avantaje în cazul studenţilor şi profesorilor. Guvernul susţine că aceste costuri vor fi amortizate de impozitele pe venitul celor care vin la lucru temporar, care ar totaliza 5 miliarde de forinţi.
Propunerile legii nu satisfac întru totul cerinţele etnicilor maghiari din ţările vecine, în schimb acestea - în special România - au afirmat că ele vor produce discriminare faţă de membrii majorităţii populaţiei. Nici în plan intern, în Ungaria nu s-a ajuns la un consens deplin asupra modului de punere în aplicare a prevederilor, reprezentanţi ai Partidului Socialist Ungar şi ai Alianţei Democraţilor Liberi (MSZP, respectiv SZDSZ, de opoziţie) atrăgînd atenţia, de pildă, asupra dificultăţilor pe care le presupune pentru guvern stabilirea certă a calităţii de maghiar, în plus, a afirmat Istvan Szent-ivanyi, membru al SZDSZ şi şeful Comisiei pentru afaceri externe din forul legislativ, mulţi patroni unguri angajează etnici maghiari şi alţi străini tocmai pentru a nu plăti impozite. în prezent, numeroşi etnici maghiari vin în Ungaria să lucreze la negru. Reprezentantul .SZDSZ - de altfel singura formaţiune parlamentară ce nu s-a declarat de acord cu legea în cauză - a mai avertizat că această ar putea provoca tensiuni în ţările vecine cu Ungaria, în absenţa unei comunicări satisfăcătoare.
Tibor Szabo, preşedintele Biroului ungar pentru minorităţile maghiare din afara ţării, a subliniat în acest sens, la 25 aprilie, în cadrul unei conferinţe de presă, că legea este în conformitate *cu obligaţiile internaţionale ale Ungariei şi cu acordurile bilaterale încheiate cu statele vecine, iar guvernul de la Budapesta nu doreşte să se amestece sub nici o formă în afacerile interne ale altor state. Tibor Szabo a precizat că autorităţile ungare i-au informat pe reprezentanţii Uniunii Europene şi ai ţărilor vecine asupra conţinutului legii şi oficialităţile guvernamentale sînt oricînd dispuse să acorde informaţii detaliate dacă sînt solicitate. Potrivit oficialităţii ungare, legea este, totodată, în acord cu Convenţia- cadru pentru protejarea minorităţilor naţionale, deci sprijinul acordat minorităţilor nu poate fi privit ca discriminare. Conventia-
cadru, a amintit Tibor Szabo, a fost ratificată şi de Slovacia şi România - ţările care s-au arătat cele mai preocupate de adoptarea legii statutului. Mai mult, o serie de diplomaţi prezenţi la Budapesta au remarcat că proiectul legii a fost substanţial atenuat faţă de prima variantă, o oficialitate occidentală de rang înalt notînd că guvernul a ţinut cont de rezervele exprimate de UE. Totuşi, premierul slovac Mikulas Dzurinda, aflat la începutul săptămînii în vizită oficială la Budapesta, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de punerea în practică a proiectului, care ar putea “învenina relaţiile între grupurile etnice din ţările vecine sau între Ungaria şi ţările vecine”.
La Bucureşti, situaţia este diferită, menţionează cotidianul, potrivit căruia partidul de guvemămînt, PDSR , duce tratative cu MSZP şi se pare că nu face nici un secret din faptul că nu agreează linia actualului guvern de la Budapesta. O asemenea atitudine este clar defavorabilă eforturilor de integrare ale Bucureştiului, rămas în urmă în acest proces, constată Magyar Nemzet. Cotidianul "Nepszabadsag" remarcă în acest sens că, în timp ce pentru PD SR colaborarea cu M SZP este importantă pentru a fi acceptat în Internaţionala Socialistă, liderul MSZP Csaba Tabajdi a declarat, într-un ziar românesc de limbă maghiară, că formaţiunea sa nu va semna acordul de cooperare cu PDSR dacă acesta se opune legii statutului şi pune astfel maghiarimea din Romînia într-o. situaţie imposibilă. Legea statutului a reuşit să învolbureze apele regionale încă înainte să înceapă propriu- zis să funcţioneze, conchide cotidianul "Magyar Hirlap". Şi, din păcate, orice fel de guverne ar veni la putere în viitorul apropiat în Europa, cuvîntul cheie cu care vor evalua politica faţă de minorităţile maghiare a guvernului ungar va fi Trianon, continuă cotidianul. Situaţia face ca politica ungară faţă de minorităţile maghiare să nu poată fi judecată decît în contextul istoric dat şi în contextul relaţiilor de putere date. Nu întîmplător a scris un cotidian maghiar din Cluj că, dacă intenţiile sale ar fi fost cinstite, guvernul ungar ar fi început discutarea legii statutului ia Bruxelles şi ar fi discutat apoi textul convenit cu UE cu statele vecine, remarcă "Magyar Hirlap", adăugînd că, probabil, rafinata diplomaţie românească ştie oricum exact ce trebuie să i se spună Budapestei şi cu atît mai mult Bruxellesului în problema legii statutului.
i-5kSTATELE S E M N A TA R E AL
TRATATULUI DE SEC U R ITA TE
CO LECTIVĂ FAC FR O N T C O M U N
ÎM P O T R IV A T E R O R IS M U L U I"NEZAVISIMAIA GAZETA'“Formaţiunile' extremiste de
orientare fnusulmanăintenţionează de multă vreme să treacă pe teritoriul Tadjikistanului şi Uzbekistanului, pentru a crea aici enclave ale teroriştilor. Anul trecut aceste grupări banditeşti au venit aici în recunoaştere, iar acum ele şi-au propus cucerirea, în această vară, a depresiunii Fergana", - aceasta a fost declaraţia pe care a făcut-o adjunctul secretarului Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Oleg Cernov, înainte deplecarea sa la Erevan, unde aii început, la 26 apriiie, lucrările reuniunii Comitetului Secretarilor Consiliului de Securitate (CSCS) al statelor semnatare ale Tratatului de Securitate Colectivă (TSC ) Rusia, Kazahstan, Azerbaidjan, Turkmenistan, Kîrghîzstan şi Armenia.
Prima întrevedere asecretarilor consiliilor desecuritate a avut loc, în cadrul CSCS, în luna septembrie a anului trecut, deşi aceşti demnitari s-au întîlnit de mai multe ori, în cadrul unor reuniuni informative. Comitetul reprezintă interesele serviciilor speciale ale ţârilor semnatare ale TSC şi îşi concentrează atenţia asupra rezolvării problemelor curente generate de terorismul internaţional, comerţul cu stupefiante, traficul ilegal de arme, precum şi asupra situaţiei de criză din regiune. CSCS a devenit unul dintre cele mai importante organismeconsultative ale Consiliului de Securitate Colectivă, alături de Consiliul, miniştrilor de Externe şi cel al miniştrilor Apărării. De fapt, poate fi considerat un compartiment al CSCS şi nou înfiinţatul Comitet al şefilor serviciilor vamale.
La reuniunea de la Erevan au participat reprezentanţi din Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrghîzstan, Rusia şi Tadjikistan. Ţinînd cont de concepţia strategică a Tratatului, Comitetul şi-a construit activitatea în funcţie de cele trei direcţii operative principale: vestică, caucaziană şi central-asiatică. Prima regiune este considerată de către secretarii consiliilor de securitate drept cea mai periculoasă pentru statele membre în CSI. O situaţie destul de neplăcută există, la ora actuală, şi în Caucaz. în ceea ce priveşte regiunea vestică aici, deocamdată, este linişte. Nu este exclus ca în viitorul apropiat numărul membrilor CSCS să crească: s-ar putea ca şi Uzbekistanul să dorească să adere la această structură, deoarece situaţia din Asia Centrală devine din ce în ce mai încordată şi poate reprezenta un real pericol pentru securitatea naţională din regiune, dat fiind faptul că Taşkentul nu este în stare să contracareze prin forţe proprii grupurile de terorişti. “Reeditarea în Tadjikistan a uiior evenimente după modelul cecen reprezintă nu numai- o ameninţare pentru Rusia, ci şi pentru întreaga comunitate mondială”, potrivit lui Oleg Cemov.
Pe agenda reuniunii de la Erevan se află probleme privind combaterea terorismului internaţional, crearea unor sisteme regionale de securitate colectivă şi înfiinţarea unor trupe comune de intervenţie rapidă pentru regiunea Asiei Centrale aie ţărilor semnatare ale TSC. Se preconizează, de asemenea,' crearea unui sistem privind
schimbul de date operative între organismele de anchetare şi serviciile de recunoaştere care se ocupă de culegerea şi prelucrarea informaţiilor referitoare la acţiunile şi planurile grupărilor criminale. Totodată, s-au analizat şi principiile de coordonare a acţiunilor forţelor de intervenţie, în scopul apărării
.împotriva unor eventuale agresiuni. Fiecare stat semnatar va pune la dispoziţia trupelor comune de intervenţie rapidă cîte un detaşament, astfel forţele permanente vor număra circa 1,5-1,7 mii de militari. Aceste trupe vor fi create în vara acestui an, în vederea spijinirii Centrului Antiterorist deja existent, a cărui primă filială se va deschide la Bişkek.
Totuşi, lucrurile nu sînt atît do simple. O coordonare reuşită a forţelor de intervenţie rapidă v. statelor semnatare ale TSC este îngreunată de o legislaţie naţională extrem de diferită. De aceea, o aliniere a legislaţiei acestor ţări este absolut necesară. Un acord colectiv privind anumite înlesniri în domeniul colaborării tehnico- militare funcţionează dojn (livrare de armament şi acordare de sprijin în vederea pregătirii cadrelor militare). De asemenea, au fost rezolvate problemele privind transportul feroviar o! trupelor şi muniţiilor, au fost stabilite facilităţile sociale do care vor beneficia militarii con- se află pe teritoriul unui alt stat semnatar al TSC. Va fi organizat, de asemenea, şi u:i organism special care se va ocupa de analizarea siluaţioi operative din regiune, în scop'ti exercitării unui contre! permanent asupra teritoriului.
în structura militară a statelor CSI cel mai dezvoltat este Sistemul comun de apărare antiaeriană. El este însă totai inutil în regiunea central-asiatică. ca şi în cea caucaziană. Teroriştii nu deţin nici avioane de asalt, nici bombardiere şi nici avioane de transport de trupe, în concluzie, banii şi energia au fost investiţi într-o direcţie greşită, TSC are şi aliaţi in regiunea central-asiatică. Coaliţia antitalibană din Afganistan colaborează în mod strîns cu Moscova şi cu alte state semnatare ale Tratatului. Liderii mişcării antitalibano înţelefj foarte bine că râzboiui din Afganistan va mai dura mult timp de aici încolo, de aceea un sprijin venit din partea vecinilor nordici creşte nu numai şansele lor de supravieţuire, ci şi cele privind exercitarea unui contre; asupra statului afgan în ansamblu. Rusia rămîne în continuare pivotul militar ai fostelor republci sovietic::.
t Pregătitrea militară a aliaţilor di.T Asia Centrală rămîne destul de modestă. Pierderile recente pe care le-au suferit grănicerii tadjici (19 oameni) “i-au revoltat” po liderii locali şi au avut un efect dezastruos asupra stării de spirit a cadrelor militare naţionale. Dar Rusia este nevoită să-i livreze Tadjikistanului armament si tehnică militară, chiar şi în condiţiile în care se ştie că aceste “cadouri" nu vor fi niciodată returnate. Avînd in vedere faptul că Rusia sc ghidează în relaţiile sale cu aliaţii post-sovietici după două principii de bază, eficienţă şi pragmatism, este puţin probabil ca liderii de la Kremlin să nu fie conştienţi că această colaborare militară este în interesul reciproc.
Aici ar putea fireclama dumneavoastră
3 mal - Z>internaţional• libertăţii pre
m , p rlrc fcr& p r i t â m u
Totul s-a născut acum un an: de Sărbătorile Paştilor - 2000, orchestra de jazz şi formaţia de dans modem de la Gimnaziul EHental din oraşul Bietigheim-Bissingen (landul Baden- Wiirttemberg, Germania) poposeau la Cluj-Napoca, în cadrul unui tumeu de spectacole care a inclus atunci şi municipiile Satu Mare şi Bistriţa. Gazde' clujene le-au fost elevi şi profesori de la Colegiul Naţional “ George Coşbuc” , spectacolul prezentat de oaspeţi la Hotelul
V i ■ ;/ G“ Victoria’ ■ - X 5, - i i i :bucunndu-se ■ ' * i <’A ‘ T-"‘ * ' * \ ' \ x vde mare !;succes. De V. : •. • X. altfel. noi J V . ^am relatat la Xmomentul potrivit, cu lux de amănunte, despre e v e n i m e n t u l jmuzical-coregrafic V-
a disciplinelor de învăţămînt, ci ca un mijloc de educaţie estetică, de stimulare a creativităţii şi a capacităţii de transmitere a unui mesaj universal. Şi, pentm că nimic nu e mai frumos decît muzica, făcută cu talent şi cu pasiune... sau decît gazetăria, “pradă” aceloraşi dulci constrîngeri, iată-ne:
Pe traseul Cluj-Napoca - Budapesta Bietigheim-Bissingen - Stuttgart -
Frankfurt - Miinchen şi, din nou .
•
r
/V
care i-a avut drept protagonişti pe elevii Gimnaziului
M e n t a l subliniind, cu acea ocazie. calitateaînvăţămîntului muzical dintr-o' şcoalăobişnuită, in care /•* muzica nu c tratată
V'W ; ;
\4-
¥ ■
v.r -
ca o “Cenuşăreasă"
pf Cînd, în 198?FJurgenGoertz şi-a amplasat, în
centwi oraşului vechi ,/ lucrarea intitulată “Kuh-
ribsum", populaţia a rămas fără cuvinte; în cele din
fTtmna însă, biata creatură a ■ajujJS'să fie îndrăgită de toţi!
Medieval şi modem la Bietigheim-Bissingen: poarta
t de la finele secolului 14 şi, nu departe, “Turnul cailor
î cenuşii", operă a " sculptorului! Jiirgen
Goertz. 1
Bietigheim-Bissingen, cu popasuri la Salzburg şi Viena, la întoarcerea în ţară. Motivaţia: pe prieteniile legate cu un an în urmă-şi legăturile de colaborare statornicite între şcoala clujeană şi cea din Bietigheim- Bissingen s-a mulat proiectul de schimburi culturale iniţiat de d-na prof. Monika Hcintz pentru elevii din clasele cu profil de jurnalistică de la Colegiul Naţional “Georgp Coşbuc”, proiect generos care se bucură de finanţare din partea DOnauschwăbischer Kulturstiftung Stuttgart. Aşadar, o călătorie de documentare, nicidecum una turistică (cine si-a imaginat-o astfel, s-a înşelat amarnic!), din care elevi si adulţi, deopotrivă, au avut de învăţat chiar din momentul sosini la Bietigheim-Bissingen: preluaţi de gazde - plăcută revederea cu prieteni pe care ni i-am- făcut în primăvara anului trecut - ne-am integrat programului, extrem de vast ca desfăşurare spaţială şi temporală, al cărui artizan a fost nimeni altul decît amicul nostru, profesorul de , v ... ■ ■ Germană si de Muzică .AnV v-vS
Adelheid Teiber, absolventă a Conservatorului clujean, stabilită de vreo două decenii în Germania, ambii de la Gimnaziul EHental.
i s t e r i a IrmşcusOb, ’ fl'uz, a ©raşuM/
Cocli
t
Primele . menţiunidocumentare despre aşezare indică faptul că aici au poposit, succesiv, celti, romani, populaţie germanică; în .789 localitatea se numeai- ^Budincheim, f T \ pentru ca în 1364 sâ \ fie înăltată la f rang de oraş. De - 400 de ani \ . -
Mathias Helmle,secondat de inimoasa profesoară de Muzică,
■Jî -i ,
■v \
încoace, orologiul din tumul Primăriei din Bietigheim indică ora dxactă, fazele lunii şi, la trecerea fiecărei ore, o altă figurină îşi face rondul. Primăria (1507), pe schelet din lemn, şi-a păstrat nota autentică, în ciuda numeroaselor intervenţii arhitectonice ulterioare. Hoinărim prin oraşul vechi: Primăria, Şcoala Latină, Poarta de Jos, Physicat-ul, biserica şi vreo 1001 de străduţe picturale, piaţete, fîntîni şi curţi romantice risipite printre ele. Dar şi impactul artei moderne: statuete în bronz, dar şi de • sculptură monumentală, cu autori din regiune:
Karl-Henning Seemann, Waldemar Otto sau Jiirgen Goertz. Semnele distinctive ale oraşului contemporan - viaductul
' v “aruncat” peste rîul Enz si, mai nou, cel mai spectaculos
: ? tobogan dm sudul Germaniei, amplasat în parcul balnear
EHental. De aici, dm oraşul vechi, dm mij|ocul istoriei
, carc palpită la timpul prezent, a
pornit fascinanta *y ’ “ ' noastiă călătorie.
Michaela BOCU
r '70\i * K ’ .tV' “ •,,>
t <► fe
- | ' - 'rtV- •
*St *
Viaductul. "aruncat" acum 150 de ani peste rîul Enz.
' G i i ;
t i' ' V
v-V
n\
j1
ş i Recital c a m e r a ] [\ a  c a d e m \ a d e Muzicd
a n n ra a n a B s BBmasMWLtaiKsaeiviW-,in a c ea s tă sea ră , d e kt ora 18,30, v a a v ea lo c în Studioul
d e con cer te a l A cadem iei de Muzică "Gh. D im a ” recitalu l c a m e r a l sustinut d e m aestru l I o a n G o ilă (c la r in et) şi p ian ista D an ie la B oşca-P etran , m om ent m uzica! în care îşi vor da întîln ire m area experienţă artistică cu tinereţea s i dorin ţa d c a firm are a noii generaţii d e muzicieni. Cu atît m ai n ecesa ră ni s e p a r e prezentarea, ch ia r şi succintă, a c e lo r d o i artişti clujeni. L
Clarinetist în Orchestra A realizat imprimări la radio şi simfonică a Filarmonicii clujene pe disc, a participat la festivaluriîntre anii 1963-1970 şi profesor de clarinet la Academia de Muzică “Gh. Dima” din 1964 pînă în prezent, membru fondator al formaţiilor: “Ars Nova”, Ansamblul de suflători “Aulodia” şi Cvintetul de suflători al Academiei de Muzică, clarinetistul Ioan Goilă s-a distins în tot acest timp prin sute de apariţii în concerte şi recitaluri, în calitate de solist sau ca membru al unor formaţii camerale. Repertoriul său, care se extinde de la muzica preclasică pînă la cea a avangardei componistice, cuprinde peste 150 de prime audiţii şi prime audiţii absolute.
de muzică (Bayreuth, Londra, Ciudad de Mexico, Mannheim, Varşovia, Budapesta, Zagreb, Bremen, Berlin, Paris, Geneva etc.),. Apreciatul artist clujean este membru al International Clarinet Association, organism cu sediul în SUA, care îi reuneşte pe cei mai valoroşi clarinetişti şi profesori de clarinet din întreaga lume.
Pianista Daniela Boşca-
Petran, absolventa a Liceului de Muzică ”S. Toduţâ”, promoţia 1993, licenţiată a Academici de Muzică “Gh. Dima”, promoţia 1998, la clasa de pian a prof. univ. Ninuca Pop, este preparator universitar la Academia de Muzică “Gh. Dima” şi profesor la Liceul de Muzică din Cluj- Napoca.
Tînăra pianistă are o bogată activitate artistică, susţinînd recitaluri camerale şi individuale în România, Elveţia, Germania, în care a abordat piese aparţinînd repertoriul preclasic sau' al secolului XX. Are în palmares titluri de laureat al olimpiadelor naţionale dc interpretare muzicală de pian (1991, 1992, 1993), fiind laureată,a unor concursuri de interpretare muzicală organizate în mai multe centre din tară.
“Scrisoare cu personaje”, scrisoare pentru copil
Tea tKM ~.
?\}<KParteneriatul artistic ce se derulează între
Teatrul de Păpuşi “Puck” şi Şcoala nr. 1 din Dej este unul de calitate. Unul educativ, formativ, ce dezvoltă în tineri gustul pentru frumos, pentru estetic, pentru arta autentică. Numai aşa se explică spectacolul Scrisoare cu personaje, dramatizare după Nina Cassian de Adina Ungur. Un creator ce reuşeşte să bucure copii, părinţi şi spectatori deopotrivă. Pentru că jocul copiilor - Adrian Petrean, Tudor Mureşan, Mihaeia Trombiţaş, Florina
Cristian Dorin
Mureşan/ asistent regie - copilăria este trăit: din plin, frumos, invită la spectacol şi lecturi specifice vîrstei, ambiţionează. Şi sînt convin- că nu peste mult timp ne vom reîntîlni cu mici păpuşari dejeni în ipostaze la fel de plăcute ş convingătoare.
Demostene ŞOFRGN Foto: Ion PETCt.
h i p rog ram u l recitalu lu i din a c ea s tă s e a r ă figu rează lu crări d e : F ern tc io Busoni, A ndre Jo liv et, A lbert Roussel, A ntoine D uham el, Joh an n es Brahms, D oina R otam , M arcel D autrem er, C harles-M arie Widor, Francis-Poulenc.
. M. BOCU
Bodea,Salatioan, Moldovan, Antonia Marchiş, Cristian Deneş - este natural şt plăcut, cursiv şi plin de viaţă, note definitorii în realizarea celor două planuri, real - imaginar. Graţie Adinei Ungur dar şi celorlalţi realizatori - Gheorghe Brânduşan / decoruri, Alexandru Filip/ ilustraţia muzicală, Georgeta Drăgan/costume, Emilia
m m m m ,ic. >.-< ■■
îri'Â ţ'VySSP'
- - ‘. t { r * . % ■< ~ >«; w jG V -r- ;
k
I
s i t e i ® i z f
r. \4. t. ... . -Te.rV *\_ » . - . ..."t ■»-?’ v
Aici ar: putea: fireclama dumneavoastră
A \ 1 u ;1891 - A fost înfiinţa'ă Fundaţia Universitara
Carol!.
I r i ■uSîgv.Mt a 'i1 ?*■' > i-turi'ft--'iirsfexâaa
Antologii vesele despre trista tranziţieÎ N T O A R S E D I N C O N D E I
/ e s tiva lu l M a tio n a l de Epigram a P lo ie ş ti, 2 0 0 0
y / o A î j ry i w .
c o w r n
chihlimbarul unui catren indislocabil, să ne ogoiascâ aleanul şi insatisfacţia”.
Clujenii nu lipsesc dintre protagonişti, Efim Tarlapan a obţinut Premiul i cu Statele - “Chişinău şi Bucureşti,/ Două state româneşti,/ Ar fi foarte fericite/ De-ar fi... Statele Unite!”, secondat de Eugen Pop, loan Pop, Marian Popescu şi Teofil Voinescu-Amadeus din care cităm Dragoste de viaţă - “La noi doar stresul îl calma!/ Se miră singur că trăieşte;/ Deşi nu are ce fura,/ E culmea... supravieţuieşte!”.
Volumul a fost lansat recent în cadrul amplelor manifestări prilejuite de aniversarea a 80-a a prestigioasei instituţii culturale care este Biblioteca Judeţeană “Nicolae Iorga”.
Antologie de epigrame„Vtv/ C m p u ta s
UMititea ‘Judeţeană,,,V. largă” Cenaclu/ .. hU adtu ' ’
Ploieşti, 2001
- “Prostia n-ar avea valoare/ De multă vreme-aici în ţară/ De n-ar avea reprezentare/ ...Parlamentară”, (Eugen Pop), Inflaţie - “De zece ani aceeaşi e mînia/ poporului ce-o duce tot mai greu,/ iar umblă o stafie-n România;/ moneda inutilă de un leu” (loan Pop), Marasm - Comunismul ca să cad ăl Au ieşit românii-n stradă./ Reuşita e firească!/ Ies şi azi... dar să cerşească” (Marian Popescu), Doina românului din Republica Moldova - “Vremile nu ne răsfaţă!/ Astăzi, ca odinioară,/ într-o ţară fără viaţă/ Duc o viaţă fară... ţară” (Efim Tarlapan), Fatalitate- “Eu voi vota, orice ne-aşteaptă/ Şi-oricum vor fi ai ţării capi,/ Că zice-o vorbă înţeleaptă:/ De ce ţi- e frică tot nu scapi”. (Mibai Teognoste) şi Tineretul nostru - “Ne plîngem noi de juniori?/ Sînt bîrfe de străini scornite;/Departe-âjung cei silitori.../ Canada, Statele Unite!” (Teofil Voinescu-Amadeus).
Probabil că veţi fi de acord cu ce grăit-a... prefaţatorul!
loan POP
Antologie de epigramă. Ploieşti, 2001, volum editat de către Biblioteca Judeţeană “Nicolae Iorga” şi Cenaclul “ Intercity” , însumînd creaţiile participanţilor la concursul şi Festivalul naţional de Epigrame organizate de acestea în anui precedent. Sînt prezenţi .56 de condeieri din Braşov, Brăila, Bucureşti, Buzău, Chişinău, Cluj, Galaţi, Iaşi, Sinaia, Slatina, Suceava, Vaslui şi, bineînţeles, Ploieşti.
în prefaţă George Corbu, preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România, relevă rolul jucat în organizarea Festivalului şi publicarea volumului de către biblioteca sus-amintită şi al "prof. Nicolae Boaru, directorul lăcaşului de cultură care a patronat, ocrotit şi garantat reuşita întreprinderii culturale". La rîndul său acesta, în postfaţa “La românu’ vesel” ne explică fenomenul actual al epigramei: “Dacă defectele nu au lecuire, măcar paliativul rîsului subţire, într-o limbă domnească, turnată în
D - A L E
T R A N Z I Ţ I E IAntologie tematică
de epigramă. Ploieşti, Ed. “Premier” , Seria “Epigrama 2000 nr. 4”, sub egida UniuniiEpigramiştilor din România, selecţie şi îngrijire Valerian Lică, prefaţă George Corbu din care cităm:“Tematica de stringentă actualitate conferă demersului artistic colectiv convergenţă şi
pregnanţă, fiind o sursă preţioasă de informare, a cărei valoare o vedem cîştigînd, o dată cu trecerea timpului, în autenticitate, deoarece exprimă adevăruri despre timpul în care trăim".
Volumul cuprinde 105 autori şi cam 300 de epigrame, între aceştia şi opt clujeni. Pentru a vă convinge de | reuşitele lor, ca şi a întregului volum, le vom cita cîte un catren: Adaptare - în anii grei de dictatură/ Trăiam cu lacătul la gură,/ Acum că nu mai este pus/ Vorbim... în plus”. (Eugen Albu), Preţurile - “Care om emai cu cap/ Pune banii la ciorap,/ Dar aici e handicapul:/ Cu ce cumpărăm ciorapul?” (Teodor Capotă), Condiţie
UNIUNEA EPiGRAMIŞTiLOR DIN ROMÂNIA
ANTO LOG IE TEMATICA D E EP IG RAM Ă 1
/ C C
" V
f ' '
Editura "Premie: Ploieşti - 2000
j / k ' * ?d X M p v 2 * *■
' / r \ 4
Boşul la medicîntrebat de are scaun,Zise plin de sine, ca un Mare doct, cu mult orgoliu:- Doctore, eu am... fotoliu.
Ion BINDEA
C IO A C E L A " S A T I R I C O N "
Tfăznitie
Nicăieri ea ne la noi. '■ CăCC între jad şi între rai Se mai vinde "Piui eu boi" Pentru boii de pe plai. .
loan POP
S(Z)EXECupidon, cu arcul său,De un timp o face lată:
'Trage-ntruna, tot mai rău - Nu mai nimereste-o fată!
Mihai TEOGNOSTE
SpovedanieSpăşită-n Postul Mare,De păcate se căieşte Des si dezlecare are ... de' la PESTE!
Radu PĂCURAR
La saturaţieSîntem sătui, amar sătui De pofte-n papricaş de pui;Ne vindem pielea la talcioc, Ca să putem plăti la bloc!
Alexandru BĂETAN
Anul BrâncuşiBRÂNCUŞI, ca nime’n lume altul, Cu har divin a dăltuit,Pe malul Jiului liantul Dintre pămînt şi infinit. Eugen ALBU
Est si VestNu mai dau detalii - Ne iubesc sus-puşii, Vin... occidentalii, ; Iar cu vodka, ruşii.
“Acasă” la PRO-TVDe mai multe săptămîni Cu manele, melomanii îs “Acasă la români”Unde... se turcesc..; ţiganii!
Eugen POP
AlternativăDacă duci o viaţă castă, Coborînd a vieţii pantă,Ori eşti văduv de nevastă.Ori esti văduv de amantă.
loan MARINESCU
Ionel ANDRAŞONI
PiscicolăDe cînd litru de; Ulei / /£ de zeci de mii de lei, . Peştii, la români se zbat Şi-n tigaie... pe uscat!
Efim TARLAPAN
Unora (nelipsiţi din Rolul de lansatori... de
carte)Fiindcă n-au putut sâ scrie Nici o carte-n viaţa lor,Şi-au făcut o meserie Din lansări de autori.
Alexandru STĂNESCU
RomânulAsta-i tragedia sa - De o vreme flămînzit,Saltă ciutura să bea,Dar si apa)., s-g scumpit!
Marian POPESCU
Unui păşunist
Deducţie
Păşunist la plai cu boi Scos în peisajul nou Ca sâ nu ne-mpungi pe noi, Te alegem primul... bou.
Vasile B. GĂDĂLIN
Şeful ăsta, presupun,E-nvăţat de un dulău,Căci se crede foarte bun Doar atunci cînd este rău.
Aurel BUZGĂU
Chef de chefBobeică, poliţist în sat - Cu noua vestă anti-glonţ,Întîia dată s-a-mbrâcaf la bal. La Bont...
Iulian DĂMĂCUS
Întîlniri multiple. Antropologi occidentali
în Europa de Est
ţ r • - riî , d o '- - * }
î n t â l n i r i m u l t i p l e
A n t r o p o l o g i
O c c i d e n t a l i î n E u r o p a d e E s t
-■n i " Z ~
Astăzi, la ora 18, în sala de consili i a Facultăţii de StudiiEuropene are loc lansarea volumului Întîlniri multiple. Antropologi occidentali în Europa de Est, autori Colin Quigley (conferenţiar la Catedra World Arts and Cultures, University oi California Los Angeles, specialist în etnologisr dansului şi antropologia discursului şi practicii muzeografice), Gabriel Troc (asistent, Facultatea de Studii Europene/ UBB, specialist în teorii sociale şi culturale, minorităţi naţionale, antropologie
, politică) şi Enlko Magyarl Vinczo (conferenţiar. Catedra de studii
j europene/ UBB, cursuri in domeniul teoriei sociale şi culturale, antropologul genului).
\ Volumul, editat în condiţii deosebr r j do Editura Fundaţiei pentru Stu J. : j Europene, este structurat in tr••: l copitolo: A n tro po log ii occidentala -i : a ltc r lta to a e s t 'c u ro p c n n . i,j A n tro p o lo g ia s o c ia l is m u lu i s i I tra n z iţie i, C o ns tru ire a n a ţ iu n ii in
Europa de Est, temele abordate Tind de maximă actualitate şi refevanţâ.
Lansarea volumului va fi urmată do o masă rotundă, propusă de cdito:.i volumului, temele puse în discuţie privind Po litica reproducerii şl antropologia feminină, Studierea socia lism ulu i azi. Condiţia antropo log ic i contemporane.
Demostene SOFRON
— r S « i
■L
Eradicarea prostieiProcurorii - prin mandat, Poliţiştii - prin rutină Pun cătuşe-automat Ca blestem că e virgina.
Valentin VISÎNESCU *
AspiraţiiCocoţaţi peste decenii Mulţi visat-au VEŞNICIA Dar fu dată de milenii VICIULUI. Azi... si PROSTIA.
Ana MARINOIU
PortretCăpitanul Ispăşescu Are trupa la... Feteşti...Vita pe la... Odobesti. - Caracterul... NIMICESCU.
loan FENESANSelectate de Silvia POPESCU
- , - Y V r v - c C , .. , t tU W U M C * N W « I
• F I f * î \rXTl'Ql-Y&J l { I J J J A l I A SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi18-I.,V ' 1 ^ Z _ 2 _ V „ Z _ A L V V marţij_yjncri_8-l 1 _ ; Ţ e l / f a x 9.'
■ ■ • a n a u
C O R A M E T S R L C L U Jîf S tr. T rac to riş tilo r nr.2,
T el./F ax: 064-417.075,094-664.062
în calitate.de reprezentanţă comercializăm ia preţ de producător următoarele produse:• SC POLICOLOR SA Bucureşti: vopsele auto, lavabile, emailuri, grunduri, nitroemailuri, lacuri; A• SC SINTEZA COLOR SA Oradea: vopsele ulei, emailuri, grunduri;• SC AZUR SA Timişoara: emailuri, lacuri, săpun toaletă si semitoaletă;• SC PERIND SA Oradea: perii, mături, bidinele;• SC DEN BRAVEN ROMANIA: silicoane, spume poliuretanice;• SC CIVIC Bucureşti: aracet;• SC PEROM Cluj: pensule, bidinele; oDe reţinut: Asigurăm transport gratuit la depozitul beneficiarului. | ______ Condiţiile de plată sînt negociabile. §.
ERATĂ 142645671Anunţul de licitaţie din data de 28 aprilie 2001, "Dosar ex.
955/2001, Biroul executori judecătoreşti al Judecătoriei CIuj- Napoca, str. Tineretului F.N. înscris în C.F. nr. 60965, compus din;” se completează astfel:
".Teren str. Tineretului F.N. în suprafaţă de 5 ha şi 6.700 mp. CI - cabină poartă - construcţie - parter din cărămidă pe
fundaţie din beton, acoperiş terasă, cu trei încăperi.C2 - sediu administrativ - construcţie - parter şi un etaj din
cărămidă pe fundaţii din beton, acoperiş terasă, la parter: 5 încăperi pentru vestiare, depozit de lemne şi centrală termică, la etaj: 4 camere, o bucătărie, 2 grupuri sanitare, o terasă deschisă."
S C kC O N S U L T A 2000 S R Lcu sediul în CIuj-Napoca, str. Gh. Bilaşcu nr. 74, lichidator al SC SERVICE A V IC O LA TÂUŢI SA FLOREŞTI, vinde bunurile mobile şi imobile ale acesteia, prin licitaţie publică deschisă cu oferte în plic sigilat. Lista bunurilor şi regulamentele de vînzare sînt afişate la locul licitaţiei.
Ofertele se vor depune zilnic între orele 9- 14 Ia sediul lichidatorului.Licitaţia va avea Ioc în 10 mai 2001, ora 14,
în localitatea Floreşti, str. Tăuţiului nr. 19, rcpctîndu-sc în caz dc ncadjudccare în fiecare zi dc joi.
I n f o r m a ţ i i I a t e le f o n :
1 9 0 .7 7 1 s a u 0 9 3 / 7 3 4 .1 2 5 .
Lichidator, SC CO NSULTA-2000 SRL
ANUNŢ PENTRU O R G A N IZA R E A L IC ITA Ţ IE I PUBLICE DESCHISE A C O N C E S IU N II S E R V IC IU L U I P U B LIC D E D IS T R IB U Ţ IE G A Z E N A TU R A LE . ÎN C O M U N A CH1NTENI. JUDEŢUL CLUJ.
1. C O S C E D E N T: C O N S IL IU L LOCAL A L C O M U NEI C H IN TE N I;2. S E IH U U C O N C U R E N T U L U I: C O M U N A C H IN T E N I, STR.
PR INCIPALA. N R .114;3. O B IE C T U L C O N C E S IU N II: SERVICIUL PUBLIC DE D ISTR IBU ŢIE
A GAZELO R N A TU R A LE D IN COM UNA C HINTENI;4. D U R A T A C O N C E S IU N II: 49 DE ANI;5. C A IE T U L D E S A R C IN I SI IN S T R U C Ţ IU N IL E P R IV IN D
O R G AN IZAREA ŞI DESFĂŞURAREA PROCEDURII DE CONCESIONARE POT PI STU D IA TE SI A C H IZ IŢ IO N A TE CONTRA COST L A SEDIUL C O N S IL IU LU I LO C A L A L C OM UNEI C HINTENI, ÎNCEPÎND CU D ATA DE 03.05.2001.
6. A C T E LE D O V E D ITO A R E PRIVIND C A LITĂ ŢILE SI CAPACITĂŢILE O F E R T A N Ţ IL O R S ÎN T : - L IC E N Ţ A P R O V IZ O R IE E M IS Ă DE A U TO R IT A TE A N A Ţ IO N A L Ă DE REGLEM ENTARE ÎN D O M E N IU L GAZELOR N A TU R A LE (A N R G N ) BUCUREŞTI PENTRU PERTICIPAREA LA PREZENTA L IC IT A Ţ IE
7. D A T A L IM IT Ă DE P R IM IR E A O FE R TE LO R : 14.05.2001, ORA 9.00:
8. L O C U L DE P R IM IR E A O FERTELO R: SED IU L C O N S IL IU LU I LOCAL A L C O M U NEI C H IN TE N I.
9. O F E R T A N Ţ II R ĂM ÎN ANGAJAŢI PRIN TERM ENII OFERTELOR LOR PENTRU O PERIOADĂ DE 45 DE Z ILE DE L A D A T A DEPUNERII OFERTELOR.
10. D E S C H ID E R E A O F E R T E L O R SE V A FA C E L A S E D IU L CO NSILIULUI LOCAL A L C O M U NEI CHINTENI, ÎN D A TA DE 14.05.2001, ORA 11.00.
Primar. Lucia SUCIU ____ (4264578)
D IR E C Ţ IA D E R A D IO ŞI T E L E V IZ IU N E C L U JCIuj-Napoca, str. Fagului nr. 2, fax: 098-621.868,
tel.: 064-414.146; 414.124O R G A N IZ E A Z Ă
în data de 16 Mai 2001, orele 10,00, la sediul unităţii CONCURS pentru ocuparea postului vacant de
S P E C I A L I S T Î N P R O B L E M E I . T .în c a d ru l Serv iciu lu i S istem In fo rm atic
CERINŢE:- Experienţă în probleme I.T. (Tehnologia Informaţiei);- Experienţei în sistemul de operare LINUX;- Cunoştinţe de radiocomunicaţii digitale;- Posesor carnet de conducere cat. B. sO)
IOco<N
Cererile de înscriere la concurs însoţite de: z- curriculum vitae;- xerocopii după actele de studii şi/sau calificare; .- adeverinţă medicală conform cerinţei postului
se depun ia sediul unităţii pînă la data de 15 Mai 2001.
Inform aţii suplimentare se pot obţine Ia Serviciul Resurse Umane şi Organizare,
telefon 064-41.41.46; 41.41.24, int. 2162; 2171.
D o r e ş t i s ă l u c r e z i
î n t r - o f i r m ă r e n u m i t ă , c u
u n c o l e c t i v t â n ă r s i d i n a m i c ?9
' D a c ă ai sub 35 ani, studii superioare , perm is conducere cat. B, şi experien ţă în
fo rm area pieţei (produse a lim entare) poţi obţine;
■ un loc d e m uncă sigur, flexibil şi dinam ic■ un sa la r atrăgător■ bonusuri substanţialeb posibilităţi d e afirm are a
U n avan ta j constituie cuno aşterea limbii e n g le ze şi posesia de autoturism personal.
Inform aţii la tel. 0 9 5 1 0 7 2 9 5
S .C .A L U K O N IG S T A H L S.R.L.A ls marktfiihrcndcs intcmationalcs Untcrnclimcn suchcn
wir fur unscrc rumănischc Tochtcrgcscllschaft cincn jungen, ambitionierten M itarbeiter als :
A rc l i i tc k tc n b e ra te rEr wird mit der Bctrcung von Architcktcn und Mctalbaucr vcrantwortlich sein. - ,W irfo rd crn :
- tcchnischc Ausbildung ( Vortcil A rch itck t),- Erfahrung mit Autocad tind Statik von Gcbiiudc ,- gute Dcutschkcntnissc ,- Fiihrcrschcin cat. B,- max. 35 Jahrc alt,
W irb ictcn Ihncn angcnchmcs Bctricbskliina, Auto und Schulung im In- und Ausland
s*
S c k rc tă r in IVorausctzungcn : - 3
- gute Dcutschkcntnissc,- primare Buchhaltung,- Erfahrung im Umgang mit dem Computer
Scnden Sic litre ausfuhrlichc Bcwcrbung und C V in dcutschcr Sprachc per Fax 064-198153 oilcr per c-mail : officc.clui@alukoenigstah!.ro bis am 10.05.2001
l i
I i
! „ cautaii. D ISTR IBU ITO RI
pentru maca
PECAftT
PA STA DE T O M A T E K E TC H U P M U Ş TA R
M A IO N E ZA S U C L A M A IE
2 C O N C E N T R A T E DE S U C
D eta lii la Tel: 01/413.09.21, 01/413.03.84
Fax: 01/413.14.39
L
M E R C U R YO M I O N
A re a M a n a g e r AssistantT h e Su ccess fu ll c a n d id a t e w ill h a v e ;
- P ro a c t iv e a n d d in a m ic a tt itu d e- E x ce lle n t c o m m u n ic a t io n sk ills- E x p e r ie n c e in t e a m c o o rd in a t io n- O rg a n iz a t io n a l- s p ir it- M e d iu m k n o w le d g e s o f E n g lish
Picase send your applicaticn to:Mercury Promotions, Human Resources, REF: R.02, 1 Bis Lacul Tei BLvd.. Bucharest. Fax:01-2107403 E-mail:[email protected] ^The deadlina for submitting applicutions is 8 May 2001. Only the besf candidateswill be contacîcd for an interview. (4264504);
S .A .A .F . S .A . o rg a n iz e a z ă în d a ta de
16 .05 .2001 , o ra 10 ,00 , lic ita ţie p e n tru p aza
m ijlo ace lo r fixe pe lin ia C .F . T u rd a -A b ru d .
L ic ita ţia va avea Ioc în C lu j, P ia ţa A v ra m I
la n c u nr. 17.
In fo rm a ţ i i la te le fo n 064 /43 0 .324 .
r a t e n ţ i e T i !” "1 Economişti si contabili ai unităţilor bugetare! s I S . C . N A P O C A P R E S S S . A . , ? ® P-ta Unirii nr. 21, telef. 064-196.858 '■ are o nouă ofertă pentru dumneavoastră:
J „CONTABILITATEA | I INSTITUŢIILOR j
P e n t r u a v ă a s ig u r a în c o n t in u a r e u n a b o n a m e n t l a z ia r u lvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16. d a © l i ş i
U L
CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă'9-14;tel/fax 19
SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31 SUBREDACŢIA DEJ: lunii miercuri, joi 8-16, marţi,vineri8-1J; tel/fax 21-60-75. « D i r l iP 1 I !I I 1j 2) AGENT DE BURSA ŞI RASDAQ CU | DUBLĂ SPECIALIZARE
S .C . T R A N S IL V A N IA C A P IT A L IN V E S T S.A .‘ ’ angajează: .
1) s e C r e t a r ă -c a s i e r ăCerinţe:- minim studii medii (de preferinţă economice);- cunoştinţe de contabilitate primară.
Cerinţe: 5? ■O) I- diplomă de agent de bursă; \ § :- diplomă de trader Rasdaq; ' 2: I- experienţă în domeniu. - I CV-le se depun pînă în 15.05.2001, la sediul societăţii în str. |
David Francisc 12 sau prin fax la 431.718. •Informaţii la telefon 430.564. . *
DIRECŢIA GENERALA A FINANŢELOR PUBLICE A JUD. CLUJ ORGANIZEAZĂ LICITAŢIE PUBLICĂ DESCHISĂ ÎN DATA DE 25 MAI 2001, ORA 10, la sediul instituţiei situat în Cluj-Napoca, P-ţa Avram lancu, nr. 19, privind încheierea de contracte de comision tip consignaţie pe 1 an de zile pentru valorificarea pe grupe şi loturi de produse a bunurilor confiscate devenite proprietate privată a statului în termenele şi condiţiile prevăzute de OG 128/1998 aprobate prin Legea 98/ 1999 data în aplicare prin HG 514/1999 cu modificările şi completările ulterioare. ; ' V .
Acceptăm la licitaţie societăţile comerciale care îşi desfăşoară activitatea pe raza jud. Cluj în sistem en-gros şi en-detail care au cuprins în satut şi activitate tip consignaţie şi nu au restanţe la plata obligaţiilor către bugetul de stat.
Societăţile comerciale interesate vor înainta dosare-ofertă la Serviciul Valorificări Bunuri cu unnătorul conţinut:
- datele de identificare a societăţii.(copii xerox după certificatul de înregistrare la Registrul. Comerţului şi codul fiscal);
- copie după balanţa de verificare la 30.04.2001;- volumul desfacerilor de mărfuri pe anul 2000 şi trim. I 2001
prezentat pe grupe de produse;- spaţiile comerciale deţinute în proprietate sau închiriate
prezentate cu toate datele de identificare (adresa, suprafaţa comercială etc.);
- prezentarea comisionului solicitat pentru valorificarea la termen a mărfurilor preluate, angajînd societatea la plata c/valorii bunurilor în termenele prevăzute de lege şi evidenţierea separată în contabilitate a acestor produse.
Dosarele conţinînd documentele solicitate însoţite de adresa de înaintare vor fi prezentate la DGFP Cluj (et. II cam. 141) pînă la data de 18.05.2001 urmînd a fi analizate de comisia numită în acest scop în data de 22.05.2001 comunicîndu-se ofertanţilor admiterea sau nu la licitaţie, anterior desfăşurării acesteia.
Relaţii suplimentare se pot obţine la DGFP Cluj cam. 141, tel. 19L602, 191.603 int. 147. (4353931)
Societatea comercială ARMĂTURA: S.A. cu sediul 111
Cluj-Napoca, str. Gării nr. 12, organizează în data dc 21 mai 2001, ora 8"" concurs în vederea ocupării unui post de Inginer - specializarea turnătorie sau metalurgie
în cadrul serviciului Metalurgic.Se solicită cunoştinţe de utilizare a tehnicii de calcul. Informaţii suplimentare se pot obţine !a sediul soc-ietâţii-
Birotil P.Î.S., sau telefon 43.53.67. interior 175.
REPARAŢII Zcno[aparatura FOTOGRAFICA; RK1.NIIARDTC a le a M ă n ă ş tu r, nr. 8, C l u j -N .
10-30 mii. pe 3 ani 50-150 mii. pe 8 ani la EURO-CASSA SRL
6% / an taxă de I mandatare |
Str. M. Kogăiniceanu nr, 17-19 Tel.: 095-609.301,
___ 064-197.610.
Grupul Şcolar Economic Administrativ şi de Servicii Cluj-Napoca anunţă un nou concurs pentru ocuparea postului de BIBLIOTECAR - studii superioare în data de 15 mai 2001. Condiţiile de înscriere şi bibliografia de concurs se pot obţine de la sediul liceului din strada Emil Isac, nr. 19, telefon: 192.081. (4264563)
S . C . N A P O C A
P R E S S S . A .
A N G A J E A Z Ă
V Î N Z Ă T O R I
P R E S Ă .
I n f o r m a ţ i i :jla s e d iu l f i rm e i ,
’ L l * I R ' Ă M ! - U JG .0 X i Ă l|: 1
«, •«'jun-'i* Vi*]-* ^"ţ , f i r 1; M.rt-i’ >: iM-A y i ,<>)(*,• ‘ \X tĂ H t" ' i~» ’Al*.- tVfi> L *>< “*L- ’ i rt• .v»*
^ fiTnrsTTtr*e%
‘•«f/_• )UM>
< . *r-r
* - y ' * Ă
/ - x ! i t i L U ă ^ 4 l B W L W i - . •.: fi
Va conectează ca tehnologia V
\ i- 'X , .... r
ftfrT * "Vrf Â
■■ • •;/ . r ’j
(F.P. 0129)
CENTRUL OFTALMOLOGIC OCULUSr m
OFERTĂ SPECIALAa p e n t r u o p e ra ţ ie c u L A S E R U L ( L A S I K ) în
. m io p ie , h ip e r m e t ro p ie ş i a s t ig m a t is m
P Â N Ă L A 3 1 M A I fs» beneficiaţi de oferta noastră specială: ^
reducere de Ia 7 0 0 $ Ia 4 0 0 $ pentru un ochi
i
Bucureşti, Calea Floreasca 91-111, Bl: FI, parterTel. 01-230.21.14, 230.21.15, 230.21.16 Web: sv.ww.eve.ro E-mail: [email protected]
S.C. T E X T IL A r o m a t s .aCluj-Napoca, Str. Salcîmului nr. 37
închiriază spaţii pentru desfăşurarea activităţilor de producţie, depozitare, comerţ. |
Societatea deţine 15.000 mp de hale. |Se poate închiria fie întreg spaţiul, fie module cu
intrări separate de 300; 400; 1000; 3000 mp. Informaţii la tel.: 064-44.12.52; mobil: 094-709.563
sau la sediul societăţii.
IP ia ţ a U n ir i i n r. 2 1 , I
t e le fo n 1 9 6 .8 5 8 . J d e C l u j
i p ş i n n
z ia r in d e p e n d e n t •
S.C. ECCOCASA S.R.L.Str. Plopilor nr. 25 g
Tel. 429.674,093-375.469 2
• vinde ap. IC - cart. Mărăşti, etaj intermediar, finisat. Preţ 9.800 USD. (Ag.i.)• vinde ap. IC cartierul Plopilor plus garaj la et. 3/8. Preţ 11.500 USD? (Ag.i.)• vinde 2C confort II, preţ 210
milioane lei. (Ag.i.)• 2C ultrafinisat cu centrală
proprie, zona Pata. (Ag.i.)• vinde 2 camere, decomandat,
în cart. Grigorescu, cu parchet, etaj intermediar. Preţ 11.000 USD. (Ag.i.)• vinde garsonieră cf. 1 în
Zorilor finisată, la 210 mii. lei. (Ag.i.).•. vinde ap. 1C pe str. Brassay,
cu centrală proprie. (Ag.i.)• Vînd ap. 3C cf. sporit cu
geamuri termopan în P-ţa Cipariu. Preţ 30.000 USD. (Ag.i.)• închiriez apart. de 2C mobilat şi utilat, la 120 USD pe lună, în cart. Grigorescu. (Ag.i.)• închiriez apart. de 4C în cart. Plopilor, semimbbilat, la 170 USD pe lună. (Ag.i.)
i :•:
• Vînd garsonieră, confor! I. pc s;r. Tazlâu, etaj intennediar, finisafii. pret 170 milioane negociabil. Tei.430.423. (Ag.i)• Vînd apartament I cameră, pe str. Napoca, finisat, parter, cu I. I I 1. pret 16.500 USD neuociabil. Tel:430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere pc Str. Eroilor, parter, nefinisat, preţ30.000 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 1 cameră, pe Str. Brassai, 32 mp, finisat, pret 30.000 DM. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere pe str. Muncitorilor, parter, confort 1. finisat, preţ 400 milioane negociabil. Tel. 430.423. (Ag-i.1• Vînd vilă pe str. A. France, 7 camere, 4 băi, 3 nivele, termopan. alarmă, interfon, teren 220 m;;. canalizare, încălzire centrală, pret125.000 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, zona Cipariu, finisat, etaj intermediar, pret 30.000 USD nesociabil. Tei.430.423. (Ag.i.)• Vînd restaurantul "Caracatiţa", preţ negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd vilă, 4 nivele + mansardă, pe str. Sinaia, 12 camere, 6 băi. bucătărie, 3 garaje, mansarda im este compartimentată, pret 115.000 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd vilă pe str. F. Liszt, D+P+2E+M, parterul finisat, centrală termică, teren 250 mp, pret90.000 USD nesociăbil. Tei.430.423. Tel. 430.423.(Ag.i.)
: U l j L i c . l f KCLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-M;
tel/fax 19-73-0-.;' j SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;
SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; ţcj/fax 21-60-75.
( S r X r '
' - V ■„ f- ' I* r • ’, x Y n V .
■' t
:
^ ' O u L T iX f*- •?.
T-D y n a m îc N e tw o r kT e c h n o lo g ie s |
C l u j - N a p o c a , s t r . Ţ e b e i , n r . 2 1 , T e l : 0 6 4 - 4 2 0 0 0 6 , e - m a i l : s a l e s @ d n f c j . r o
V IN ZĂ RI CU M PĂ RĂ RI
• Vi nil apaUament marc 160 mp ccnlral, ncupabil, 5 camere, 3 băi, 3 terase. Garaj dublu, pivniţă, construcţie cărămidă, zonă excepţională, linişte, perspectivă. Preţ ncGociabil. Poate fi văzut vincri-sîmbâtă orele 16-20, str. Cetăţii nr. 9. ap. 5. Tel. 15-26-82. (1370654)
• Forumul Femeilor PDSR este alături dc d-na Adriana C»rcabu în aceste momente Grele pricinuite de trecerea în nefiinţă a soţului. (1370685)• Vind Renault 21 an dc fabricaţie
1991, benzină sau gaz, injecţie, persoană fizică, stare bună. Preţ informativ 6500 DM. Tel. 093-42- 66-05. (1306887)
’ Vind casă cu etaj, 4 camere şi grădină 615 mp, aproape central. Pret 150.000 DM. Tel. 092-44-85- 57. (1370521)
• Vînd casă 5 camere, bucătărie, 2 băi, ultrafinistă, singur în curte. Tel. 13-95-45, 13-46-55. (1370619)
• Vînd apartament 2 camere semidecomandat Grigorescu. Preţ 9700 USD. Tel. 092-34-30-13! (1370686)
• Vînd apartament 4 camere confort maxim, cu telefon, cu garaj încălzit sub bloc, pe str. Donath et. 1/4, finisat. Preţ 35.000 USD. Fără intermediari. Tel. 42-06-15. (1306836)
• Vînd urgent 3 camere adresa str. Mehedinţi nr. 70-72 ap. 51, preţ informativ 12.500 USD. (1306888)
• ACI Cluj SA vinde autoturism Honda, an fabricaţie 1993, capacitate cilindrică 2259 cmc, benzină, ARO 244 an fabricaţie 1991, capacitate 2495 cmc, benzină, preţ negociabil. Informaţii tel. 40- 52-23 sau str. Dorobanţilor nr. 70 Serviciul Mecanizare. (1306788)
• Comauto SRL vinde stivuitoare recondiţionate, motostivuitor 1,6 T;3,5 T, electrostivuitor 1 T; 3 T. Tel. 094-84-18-52. (1306862)
• Vînd muşcate şi petunii curgătoare. Preţ avantajos. Tel. 14-33-86, 095-64-05-33 după ora 16. (1370551)
• Vînd urgent casă pe str. Gladiolelor nr. 4(cartier Iris) compusă din 2 corpuri (2 camere bucătărie, baie, hol, respectiv 2 camere, 2 bucătării, hol), canalizare, 7 focuri de gaz, aproape 500 mp. Preţ 500 milioane lei. Tel. 094-27-53-97.(1370698)• Vînd ieftin: dulap haine modem
2 uşi, maro, sobă Vesta verticală, comodă, masă, scaune. Tel. 49-89- 96 între orele 18-20. (1370669)
• De vînzare 3 familii albine şi 10 lăzi. Tel. 13-23-54 Cluj orele 6- 10 şi 16-23. (1306871)
ÎN C H IR IE R I• Dau în chirie casă. Tel. 19-01-
52; 19-19-13. (1306612)
D IV E R S E
• Haine, încălţăminte second- hand. Calitate! Preţuri fără concurenţă! Tel. 094-776-614; 060-66-18-19. {1383981)
• SC Sibofarnr SRL, societate farmaceutică, angajează o persoană dinamică şi motivată pentru postul de DIRECTOR de VÎNZÂRI Cluj. Cerinţe: - studii superioare, experienţă anterioară dc minim 2-3 'ani în domeniul distribuţiei. în cazul în care consideraţi că îndepliniţi cerinţele dc mai sus, vă rugăm să ne trimiteţi aplicaţia dvs, CV şi scrisoare de intenţie, prin fax. : 069-21- 16-33,21-06-03, sau prin c-ntail sibofarmsb@sibnet. ro. (1370624)
• SC Dalia angajează operator calculator şigestionar. Tel. 42-55-97. (1370628)
• SC Antrepriza Reparaţii Lucrări Cluj SA str. Fabricii nr. 131, angajează 2 muncitori constructori (asfaltori sau befonişti). Selecţia va avea loc în data de 7.05.2001, ora 10. Informaţii Ia tel. 41-86-20. (1370633)
• SC NetSoft Systems SRL cu sediul în Cluj-Napoca str. Dorobanţilor nr. 14-16, tel. 19- 28-94, angajăm de urgenţă 2 (doi) sudori autorizaţi ISC IR pentru lucrări de gaze- naturale. (1370640)
• SC Piscicola SA cu sediul în Cluj-Napoca, Calea Baciului nr. 81-83, tel. 43-50-80, organizează licitaţie în data de8.05.2001, ora 10, pentru închirierea spaţiului situat în sir. Fabricii nr. 4, în suprafaţă de 26 mp. (1370693) '
• Firmă româno-maghiară de distribuţie a ţigărilor angajăm agenţi comerciali cti experienţă în vînzarea ţigărilor, constituie un avantaj cunoaşterea limbii maghiare. Salar minim 4 milioane/lună. Tel. 064-43-57-95 sau 093-60- 01-33. (1306776)
• Consiliul de Administraţie al SC Proiectantul SA Cluj- Napoca convoacă Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor pentru data de16.05.2001, ora 10, la sediul de pe str. Deva nr. 1-7,-pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul Român al Acţionarilor la data dc07.05.2001, cu următoarea ordine de zi: 1. Analiza şi aprobarea transformării societăţii “ Proiectantul” SA în societate ' închisă în conformitate cu legislaţia în vigoare; 2. Analiza propunerii unui acţionar privind divizarea societăţii; 3. Diverse. Acţionarii pot participa personal sau prin reprezentant, pe bază de procură specială, obţinută de la sediul societăţii şi care se va depune pînă la data dc14.05.2001 la SC Proiectantul SA Cluj-Napoca. în cazul neîntrunirii cvorumului legal, următoarea şedinţă - sc convoacă pentru 17,05.2001 la aceeaşi oră şi acelaşi Ioc. Relaţii suplimentare la tel. 064-19-52- 64. Director general ing. Daniela Bărăian. (130685Q)
• SC Tin Tin angajează vînzătoare şi barniană. Relaţii zilnic între orele 10-18 str. Oaşului nr. 137. (1306861)
• Eliminaţi toxinele din organism şi pierdeţi din greutate. Tel. 18-31-11; 093-59-03-11. (1306872)
• Regia Autonomă Aeroportul Cluj-Napoca organizează în data de24.05.2001 concurs pentru ocuparea unui post vacant de telefonist. Condiţii de participare: ecrlificat de telefonist, vechime în meserie minim 3 ani, cunoştinţe de limba engleză avantaj. Informaţii suplimentare Ia birou personal tel. 41-67-02 int. 161. (1306881)• fn data dc 15 mai 2001 orele 10
se va ţine concurs pentru ocuparea postului dc contabil şef la Centrul Bugetar Nr. 3 Grădiniţa 56. Condiţii: studii superioare, vechime în specialitate minim 8 ani. Informaţii la tel. 14-23-37 sau pe aleea Detunata nr. 2. (1306868)
• Pictor autorizat angajez ucenici pentru pictură biserici. Tel. 13-43- 69 şi 095-42-86-36 orele 19-20. (1306880)
• Depozit de medicamente angajează D ISTRIBUITOR. Cerinţe de angajare: posesor carnet auto cel puţin categoria B; disponibilitate program prelungit; experienţă în domeniu; domiciliul stabil în Cluj-Napoca. Trimiteţi CV la fax: 069-21-18-47. (1370643)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Taloş Rodica Gabriela anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului dc mediu pentru obiectivul “ Microcentrală termică dc apartament” situat în. Cluj-Napoca str. N. Titulescu nr. 10, bl. P4, sc. II, et. II I, ap. 64. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu sc vor depune la sediul APM Ciaj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(1370582)
• în conformitate cu Legea ur. 137/1995, Sâlâjan-Icpure Octavian anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Casă familială ’ situat în sat Luna dc Sus nr. 737, corn. Floreşti, jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru ■ factorii de mediu se vor depune ia sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1370615)
• în conformitate cu Legea nr. 137./1995, Tripon Ioan anunţă începerea- demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivai! “Casă familială’ situat în Cluj-Napoca str. Cucului.!, n. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune Ia sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(1370616)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC TKS Consulting SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Magazin alimentar Florina” situat în Cluj- Napoca Calea Floreşti nr. 75. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu sc vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(1370617)
CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătâ 9-14; tel/fax 19-73-1
SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43 SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineriJi-lJj tcl/faxJJ-60-75.
• Doriţi să lucraţi în Ungaria?Tel. 065-140.693, între orele 8-20.(1307340)• Numitul Lung Paul-Bia, cu
ultimul domiciliu cunoscut in Cluj- Napoca, str. Moldoveanu nr. 17, ap. 11, este citat la Tribunalul Cluj, în calitate de pîrît, pentru data de 15 mai, ora 8, sala 160, în dosar nr. 9394/2000, în contradictoriu cu reclamantul Bodi Edgar-Gabriel, pentru sistarea indiviziunii. (1370635)
' • Numiţii Lereder Rozalia şiTorok Nicolae sînt citaţi în dosarul nr. 2592/2001 pentru data de14.05.2001 la Judecătoria Cluj- Napoca sala 125. (1370636)
• Numitul Pop Gabriel Ionel este citat în dosarul nr. 2538/2000 pentru data de 18.05.2001 la Judecătoria Cluj-Napoca, sala 122, în proces cu Szekcly Judit Reka. (1370637)
• In conformitate cu Legea nr. 137/1995, Săbăduş Teodor anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Microcentrală termică de apartament” situat în Cluj-Napoca str. Anina, nr. 15, ap. 5, sc. 1, et. 2. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu sc vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1370658)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Kis loan şi soţia Kis Rozalia anunţă începerea_ demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul montare microcentrală termică de apartament situat în str. Tainiţa nr. 2 ap, 22 Cluj-Napoca. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii dc mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(1306839)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Stoian loan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul montare microcentrală termică de apartament situat în str. Ion Meşter nr. 4 ap. 57 sc. VI bl. E l et. 3 Cluj-Napoca. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu sc vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1306847)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Rusu Gavril anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul montare microcentrală de apartament situat în Calea Floreşti nr. 81 ap. 104 bl..V5 sc-TV ct. 5 Cluj-Napoca. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1306867)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Aquario Space SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul reamenajare bar situat pc B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 8 Cluj-Napoca. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1306875)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Granimar SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul: Atelier prelucrare marmură şi granit-depozit materiale de construcţii situat în Cluj-Napoca str. Cîmpina nr. 47. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1306878)
• Numiţii Furu Martin, Baga Susana, soţia lui Mezei loan născ. Kocsis Maria, Mezel Ferenc Vincze Ferencz Mezei Roza sînt invitaţi ca în ziua de 17 mai ora 8.30 în calitate de pîrîţi în dos. nr. 3430/2001 a Judecătoriei Cluj-Napoca, să se prezinte Ia Judecătoria Cluj-Napoca sala 16 str. Dorobanţilor nr. 2 în procesul de ieşirea din idiviziune cu Vadasz Rozalia şi alţi. (1306882)• Kocsis Miklos şi soţia Kocsis
Otilia cheamă în judecată la data de03.05.2001, în dosar civil nr. 722/
*2001 la Judecătojpa Turda peMateyas Barbara, născută Gebe, Gebe Fuji Marton, Kovacs Varga Marton, Mateyas Istvan, Kovacs Varga Martin, Vincze a lui Istvan, Kovacs Ianos jr. şi soţia Laczi Pop Ileana, Kovacs Varga Kriska maritată Tamaş Ianoş, Kovacs Varga Barbara măritată Sav Andras, Kovacs Varga Kata a lui Martin, Kovacs Erzebet a lui Martin, Kovacs Varga Ferencz a lui Martin, Kovacs Varga Ileana a lui Martin, toţi cu domiciliu necunoscut. (9475149)
• Se citează pentru data de04.05.2001, ora 8, la Judecătoria Cluj-Napoca, pîrîta Perde Maria, căsătorită cu Zugrav Ianoane cu domiciliu necunoscut, în dosar c iv il. nr. 2115/2001, în proces cu Stancu Dumitru şi soţia Stancu Liana pentru prestaţie tabulară. (9475148)• Doamna lozan Kata, născută
Gergely este citată pc data de 8 mai 2001 la Judecătoria-Turda în proces cu Brata Ştefan în dosar civil nr. 1628/2001 pentru recunoaşterea dreptului de proprietate şi intabularc.(9475150)• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 PF Pop Gavril anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul amplasare cliioşc alimentar situat în loc. Ocna Dej, str. Gălbenelelor nr. 17. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul . APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (7302384)
•’ Doamna Puspoky Cristina este citată la Judecătoria Turda în dosar civil nr. 1718/2001 cu termen pe data de 10 mai 2001, în proces cu Runcan Dumitru şi soţia Eugenia Lidia, avînd ca obiect recunoaşterea dreptului de proprietate, intabulare, înregistrare construcţii şi moştenire.(9475151)
P I E R D E R I
• Pierdut, cîine rasaRottweiler. Se oferărecompensă. Tel. 15-71-77.(1306902)• Coc Pavel pierdut legitimaţia
de veteran dc război. O declar nulă. (1370612)
• Vomicescu Arcadie pierdut certificat de producător.'îl declar nul. (1370614)
• Pierdut carnet de student pe numele Beke Istvan. ÎI declar nul. (1370621)
• Pierdut carnet de student pe numele Kosztin Adam Botond. îl declar nul. (1370622)
.• Laszlo Zoii pierdut carte de identitate auto şi talonul maşinii. Lc declar nule. (1370692)
• Pierdut carnet de student pe numele Balog Mihai Emest. îl declar, nul. (1306848)
• Pierdut carnet de student pe numele Rusu Cristian. îl declar nul.(1306859)
• SC Sunimprof pierdut cartea de identitate autoturism Honda Civic CJ-05-SUN nr. identificare jhind 6459J9030833 serie motor 1338488. Se declară nulă. (1306870)
• Pierdut carte identitate Dacia 1310 nr. CJ-05-USM avînd seria şi nr.-A 0890054. O declar nulă. (1306874)’
• Universitatea Tehnică din Cluj- Napoca anunţă pierderea Autorizaţiei Sanitare de Funcţionare nr. 30726/23.03.2000 pentru obiectivul Biblioteca situat în str. Observator nr. 34 şi o declară nulă. (1306884)
D E C E S E CO M EM O RĂRI
• Cu profundă durere anunţăm încetarea din viaţă după o scurtă dar grea suferinţă a scumpei noastre mame, soacre şi bunică, PĂTAC MARIA, în vîrstă de 74 de ani. înmormîntarea va avea Ioc în data de 3 mai 2001,
-ora 14, la Cimitirul Central. Nu te vom uita niciodată. Fiul Mircea, nora Lucica şi nepotul Mircea-Lucian. (1370613)
• Cu profundă durere anun(ăm trecerea în nefiinţă a celui care a fost KOLCSAR GYULA. Fiica Claudia, Vali şi familia îndoliată. (1370620)
• Sîntem alături de voi Claudia şi Vali, în aceste momente grele. Sincere condoleanţe. Familia Jecan. (1370623)
• Cu durere în suflet anunţăm dispariţia fulgerătoare şi prematură dintre noi a iubitului nostru văr şi unchi, It. coi. STAN RADU. înmormîntarea va avea Ioc vineri, 4 mai 2001, ora 13, în Cimitirul Central. Odihnească- se în pace. Familia Rus. (1370646)
• Cu durere în suflet ne despărţim de.cel care a fost unchi, dar şi un foarte bun prieten, It. col. STAN RADU. Nu-1 vom uita niciodată. Bogdan şi Daniela. (1370647)
• Cu mare durere în suflet mă despart dc iubitul meu fiu ing. G REABU M IH A I VALENTIN plecat în eternitate în ziua de 01.05.2001 şi transmit întreaga mea compasiune nurorii şi nepotului nteu. Ing. Greabu Valentin. (1370648)
• Sîntem alături de familia ing. G R EA BU M IH A I V A LEN T IN şi transmitem sincere condoleanţe pentru pierderea celui mai bun soţ şi tată. Familia Ilie Barbu din Viena. (1370649)
• Sîntem alături de cumnata noastră prof. Adriana Greabu şi nepotul nostru ing. Greabu Mihai Adrian în marea durere pricinuită de trecerea în eternitate a soţului şi tatălui drag, ing. GREABU M IHAI VALENTIN şi le transmitem sincere condoleanţe. Adina, Valeria, Daniel şi Gabriel. (1370650)
• Sincere condoleanţe doamnei Gal Diana Ia trecerea în nefiinţă a bunicii dragi. Colegii de la SC Napotex SA. (1370642)
• Deplîngem cu adîncă tristefe trecerea prematură în nefiinţă a bunului nostru prieten M IH A I GREABU şi sîntem cu tot sufletul alături de Ada şi Mihăiţă în greaua încercare prin care trec. Grefa şi Ion Meseşan. (1370651)
• Cadrele Secţiei Judeţene de Informaţii Cluj a S. R. I. anunţă cu profundă durere trecerea prematură în nefiinţă a colegului şi prietenului lor lt. colonel RADU STAN. Va rămîne veşnic în memoria noastră spiritul său de demnitate, modestie, loialitate şi camaraderie care l-au caracterizat. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Colegii. (1370688)
• Dispariţia neaşteptată a colegului nostru lt. col. RADU STAN plecat dintre noi mult prea devreme ne-a cutremurat, Rămas bun prietene, să-ţi fie somnul liniştit. Colegii de birou. (1370690)
• Deplîngem moartea colegului nostru lt. col. RADU STAN plecat nedrept la cele veşnice, la început dc florar. Să-i fie ţărîna uşoară. Familia Dincă. (1370691)
• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, M IRCEA MUREŞAN, în vîrstă dc 46 de ani. Înmormîntarea va avea loc, vineri, 4 mai 2001, ora 15, de Ia Capela Nouă a Cimitirului Mănăştur. Dorini în pace, suflet blînd! Vei rămîne mereu în inimile noastre. Familia îndurerată, soţia Ana şi fiul Mircea. (1370695)
• Zdrobiţi de durere anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a iubitului nostru frate, cumnat şi unchi M IR C EA M UREŞAN. Odihncască-se în pace! Familia Mureşan loan, Cica, Stelian şi Luciana. (1370696)
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru fiu şi prieten FLO R IA N TEODOR (BO M BO ). Să-i fie ţărîna uşoară şi veşnică amintirea Iui. Mama Oţel Maria, prietenii Vasile Moşuţ, Mihai Betea, Vasile Moldovan. (1370697)
Cu suflete întristate anunţăm încetarea din viaţă a celui ce a fost VASILE JUCAN, în vîrstă de 89 de ani, om de aleasă omenie şi bunătate. Înmormîntarea va avea loc, vineri, 4 mai 2001, ora 13 la Cimitirul Central. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Fiul Viorel cu soţia Angela.(1370699)
• Cu profundă durere şi sufletele întristate anunţăm neaşteptata şi fulgerâtoarea trecere în nefiinţă a celui carc a fost STAN VASILE RADU, în vîrstă de 46 dc ani. Înmormîntarea va avea loc vineri, 4 mai 2001, ora 13, Ia Cimitirul Central. Dumnezeu să-i odihnească în pace sufletul lui bun şi duios. Rodica, Lena, Alexandru. (1388003)
• O lacrimă pe mormîntul dragului nostru bunic, VASILE JU C A N . Nu te vom uita niciodată. Dumnezeu să-i odihnească în pace sufletul său bun. Nepoţii Simona, Radu şi Adina. (1370700) .
• Cu adîncă durere în suflet anun(ăm trecerea în nefiinţă, după o scurtă dar grea suferinţă a scumpei noastre mame, soacre, bunică şi străbunică PĂTAC MARIA în vîrstă de 74 ani. Vei rămîne mereu în inimile noastre. Fiul Adrian, nora Iuliana, nepoţii Bogdan şi Andreea, strănepoata Alexia. (1306837)
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a mamei, bunicii şi străbunicii noastre dragi HODOJAN ANA. Înmormîntarea va avea loc joi 3 mai 2001, ora 13 în Someşeni. Dumnezeu să o odihnească în pace. Familia îndurerată. (1306855)
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm trecerea în eternitate a dragului nostru fiu, frate, unchi şi cumnat ing. TURCU EUG EN . Înmormîntarea va avea loc vineri 4.05.20001 orele 13 în Cimitirul Turda Nouă din localitatea Turda. Să-i fie ţărîna uşoară. Mama şi nepoatele cu familia. (1306885)
• Cu inimile zdrobite de durere, cu ochii înecaţi în lacrimi, anunţăm dispariţia prematură din viaţă a scumpului nostru soţ şi tată AŞT IEEAN VICTOR 1KV la vîrsta de 53 ani. A fost un om extraordinar cu un suflet marc şi bun. Dumnezeu să-l odihnească. Soţia Suzi, fiicele Augusta şi Raluca. Înmormînlarea arc Ioc în dala dc 04.05.2001, ora 12, la Cimitirul Mănâştur, Capela nouă. (1306889)
• Regretăm profund trecerea în eternitate a doctorului EU G EN M ARIN CA , fost director al Policlinicii cu Plată. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Colectivul Policlinicii cu Plată. (1370625)
• Sincere condoleanţe şi toată compasiune prietenei noastre Miloslava Oszfoics şi familiei sale. Familia Sturza Vaier şi Nicoleta. (1370630)
• Colegii de la Şcoala nr. 16 sîntem alături dc colega noastră Miloslava Osztoics, în momentele grele pricinuite de moartea mamei sale. Sincere condoleanţe. (1370631)
• Sincere condoleanţe familiei la trecerea în nefiinţă a prietenului nostru, ing. G REA BU M IH A I. Familiile Geodescu, Vultur şi Tckonczia. (1370632)
• Un ultim omagiu şi sincere condoleanţe familiei îndurerate, la trecerea în eternitate a d-lui M IH A I GREABU, fost viceprimar al municipiului Cluj-Napoca în perioada mai 1993-iunie 1995. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Primarul şi Consiliul Local al municipiului Cluj- Napoca. (1370644)
• Cu profund regret vă anunţăm decesul soţului şi tatălui G R EA BU M IH A I V A LEN T IN , după o grea suferinţă. Odihnească-se îr. pace. Ada şi Mihăiţă. (1370634)
• Sîntem alături de colegul j nostru Chiţa Gheorghe în i marea durere pricinuită de i moartea tatălui drag. Sincere j condoleanţe familiei îîndurerate. Colegii de serviciu de la Remarul “ 16 Februarie"SA Serviciul Plan Marketing Organizare Normare Preţuri. (1370638) j
------- T• - Ne despărţim de prietenul i
şi vecinul nostru ing. M IHAI G R EA B U , prea timpuriu plecat în eternitate. Bunul Dumnezeu să-l odihnească în pace. Cu sufletul îndurerat sîntem alături de Ada şi Mihai în aceste clipe de mare tristeţe. Familia dr. Zolog. (1370639) 1■ ■ - ■ ............ ■ -i
• Sîntem alături de familia j Vasile Iernuţan în marca | durere pricinuită de Idespărţirea de tatăl drag. Catedra C. C. F. (1370641)
• Lacrim i şi durere ne cuprind acum, cînd ne despărţim dc cel care ne-a fost socru, bunic şi străbunic. JUCAN V A S ILE . Dumnezeu să-l odihnească în pacc. < Ginerele Pctrică, nepoţii j Lucian, Ovidiu, Gabriella m ! strănepotul Osidel. (1370652) \
................ ~ ■" i• Condoleanţe familiei, le ţ
trecerea în eternitate a j distinsului nostru colaborator. ’ medic primar M A R IN C A ’> EUGEN . U. G. P. R. Filiala j C lu j. (1370653) j• Un ultim omagiu celui rare ţ
.1 fost ing. GREABU ,M IHAI. j dispărut prematur dintre noi. ! Condoleanţe familiei !îndurerate. Colectivul j Serviciului PIS, S t ' j “Armătura" SA. (I370655) ;
--------------- . . . . ! s
• Un ultim omagiu celui car: j a fost directorul tehnic al SC ' “Armătura" SA, ing. GREABU' | M IHAI. Sincere condoleanţe ! familiei îndoliate. Colectivul i Serviciului Plan-Producfic. t (1370656) I
• Aducem lin ultim omagiu ! celui carc a fost omul M IHAI j G R EA B U . Ani la rîiul j conducător în multe sectoare i din Armătura, lăsînd în urma I lui realizări deosebite. Transmitem condolcnţv 1 familiei greu încercate. Biroul ! Transport Depozite SC ; “ Armătura" SA. (1370657) ţ
• Aducem un ultim omagiu j familiei, pentru pierderea grea j suferită, de trecerea în nefiinţă { a celui carc a fost director ! tehnic ing. GREABU MIHAI. ! Colectivul Serv. Ad-fiv. Pr. C. j SC “ Armătura” SA. (1370659) j
• Aducem un ultim omagii! j distinsului nostru coleg, ing. i GREABU M IHA I. Colectivul ! Secţiei Turnătorie SC j “Armătura” SA Cluj-Napoca. j(1370660) |
— ■ ■ — |•' Un ultim omagiu celui carc i
a fost di'pl. ing. M IH A ! | GREABU, dispărut prematur j dintre noi. Sincere condoleanţe !A " ’familiei îndurerate. Colectivul j Secţiei Sculărie, SC j “ Armătura” SA Cluj-Napoca. !(1370661) j
M i l j l i o l f a f cC L U J - N A P O C A : l u n i - v i n e r i 8-16; sîmbătă 9-U ;
; tel/fax 19-73-1 ' -SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax_31-43-i-ţ-
SU BRED A C Ţ IA D EJ: luni, miercuri, joi 8-. -■ marţi, vineri_8-l I_;icl/la_x_ 2|-6_9:.A-■'
• Un ullim omagiu celui care a fost dipl. ing. M IH A I GREABU. dispărut prematur dintre noi. Condoleanţe familiei îndurerate. Colectivul Serviciului P T F SC “ Armătura” SA. (1370662)
• Un ultim omagiu celui care a fost. dipl. ing.- M IH A I GREABU; dispărut prematur dintre noi. Condoleanţe familiei îndurerate. Colectivul Serviciului Tehnologic, SC “ Armătura” SA. (1370663)
• Un ultim omagiu celui care a fost dipl.. ing. M IH A I GREABU, dispărut prematur dintre noi. Condoleanţe familiei îndurerate. Colectivul Serviciului Constructor, SC "Armătura” SA. (1370664)
• Un ultim omagiu celui care a fost dipl. ing. M IH A I GREABU, dispărut prematur dintre noi. Condoleanţe familiei îndurerate. Colectivul Serviciului Inspecţia Calităţii, SC “ Armătura” SA. (1370665)
* Un ultim omagiu celui care a fost dipl. ing. .M IHAI GREABU, dispărut prematur dintre noi. Condoleanţe familiei îndurerate. Colectivul Serviciului Metalurgic, SC "Armătura” SA. (1370666)
• Regretăm profund trecerea în nefiinţă a d-!ui director tehnic ing. GREABU M IHAI. A fost un partener de dialog deosebit, un om cu o înaltă ţinută profesională şi morală, un coleg minunat. Aducem pe această cale un ultim omagiu. Sincere condoleanţe familiei. Consiliul'Sindicatului Uilter Armătura. (1370667)
• Profund îndureraţi de moartea prematură după o lungă şi grea suferinţa, a celui carc a fost ing. G R E A B U MIHAI VALENTIN, director tehnic. Exprimăm întreaga noastră compasiune şi sincere condoleanţe familiei îndoliate. Om de aleasă omenie, profesionist dcsâvirşit, a fost devotat în întreaga carieră societăţii comerciale Armătura SA. Luptînd cn o ambiţie şi energic debordantă pentru dezvoltarea, modernizarea firmei şi -prosperităţii lucrătorilor ci. Lasă în urma sa un gol imens care nu va putea fi compensat de nimeni niciodată. Dumnezeu să-lodihnească pace:Conducerea SC “ Armătura” SA. (1370668)
• Sîntem alături de familia Greabu greu încercată dc trecerea în nefiinţă a d-lui director ing. M IIIA I G REABU şi transmitem sincere condoleanţe. Colectivul Serviciului Aprovizionare SC Armătura SA. (1370670)
• în aceste momente marcate de trecerea în nefiinţă a d-lui director ing. M IHAI GREABU sîntem alături de familia îndoliată şi transmitem sincere condoleanţe. Colectivul Serviciului .Marketing SC Armătura SA. (I37067I)
• Un ultim omagiu celui care a fost un prieten adevărat
[ RADU STAN. Odihnească-se în pace. Dr. Fechete'Nicoiae şi Corina. (1370682)
• Sîntem alături de familia Greabu în aceste momente de grea încercare pricinuite de trecerea prematură în eternitate a celui care a fosţ director ing. diplomat M IHAI GREABU. Sincere condoleanţe. Colectivul Departamentului Vînzări SC Armătura SA.(1370672)
* Sincere condoleanţe familiei Greabu în aceste clipe de adîncă durere pricinuite de trecerea prematură în eternitate a celui ce a fost director inginer G REA BU M IH A I. Colectivul Direcţiei Financiare SC Armătura SA.(1370673)
• Colectivul Serviciului Asigurarea CalifiţiiOrganizare din Armătura SÂ regretă trecerea în eternitate a distinsului ing. M IH A I GREABU. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. (1370674)
• Sincere condoleanţe familiei, la trecerea în nefiinţă a d-lui director ing. M IHAI G R EA BU . ColectivulDispensarului M edical SC “Armătura” SA. (1370675)
1 Sîntem alături de Ada şi Mibăiţă în aceste grele momente. Sincere condoleanţe. Familia Vasile şi Maria Petean. (1370676)
• Colectivul Secţiei Prelucrare din cadrul SC Armătura SA regretă profund trecerea în eternitate a celui care a fost ani Ia rind directorul producţiei, ing. G R EA BU M IH A I. Sincere condoleanţe familieiîndurerate. (1370677)
• Un ultim omagiu celui care a fost dipl. ing. M IH A I G R EA BU , la trecerea îm nefiinţă. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Familia mg. Silveşan Vintilă. (1370678)
• Transmitem un ultim omagiu celui carc a fost director inginer G R EA BU M IH A I şi sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colectivul Secţiei Montaj de la SC Armătura SA. (1370679)
• Sîntem alături de familia domnului general de brigadă Liviu Galoş prin pierderea tatălui drag. Ani şi-Florin Piersic. (1370680)
• Sincere condoleanţe .şi întreaga noastră compasiune familiei Chirca la trecerea în nefiinţă a soţului şi tatălui drag. Conducerea societăţii MHO. (1370681)
• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, socru, bunic PRODAN A U R EL , în vîrstă de 88 de ani. Înmormîntarea va avea loc în data de 3 mai 2001, ora 12, la Cimitirul Central. Nu te vom uita niciodată. Familiaîndurerată. (1370684)
• Sîntem alături de familia Deak Francisc în marea durere pricinuită de pierderea celui care a fosf fată, socru şi bunic. Colegii Serviciului RUM A Carbochim. (1370687)
• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei îndoliate la trecerea în nefiinţă a celui care a fost ing. M IH A I GREABU. Serviciul Informatic. (1370689)
• Conducerea RATUC CIuj- Napoca regretă profund trecerea în eternitate a distinsului ing. G REA BU M IH A I, fost viceprimar al municipiului CIuj-Napoca şi director tehnic al SC “ Armătura” SA. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Dumnezeu să-l odihnească în pace. (1370694)
• Un ultim omagiu celui care a fost colegul şi prietenul nostru, lt. col. STAN RADU. Fie-i ţărîna uşoară. Familia Gîrboan loan. (1388001)
• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a prietenului nostru STAN RADU în vîrstă de 46 de ani. Nu le vom uita niciodată. Familia Petruţa, Ady şi Dany. (1388002) .
• Sîntem alături de colegul nostru Deak Francisc în durerea pricinuită de pierderea tatălui drag. Familia Pura.(1306840)
• Dragă Feri sîntem alături deţine în aceste triste momente pricinuite de pierderea latului. Familia Bărâian, (1306841)
• Dragă Feri sîntem alături de tine în aceste triste momente pricinuite de pierderea tatălui. Familia Berciu. (1306842)
• Sîntem alături de colegul nostru Deak Francisc în durerea pricinuită de pierderea tatălui. Familia Bălan.(1306843)
• Sîntem alături dc familia Deak în aceste clipe grele pricinuite dc pierderea tatălui drag. Familia Popoviciu.(1306844)
• întreaga noastră compasiune şi sincere condoleanţe familiei Deak Francisc pentru pierderea tatălui drag. Familia Gafencu.(1306845)
• Regretăm profund dispariţia distinsului ing. M IHAI GREABU fost director tehnic la SC Armătura SA. Sincere condoleanţe familiei. Serviciul Import Export.(1306846)
• Un ultim omagiu prietenului şi colegului nostru M II IA I G R EA BU . Sincere condoleanţe familiei. Familia Galben. (1306851)
• Cutremuraţi.de moartea celui care a fost ing. M IIIA I GREABU colectivele Secţiei şi Serviciului M^E din SC Armătura SA, îi aduc un ultim omagiu. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Dumnezeu sâ-I odihnească în pace. (1306852)
• Un ultim omagiu « Iu i care a fost ing. M IHA I GREABU. Sincere condoleanţe prietenului nostru Mihai. Familiile Kun, Ghibu, Buzuloiu, Miron, Zanc, Daraban şi Cuc. (1306853)
• Sîntem alături dc d-na ing. Ada Greabu şi de Mihai la despărţirea de soţul şi tatăl lor drag. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia Miron. (1306854)
• Sîntem alături dc colega noastră ing. Adriana Greabu, în aceste momente grele. Colectivul Grup Şcolar “Aurel Vlaicu” . (1306856)
• Dragă Ada sîntem alături de fine în aceste clipe grele pricinuite de moartea soţului tău, Colectivul Catedrei Tehnice Grup Şcolar “Aurel Vlaicu” . (1306857)
• Neaşteptata plecare pe drumul fără întoarcere a prietenului şi fostului coleg şi vecin, IONUŢ CORNEA, ne-a întristat profund. Imagini ale copilăriei, ale anilor de şcoală şi de studen(ie ni-l vor aminti mereu. Sîntem cu tot sufletul alături de părinţii, soră şi familia iui greu încercată. Sincere condoleanţe. Familia Oros Marioara, Luci, Miuţa, Bubuş. (1306858)
-• Sincere condoleanţe şP întreaga noastră compasiune familiei M. Greabu, în aceste momente de mare tristeţe, pricinuite de trecerea în nefiinţă a celui care a fost soţ şi tată iubitor, ing. M IH A I G R EA BU . Dumnezeu să-l odihnească în pace.Conducerea RAJAC Cluj.(1306860)
• Cu deosebită durere ne despărţim de iubitul nostru frate, cumnat şi unchi ing. M IH AIVALENTIN GREABU şi transmitem întreaga noastră compasiune tatălui nostru Sever Valentin Greabu, cumnatei Adriana Greabu şi nepotului Mihai Adrian Greabu, greu încercaţi de această inegalabilă pierdere. Sandu, Neli, Alexandra şi Tudor. (1306863)
• Sîntem alături de familia îndurerată la trecerea în eternitate a iubitului nostru nepot şi văr ing. M IH A I V A LEN T IN GREABU şi îi transmitem sincerecondoleanţe. Familiile Dumitru Tomescu şi George Băjeu.(1306864) .
• Sîntem alături de familia Hortensia Cosmaîn momentele de durere pricinuite de decesul celui care a fost M IH A I C O SM A .. Dumnezeu să-l odihnească ICondoIcanţe familiei. Familia L. Marian.(1306865)
• Sîntem alături de prietenii noştri familia Cosma Ovidiurin aceste clipe grele pricinuite de moartea tatălui drag. Sincere condoleanţe. Familia Plafon.(1306866)
• Dragă Adriana şi Mihai, sîntem alături de. voi la suferinţa grea care vă încearcă prin dispariţia din rîndul celor vii a celui care a fosf iubitul vostru soţ şi fată, ing. M IHAI G R EA BU . Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia loan şi Alexandra Blebea şi copii. (1306869)
• Sincere condoleanţe colegului nostru Chiţa loan odată cu trecerea în nefiinţă tatălui drag/CoIegii de serviri. (1306876)
• Sîntem alături de colega noastră Aştilean Susana încercarea grea prin care trece în urma pierderii soţului drag Colectivul Clinicii Boli Tnfccţioase. (1306877)
• Regretăm dispariţia Colaboratorului nostru ing. M IIIA I VALENTIN GREABU, fost' vicepreşedinte şi transmitem familiei sincere condoleanţe. Uniunea Vatra Românească Cluj. (1306879)
• Transmitem sincere condoleanţe familiei şi un ultim omagiu celui care a fost un bun locatar GREABU M IH A I. Asociaţia de proprietari Haţeg11.(1306883)
• Un pios omagiu celui care a fost prietenul şi colegul M IH A I GREABU , om de aleasă nobleţe sufletească. Sincere condoleanţe familiei. Familia ing. loan Pop. (1306886) ■
• Sîuteni alături dc Suzi, Augusta şi Raluca la marca durere pricinuită de pierderea lui V ICTOR A ŞT ILEA N . Dumnezeu să-I odihnească în pacc. Nechita, Mariana, Marius şi Raluca. (1306890)
• Sîntem alături de Susy, Augusta şi Raluca în marea durere pricinuită de moarlea Iui VICTOR AŞTILEAN soţ şi tată. Dumnezeu să-l odihnească. Nelu, Aga pin, Ioana şi Casy. (1306891)
• Sîntem alături dc sora Suzv şi nepoatele Augusta şi Raluca în marea durere pricinuită dc pierderea lui V IC TO R AŞTILEAN soţ şi tată. Fie-i ţărîna uşoară. Angcla cu familia. (1306892)
• Sîntem alături de Suzy, Augusta şi Raluca în aceste clipe grele pricinuite de pierderea lui V ICTOR A ŞT ILEA N soţ şi tată. Dumnezeu să-l odihnească. Mitru, Ani, Cami şi Anda.(1306893)
» Sîntem alături de Suzi, Augusta şi Raluca în marea durere pricinuită de pierderea lui VICTOR AŞTILEAN soţ şi fată. Dumnezeu să-l odihnească. Vasile, Sîia, Claudiu şi Vasile jr. cu familia.(1306894)
• Sîntem alături de Suzi şi nepoatele Augusta şi Raluca în aceste clipe grele prin care trec la pierderea soţului şi tatălui drag VICTOR AŞT ILEAN . Fie-i ţărîna uşoară. Petrea, Mariana, Petrişor, Ovidiu, Alina şi Zoiţa cu familia.(1306895)’
• Sîntem alături de familia Greabu în aceste momente grele. Sincere condoleanţe din partea colegilor de la SC ACI Cluj. (1306898)
• Colectivul Liceului M. Eminescu este alături dc d-na Maria Lung în aceste momente grele pricinuite dţ moartea tatălui. Transmitem sincere condoleanţe familiei. (1306899)
• Consternaţi dc dispariţia fulgerătoare şi prematură, ne luăm rămas bun de la cri care a fosf RADU STAN. Dragă RAD ULE nu te vom uita niciodată. Livia, Liviuţa şi Virgil. (1306900)__________
• Durerea şi lacrimile ne-au însoţit mereu în acest an care a trecut de la despărţirea de dragul nostru soţ, tată, bunic, socru, frate, cumnat, unchi, cuscru, dr. V IR G IL CĂRĂIAN, medic primar ginecolog. Ne lipseşti atît de mult dragul nostru. Eşti mereu cu noi în gîndurile noastre. Odihneşte-te în , pace. Parastasul va avea loc marţi, 8 mai 2001, ora 17,30 la biserica “Adormirea Maicii Domnului'' de lîngă cimitirul Mănăştur. Familia. (1370618)
• A trecut un an de tristeţe, singurătate şi lacrimi, de cînd ne-a părăsit pentru totdeauna cel care a fost soţ, tată, socru şi bunic, VANA VALENTIN din satul Comşeşti, eoni. Tureni, jud. Cluj. în veci nemîngîiaţi: soţia Anicuţa, fiu! Valintinuc, fiica Geta, nora Aurora, ginerele Nuţu cu nepoţii Sorin şi Diana.. Dumnezeu să-l odihnească. (1370645)
•' Dureroase sentimente la. împlinirea a şase săptămîni de cînd scumpa noastră mamă, bunică şi străbunică TRANDAFIR M ARIA , ne-a părăsit pentru totdeauna. Dumnezeu să-i dea odihnă şi linişte veşnică. Nicu, Ţuţi, copiii şi strănepoţii. (1306838)
• Sîntem alături de doamna Adriana Greabu în momentele i triste pricinuite dc pierderea i celui care a fost un om j
adevărat ing. M IH A I GREABU. Dumnezeu să-! odihnească în pace! PDSR Cluj.(1306903)
• Mulţumim tuturor celor care prin prezenţă sau compasiune au fost alături dc noi în inegalabila pierdere. Familia Râcăşan. (1370626)
• Sîntem recunoscători j pentru sprijinul şi ajutorii! j primit şi adine impresionaţi dc j gesturile de camaraderie şi j solidaritate care ne-au fost \ adresate în aceste momente de i durere şi întristare. Mulţumim j din suflet, şi pe această cale. i tuturor celor care au fost j alături de noi. Familia Liviu | Galoş. (1370629) )
• Sîntem alături de Edithke Varga în aceste momente grele. Sincere condoleanţe. Colegii dc la Microelectronica. (D.)
1• Sîntem alături de familia j
Greabu în aceste momente dc grea încercare pricinuită de trecerea în eternitate a celui care a fost M IHAI GREABU. Condoleanţe familiei. Familia Ilieş Oana şi Octavian. (D.)
1 Dolar SUA = 28.234 Ici I Marcă germană = 12.857 lei H Y m t a i n x a
Sindicalele si administraţia căilor ferate negociază creşterea. . . . ’ v t - r A i ■ U :a sila a salariilor feroviarilor*TArrrtArji
' f ’ l l Î ®
f ift-şl«
5rji 1,1 g ^ ^ g ^ a a i '-aKii' ,A " : ? ,T g u Sindicalele feroviare negociază cu administraţia căilor ferate
cererea dc creştere cu cel puţin 25 ia sută a salariilor în domeniu, prin noul contract colectiv de muncă, a declarat Vasile Anghel, liderul Federaţiei “ Eleatei”,' din comunicaţii feroviare.
At :h r : . -
Sindicaliştii au solicitat, pentru lunile ianuaric-decembrie 2001, o majorare salarială care să acopere nivelul prognozat al inflaţiei din acest an.'Ei au avansat o cerere dc creştere
cu cel puţin 25 la sută, arătînd că acesta este însă un procent destul de mic, avînd în vedere că, de obicei, rata, inflaţiei înregistrate la sfîrşitul anului este mai mare decît cca prevăzută. ■
Potrivit lui Anghel, societăţile feroviare dispun de fonduri pentru- creşterea salariilor. “Nu vom accepta o majorare mai mică de 25 dc
, procente, mai ales că lunile ianuarie- aprilie din acest an au trecut deja, fară creşteri de salariu”, a spus el.
Ultima majorare salarială a fost acordată, la calea ferată, în septembrie anul trecut.
Sindicatele şi administraţia nu au căzut încă de acord asupra nivelului de creştere a salariului, unul din motive fiind aprobarea cu întîrziere a Legii bugetului pe acest an şi, implicit, a bugetelor societăţilor de stat. Un alt motiv este că sindicatele au solicitat modificarea grilei de salarizare şi utilizarea ei în calculul tuturor retribuţiilor angajaţilor de Ia calea ferată.. Vasile 4nghel a arătat câ, în
ultimii doi ani, funcţiile dc conducere au fost scoase din grila de salarizare, retribuţiile pentru directori fiind stabilite prin decizii
ale Consiliilor de Administraţie. Sindicatele susţin ideea introducerii unei grile unice la calea ferată, în baza căreia salariile să fie calculate pornind de la o singură valoare, care să fie înmulţită cu un coeficient corespunzător funcţiei.
“Sistemul de pînă acum a permis directorilor să îşi stabilească arbitrar salarii nejustificate. Diferenţa între veniturile lor şi cele ale simplilor angajaţi este foarte mare, astfel că valoarea salariului mediu la calea ferată nu mai este practic relevantă”, a mai spus Anghel.
Anghel a mai spus că sindicatele
. :A V i t U - .. -feroviare ar fi dorit să obţină, prin noul contract colectiv de muncă, şi tichete de masă. Legea bugetului interzice însă acordarea acestui drept în cadrul societăţilor de stat cu datorii. -
Negocierile pentru noul contract colectiv de muncă au început pe 2 aprilie şi, potrivit legii, nu pofdura mai mult de 60 de zile. în cazul în care, la sfîrşitul acestei perioade, părţile nu ajung la un acord, sindicatele au dreptul dc a declanşa conflictul de muncă, care, în acest caz, poate merge pînă la grevă generală.
Premierul Adrian Năstase va decide, în următoarele zile, constituirea unei comisii de monitorizare a programului de asistenţă nerambursabilâ SAPARD, a declarat ministrul Integrării Europene, Hildegard Puwak.
Ministrul Integrării a spus, de asemenea, că, potrivit unui proiect de lege al Curţii de Conturi, această instituţie va fi abilitată să funcţioneze ca organism în procesul de acreditare al agenţiei«WMWH'TTI I1!1" Iff1! 1 I I" 11 T U I,ym „H.NIHIIIMI I I I IUBI
C o m i s i a d e m o n i t o r i z a r e S A P A R D v a f i î n f i i n ţ a t ă p r i n d e c i z i e a p r e m i e r u l u i
SAPARD. O delegaţie a Comisiei Europene, formată în principal din specialişti ai Direcţiei pentru Agricultură, va vizita, în luna mai, România, pentru a face o evaluare a stadiului în care se află programul SAPARD, a precizat Hildegard Puwak. Puwak a spus că implementarea programului se desfăşoară conform programului stabilit şi că autorităţile implicate din România se întîlnesc săplâmînal pentru evaluări pe marginea SAPARD. România primeşte anual, 150 de milioane de euro în cadrul programului UE pentru agricultură şi dezvoltare rurală SAPARD. Ministrul a arătat că agenţia SAPARD va ocupa un nou sediu în Bucureşti pînă la 15 iunie si că au loc în continuare concursuri pentru angajari in această instituţie.
Termoelectrica a oprit furnizarea de apă caldă în 24 de localităţi din tară
i »Societatea Termoelectrica a oprit, începînd de luni, furnizarea de apă caldă în 24 dc localităţi
din ţară, pentru a-şi recupera o parte din datoriile în valoare de aproximativ 5.200 de miliarde de lei, pe care regiile locale de distribuţie a energiei termice din ţară le aveau la sfîrşitul lunii aprilie. Situaţia datoriilor înregistrate la data de 27 aprilie în oraşele în care apa caldă a fost deja oprită se prezintă astfel: Bacău - 124,5 miliarde, cu facturi restante din luna aprilie a anului trecut, Oneşti - 132 miliarde lei, cu facturi restante din ianuarie 2000, Comâneşti - 41 miliarde lei, aprilie 1999, Moineşti -10,5 miliarde lei, noiembrie 1999, Brăila - 25,5 miliarde lei, februarie 2000, Braşov -106,5 miliarde lei, decembrie 2000, Tîrgovişte - 19 miliarde lei, decembrie 2000 Giurgiu - 69 miliarde lei, ianuarie 2000, Năvodari - 34 miliarde lei, martie 2000, Constanţa - 324,5 miliarde lei, noiembrie 2000, Calafat - 10 miliarde.lei, noiembrie 2000, Galaţi - 368 miliarde lei, decembrie 2000, Iaşi - 414 miliarde lei, martie 2000, Vaslui - 47 miliarde lei, februarie 2000, Iemut - 1,2 miliarde lei, ianuarie 200), Zalău - 40 miliarde Iei, decembrie 2000, Petroşani - 58 miliarde lei, ianuarie 2000, Lupeni - 28,5 miliarde lei, februarie 2000, Vulcan - 29 miliarde lei, februarie 2000, Suceava - 150 miliarde lei, decembrie 2000 şi Reşiţa - 70 miliarde lei, cu facturi restante din luna ianuarie a acestui an.
Condiţiile puse de Termoelectrica pentru reluarea furnizării de apă caldă sînt plata imediată a minimum 10% din totalul datoriilor restante, precum şi semnarea'unui angajament prin care regijle se obligă să lichideze, pînă la data de 31 octombrie, restanţele faţă de societate.
Furnizorul de agent termic a anunţat că apa caldă nu va fi oprită în Bucureşti, Arad, Ploieşti,. Oradea şi Timişoara. Reprezentanţii Termoelectrica au mai spus că se poartă negocieri avansate cu regiile din Piteşti, Deva şi Craiova, In aşa fel îneît nici în aceste oraşe să nu fie oprită apa caldă de la 1 mai. Termoelectrica a ajuns, luni, la un acord cu RADET privind reeşalonarca datoriilor în valoare de peste 2.100 de miliarde de lei. Furnizorul de apă caldă are de încasat de la regia din Arad 46 miliarde lei, Ploieşti - 61,2 miliarde lei, Oradea - 98,5 miliarde lei, toate cu facturi restante din luna februarie a acestui an, iar de la Timişoara 205 miliarde ici, cu facturi neplâtite din luna ianuarie a acestui an, dar în aceste oraşe nu s-a pus problema sistării agentului termic. Datoriile regiei din Piteşti se cifrează la' 242 miliarde lei, avînd facturi restante din decembrie 2000, în timp ce revînzâtorii agentului termic din Deva şi Craiova au datorii de 82, respectiv 129,5 miliarde lei, cu facturi restante din luna noiembrie a anului trecut.
te
_ __________
Noile valori în vamă ale produselor importate în România, actualizate la moneda unică europeană şi completate, vor intra în vigoare începînd cu 9 mai, în condiţiile în care au fost publicate în Monitorul Oficial în data de 24 aprilie.
Ministrul Finanţelor a entis un ordin pentru aprobarea valorilor în vamă, principalele modificări aduse fiind calcularea valorii în vamă în euro, precum şi completarea listei cu noi produse importate, în principal bunuri din categoria elcctrocasnicc şi electrice.
Valoarea în vamă a autovehiculelor şi vehiculelor folosite se stabileşte pe fiecare categorie, în funcţie de vechimea şi caracteristicile tehnice ale acestora. Astfel, pentru autoturismele cu o capacitate mai mică de 1.000 cm3 valoarea în vamă diferă de la 1.739- 6.958 euro pentru maşinile construite în anul de bază, pînă la 535 - 2.096: euro pentru cele cu o vechime de cinci ani.
Pentru autoturismele cu o capacitate între 1.001 - 2.000 cm3, valoarea în vamă diferă de la 8.028- 17.394 euro pentru maşinile construite în anul de bază, pînă la
2.408 - 5.218 euro pentru cele cu o vechime de cinci ani.
Pentru autoturismele cu o capacitate între 2.001 - 3.000 cm3, valoarea în vamă diferă de la 18.420 - 27.786 euro pentru maşinile construite în anul de bază, pînă la 5.530 - 8.340 euro pentru cele cu o vechime de cinci ani.
Pentru maşinile care depăşesc 3.000 cm3, valoarea în vamă variază între 28.856 euro în cazul construcţiei în anul de bază, şi 8.697 euro în cazul celor cu o vechime de cinci ani. '
Pentru autovehiculele de transport al mărfurilor, valoarea în vamă
diferă în funcţie de capacitate. Pentru autovehicule cu o capacitate de transport pînă în 3.500 de kilograme, valoarea în vamă variază de la 19.000 euro la 5.709 euro, iar pentru cele cu o capacitate cuprinsă între 3.500 kilograme şi 12.000 kilograme valoarea în vamă este cuprinsă între 39.605 euro şi 9.634 euro, în funcţie de vechime.
în grupa alimentelor,- valoarea în vamă pentru un kilogram de cafea boabe prăjite este de 8 euro, pentru un kilogram de sare alimentară - 0,5 euro, iar pentru un kilogram de cereale, la fel ca şi pentru 500 grame de margarină, valoarea în vamă este de 1 euro, iar pentru un litru de ulei - 2 euro.
Preparatele din carne, conservele din came, peşte, conserve de peşte, crustacee şi creveţi au o valoare în vamă de 4 euro, un kilogram de zahăr sau un kilogram de fructe proaspete au o valoare în vamă de 1 euro, iar un kilogram de legume proaspete valorează 1 euro.
Valoarea în vamă pentru 100 de
grame de ţigarete de calitate superioară, medie şi inferioară este de 1,1 euro, I euro şi respectiv 0,5 euro. Băuturile alcoolice au valori în vamă cuprinse între 16 euro (0,7 litri de whisky) la 0,5 euro (0,5 litri bere la cutie sau la sticlă).
La categoria bunuri electrocasnice, valoarea în vamă a frigiderelor diferă în funcţie de capacitate şi de dotarea cu congelator, de la 180 euro la 584 euro, iar cea a maşinilor de spălat diferă de la 104 euro la 480 euro. Pentru aspiratoare valoarea în vamă variază în funcţie de puterea de la 10 euro la 225 euro, iar pentru maşinile de gătit variază în funcţie de numărul de ochiuri de dotarea cu cuptor de la 43-euro la 605 euro.
La capitolul bunuri electrice, valoarea în vamă a televizoarelor diferă în funcţie de diagonală de la 156 euro la 432 euro, în timp ce la radiocasetofoane valoarea în vamă diferă în funcţie de dotare de la 9 euro la 181 euro.
D.E.A.
1 EURO = 25.147 Iei 1 g AUR = 240.552 Iei!
P în ă la 1 5 m a i,
f l g r i c u l i o r i i m a i p o t c e r e
m i l i o n u l p e h e c t a rProducătorii agricoli mai au la dispoziţie
două săptămîni pentru a depune la primăriile pe raza cărora se află suprafeţele de teren pe care le exploatează cererile pentru acordarea ajutorului de un milion de lei la hectar. Pînă în prezent Direcţia Generală pentru Agricultură şi Alimentaţie Cluj a distribuit circa 30 de miliarde de lei, sumă aferentă lucrărilor agricole de toamnă. Pentru lucrările efectuate în această primăvară DGAIA Cluj a cerut deja 6 .miliarde de lei, pentru 6.000 hectare însăinînţate cu orzoaică, porumb şi sfeclă de zahăr.
Precizăm că aceste subvenţii ajung la producătorii agricoli prin intermediu! unităţilor CEC din fiecare comună.
A.R.B.
C e n t r u r e g i o n a l d e j
c o n s u l t a n ţ a a g r i c o l aLa Cluj-Napoca va lua fiinţă în acest ân uli ;
centru regional de consultanţă agricolă. Acesta va avea ca scop, potrivit celor declarate de directorul Oficiului Judeţean de Consultanţă Agricolă, profesorul universitar Vasile Cozma, sprijinirea agricultorilor în vederea obţinerii unor producţii performante. în plus, Vasile Cozma a mai afirmat câ se va urmări creşterea calităţii actului de consultanţă şi dezvoltarea unor programe agrare finanţate de Uniunea . Europeană.
Precizăm că în cursul anului trecut Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă a acordat peste 8.000 de consultante, unui număr de 4.000 dc producâiori agricoli. Pentru acest an se intenţionează asistarea a 6.000 de agricultori.
A.R.B.
In fo rm a ţii despre im p o zitu l pa v e n ita '
g lo h a î |Ministerul Finanţelor Publice'va organiza |
vineri, 4 mai a.c., între orele 9.00-12.30, o : întîlnire cu Contribuabilii clujeni pentru a le i explica modul de aplicare a impozitului pc ! venitul global. Aceasta va avea loc în Piaţa i Avram Iancu, unde va fi organizat un stand j informativ. Contribuabilii care şi-au ridicai j fişele fiscale, declaraţiile speciale şi celelalte | documente necesare pentru stabilirea I deducerilor personale se pot prezenta cu ! acestea la standul informativ, unde vor primi i asistenţă de specialitate pentru completare. ; Campania de informare a populaţiei se ! realizează cu sprijinul agenţiei germane de ţ comunicare şi relaţii publice Media Consul; ! Deutschland GmbH, în itinerariul caravanei informative intrînd 10 oraşe: Craiova. ■ Timişoara, Arad, Iaşi, Oradea. Cluj-Napoca. i Suceava, Iaşi, Miercurea Ciuc, Braşov s: Sibiu. : |
Precizăm că anul trecut fmanţiştii au'mai j organizat în perioada 20 august - 3 septembrie ; o caravană informativă.
A.R.B. I
L e g e a p e n s i i l o r. . In această seară numai la Tele Europa Nova Cluj, în cadrul
europa NO|Aemis iun ii “ Microfonul sindicatelor”, începînd cu om
19,15, veţi afla totul despre metodologia de aplicare a noii legi a pensiilor. Invitaţii realizatorului Mircea Giurgiu sînt Iacob Mobolea, director general al Casei de Pensii Cluj şi LIVIU LURCI, vicepreşedinte BNS Cluj şi preşedintele sindicatului Armătura. Tcîi cei care doresc informaţii suplimentare pot să le obţină la telefonul 190.241.
A i c i ar putea fireclama dumneavoastră ^ ) a 1 2 C
no(!i»r(ia K l’ O i r r fe l: 19.?).?'/ X 1
De fapt, prima etapă intermediară a returului trebuia să aibă loc pe data de 18 aprilie. S-a întîmplat însă că, din punct de vedere calendaristic, respectiva dată era prima zi după cele trei ale Sfintelor Paşti. S-a hotârît atunci ca intermediara să fie amînată. Ieri a avut loc etapa a 23-a încheiată cu următoarele rezultate: -
• Petrolul Ploieşti - Dinamo Bucureşti 3-1• F.C.M. Bacău - Rocar Bucureşti 3-0• F.C. Argeş Piteşti - F.C. Braşov 1-0• Gaz Metan Mediaş - Gloria Bistriţa 2-1• Oţelul Galaţi - Foresta Suceava 0-0• F.C. Naţional Bucureşti - Ceahlăul P. Neamţ 1-0• Steaua Bucureşti - Universitatea Craiova şi Rapid Bucureşti
- Astra Ploieşti, partide disputate în nocturnă. Rezultatele nu nerau parvenit pînă la închiderea ediţiei.
In numărul de vineri vom reveni cu adnotări si clasamentul “la zi”.
Victor E. ROMANP.S. A d o u a in term ediară a retundui va f i e ta p a cu numărul
26, p rog ram ată m iercuri, 16 mai.
O E T A P A A O A S P E Ţ I L O R,-t fo s t o e ta p a f ă r ă n ic i o v ictorie pentru gazde. C h iar ş i liderul,
in p ierd e re d c turatic. a " reu şit" d oar un eg a l p e p ro p r iu l teren, sjtuatie d e c a r e au p ro fita t urm ăritorii c e s e a p ro p ie am eninţător. In c e le cinci e ta p e ră m ase d e disputat s e anunţă o luptă, fă ră m enajam ente, pentru o cu p a rea prim elor două locu ri c e d u c spre... "D". D ar să vedem rezu ltatele din etapa trecută:
• CFR DEJ - CRIŞUL IZVORUL CRIŞULUl 1-1. Crişul a deschis scorul prin Col/iran (73). egalarea fiind reuşită de feroviari prin Mc/ei. cu 4 minute înainte de final.
• AR1KŞUL MIHAI VITEAZUL - MINERUL AGHIREŞ 0-1. Golul victoriei este opera Iui Candca (62). din pcnalty.
• AS EMAN UE L CLUJ-NAPOCA - AS PLANEO PATA 0-2. Scorul a fost stabilit în prima repriză de către Marin Octavian (21) si Mirt (44).
• SOMEŞUL APAHIDA - UNIREA JUCU 2-2. Marcatori: Silas (76). Andron (S6). respectiv Filip (23, 68).
• Partida FC WEST HAM AVÎNTUL LUNA DE SUS - AS SIN AI ICI.OI) nu s-a disputat, iar PROGRESUL Si.NNFCOARA a stat.
Clasament
In perioada 4-6 mai, în Sala Sporturilor “Horia Demian”“ U ” “ Dacia Fe iix” Cluj la porţile Divizie i “ A ”
• “ U” DF: Ana Popescu, Florina Vîju, Mihaela Voivod, Giorgiana Gilovean, Ramona Marica, Claudia Mărgineanţu, Cristina Pintilie, Cristina Rusnac, Ramona Frîncu, Gabriela Veprig, Cecilia Pop, Daniela Tuşa, antrenori Alexandru Mureşan, Marcel Popa; media de vîrstă a echipei 23 ani.
• Banatul Lugoj: Rodica Ciurescu, Marinela Mureşan, Paula Siiru, Elena Miculescu, Sonia Marina, Hrisantieta Zaharia, Monica Stoianov, Claudia Creţan, Camelia Răducan, Roxana Cerbulescu, Laura Muntean, Daniela Telteu, antrenor Dorin Jitaru, media de vîrstă a echipei - 23,5 ani.
• LMB Chimia Rîmnicu Vîlcea: Ivona Mangalia, Alina
Amiceru, Daniela Dumitrescu, Andreea Gîngu, Simona Purecel, Ileana Bărbulescu, Violeta lancu, Gabriela Fărcaş, Alexandra Lieb, Nicoleta Mihalache, Irina Bălteanu, Alexandra Salomia, antrenori Marius şi Nicoleta Mărgărit; media de vîrstă a echipei 22,5 anif
• OIL Terminal Constanţa: Doina Ferenţi, Irina Anghel, Monica Radu, Doina Popa, Marilena Surmei, Mirela Beţiu, Ionela Postaru, Natalia Grigoraş, Daniela Saulea, Giorgiana Dorobanţu, antrenori Constantin Ferenţi, Lucian Cristescu; media de vîrstă a
echipei 20 ani.• Oficiază: Silvian Lungu,
Nicu Stan, Eugen Niculescu, toţi trei din Bucureşti, Gigi Dumitru/Baia Mare.
Sîntem din nou în faţa unui turneu de 24 de carate. Important pentru cele patru echipe, primele două clasate urmînd sâ evolueze din ediţia 2001/2002 în primul eşalon valoric.
Turneul debutează vineri, 4 mai, ora 16/primul meci, 17,30/al doilea.
Ordinea jocurilor în cele trei zile o vom publica în ediţia noastră de vineri, 4 mai.
Demostene SOFRON
» t r - r r v ' *F - jx 'a w -t . ■* v ZJ ^ - ;
r Y 'i* * f
‘ '*/ i : A ; î i ' - î> !
m r wţ.\s V - ■ t Ă
‘ •i i i A j ) L / { ’ f il i ' t ! * s /■ ‘ U t I :? * I 1 * î - * ,
- > ^ , v < / f - #t I i . v- ** * / H
“U” Cluj se mai uita şi prin ograda
vecinului...“U” se află cu un picior (dacă
nu cu ambele!) în Divizia “B Lotul trebuie reîmprospătat cu elemente, noi capabile să facă faţă rigorilor unui eşalon superior (cît de superior, este discutabil...). Conducerea tehnică a studenţilor este conştientă de acest lucru şi a luat măsurile necesare. în ultima perioadă, antrenorii “Şepcilor- roşii” se... uită şi prin ograda altor echipe din judeţ. Aşa s-an oprit ochii tehnicienilor clujeni asupra tînărului fundaş al OLIMPIEI Gherla, Ionuţ Paşca. în vîrstă de 19 ani, talentatul fotbalist gherlenn arc o evoluţie foarte bună în cadru! seriei a Vll-a a Diviziei “C”, el fiind remarcat meci de meci. Dîrz, hotărît şi cu o bună detentă, Paşca este omul de carc are nevoie în prezent “U”. La care mai adăugăm o bună pregătire fizică şi seriozitate. Calităţi ale unui jucător de mare perspectivă.
Acum cîţiva ani, tot de la OLIMPIA Gherla a mai plecat la “U” mijlocaşul Laur Astilean.
SZ. Cs.
1. SOMF.SUL 15 11 1 3 39-21 34 + 102, AS PLANEO 15 8 4 3 40-25 28 +43. MINERUL 15 9 0 6 35-26 27 +64. AS SINAI 15 7 5 3 31-21 26 +25. FC WEST HAM 13 6 5 2 29-25 23 +56. ARIEŞUL 16 7 2 7 29-37 23 -17. AS EMANUEL 15 5 4 6 39-24 19 -58. CFR 16 5 3 8 22-29 18 -69. UNIREA 16 3 4 9 28-40 13 -1110. PROGRESUL 15 3 2 10 29-51 11 -101! . CRISUL 15 2 4 9 19-41 ' 10 -11
Etapa a 18-a, de azi, programează partidele: Crişul - FC West Ham Avînlul (în tur 2-2), Minerul - CFR Dej (4-1), Progresul - Arieşul (1-2), AS Sinai - Someşul (1-2), Unirea - AS Emauuel (0-5). AS Planco stă.
Eugen HANG
m ai• Acum 30 de ani, în 1971,
ziarul “Sportul" relata, prin trimisul său special, O vid iu loan iţoa ia , despre partida de Divizia “A”, “Jiul” Petroşani - "Universitatea" Cluj. lată echipele: “ J IU L ” : S tan - Popescu, G eorgevic i, Stocker, C a ram a n lis - U rm eş, Dodu (S a n d u ) - P e ro n e s c u , C o n s ta n tin , L ib a rd i, N a id in (K o to rm â n y i II) . “ U” : M o ld o v a n - C re ţu , Pexa, Salam on, M ihă ilă - S tâncel, A nca - U tfă le a n u , B a rb u , Adam, M ocanu. Meciul a fost condus de V ic to r Pădureanu (care a fost notat cu 5 stele). Jocul s-a terminat 0-0. După cum scria cronicarul, “ambele echipe afiîndu-se" în zona fierbinte a clasamentului, s-au aruncat una asupra alteia. La început, gazdele au stăpînit mai bine jocul, au avut şi o bară, apoi clujenii pun stăpînire pe mijlocul terenului şi alimentează atacul cu mingi. Dar... scorul rămîne alb... A fost un joc plăcut, aplaudat.” Pînă la urmă, ambele echipe au scăpat de retrogradare.
LÂ S ZLâ Fr.
Junele Andy Roddick, cel care cu o lună în urmă dispunea de Andrei Pavel pe cimenturile Americii, a reuşit să-şi treacă în palmares prima victorie într-un turneu ATP, dispunînd cu un sec 6-2, 6-4 de Xavier Malisse în finala de la Atlanta. Nimic nou sub Soare, de n-ar fi amănuntele că americanul de 18 ani bate recordul de cel mai tînăr cîştigător de turnee din istoria ATP (deţinut din 1992 de Michael Chang) şi... că Atlanta Challenge (400.000 S) a fost primul turneu pe zgură al noului recordman! “Nici eu nu pot să-mi explic! A fost fantastic! E cel mai bun tenis pe care l-am jucat vreodată!’’, declara fericitul învingător. Refăcînd jaloanele istoricei performanţe, să amintim că elevul antrenorului francez Tarik Benhabiles (pentru care victoria contra lui Sarhpras în Masters-ul de la Miami rămîne... “cel mai înalt copac doborît”) a trecut de elveţianul Sluiter, americanul Todd Martin (7-5, 6-2 cu favoritul 2 al turneului) şi brazilianul Meligeni (c.s. 8), pentru ca în semifinale să dispună cu 6-2, 6-2 de Koubek. La polul opus al surprizelor, favoritul Ancire Agassi a capotat
lamentabil în primul tur (4-6,5-7 în faţa ocupantului locului 143 ATP, francezul Nicolas Thomann), după ce spulberase tot ce-a întîlnit în cale la Australian Open şi în cele două Masters-uri pe ciment (Indian Wells & Key Biscayne). După această contraperformanţâ, americanul de 31 de ani a declarat că şi-a luat gîndul de la cîştigarea Roland Garros-ului.
Turneul de 1 milion de dolari de la Barcelona a fost marcat de forfaituri majore: Gustavo Kuerten, Marat Safin şi Magnus Norman. Pentru organizatorii catalani, retragerea liderului mondial la cîteva zile după triumful de la Monte Carlo a fost o palmă nemeritată. Kuerten i-a luat în vizor şi pe organizatorii Wimbledon-ului, ameninţînd că nu va juca la AII England Club dacă politica desemnării “aleatorii" a capilor de serie nu va f i . prohibită. Urcat din
■ calificări, Adrian Voinea a pierdut în turul 2 la virtualul cîştigător, Juan Carlos Ferrero. în finală, favoritul 3 a dispus cu 4-6, 7-5,6-3, 3-6, 7-5 de compatriotul său Carlos Moya, după un “maraton" întins pe mai bine de patru ore de joc. “Nu vreţi să ştiţi la ce
m-am gîndit în acel moment", declara învinsul. “După efortul depus, sâ pierzi din cauza unei duble greşeli şi a unei mingi în fileu...”
După ce, în cursul săptămînii, România a reuşit performanţa de a supravieţui în grupa I euro- africană a Cupei Federaţiei (locul 2 în grupa de la Murcia), bazîndu-se doar pe aportul unor junioare sub 18 ani (Ioana Gaşpar şi debutanta Edwina Caovitz), weekend-ul a văzut la lucru echipele din Grupa Mondială. Primul tur s-a încheiat cu rezultatele Australia - Austria 5-0, Japonia - Argentina 1-4, Slovacia - Ungaria 4-1 şi Itaiia- Croaţia 3-1. Turul 2 (21-22 iulie) opune perechile Australia- Elveţia, Franţa - Italia, Slovacia - Rusia şi Germania - Argentina, SUA, Spania, Belgia şi Cehia sînt calificate direct în turul 3.
Şi, în final, să amintim că ilie Năstase (ales preşedinte . executiv al FRT) a anunţa! schimbări majore în. plan organizatoric. Doamne ajută!
Radu MUNTEANU
I m b a t a b i l u l O l iv e r K a h n
« REAL M A D R ID - BAYERN MUNCHEN0-1 (0 - 0 ) ®
Marţi, in nocturnă, pe “ Santiago Bernabeu ", peste 70.000 de spectatori au asistat la prima semifinală a Champions League (manşa întîi). Spre marea dezamăgire a suporterilor madrileni şi marea bucurie a celor 2.000 de suporteri nemţi, în momentul fluierului final tabeia de marcaj a consemnat victoria lui Bayem Munchen. care a făcut un pas mare spre finala competiţiei (de- monstrind că trupa antrenată de Ottrnar Hitzfeid n-a eliminat-o întimplâtor în sferturi pe
Manchester United).După cum a început
partida se părea că Real P Madrid îşi va apropia Ia g modul sigur victoria. A K fost o primă jumătate de j&' oră în care. practic, s-a jucat numai în partea de teren a nemţilor. Qjz X Defensiva iui Bayem a |£ * / funcţionat ireproşabil, iar portarul Oliver Kahn a fost imbatabil, prin intervenţiile sale-/ salutare contribuind i decisiv la succesul lui *, Bayem: M
Agresivitatea atacului jfT spaniol şi-a pierdut treptat luciditatea, s-a încercat la modul excesiv pătrunderea în .* careul din faţa porţii luf5 Kahn care a rezolvat in £
extreniis unele situaţii limită şi, odată cu trecerea timpului, întîmplarea a luat iocul organizării tactice a acţiunilor
ofensive. Bayerri a acceptat deliberat ofensiva spaniolă, “panzerele” sale defensive formînd un zid aproape
„ * ’ ~ -
’ A f " f . * * “
S H ,4 ;
. 'V
A 3 ) ; v ' 7 -W M r " M S
inexpugnabil. Apoi, pe măsura 'derulării atacurilor spaniole, contraatacuri rapide au creat momente de panică la poarta lui
Casillas, învins decisiv de Elber (55), balonul reluat de el muşcînd gazonul şi ricoşînd peste Casillas, plonjat in extremis. De reţinut că după gol goana
.-» x*,"-; * spaniolă după egalare a ’ fost tot mai încîlcită, în
’ timp ce Bayem a ratat | de puţin desprinderea | prin Kuffour şi Paulo
Sergio. De reţinut şi ‘1 faptul că prin
îlj “galbenul” recepţionat, 1| căpitanul munchenez, 'j j Ştefan Eflenberg, nu va |jj evolua în partida retur :'7 ce va avea locî l săptămînă viitoare, i.,4 miercuri, 9 mai.Sj Romeo V.i l CÎRTAN
! li
$ 2 # A
WEST PETROM ARAD CÎŞT1GĂ TITLUL La
MASCULIN• Fetele de ia BC IC1M Arad
învingătoare în Capitală •Se pare că ediţia cu nr. 52 a
Campionatelor Naţionale v,: aduce în premieră ambele titluri la Arad, primul pas fiind făcut dein de băieţii lui Dragan Petricevioi care, după cele două victorii obţinute pe teren propriu în daune celor de la Vega SOCED (86-;:-! şi 84-77), au cîştigat şi mai da; în sala de la Ploieşti, cu 67-55, îmbrăcînd tricourile de campioni în urma scorului general de 3-0, Nu se lasă mai prejos nici fetele pregătite de George Mandache. victorioase în Capitală marţi, cînd le-au umilit pe gazdeie de la Sportul Studenţesc, administrîndu-le un sec 84-56, rezultat ce le conferă poziţia do favorită a finalei. Vom reveni,
M.I.R.
* jy-s—y ■s. «.s.*-abtjsr^TT*urjîsr^rajiarTOX«"f®araEe»i*^«jaanrr<c«iSM»^JKsr«ssMiJS«*eK^ •“ *- - --|
'Aii
S EEy ^ j
.a e s tru l em er it a l sportu lu i Ion Bănda continuă ser ia istorisirilor, leg a le d e cariera sa. ajungînd la anii '70, in ca re a red even it p u r tă to r a l c u lo r i lo r a lb -n eg r e a le "Universităţii ’’ şi a p re lu at în calitate d e antrenor echipa d e volei feminin a acelu iaşi club.
I. B.: în anul 1969, după cucerirea titlului naţional de juniori, toţi componenţii echipei “U” Cluj au sărbătorit victoria în parcul Herăstrău. Am fost şi eu invitat, băieţii reuşind în acea seară să mă convingă sâ revin în Cluj. Acest lucru s-a întîmplat fără ştirea antrenorului Bengeanu, astfel câ în 1970 cînd am plecat de ia “Steaua” . Bucureşti cu destinaţia “Universitatea” aveam emoţii fireşti legate de felul în care voi fi primit. Dintre zecile de formule pe care le-am exersat în tren pentru a mă prezenta în faţa dînsului am ales-o pe cea mai scurtă, spunîndu-i doar âtît: ”Am venit să joc pentru Cluj cu tot sufletul meu”. Bucuria revederii a fost imensă, dl Bengeanu fiind impresionat de gestul meu de a ajuta echipa, care era proaspăt promovată in Divizia ”A” şi avea nevoie de un sportiv cu experienţă. Am primit imediat o locuinţă în oraş dar am refuzat oferta, preferind să stau la căminul “Avram Iancu”, împreună cu noii mei colegi. Am considerat că numai astfel coeziunea din cadrul lotului va fi asigurată, iar acest lucru a avut un impact deosebit în rîndul jucătorilor. Din prima zi le-am cîştigat respectul şi le-am demonstrat că sînt unul de-al lor. Ţin minte că le-am spus: "Băieţi, pentru voi eu sînt Neluţă, am venit să muncesc cot la cot cu voi, să fim prieteni şi să menţinem “Universitatea” pe prima scenă, a voleiului. Dacă faceţi prostii vă “ard“ de nu vă vedeţi, dacă vă ţineţi de treabă totul va fi bine”. Din acel moment dl Bengeanu a avut practic în mine liantul care asigura un climat sănătos,
‘ propriu unei echipe omogene şi disciplinate.
L a antrenamente se muncea serios şi roadele au apărut în 1971 cînd am reuşit să ne clasăm pe locul 4, numai
jocurile de culise privîndu-ne în acel campionat de o medalie de_ bronz pe care am fi meritat-o* cu prisosinţă. în această perioadă am fost reprofilat pe postul de ridicător, mutarea gîndită de antrenor-fiind una deosebit de benefică echipei. Acest rol de coordonator mi s-a potrivit de minune, pentru câ el dă “culoare” jocului, dictează varietatea acţiunilor de atac, pune în valoare calităţile celorlalţi coechipieri. La 29 de ani cîţi aveam pe atunci deţineam pe lîngă experienţa din perioada “Steaua” şi o înţelepciune cu care abordam meciurile, acestea constituind adevărate atu-uri în confruntările cu adversari puternici. Mai mult, pentru că am “tras” de jucători precum Chezan sau Corcheş, aceştia au reuşit sâ ajungă să fie selecţionaţi chiar în lotul naţional, o performanţă excelentă pentru ei. Corcheş avea o înălţime de 2 m, era destul de lent şi îmi amintesc că îl chemam la cîte un atac în “urcare” , el întîrzia şi neputînd
* v OA,
r-i •■o*-,V
’. t
luicsiunuj
A :
în timpul meciurilor să-i aplic vreo corecţie, îl stringeam puternic de braţ, chipurile pentru a-1 încuraja. Ţin minte câ mă ruga: “Nu mă mai stringe Neluţă că mă vede acasă Ileana mea şi crede c-am fost la femei. ”Lui Chezan, care provocase la un moment dat o ceartă în vestiar i-am tras o palmă despre care acest moţ simpatic din Albac a spus mai tîrziu, la o petrecere: "Neluţă, aşa palmă n-am luat în viaţa vieţilor mele!” . Chiar dacă mai ciudate, aceste exemple le-am dat pentru a vă arata că şi ele făceau parte din atmosfera lotului, contribuind de fapt la climatul de disciplină pe care l-am instaurat uneori şi prin aceste metode, uşor neortodoxe. Pentru că tot i-am pomenit pe cei doi, trebuie amintiţi şi ceilalţi componenţi ai “Universităţii” din acea perioadă: Bălaş, Chiş, Ghic, Măscăşan, Man, Moldovan şi alţii, toţi nişte băieţi minunaţi cu care am format o echipă unită, competitivă, de un mare entuziasm. In anii care au urmat, pînă în 1980 cînd m-am retras, am trăit satisfacţii deosebite în cadrul acestui colectiv condus cu un înalt profesionalism de către antrenorul Bengeanu.
nul 1974 a fost cel în care visul meu de a deveni antrenor s-a transformat .în realitate. A fost anul în care am
absolvit Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport şi, totodată, cel în care s-au creat premisele ca să preiau echipa de volei feminin a “ Universităţii” Cluj. Am fost marcat de responsabilitatea cu care am fost învestit, pentru că aveam,serioase îndoieli în ceea ce priveşte capacitatea mea de a mă face receptat într-un mediu nou, cu un cu totul altfel de specific. Am început munca cu mare aplomb, reuşind în 1975 să promovăm în Divizia “A”. Handicapul pe care a trebuit să-l suportăm în acea perioadă era legat de faptul câ fiind studente, fetele plecau imediat după terminarea facultăţii. Neavînd posibilităţile materiale de a le cointeresa, acestea îşi urmau propriul destin, continuitatea rezultatelor echipei avînd de suferit. Parcursul nostru fluctua, din aceste motive, între cele două divizii cu o regularitate care ne-a adus porecla de “formaţia ABBA”. Cu toate aceste neajunsuri, am avut bucuria de a lucra cu o serie de fete cu un caracter deosebit, munca desfăşurată împreună avînd darul de a-mi demonstra câ toate clipele mele de adinei nelinişti şi căutări perpetue nu au fost zadarnice. îmi amintesc cu plăcere de Doina Săvoiu,Margareta Bako, Valeria Maier, Dana Nicolaescu, Lia Catarig, lldiko Gali, acestea ajungînd în lotul naţional de senioare. De asemenea, Dorica şi Doina Meseşan, Doiniţa Popescu (soţia actualului preşedinte al federaţiei de volei - dl Timofte) au
jucat în lotul naţional de junioare, cu rezultate dintre cele mai bune. Această perioadă s-a caracterizat prin împletirea activităţii sportive cu cea legată de cariera universitară a fetelor: Dana Nicolaescu era o foarte bună studentă la Medicină (actualmente profesează ca şi medic stomatolog în Braşov), Laura Ruja la- Politehnică (despre care “spaima” facultăţii, dl profesor Gheorghe lonescu, spunea câ este una dintre cele mai bune studente ale sale), surorile Meseşan (astăzi medici în Zalău), lulia Varhedi (psiholog în Cluj). De-abia în 19SS a apărut primul sponsor, I.E.l.A.„ echipa căpâtînd denumirea de “U Electronica”, fetele fiind angajate cu jumătate de normă, condiţiile de cazare şi cantonament îmbunătăţindu-se simţitor. îmi aduc aminte cu plăcere de colaborarea cu dl director Liviu Sabău, cu care am rezolvat multe probleme ale echipei, dînsul fiind un pasionat al voleiului. în acel an am avut, ca niciodată pînă atunci, două cantonamente, unul la mare şi unul la munte, la Miercurea-Ciuc. Domnul Sabău a condiţionat prezenţa noastră la aceste acţiuni de cooptarea în lot a unei puştoaice de 12 ani, Loredana Dragoste, care pe toată durata acestei pregătiri a trăit cu convingerea câ este legitimată în echipă. Ca să nu îi stric plăcerea, am aranjat cu preşedintele comisiei de examinare, dl loan Covaci, să-i comunice cît mai oficial rezultatele de la probele de control premergătoare începerii unui nou campionat. Nu a fost decît pe jumătate o farsă, pentru că această fetiţă şi-a luat probele cu brio, doar vîrsta totuşi mult prea fragedă privînd-o de un debut la o echipă'de senioare. Acest lucru avea să se întîmple însă peste cîţiva ani, Loredana dovedindu-se una dintre cele mai valoroase sportive ale generaţiei sale.
A 11L \ ac
Iul UC vl
T c
d
a
tmosfera de la “Universitatea” era în acea vreme extraordinară, la aceasta
.contribuind atît sportivii de excepţie ce s-au perindat la acest club, cît şi antrenorii de la celelalte secţii, cu care aveam relaţii dintre cele mai bune. Profesorul Nicolae Martin, de la baschet fete, era unul dintre aceşti oameni .deosebiţi, un om vesel, mereu cu zîmbetul pe buze, care întreţinea în cadrul colectivului o bună dispoziţie contagioasă. Dînsul era responsabil cu acordarea poreclelor jucătorilor şi antrenorilor de la “U”. N-am scăpat nici eu, devenind “ Broasca” , argumentul acordării acestui calificativ fiind faptul că săream mereu cu rost şi fară rost la fileu. Imediat, presa a preluat şi adaptat porecla, voleibalistele devenind “broscuţele” lui Neluţă. Pentru ca tacîmul sâ fie complet, prietenii de pe atunci ai echipei au comandat la teatrul de păpuşi un imens Kermit din pluş, care nu s-a mai despărţit apoi de echipă cîţiva ani buni. Responsabili de această achiziţie au fost Ovidiu Pinteâ, Cristi Voievod, Dan Canada şi alţi entuziaşti care ne-au fost mereu aproape în acele vremuri şi cărora le mulţumesc pentru devotamentul lor faţă de culorile Clubului “Universitatea” Cluj.
loţi aceşti ani au fost plini de o mulţime de episoade hazlii, dar nu vreau să amintesc decît două. care au făcut
epocă. Unul s-a petrecut în 1974, cînd la unul dintre antrenamentele fetelor, jucătoarea Lucia Tabără, şotia de atunci şi de acum a domnului Gheorghe Roman, a întîrziat. Drept urmare, am omis-o din prezentarea lotului care urma sâ facă deplasarea la Deva, unde aveam prima etapă de campionat. La consternarea pe care am produs-o prin această măsură drastică (Lucia fiind o jucătoare de bază a echipei), s-au adăugat şi reproşurile domnului Vasile Geleriu, pe atunci antrenorul lui Gheorghe Roman la echipa dc baschet. Mă mustra conştiinţa că am procedat poate prea dur, astfel câ evitam pe cît puteam întîlnirea cu actualul preşedinte al Universităţii Cluj. Nu mică mi-a fost mirarea cînd, după vreo două săptămîni, cînd am dat ochii cu el. acesta mi-a spus: “Bine ai făcut, Neluţă, las-o sâ aibă grijă de familie, câ avem un copil mic de crescut”, aceste cuvinte stîmind rîsctele celor prezenţi şi admiraţia mea pentru faptul câ nu s-a supărat.
jelălalt episod carc a făcut carieră a fost cel legat de ultimul meu meci dc
'retragere din activitatea de sportiv activ, prin 1980, spun ultimul pentru câ am avut vreo trei astfel de tentative de a abandona în anii precedenţi. La acest moment a fost prezent ministrul Sportului din acea vreme, generalul Dragnea, ale cărui “perle” erau celebre. De data aceea însă a spus cîteva vorbe de duh, care pe mine nu m-au deranjat, ba dimpotrivă. Văzîndu-mă Ia încălzire nri-a strigat. “Măi Neluţă, trebuie sâ te împuşcăm ca ! sâ te Iaşi odată de sportul ăsta?”.
Rep: Despre anii postrevoluţionari şi impactul acestora asupra voleiului clujean, despre lupta aprigă de a găsi sponsori şi a reuşi în a-i menţine, dar şi despre un episod ; cumplit de dureros din viaţa sa, maestrul emerit al sportului Ion Bânda se va confesa în episodul următor al serialului “ Supercampionii” .
( V a urma)Ovidiu BLAG
d SUfJUIi
O
m Z „ L ' : vi*
rt '*” *A } * --,r
- . C S ' I 1 • ţ - Y —-
-y Ţ --u - ' -
OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI431.367.
1867 - La Bucureşti s-a înfiinţ- •; Societatea Transilvania, meni::.!. să-i ajute pe românii din Ardea:.
vps&revarul'de C
In te r v iu c u D J-fs s in c a is t ia -
Trecînd pragul celor 17 primăveri, iin tînăr adolescent începe să se preocupe de viitorul său, să se orienteze spre o anumită carieră, însă, în acelaşi timp, se loveşte de greutatea alegerii carierei. Nu degeaba spunea cineva că “ în viaţă cel mai greu e sâ alegi”, Situîndu-se- într-un asemenea impas caută să-J soluţioneze urmînd orele de consiliere ale elevilor. Cea mai mare parte a psihologilor, cît şi a diriginţilor îi îndeamnă pe adolescenţi să-şi aleagă cariera în funcţie de hobby-urile şi pasiunile lor. Aceasta e o idee foarte bună, întrucît nimeni nu s-ar condamna singur la o viaţă întreagă de “muncă silnică”, care să-i creeze repulsie. Dc altfel, cu cît eşti mai interesat şi pasionat de un anumit domeniu, cu atît randamentul va fi mai bun.
Intr-adevăr, e un sfat înţelept. Ce păcat că părinţii nu sînt de acord, nu-i aşa? Ei, prin definiţie, vor binele copilului cămia i-nu dat naştere şi pe care l-au crescut, de aceea consideră că trebuie să-şi facă datoria infonnîndu-i asupra Realităţii şi oferindu-le o nouă soluţie: o viaţă mai pragmatică.
în acest sens încep prin a aduce argumente în ceea ce priveşte profesii precum cea de actor, psiholog, reporter s.a., profesii, de altfel frumoase, interesante, dar carc din picate NU-ţi oferă stabilitatea zilei de mîine.
Punind în balanţă cele două soluţii, încet,- încet tinzi si înclini asupra celei de-a doua şi-n acelaşi timp te consolezi încercînd sâ accepţi Realităţile prezentate de părinţii tăi:
- psihologia şi sociologia sînt discipline pe carc le suportă doar o ţară bogată,
- oamenii merg la doctor numai cînd consideră că nu mai pot îndura, darămite sâ consulte un psiholog,
- tradiţiile şi mentalităţile sînt bine impregnate (cx.: e o ruşine ca vecinul(a) sâ afle câ m-am certat cu soţul),
- viaţa nu c ca-n telcnovcle;- Bucurcstiul nu c Hollywood,... şi lista continuă la nesfirşit, astfel că în
cele din urmă începi să tratezi problema cu deosebită seriozitate,
Oricare ar fi decizia voastră, nu pot să zic decît “aveţi grijă, viitorul e în mîinile voastre şi decizia nu'stă la dispoziţia psihologului, nici a dirigintelui, doar la dispoziţia voastră!”
Emilia M ACAR IE
Începînd cu luna martie a.c., în Liceul “Gh. Şincai” se difuzează muzică în pauze. DJ-ii şincaişti sînt Bogdan Roşea şi Cosmin Micle din clasa a X-a D, care au fost drăguţi şi ne-au răspuns la cîteva întrebări.
D.M.: Cine a avu t in iţia tiva de a pune m uz ică în pauze? :
DJ: Ambii. Anii trecuţi: a .mai-fost muzică, dar, întrucît ceilalţi D J au absolvit, a trebuit să se reorganizeze, nu?
D.M.: Ştim că e lev ii au dat cîte 10.000 le i p en tru a se cum păra aparatură nouă. S-au adunat destule fondu ri?
D J : Din păcate, nu. Nu am reuşit să cumpărăm totul. S-au adunat 4.000.000 lei de la elevi, iar 400.000 lei.au fost sponsorizaţi de firma DanielTrans. Am avut la dispoziţie deci 4.400.000 lei, ceea ce este foarte puţin.
D.M.: Ce aţi cum păra t d in aceşti bani? D J : Un amplificator şi difuzoare. .
CD-ROM-ul şi CD player-ul sînt ale lui Bogdan, iar CDmrile cu muzică sînt ale mele. (Cosmin).
DM: Veţi continua să puneţi m uzică la e ta ju l I al liceu lu i? .
DJ: Da. Ne place aici, iar direcţiunea ni l-a pus la dispoziţie:
D.M.: Ce muzică vă place?DJ: în general ne place muzica rock şi
house.D.M .: D oriţi să p rom ova ţi un a n u m it gen
de m uz ică?
DJ: Nu. Fiecare are gusturi proprii. S-au făcut sondaje de opinie, aşadar se pune muzică la cerere de genuri diferite.
D.M.: Ce .părere aveţi despre manele? De ce crede ţi că le critică toată lumea?
DJ: Nu le gustăm. Au apărut ca ciupercile după ploaie şi nu transmit nici un mesaj. Conţin prea multe influenţe orientale, pe cînd noi tindem să ajungem în Occident. Totodată, de exemplu, house-ul este ceva original.
D.M.: Cît tim p veţi continua să puneţi m uzică?
DJ: Cît timp sîntem în şcoală şi intenţionăm să lăsăm “urmaşi”.
D.M.: A ţi m ai avu t experienţe ca DJ pînă acum ? ’
DJ: Da, dar doar în medii restrînse. De pe la 16;ani am fost DJ pe la chefuri.
DM: A v e ţi de g înd să răm în e ţi f id e li acestei m eserii?
DJ: Da. Ne place foarte mult muzica şi sperăm că reuşim să le oferim şincaiştilor pauze cît mai relaxante. Oricum,- îi aşteptăm cu_ critici sau laude şi cu muzică la cerere.
în ciuda faptului că nu au aparatura necesară pentru claritatea sunetului, Bogdan şi Cosmin se descurcă foarte bine, de aceea persoanele interesate In vreo sponsorizare sînt binevenite, răsplata fiind o perioadă de timp în care se va difuza doar muzica preferată a acestora.
Daniela-Valentina MASTAN
/ /îî4 mm gâ m■ w « â ? M a & fG / t im m N M -
J / i m , m n p s m i ? .-■ ) : t» m < 5 / ş R Q m t,b £
D r o p i i l e
s i e f e c t e l e I e rDrogurile sînt acele substanţe care introduse
în organism, prin acţiunea lor asupra sistemului nervos central, modifică activitatea mentală, senzaţiile şi comportamentul individului. Ele se găsesc sub formă de tablete, pilule, fiole, pulbere albă sau maronie, sau amestec de natură ierboasă. Consumul de droguri dă dependenţă, adică o stare în care o persoană nu se poate lipsi de această substanţă, simţind o nevoie intensă şi continuă de a o consuma, indiferent de riscuri. Dependenţa este fizică atunci cînd organismul are nevoie de acest produs, sau psihică, atunci cînd lipsa drogului produce indispoziţie, angoasă sau stare de depresie. Consumul de droguri distruge vieţile multor oameni, în special ale tinerilor. De obicei, persoanele încep să folosească drogur'r'din diverse motive: pentru că e la modă, din curiozitate etc. De exemplu, la o petrecere, drogul începe să circule şi ţi se pare greu să spui nu, mai cu seamă dacă simţi că nu ai încredere în tine. Unii cred că drogurile îi ajută să-l găsească pe Dumnezeu sau sensul vieţii. Pentru cei cărora Ie lipseşte încrederea în sine, consumul de droguri le creează iluzia că sînt puternici, că le reuşeşte totul, cînd de fapt lucrurile stau cu totul altfel. Drogurile distrug vieţile oamenilor... încet, legăturile lor cu familia şi prietenii se deteriorează şi dispar, le este afectată sănătatea, iar banii de care are nevoie dependentul sînt obţinuţi indiferent de mijloace. Dependentul de droguri poate deveni el însuşi un drog-dealer. Totuşi, din fericire, unii consumatori de droguri devin conştienţi de ceea
ce li se îrrtîmplă, îşi deschid sufletele familiei şi sînt de acord să primească ajutor medical Conform specialiştilor, cele mai comercializate droguri şi efectele lor sînt:
•C anablsu l, întîlnit sub două forme: iarbă sau marijuana şi haşiş sau rădăcină de canabis. Consumul canabisului duce la dispariţia percepţiei timpului şi a obiectelor înconjurătoare, la senzaţii deformate şi halucinaţii. Supradoza de haşiş poate duce la comă.
•Tablete le Ecstasy produc halucinaţii, euforie şi delir. Utilizarea frecventă a acestui drog duce la distrugerea neuronilor sau la crize cardiace.
•L.S.D. este un lichid incolor, care cauzează halucinaţii puternice şi comportament ciudat. Este o substanţă extrem de toxică, cu efecte devastatoare asupra creierului. Consumul ei duce la tulburări de personalitate şi la tendinţe de sinucidere.
•Heroina se prezintă sub forma unei pudre albe sau brune. Consumul ei cauzează euforie şi somnolenţă. Dependentul poate scădea în greutate, îşi poate pierde dinţii şi facultăţile mintale. Supradoza este fatală.
•C oca ina este o pudră albă, al cărei consum produce euforie, dureri puternice de cap, urmate de depresii. Consumul frecvent este urmat de o cădere psihică şi intelectuală, iar supradoza este fatală.
în concluzie, adevărul despre droguri este că: •prin consumul lor nu se rezolvă niciodată
problemele;•drogurile nu te fac niciodată liber, ci,
dimpotrivă, eşti prins ca într-o capcană;•devin repede obişnuinţă:•drogurile nu uşurează comunicarea;•exclud individul din activitatea familială şi
profesională;•problema drogurilor este responsabilitatea
noastră, a tututror.Daniela V a len tina MASTAN
“ L o s e m i j e c l l o s r
c o n c e r t e a z ă In H u s ic P u f)‘ _ % - ' \
i . - - ' G-: s j*1 j ‘t ( X * 4 W-Wf- ţî1
- i-fr-r i - 5 • •--? - - N..-- •:••• ••
î l l | M
f i i f 'lt *V>- *S
în această seară, începînd cu ora 20, formaţia bucureşteariă “Lbs embecilos” va susţine un concert în Music Pub, în cadrul seriei de concerte “Cap de Afiş”. Intrarea este liberă. Albert (22 de ani, chitară bas), Alex (22 de ani, chitară şi voce) şi Cip (24 de ani, tobe), membrii formaţiei, au înfiinţat trupa punk în septembrie 2000. Numele a fost inspirat de albumul “The Idiot”, semnat Iggy Pop. S-a mers pe ideea “ idiotului” şi s-a ajuns la “Los embecilos” (diferit de “los imbeciles”, care în limba spaniolă înseamnă “idiot”). Prima apariţie pe scenă a fost în 10 octombrie 2000, cînd au cîntat în deschidere la ZOB, la Casa de Cultură a Studenţilor din Bucureşti. “Los n embecilos” sînt nelipsiţi de la evenimentele importante din. Capitală, însumînd pînă în acest moment 13 apariţii. Concertul din această seară este prima lor ieşire din Bucureşti. Printre planurile de viitor figurează un tumeu împreună cu trupa ZOB si un concert la Festivalul Pepsi Sziget din Budapesta. între timp, trio-ul bea şi munceşte din greu să susţină trupa...
V.G.
CRONICA PESIMISTULUI
• C u ş i d e s p r e c î i n e l e
c o m u n i t a r •Ştiu că mă ştiţi... că de n-aş şti, n-aş povesti.
Vorba e că mă vedeţi zilnic... sub toate gardurile sau pe după toate blocurile... şi... na! am şi eu o durere... Nu sub coadă, cum ar zice scepticii - ce, nu cunosc eu mintea omului! ci - acolo, mai pe spate... Că tocmai m-a muşcat un purice - hăăă; puricii ăştia, mare pacospe pe capu' cîinelui!
Şi să nu credeţi că io-s cîine de cîine, dintre cei needucaţi, de cartier, cum îs ăia din Mărăşti sau Mănăştur sau alte cartiere, de umblă în haite! Nu dragilor indubitabil, spiritul de turmă nu mă prinde. Io-s căţel de centru! Io mă plimb liber şi nestingherit peste tot în oraş. Cunosc toţi copacii, toţi stîlpii, toate statuile... Păi, io, la un moment dat, era să devin simbolul fericirii în Cluj! Da... De ce vă miraţi? Se făceau mari proiecte şi vise, câ, cică să umble toţi cîinii de pe centru cu covrigi în coadă... Că. sînt destule cozi (nu ca ălea de erau în urmă cu cinşpe’ ani), ci din astea, pe patru picioare. Covrigarii şi mai multe... Ce, nu am furat io de la o covrigărie v’o doi covrigi mai calzi, de mi-am ars limba, şi m-am şi bătut pe ei; am muşcat un puradel d’ăsta de pe Avram lancu, că o vrut să mi-l ia din gură... Ptiu al dracu’ şi cu ăştia!
Că, hăă, cum vă ziceam, io huzuresc aicea...! Nu ca la Bucureşti, cu domnu’ Ier Băsescu... Da' lasă câ-i arată oamenii lui dom' Băsescu... Cum rămîne chestia cu cîinele, prietenu’ omului? Nu-i vorbă, că şi ia noi, cică hingherii tre'să prindă vreo cinci cîini pe zi, şi după fiecare cîine poa’ să alerge numa vreo cinci kilometri. Păi, oricine-şi dă seama câ e de suprafaţă, ca toate. Nu ne lăsăm, fraţi cîini şi surori, pe mîna lor! Mă alegeţi şi vă promi! o viaţă prosperă şi îmbelşugată pe scăriio blocurilor şi pe treptele magazinelor... Hooo! Bătrîne! Nu-i campanie electorală, , calmează-te...! Cînd o să-mi vedeţi.botu’ pe afişe, peste trei ani... hahaha... că am apăru! j şi la TV deja... Om vedea noi atunci, cine pe ; cine... O s-o aduc şi pe Brigitte Bardot, să ştiţi I că merge chestia din Antichitate, însă, aia cu pîine şi circ...
Am înţeles că asta apare în Adevăru’? Ziceţi-le, oameni, să facă ceva cu clădirile de pe Avram lancu, alea de se dărâmă. Pute acolo, oameni, cad pereţii. Oi fi io cîine comunitar, da să-mi ziceţi “cuţu!” dacă n-am dreptate...
Na! Că tot n-am zis ce mă doare (acuma vorbesc în numele tuturor cîinilor comunitari): mai puneţi, oameni, ceva carne în mîncarea pe care ne-o daţi! Ce credeţi", că mîncăm noi toate resturile?
N.a.: cîinele comunitar e cît se poate de real, vizibil, îndelung observat şi foarte studiat.
Dalia BÂTHORY
Pagină realizată de elevii de la Liceul "Gheorghe Şincai"
din Cluj-Napoca
POLITIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981 ( W a u ' i K ' i / i i
1992 - A avut loc Congresul "Mişcării Ecologiste din România” (MER), în cadrul căruia a fost propusă
candidatura la preşedinţie a lui Mircea Druc.
Sucursala Cluj a DisfriGaz - Nord a intra!in colimatorul clujenilor
Deducţia logică ce „transpare" -din cele două pagini remise redacţiei noastre de către prof. dr. Constantin Codreanu ar putea fi rezumată în cîteva cuvinte DistriGaz - Nord, sucursala Cluj îşi dă consimţămîntul, fără prea multă tevatură, la instalarea microcentralelor termice de apartamente. De ce oare demersurile către DistriGaz merg „ca pe roate”, pe cînd obţinerea documentaţiei şi a aprobărilor necesare contorizării individuale de la celelalte regii îţi „fură" timp, bani sau nervi? Cititorul nostru consideră că: „adevăratul vinovat nu este cetăţeanul care a investit bani grei, pentru a-şi instala microcentrala în apartament; el a obţinut o aprobare de la DistriGaz, sucursala Cluj. Această autoritate ar fi trebuit să ţină seama de Legea locuinţei, nr. 114/1996 şi, numai după ce ar fi fost îndeplinite toate cerinţele acesteia să dea aprobarea de instalare şi funcţionare a microcentralei. Din documentul pe care îl anexăm, document care reprezintă răspunsul DistriGaz - Nord, sucursala Cluj, la nu mai puţin de patru cereri, două audienţe şi numeroase telefoane, toate acestea materializîndu-se în perioada 18 decembrie 2000 - 8 martie 2001, rezultă, fără nici o tăgadă, că instituţia tratează aceste probleme cu totală iresponsabilitate. în tot acest interval de timp, trombele de gaze arse rezultate de la o rriicrocentrală de apartament instalată de unul dintre vecinii noştri ne fac viaţa imposibilă. într-adevăr, această autoritate nu numai că nu a.ţinut seama de lege, dar, prin răspunsul pe care îl dă, pur şi simplu îl „acoperă” pe proprietarul beneficiar al microcentralei scutindu-l de orice răspundere sau obligaţie faţă de cei vătămaţi. Ba mai mult, procedînd în acest mod, DistriGaz „pasează” răspunderea asupra fabricantului, ca şi cînd acesta ar trebui să dispună pe unde se poate sau pe unde nu se poate scoate tubul de evacuare a gazelor. Este, cred, cazul ca atît Primăria municipiului CIuj-Napoca, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor, Institutul pentru Sănătate Publică, dar şi Inspecţia de Stat să se sesizeze din oficiu, pe baza materialelor apărute în presă şi să ia măsurile ce se impun pentru rezolvarea situaţiei de fapt, dar şi pentru prevenirea acesteia”.
Redăm mai jos textul . documentului despre care amintea prof. Dr. Constantin Codreanu: “în
- urma cererilor depuse de către dvs. cu privire ia evacuarea gazelor arse din centrala termică instalată în bucătăria d-lui Popa Nicoiae (...), vă informăm că aceasta a fost montată conform documentaţiei tehnice avizate cu nr. .../ 26.11.1998, iar tubul prin care se asigură evacuarea gazelor arse_dip microcentrală este montat conform schiţei de montaj care a însoţit aparatul instalat, (n.r. ...şi ce dacă?) Anexăm prezentei schiţa de montaj pentru tubul privind evacuarea gazelor arse”. Şi într-adevăr, semnăturile întregului staff al DistriGaz - Nord, sucursala Cluj, sînt urmate de schema cu pricina ale cărei explicaţii sînt date, explicit altfel, într-o limbă ce pare de sorginte polonă sau cehă. Condiţii în care subscriem cititorului nostru- ACEST GEN DE RĂSPUNS, CU SAU FĂRĂ SCHIŢĂ ANEXATĂ, NU REZOLVĂ PROBLEM A ÎN CAUZĂ.
Cătălina VLAD
T o lb a c u z a if l îc
n m m n e p ă s a reNu ştiu în ce măsură fîşia aceasta
de pâmînt - Făgetul - reprezintă sau nu întregul peisaj al ţării. Dar e o flşie de pămînt încărcată de verde şi piatră, măcinat de ape, masiv şi dens, ceva care lasă impresia de maximă concentrare. Ieri, la orele dimineţii am trecut prin peisaj. Şi mi-am amintit de alaltăieri. Moment de dezmăţ culinar şi bahic! Nimic rău în asta. Numai că, vedeţi dumneavoastră, după “potop” locul a rămas ca o rană, o insultă adusă Naturii..
Ştiu, sînt absolut convins' că nu cititorii ziarului nostru (sau, îngeneral, nu cititorii de orice fel) au lăsat jegul după ei. Unii dintre petrecăreţii la iarbă verde au mîncat, au băut, au vomat şi, aşa cum au venit şi şi-au aşezat “în poeniţă” pătura, aşa au plecat: lăsînd în urmă, jar, bidoane de plastic, conserve, hîrtii... Alţii, mai civilizaţi cică, au adunat resturile bio
şi nebiodegradabile şi le-au ascuns... în prima tufă. Acolo unde, pe parcursul unei întregi zile, mă-nţelegeţi... .
Repet, nu cititorii noştri au făcut mizerie. Regretabil este însă,.că, oameni subţiri care ştiu că nu se face să se strîngă după ei, adunau resturile în pungi de plastic şi le puneau în portbagaje, râmîneau-indiferenţi la gesturile cel puţin nesportive ale celor ce îşi camuflau mizeria în desişul pădurii. Drumul arată ca'după bombardamente intense, locurile de joacă pentru copii au fost desfiinţate,
. parcarea din faţă de la Sfîntu’ Ion a fost acoperită cu bolovani de un “întreprinzător”, insule de gunoaie ale trecerii muncitoreşti se iscă peste tot.
Şi pentru toate acestea nu găsim' decît un cuvînt care să descrie situaţia: Jalnic!
Radu VIDA
C onferin ţa In te rn a ţio n a lă S tu d e n ţe a s c ă
de A s is ten ţă S o c ia lă la C Iu j-N a p o c aMisiunea secţiei de Asistenţă Socială din cadrul Facultăţii de Istorie şi Filosofie
a Universităţii "Babeş-Bolyai" din CIuj-Napoca este de a pregăti studenţii pentru profesiunea de asistenţă socială, de a transmite modele teoretice pentru înţelegerea fenomenelor sociale şi de adaptare a individului la societate, de a contribui la dezvoltarea personalităţii studenţilor şi la impulsionarea atitudinii lor active pe plan social, în „1995 catedra de Asistenţă Socială a organizat un Colocviu Naţional de Asistenţă'Socială, cu participare internaţională. Zilele trecute la CIuj-Napoca a avut loc o nouă manifestare academică, “ Conferinţa Internaţională studenţească de Asistenţă Socială” , anticipată de un Seminar internaţional pe terna “Probleme sociale comparate” . Aceste două manifestări cu caracter internaţional au un rol important în materializarea şi fructificarea experienţelor din domeniul formării viitorilor asistenţi sociali, care pot funcţiona si mediatori, promotori ăi dezvoltării politicilor de protecţie şi acţiune sociala.
La conferinţele şi seminariile organizate cu acest prilej au participat studenţi si cadre didactice de specialitate din Belgia, Germania, Olanda, Ungaria, Polonia, Cehia, Ucraina, precum şi de la universităţile cu profil similar din ţară, adică Bucureşti, Iaşi, Oradea, Alba Iulia, Timişora, Tîrgovişte şi, bineînţeles,'din centrul universitar CIuj-Napoca.
Manifestările ştiinţifice organizate de Catedra de Asistenţă Socială din cadrul Facultăţii de Istorie-Filosofie a Universităţii "Babeş-Bolyai" contribuie la intensificarea schimbului de experienţă în formare pentru această profesie dintre studenţi şi impulsionează implicarea lor în dezvoltarea reţelei de asistenţă socială adecvată nevoilor populaţiei din România.
SZ. Cs.
J u r n a l
De la o zi la alta (22)• 2 decembrie 1972. Un om din satul tatii,
din Inoc, comuna Unirea-Alba, vine la noi. Vorbim de una, de alta. Apoi ne spune: “Acum 20 de ani am intrat în CAP cu 4 iugăre de pămînt, doi boi, un car, un plug... Âm pensie 250 de lei! Mişu, frizeru’, frate-meu, a intrat în cooperativa meşteşugărească acum 15 ani cu pieptenul şi foarfecele plus maşina de tuns. El are 750 lei pensie. Cineva o greşit grav!” Calcul simplu, dar cît de profund şi de adevărat...
• 3 ianuarie 1975. Şefii au puterea, noi, cei mici înţelepciunea de a răbda! iată de ce şefii sînt şi slabi: nu au nimic în afară de putere, care e trecătoare.
• Miercuri, 26 ianuarie 1976. Particip la Plenara Consiliului Judeţean'pentru educaţie fizică şi sport. Voi. da o simplă ştire, căci nu avem spaţiu. Generalul Dragnea, în cuvîntul său, anunţă solemn că sportivii noştri au plan de medalii: 6 în total; 1 de aur, 2 de argint şi 3 de bronz! Depinde ce vor zice ceilalţi concurenţi. La noi totul se planifică!
• 20 iunie 1979. Se încheie seminarul recapitulativ la învăţămîntul politic. A durat un an. Şedinţa recapitulativă e fixată la ora 7! Motivul? Să nu avem oaspeţi!! De la judeţ! Nu-i doreşte nici propagandista noastră, nici- noi. Avem noroc: nu vine nimeni de la judeţ. Se face un proces verbal. Propagandista ne indică dintr-un manual fiecăruia cîte două fraze: Noi urmează să le explicăm, măcar să le rezumăm!! în 55 de minute răspundem 40 de oameni: redactori, funcţionari, portari, contabili, şoferi, corectori, corespondenţi din judeţ. Anul “şcolar” s-a încheiat cu un binemeritat succes! Ce joc stupid. Cui foloseşte?!
• 4 iunie 1980. Este anunţată vizita şefului statului bulgar, tovarăşul Jivkov. Va avea o intîlnire cu Ceauşescu. S-au renovat hoteluri,
s-au pavat străzi, s-au vopsit frunzele copacilor în verde pur, s-a spălat gara... De pe strada Pavlov au fost adunaţi toţi cîinii, pentru a se asigura liniştea!! S-a adus şi o masă de la Bucureşti, la care vor sta şi vor disputa cei doi oameni de stat!! Multe măsuri de securitate. Chestia cu masa nu-mi iese din cap!
• Vineri, 27 ianuarie 1984. Sînt trimis ]a Regionala CFR. Azi noapte 80 de trenuri de marfă au stat! Motivul? Lipsa motorinei! Trenurile erau încărcate cu mărfuri pentru export. Clujana, Uzinele chimice Turda, CUG, Flacăra, Turdeana, Sticla aveau dc expediat mărfuri pentru export. îmi iau date, revin la redacţie. Nu scriu nimic. Mi se spune că problema s-a rezolvat şi nu trebuie să sc scrie un'cuvînt!
• Joi, 11 iulie 1985. Sînt chemat la Editura Dacia. Al. Căprariu îmi arată că au venit de la Bucureşti observaţiile-la cartea mea de povestiri O dimineaţă de luni. Trebuie să scot, dintr-un condei, povestirile: “O partidă de şah”, “Sezon de vînătoare”, “Calul şi şareta” . Nu avem ce discuta. A rămas o schiţă tare, lăsată de mine în volum dinadins, să fie scoasă de... cenzură! Culmea: ca rămîne, “pleacă” altele. Rămîne Scufiţa Roşie, povestire de tot hazul... Mai aduc de acasă alte două povestiri! Am scos 80 de pagini şi trebuie să mai duc cel puţin 40!
• 18 iunie 1987. Am primit o sarcină măreaţă: toţi redactorii ne vom ocupa în zilele următoare
• de situaţia predării către stat de către cooperatori a laptelui de oaie şi de vacă. La acest capitol sînt mari restanţe. Ne repartizăm la alegere fiecare unde să mergem. A doua zi e plecarea. La prînz se anulează ordinul. Forurile au rezolvat problema. Nici nu era a noastră, a gazetarilor...
Viorel CACOVEANU
Baroneasa Emma Hieholson crede că România va putea
îndeplini condiţiile pentru eliminarea vizelor
_____________ urinarejl in pagina J ___ _______
afirmat că este greu. în prezent, să răspunzi pentru 350 de milioane dc locuitori citi au 111 prezent ţările Uniunii Europene şi care, spune Nieholson, în următorii 15-20 dc ani. ut putea să sc dubleze. Raportorul UE pentru România a mai adăugat că instituţia pc carc o reprezintă tine foarte mult la libertatea de mişcare a oamenilor, a gindirii. a finanţelor si a bununlor materiale. "O Europă imită io care cetăţenii nu se potniNca în voie nu mai este o Europă Unită", a precizat baroneasa.
Cît priveşte eforturile depuse de România in domeniul integrării, Emilia Nieholson a declarat că în următorul său raport va da actualului guvern note foarte bune.
Raportorul UE a apreciat pozitiv colaborarea pe care a avut-o în acest sens cu premierul Adrian Năstase şi eu miniştrii eu care lucrează direct.
“Am marc încredercjn guvern, în premier. în miniştrii pe care-i cunosc personal. In d-na Puwnk, 111 ministrul de Externe, d-nul Mircea Gcoană şi în d-1 Vasile Puşcaş, carc, săptămîna trecută, în faţa Comitetului de la Bruxelles a făcut o prezentare de primă clasă, de fapt chiar am spccch-ul dînsului în geantă" a precizat Nieholson.
Baroneasa a mai adăugat că actualul guvern nu a neglijat problemele ridicate în toamna anului trecut în privinţa administraţiei publice, copiilor şi corupţiei, şi a lucrat în privinţa acestor trei mari probleme. Vicepreşedinta Parlamentului European a spus că în continuare va îndemna guvernul la măsuri împotriva corupţiei şi la implementarea unei administraţii publice calificate şi profesioniste care, 111 opinia sa, este unul din stîlpii democraţiei. Ea a adăugat că, din cauza corupţiei, Uniunea Europeană a fost nevoită să oprească finanţarea acordată Slovaciei şi a precizat că, deşi România a făcut paşi importanţi în eliminarea corupţiei, aceasta afectează încă structurile statului.
îa r n - u M s p y i m îr o A T b A T O f i m e » 6 6 W S W « « I
m m . . . ' ^
Gală demonstrativă în Parcul Feroviarilor
Asociaţia Chinologică din România (Filiala Cluj) - Clubul Cîinilor Utilitari şi Inspectoratul Judeţean de Protecţie Civilă au fost principalii organizatori ai “Galei demonstrative” de dresaj, ce a avut Ioc sîmbătă, 28 aprilie, în Parcul Feroviarilor. Prilejul l-a constituit inaugurarea primului teren amenajat de dresaj şi agilitate din Cluj. Au participat zece cîini de diferite rase: ciobănesc german, brac german, metis ciobănesc cu rotweiller sau dog argentinian. A fost prezentată viitoarea echipă de cîini de salvare în caz dc calamităţi şi dezastre naturale, au avut loc demonstraţii de agilitate, de dresaj utilitar şi specializat (urmă, disciplină, pază şi apărare).
S-au remarcat, printre alţii/ciobănescul As de la Protecţia Civilă, Linda, o căţea din aceeaşi rasă, sau Maya care, deşi începătoare, s-a descurcat excelent la “categoria” dog argentinian. Am mai aflat pentru dumneavoastră că-următoarea expoziţie ar putea avea loc în 26 mai, dar numai în cazul în care se va ridica restricţia impusă prin carantină, datorită semnalării unor cazuri de rabie în preajma Clujului. Pentm luna august a acestui an, doamna Lucia Peter, vicepreşedintele Clubului Cîinilor Utilitari (fondat în 1983) ne-a declarat că se pregăteşte un “Memorial Bodor Laszlo”.
Florin GHIOCA
O SC Er Mirce^rpn!, E-Xter" e’ Pre?edinte|e în exerciţiu al^le î n f -3' Va feCe ° Vizită de lucru de trei zile tn Statele Unite, in perioada 6-9 mai.
Bulgaria va fi invitată să adere la NATO la summiţ-- din 2002, a declarat într-un interviu acordat Posa'; j '
public de televiziune din Bulgaria fostul secretar de S i , al SUA, Henry Kissingcr.
■* ţj*» ta ia w J w l J 22 s s m s s s s p fia î G c d l î O i a
Preşedintele PDSR, Adrian Năstase, a declarat, ieri, că în unele organizaţii ale partidului există “nemulţumiri sau frustrări” din cauza faptului că după preluarea guvernării, unii membri ai PDSR s-au aşteptat să primească posturi în administraţie. “După preluarea
guvernării, unii dintre colegi au mers pe posturi administrative, alţii s-au aşteptat la astfel de posturi, sînt frustrări, nemulţumiri; care în această perioadă de patru luni fie s-au calmat, fie în alte cazuri s-au intensificat”, a spus Năstase. Potrivit liderului. PDSR, există
dificultăţi în organizaţiile Mehedinţi, Bihor, Sibiu, iar în alte filiale, cum ar fi cea de la Neamţ, “lucrurile s-au calmat”. El a spus că în următoarea perioadă conducerea PDSR se va “ocupa serios” de situaţia din teritoriu şi va rezolva “tensiunile interne care există”.
Prima reuniune din acest an pe tema partenerlatului strategic cu SUA
G&ligafia de a fi politician...urmare din pagina 1
SAFJ. fie cu CARITAS, fie cu FNI. Şi iată că norocul politicianului finanţist a venit de acolo de unde se aştepta mai puţin. După ce Teodor Meleşcanu a făcut ferfeniţă un partid dc locul doi pe eşichierul politic, s-a gîndit că singurul care poate salva situaţia este, aţi ghicit. Viorel Cataramă. Tare deznădăjduit trebuia să fi fost fostul prezidenţial cînd a apelat la fostul liberal şi penerist de frunte, chiar cu riscul de a dezmembra ceea ce mai rămăsese din ApR-ul de altădată. In fine. l-a dus si l-a instalat la dreapta sa, exact cum făcuse cu puţin timp înainte Virgil Mâgurcami. Ajuns prim- wcepresedinte. Cataramă şi-a suflecat muierile şi s-a apucat dc treabă. Privirile sale vultureşti s-au oprit asupra altui partid mic. dar cu potente remarcabile: PUR, pe care l-a invitat la o dezbatere teoretică despre posibilităţile de aplicare a doctrinei liberale, care îi inspiră pe liderii celor două formaţiuni politice deopotrivă in acţiunea lor de salvate a României. Dezbaterea teoretică ar trebui să fie urmată, în viziunea lui Cataramă, dc constituirea unui pol socinl-liberal, care să se transforme, negreşit, in alternativă la actuala guvernare social-democrată. Cataramă a pus şi o condiţie: PUR să iasă de la guvernare şi să se lepede de Polul Democrat Social, format împreună cu PDSR şi PSDR. Dan Voiculescu a refuzat însă im itaţia. Biroul dc presă al partidului său a precizat că a trecut vremea cînd politica se făcea la televizor, dînd de înţeles că PUR nu este interesat de colaborări cu politicieni itineranţi. Care. adăugăm noi, nu se mulţumesc să facă exact ce slin mai bine - bani şi doresc sâ-şi vadă numele acolo unde nu \or străluci niciodată. Vreau să spun că Eugen Mihăiescu va rătnine un mare artist, chiar dacă o slăbiciune de moment l-a împins spre Palatul Cotroceni, iar Viorel Cataramă nu va trece pragul spre marca politică, fiind obligat să se mulţumească în postura dc norocos om de afaceri. Ceea ce nu este foarte puţin.
Prima reuniune interministerială, din acest an, privind Parteneriatul strategic România-Statele Unite s-a desfăşurat, ieri, la Bucureşti, a anunţat ministrul român al Afacerilor Externe, Mircea Geoană. La întîlnire au participat secretari de stat din partea instituţiilor româneşti implicate în Parteneriatul strategic România-SUA, care au dezbătut mecanismele de monitorizare a proiectelor importante pentru promovarea relaţiei cu Statele Unite.
Ministrul român dc Externe şi secretarul de Stat al SUA au stabilit la începutul acestui an, în timpul convorbirilor avute la Departamentul de Stat, continuarea şi amplificarea relaţiei strategice partcneriale, urmînd a fi reactualizat
Planul de acţiune pe 2001, pe cele patru dimensiuni: economică, militară, de securitate şi cooperare regională şi a riscurilor neconvenţionale dc securitate.
Geoană consideră că prezenţa capitalului american în România este nesatisfacătoare şi doreşte încurajarea relaţiei directe între ministerele economice din România şi departamentele tfe profil din SUA.
Rezultatele întrunirii de ieri vor fi prezentate de Mircea Geoană, în şedinţa de Guvern de astăzi şi vor fi supuse atenţiei partenerilor americani, cu ocazia vizitei în Statele Unite a ministrului român de Externe, din perioada 6-9 mai.
Ffflşii iM im if i poIiSsi i i i i£ 3 la F a lii sa ia e E in © s ra ti
Clubul Asociaţiei Pro Democraţia din Miercurea Ciuc a iniţiat un proiect care priveşte realizarea unui documentar cu foştii deţinuţi politici din anii '80 de la Penitenciarul Aiud. Coordonatorul proiectului este Borbely Erno, fost deţinut politic la Aiud. La realizarea acestui proiect vor participa aproximativ 25 de foşti deţinuţi politici. Materialul rezultat va fi pus la dispoziţia cercetătorilor istorici şi a sociologilor. Prin acest proiect sc urmăreşte readucerea în faţa opiniei publice a problemei dizidenţei politice din anii ’80. Opozanţii regimului comunist instaurat în România în 1947 (foştii lideri ai partidelor politice,
intelectuali, reprezentanţi ai bisericii) au fost condamnaţi la închisoare sau deportaţi în lagăre de concentrare. O categorie aparte a opozanţilor regimului dictatorial este reprezentată de foştii deţinuţi politici din anii ’80 de la Penitenciarul Aiud.
In această ordine de idei, la Cluj-Napoca a avut loc o întîlnire la care au participat Doinea Cornea şi Iulius Filip, fost deţinut politic, precum şi coordonatorul proiectului, Borbely Erno. Borbely Erno a precizat că „la Aiud oamenii erau închişi pentru cei puţin trei motive: propagandă împotriva regimului comunist, complot
împortiva ordinii sociale din România şi trădare” . Coordonatorul proiectului a subliniat că „foştii deţinuţi politici-de la Aiud au primit .diferite distincţii din străinătate, dar din partea statului român nu am primit nici o strîngere de mină”.
Doinea Cornea a afirmat că „rezistenţa în România a fost una activă în munţi şi una intelectuală în închisori” .
Dezbaterea de la Cluj-Napoca vaTi continuată şi în alte oraşe din ţară, urmînd ca în final să fie editată o carte, în ediţie bilingvă, română şi maghiară.
Mihaela LĂPUSAN
E3 E3 SI 3 H "9! 1113siar m Ai\î
i i i» c o n s t ă s im p li execa ian ţiurmare din pagina 1
funcţionarilor derang înalt. La ce se referă?
L.R.: Sînt funcţionari cu funcţii de conducere din administraţia locală, cu precădere cei implicaţi în elaborarea de politici publice. Cursul urmăreşte să îmbunătăţească abilităţile acestor funcţionari în domeniu, fiind susţinut de profesori din Statele Unite şi Franţa. Sîmbătă a avut loc inaugurarea acestui ciclu de cursuri, primul fiind al d-nei
K. Neves, director executiv în cadrul Academiei americane de administraţie publică, denumit chiar “Politici publice”.
Rep: Funcţionarii publici...L.R.: Există încă un număr
destul de mare de funcţionari aflaţi în poziţii de decizie care se consideră nişte simpli executanţi şi nu persoane care trebuie să găsească soluţii pentru comunităţile pe care le deservesc. De asemenea, pregătirea unora este total necorespunzătoare imenselor sarcini care revin administraţiei publice româneşti în perspectiva
eforturilor de aderare.Rep: E mult de lucru
pentru reformarea administraţiei publice?
L.R.: Adaptarea administraţiei publice la nevoile momentului e un proces continuu în toate ţările dezvoltate. în cazul ţării noastre, trebuie să recuperăm decalajul faţă de acestea. Cred că cea mai mare problemă pentru administraţia publică românească e să înţeleagă şi să-şi asume rolul pe care administraţia publică îl are în ţările dezvoltate.
P r e ş e d i n t e i * R e p u b l i c i i L i b a n
s o s e ş t e a s t ă z i l a B u c u r e ş t iPreşedintele Republicii Liban, Emile Lahoud, va sosi, astăzi,
la Bucureşti, pentru o vizită oficială de două zile.Ceremonia primirii oficiale va avea loc Ia Aeroportul
Otopeni.Preşedinţii Lahoud şi lliescu vor avea convorbiri tete-â-
tete şi în plenul delegaţiilor oficiale, astăzi, la Palatul Cotroceni. Preşedintele Republicii Liban va oferi omologului său român Ordinul “Meritul libanez” în grad extraordinar, iar preşedintele lliescu îi va conferi Ordinul Naţional “Steaua României” în grad de Colan. în cursul serii, şeful statului român va oferi un dineu în onoarea oaspetelui libanez.
Preşedintele Emile Lahoud va avea, mîine, la Vila Lac I, întîlniri cu premierul Adrian Năstase şi cu preşedinţii1 celor două Camere ale Parlamentului, Nicolae Văcăroiu şi Vaier Domeanu. '
Preşedintele Republicii Liban va veni la Bucureşti împreună cu soţia sa, Andree Lahoud. Ea va vizita, astăzi, Muzeul Naţional de Artă şi Casa de copii instituţionalizaţi din Bulevardul Kiseleff, iar mîine va vizita Muzeului Satului.• Emile şi Andree Lahoud vor vizita şi Palatul Parlamentului,
mîine, înaintea încheierii vizitei oficiale în România.
Gonterinla Internaţională d a
Administraţie Publică
Departamentul de Administraţie Publică al Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administrative/ Centrul de Analiză, Management şi Politici Publice şi Fundaţia Civitas, în cadru! programului Pricap finanţat prin Fondul, pentru Modernizarea Administraţiei Publice,. Locale organizează în perioada 3-6 mai 2001, în Cluj-Napoca, cea de a treia ediţie a Conferinţei Internaţionale deAdministraţie Publică.
Această conferinţa intenţionează să reunească profesori din toate centrele universitare din România care deţin programe de administraţie publică şi profesionişti implicaţi în' instituţii administrative centrale şi locale.
De asemenea, sînt invitaţi să participe cadre- universitare şi practicieni din domeniul administraţiei publice din România şi Statele Unite.
Conferinţa Internaţională de Administraţie Publică va avea, anul acesta, două principale teme de discuţie:
• Administraţia Publică din România în perspectiva integrării europene■ • Dezvoltarea învăţămîntului universitar de administraţie publică- j
Considerăm că această I conferinţă va fi în măsură j să dezvolte un dialog ' substanţial şi atît de necesar în domenii extrem de importante şi de actuale ale administraţiei publice. Obiectivele principale ale conferinţei vizează:
• Realizarea unei analize comparative a programelor universitare de administraţie publică (atît !a nivelul formării iniţiale, cît şi continue)
• Iniţierea unei dezbateri asupra condiţiei actuale şi a " perspectivelor administraţiei publice româneşti din perspectiva integrării europene .
• Stabilirea unei reţele funcţionale de comunicare şi colaborare între cadre universitare şi profesionişti din domeniul administraţiei publice.
Deschiderea oficială a conferinţei va avea loc vineri, 4 mai 2001 ora 10,00, în sala Brătianu (41) a Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administrative, str. Universităţii nr. 7-9, Cluj-Napoca.
CASA DE EDITURĂ
S.R .L.
IL IE CĂLIAN (redactor şef);V A L E R CHIOREANU (redactor şef adjunct); C R IST IA N BA R A (redactor şef adjunct).Te l. 19.16.81; fax: 19.28.28;E-mail: [email protected] - redacţia
v - 'p . ,<v , v m c ţ.’ j*. L, Jv , u r , , .
-t-' *. U«r uf JlV 'J I s - jJi.-Xt'i' 15 î-N -T i •'Yî
} < A■ jiuPli* * jJ j irtî <■ ■*. y W U j
■ > - n T iU '- j: - Y ţ Ţ
Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/308 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469
R E D A C Ţ IA : Cluj-Napoca, str. N apoca 16CULTURĂ: ŢEL: 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL-:CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90;- RADU VIDA: ECONOMIC:TEL-19 7507*-ALINTUDORBÂIESCU;SPORT:TEL: 19.21.27____ :ir ...
___________^ ___________________ - cODIN SAMOILA;: PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73 04-RÂUL | ^ „ j
E-mail; [email protected] - publicitate SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL 19 49 81 - 1
Secre ta r de redacţie: Horea PET R U Ş
Tel/fax:19.74.18
STELA PETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07 - LIVIA POP-; SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75
TIIMIîMj kxehtat u Garamond
![rău iscesar - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72559/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001... · d u s e le la c t a t e A / în d u t y j H f c a i y F T]LLr wjjJLil 11](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/5e37964fd5030c556e43d2e6/rfu-iscesar-d-u-s-e-le-la-c-t-a-t-e-a-n-d-u-t-y-j-h-f-c-a-i-y-f-tllr-wjjjlil.jpg)
