Alfi doi judecători clujeni sini cercela|f penal pentru...

16
logică elementară ne spune că Ion lliescu şi Adrian Năstase nu au nici un motiv să strice bunele relaţii dintre ei. Urmare a acestei îndelungi şi bune colaborări, şi unul, şi celălalt şi-au văzut împlinite obiectivele: cel-fmal - de către preşedintele ţării, şi cel de etapă - de către premier. Continuarea acestei colaborări i-ar putea aduce lui Adrian Năstase realizarea visului de a se vedea instalat, după alegerile din 2004, la Palatul Cotroceni. Dacă respectă condiţiile care, nu ne îndoim, există la baza relaţiilor armonioase dintre cei doi lideri politici, Adrian Năstase nu are de ce să se teamă dinspre partea fostului preşedinte al partidului din care amîndoi au făcut parte. Aceasta este însă o chestiune ce ţine mai mult de viitor. Există alte pericole care îl pîndesc în prezent pe Adrian Năstase şi el este conştient de ele: Să ne amintim că la şedinţa în care a fost votat bugetul pe anul în curs, Adrian Năstase a mihimalizat importanţa denunţării, de către PNL, a protocolului dintre cele două partide, permiţîndu-şi chiar o glumă gustată de deputaţii şi senatorii PDSR. El a spus atunci că este bucuros să afle vestea pe care tocmai i-o dăduse colegul său de semnătură, Valeriu Stoica, deoarece avea greutăţi în a explica propriilor colegi şi electoratului de ce este nevoie să facă pe placul liberalilor, în condiţiile în care aceştia nu-şi respectă promisiunile. Parlamentarii pedeserişti l-au aplaudat zgomotos pe premier. în schimb, electoratul la care făcea trimitere Năstase' a avut o altă atitudine. Afirmaţiile sale au fost prompt şi categoric contrazise de un recent sondaj de opinie, în care nu mai puţin de 80 la sută dintre cei chestionaţi s-au arătat favorabili continuării relaţiilor bune cu PNL. Ruptura cu liberalii este însă un fapt aproape împlinit. La toate acestea se adaugă reticenţa cu care mulţi dintre lideri, mai mici sau mai mari, ai propriului partid privesc relaţiile tot mai strînse cu UDMR, ignorînd faptul că marja de manevră a lui Năstase a devenit îngrijorător de mică după ruptura cu ŢNL. Mai mult), în ultimele zile s-au petrecut o seamă de întîmplări neplăcute în cîteva judeţe ale ţării, în care au fost amestecaţi lideri locali ai PDSR. Nu există unrăzboi al unui grup de contestatari ai politicii urmată de partidul de guvemămînt, dar mici focare de conflicte se aprind la nivel local, ameninţînd să atragă în desfăşurarea lor persoane cu funcţii de răspundere din Capitală. In aceste condiţii, Adrian Năstase a hotărît câ e cazul să intervină şi a facut-o în stilul său caracteristic. Mai întîi a amintit electoratului care doreşte o conlucrare mai strînsă cu PNL, că acest partid este cel mai adesea duplicitar, dînd de înţeles că o colaborare mai lungă cu el devine, din acest motiv, dar şi din altele, extrem de dificilă; Apoi, a precizat că nu există propriu-zîs o alianţă cu UDMR şi câ relaţiile, cu Uniunea sînt punctuale, de unde şi posibilitatea de a respinge “pretenţiile nepotrivite” ale acesteia. In fine, s-a întors spre colegii nemulţumiţi şi, în general, sprepartidele din Opoziţie continuare în pagina a' 16-a = Curtea Constituţională a decis, la sfîrşitul săptămînii trecute, câ noua Lege a administraţiei publice locale este constituţională. Astfel, sesizarea grupului deputaţilor PRM, care solicitau să se constate că o serie de articole din lege încalcă prevederile Constituţiei' României, a fost respinsă. Conformnoii legi, la nivelul judeţului Cluj trebuie introduse inscripţii bilingve şi limba minorităţilor naţionale în administraţia a aproximativ 30 de localităţi. Primarul municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Funar, susţine că nu va aplica prevederile legii referitoare la . introducerea limbii materne în administraţie. Conform spuselor primarului Funar, etnicii maghiari din Cluj- Napoca nu se încadrează în procentul de 20 la sută" cerut de lege. Gheorghe Funar susţine că în municipiu procentul este de numai 11 la sută. Universul de care avem nevoie De Ia întrebări precum “există limite pentru viaţa terestră? sau “viaţă în pustiu?” alăturate unor observaţii ca “zilnic mediul este agresat de om, dar de fiecare dată, acesta luptă din răsputeri pentru a se regenera” şi unei pasiuni excesive pentru fenomenul ecologic a pornit tînărul Sandor Rozsa, din Aghireş, atunci cînd a elaborat lucrarea ştiinţifică “Reînvierea naturii în mijlocul deşertului creat de om - Lacurile albastre”, lucrare premiată în repetate rînduri, atît la nivel naţional, cît şi internaţional. Despre pasiunile tînărului aghireşean şi materializarea acestora puteţi citi un amplu material în pag. a 14-a. Prefectul judeţului Cluj, Vasile Soporan, a declarat că „nu voi accepta nici o excepţie în aplicarea Legii administraţiei publice locale. Cei care refuză să se supună legii, vor fi traşi la răspundere”.. Vicepreşedintele executiv al UDMR Cluj, Bitay Levente, susţine că „potrivit rezultatelor recensămîntului din 1992, procentul etnicilor maghiari în municipiul Cluj-Napoca este de 22?8 la sută, mult peste cel pe care l-a declarat primarul Gheorghe Funar”. Liderul UDMR Cluj a precizat că „deşi un număr destul de mare de maghiari au emigrat (aproximativ 2.000), datorită ratei crescînde a şomajului din Ungaria, mulţi s-au reîntors în România”. Bitay Levente a ţinut să sublinieze că „nu cred că primarul va risca să nu respecte noua Lege a administraţiei publice locale”. Mihaela LAPUSAN Alfi doi judecători clujeni sini cercela|f penal pentru trafic de Influenţă - Ministrul Justiţiei, Rodica Stănoiu, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurată cu ocazia prezentării bilanţului activităţii ministerului pe 100 de' zile, că a dispus avizarea cercetării penale a altor doi judecători din cadrul Curţii de Apel Cluj. Potrivit ministrului Stănoiu, alături de fostul şef al Secţiei Penale din cadrul Curţii de Apel Cluj, Viorel Burzo, alţi doi judecători de la aceeaşi instanţă sînt cercetaţi sub acuzaţia de trafic de influenţă pentru că au dat soluţii favorabile în cauza lui Gabor Lajoş, bulibaşa ţiganilor din Someşeni. - Purtătorul de cuvînt al Ministerului Justiţiei, Dorina Ioan, a declarat, ieri, pentru “Adevărul de Cluj”, că numele celor doi magistraţi cercetaţi pentru trafic de influenţă nu pot fi făcute publice întrucît, pînă la finalizarea cauzei, aceştia se bucură de prezumţia de nevinovăţie. Surse din cadrul Curţii de Apel Cluj au declarat că magistraţii pentru care s-a dat avizul cercetării penale ar fi Călin şi Sanda Todea, ambii judecători la Tribunalul Cluj. Menţionăm câ, în cursul anului 1999, Călin Todea alături de judecătorul Zoltan Haltec de la aceeaşi instanţă.au fost cercetaţi penal sub acuzaţia de trafic de influenţă, însă, printr-o ordonanţă a ministerului, s-a dispus scoaterea celor doi de sub urmărire penală. Cosmin PURIS Secretarul comisiei de politicăexternă a Camerei Deputaţilor, Damian Brudaşcâ (PRM), i-a cerut lui Stephen Wall, consilierul pentru integrare europeană al premierului britanic, să analizeze iniţiativa Budapestei- privind statutul maghiarilor din ţările vecine pentru a împiedica “crearea unui precedent care va fi cu siguranţă motiv de confruntări”. “Iniţiativa Budapestei reprezintă o intervenţie brutală, un abuz Ia adresa ţârilor vecine, ameninţîndu-le suveranitatea şi independenţa”, a afirmat deputatul PRM. “Ne considerăm marginalizaţi şi umiliţi de această iniţiativă care este o încercare brutală de a destabiliza situaţia din zonă”; a adăugat Brudaşcâ. Consilierul premierului britanic a spus, tară a se referi direct la intervenţia deputatului PRM, că UE oferă un cadru adecvat şi încurajează rezolvarea eventualelor dispute bilaterale. Deputatul UDMR Zsolt Szilagy (comisia de politică externă) a.spus câ membrii formaţiunii din care face parte sînt conştienţi câ stabilitatea în regiune este prioritară, în special pe fondul vecinătăţii cu Iugoslavia. Szilagy a arătat câ ultimii 10 ani au adus rezultate notabile în rezolvarea - problemelor diferitelor etnii din România însă, nu se poate spune că acestea au fost soluţionate. Consilierul premierului britanic, care efectuează o vizită în România a participat, ieri, la o masă rotundă pe tema integrării extinderii şi securităţii europene, organizată de comisiile de politică externă şi de apărare ale Camerei Deputaţilor. I 68 si-t-rŢ ! l Localităţile Mihăieşti şi Ocna Dej au fost paiţial afectate de inundaţii Localitatea Mihăieşti a fost, ieri, parţial afectată de precipitaţiile abundente, care au căzut în ultima vreme. Peste 20 de hectare de teren au fost inundate ca urmare a scurgerilor de pe un versant, ape care nu au mai putut fi preluate de sistemul de canalizare, blocat de lucrările de construcţie la şoseaua Cluj-Zalău. Oaltă localitate, din judeţul Cluj, afectată de inundaţii este Ocna Dej, unde pîrîul Vadul Ochii a ieşit din matcă şi a inundat 10 gospodării. Ioan Roşu, directorul Apelor Române, sectorul Someş-Tisa a declarat că, în ultimele 24 de ore, înjudeţul Cluj, a căzut o cantitate de precipitaţii de 23 de l/mp. El a mai spus că în judeţul Cluj au trecut cotele atenţiei mai multe rîuri, dar că acest lucru nu prezintă, deocamdată, nici un pericol de inundaţii: Cosmin PURIS Colegiul CNSAS a dat publicităţii ultima listă cu candidaţi la alegerile generale care au avut legături cu fosta Securitate Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a dat publicităţii, ieri, o nouă listă cu candidaţi la alegerile generale din 26 noiembrie 2000 care au avut legături cu fosta Securitate, unii dintre aceştia'fiind în prezent parlamentari. •Conform conducerii Colegiului, rezultatele cercetărilor din arhivă “nu pot fi făcute publice fără nuanţe”. !n consecinţă, Colegiul' menţine diverse categorii, în funcţie de tipurile de legături cu fosta Securitate. Astfel, în categoria persoanelor care au desfăşurat activităţi de poliţie politică şi ale căror nume vor fi publicate în Monitorul Oficial se încadrează: Vasile Edu Gogoaşă, (PRM), Corneliu Marinescu (CDR 2000), Mihai Mateescu (ApR), Nicolae Medrega (Alianţa Naţională), Paul .Mitroi (PNL), Nicolae Olaru (Alianţa Naţională), Dumitru Popa (Alianţa Naţională), Ion V. Popescu (Alianţa Naţională), Ştefan Tcaciuc (UniunprUmrne^lor) şi Dorel Torna |ApR).ţşyy^uâS;ategorie se g"" ;t r lA UNIV \ referă la persoanele care au colaborat cu fosta Securitate, dar a căror activitate nu poate fi argumentată prin documentele aflate în dosar ca fiind de poliţie politică, informează Colegiul. Aceste persoane sînt: Xîrigore Buda, Florin Codre şi Ioan Horea (Alianţa Naţională), Dan Drâghici (CDR 2000), Ioan Costi Koszti (PD) şi Bela Ladislau Szente Lianopolos (CDR 2000). Alţi candidaţi la alegerile parlamentare din noiembrie 2000 au lucrat nemijlocit în fosta Securitate. Aceştia sînt: Zeno Andrei, Dumitru Badea, Paul Bălaşa, Constantin Bucur şi Nicolae Vitan de la PRM, Ioan Borda, Tiberiu Marc, Nicolae Munteanu şi Ristea Priboi (PDSR), precum,şi Virgil Măgureanu de la Alianţa Naţională. Conform CNSAS, dintre parlamentarii care au activat în legislatura 1996-2000, Eugen Hilote, Silviu Petrescu şi Vasile Vetişanu (PNŢCD), precum şi Dan Amedeu Lăzărescu (PNL) au desfăşurat activităţi de poliţie .politică în cadrul fostei Securităţi. continuare în pagina a 16-a v euî]

Transcript of Alfi doi judecători clujeni sini cercela|f penal pentru...

Page 1: Alfi doi judecători clujeni sini cercela|f penal pentru ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72536/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001... · realizarea visului de a se vedea instalat,

logică elementară ne spune că Ion lliescu şi Adrian Năstase nu au nici un motiv să strice bunele

relaţii dintre ei.Urmare a acestei îndelungi şi bune

colaborări, şi unul, şi celălalt şi-au văzut împlinite obiectivele: cel-fmal - de către preşedintele ţării, şi cel de etapă - de către premier. Continuarea acestei colaborări i-ar putea aduce lui Adrian Năstase realizarea visului de a se vedea instalat, după alegerile din 2004, la Palatul Cotroceni. Dacă respectă condiţiile care, nu ne îndoim, există la baza relaţiilor armonioase dintre cei doi lideri politici, Adrian Năstase nu are de ce să se teamă dinspre partea fostului preşedinte al partidului din care amîndoi au făcut parte. Aceasta este însă o chestiune ce ţine mai mult de viitor. Există alte pericole care îl pîndesc în prezent pe Adrian Năstase şi el este conştient de ele: Să ne amintim că la şedinţa în care a fost votat bugetul pe anul în curs, Adrian Năstase a mihimalizat importanţa denunţării, de către PNL, a protocolului dintre cele două partide, permiţîndu-şi chiar o glumă gustată de deputaţii şi senatorii PDSR. El a spus atunci că este bucuros să afle vestea pe care tocmai i-o dăduse colegul său de semnătură, Valeriu Stoica, deoarece avea greutăţi în a explica propriilor colegi şi electoratului de ce este nevoie să facă pe placul liberalilor, în condiţiile în care aceştia nu-şi respectă promisiunile. Parlamentarii pedeserişti l-au aplaudat zgomotos pe premier. în schimb, electoratul la care făcea trimitere Năstase' a avut o altă atitudine. Afirmaţiile sale au fost prompt şi categoric contrazise de un recent sondaj de opinie, în care nu mai puţin de 80 la sută dintre cei chestionaţi s-au arătat favorabili continuării relaţiilor bune cu PNL.

Ruptura cu liberalii este însă un fapt aproape împlinit. La toate acestea se adaugă reticenţa cu care mulţi dintre lideri, mai mici sau mai mari, ai propriului partid privesc relaţiile tot mai strînse cu UDMR, ignorînd faptul că marja de manevră a lui Năstase a devenit îngrijorător de mică după ruptura cu ŢNL. Mai mult), în ultimele zile s-au petrecut o seamă de întîmplări neplăcute în cîteva judeţe ale ţării, în care au fost amestecaţi lideri locali ai PDSR. Nu există un război al unui grup de contestatari ai politicii urmată de partidul de guvemămînt, dar mici focare de conflicte se aprind la nivel local, ameninţînd să atragă în desfăşurarea lor persoane cu funcţii de răspundere din Capitală.

In aceste condiţii, Adrian Năstase a hotărît câ e cazul să intervină şi a facut-o în stilul său caracteristic. Mai întîi a amintit electoratului care doreşte o conlucrare mai strînsă cu PNL, că acest partid este cel mai adesea duplicitar, dînd de înţeles că o colaborare mai lungă cu el devine, din acest motiv, dar şi din altele, extrem de dificilă; Apoi, a precizat că nu există propriu-zîs o alianţă cu UDMR şi câ relaţiile, cu Uniunea sînt punctuale, de unde şi posibilitatea de a respinge “pretenţiile nepotrivite” ale acesteia. In fine, s-a întors spre colegii nemulţumiţi şi, în general, spre partidele din Opoziţie

continuare în pagina a' 16-a =

Curtea Constituţională a decis, la sfîrşitul săptămînii trecute, câ noua Lege a administraţiei publice locale este constituţională. Astfel, sesizarea grupului deputaţilor PRM, care solicitau să se constate că o serie de articole din lege încalcă prevederile Constituţiei' României, a fost respinsă. Conform noii legi, la nivelul judeţului Cluj trebuie introduse inscripţii bilingve şi limba minorităţilor naţionale în administraţia a aproximativ 30 de localităţi.

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Funar, susţine că nu va aplica prevederile legii referitoare la . introducerea limbii materne în administraţie. Conform spuselor primarului Funar, etnicii maghiari din Cluj- Napoca nu se încadrează în procentul de 20 la sută" cerut de lege. Gheorghe Funar susţine că în municipiu procentul este de numai 11 la sută.

Universul de care avem nevoie

De Ia întrebări precum “există limite pentru viaţa terestră? sau “viaţă în pustiu?” alăturate unor observaţii ca “zilnic mediul este agresat de om, dar de fiecare dată, acesta luptă din răsputeri pentru a se regenera” şi unei pasiuni excesive pentru fenomenul ecologic a pornit tînărul Sandor Rozsa, din Aghireş, atunci cînd a elaborat lucrarea ştiinţifică “Reînvierea naturii în mijlocul deşertului creat de om - Lacurile albastre”, lucrare premiată în repetate rînduri, atît la nivel naţional, cît şi internaţional. Despre pasiunile tînărului aghireşean şi materializarea acestora puteţi citi un amplu material în pag. a 14-a.

Prefectul judeţului Cluj, Vasile Soporan, a declarat că „nu voi accepta nici o excepţie în aplicarea Legii administraţiei publice locale. Cei care refuză să se supună legii, vor fi traşi la răspundere”..

Vicepreşedintele executiv al UDMR Cluj, Bitay Levente, susţine că „potrivit rezultatelor recensămîntului din 1992, procentul etnicilor maghiari în municipiul Cluj-Napoca este de 22?8 la sută, mult peste cel pe care l-a declarat primarul Gheorghe Funar”. Liderul UDMR Cluj a precizat că „deşi un număr destul de mare de maghiari au emigrat (aproximativ 2.000), datorită ratei crescînde a şomajului din Ungaria, mulţi s-au reîntors în România”. Bitay Levente a ţinut să sublinieze că „nu cred că primarul va risca să nu respecte noua Lege a administraţiei publice locale”.

Mihaela LAPUSAN

Alfi doi judecători clujeni sini cercela|f penal pentru trafic de Influenţă -

Ministrul Justiţiei, Rodica Stănoiu, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurată cu ocazia prezentării bilanţului activităţii ministerului pe 100 de' zile, că a dispus avizarea cercetării penale a altor doi judecători din cadrul Curţii de Apel Cluj. Potrivit ministrului Stănoiu, alături de fostul şef al Secţiei Penale din cadrul Curţii de Apel Cluj, Viorel Burzo, alţi doi judecători de la aceeaşi instanţă sînt cercetaţi sub acuzaţia de trafic de influenţă pentru că au dat soluţii favorabile în cauza lui Gabor Lajoş, bulibaşa ţiganilor din Someşeni.

- Purtătorul de cuvînt al Ministerului Justiţiei, Dorina Ioan, a declarat, ieri, pentru “Adevărul de Cluj”, că numele celor doi magistraţi cercetaţi pentru trafic de influenţă nu pot fi făcute publice întrucît, pînă la finalizarea cauzei, aceştia se bucură de prezumţia de nevinovăţie.

Surse din cadrul Curţii de Apel Cluj au declarat că magistraţii pentru care s-a dat avizul cercetării penale ar fi Călin şi Sanda Todea, ambii judecători la Tribunalul Cluj. Menţionăm câ, în cursul anului 1999, Călin Todea alături de judecătorul Zoltan Haltec de la aceeaşi instanţă.au fost cercetaţi penal sub acuzaţia de trafic de influenţă, însă, printr-o ordonanţă a ministerului, s-a dispus scoaterea celor doi de sub urmărire penală.

Cosmin PURIS

Secretarul comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor, Damian Brudaşcâ (PRM), i-a cerut lui Stephen Wall, consilierul pentru integrare europeană al premierului britanic, să analizeze iniţiativa Budapestei- privind statutul maghiarilor din ţările vecine pentru a împiedica “crearea unui precedent care va fi cu siguranţă motiv de confruntări”.

“Iniţiativa Budapestei reprezintă o intervenţie brutală, un abuz Ia adresa ţârilor vecine, ameninţîndu-le suveranitatea şi independenţa”, a afirmat deputatul PRM. “Ne considerăm marginalizaţi şi umiliţi de această iniţiativă care este o încercare brutală de a destabiliza situaţia din zonă”; a adăugat Brudaşcâ.

Consilierul premierului britanic a spus, tară a

se referi direct la intervenţia deputatului PRM, că UE oferă un cadru adecvat şi încurajează rezolvarea eventualelor dispute bilaterale. Deputatul UDMR Zsolt Szilagy (comisia de politică externă) a.spus câ membrii formaţiunii din care face parte sînt conştienţi câ stabilitatea în regiune este prioritară, în special pe fondul vecinătăţii cu Iugoslavia. Szilagy a arătat câ ultimii 10 ani au adus rezultate notabile în rezolvarea - problemelor diferitelor etnii din România însă, nu se poate spune că acestea au fost soluţionate.

Consilierul premierului britanic, care efectuează o vizită în România a participat, ieri, la o masă rotundă pe tema integrării extinderii şi securităţii europene, organizată de comisiile de politică externă şi de apărare ale Camerei Deputaţilor.

I6 8

si-t-rŢ!

l

Localităţile Mihăieşti şi Ocna Dej au fost paiţial afectate de inundaţiiLocalitatea Mihăieşti a fost, ieri, parţial afectată de precipitaţiile

abundente, care au căzut în ultima vreme. Peste 20 de hectare de teren au fost inundate ca urmare a scurgerilor de pe un versant, ape care nu au mai putut fi preluate de sistemul de canalizare, blocat de lucrările de construcţie la şoseaua Cluj-Zalău.

O altă localitate, din judeţul Cluj, afectată de inundaţii este Ocna Dej, unde pîrîul Vadul Ochii a ieşit din matcă şi a inundat 10 gospodării.

Ioan Roşu, directorul Apelor Române, sectorul Someş-Tisa a declarat că, în ultimele 24 de ore, în judeţul Cluj, a căzut o cantitate de precipitaţii de 23 de l/mp. El a mai spus că în judeţul Cluj au trecut cotele atenţiei mai multe rîuri, dar că acest lucru nu prezintă, deocamdată, nici un pericol de inundaţii:

Cosmin PURIS

Colegiul CNSAS a dat publicităţii ultima listă cu candidaţi la alegerile generale care au avut legături cu fosta SecuritateColegiul Consiliului Naţional

pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a dat publicităţii, ieri, o nouă listă cu candidaţi la alegerile generale din 26 noiembrie 2000 care au avut legături cu fosta Securitate, unii dintre aceştia'fiind în prezent parlamentari.

•Conform conducerii Colegiului, rezultatele cercetărilor din arhivă “nu pot fi făcute publice fără nuanţe”. !n consecinţă, Colegiul' menţine diverse categorii, în funcţie de tipurile de legături cu fosta

Securitate. Astfel, în categoria persoanelor care au desfăşurat activităţi de poliţie politică şi ale căror nume vor fi publicate în Monitorul Oficial se încadrează: Vasile Edu Gogoaşă, (PRM), Corneliu Marinescu (CDR 2000), Mihai Mateescu (ApR), Nicolae Medrega (Alianţa Naţională), Paul .Mitroi (PNL), Nicolae Olaru (Alianţa Naţională), Dumitru Popa (Alianţa Naţională), Ion V. Popescu (Alianţa Naţională), Ştefan Tcaciuc (UniunprUmrne^lor) şi Dorel Torna |ApR).ţşyy^uâS;ategorie se

g"" ;t r lA UNIV \

referă la persoanele care au colaborat cu fosta Securitate, dar a căror activitate nu poate fi argumentată prin documentele aflate în dosar ca fiind de poliţie politică, informează Colegiul. Aceste persoane sînt: Xîrigore Buda, Florin Codre şi Ioan Horea (Alianţa Naţională), Dan Drâghici (CDR 2000), Ioan Costi Koszti (PD) şi Bela Ladislau Szente Lianopolos (CDR 2000).

Alţi candidaţi la alegerile parlamentare din noiembrie 2000 au lucrat nemijlocit în fosta Securitate. Aceştia sînt: Zeno Andrei, Dumitru

Badea, Paul Bălaşa, Constantin Bucur şi Nicolae Vitan de la PRM, Ioan Borda, Tiberiu Marc, Nicolae Munteanu şi Ristea Priboi (PDSR), precum , şi Virgil Măgureanu de la Alianţa Naţională. Conform CNSAS, dintre parlamentarii care au activat în legislatura 1996-2000, Eugen Hilote, Silviu Petrescu şi Vasile Vetişanu (PNŢCD), precum şi Dan Amedeu Lăzărescu (PNL) au desfăşurat activităţi de poliţie

.politică în cadrul fostei Securităţi.

continuare în pagina a 16-a

v e u î ]

Page 2: Alfi doi judecători clujeni sini cercela|f penal pentru ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72536/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001... · realizarea visului de a se vedea instalat,

» f f, APc ? i1E v an 9 helis ‘ Marco; Sf. M uceniţâ Nichi; Calendarul greco-catohc: S . M arcu, evanghelist, ( t sec . I).

w a f m

•PREFECTURA. CONSILIUL JUDEŢEAN: I9-M T6

•PRIMÂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 * PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90'PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60.PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01

E X i M T U f tAGENŢIE DE TURISM Şî BILETE D AVION | 1414-4187) v Ă o f e r â ■

BIBLIOTECI

.PRIMĂRIA HUEDIN:

.PRIMĂRIA GHERLA: POLITIA CLUJ-NAPOCA:

25-15-48 24-19-26

• - 955 si 43-27-27POLIŢIA FEROVIARĂ

• CLUJ-NAPOCA: 13-49-76•POLIŢIA DEJ: 21-21-21•POLITIATURDA: ' 31-21-21•POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POLITIA HUEDIN: . 25-15-38‘ POLITIA GHERLA: 24-14-14.POMPIERII: _ 981

PROTECŢIA CIVILĂ: 982.GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70, im. 158• DIRECŢIA GENERALĂĂ MUNCII SI• PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125• SALVAREA: 961•SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERN'ATION'AL: 971•INTERURBAN:-" 991•INFORMAŢII: 931‘ DERANJAMENTE: . 921* ORA EXACTA: 958# R.A. TERMOFICARE: 19-87-48# R.A. APA CANAL: 19-63-02

S.C. "SALPREST" S.A.: 19-55-22SC PRISAL: 42-34-36

• DISTRIBUŢIA GAZELOR• NATURILE: - INTERVENŢII GAZE• 928:433424

JANDARM/: 956•GARA Cljj-Njpoca: 952• a GLNŢIA CFR: 43-20-01; .

Turtii - 31*17-62: Dej - 21-20-22AI./ANTA ANŢ/SL'/CfD: 19-16-47DIRECŢIA GEN. JUD. PENTRU PROTECŢIA D R FniRIlO R COPILULUI 9S3

T W R O I V IO R A R U L C U R S E L O R IN T E R N E

PERIOADA 25 MAR. 2001 > 28 OCT, 2001 lun i

Cluj -3> B ăneasa 0 7 ,0 0 şi 19,00 Cluj -> O topeni 16,35

m arţiCluj B ă neasa 0 7 ,0 0 şi 20 ,4 5 C l u j O t o p e n i 15,15

m i e r c u r i Cluj -> B ăneasa 0 7 ,0 0 şi 19,00 Cluj -> O topeni 16,35

, _ Joi| 'C lu j -> B ă neasa 0 7 ,0 0 şi 21 ,00

Cluj O topeni 15,15v i n e r i

Cluj -» B ă neasa 0 8 ,3 0 şi 20 ,10 Cluj O topeni 21 ,3 5

s î m b ă t ă Cluj -> B ă neasa 12,30

d u m in ică Băneasa -> Cluj 19,30

O R A R U L C U R S E L O R E X T E R N E PERIOADA 25 MAR. 2001 - 28 OCT. 200JCluj -> Frankfurt

marţi şi joi 9,40 :'Frankfurt-9 Cluj

marţi şi joi -14,45Cluj -> Vienaluni, m iercuri-11,25, vineri -1 5 ,1 0 Viena -9 Ciujluni, miercuri -1 6 ,3 5 , vineri 19,40 Cluj -9 Bolognaluni, miercuri -1 1 ,1 5 , vineri -1 6 ,1 5 Bologna -9 Clujluni, miercuri -1 6 ,0 5 , vineri 21,05

T E L E F O N : 13-01-16 .

20 - 2 6 A P R IU E

| ReîBnrJrl prin telefon sau la sediul firmei: E X IM T U R , sfr. A. Şaguna 34-36

Tel/Fax 064-433569,193442

E X IM T U R , str. Napoca 2-4 Tel/Fax 064-198755,199293

R e p u b lic a - M a r e a ho in ă rea lă . S U A , p rem ieră (1 0 .3 0 ; 13; 1 5 ,3 0 ; 1 8 ,0 0 ; 2 0 ,3 0 ) ; v in e r i, s îm b ă tă ,- dum in ică - s p e c ta co le de noapte cu tarii redus de la ora 23 * Victoria - Băi, care m i- a i ş u t i t m a ş in a ? , S U A , premieră (11; 13; 15; 17; 19) * A rta - Eurim ages - D in co lo de uşi. Anglia, premieră (12;

. 14; 16; 18; 20) * F av o rit - Lup ta cu înă lţim ile , SUA (12; 14.30; 17; 19,30) * M ărăşti - P ro fe so ru l tră s n it ş i C lanu l K lum p, SUA (13; 15; 17; 19)

T U R D A - F o x - R e g u la j o c u lu i . S U A (1 3 ; 1 5 ,1 5 ; 17,30; 19,45); vineri, sîm bâtâ, d u m in ică - s p e c ta c o le de noaptea cu tarif redus de la ora 22

D E J - Arta - N aufrag ia tu l, S U A (1 3 ; 16; 1 9 ); v in e r i, s îm b â tâ , ’ d u m in ic ă - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22

G H E R LA - P a c e a - Fem eia, m ereu deasupra, SU A (vineri, sîmbătă, duminică : 15; 17; 19; spectacole cu tarif redus de la ora 2 1 ; luni, marţi, miercuri; 17; 19; joi - închis.)

Farmacii cu serviciu permanent. Farmacia "CYNARA", Calea Floreşti nr.75, tel.42.62.72, orar non-stop.

Farmacii cu serviciu prelungit: Farmacia ’TNTERPHARM”, str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71 -95, orar. 8-22, Farmacia "CLEMATISFARM”, Piaţa Unirii nr. 10. telefon 19-13-63, orar 8-22.

Garda de noapte:Farmacia nr. 2, Str. Gh. Doja nr.

37, telefon 19-48-54, orar 20-8.

T E L E 7 a b c(•M M *• 1 *<•» A )t C L

Astăzi, de la ora 22,15: V IT R IN A

cu T a v i G ru ian

astăzi, de la ora 18,30:

CARMENde Georges Bizet

TEATRUL MAGHIARastăzi, de la ora 19,00:

NUNTA ÎNSÎNGERATĂde Federico Garcia Lorca

■ Biblioteca Judeţeană “O C TA V IA N GO G A”: Sala de lectură (str. M, Kogâlniccanu nr. 7, tel. 430.434): luni - vineri: 9,00 - 20,00. sîmbătă: 9,00 - 14,00; Mediatecă (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784): luni. miercuri, joi: 14,00 - 19,45, marţi, vineri9.00 - 14,45; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogâlniceanu nr. 7, tel. 195.620): luni - vjncri: 11,00 - 18,00: Colecţii speciale (str. Observatorului nr. I, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00 15,00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. 18,Bl. C.tel. 165.784),Mărăşfi(str. Aurel Vlaicu nr. 27, B1..V), Zorilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, joi: 14,00 - 19,45, marţi, vineri:9.00 - -14,45; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri: 9,00 - 16,00. Notă: Activitatea Secţiilor de împrumut pentru adulţi si a celor pentru copii din Piaţa Ştefan cel Mare nr. I este suspendată provizoriu, in vederea mutării in sediul noii. Rugăm restanţierii secţiilor respective să restituie publicaţiile Împrumutate la fdialele de cartier.

Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri,-joi - 12-16; vineri - 10-16.

■ Biblioteca Americană ”J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10-18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbâtâ din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu II) . Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14.

Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C, Brâtianu 22); Orar luni: 14-19, marti-vincri: 10-19, sîmbâtâ: 10-13.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ” Hcrmann O bcrth” (str. Mcmorandumuluil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ "FAMILIA SFÎNTĂ"« 23 - 27 aprilie •

Msdicinâ generală. Dr. I. Boiiâ - 23.27 (10-12), 25 (11,30-12,30), dr. V. Bodo • 25 (15-18), dr. R. Colârlâ

25 (10-12), dr. M. Eşanu - 24 (12-13), dr. S. Loga - 27 (9-11), dr. M. V.an - 24 (14-16), dr. O. Ollean - 26 (9-11). dr. A.F, Oros -26 (14-18), dr. D. Plalon- 23 (9-11), dr, L. Raşa • 23 (15-17), dr. I. Riza - 24 (15-16). dr. M. Suciu - 23 (10-12), dr. V. Tătaru • 27 (10-12), dr,C. Temea - 24,26 (9-11), dr. A. Varga - 23,27(9-11). dr. C, Via>cu • 23 (11-13); Homeopatie. Dr.' L. Baitâalbă * 25,27 (10-12); Cardiologie. Dr. C. Duncea• 26 (17-18), dr. 1. Ivanciuc- 23,25 (14-15). dr. 1. Pajiu• 25 (11,30-13), dr. T. Popescu • 25 (9-11), dr. N. Pnşcâ • 25 (16-18), Interne. Dr. D. Pâtv * 23 (15-17), dr. N Pop - 26 (14-16), dr. Gh. Rădulescu • 24 (9- 11); Ginecologie. Dr. AJ-Refai Moh’d -23 (15-17), dr.0. Gherman - 26 (15-17), dr. C. Fodor-24.26 (10-12), dr. M. Alajmi - 25 (15-17); Chirurgie. Dr. D. Chirilă •26 (17-17,45). dr. P. Pilea - 26 (9-11). dr. M. Simu - 25 (11-13), 27 (9-11); Pediatrie. Dr. M. Fritea - 25 (11- 13). dl. M, Manno - 26 (11-13), d r .k Milea - 24 114- 15). dr. L. Toma - 27 (10-12); Endocrinologie. Dr. I. Ouncea • 26 (17-18), dr. E. Popescu - 25 (9-11); Psihologie. Dr. L. Bortă - 24 (14-16); Dermatologie.Dr. 0. Roşea - 23 (16-17), dr. I. Sârbu - 23 (11,30- 12,30), dr. M. Teleagă • 24 (9-11), Toxicologie clinică.Dr. C.D. Ursu - 24 (12-13); O.R.L. Dr. S. Bîtlan - 25 (14-16), dr. E. Plâian - 26 (9-11); Ecografie. Dr. E. Fazakas - 23 (12-13). dr. I. Ghilean • 25 (14-15,30), dr. L Negru • 26 (16-18), dr. 0. Ursu - 26 (12-13), dr.I.l. Usinevidu - 27 (10-12); Pneumo-ftlziologie. Dr.M. Man * 24 (14-16); Balneologie. Dr. C. Becea - 24 (9-10); Reumatologie. Dr. C. Nedelcuţ - 26 (16-18), dr. C. ZoUa - 23 (14-16); Ortopedie. Dr. Z. Popa - 23,26 (12-13); Urologie. Dr. Z. Popa • 23,28 (12-13); Laborator. Ch. pr. S. Moşoigo- 23,24,25,26,27 (9-11).

1n cadru) policlinicii se tac tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profit de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînă vineri, între orele 9-11. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi. după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medici din afara policlinicii. Pentru chirurgie plastică şi reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii pe bază de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul Ftofidinid, str. Moţilor nr. 32 şi la tel. 43- 00-01, între orele 16-17de toni pînă vineri. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de trimitere de la medicii PoFidinidi. Dona|iile se fac la sediul Policlinicii, la secretariat, şi în contul nr.25.11.01.03.09.208 CEC Filiala CIuj-Napoca. .

C J

n ţ i M 7,00 Telematinal; 9,00 p i i f j t Tezaur:: folcloric (r); •«uhu 10 0 o p asiuni (s/r);10.45 TVR Cluj; 11,50 TVR laşi;. 12,55 TVR Timişoara; 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 Infomania; 14,30 Oameni ca noi; 15,00 Woody, ciocănitoarea buclucaşă; 15,30 Orice e posibil (s); 16,00 Panorama; 17 ,45 , Avanprem ieră Ştiri; 17,50 Fotbal; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; 20,45 Districtul (s);21.45 Recurs la morală; 22,45 Amprente; 23,00 Jurnalul de noapte; 23,15 Culoarea nopţii (thriller SUA 1994); 1,45 Infomania (r); 2 ,00 Jurnal. Meteo. Sport (r); 2,45 Cînd faci valuri (co.SUA 1996).

M ie rc u r i, 2 5 a p r ilieMaşina ghinionistă (co.SUA 1982); 16,00 Zile din viaţa noastră (s); 17,00 Ştiri; 17,20 îmbrăţişări pătimaşe (s); 19,00 Observator; 19,45 1941(co.SUA 1979); 22,00 Marius Tucă Show; 23,00 Observator; 23,33 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea; 0,30 Intrigi în Paradis (s); 1,30 Observator (r); 2,30 Exploratorii viselor (s); 3,30 Capcanele destinului (s); 4,30 Noaptea tîrziu (div./r); 5,30 îmbrăţişări pătimaşe (s/r).

£] CABINET MEDICAL DE £1 STOMATOLOGIECalea Moţilor nr. 106, ap. 5

Dr. Socolov Gelu • medic primar - Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologica complexe:

terapieprotetică (ceramică) chirurgie (rezecţii, împlânte)

Programări ziln ic Ia tel.: 4 3 0 .0 2 8ORAR

Luni - Vineri: 9-19 , Sîmbâtâ: JO-13

t v r ©7,00 Domnişoara

Andrea (s/r); 7 ,50 Poftă bună cu Petrişor (r); 8,05 Călătorind prin ţară (r); 8,35 Toţi, împreună; 9,40 Noi, cei din liniă întîi (f/r); 11,10 Veni, V|deo, Viei (r); 11,25 Ştiri; 11,30 Tată, am încurcat-o! (s/r); 12,00 în mijlocul furtunii (s/r); 12,50 Domnişoara Andrea (s); 13,45; Cronici votive (r); 14,15 Aventuri în... patru labe; 15,25 Ştiri; 15,35 Trupa DP 2; 17,00 Poftă bună cu Petrişor; 17,10 Autograf muzical; 17,30 Mit şi istorie;18.00 Tată, am încurcat-o! (s); 18,30 Telejurnal TVR 2; 18,50 Lady, Lady (d.a.);' 19,15 Toţi, împreună; 2 0 ,05 în mijlocul furtunii (s); 21,00 Pe muchie de cuţit; 22,00 Răscruci; 22,30 Ştiri; 22,35 Cinematograful de artă: Izolarea (dramă Rusia 2000); 0,10 Patrimoniu; 0,55 Ştiri bancare şi bursiere; 1,00 TVM Mesager; 1,40 Trupa DP 2 (r)..

7 ,00 ’ Bună BSrji’Asa dimineaţa!; 8,00 Ştirile Pro TV ; Ziarul dimineţii tale;9.00 Tînăr şi neliniştit (s/r);10.00 Taking The' Fails (s);11.00 Black Harbour (s/r); 12,00 Spirit de echipă (s); 12,30 Salvatorul (f. romantic Canada 1978); 13,45 în umbra justiţiei (s); 14,30 T inereţe nebună (dramă SUA 1981); 16,10 Tînăr şi neliniştit (s);'17,00 Ştirile Pro TV; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Fuga după comoară (co.SUA 1992); 21,55 Ştirile Pro TV; 22,00 Umbrele trecutului (thriller SUA 1992); 0,00 Ştirile Pro TV. Profit; 0,15 X şi Zero; 0,20 Pro TV te ascultă ce vezi;- 0,30 Black Harbour (s); 1,15 Jesse (s); 1,45 Box în afara legii (f. SUA 1992); 3,45 Spirit de echipă (s/r).

> ) 7,00 Malcom şiŞ t i gddie (s/r); 7,30 Poză la minut (s/r); 8,00 Prima Mix;

' 13,25 Clip art; 13,30 Cinemagia (r); 14,00 România@large (r);14.30 Stil (rj; 15,30 Cavalerul rătăcitor s); 16,30 Malcom şi Eddie (s); 17,00 Poză la minut (s); 17,30 Camera de rîs; 18,00 Focus; 19,00 Ridicol pînă la extrem ; 20,00 Cronica cîrcotaşifor; 21,00 Petrecerea burlacilor (co.SUA 1984); 22,45 Focus Plus; 2,3,15 .Cavalerul rătăcitor (s/r); 23,55 Clip Art (r); 0,00 Camera de rîs (r); 0,30 Focus Plus (r),

6,25 Teleshop- pjng. 5^40 lybire fără

limite (s/r); 7,30 Ştirile de Acasă (r); 8,10 îngeraşul (s/r); 9,00 Seducţie (s/r); 10,10 Căsuţa poveştilor (r); 10,20 Acasă la bunica (r); 10,30 Dragoste şi putere (s/r); 11,00 De 3 x femeie (r); 11,55 Iubire fără limite (s/r); 12,50 Dragoste nebună (s/r); 13,45 Femei înşelate (s/r); 14,40 La casa de vis (mag./r); 15.30 înger sălbatic (s); 16,20 Căsuţa poveştilor (d.a.); 16,30 Iubire fără limite (s); 17,30 Dragoste şi putere (s); 17,55 Acasă la bunica; 18,05 Seducţie (s); 19,00 îngeraşul (s); 20,00 Ştirile de Acasă; 20,40 De 3 x femeie;21.30 Dragoste nebună (s); 22,20 Femei înşelate (s); 23,15 Dragoste şi putere (s/r);. 23,40 De 3 x femeie (r); 0,30 Ştirile de Acasă (r); 1,25 Muzica de Acasă.

CABINET MEDICAL ONCOLOGICCLUJ NAPOCA.

str.PROT CIORTEA nr.9 (cartier Grigorescu)

C O N S U L T A Ţ I I :,

Prof.dr. LU C IA N LA22ĂR(G ineco log ie , C h iru rg ie , O n c o lo g ie )

L , M i : 1 5 -1 8 ; M a , J : 1 6 ^ - I S 30

D r . V A L E N T I N P O P E S C U (C hirurg ie , O n c o lo g ie )

M a , J : 1 4 30- 1 6 ; V : . 1 5 - 1 7 S : 9 - 11

Dr. DAN-SORIN PO PESC U(Urologie)

L , M i : 1 8 - 2 0 ; M a , J : 1 8 :* " -2 0 V : 1 6 - 2 0

P R O G R A M A R E : te l/ fa x ( 0 6 4 ) 1 8 . 7 6 . 0 4

I n t im p u l o r e lo r d e f u n c ţ io n a r e . a c a b in e tu lu i

Dispensarul Policlinic cu Plată I

instituţie cu vechi §renume în asigurarea

consultaţiilor medicale,

angajează medici de

toate specialităţile. Adresa: Ştefan Ludiviţ» R o tii (fosta M âloasa) n r. 19.T e l.: 130.330 sau 432.557.

" 7 /l/d c

7 ,0 0 Observator; 8,00 ‘N eaţa;. 11,00

Zile din viaţa noastră (s/r); 11,45 Elena, viaţa mea (s); 12,30 O pacoste de frate (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Cascadorii de lâ Hollywood (do); 14,00

7,00 Muzică; 8,00 / a b c Sandwich şi Fetz;

10.00 La ordinea zilei (r); 11,20 Muzică; 12,30 Lumea serviciilor secrete (r); 13,45 Lumea misterelor (r); 14,45 Documentar (r); 15,15 24 din 24 (r); 16,00 D’ale lui Cătălin; 18,00 Muzică; j19.00 Documentar DW; 19,30 L a . ordinea zilei; 21 ,00 Telejurnal; 21,30 Documentar DW; 22,00 Reporter Tele 7;23.00 D'ale lui Cătălin (r); 1,00 Muzică.

18,00-19,00 Pactul cu tranziţia - realizator Alin

Tudor Băiescu; '19,30-20,00 Documentare.

Redacţia nu îşi asumă responsa-bilitatea '■. pentru schimbările intervenite in programele • posturilor de televiziune.

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGARU Dr. ANGELA CĂLUGĂRII"

S t r . P r a h o v e i n r . 1 1(lingă biserica Bob)

PROGRAM OFTALMOLOGIE L, Mi, V , - 17-20 -S - 8-12.

Tel.; 42.56.18; tel/fax;19.14.68

9* .8fh M iercu ri, 2 5 aprilie06:00-07:00 Prima oră (Program informativ BBC-6:00-6:30;

C D M eteo-6:40;lnform aţiiu ti!it3re-6:50);07:Q Q -10:00Prfm ul ra o x o salut - Ştefan Coroian (07.00 Ştiri; 0 7 5 0 Revista presei locale, 07 :40Revista presei centrale, 07 :50 ,08 ,50Horoscop;08:06 Ştiri, 0 8 2 0 CD Sport cu Mihai Petruşcă, 08 :40 Ştiri pe scurt, 09:00 Ştiri, 0 9 2 0 Ce mai crede lumea)-, .1 0 0 0 -1 4 0 0 Mesa]F M -T ib e riu Crişan (1 0 0 0 ,1 3 ,0 0 Ştiri* Meteo, M esaje de ia ascultători, muzică, concursuri; 1120 *Capra cu trei iezi" - trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret,acelaşi titlu, eteteresanf); 14:00-16:00 Caleidoscop CD-cuTudor Runcanu (1 4 0 0 Ş (ir i+ M e te o , 1 5 0 0 Ştiri, 15:20 Cemal crede lumea ţr.))\ 16:00 - 1 9 0 0 Conspiraţia - cu Tudor Runcanu (16:00,17:00 Şriri, Telefoane surpriză în direct - farse+ urări-pentru _ cei ce sărbătoresc ceva, 17:20 C D Sport-M iha iP etn jşcâ1800-18:30 ' Program informativ BBC); 21:00 Ştiri; Muzica magica - Ştefan Coroian;22:00-23:00Miracolul sunetelor(r) - muzică electronică cu Cristian Mureşaa

; ( ( T ) ) i l M ie rc u ri,2 5 aprilie' ~ “ Ş T IR I : 0 9 .0 0 , 10 .0 0 , 12 .0 0 , 15 .00 , 16 .00;B B C -0 6 .0 0 , 11 .00 . 14 .0 0 , 18 .00 ; 6 .3 0 -9 .0 0 - S U P E R M A T IN A L : Ştirile locale, interviuri. H oroscop (6 .40 ,7 .20 , 8 .2 0 ), Punctul de v e d e re (7 .4 5 ), Liniuţa d e d ialo g (8 .30),B u letin rutier(8.55); 9 .00-12 .0 0 -P A T R U L A I1E S E R V IC IU : 9.30-Revista p re s e i, P u n ctu l d e v e d e r e (1 0 .1 5 ) ; C o n c u rs u r i (1 0 .3 0 ,1 2 .3 0 );1 2 .4 5 -S p o rt p e m a p a m o n d ; 1 2 .0 0 -1 8 .0 0 -

C A L E ID Q S C Q P fm : 13 .20 -M u s c a (lim ba maghiară) 20 .00 ■ T o p T e n -D J Sebi; 2 2 .0 0 -2 3 .0 0 T re n u l d e la m iezul n o p ţii -

t lr.il F ierea: 01 .00 -6 .00 U n d e M a g ic e

f f u f o f f f C O v w f / a M iercuri, 25 aprilieVNIPLUS_ROalO program informativ BBC: 6,00- 6 ,3 0 :8 ,0 0 -8 ,2 0 ,1 1 ,0 0 -1 2 ,0 0 , 14 ,0 0 -1 4 ,3 0 ; 18,00-18 ,30; 2 1 ,0 0 - 2 1 ,3 0 , 2 3 ,0 0 . 6 ,3 0 -1 0 ,0 0 Uniplus de dimineaţa, 06,35,- 8 ,2 0 Calendarul zilei. Meteo. 0 6 ,4 5 ,9 ,4 5 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9 ,2 0 Programul cinema. 9 ,5 5 Informaţi culturale. 10 ,00 ,12 ,00 , 1 3 ,0 0 ,1 5 .0 0 ,1 6 ,0 0 ,. 17,00 Ştiri naţionale şl locale. 10,00-14,00 Punct., şt de la Zece; 1 4 ,3 0 -1 8 ,0 0 Uniplus alternativ. 18 ,30- 21 ,0 0 Trei ceasuri bune. 19 ,00 ŞUii locale. 22,00; Ştiri naţionale 21 -3 0 -6 ,0 0 ; Uniplus nocturn.

Bucureşti. 19,30 Rotonda literară cu Dora Pavel; 20,00 Ştiri. 20,05 Anotimpul ideilor, redactor Dan Banciu; 21,00 Ştiri; 21,05 Breloc - A nca M ureşan; 21 ,50 Buletin de ştiri. 2 1 ,5 8 închiderea programului. ■■

R A D I O R E N A Ş T E R E A9 1 ,2 M H z FM ’

0 t A D I O C L 0 j 3) M iercuri, 25 aprilie 6,00 Bună dimineaţa. O emisiune de

actualităţi, dar şi antren matinal prezentată de Dan Moşoiu. 8 ,00 Emisiunea in limba maghiară; 10,00 De zece ori România. Prezintă de la Cluj Mihai Midâuş; 11,05 Emisiunea redacţiei sociale; Ceasul al unsprezecelea. Prezintă Lucia Ţibre; 12,00 Radiojurnal transilvan; 12,30 Microfonul ascultătorului, 13,00 Radiojurnal Bucureşti; 13,15 Paralele muzicale cu Dan Bradu. 13,55B u/e6ndeşf/ri.14,00Program m uzical pe staţia de unde ultrascurte - 95,6 MHz. 16,ÎX) Emisiunea in limba maghiară. 18,00 Radiofax - prezintă Doina Borgovan. 18,30 Star mix. Muzica anilor 190- Prezintă Dan Izvoreanu. 19,00 Radiojurnal

M iercuri, 25 aprilie 6,00 - 10,00 Ceasurile dimineţii;

10,00- 10,05 Ştiri; 10,10-10,40 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri Realizator Cătălin Pălimaru. Tema: Scrierile patritice din vremea Sf. Paisie Velicicovschi; 10,40 * 11,00 C antari bisericeşti; 11,00 - 11,30 Pagini de literatură. Realizator: Flavia Teoc- Bocbiş; 11,30-12,00 Lexicon. Realizator Elcria Chircev, 12,00-13,00 File de acatist (r); 13,00 - 13,05 Ştiri Maria Aluaş; 13,05 - 18,00 Magazin. Realizator Simona Vlasa; 13,05 - 13,10 Prezentarea emisiunii; !3,i0 -14.00 Concertul amiezii. Realizator Ana Abrudan; 14,00-15,00 loformaţii şi muzică; 15,00 - 16,00 Program religios, Realizator Cătălin Pălimaru;16.00 - 17,00 Liturghia D arurilor înainte Sfinţite ( înregistrare); 17,00 - 18,00 Conferinţele susţinute în cadrul Serilor Duhovniceşti; 18,00 - 18,35 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri (r); 18,35 - 19,00 Cîntâri religioase;

- 19,00 - 20,00 Bizantion. Realizator Elena Chircev; 20,00 - 20,30 Universul teologic, universul credinţei. Invitat: pr. prof. dr loan Vasile Leb; 20,30 -21.00 Păhărelul cu nectar. Realizator Elena Magher; 21,00 - 22,30 La început a fost Cuvântul... Realizator: Radu Preda; 22,30 - 23,00 Rugăciunile serii; 23,00 - 6,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică).

F.1EDIPRAX Centru m e d ic a l

Prof. Dr. HUŢANU loan CIuj-Napoca, .

str. Ion Meşter 2/21 - CONSULTAŢII,

TRATAMENTE, URGENTE:

CHIRURGIE PEDIATRICĂ; ORTOPEDIE;M A L F O R M A Ţ II ‘ C O N G E N IT A L E ;UROLOGIE PEDIATRICĂ; PEDIATRIE;MEDICINĂ GENERALĂ; DERMATOLOGIE; HOMEOPATIE; BIOENERGIE;ECOGRAFIE.Informaţii, programări la telefon:

(064) 421806; 094-605935, ,

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

Linoitnw.il un sMr,m: u m i l m j ,stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

ADEVĂRULde Cluj

Un cotidian care satisface

gusturile dumneavoastră!

Page 3: Alfi doi judecători clujeni sini cercela|f penal pentru ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72536/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001... · realizarea visului de a se vedea instalat,

FLAGELUL ABM AM ENTULUI D E CALIBRU REDUS AMPLIFICA M S n K R L E E TN IC E“ INTERNATIONAL HERALD TRIBUNE”

în majoritatea zonelor conflictuale ale lumii (Columbia, Afganistan, Balcani sau Sri Lanka), cei mai redutabili terorişti nu se bazează pe armament greu şi sofisticat din punct de vedere tehnologic, ci preferă armele de calibru redus, portabile şi ieftine. Cu astfel de arme au fost comise peste 90 la sută din crimele din întreaga lume, de la terminarea Războiului Rece. Faptul că armele reduse ca dimensiuni sînt foarte accesibile (fizic şi material), a determinat o amplificare a conflictelor ' interetnice, conferind, de asemenea, autoritate liderilor terorişti. în ultimul timp, echipe diplomatice din întreaga lume fac eforturi pentru a elabora o serie de măsuri menite să asigure controlul şi, pe cît posibil, limitarea comerţului cu armament de calibru redus. ONU a anunţat că va. sponsoriza o conferinţă pe această temă, care urmează să se desfăşoare în cursul acestei veri, scopul ei fiind acela de a elabora un proiect care să conţină un set de standarde şi proceduri internaţionale de reducere a acestui comerţ distructiv.

Comerţul ilegal cu arme de calibru redus a înregistrat o creştere majoră începînd cu anii ’90, factorii favorizanţi fiind aceiaşi cu cei care au stimulat relaţiile comerciale în general: libera circulaţie în interiorul Uniunii'Europene şi globalizarea, fenomen ce a

condus la o liberalizare a comerţului. Transporturile ilegale de armament porneau cel mai adesea din fostele state membre ale blocului sovietic. Companii obscure, avînd numeroase relaţii chiar cu diverse agenţii secrete din străinătate, au profitat de legislaţia deficitară privind exporturile şi de slaba vigilenţă a controlului la frontieră pentru a vinde armanent în zone marcate de conflicte militare. Băncile, mai ales cele din aşa- numitele “paradisuri fiscale”,

. spală imense sume de bani folosite apoi în tranzacţiile cu arme.

Creşterea la nivel global a volumului comerţului ilegal cu arme de calibru redus impune adoptarea, tot la nivel global, a unor măsuri de reglementare cu adevărat eficiente. Cu alte cuvinte, este imperioasă crearea unui sistem internaţional de verificare riguroasă a exporturilor şi documentelor în cazul transporturilor de arme absolut necesare. SUA, de pildă, au o legislaţie strictă privind exporturile de arme mici, dar punerea ei în aplicare a fost din păcate inadecvată. Alte state, precum Ucraina, Belarus şi Bulgaria nu au un control riguros la frontieră. Nici China, a cărei armată exportă armament în zone conflictuale din Africa, nu dispune de restricţii în acest sens.

Un bun punct de pornire pentru crearea unei sistem internaţional de reglementare a acestei chestiuni poate fi tratatul semnat între SUA şi celelalte state membre ale Organizaţiei Statelor Americane (OSA), în anul 1997. Tratatul interzice

exportul de arme dintr-o ţară fără ca, în prealabil, statul destinatar să fi aprobat importul. Este'prevăzut, de asemenea, ca atît ţara exportatoare, cît şi cea importatoare şă marcheze armele, astfel încît, în cazul în care acestea iau o altă destinaţie, să fie recunoscute şi returnate exportatorului. Unele state, precum Canada, au sugerat că ar fi eficientă interzicerea oricăror exporturi care au ca destinaţie “state paria”, sau grupări teroriste. Atît Administraţia Bush jr., cît şi Administraţia Clinton s-au opus ambiguităţii privind interdicţia prevăzută în tratat, de teamă că acest lucru ar putea influenţa eforturile viitoare ale SUA de a asigura ajutor militar Sub acoperire, în cazul / unor conflicte internaţionale. Cel mai potrivit exemplu aici este rolul pe care SUA l-au jucat atunci cînd s-au opus invaziei sovietice în Afganistan. Istoriaexporturilor americane de armament consemnează numerpase momente regretabile, cînd SUA au vîndut arme unor grupări insurgente implicate în uciderea civilor sau care au violat drepturile fundamentale ale omului. Armele vîndute de SUA din motive legitime, de apărare, ajung adesea în mîinile liderilor terorişti sau ale dictatorilor. Aşadar, dacă principalii producători de armament ai lumii nu îşi vor asuma o mai mare responsabilitate în a controla piaţa internaţională a armelor de calibru redus, statele vulnerabile vor fi în continuare grav afectate de acest comerţ distructiv.

ELVEŢIA ESTE HOTÂRÎTÂSfl fiDERE LR UE'LE TEMPS"

Şeful Departamentului elveţian al Economiei Publice, Pascal Couchepin, a reafirmat - la 10 aprilie - la Institutul de înalte Studii Internaţionale din Geneva, că executivul îşi menţine ferm proiectul de aderare la Uniunea Europeană (UE), organizaţie' ale cărei succese sînt, în opinia sa, de netăgăduit. Ministrur elveţian a estimat că o eventuală reactivare a dosarului de aderare a Elveţiei la UE pare dificilă înainte de anul 2007, şi că aceasta nu ar putea avea loc înainte de 2009-2010, dată fiind respingerea, în cadrul referendumului din 4 martie - cu 76,7 la sută - a începerii imediate a negocierilor privind această aderare. După Tratatele de la Paris şi de la Roma, mulţi elveţieni şi importante oficialităţi diplomatice şi economice erau convinşi că edificiul european va eşua. Ei credeau că este imposibilă naşterea unei Europe ale cărei ambiţii ar trece dincolo de construcţia unei zone de liber- - schimb. De unde şi ideea - în mare parte inspirată de Elveţia - a Asociaţiei Europene a Liberului- Schimb (AELS) menită să instituie în Europa această zonă de liber-schimb, ce ar fi putut reprezenta alternativa la construcţia UE.

In prezent, edificiul european este solid, chiar dacă UE are de soluţionat probleme instituţionale dificile. Cel mult, ea va evolua în sensul unei Europe cu mai multe viteze, nucleul dur fiind constituit din ţările membre ale zonei euro. Extinderea sa spre Est este o chestiune de timp. Europa “Celor 15” va deveni, în cele din urmă, Europa celor 27. Europa fiind o realitate durabilă, este indispensabil ca economia Elveţiei să nu fie discriminată pe pieţele europene în raport cu concurenţii săi din Uniune. 63 la sută din exporturile elveţiene sînt destinate UE, iar 80 de procente din importurile Elveţiei provin din Uniune. Relaţiile economice ale ţării trebuie facilitate printr-un cadru juridic favorabil. Tratatul de liber-schimb din 1972 şi acordurile bilaterale semnate în 1998 urmează să fie ratificate de statele europene. Această ratificare este nu numai în interesul Elveţiei, ci şi în cel al UE.

Acordul privind libera circulaţie a persoanelor poate fi interpretat ca răspuns la lipsa de mînâ de lucru străină, resimţită îndeosebi în sfera tehnologiei de vîrf. Dar această interpretare nu este suficientă. Acordul cu privire la libera circulaţie a persoanelor - ca şi cel referitor, la transporturi depăşeşte aspectul pur economic, reprezentînd un act de integrare în UE. în ce priveşte Spaţiul economic european,, acesta nu

şi-a schimbat natura. El include un dezechilibru instituţional, în sensul că membrii acestui spaţiu ce nu sînt membri-ai UE trebuie să accepte acquis-ul comunitar aşa cum este, or riscă să fie penalizaţi. Spaţiul Schengen pune o problemă

' similară pentru că este, în viziunea noastră, o şansă de ameliorare a securităţii la scara continentului şi în Elveţia. Aderarea la spaţiul Schengen implică, totuşi, într-un domeniu redus - cel al securităţii -, acelaşi dezechilibru instituţional ca şi Spaţiul economic european. Dar nu este un motiv ca Elveţia şi UE să renunţe la avantajele unui sistem european de securitate deoarece criminalitatea este un fenomen transnaţional, iar Schengen este în avantajul Elveţiei şi al UE.

E puţin probabil ca, multă vreme de acum încolo, aderarea la UE să întrunească majoritatea opiniei publice, din cauza unor principii de natură filosofico-politică. Majoritatea cetăţenilor votează conform unei anumite concepţii filosofico-politice ce nu este totdeauna explicită. Sînt adesea pomenite două obiecţii cu privire la aderarea Elveţiei la UE: TVA şi contribuţia netă la UE. O mare parte a scepticismului actual provine din aceea că UE nu a reuşit, pînă în acest moment, să definească un-concept, dar nici o practică limpede de repartizare a sarcinilor între Bruxelles şi statele membre. Referendumul permite tranşarea în cazuri nesigure, UE neavînd mecanisme echivalente. Invocarea subsidiaritâţii

-nii este" convingătoare, deşi principiul este bun. Elveţienii invocă, adesea, riscul la care ar fi expusă suveranitatea naţională a ţârii lor în urma aderării. în prezent, această noţiune este relativă. Atunci cînd sarcinile nu mai pot fi îndeplinite la nivelul statelor, ele trebuie îndeplinite la nivel internaţional, prin intermediul tratatelor ori prin aderarea la UE. în general, elveţienii nu sînt de acord să renunţe la suveranitate pentru promovarea unor interese ce depăşesc cadrul naţional. Din această perspectivă, atitudinea ţărilor membre ale UE faţă de Austria, atunci cînd a fost constituită coaliţia dintre democrat- creştini şi Partidul Libertăţii din Austria (FPOe) al lui Joerg Haider, i-a neliniştit mai multă vreme decît s-ar fi crezut pe mulţi elveţieni. Italia se îndreaptă, poate; la viitoarele alegeri spre o guvernare din care ar. putea face parte “moştenitorii” politici ai fostei mişcări neofasciste. Vom avea, oare, aceleaşi scrupule faţă'de o ţară mare ca şi faţă de una mică?

GERHARD SCHROEDER, CANCELARUL GERMANIEI:'LA STAMPA’

în calitatea sa de prim cancelar federal al Germaniei care nu a trăit în mod direct cel de-al doilea război mondial, Gerhard Schroeder întruchipează mai mult decît o naţiune de 82 de milioane de locuitori, sigură pe sine, care este motorul economic şi forţa conducătoare a procesului de includere a fostelor state ex-comuniste într-o nouă Europă unificată. Odată cu dispariţia divizărilor ideologice, în Europa au apărut numeroase noi provocări, care afectează relaţiile Germaniei cu prieteni mai vechi, dar şi cu unii noi; în special cu Statele Unite ale Americii, apreciate mult timp drept forţa morală care a ridicat Germania din ruinele celui 3e-al treilea Reich. Planurile Administraţiei Bush'de creare a unui sistem propriu de apărare antirachetă a plasat Germania în miezul controverselor dintre parteneri comerciali vitali, de

- la. Moscova, şi' aliaţi în domeniul securităţii,, de la Washington. Germania .şi SUA, ambele state membre ale NATO, au, de asemenea, opinii diferite şi în-ceea ce priveşte rolul forţei de reacţie rapidă ce ar urma să fie formată de Uniunea Europeană. Anul viitor, cancelarul Schroeder (56 de ani) va trebui să lupte pentru un nou mandat. Artrecut cu bine momentul primei acţiuni militare a ţării sale din ultimii peste 50 de ani: participarea Bundeswehr-

ului la campania NATO împotriva Iugoslaviei în 1999 şi continuarea misiunilor de menţinere a păcii în Balcani. în cei doi ani de cînd se află în funcţie, el a gestjonat cu succes reformele din sistemele de pensii şi de impozitare şi a continuat campania fermă pentru integrarea europeană lansată de predecesorul său, Helmut Kohl. La numai un deceniu de la , reunificarea Germaniei, amintirea erodării calităţii vieţii în părţile estice

în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, în nici un caz împotriva ei... Aceasta este o politică de natură să consolideze Alianţa, nicidecum să o slăbească.

î: Cheltuie Germania prea puţin pentru apărare?

R: Nu trebuie să ne gîndim la conceptul de securitate într-un mod atît de limitat. Securitatea înseamnă mai mult decît securitatea militară sau securitatea garantată de forţe de apărare şi de fonduri pentru apărare.

pe continent, de tipul tulburărilor actuale din Macedonia?

R: Acest lucru s-a demonstrat deja în Kosovo. Noi, europenii, avem

: acum majoritatea trupelor staţionate acolo, ceea ce înseamnă că îndeplinim sarcinile de securitate şi suportăm costurile importante. Dar un lucru trebuie să fie clar: pentru moment, • este o realitate faptul că NATO nu poate funcţiona fără structurile americane... . ,

î: Relaţiile Germaniei cu Rusia

s a n sale ţării s-a şters din. memorie. Gerhard Schroeder a acordat un interviu în care vorbeşte despre preocupările, speranţele şi priorităţile sale în relaţiile americano-germane;

întrebare: Referitor laSecuritatea europeană şi Identitatea de Apărare europeană, de ce credeţi că oficialităţi militare şi din domeniul securităţii din SUA au rezerve atît de puternice faţă de o forţă militară europeană? Va devia, oare, aceasta resursele NATO?

Răspuns: Eu chiar.nu înţeleg aceste rezerve, pentru că există o cerere mai veche a SUA ca europenii să fie în stare să reacţioneze la conflicte regionale din Europa, desigur, strict

SECURITATEPaşă cineva analizează în mod . sînt'vpe • caie • sa cunoască o

. obiectiv rolul pe care Germania l-a îmbunătăţire solidă, de la unificare, jucat în ultimii 10 ani, trebuie în timp ce între Washington şi recunoscut că noi sîntem cei care am Moscova persistă tensiuni care dus greul în ceea ce priveşte acordarea . amintesc de era Războiului Rece. de asistenţă pentru reconstrucţia Cum pot politicile şi priorităţile

Administraţiei Bush să afecteze relaţiile Rusiei cu Germania şi cu

structurilor democratice în Rusia. Aceasta este o enormă contribuţie la sporirea securităţii. Demolarea relaţiilor de tipul prieten-duşman între Occident şi Rusia reprezintă o . îmbunătăţire a climatului de securitate şi, dacă vreţi să aflaţi cine ar merita recunoştinţă pentru aceasta, veţi constata că este- vorba de Germania.

I: Cum va afecta crearea unei forţe de reacţie rapidă capacitatea Europei de a răspunde crizelor de

alte state europene?R: Nu văd nici o legătură directă.

Guvernul american nu are nevoie de nici o mediere europeană pentru a face tot ce este mai bine pentru relaţiile americano-ruse. Ultimele evoluţii şi felul în care.au fost ele reglementate, expulzarea reciprocă de diplomaţi arată, că există o înţelegere a vremurilor actuale. George \V. Bush

a declarat că problema este rezolvată. Au existat exprimări similare de partea rusă şi sper foarte mult ca Administraţia americană şi Guvernul rus să revină în curînd la discuţii pe probleme cum ar fi apărarea antirachetă.

î: Aţi afirmat că dumneavoastră consideraţi problemele comerciale dintre Germania şi SUA mai polemice decît cele referitoare la un sistem american de apărare antirachetă. Concret, cum se pune

problema în această privinţă?■R: Oricînd pot apărea conflicte

în interiorul Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Să vă dau un exemplu. în prezent, nu numai în Germania, ci şi în restul Europei, are loc o dezbatere privind alimentele sănătoase, (nemodificate

genetic)...Legat de acest subiect, cred că cei

care susţin că trebuie să permitem importul de came tratată hormonal trebuie .să înţeleagă că mentalitatea consumatorului este extrem de sensibilă în urma recentelor cazuri de îmbolnăviri animale în Europa - encefalopatia spongiformă bovină şi febra aftoasă. Fiecare dintre noi trebuie să înţeleagă faptul că, în astfel de momente, un guvern trebuie să pună. accent pe o documentare adecvată şi pe ideea că produsele alimentare care au fost tratate într-un anumit mod trebuie să fie etichetate corespunzător.

Page 4: Alfi doi judecători clujeni sini cercela|f penal pentru ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72536/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001... · realizarea visului de a se vedea instalat,

A ic iîs - fV lV l ar putea fireşlama dumneavoastră

2 0 0 0 - Preşedintele Constantinescu a promulgat Legea privind autorizarea Ministerului Finanţelor de a garanta un împrumut

extern în valoare de 50 de milioane de mărci germane pentru Banca de Export-lmport a României (EXIMBANK).

W i l

Preşedintele Comisiei SUI consideră că documentele privind presupusa colaborare a lui Radu Timofte cu KGB sint o “făcătură

Preşedintele Comisiei de control al activităţii SRI, loan Stan, a declarat, ieri, după audierea fostului deputat George Şerban, că documentele prezentate de acesta în toamna trecută, conform cărora Radu

. Timofte era acuzat de colaborare cu KGB, sînt o “făcătură”, cu rolul de a-l discredita pe actualul director al SRI.

Stan a spus că documentele prezentate, pe care Şerban a declarat că le-a primit de la o “sursa’, nu au antet şi nici o ştampilă pentru a li se putea identifica sursa. El a adăugat că Radu Timofte nu poate fi judecat pe baza unei asemenea fiţuici.

George Şerban a admis că documentele prezentate de el nu au nici un semn prin care să poată fi identificate, iar persoana care i le-a furnizat nu doreşte să-şi decline identitatea şi nici să susţină documentul respectiv. Şerban a adăugat că nu a spus niciodată că Radu Timofte ar fi colaborat cu KGB şi că declaraţiile pe care le-a făcut

anul trecut se refereau doar la necesitatea ca respectivele informaţii să fie verificate. El ă adăugat că îşi menţine acest; punct de vedere:

Fostul deputat PD a mai precizat că, din discuţiile avute la comisie, au rezultat două aspecte: primul, referitor la faptul că declaraţiile au fost făcute .în perioada campaniei electorale din toamnă, iar al doilea că informaţiile oferite de sursa lui, un cadru în rezervă din SRI, trebuie verificate: •

Audierile din Comisia SRI pe tema acuzaţiilor aduse lui Radu Timofte vor continua pînă joi. în cursul zilei de marţi, mai urmează să fie audiaţi gen.-Nicolcioiu, fost comandant al unităţii militare 0110, de supraveghere a structurilor'informative din statele fostului lagăr comunist, gen. Zăgărin, fost şef al contraspionajului, Iulian Vlad, fostul şef al Securităţii, şi Vasile Lupu, fost adjunct al lui Virgil Măgureanu.

George Şerban l-a acuzat pe Timofte, la jumătatea anului trecut, că, s-a aflat în atenţia unei uniţăţi de antispionaj a Securităţii pentru,relaţiile sale cu doi cetăţeni suspectaţi de relaţii cu KGB. Această acuzaţie a fost reluată Ia începutul lunii februarie a acestui an, cînd Timofte a fost numit de Parlament în funcţia de' director al SRI.

Comisia SRI a început acţiunea de verificare a directorului SRI, Radu Timofte, în ceea ce priveşte “pretinsa sa colaborare cu KGB”, Ia solicitarea acestuia şi în urma apariţiei unor articole pe acest subiect în presa străină, care ău creat suspiciune în colaborarea cu UE şi NATO. Radu Timofte ceruse; încă de la audierea sa în Comisia SRI în vederea numirii sale Ia conducerea Serviciului Român de Informaţii, desfăşurarea unei anchete care sâ emită un punct de vedere asupra pretinsei sale colaborări cu KGB.

R o d ica Stu oaiu s-a d eclarat surprinsa

de risipa pe c a re a co n statat-o

în M inisterul Ju stiţieiRodica Stănoiu s-a declarat surprinsă de risipa pe care a

constatat-o în Ministerul Justiţiei, actualul ministru susţinînd că angajaţii instituţiei erau “obişnuiţi” să cheltuiască prea mult pentru protocol.

“Nu sînt zgîrcită în nici un fel, dar risipa mă şochează”, a spus ministrul Justiţiei, susţinînd că predecesorul său, de exemplu, a cheltuit:! ,5 miliarde de lei doar pentru amenajarea a două cabinete. Totodată, Rodica Stănoiu a spus că, la şedinţa de bilanţ de la începutul anului: s-au cheltuit 11 milioane de lei pentru protocol, iar cînd şi-a exprimat mirarea faţă de suma mare utilizată i=s-a răspuns că, în urmă cu un an, cu acelaşi prilej, au fost cheltuite 50 de milioane de lei.

Ministrul Stănoiu a adăugat că nu poate să stea'într-un cabinet luxos în condiţiile în care alţi angajaţi ai instituţiei lucrează în birouri necorespunzătoare.

Pe de altă parte, Rodica Stănoiu a declarat că nu va face nici un demers în sensul tragerii la răspundere a cuiva, întrucît “nu s-au depăşit haremurile legale".

Deputaţii şi senatorii se adună mîine pentru a audia discursul lui Gunther Verfieugen

Camera Deputaţilor şi Senatul se vor reuni, joi, în şedinţă comună, pe ordinea de zi afiîndu-se discursul comisarului european pentru extindere, Gunther Verheugen, şi validarea lui Ion Giurescu în funcţia de preşedinte al Consiliului Economic 'şi Social (CES)

Birourile Permanente ale celor două Camere au mai decis, marţi, ca pe ordinea de zi a şedinţei comune să mai figureze modificarea componenţei nominale a Comitetului Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare (GRUI).

PRM a solicitat. înlocuirea în Comitetul Director al GRUI a deputatului Luca Ştefanoiu, fost membru PRM, cu deputatul Constantin Duţu.

M inistrul Ju stiţie i a a n u n tatf 9

că schem a instituţiei pe care o conduce a fost redusă cu 30 la sută

justiţiei, ministrul dînd exemplu în acest sens destituirea fostului preşedinte al TribunalfBui Galaţi, judccâtoarca Alexandrina Zaharia, al cărei soţ este consilier PDSR, precum şi cca a fostului preşedinte al Judecătoriei Buftea, loan Buftea, care a fost susţinut dc un grup din partid.

Referitor la propunerile unor prefecţi dc numire în funcţie a anumitor magistraţi, Rodica Stănoiu susţine că a “răspuns dur” acestora, nedînd curs nici unei propuneri.

Deputaţii au acordat, marţi, votul final Ia 21 de proiecte de lege, ordonanţe şi rapoarte de mediere, printre acestea afiîndu-se proiectul de lege privind accesul la informaţiile de interes public şi cel referitor la semnătura electronică.

Mona Muscă (PNL) a declarat, în plen, că proiectul de lege privind accesul la informaţiile de interes public este o lege a transparenţei, “simplă, suplă şi foarte clară”, care a fost cerută de UE şi NATO. “Reprezentanţii NATO nu au cerut o lege a informaţiilor

clasificate, ci îi interesează secretizarea informaţiilor militare”, a apreciat Muscă.

Viorica Afrăsinei (PDSR) i-a criticat, însă, pe deputaţii PNL pentru că nu au fost:

y C p i o i N t i i i l e l

prezenţi la dezbaterea pe articole â proiectului de lege privind accesul la informaţiile de interes public.

Printre proiectele de lege aprobate de

deputaţi s-au mai aflat ordonanţa de .urgenţă 14/2001 privind organizarea şi funcţionarea MApN, cea referitoare la clasificarea etichetarea şi ambalarea

substanţelor chimice periculoase, precum şi Raportul Comisiei de mediere la ordonanţa de urgenţă 40/ 1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţie de locuinţe. De asemenea,

deputaţii au acordat votul final asupra unei hotărîri referitoare la structura organizatorică a Secretariatului General al Camerei Deputaţilor.

Ministrul Justiţiei. Rodica Stănoiu, a declarat, luni, în cadrul şedinţei dc bilanţ pc trimestrul I, că primul lucru pc care l-a făcut dc cînd a preluat conducerea Ministerului Justiţiei a fost simplificarea organigramei, “mult prea greoaie", prin reducerea cu 30 la sută a schemei. “A dispărut acea structură formată pc algoritm politic” , a afirmat Stănoiu.

Rodica Stănoiu a negat “pedcscrizarca" şi “politizarea”

PDSR ar putea semna săptămînă viitoare uri protocol de colaborare cu Partidul Socialist Ungar

PDSR ar putea'sâ semneze săptămînă viitoare un protocol de colaborare cu Partidul Socialist Ungar, a declarat, ieri, secretarul general al PDSR Cosmin Guşă.

Guşă a precizat că în. această săptămînă vor fi finalizate demersurile pentru a încheia acest protocol.

El a spus că o delegaţie a PDSR formată

din Viorel Hrebenciuc şi Victor Boştinaru a negociat termenii acestui protocol de colaborare şi că se pune problema unor legături mai strînse între cele două partide, pe linia Internaţionalei Socialiste, şi a unei comunicări mai eficiente, astfel încît şi relaţiile dintre România şi Ungaria sâ fie “mai concrete”.

Organismele europ«no trebuie sâ coopereze entru soluţionarea problemelor cu core se*

Haasadconfrunta continentul î

în locul podulu i de flori cu Republica M oldovaSenatorul PNL Radu F. Alexandru se gindeşte la un pod aerian

Senatorul PNL Radu F. Alexandru a declarat, ieri, că oficialităţile române ar trebui sâ “ia în calcul” posibilitatea ca acei cetăţeni români care sînt şi cetăţeni ai Republicii Moldova şi domiciliază pe teritoriul acestui stat, să fie evacuaţi printr-un pod aerian, apreciind că aceştia riscă să devină “ostatici”, urmare a alegerilor din Republica Moldova, precum şi a situaţiei politice de după aceste alegeri.

Radu F. Alexandru a spus că deocamdată “nu este situaţia” realizării unui asemenea pod aerian, dar a amintit că alte state, “în condiţii de dificultate” şi-au “salvat” cetăţenii prin asemenea poduri. El a amintit faptul că, recent, preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a făcut o paralelă între Moldova şi Cuba şi a apreciat că Republica Moldova ar putea deveni o “fortăreaţă” la frontiera “imperiului ras”, iar România se va “trezi” cu o graniţă comună cu Rusia.

Senatorul liberal a cerat ca Parlamentul să organizeze o şedinţă la care să participe şi preşedintele României, primul ministru şi ministrul de Externe şi Ia care să se stabilească o “politică clară şi coerentă” faţă de Moldova, precum şi faţă de cetăţenii români care locuiesc în această tară.

-Cooperarea şi acţiunea concertată a organismelor europene, pe o “singură voce”, reprezintă o premisă esenţială pentru soluţionarea problemelor cu care se confruntă continentul european, a arătat, ieri, în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, ministrul

român de Externe, Mircea Geoană, preşedinte în exerciţiu al OSCE. Geoană a prezentat membrilor APCE priorităţile preşedinţiei române a OSCE. Preşedintele în exerciţiu al OSCE s-a declarat încurajat de evoluţia negocierilor politice între Armenia'şr Azerbaidjan,

' în vederea soluţionării conflictului din Nagorpo- Karabach. Apreciind că pentru o soluţie a conflictului este nevoie de “curaj politic şi viziune”, Geoană a arătat.că pe moment părţile, trebuie să se concentreze asupra dialogului politic.

Dizidenţiij

politici români se adună la Cluj-Napoca

Clubul Asociaţiei Pro Democraţia din Miercurea Ciuc va organiza, în data de 2 mai 2001 o dezbatere cu tema „Dizidenţa politică românească'' din anii ’80". Întîlnirea va avea loc la sediul Fundaţiei Heltai din Cluj-Napoca. Scopul întrunirii este acela de a readuce, în faţa opiniei publice şi politice din România, fenomenul opoziţiei politice dinaintea revoluţiei din 1989. La discuţii vor participa personalităţi marcante ale dizi'denţei politice din anii ’80, precum şi foşti deţinuţi politici din aceeaşi perioadă de la Penitenciarul Aiud. «

M . L

Ministerul Justiţiei a solicitat autorităţilor franceze documentele transmise de procurorul Ovidiu Buduşan în cazul Adrian Costea

' Ministerul român al Justiţiei a solicitat autorităţilor franceze documentele transmise de procurorul Ovidiu Buduşan în cazul Adrian Costea, a anunţat, ieri, într-o conferinţă de presă, ministrul Justiţiei, Rodica Stănoiu.

Ministrul Stănoiu a afirmat că modul în care actele au fost transmise magistraţilor' francezi nu a îndeplinit procedura legală. Totodată, Rodica Stănoiu a declarat că Ministerul francez de Justiţie a răspuns părţii române în legătură cu semnătura sub care au plecat documentele oficiale, semnătură care aparţine fostului şef al Secţiei Anticorapţie din cadrul Parchetului Curţii Supreme de Justiţiei, Ovidiu Buduşan.

Fosta conducere a Ministerului Public l;a delegat, în perioada 1999-2001, pe

Ovidiu Buduşan ca procuror la Parchetul Curţii Supreme de Justiţie, în această perioadă fiind numit şi şef al noii secţii Anticorapţie din cadrul instituţiei. In martie, cînd delegaţia lui Buduşan a încetat, actuala conducere nu a mai prelungit procurorului detaşarea la Bucureşti, acesta fiind nevoit să se întoarcă la Parchetul din Cluj, unde era iniţial angajat. La scurt timp, procurorul Buduşan a anunţat că a solicitat -azil politic Ambasadei Franţei la Bucureşti, susţinînd că, în general, magistraţii sînt supuşi la presiuni politice, el numărîndu-se printre victimele actualei puteri.

Buduşan a fost eliberat din funcţia de şef al Secţiei Anticorapţie sub motivul că a transmis nelegal autorităţilor franceze documente privind cazul de spălare de

bani în care este implicat omul de afaceri francez de origine română Adrian Costea şi care este cercetat de către magistraţii din Franţa. Potrivit Ministerului Public,_ documentele în cauză trebuiau sâ fie trimise de Ministerul de Justiţie şi nu direct de procuror, întrucît actele devin nule nerespectîndu-se procedura comisiei rogatorii. '

Cazul procurorului Buduşan se află în atenţia Comisiei de disciplină a Ministerului Public, care, joi, va lua în dezbatere faptele fostului şef al Secţiei Anticorapţie.

Ministrul Justiţiei a afirmat, în cadrul conferinţei de presă, că Ovidiu Buduşan, după ce i-a expirat delegaţia, nu şi-a predat dosarele, multe dintre acestea fiind de altfel nelucrate, iar din altele ar lipsi acte.

\

Page 5: Alfi doi judecători clujeni sini cercela|f penal pentru ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72536/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001... · realizarea visului de a se vedea instalat,

A ici ar putea fi reclama dumneavoastră

m* ] Ţ - p p i

L V - J - a C i

A

« J*XS**' l i . J ,

© mRS

A ■%*F. 1874 - S-a născut Constant/n Orghfdan, unu) dintre întemeietorii industriei

metalurgice româneşti şi numismat celebru (m. 1944).

T . 7 _ T

Prezenţe irlandeze pe scena Teatrului MaghiardeStat CliQ-Rapoca

Am mai scris şi îmi face plăcere să repet, Tompa Gabor este omul care sfinţeşte locul. Teatrul Maghiar de Stat Cluj- Napoca avînd parte, de peste zece ani, de spectacole bune şi foarte bune,: de săli pline, de premii naţionale şi internaţionale, de invitaţi şi invitaţii prestigioase. Toate purtînd amprenta personalităţii lui Tompa Gabor, creator autentic şi original, director cu0 gîndire managerială şi artistică ce-i fac cinste. Lui şi teatrului

-pe care-1 conduce, actorilor şi oamenilor de valoare care-1 înconjoară. ' "

Începînd de ieri, 24 aprilie, pleiadei de invitaţi i se adaugă un nou nume, cel al regizorului irlandez David Grant (n. 1959), conducătorul Catedrei de teatru a Universităţii Queens din . Belfast, Irlanda de Nord. Fost- director al Festivalului de teatru din Dublin (1986-1991); redactor şef al publicaţiei Theatre Ireland Magazine (1986-1988), semnatar al regiei unor spectacole importante, cum sînt The Playboy of the Western World de Synge, Moartea unui comis voiajor de Miller, Ferma animalelor de Orwell, Philadelphia, Here1 Come! de Brian Friel, regie nominalizată la premiul EMA.

Tot un Brian Friel propune David Grant şi pe scena Teatrului Maghiar de Stat Cluj- Napoca, de data aceasta Traduceri, piesă, ca sâ-1 citez pe Tompa Gabor, “foarte grea din punctul de vedere al limbii,

cu săli pline aproape de fiecare dată. Doresc să-i mulţumesc lui David că a acceptat să lucreze cu noi chiar şi în aceste condiţii. El dovedeşte câ dragostea pentru teatru este mai puternică decît orice altceva”;

Pe lîngă irlandeza veche şi engleză se vorbeşte în latină, în greaca veche. A fost foarte greu pentru traducătoarea Mihalycsa Erika, va fi foarte greu pentru

'actori, materialul lingvistic nu este deloc, dar deloc uşor. Mă bucur că punem în scenă această piesă, primă piesă a unui irlandez în România, chiar dacă •o punem în momente mai puţin* prielnice teatrului nostru. Şi acest lucru se întîmplă tocmai cînd am reuşit să atragem publicul spre teatru, să jucăm

“E o bucurie să lucrez în teatrul acesta ../’

David GRANT: “Primul meu contact cu România şi teatrul român s-a datorat prezenţei în Irlanda a piesei Hamlet în regia lui Tocilescu, cu Ion Caramitru în rolul principal. Am acceptat colaborarea cu Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca şi pot

spune că e o bucurie să lucrez în teatrul acesta. Traduceri mi-a trezit interesul încă de cînd am văzut-o, din 1980. Poate şi titlul o sugerează, dar cred eu câ este foarte interesant sâ lucrezi acest text în âtîtea limbi, publicul decizînd în ce limbă să se vorbească pe scenă. Este o bucurie şi din alte motive. In Irlanda nu avem trupe de teatru, actorii nu se pot constitui în trupe. Este deci o şansă pentru mine să lucrez cu actori care se cunosc între ei, care îşi cunosc performanţele, avînd stabilită şi o distribuţie care se potriveşte rolurilor perfect”.

Decorurile şi costumele sînt realizate de doamna Dobre Kothay Judit, dramaturgia îi aparţine secretarei literare Kelemen Kinga, în timp ce în distribuţie îi reîntîlnim pe: Dimeny Aron, Fodor Edina, Nagy Dezso, Kali Andrea, Kardos Robert, Varga Csilla, Csiky Andras, Bogdan Zsolt, Hathazy Andras, Tyukodi Szabolcs.

Premiera este prevăzută, din motive obiective, pentru luna octombrie a acestui an. Piesa a intrat în lucru încă de ieri. De ieri, pentru câ lucrurile bune şi serioase se fac din timp şi cu migală.

Demostene SOFRON

^ ^ ^ £ 4 A c

Semiologia sistemului nervosColaborarea profesoarei dr. Ştefania Kory-Calomfirescu cu

editura clujeană Casa Cărţii de Ştiinţă se materializează într-o nouă lucrare, una dintre cele mai bune în materie Ia ora actuală, Semiologia sistemului nervos.- Manual de neurologie, volumul1. Este mai mult decît un manual, lucru subliniat în Prefaţă de distinsul prof. univ. dr. docent Gheorghe Pendefunda: “Felicit din toată inima pe d-na prof. dr. Ştefania Kory-Calomfirescu care a reuşit pe baza experienţei bogate în profesiune, împreună cu doi colaboratori să realizeze această carte frumoasă de semiologie neurologică, atît de utilă studenţilor în medicină, cît şi tinerilor doctori care lucrează în specialitatea de neurologie, neurochirurgie sau alte specialităţi clinice şi care trebuie sâ se orienteze spre un diagnostic corecţ neurologic pentru fiecare pacient”.

împreună cu doi valoroşi colaboratori, îl numesc pe dr. Angelo Bulboacă şi dr. Sanda Ioncu Deme, prof. dr. Ştefania Kory- Calomfirescu oferă o lucrare de referinţă, din care nu lipsesc noutăţile în domeniu, metodele de investigaţie lipsite de nocivitate (tomografia computerizată, tomografia cu emisie de pozitroni,

rezonanţa magnetică, tomografia cu emisie de unic foton, ca să amintesc doar cîteva, progresele

■ j investigaţiilor paraclinice I devenind tot atîtea argumente I ferme • în stabilirea■ diagnosticului şi a 1 tratamentului de urmat.- | Prin cele 11 capitole -

examenul neurologic’ în afecţiunile neurologice, examenul fizic pe aparate şi

m sisteme, examenul fizic .pe Sg segmente corporale, schema■ examenului neurologic, foaia

g Ş ip itl i

de observaţie clinică în neurologie, principalele sindroame neurologice majore, sindromul de hipertensiune intracraniană,

■ stările comatoase, schema de examinare neurologică în funcţie de afecţiunea presupusă, diagnostic diferenţial după simptoame, scheme clinice şi radiologice, valori normale, scaîe şi clasificări, o cuprinzătoare bibliografie selectivă - lucrarea depăşeşte un simplu manual. Este cu mult mai mult, este o carte esenţializată şi esenţială a unei afecţiuni grave, cu urmări din cele mai serioase, economice şi sociale, cu un rol tot mai decisiv al specialistului.

Şcoala medicală clujeană a dat şi dă în continuare lucrări'de certă valoare, practică şi teoretică. între ele se înscrie şi Semiologia sistemului nervos, lucrare pe care o aşteptăm şi cu al doilea volum.

Demonstene SOFRON

Cărţile clujenilor

Maria Pal:Intre două bătăi de secundă

m ,

J9ntrc do un

Lălăi ele JecunJă

C'PITURA

Numele Măriei Pal circulă în poezia clujeană doar de doi .ani încoace. Ea debutează editorial abia în 1999, la o vîrstă la care alte poete şi-au consumat deja elanul liric şi îşi continuă cu intensitate supunerea prin alte trei volume semnate în 2000 ,Străpuns de negăsire, Preludiu pentru tăceri şi Cuibul flăcărilor, dorind prin aceasta a-şi convinge

-publicul cititor că întîlnirea sâ cu poezia nu a fost întîmplătoare. N- au trecut nici trei luni din anul de faţă şi autoarea îşi bucură cititorii credincioşi cu alte două volume de versuri: Tristeţi, n im b a te -(Cartimpex, 2001) şi între două bătăi de secundă (Napoca Star, 2001). O asemenea revenire în actualitatea poetică n-a mai cunoscut Clujul de pe vremea lui Bazil Gruia, a cărui fecunditate lirică ne impresionase pe toţi la vremea respectivă. Şi poate, tot în stilul lui Bazil Gruia, lansarea poetei în lumea literelor se face acompaniată de o redutabilă echipă de critici, începînd de la Gh; M. Ciobanu, care-i semnează biletul de intrare în literatura română, pînă la Cristian Livescu, Mircea Petean, Ion Cristofor sau C-tin Cubleşan, care întăresc de fiecâre dată drumul unei deveniri poetice ascendente. Cu un asemenea palmares critic, cuvintele noastre s-ar dovedi poate de prisos dacă n-am fi şi noi convinşi că poezia Măriei Pal merită o abordare critică directă şi spontană şi că traiectoria sa literară aduce o notă distinctă în peisajul liric al Clujului actual. Alături de gravitatea spasmodică a Minervei Chira, de funambulescul avangardist al Dorei Pavel şi al Marianei Bojan, de fervoarea trăirilor mărturisite de Marta Petreu sau Ruxandra Cesereanu, jocul delicat şi discret cu metafora al Măriei Pal se impune de la prima lectură. Poeta e în bună măsură robită de formă, de exprimarea lapidară, de exerciţiul de situare în raport cu cromatica lumii, cu plasticizarea imaginii. A vedea lumea pictural, a “eterniza fugitivitatea-unei revelaţii', cum spune Cristian Livescu, este în bună măsură intenţia acestei poezii în care starea emoţională a poetei deschide un permanent dialog cu lumea, într-o flămîndă acţiune de a-şi acoperi propriul eu devorat de nelinişti şi spaime ancestrale, fixate cu un ochi suprarealist. Partenerul de dialog nu este atît “lumea”, viaţa, ci mai degrabă moartea, halucinantă şi tenebroasă prezenţă sub zodia căreia se rostuieşte de fapt devenirea realului: “Fructul pîrguit/al morţii/rotunjit mereu/cu zbateri albastre/de aripi” (Avertisment). Mutilare, Genunea, Ars morlendi vorbesc despre acest delir al “trecerii”, ca L. Blaga, şi ţipătul femeii vine de undeva din abisalul lăuntric ce stă sub semnul focului, al arderii (vezi Cuibul flăcărilor), al purificării prin osîndă. "Sculptez în flăcări” este un vers şi un crez poetic în acelaşi timp, vizînd aspiraţia poetei spre împlinirea fecundă. Poezia Măriei Pal face cu acest volum un mare pas spre esenţializarea rostirii, spre căutarea semnificaţiei ascunse a cuvîntului, într-o spunere care devine tot mai convingătoare, mai fluidă, mai rafinată. Mircea POPA

ACTUALITATEA CULTURALAde aici încolo MANIPULARE şi altele

U.A.P. Filiala Cluj, Universitatea de Artă şi Design Cluj, Galeria de Artă Modernă din Miskolc/Ungaria vă invită la vernisajul expoziţiei de aici încolo MANIPULARE şi altele a artistului plastic Urban Tibor.

Vernisajul are loc joi, 26 aprilie, ora 13, în saloanele complexului expoziţional din strada luliu Maniu 2-4. Prezintă criticul Szoboszlai Lilla, director adjunct al Galeriei de Artă Modernă din Miskolc.

Recital extraordinarStudioul de concerte al Academiei de Muzică “Gheorghe

Dima” vă propune recitalul extraordinar Joao Carlos Martin*/ pian - Jose Eduardo Martins/pian, joi, 26 aprilie, ora 19.

Recitalul este organizat sub înaltul patronaj al Ambasadei "Braziliei la Bucureşti, în colaborare cu Primăria municipiului Cluj-Napoca şi Academia de Muzică “Gheorghe Dima”. în program au fost incluse piese clasice bizantine, dar şi Concertul pentru, pian nr. 5 de Maurice Ravel. .

Recital BeethovenMiercuri, 25 aprilie, ora 18,30, studioul de concerte al

Academiei de Muzică este gazda unui recital Beethoven, susţinut de Nicoleta Ficuţ (pian, an V, clasa conf. Adriana Bera). în program - Sonatele op. 31 nr. 1, op. 31 nr.2,op. 101.

Recital U lian a P aa la Cadar

.Şi tot miercuri, 25 aprilie, ora 17, tot în studioul de concerte, are loc recitalul de flaut susţinut de Liliana Paula Cadar, studii aprofundate, clasa prof. univ. Gavril Costea. La pian - Daniela Petran Boşca, invitată Anca Maria Boroş, flaut, an III. în program lucrări de C. Oh. E. Bach, Toduţă, Lipatti, Doppler, Jolivet. _

Ziua Bibliotecarului la... R îm eţiDin 1995, de cînd UNESCO decretează ziua de 23 aprilie ca

zi a cărţii şi drepturilor de autor în România au început sâ apară o multitudine de manifestări ce comemorează evenimentul suprapus cu creştinească sărbătoare a Sfîntului Gheorghe. Chiar dacă UNESCO a stabilit ca acest eveniment să fie marcat din doi în doi ani ANBBPR (Asociaţia Naţională a Bibliotecilor şi Bibliotecarilor Profesionişti din România) a convenit ca această zi sâ fie evocată anual. în acest context. Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga” a organizat o scrie dc manifestări tematice în mai multe biblioteci aparţinătoare din teritoriu între carc sc înscrie şi organizarea unei excursii la Mănăstirea Rîmeţi din judeţul Alba şi conferirea unor diplome şi premii bibliotecarilor ce fac o frumoasă carieră în acest domeniu. Un număr de 40 de bibliotecari s-au deplasat, luni, la Rîmeţi, în Munţii Apuseni, unde au vizitat locurile de taină ale celor 100 de măicuţe ce slujesc şi trăiesc aici, au admirat biblioteca de aici, expoziţia istorică de artă şi produsele realizate aici de măicuţe, adică covoarele manuale şi scoarţele de o calitate şi ţinută deosebită. Dialogurile pe tema cărţii, a vieţii monahale, sociale şi a fascinantei zone geografice în care este aşezată mănăstirea, la care au participat gazdele şi oaspeţii, au fost lungi şi plăcute.

Dumitru VATAU

“Mugurelul” în Turcia

Ansamblul folcloric “Mugurelul” din Cîmpia Turzii este cunoscut atît în ţară, cît şi în străinătate prin turneele reuşite efectuate în ultimii ani peste hotare. Zilele trecute talentaţii copii de pe Arieş s-au aflat din nou pe meleaguri străine. Ei au participat la un festival internaţional ce a avut loc la Istanbul, dar au prezentat spectacole şi în diferite localităţi din provincie. Oaspeţii români au avut mare succes, frumoasele dansuri populare prezentate de membrii Ansamblului folcloric “Mugurelul” al Clubului Copiilor din Cîmpia Turzii fiind mult apreciate de publicul spectator, dar şi de specialiştii prezenţi la reprezentaţiile lor. Grupul de copii din. judeţul Cluj a fost însoţit în Turcia şi de cunoscutul redactor de specialitate de la Radio Cluj, Geiu Furdui, care la plecare ne-a declarat în exclusivitate: “Este o mare plăcere să îndrumi copii atît de talentaţi şi ambiţioşi cum sînt micii dansatori din Cîmpia Turzii”.

Pe vremuri (prin anii ’70-’80) şi cluburile de copii din Dej şi Gherla şe puteau “lăuda” cu astfel de grupuri folclorice. în prezent, însă, au prioritate alte activităti, mai... rentabile.

(SZ.Cs.)

Europa de la Est la Vest

Fotoclubul NAPOCA al Casei Municipale de Cultură Cluj- Napoca programează joi, 26 aprilie, ora 18,30, la sediul din Piaţa Unirii 24, proiecţia de diapozitive cu titlul Europa de la Est la Vest a fotografului Lucian Muntean.

Concert de orgă

Miercuri, 25 aprilie, ora 19, la Biserica Sf. Mihail va avea loc concertul de orgă susţinut de organistul timişorean Felician Roşea. Programul serii cuprinde lucrări de Leoninus, Perotinus, Padovano, Bakfark, Frescobaldi, Muffat, Croner, Buxtehude, Bruhns.

Rubrică realizată de Demostene ŞOFRON

Page 6: Alfi doi judecători clujeni sini cercela|f penal pentru ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72536/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001... · realizarea visului de a se vedea instalat,

Aici ar-pu tea fi ri reclama dumneavoastră D î w i s v -

2000 - Raportul experţilor Naţiunilor Unite privind accidentul ide: la societatea “Aurul" SÂ din Baia Mare a relevat inexistenta unei

baze legale în privinţa responsabilităţii statelor in cazul un rde evenimente care provoacă daune mai multor ţari.

Preşedintelelui Gheorghe

Preşedintele Ion Iliescu i-a înmînat lui G h eo rg h e H a g i, m a r ţi , la P alatu l Cotroceni, o plachetă din argint, realizată special cu ocazia retragerii acestuia din echipa naţională.

Cred că este o datorie de onoare să ne preţuim şi să ne cinstim valorile, in d ife re n t de d o m e n iu l în care îşi desfăşoară activitatea. Nouă, românilor,

. sportul ne-a oferit mari satisfacţii, chiar şi în momentele de restrişte. în galeria fo tbalu lu i rom ânesc, H agi se înscrie într-o pagină de aur. Este un moment de satisfacţie pentru noi să-l sărbătorim azi, - dar este şi un moment de nostalgie”, a declarat Iliescu.

Preşedintele a rememorat cîteva dintre m om entele ce le m ai im portan te ale fo tb a lu lu i ro m ân esc , a m in tin d de performanţele Universităţii Craiova, ale

Ion iliescu i-a înmînat Hagi o plachetă din argintStelei şi ale echipei naţionale. “Am cunoscut generaţii întregi de fotbalişti, începînd cu Baratky şi Sipoş. Am avut ocazia să , urmăresc generaţiile de mari

1 ju că to ri ăi R apidului, R ipensiei sau Venusului. Am fost impresionat însă de echipa D-urilor, cea din care făceau parte D inu, D um itrache, Domide, D obrin,

" Dembrovschi, Deleanu şi Dumitru”, a precizat Iliescu.

Hagi a declarat că este mulţumit de faptul că se simte preţuit de oamenii din jurul lui. “Pentru mine este un moment de satisfacţie să văd că lumea mă admiră. A venit însă timpul să spun adio, dar doar activităţii de jucător, pentru că sînt încă tînăr şi sper să merg mai departe ca • antrenor. Vă mulţumesc şi sper să nu vă dezamăgesc niciodată !”, a spus Gheorghe Hagi.

P reşedintele C om itetului Olimpic Român, Ion Tiriac, a declarat că Hagi este mai mult decît un sportiv. “Hagi este nu numai un sportiv, este un fenomen social, care din păcate apare foarte rar. Eu am cunoscut numai trei în România: N ad ia Com ăneci, Ilie N ăstase şi Gheorghe Hagi”, a spus Tiriac.

La festivitatea de la Palatul Cotroceni au mai participat preşedintele Federaţiei Române de Fotbal (FRF), Mircea Sandu, consilie ru l p reşed in te lu i FIFA, M ichel; Platini, preşedintele Federaţiei Spaniole de Fotbal, Angel Maria Villar, care este şi m em bru în C om itetul E xecu tiv al FIFA , p reşed in te le Comitetului Olimpic Român, Ion Ţiriae, m in is tru l T inere tu lu i şi S portu lu i, Georgiu Gingăraş, fostul preşedinte al FRF, Mircea Angelescu.

S-A REDESCHIS ADĂPOSTUL ARTEf/ilSîn 17 a p rilie a .c . - a fost

redeschis Adăpostul temporar pentru fete abuzate sexual, din cadrul Programului ARTEM1S.

în A dăpostul A R T E M IS pot veni fete carc au suferit sau suferă abuz sexual sau violenţă, fete care din astfel de motive tră iesc pe stradă sau au fost ob liga te sâ se prostitueze şi doresc să pună capăt acestei situaţii.

Este important ca fetele care . s e ad resează A d ăp o stu lu i

ARTEMIS sâ ştie câ aici li se a s ig u ră : c o n fid e n ţia lita te ;siguranţă (adresa adăpostului este secretă!); cazare şi îngrijire; a sistare p ro fe s io n a lăp e rm a n e n tă ; c o n s ilie re psihologică şi juridică; asistenţă m e d ic a lă ; p ro g ram dc reintegrare socială.

în Adăpostul ARTEMIS pot fi prim ite fete sau tinere carc

au fost victime ale abuzului sexual sau violenţei fizice, cu vîrstă cuprinsă între 12 şi 20 de an i, care nu suferă de boli p s ih ic e g rav e şi nu s în t dependente de droguri sau de a lc o o l. Este im p o rtan t ca solicitarea pentru adăpost să vină şi din partea fetei.

A dăpostu l A R T E M IS fu n c ţio n ează în regim de gratuitate, are o capacitate de şase locuri şi perioada maximă de şedere a unei persoane în adăpost este de 3-6 luni.

Fetele care doresc să fie primite in adăpost trebuie să ia legătura cu Centrul ARTEMIS dc consiliere pentru fete şi femei îm potriva abuzului sexual şi violenţei, din Cluj-Napoca, str. Baba Novac nr. 23, etaj 1, tel/, fax 064/19-26-89 sau tel. 064/ 19-81-55.

M. TRIPON

A N I V E R S A R EFundaţia Română pentru Copii, Comunitate şi Familie,

împreună cu restaurantul McDonald’s din cartierul Mănăştur au oferit, pentru 35 de copii proveniţi din familii cil o situaţie financiară precară, ocazia de a-şi serba ziua de naştere într-un cadru deosebit. Copiii au participat la două programe ale FRCCF - “Educaţie pentru sănătate” şi “învaţă să înveţi”, programe care au drept scop însuşirea unui stil de viaţă sănătos, respectiv dobîndirea unor tehnici corecte de învăţare. Întrucît părinţii-nu au posibilitatea să “recompenseze” interesul lor pentru şcoală, FRCCF şi McDonald’s au fost cei care le-au asigurat copiilor o mică petrecere.

(M.T.)

m m- A I V 2 0 0 1 — --------------------- —

LA ÎM P LIN IR EA A S A S E A N I D E A C TIV ITA TE, A S O C IA ŢIA “ S P R IJIN IŢ I C O P III” D ES CH ID E

CENTR UL C O M U N ITA R PENTRD T IN E R E TAsociaţia “Sprijiniţi Copiii” din Alba lulia împlineşte astăzi,

25 aprilie, şase ani de la constituire. Ani grei - spune sociolog Maria Ilea -, plini de încercări şi reuşite, ani în care asociaţia a avut un sprijin deosebit în “munca voluntară a membrilor, rudelor, prietenilor şi... Voluntarilor”. în semn de recunoştinţă pen tru vo lun tarii care su s ţin dezvoltarea sec to ru lu i nonguvemamental, asociaţia a decis derularea unui proiecţ pentru tineret, bazat pe munca voluntară a unei echipe interdisciplinare şi a unui grup de 13 voluntari formaţi în acest sens de către asociaţie.

Centru] Comunitar pentru Tineret (căci despre acesta este vorba) este, potrivit spuselor M ăriei llea, o structură componentă a asociaţiei, gîndită să ofere tinerilor cadrul organizat de infonnare, formare şi acţiune direcţionată spre diverse domenii, din care, pînă la vacanţa de vară, sînt avute în vedere; autocunoaşterea şi cunoaşterea personalităţii (ce pot? ce vreau? posib ilităţi şi lim ite fizice, psih ice şi comportamentale, profesia ideală, deprinderi, codul aptitudinal etc); încurajarea comportamentului participativ (cum p o ţi . deveni un factor şi o resursă de progres pentru comunitatea din care faci parte); iniţiere în teoria şi practica economică (sectoarele societăţii, p iaţa muncii, meseriile viitorului, atitudinea faţă de bunuri, iniţierea în problematica economiei casnice etc).

După cum precizează sociolog Maria Ilea, prin munca voluntară a unei echipe interdisciplinare (sociolog, psiholog, economist, informatician, jurist, referent de specialitate resurse umane) şi a tinerilor voluntari, Centrul Comunitar pentru Tineret - CCT Alba lulia - asigură atît cursuri intensive de inform are privind cariera, cît şi sprijin în organizarea structurilor reprezentative de tineret (consiliile elevilor din şcoli şi locale). .

Iniţiativă lăudabilă, care ar merita însă... adusă un pic mai aproape de noi. De clujeni, adică.

M.TRIPON

“PROFILUL GRĂDINIŢEI SPECIALE NR. 35 VA FI MENŢINUT”

!Înlr-un comunicat al Biroului de presă al Consiliului Judeţean

Cluj, dat publicitarii ieri, la prînz, se precizează că “preluarea Grădiniţei 35 s-a făcut cu respectarea întocmai a'prevederilor Hotărîrii de Guvern nr. 261 din 17 aprilie 2000”, hotărîre prin care unităţile care îng rijesc copii- în fegim reziden ţia l se reorganizează în cadrul serviciilor publice specializate din subordinea Consiliului Judeţean.

“Consiliul Judeţean consideră că este necesara şi oportună existenţa unei unităţi de acest profil şi, în acest sens, a hotărît şi

a dat asigurări celor interesaţi că profilul Grădiniţei Speciale nr. 35 va fi menţinut. Consiliul Judeţean a luat măsuri în vederea asigurării directe a hranei pentm copii prin intermediul DGJPDC, precum şi pentru asigurarea condiţiilor necesare derulării activităţii în unitate. Sumele pentru alte capitole de cheltuieli ale unităţii nu se vor putea asigura decît în momentul preluării acesteia şi se vor vira prin DGJPDC” - se arată în acelaşi comunicat.

Asigurîndu-ne că “instituţia Consiliului Judeţean ştie, vrea şi poate să facă administraţie publică în folosul comunităţii judeţene”, Biroul de presă al Consiliului Judeţean apreciază ca “total neavenită” polemica în plan politic asupra unui subiect care este reglementat foarte clar prin lege”.

Cert este că acest comunicat nu lămureşte prea tare lucrurile...• M. TRIPON

530.000 DE LIRE STERLINE INVESTITE DE FRCCF ÎN PROIECTE CARE VIZEAZĂ PROTECŢIA COPILULUI

9

Peste 530.000 lire sterline au fost investite anul trecut de către Fundaţia Rom ână pentru Copii, Comunitate şi Fam ilie (FRCCF) în proiecte care vizează protecţia copilului şi dezvoltarea comunitară. FRCCF acţionează în judeţele Arad, B ihor, C luj, Satu Mare şi SăLaj, activitatea sa fiind axată în,special pe proiecte familiale, centre de plasament, case de tip familial, şcoli speciale şi programe comunitare. Peste 9.000 de copii aflaţi în instituţii, în familia lor naturală sau în casele de tip fam ilial sînt ajutaţi în cadrul acestor proiecte. Circa6.000 de persoane beneficiază de proiectele comunitare.

în judeţul nostru FRCCF desfăşoară programe înCluj-Napoca, Cîmpia Turzii, Suceag, Măguri-Răcătău şi Gilău. Beneficiari ai serviciilor FRCCF sînt: 1.000 de familii incluse în programul familial Cluj-Napoca, 220 de familii din programul familial şi de dezvoltare c o m u n ita ră C îm p ia T u rz ii, 240 de fam ilii d in com unitatea de rromi Suceag, comunitatea sătească M ăguri-R ăcătău, 230 de copii de la Liceul pentru D eficienţi de Vedere Cluj-Napoca, 180 de copii din Centrul de Plasament nr. 7 şi Şcoala Specială Gilău şi 125 de copii din Centrul de Plasam ent Cîmpia Turzii.

F undaţia R om ână pen tru C opii, Com unitate şi Fam ilie activează în domeniul protecţiei copilului din 1997. Partenerul FRCCF este organizaţia britanică The C h ris tian C hildren’s Fund, care trim ite anual în R om ânia peste 450.000 de lire sterline. Aceste donaţii sînt destinate copiilor aflaţi în dificultate, indiferent dacă ei trăiesc împreună cu familia lor naturală sau într-o institutie de ocrotire de tip familial.

M.TRIPON

Patronii nu vor fi afectaţi de prevederea privind majorarea salariilor brute ale angajaţilor

Preşedintele Casei Naţionale L egi a p en siilo r, de a ltfe l servicii (exclusiv), persoanele din realizau un venit lunar de cel puţinde Pensii şi Asigurări Sociale aprobată de Parlament în aprilie funcţii elective sau numite în o pătrime din salariul mediu brut(CNPAS), Petre Ciotloş, afirmă 2000 şi d iscu ta tă în p len u l cadrul au to r ită ţii executive, utilizat la fundamentarea bugetuluică patronii. vor fi afectaţi “doar Consiliului Economic şi Social, legislative sau judecă to reşti, asigurărilor sociale de stat pe anulîn tr-o 'foarte mică măsură” de .A u avut la dispoziţie un an de funcţionarii publici sau membrii 2000 erau obligate , p o tr iv it 'p rev ed e rea re fe rito a re la zile să se opună. De ce n-au cooperatori este de 11,67 la sută,. Ordonanţei de Urgenţă nr. 41/m ajorarea salariilor brute ale făcut-o pînă acum ?”, a spus C o n trib u ţiile de asigurări 2000, să p lătească in tegral-an g a ja ţilo r, deciz ie lua tă ca Preşedintele CNPAS care le-a sociale datorate de angajator, în contribuţia la asigurările socialemăsură de menţinere a salariului recomandat acestora să citească funcţie de condiţiile de m uncă,. de s ta t (cea pentru co n d iţii

■ n e t la aceeaşi va loare după mai întîi legea cu atenţie. pentru perso an e le mai -sus normale de muncă era de 30 la.introducerea unui nou sistem de în rîndul pa tron ilo r ex istă menţionate, sînt de 23,33 la sută sută) şi contribuţia pentru pensia plată a contribuţiei la asigurările nemulţumiri legate de prevederile la sută pentru condiţii normale suplimentară. Potrivit noii Legi asociale. într-o declaraţie acordată noii Legi a pensiilor potriv it de muncă, de 28,33 la sută pentru sistemului public de pensii şi alteieri) agenţiei MEDIAFAX, Petre căro ra sa la riile b ru te a le condiţii deosebite de muncă şi d repturi de asigurări sociale ,Ciotloş a precizat că, practic, angajaţilor trebuie majorate astfel de 33,33 la sută pentru condiţii intrată în vigoare de la 1 apriliecontribuţia de asigurări sociale pe încît veniturile nete ale acestora speciale de m uncă. Conform 2001, cei angajaţi exclusiv cucare va trebui să o plătească să nu fie afectate de modificarea vechii leg is la ţii, angaja torii convenţii civile sînt obligaţi săan g a ja to ru l, pen tru co n d iţii s istem ulu i de p la tă a datorau pentru asigurările sociale plătească o cotă de doar 11,67 Ianormale de muncă, scade de la co n trib u ţiilo r la a s ig u ră rile 30, 35 şi respectiv 40 la sută, sută aferentă condiţiilor normale30 la sută cît era după vechea sociale. Deşi patronii se opun funcţie de condiţiile de muncă. d.e muncă, restul contribuţiei dele g is la ţie , lă 23,33 la su tă , m ajorării sa la riu lu i b ru t al Persoanele asigurate în baza unui asigurări sociale; respectiv 23,33procentul cu care trebuie majorat angaja ţilo r, o rg an iza ţiile contract de asigurare sau a unei la sută, 28,33 la sutâ sau 33,33 lasalariul brut al angajatului este patronale sînt dispuse, potrivit liii declaraţii de asigurare suportă sută, urmînd a fi suportată de cătrecuprins între 8,29 la sută şi 0,85 M ihai D um itrescu , integral cotele corespunzătoare angajator. Acesta va fi obligat,la su tă în funcţie de nivelul vicepreşedintele CNPIMMR,' să de asigurări sociale. potrivit normelor metodologice devenitului acestuia! găsească o cale de mijloc pentru Singurii angajatori care vor fi aplicare a Legii 19/2000, aprobate

“Practic fondul de salarii ar so lu ţionarea d iv e rg en ţe lo r afectaţi într-o mai mare măsură recent de Executiv, să majorezetrebui să rămînă cam acelaşi ca privind acordul social. de noua legislaţie sînt cei care şi salariile brute ale angajaţilor lor,si pînă acum cu o maijâ de cel Contribuţia de asigurări sociale au personal angajat exclusiv pe cu un procent cuprins între 8,29mult un procent în plus Mai mult pe care trebuie să o plătească, bază de conven ţii civile de la sută şi 0,85 la sută, în funcţiedecît atît atît patronatele c ît's i potrivit Legii 19/2000, angajaţii p restări se rv ic ii. A stfel, de nivelul venitului brut, astfelsindicatele ştiau de un an de zile cu con trac t de m uncă, cu persoanele angajate exclusiv în încît venitul net al angajatului sădespre aceste prevederi ale noii conven ţii c iv i le ,d e p re s tă ri baza convenţiilor civile şi care nu fie afectat.__________________

Page 7: Alfi doi judecători clujeni sini cercela|f penal pentru ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72536/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001... · realizarea visului de a se vedea instalat,

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23• SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, . - *marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

| Societate cu profil de construcţii drumuri şi poduri,"] | cu sediul în Bucureşti I

| angajează pentru sucursala din Cluj-Napoca i| ŞEF SECŢIE MECANIZARE j| C ond iţii: || A bso lven t al F acultăţii de U tilaje în C onstrucţii, T C M | | sau T ransporturi, cu experien ţă de m inim um 5 ani. ‘ ■• C ei interesaţi sîn t rugaţi să transm ită un C .V . la f a x :! [_ 2 J_ 0 .2 0 .7 0 ._ _ _ _ _ _____ _ _ __________^ 2J

ÎMPRUMUTURI:10-30 mii. pe 3 ani 50-150 mii. pe 8 ani la EURO-CASSA SRLcu

. 6% / an taxă de Ş mandatare

Str. M. Kogălniceănu nr. 17-19 Te!.: 095-609.301,

064-197.610

REGIONALA DE CAI K FERATE CLUJ-SECŢIA |

L3 CLUJ ANUNŢĂ: închiderea circulaţiei

rutiere în perioada 26,27.04.2001 între orele 10-14 la pasajul inferior str. Fabricii cu CF de Ia km. 499+815 linia 300 care deserveşte strada Fabricii. Circulaţia se va desfăşura pe strada FABRICII DE ZAHĂR.

S .C . N A P O C A P R E S S S .A .

A N G A JE A Z Ă

V ÎN Z Ă T O R I P R E S Ă . <

Informaţii:jla sediul firmei,

Piaţa Unirii nr. 21, telefon 196.858

S.C. BRIETA INDUSTRIAL COM. S.R.L. angajează

F A C T U R I S T Ăos

Cerinţe: §- operare PC; î?- experienţă în vînzare-facturare;- vîrsta maximă 37 ani.C.V. se depune la sediul firmei, str. Meseriilor nr. 27, între orele 7-15. Informaţii la tel.: 437.434,437.601.

V e n i t u r i s u p l i m e n t a r e s u b s t a n ţ i a l e

Câştiguri extraordinare!

O cariera de succes într-o companie româno-austriacă de renume!

Posibilitatea dezvoltării în timp a unei afaceri personale profitabile

fără investiţie iniţială.

Contactati-ne la tel: 064/448492

D in nou în actualitate A b o n a m e n te le Ia R A T - .u r i s e r v ic iu s im i la r a s ig u r ă r i lo r

Abonamentele la Regia Autonomă de Termoficăre Cluj-Napoca reprezintă cea mai nouă ofertă de servicii a acestei instituţii, adresată asociaţiilor de proprietari/locatari de pe raza Clujului. Concret, contra unei taxe lunare de 10.000 de lei pe apartament, orice asociaţie poate beneficia de asistenţă de specialitate în cazul eventualelor avarii sau defecţiuni apărute la instalaţiile comune ale blocului. Beneficiarii achită, în urma reparaţiilor, doar contravaloarea pieselor şi echipamentelor folosite la eventualele intervenţii, manopera lucrărilor .fiind inclusă în costul abonamentului. In plus, RAT asigură, anual şi fără costuri suplimentare, o revizie a instalaţiilor comune ale blocului.' După cum v-am promis, astăzi vă prezentăm cel de-al doilea material dedicat ofertei de mai sus.

Este vorba, concret, despre detaliile practice ale contractului cadru privind executarea de către RAT Cluj-Napoca a lucrărilor de reparaţii şi revizii la instalaţiile comune ale blocurilor abonate.

Astfel, în cazul apariţiei unor defecţiuni la instalaţiile interioare, asociaţiile de proprietari/locatari abonate pot sesiza de urgentă dispeceratul-RAT Cluj-Napoca la telefon 198748, sau prin centrala RAT, la telefon 190866, 190868, 196191, interior 109. Pentru o rapidă intervenţie, acesta transmite mesajul secţiei de zonă, în vederea remedierii defecţiunilor apărute. Uneori apar, între orele 15.00-07.00, defecţiuni şi/sau avarii a căror remediere nu suferă amânare. în aceste cazuri trebuie efectuată urgent cel puţin o intervenţie de limitare a efectelor avariei. La sesizarea asociaţiei de proprietari/ locatari, dispeceratul anunţă ofiţerul de serviciu, care se deplasează lâ faţa locului, face evaluarea situaţiei apărute şi ia măsurile care se impun, împreună cu echipa.de specialitate. Dacă lucrarea necesită timp mai îndelungat pentru execuţie, după intervenţia de primă necesitate, lucrarea se efectuează în ziua următoare. La terminarea ei, reprezentanţii RAT întocmesc procesul verbal de recepţie şi, după semnarea lui de către beneficiari, aceştia vor achita doar materialele şi piesele folosite la reparaţie. Reamintim că nn se achită manopera pentru aceste lucrări, ea fiind inclusă în abonament,

Din spirit de prevedere şi pentru a se putea interveni la timp şi eficient, conducerea regiei a luat măsuri pentru constituirea, la secţiile de producţie de zone, a unui stoc de materiale pentru lucrările de intervenţie.

Pe lângă lucrările prevăzute în contract, pot apare şi altele, necuprinse în abonament şi care trebuie executate la asociaţiile de proprietari/locatari. în astfel de situaţii se întocmeşte un deviz estimativ de lucrări şi, după acceptul beneficiarului, se trece la executarea lor.

Abonamentul cuprinde încă o clauză, importantă pentru asociaţiile de proprietari/locatari care dispun de instalaţii aflate. în bună stare de funcţionare, care nu solicită nici o intervenţie pe parcursul a 12 luni consecutive. în astfel de situaţii, se va executa, pe baza unei programări, o revizie la instalaţiile interioare, prevenind astfel (aproape) orice surpriză neplăcută. Această revizie intră in obligaţiile regiei, fiind de altfel stipulată în contract.

Ne oprim (deocamdată) aici cu prezentarea noii oferte RAT, cu promisiunea câ peste numai două zile veţi putea afla şi alte detalii referitoare la avantajele oferite de sistemul abonamentelor promovat de RAT Cluj-Napoca. ' (4254317>

v în zA r i CUMPĂRĂRI

. • Vînd teren pentru construcţii în str. Nucului nr. 4 suprafaţă de 615 mp. Preţ inform ativ 35 dolari/m p negociabil. Informaţii tel. 14-19-66 seara după ora 19. (1306680)

• Vînd urgent SRL cu capital social 5 milioane lei. Tel. 095- 35-93-41 sau 095-19-88-26. (1306697)

[s rL U X T T N T iG H T ÎN G C o ]

■ Bucureşti ■ [ caută DISTRIBUITORI j ] în LIGHTING pentru ] | . zona Cluj, persoane . • juridice. . .Pentru detalii sunaţi la . J tel. 01/312.87.50 [[4264521Ţ — 312.81.29 _ J

A D E V Ă R U Lliarisdeponisit

• Vînd garsonieră, confort 1, pe str. Parîng, parter, preţ 175 milioane negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd apartament- 2 camere pe Calea Floreşti, confort 1, nefinisat, etaj intermediar, preţ 22.000 DM. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere pe str. Muncitorilor, confort 1, finisat, telefon, preţ 21.000 USD. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort 2, pe str. Azuga, nefinisat, preţ10.000 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.)

• Vînd. apartament 2 camere, pe Calea Floreşti, confort !, finisat, etaj

' intermediar, preţ 22.000 DM. Tel.430.423. (Ag.i.) .• Vînd casă pe str. Piersicului, 4 camere, ultrafinisată, teren 300 mp, garaj, încălzire centrală, preţ 700 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere în P-ţa Cipariu, confort 1, etaj intermediar, finisat, preţ 29.000 USD. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 1 cameră, pe str. Napoca, parter, finisată, confort I, cu legea 112, preţ 11.000 USD. Tel:430.423. (Ag.i.) .• Vînd apartament pe str. Napoca, 4 camere, finisat, cu L 112, preţ25.000 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd teren în Floreşti, 3.000 mp, preţ 20 DM/mp. Tel. 430.423. Tel.430.423.(Ag.i.)

• Vînd teren 732 mp front 22 m str. Şesului 25 Plopilor. Informaţii tel. 18-32-01 după ora 16. Fără intermediari. (1306636)

• Vînd loc de veci în Cimitirul Central. Tel. 15-85-69. (1306691)

ÎNCHIRIERI• Dau în chirie casă în Gruia.

Tel. 19-19-13,19-01-52.(1370430)

• Dau în chirie apartament 2 camere, Grigorescu, mobilat, telefon, contorizat. Tel. 16-46-09, orele 16-19. (1383991)

DIVERSE• Vînd apartament 2 camere,

mobilat, Gheorgheni. Tel. 41- 40-93. (1306651)

• Vînd casă cu etaj cu 4 camere şi grădină 615 mp, aproape central. Tel. 092-44-85-57. (1383862)

• Persoană fizică vînd urgent apartament 3 camere, finisat, 2 băi, 2 balcoane închise, gresie, faianţă, lambriuri, uşă metal, geamuri duble, jaluzele exterioare, contorizat. Preţ 14000 USD. Tel. 15-38-87,094-20- 58-15. (1383959)

• Vînd casă 5 camere, bucătărie, 2 băi, ultrafmistă, singur în curte. Tel. 13-95-45,13-46-55.(1370416)• Vînd 2 camere în Mănăştur. Tel.

092-63-36-38. (1306671)

• Haine, încălţăminte second- hand. Calitate! P reţuri fără concurenţă! Tel. 094-776-614; 060-66-18-49. (1383981)

• E xecut ro lete plastic import, rolete din lemn. Tel. 095-59-44-15, 059-47-85-03.(1370429)

• F irm ă de im port şi distribuţie angajează pentru Cluj şi judeţele limitrofe, agent com ercial cu au to turism . Condiţii motivante. Experienţa minimă în domeniu constituie un avantaj. CV la fax: 01-211- 76-06. (1370442)

• F irm ă de producţie confecţii îm brăcăm inte angajează cusătorese şi că lcătorese. Salariiavantajoase. ŢeŢ 064-43-31-44. (1306664)

• Se convoacă Adunarea G enerală a Acţionarilor SC T ehnofavorit SA Bonţida judeţul Cluj pentru data de 14 mai 2001 o ra 14,30 cu urm ătoarea ordine de zi: 1. Raportul de activitate pentru perioada anilor 1997-2000; 2. A legerea C onsiliu lu i de A d m in istra ţie al ~*SC Tehnofavorit SA; 3. Diverse. Dacă la data convocării nn se întruneşte cvorumul legal AGA se-va ţine în data de 15 mai 2001 la aceiaşi oră. Consiliul de A d m in istra ţie SC T eh n o fav o rit SA B onţida.(1306701)

• SC ARL SA Cluj str. Fabricii nr. 131 angajează 7 (şapte) muncitori în vederea ex ecu tă rii u n o r lu c ră ri de d ru m u ri. Au p rio rita te cei ca lifica ţi în m eseriile de asfaltori şi betonişti. Selecţia va avea loc în data de 26.04.2001 ora 9. Informaţii suplimentare la tel. 41-86-20. (1306674)

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16. ADEVĂRUL

de C lu j

Page 8: Alfi doi judecători clujeni sini cercela|f penal pentru ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72536/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001... · realizarea visului de a se vedea instalat,

L ! ' n 1 j L i c i t a T g

' CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;. SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,

marţi, vineri 8-t 1; tel/fax 21-60-75.

C O R A M E T S R L C L U JStr. Tractoriştilor nr.2, |Tel./Fax: 064-417.075, 094-664.062 V 1

REPREZENTANŢA UPolicolorCOMERCIALIZEAZĂEN GROS LA PREŢ DE PRODUCĂTOR

• E m ailuri (ALSATIL, SPOR EMAIL, SUPERPOLILAC)• V opsele lavabile (SPOR, DECO)• L acuri pentru lem n (Lac parchet, lacuri decorative)• Produse auto (vopsele auto, diluanţi, chituri, grunduri)• Produse specia le (vopsea clor cauciuc, vopsea epoxi,

lovitură de ciocan, nitroemail, răşini).

r . ^ T E N ţ I eTi! II Economişti şi contabili ai unităţilor, bugetare! I j S.C. N A P O C A P R ES S S.A., \I I

I Iu

P-ţa Unirii nr. 21, telef. 064-196.858 . are o nouă ofertă pentru dumneavoastră:

„ C O N T A B I L I T A T E A I N S T I T U Ţ I I L O R P U B L I C E "

REPARAŢII(A P A R A TU R A f o t o g r a f i c a

Zeno________________ RELXHARDT

C a l e a M â n â ş t u r , n r . 8 , C l u j - N .

Tel.: 092/460-169; 064/42-50-96

• Caut pensionar capabil de lucru în centru (achiziţii sticle). Tel. seara 12-08-14, 094-39-84- 14 (1370432)

• Reprezentanţa angajează reprezentant zonal. Condiţii minim liceul, prezentabil(â), comunicativ(â), dinamic(ă). Se oferă salariu + comision + maşină. CV-urile Ia fax. 01/41- 08-17-8. (1306704)

• Prelate camioane, acoperiri terase, copertine: 6 USD/mp p re lu c ra t cu accesorii si m anoperă. B ucureşti: 01/ 24.22.028: Deva: 054/21.11.28; 094-527.706, 094-611.386, w w sv .p re la te -s t ilm e s .ro ,. (4264505)

• Consiliul de Administraţie al SC Urbana SA convoacă pentru data de 15:05.2001 ora 16, la sediul din str. 21 Decembrie 1989 nr. 44 Cluj- Napoca, şedinţa extraordinară a Adunării Generale a Acţionarilor SC Urbana SA cu următoarea ordine de zi: 1 .'Raportul Administratorului asupra activităţii desfăşurate în anul 2000; 2. Bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi pentru exerciţiul financiar 2000; 3. Bugetul de venituri şi cheltuieli şi programul de activitate pentru anul 2001; 4. Diverse. (1370409)

• SC Mecanica Farmec angajează frezori, coordonatist, borwerkist, categoria 5-7. Tei. 43-35-34. (1306663)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Adorean Alexandru anunţă începerea demersurilor pentm obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Microcentrală termică de apartament” situat în Cluj-Napoca, Bd. N. Titulescu nr. 32, bloc P I5, sc. 1, et. 5, ap. 27. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1370415) .

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Wolf Company SRL anunţă începerea demersurilor pentm obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul hală de prelucrare ciuperci situat în str. Henri Barbusse nr.‘ 55 Cluj-Napoca. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul -APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr, 99. (1306694)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Ignat Ioan anunţă începerea demersurilor pentru• In conformitate cu Legea nr.

137/1995, Jeflea Nicolae anunţă obţinerea acordului de mediu pentm începerea demersurilor pentru obiectivul microcentrală termică de obţinerea acordului de mediu pentm apartament situat pe str. Fabricii de obiectivul construcţie de anexă Zahăr nr. 5 bl. Fzl sc. I et. 4 ap. 9 gospodărească situat în str. Donath Cluj-Napoca. Eventualele sesizări şi nr. 150 Cluj-Napoca. Eventualele sugestii numai pentm factorii de sesizări şi sugestii numai pentm / mediu se vor depune la sediul APM factorii de mediu se vor depune Ia Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. sediul- APM Cluj, Calea (1306700)________ -

. • Numiţii Cîmpcan Ana, Borca Ana şi Borca Leontina sînt citaţi la Judecătoria Dej, in dosar nr. 997/ 2001 cu termen dc judecată la data de 30.04.2001, avînd ca obiect acţiune in constatare şi intabulam. (7302383)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Mariş Gheorghe anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul casă familială cu anexe gospodăreşti situat în comuna Sândulcşti\ nr. 417. Eventualele reclam aţii şi sesizări pe tema mediului vor fi depuse la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(9475142)

• U. M. 02496 Bucureşti organ izează concurs pentru încadrarea unui număr de 7 posturi

• Camera Notarilor Publici C luj organizează licita ţie deschisă cu preselecţie în vederea ang a jă rii unui constructor pentru amenajarea noului sediu. Documnetaţia se poate ridica de la sediul Cluj- Napoca B-dul N. Titulescu nr. 115, sc. 2, ap. 5. Informaţii suplimentare la tel. 41-48-14, zilnic în tre orele 8-10. (1306692)

• Primăria Mărgâu anunţă licitaţie pentru reparaţii exterioare la şcoala Râchiţcle şi căminele din comună in data dc 26.04. a. c . , ora 10. Plata prin Trezoreria Huedin. (1370427)

• Gurzo Marton sen, Gurzo Fcrencz Albcrt Erzsebct născută Gurzo şi Gurzo Iosif sînt citaţi la Judecătoria Cluj-Napoca, în data de 18 mai 2001, camera 122 în cauza dosar nr. 3236/2001, în calitate de pîrîţi în contradicţie cu Gurzo Marton din Luna de Sus 83. (1370408)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Danny NetWork SRL anunţă începerea dem ersurilor

de inspector de specialitate (auditori pentru obţine'rea autorizaţiei de interni) gradul III-I Ia U. M. 02228 mediu pentm obiectivul “Internet”C luj-N apoca. Concursul se va dcsfaşftra în data de 21.05.2001, ora 8, la sediul U. M. 02228 Cluj- Napoca, situat in str. P-ţa Ştefan cel Mare nr. 1-3. Condiţii obligatorii de înscriere la concurs: bărbaţi cu dom iciliu l în Cluj-Napoca; absolvenţi ai studiilor superioare de

situat în Cluj-Napoca str. Fortâreţei nr. 2. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm.factorii de medii) se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1370411)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Pocol Impex SRL

Dorobanţilor nr. 99. (1306670)• Banfiy Nicolae cu domiciliul

necunoscut este citat în ziua de30.04.2001 ora 10 la Judecătoria Huedin la camera 4 Jn calitate de pîrît în procesul cu reclamantul Abrudan Teodor dom iciliat în Dealul Boţii nr. 37, pentru recunoaşterea : dreptului ,de proprietate şi întâbulare ă terenului înscris în C. F. 509 Râchiţele, în dosaml nr. 3321/2001. (1306677)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Fildana SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul Intemet-Cafe situat în Cluj-Napoca P-ţa Muzeului nr. 5. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1306679)

♦, Se citează la Judecătoria Cluj pe soţia lui Pop Gheorghe Pisomon născută Neag Nastasia şi soţia lui Demeter Vacile născută Nemeş Ana cu domiciliul necunoscut în dosaml nr. 9082/2000 cu termen de judecată30.04.2001 sala 122 ora 8. Reclamanta Pop Minodora pîrît Someşan Cornel şi Comisia Judeţeană. (1306684)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995,-Labancz Zoltan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul -bucătărie şi magazie situată în satul Plopi nr. 11, comuna

PIERDERI• Pierdut chitanţier nr: 1-50 al

Asoc. de proprietari, Dorobanţilor 89, sc. I, bl. X3. îl declar nul. (1370405) -

• Pierdut carte de identitate auto nr. A * 0551209. O declar nulă. (1370407)• Pierdut original autorizaţie BNR

nr. VI/3/820/LU/06.02.2001. O declar nulă. (1370426)

• Pierdut caret de identitate autoturism seria A o 397092. O declar nulă. (1370428)

• Pierdut carnet de student pe numele Ursuţ Dinu. îl declar nul . (1370431) . ' j U

• Pierdut carte de identitate a autovehicolului cu seria C 507766. O declar nulă. (1370435) :

DECESECOMEMORĂRI

lunaâ durată cu diplomă de licenţă anunţă începerea dem ersurilor Valea Ierii judeţul Cluj. Eventualele (finanţe-contabilitate, profiluri pentm obţinerea acordului de mfedm sesizări ş. sugestii numai pentm

economice sau tehnice şi cunoştinţeîn domeniul contabilităţii bugetare); vechime în specialitate minimum 5 ani. înscrierea şi depunerea cererii însoţită de Curriculum Vitae şi copia diplomei de studii se vor face pînă la data de 04.05.2Q01. Relaţii Ia sediul U. M. 02228 Cluj-Napoca, tel. 19-16-82. (1370406)

• în vederea reconstituirii CF 115536 Cluj-Napoca cu nr. topo 2431/F/15 proprietar Luca Ovidiu str. Dunării 22 apt. 15, sînt citaţi la biroul CF in cadru! Judecătoriei Cluj în data de 27.04.2001, camera 57, persoanele care pretind un drept în legătură cu acest imobil. (1306689)

pentru obiectivul “Spaţii comerciale” situat în Cluj-Napoca Piaţa Mărâşti. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune Ia sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1370412)

• în conformitate cu Legea nr: 137/1995, SC Eunicia Rotiserie SRL anunţă începerea dem ersurilor pentm obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Spaţii comerciale” situat în Cluj-Napoca Piaţa Mârăşti. Eventualele sesizări

factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1306686)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj-Şcoala Specială nr. 2 anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul amenajare centrală termică proprie, branşament gaz şi post reglare gaz situat în Cluj- Napoca str. Bucureşti nr. 32. Eventualele sesizări şi sugestii

şi sugestii numai pentm factorii de numai pentm factorii de mediu se mediu se vor depune Ia sediul APM vor depune la sediul APM Cluj, Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. Calea Dorobanţilor nr. 99. (1370413) (1306693)

• Cu adîncă durere în suflet anun(ăm încetarea din' viaţă al ta tălu i nostru CIORCA TEODOR în vîrstă de 62 de ani. Înmormîntarea va avea Ioc miercuri, 25 aprilie 2001, ora 13, de la Capela .O rtodoxă Mănăştur. Fiicele Cristina şi Carmen cu familiile. Dumnezeu să-l odihnească! (1370424)

• Dragă Cristina! Sîntem alături de tine în aceste triste momente. Naşii Ioli şi Daniel; Helga şi Vasile. (1370425)

• Cu nemărginită durere în suflet anunţ încetarea din viaţă a d ragulu i meu soţ, TIŞE IOAN, în vîrstă de 77 de ani,. din M ănăstireni.Înmormîntarea va avea loc joi, 26 aprilie 2001, ora 12,30 la locuinţa din M ănăşturul Românesc, com. Mănăstireni. Soţia Mărioara. (1370437)

• Z d rob iţi de durere anunţăm încetarea din viaţă a dragului nostru tată şi bunic, TIŞE IOAN din Mănăstireni. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Fiul Dorian şi nepoata Anamaria. (1370438)

Sim ţiţi că nu mai puteţi trăi

în această lume în continuămişcare?

9 -

Inform aţiile pe care le găsiţi în p ag inile ziaru lu i n o s tru v ă p o t sa lva !

• Cu sufletele îndoliate anuţăm încetarea din viaţă a dragului nostru tată, socru şi bunic, TIŞE IOAN. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Fiul Ionel, nora Elvira şi nepotul Răzvan. (1370439)

• Un ultim omagiu dragului nostru Cumnat şi unchi TIŞE IOAN, din partea cumnatei F lorica, nepotului Nelu cu familia şi nepoatei Felicia "cu familia. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Fie-i ţărîna uşoară. (1370440)

Cu du rere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a mult iubitului nostru soţ, tată, socru şi bunic, RUSAN FLOREAN. Înmormîntarea va avea Ioc în Cim itirul Sânnicoara, azi, 25 aprilie 2001, ora 13. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Familia îndurerată. (1370441)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viată a scumpului' nostru soţ, tată, socru şi bunic SABĂU AUREL în vîrstă de 67 ani. Înmormîntarea va avea loc în data de 25 aprilie 2001 ora 12 la Capela nouă Cimitirul M ănăştur. Dumnezeu să-l Odihnească în pace. Soţia Letiţia, fiica Marcela, ginerele Nicu, nepoatele Raluca, Andra şi nepotul Cătălin. (1306666)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă-a scumpei noastre soţii, mame şi bunică SUCIU SILVIA în vîrstă de 81 ani. Înmormîntarea va avea lot Ia Capela mare a Cimitirului Central la data de 26.04.2001 ora 12. Soţul Dumitru, fiica Dorica, nepoţii Septimiu şi Sever. (1306678)

• Lacrimile şi durerea ne cuprinde acum cînd ne despărţim de cel care ne-a fost frate, cumnat şi unchi SABĂU AUREL. îi vom păstra vie amintirea chipului său blind şi bun iar timpul nu va putea alunga niciodată durerea ce o resimţim în suflet. Dumnezeu să-l odihnească în paceiNuţa, Sandu, Adi şi Ciprian. (1306688)

• Sîntem alături de colegtd nostru Boancă Vasile în marea durere pricinuită de moartea ta tă lu i drag. Colegii din D irecţia de Poştă Cluj. (1370414)

» Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată şi bunic, care a fost BOANCĂ VASILE în vîrstă de 77 ani, din Făuren i. Amintirea lui va răm îne veşnică în memoria noastră. Sofia Maria, copiii Nelu, Olimpia, Rodica şi Vasile cu familiile. Înmormîntarea va avea Ioc joi 26.04.2001 ora 13 în sat Făureni. (1306695)

• Foştii colegi de la Nord Conforest Cluj regretă moartea prematură a lui DEAJ IOAN. Sincere condoleanţe familiei. (1370404)

• Sîntem alături de dr. Gorgan Nela în marea durere păricinuită de pierderea tatălui drag. Colectivul Centrului de T ransfuzie 'S angu ină Cluj. (1370410)

• Sîntem alături de colega noastră M arioara Fatol, la despărţirea de tatăl său şi-l transm item sincerecondoleanţe. ColectivulCantinei T. C. I. Cluj-Napoca. (1370418)

• Sîntem alături de familia Arghir Sorin şi Crislina Nuţ în momentul de grea cumpănă al pierderii soţului şi cumnatului iub it. Familia M arina. (1370419) ’ '

• în treaga noastră com pasiune şi sincere condoleanţe fam ilieiM ăgheruşan Silviu pen tru pierderea ireparabilă a iubitei mame, soacre şi bunici. Colegii de serviciu. (1370421)

• Sîntem a lă tu ri de Măgheruşan Lucreţia şi familia sa în încercarea grea prin care trec în urma pierderii scumpei mame, soacre şi bunici. Fam iliile Cosma, P intea şi Potolea. (1370422)

• Sîntem alături de colegul nostru sing. Haiduc Mircea în marea durere pricinuită de p ie rderea fratelui drag. Conducerea şi colectivul SC Fortpres CUG. (1370423)

• Sîntem alături de vecina şi prietena noastră Nuţi Rusan în momentele grele prin care trece Ia despărţirea prem atură şi fulgerătoare de soţul FLORIN, Dumnezeu să-l odihnească în linişte şi pace. Vecinii. (1370433)

• Sîntem alături de cumnatul nostru Dumitru şi verişoara noastră Dorica cu copiii în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a soţiei, mamei şi bunicii SILVIA SUCIU. Nepotul Alexandru Pogăcean cu familia din Tg. Mureş. (1370434)

Page 9: Alfi doi judecători clujeni sini cercela|f penal pentru ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72536/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001... · realizarea visului de a se vedea instalat,

• Sincere condoleanţe d-Iui A brudean Ia trecerea în nefiinţă a dragei sale soţii Asociaţia de proprietari str. S. A lbini 129 Cluj-Napoca (1370436)

• Aducem un pios omagiu celui care a fost colegul nostru, dr. VERESS ISTVAN, ia r fam iliei sa le îi transm item sincere condoleanţe. Colectivul SC Avicola Bucureşti ■ Sucursala Cluj-Sălişte (1306676)

• în 23 aprilie ne-a părăsit ce-am avut mai scump pe lume mama N1LAŞ ANUŢA BRICIOAIE din Coruş. S-o odihnească Dumnezeu în pace. Ileana şi Ion. (1306681)

• îndurerat mă despart de bunica şi străbunica noastră buna ANA NILAŞ. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Rareş- Alin cu familia. (1306682)

• A plecat spre cele veşnice iub ita noastră mamă şi stră s trăb u n ică şi soacră ANUŢA NILAŞ. Dumnezeu s- o odihnească în pace. Vasilică şi familia. (1306683)

• Cu mare durere în suflet ne luăm răm as bun de j a iubitul nostru unchi SABĂU AUREL. Sufletul său cald va Ii veşnic în amintirea noastră aici sau oriunde în lume. Dumnezeu să-l odihnească în pacelSanda, Costel şi Ioana Teodorescu. (1306687)

. • îm părtăşim durerea fam iliei Mureşan loan şi Florica Ia despărţirea de mama iub ită . Dumhezeu s-o odihnească. Sincerecondoleanţe. Finii Daria şi Emil Lucaci şi familia Strete. (1306696)

• Sîntem alături de colega noastră Papp Borşan Adriana în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a tatălui ei. Colectivul Clinicii ORL.(1306702)

• Sîntem alături de tanti Sabău în aceste momente grele prin care trece la despărţirea de cel care a-fost pentru noi ca un tată, bunic şi în ultimul rînd, un adevărat exemplu de corectitudine şi omenie în viaţă. Dumnezeu să-l odihnească pe nenea TOTO. Paul, Letty şi Mihai. (1306698)

• 'Cu multă durere şi tristeţe în sufletele noastre anunţăm împlinirea a şase luni de Ia trecerea în nefiinţă a dragului nostru tată, bunic şi socru SABIN BOBOŞ. Odihnească-se în pace. Parastasul va avea loc v ineri-27.04.2001, ora 11 la Biserica “Naşterea Domnului” Complex Hermes-Gheorgheni. Familia Boboş. (1306699)

• Cu "mare tristeţe şi durere ne despărţim de fratele, cumnatul şi unchiul nostru AUREL SÂBĂU decedat în urma unei suferinţe grea pe care a îndurat-o din cauza unei boli necruţătoare. Fratele Liviu cu soţia Ileana şi copiii Liviuţ şi Angela. (1306703)

• Cu sufletele în tristate anunţăm împlinirea a 10 ani de cînd ne-a părăsit prea iubita noastră mamă COMAN NASTASIA din Floreşti. Nu o vom uita niciodată. Familiile: Pop cu.copiii, Turc cu copiii, Florian cu copiii şi Suciu cu copiii. (1370443)

Se împlinesc şase săptămîni de cînd ne-a părăsit pentru totdeaufta iubitul nostru soţ, tată şi bunic LUNGU LIVIU. Dumnezeu să-l odihnească. Soţia Elisabeta şi fiul Liviu cu familia. Parastasul va avea loc sîmbătă 28 aprilie 2001 ora9,30 la Biserica “Sf. Dumitru” din cartie ru l G heorgheni. (1306672)

• S-au scurs 6 luni de suferinţă şi durere de cînd' iubitul nostru fiu, sot şi tată ing. TEOFIL»CHIŞ a plecat prea tim puriu în eternitate lăsînd Un imens gol în sufletele noastre şi a celor care l-au iubit şi preţuit. Te vom plînge mereu şi nu te vom uita niciodatăi Părinţii Teofil şi Eva, soţia Mihaela, copiii T udor şi Antoniu. Chipul tău bun, blînd şi iubitor va .rămîne de-a pururi în inimile noastre. Dormi în pace iubitul nostru. Parastasul va avea loc la Cimitirul Militar, duminică 29 aprilie 2001 ora 12. (1306646)

• Se împlinesc 14 ani de cînd soţia, mama şi bunică noastră ECATERINA JECAN ne-a părăsit. Nu o vom uita. Familia. (1306669)

Familiile Mihai şi George M arina mulţumesc tu tu ro r celor care’le-au fost alături în momentele de grea încercare. (1370420)

• Comemorare cu tristeţe şi dor la împlinirea a 20 ani în 25 aprilie 2001 de la plecarea în eternitate a dragului nostru CAROL IOAN ZEMIANSCHI fost angajat CFR. Modestia, bunătatea, cinstea,corectitudinea, l-aucaracterizat şi nu pot fi uitate. Odihnă veşnică. Familia. (1306675)

• S-a împlinit un an de cînd scumpa noastră mamă, soacră şi bunică COROIAN VERONICA ne-a părăsit. Un gol imens a rămas în sufletele noastre, umplut mereu cu cîte o lacrimă şi cu amintirea sa veşnică. Dragă mamă, soacră şi bunică nu te vom uita niciodată. Dumnezeu să te odihnească în pace. Familia. (1306690)

• Ne luăm răm as bun la trecerea în veşnicie a dragei noastre mame şi bunici, NILOŞ ANUŢA din Coruş. Lumina veşnică să-i strălucească ei, să se odihnească în pace. Înm orm întarea a re loc în Coruş 207, ora 13. Copiii Picu, Maria, Ileana, Vasile şi nepoţii loan, Jeni, Ileana, Viorel. (C)

A G E N Ţ IA D E P U B L IC IT A T E

oferă tuturor persoanelor juridiceservicii de publicitate şi campanii promoţionale

în presa locală si centrală mai ’simplun u se

nstanţa

ADEVĂRUL de Clu],str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/ 19-73-04

Preşedintele Bush a amînat vînzarea■ • f *

sistemului flegis către TaiwanPreşedintele - american,

George W. Bush, a decis să amine vînzarea, - solicitată în acest an de către Taiwan, a unor distrugătoare de clasa Arleigh Burke, echipate cu un sistem antirachetă ultrasofisticat de tip Aegis, a anunţat un.responsabil al Casei Albe, citat de AFP sub acoperirea anonimatului. '

Preşedintele Biish “îşi rezervă însă posibilitatea de a furniza pe viitor sisteme Aegis, în funcţie de evoluţia situaţiei în materie de securitate şi de ameninţarea' aeriană reprezentantă de Republica Populară a Chinei la adresa Taiwanului”, a declarat sursa citată.. Responsabilul a calificat cele

patru distrugătoare de clasă Kidd, pe care Taipeiul le va putea achiziţiona, dar care nu mai sînt utilizate de marina americană, drept a “ameliorare semnificativă ’ în raport cu armele de care dispune în prezent Taiwanul. El a subliniat că acestea vor fi disponibile începînd cu 2003, în timp ce navele de război echipate cu Aegis nu ar fi putut fi livrate înainte de 2010.

Taipeiul va obţine astfel pînă

la opt submarine propulsate diesel, 12 avioane antisubmarine P-3 Orion, piese de artilerie autopropulsate, precum şi informaţii • tehnice referitoare la rachetele PAC-3 pe care Taiwanul doreşte să le achiziţionze pe viitor.

Din lista de arme pe care Taiwanul a înaintat-o în acest ăn Administraţiei americane, Beijingul s-a împotrivit în special vînzării sistemului Aegis, al cărui radar cu baleiaj electronic acoperă un orizont de 360 de grade şi poate afişa în acelaşi timp mai mult de 100 de ţinte potenţiale.

Decizia americană urma să fie comunicată Taipeiului ieri, cu ocazia sosirii la Pentagon a unei delegaţii militare taiwaneze de rang înalt. Din 1979, printr-o lege a Congresului, Taiwan Relations Act, Statele Unite sînt obligate să asigure Taiwanului mijloacele de a se apăra. Acest text provoacă în fiecare an tensiuni cu China, al cărei Guvern consideră insula naţionalistă drept o provincie rebelă ce trebuie reunificată cu restul ţării.

Pe de altă parte, responsabilul Casei Albe a declarat că

s a 653 css css css s a 553 CSS C331 CSS 1

Hosni Mubarak a plecai spre Germania

Preşedintele egiptean, Hosni Mubarak, a plecat, ieri dimineaţă, spre Germania, prima etapă a unui turneu european, care mai cuprinde vizite în România şi Rusia,informează AFP, citind o sursă aeroportuară.

Potrivit unor surse diplomatice egiptene şi germane, principalul subiect care urmează sâ fie abordat în cadrul întrevederii între Hosni Mubarak şi cancela­rul german, Gerhard Schroeder, este situaţia din Orientul Mijlociu.

Egiptul, prima ţară arabă care a semnat un tratat de pace cu statul evreu, în 1979, joacă un rol de intermediar în negocierile între Isra'el şi palestinieni, în momentul de faţă complet blocate.

msrnu Sf*?

“incidentul cu EP-3 (avionul- spion care a intrat în coliziune cu un avion chinez de vînătoare, în largul coastelor insulei Hainan, la 1 aprilie) nu a fost un factor în luarea deciziei”, aceasta bazîndu-se numai pe , “obligaţiile statutare” definite prin Taiwan Relations Act. El a adăugat că .China şi-a sporit bugetul militar şi a desfăşurat arme “într-o manieră ce pare orientată către o rezolvare non- paşnică a diferendelor cu Taiwanul”, ceea ce a obligat Statele Unite să-şi intensifice ajutorul acordat insulei.

China şi-a reafirmat, ieri, opoziţia fermă faţă de vînzarea de armament sofisticat către Taiwan, apreciind că urmarea continuării vînzării de arme va fi sporirea tensiunii în strimtoarea Taiwanului.

“China s-a împotrivit întotdeauna vînzării de arme către Taiwan şi se opune ferm vînzării de armament sofisticat cum ar fi distrugătoarele de clasă Kidd, submarine propulsate diesel şi avioane P-3 ’, a declarat Zhang Qiyue, purtătoarea de cuvînt a Ministerului chinez al Afacerilor Exteme.

3 23 53 553 23 553 853 CSS 553 25

Slovacia este îngrijorată de ajutorul acordai de Budapesta etnicilor maghiari

Premierul slovac, Mikulas Dzurinda, şi-a exprimat îngrijorarea faţă ale proiectul Budapestei de acordare a unor drepturi speciale etnicilor maghiari din ţările vecine Ungariei, relatează AFP.

Proiectul, care este discutat în Parlamentul de Ia Budapesta, prevede ajutorarea etnicilor maghiari din ţările din regiune, mai ales din România, Slovacia şi Serbia, în materie de muncă, educaţie şi asistenţă medicală. “Aplicarea anumitor părţi din acest proiect ar putea afecta relaţiile (între grupurile etnice) din ţările vecine sau între Ungaria şi vecinii săi”, a declarat Dzurinda după o întîlnire cu omologul său ungar, Viktor Orban. “Slovacia acordă o mare importanţă coexistenţei paşnice, nu doar în regiune, ci şi din interiorul frontierelor sale”, a adăugat el.

Acest proiect, propus săptămînă trecută .de Guvernul conservatorului Viktor Orban, vizează ajutarea a circa trei milioane de etnici maghiari pentru a-şi apăra limba şi identitatea naţională, lingvistică şi culturală.'Ungaria a pierdut două treimi din teritoriul - său în urma Tratatului de la Trianon din 1920, după primul război mondial. Ungaria, care se află printre primele ţâri care vor adera la Uniunea Europeană în cursul anilor următori, doreşte sâ evite un val de imigraţie din ţările vecine mai sărace.

Dzurinda a declarat că Slovacia “va studia proiectul într-o manieră intensă” şi şi-a exprimat “speranţa că va exista o cale pentru consultări pe această temă cu partea ungară”. Orban a declarat, la rîndul său, “că nu este îngrijorat că legea va perturba legăturile bilaterale ale Ungariei cu vecinii săi”. “Dimpotrivă, ea va contribui la stabilitatea în regiune”, a declarat el.

Circa 1,7 milioane de maghiari trăiesc în România, 600.000 în Slovacia, 350.000 în Iugoslavia, 200.000 în Ucraina,. 22.000 în Croaţia, 10.000 în Siovenia şi 17.000 în Austria.

Proiectul de lege prevede acordarea dreptului de muncă pe timp de trei luni în Ungaria, cu avantajele sociale corespunzătoare, acces gratuit la studii universitare şi la pregătire profesională.

Rusia na va avea drept de veto asupra extinderii NRTO

Secretarul de Stat american, Colin Powell, a asigurat după o întrevedere cu preşedintele Letoniei, Vaira Vike-Freiberga, că Moscova nu va avea drept de veto asupra viitoarei extinderi a NATO, relatează AFP. “I-am spus (preşedintelui leton) că Rusia nu va putea niciodată să-şi exercite dreptul de veto, asupra cui trebuie sau cui nu trebuie să fie membru al NATO şi noi vom examina candidatura fiecărei ţări în funcţie de condiţiile şi normele stabilite”, a declarat şeful Diplomaţiei americane.- Letonia doreşte să adere la NATO, în ciuda obiecţiilor Rusiei, care se opune extinderii Alianţei către fostele republici sovietice şi foştii săi aliaţi din Pactul de la Varşovia. Alianţa Nord-Atlantică şi-a deschis deja porţile, în 1999, pentru Polonia, Cehia şi Ungaria. Vaira Vike-Freiberga a afirmat, la rîndul său, că Letonia este hotârită .să îndeplinească toate condiţiile militare, economice şi politice necesare aderării la NATO. ”Sîntem interesaţi de forma de pace şi stabilitate pe care NATO a fost capabilă sâ o asiaure pe continentul european , a declarat ea după întîlnirea de la Departamentul de Stat.

Page 10: Alfi doi judecători clujeni sini cercela|f penal pentru ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72536/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001... · realizarea visului de a se vedea instalat,

l i

A i n iar putea fi

reclama dumneavoastrăR c f e l i s S P O R T O v

T e l: W M . X I

I n v i t a ţ i i “ A d e v ă r u l u i d e C l u j ”

Petra Hinschberger, Bernd Hinschberger, Liviu Crisan• Finalul sâptâmînii trecute, 20- 22 aprilie, a aparţinut karatelor WKC, prin cele două stagii de. pregătire, importante în vederea Mondialelor de la Aberdeen. De data aceasta urmărind două obiective, de perfecţionare a arbitrilor români ce vor oficia la Mondialele scoţiene, Nicolae Crăciun / Aiud, Florin Lungu/

pentru Aberdeen doi sînt foarte, foarte buni. Ceilalţi trei vor intra în echipe, important este însă faptul că ei vor lucra, câ vor oficia şi sînt convins câ o v o t face bine. Ce le-am adus eu’ , nou? Noţiuni ce ţin de tactica pe care arbitrul trebuie să o adopte, de faptul că deciziile trebuie luate promprşi clar, fără

F O T B A L I N T E R N A ţ i O m LAzi, pe bătrînul continent se dispută şase Finlanda, Franţa - Portugalia, Italia - Africa de

partide oficiale contînd pentru preliminariile C.M. Sud, Spania - Japonia şi, nu în ultimul rînd,

Braşov, Marin Rîşnoveanu / Satu Mare, Sever Cucu / Turda, Adrian Stef / Satu Măre, de punere la punct tehnico-tactică a celor ce vor face obiectul selecţiei finale.

Cele două stagii desfăşurate au .avut parte de doi distinşi oaspeţi, soţii Petra şl Bernd Hinschberger / Germania, de ani de zile alături de karateka români. Oaspeţi care, alături de Liviu Crişan - preşedintele FRK - WKC, au avut

■ amabilitatea unor răspunsuri în exclusivitate...

• Bernd HINSCHBERGER: “Dintre cei cinci arbitri reţinuţi

şovăieli. Fără nesiguranţe care sâ irite sportivii şi publicul. Aţi văzut ce s-a intimplat la Bochum în 1999, dorim ca asemenea momente sâ fie evitate, sâ dispară cu totul. Am pus apoi accent pe colaborarea care trebuie să existe între arbitri în timpul unei partide, tot în ideea evitării nemulţumirilor. Şi trebuie să-i mulţumesc domnului Crişan câ s-a gîndit la un asemenea curs regional de arbitraj. Recunosc că le organizăm cu trei, patru zile înaintea marilor competiţii. Aşa cum sînt acum gîndite, fară stres, în linişte, sînt mult mai

bune. Competiţiile WKC au crescut în valoare, a crescut calitatea competitorilor, iată de ce ţinem la calitatea arbitrajelor/ dorind să le eliminăm orice suspiciuni”.

• Petra HINSCHBERGER:‘ “Am mai fost în România şi pot să vă spun că m-am reîntîlnit cu mulţi dintre foştii mei elevi. La un alt nivel tehnic, semn că au lucrat mult şi serios. Lucruri valabile atît pentru fete, cît şi pentru băieţi. Consider acest nou stagiu ufi succes practic, celelalte stagii şi competiţii urmînd să dea o Naţională a României competitivă”.

• Liviu CRIŞAN: “Am propus aceste stagii pentru oficiali tocmai în ideea eliminării stresului, tensiunilor, specifice competiţiilor de anvergură. Sper să putem oferi posibilitatea unui curs internaţional de arbitraj pentru ţările din jur, cîştigurile fiind multiple pentru ofic iali, pentru sportivi, pentru respectarea, spiritului de fair-play. Sînt. convins câ Aberdeen va scoate în evidenţă nu numai sportivii români, ci şi oficialii români”.

Demostene SOFRON

2002,GRUPA 1 : '• Iugoslavia - Rusia (Belgrad)GRUPA A 2-A• Olanda - Cipru (Eindhoven)• Irlanda - Andorra (Dublin)GRUPA A 3-A• Malta - Islanda (La Valetta) . > ' -■/GRUPA A 6-A• Letonia - San Marino (Riga)GRUPA A 7-A• Austria - Liechtenstein (Innsbruck)Tot azi se dispută cinci partide contînd pentru

preliminariile C.M. 2002 - Zona Americii de Sud, etapa a 12-a.

• Ecuador - Paraguay• Venezuela - Columbia :• Chile - Uruguay .• Brazilia - Peru > .• Bolivia-ArgentinaAMICALESînt programate şi nu mai puţin de 14 jocuri

cu' caracter amical. Iată programul complet al disputelor: Georgia - Israel, Moldova - Estonia, Croaţia - Grecia, Elveţia - Suedia, Polonia - Scoţia, Danemarca - Slovenia, Turcia - Albania, Norvegia - Bulgaria, Cehia - Belgia, Ungaria

ROMANIA - Slovacia.VAN NISTEI.ROOY LÎNGA STAAMPînă la urmă, zvonurile privind achiziţionarea

de către campioana Angliei, Manchester United, a olandezului Ruud Van Nistelrooy s-au materializat. Atacantul olandez de la PSV Eindhoven a semnat zilele trecute un contract pe cinci ani contra unei sume de 30,5 milioane de euro. Van Nistelrroy este cel de al doilea olandez din lotul “Diavolilor”, după liberoul Jaap Staam, cel mai scump jucător din lume pe acest post.

GASPART L-A “EXILAT” PE FERRERPreşedintele “dictator” al Barcelonei, Juan

Gaspart, i-a dat “liber” antrenorului Lorenzo Serra Ferrer. Decizia luată de conducerea catalană vine ca urmare a rezultatelor dezastruoase înregistrate, de clubul “blau-grana” în acest sezon. Barcelona a ratat, rînd pe rînd, campionatul, Cupa Spaniei, Champions League şi Cupa UEFA. De asemenea, clubul riscă să piardă o grămadă de bani dacă nu va reuşi calificarea în viitoarea ediţie â Champions League. Pînă la finalul sezonului, Juan Gaspart l-a înscăunat interimar pe anonimul Charly Rexach. Secundul lui Rexach este Jose Ramon Alesanco. Din acest motiv Alesanco nu a mai putut onora cu prezenţa GALA “HAGI”.

Cristian FOCSANU

T U R N E U LM O I R A N STimp de două zile, lîngă

Grenoble (Franţa) s-au desfăşurat întrecerile de copii, cădeţi şi juniori la judo, din cadrul turneului european

masculin Moirans. Au fost prezente 46 de echipe din Germania, Monaco, Italia, Elveţia, Olanda, Cehia, Rusia, Ungaria, Portugalia, România şi Franţa. Din municipiul Cluj- Napoca a participat o echipă selecţionată din judoka de la CSS Viitorul Intersport

. Meridian, conduşi de antrenorul Lenard Ştefan.

Turneul a fost cîştigat de echipa locală Judo Club Moirans, urmată de sportivii de Ia Marina Rusă.

Sportivii noştri au ocupat

locul I prin Andras Amos şi locul III prin Andras Akos (juniori), o bună impresie facînd şi Tudor Drăgici (cat. copii). In clasamentul general, juniorii s-au clasat pe locul III, iar la punctajul general XVII. Pe lîngă acest adevărat “stagiu de pregătire”, clujenii au vizitat şi importante zone de interes turistic cum ar fi Viena, Miinchen, Strasbourg, Grenoble, Torino, Milano,' Veneţia, Ljubljana, Budapesta şi Alpii Francezi.

- r.v.-

Gustavo Kuerten şi-a adjudecat fară emoţii, in doar două orc, finala primului tumeu de Masters Scries pe zgură al anului, dispunind cu 6-3, 6-2,6-4 de Hickham Arazi pentru a-şi trece in cont al doilea succes la Monte Carlo (după cel din 1999). Cu acest al treilea tumeu cîştigat în 2001 (după cele de la Buenos Aires şi Acapulco), “Guga" revine pe

locul 2 în ATP Champions Race, în spatele solitaruIuHider Andre Agassi. Cvasi-invincibil pe zgură, în ultimele II luni pierzînd un singur meci din 33 pe această suprafaţă de joc, brazilianul se înscrie pe lista favoriţilor pentru marele rendez vous parizian. Eroul săptâmînii a fost, însă, învinsul său din finală. Clasat pe locul 53 ATP înaintea turneului, stîngaciul marocan a trecut prin forfaitul lgi Mariano Puerta de primul tur al turneului de 2,95

milioane S, apoi a început seria “bombelor”: 6-2, 6-4 cu Magnus Norman (cap de serie nr.3, finalist la ultimul Roland Garros), 7-6, 6-1 cu Cedric Pioline (c.s.4, deţinătorul titlului în Principat), 7-6, 2-6, 7-6 cu Tim Henman (c.s.8, după ce englezul jubila în urma victoriei la Albert Costa - 11 turnee cîştigate pe zgură), 6-4, 6-4 cu Sebastien Grosjean (c.s.9, nr. 7 în ATP Champions Race).

Pe frontul feminin, Ruxandra Dragomir a trecut destul de greu

de veterana Ai Sugiyama (6-3,5-7, 6-4) în primul tur al. turneului de 1,2 milioane $ de la Charleston, Carolina de Sud, apoi a profitat de accidentarea favoritei nr. 8, Chanda Rubin, care a acuzat dureri la călcîiul lui Ahile în momentul în carc­era condusă cu 6-4, 4-4. în optimile lui “Family Circle Cup”, jucătoarea noastră a pierdut însă cu 0-6, 3-6 la Marlene Weingartner. Germanca de origine română a furnizat marea surpriză a

sferturilor, eliminînd-o cu 6-4,7-6 pe Amanda Coetzer, pentru a capota apoi (0-6, 2-6) în semifinala Cu Capriati. După seria de trei succeseconsecutive, incluzînd victoria din săptămîna anterioară la Amelia Island, AmelieMauresmo fusese ridicată de presa occidentală la rangul de... piatră de moară pentru Martina Hingis. Numărul 1 mondial s-a impus însă cu 7-5,-6-2, stopînd la cifra 17 seria meciurilor fară înfrîngere ale franţuzoaicei, apoi

a trecut cu 6-2,6-2 de Conchita Martinez în aparentă revenire de formă, dar... şi-a găsit naşul în finală. Repetînd surpriza de la Internaţionalele Australiei, Jenifer Capriati s-a impus cu6-0, 4-6, 6-4, administrind" elveţiencei primul “set alb” de la Roland Garros 2000 încoace. Cu această nouă victorie în faţa : liderei WTA, americanca urcă pe locul 4 în ierarhia feminină, depăşind-o pe Monica Seles.

Radu MUNTEANU

Liderul surclasat la PataSurpriza etapei s-a produs la

-Pata, unde echipa locală, AS ^Planeo, a dispus, la scor, de

liderul autoritar al campionatului, Someşul Apahida. Rezultatele etapei:.

• Minerul Aghireş - Progresul Sînnicoară 3-2. Marcatori: Souca (‘23), Orzoi

'- (‘54), Cîndea (‘79) / Handrea (‘6), Crainic (‘ 16).

• AS Planeo Pata - Someşul Apahida 4-0. Victorie categorică a gazdelor care au marcat prin Marin Octavian (‘9, ‘30), Nerţan (‘ 12) şi Hârţ (‘90).

• Unirea Jucu - FC West Ham Avîntul Luna de Sus 3- 4. Golgeterii partidei: M Almaş (‘30, ‘55), A. Pop (‘43) pentru Unirea, Mureşan (‘13), Bondor (‘40), Ispas (‘45), Boiţa (‘59) pentru FC.

• Crişul Izvorul Crişului - Arieşul Mihai Viteazul 2-5.Au marcat: Varga (‘25) şi C.

. Antal (‘65), în timp ce Arieşul a avut un “erou” în Top care a

” p lasam ent" ‘ ’j Z F 1— 1. Someşul .. 14 11

2. AS Siriai / 15 - 73. AS Planeo 14 74. Minerul 14 85. FC West Ham 13 66. Arieşul 15 ■ 77. AS Emanuel 14 58. CFR ^ . 15 59. Unirea 15 310. Progresul - 15 311. Crişul 14 2

marcat 4 goluri (‘33, ‘43, ‘48, ■ ‘75), completat de Ormenişan (‘70). . T

• AC Sinâi Iclod - CFR Dej 1-1. Autorii golurilor: Rusu (‘55)/ Nemeş (‘ 18).

• AS Emanuel Cluj-Napoca a stat. .

3■3.3626589

109

37-19 31-21':38-25 34-26 29-25 29-3639-22 21-28 26-38 29-51 18-40

33 '2 6 25 24 ■ 23. 23 19 17 12 11' 9

+12 +2

' 41 / +3

+5 +2

■. -2 -4

-12 . -10 -12

D IV IZ IA “ C” SCURTĂ TRECERE ÎN REVISTĂ

Etapa viitoare (joi, 26 aprilie): FC West Ham Avîntul - ÂS Sinai (în tur 2-2), CFR - Crişul (0-2), Arieşul - Minerul (0-2), Someşul - Unireâ (3-0), AS Emanuel - AS Planeo (2-2). Progresul stă.

Eugen HANG

A mai trecut o etapă şi caravană eşalonului trei se apropie de “staţia terminus”. Ne propunem, în rîndurile ce’ urmează, o scurtă trecere în revistă asupra vîrfului clasamentelor celor, opt serii.

• SERIA I. în frunte vechea noastră cunoştinţă Petrolul Moineşti cu 47 de puncte (golaveraj 47-13). Pe locul secund, cu numai 36 puncte, CFR Paşcani. y . • SERIA A II-A. Continuă duelul Dacia Unirea Brăila - Gloria Buzău. Linia de Clasament a brăiienilor: 19 victorii, 2 egaluri şi o singură înfrîngere, 64 goluri marcate şi numai 9 primite, 59 puncte, +26 la “adevăr”. Gloria are cu 5 puncte mai puţin, adunate din. 17 (victorii şi trei egaluri (golaveraj 50-9, “adevăr” +18). A treia clasată, cu 47 puncte, Petrolul Berea. .

• SERIA A III-A. Conduce autoritar Inter Gaz Bucureşti cu 58 puncte adunate din 19 victorii şi un egal (2 au fost . înfrângerile), golaveraj 62-14 şi +25 la “adevăr”. Pe locul secund Electrica Constanţa 46 puncte. .

• SERIA A IV-A. Principalele protagoniste ocupantele locurilor 1 şi 2. “Tricoul galben” este deţinut de Electromagnetica Bucureşti cu. 49 puncte din 15 victorii, 4 egaluri, 2 înfrîngeri, 61 goluri marcate şi 16 primite, +16 la “adevăr”. La.pîndă Flacăra Moreni cu .44 puncte, gata sâ atace decisiv la orice derapaj al liderului.

• SERIA A V-A. Fată de unele note anterioare, ■ o modificare survenită în fruntea clasamentului pe locul înfîi aflîndu-se Internaţional cu 52 puncte din 17 victorii şi un egal

(golaveraj 49-19, “adevăr” +19). Pe locul secund, cu un meci mai puţin, Minerul Motru,49 puncte din 16 victorii şi un egaî, golaveraj superior liderului (55-13), “adevăr” +16. ; -

• SERIA A VI-A. Un lider consacrat şi autoritar/ Minerul : Zlama cu linia de clasament: 17 victorii, un egal, 4 înfrîngeri,50 goluri date şi numai 17 primite, 52 puncte (+19 la “adevăr”). Pe locurile doi şi trei, la egalitate de puncte - cîte 39-, ; A-S. Politehnica şi Electrica, ambele din Timişoara.

• SERIA A VII-A. Foarte expeditiv (fiindcă este una din seriile ce ne interesează şi am : prezentat clasamentele “la zi”): continuă duelul Industria Sîrmei i Cîmpia Turzii 46 puncte, Gaz ■ Metan Tg. Mureş 40 puncte, ambele cu cîte 19 partide jucate.

• SERIA A VIII-A. Altă serie ce ne interesează, dominată net de “U” Cluj- Napoca 51 puncte, cu 13 mai mult decît Telecom Arad.

Victor E. ROMAN

Page 11: Alfi doi judecători clujeni sini cercela|f penal pentru ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72536/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001... · realizarea visului de a se vedea instalat,

A ici ar putea, fi reclama dumneavoastră

m & R e d a c ţ i a S I t O IO T /Tel: Î9'.M37

Figură reprezentativă pentru voleiul clujean, maestrul emerit ă l sportului prof. Ion Bănda se bucură de o notorietate aparte în lumea iubitorilor de sport. Prin întreagă activitate pe care a desfăşurat-o de-a lungul timpului în oraşul nostru şi-a cîştigat stima, respectul şi admiraţia din partea tuturor. Numele său este indisolubil legat

. de Clubul Universitatea , pe. care l-a servit cu un devotament ieşit din comun şi în cadrul căruia lucrează şi acum cu mult succes. Profesorul Ion Bănda este un personaj fascinant, o adevărată enciclopedie în materie de volei, un om care a fost mentorul a generaţii întregi de sportivi. In afara pregătirii specifice, el s-a apropiat şi de sufletul jucătorilor, aceştia păstrînd şi azi recunoştinţă pentru Cel care le-a fost, în afară de un antrenor ideal, un al doilea părinte. Pentru tot ce a făcut şi face pentru sportul clujean Ion Bănda ar merita de sute de ori mai, multă preţuire decît încercăm noi să îi arătăm prin materialul de fată.

. r . r . .... >........... • ................................. . . . fv>#f

ţ - r V ; |

ţ | |

1

a " 1• A i f f .

r (CARTE DE V IZ ITĂ /a : Data naşterii: 01.10.1942, Braşov .

Zodia: Balanţă -înălţimea: 1,98 mStudii: -Liceul nr.4 “Şt.Gheorghiu”, Braşov -Şcoala Tehnică Financiară Cluj: (absolvită în 1962)-Facultatea de Educaţie Fizică Cluj (promoţia 1974) v Activitate sportivă: 1-Locul 3 la Campionatele Naţionale (juniori) în 1959

: -4 titluri de campion naţional de seniori în anii 1967, 1968, 1969,1970 (toate obţinutecu Steaua Bucureşti) '

-prezent în două finale ale Cupei Campionilor Europeni cu “ Steaua”Bucurcşti, ambele pierdute în faţa lui Ţ.S.K.A.Sofia, respectiv Spartak Brno, în anii 1968 şi 1969.

A ju ca t la: -C.S.Ş.”Luceafărul" Braşov (între 1954-1960)-"Universitatea” Cluj (1960-1965)şi (1970-1980)-“Steaua” Bucureşti (1965-1970)A participat la Campionatul European Praga 1966 obţinînd locul 5 cu echipa României, : A participat la zeci de concursuri internaţionale (inclusiv la fostele “Balcaniade”).

’ A adunat circa 60 de prezenţe în lotul naţional de volei al Rorrlâniei.A evoluat pe posturile de “trăgător secund” iar în ultima perioadă a carierei pe cel

de “ridicător” (“coordonator” în termeni voleibaiistici actuali). . •

Activitate profesională: -antrenor la “Universitatea”Cfuj între anii 1974-1999, numai la echipa feminină. - . ' . ■ ' ■

-în 1997 vicepreşedinte la “U”Cluj -în 1998 preşedinte la “U” Cluj

. -din 1999 expert sportiv la “U” Cluj şi director sportiv la echipa de volei feminin -din 1972 maestru al sportului-din 1999 maestru emerit al sportului „

O precizare se mai cere făcută, pentru cei care îl ştiu pe domnul profesor drept Ncluţă Bănda. "Neluţă” este o poreclă (veţi vedea - nu singura) cu care s-a pricopsit in 1960, coechipierii săi de la “U” îndemnîndu-l cu acest apelativ la'finalizarea mingilor de la fileu.

I.B.: Copilăria mea a fost marcată din primii ani de gustul pentru sport, un aport esenţial avîndu-l tatăl meu, care mi-a insuflat dragostea pentru mişcare în general. Dînsul era în acea vreme preşedintele A.S."Aripile” C.F.R. Braşov, avînd o activitate bogată pe tărîm sportiv. Am început să practic fotbalul, dar fără .tragere de inimă. Am activat apoi, timp de 4 ani, ca “pitic” la clubul de ciclism din Braşov, pentru acest sport făcînd o adevărată pasiune. într-una,din expediţiile de cicloturism pe care le făceam adesea am cam întins coarda, deplasîndu-mă la peste Ş0 de km de Braşov, la Poiana Narciselor, mînaţ_de cele mai bune intenţii, acelea de a-i aduce mamei mele (la care ţineam

enorm) un buchet imens de narcise. Pentru că această “ieşire" a durat cam mult, la sosire am avut surpriza să fiu întîmpinat de mama, care aflînd de la ce distanţă provin florile mi-'a interzis categoric să mai practic acest sport, pe care l-a considerat mult prea riscant. Astfel s-a încheiat scurta mea aventură pe două roţi.

La liceu s-a creat o conjunctură care s-a dovedit apoi â fi decisivă în ceea ce priveşte alegerea sportului care mi se potrivea cel mai bine: prof. Papuc, a cărui activitate prodigioasă în munca la echipele de volei fete era unanim recunoscută, S-a hotărît să înfiinţeze şi o grupă de băieţi. Am fost selecţionat în această grupă,, cu care mai tîrziu aveam să ne clasăm pe locul

3 la Campionatul Naţional de juniori.-în 1960, lâ absolvirea liceului, eram pregătit să dau admitere la IEFS Bucureşti, urmînd să evoluez pentru Clubul “Rapid”, unul dintre cele mai puternice din ţară la acea dată. Dar în acel an “Poli” Braşov a promovat în Divizia “A”şi era în căutare de jucători tineri şi valoroşi, astfel că am fost reperat. Părinţilor mei li s-a făcut propunerea ca în schimbul acordului lor eu să evoluez la “Poli”, l să mi se ofere un “ajutor” la examenul de - admitere la facultate. Ai mei au cedat, am reuşit la probele scrise, dar am’căzut” la oral (probabil . cei care trebuiau să mă ajute erau liberi în acea zi). în urma eşecului eram uşor dezorientat, neştiind prea bine ce îmi va rezerva destinul. Norocul meu s-a chem at Victor Fulger (antrenorul de atunci al “Universităţii”Cluj"), care m-a rem arcat la un turneu. Acesta m-a selecţionat în lotul clujean, urmînd ca partea cu studiile să fie rezolvată prin înscrierea mea la o şcoală tehnică, asta mai mult ca să “fentez” armata. în 1962 am absolvit această şcoală cu aceeaşi “plăcere” cu care am început-o. în plan sportiv însă am trăit bucuria de a juca volei într-un oraş minunat, avînd coechipieri de excepţie, toţi unul şi unul. îi amintesc aici pe Gabriel Cherebeţiu, Gheorghe Ferariu, Nicolae Bărbuţă, Jean Dăbală, ”Piţi” Datu, Francisc Sido.

“ Din 1962 la această echipă este promovat antrenor dl Constantin Bengeanu, care obţinuse- rezultate notabile, ani la rîndul, cu băieţii săi de la Liceul “Nicolae Bălcescu”. Acest distins domn mi-a acordat şi atunci, şi mai tîrziu (spre apusul carierei mele) toată încrederea sa. Multe *din succesele mele se datorează acestui om deosebit, cu care am colaborat întotdeauna cu mare plăcere, existînd între'noi un respect reciproc ce nu s-a alterat în timp, ba dimpotrivă. Cu această echipă am reuşit să ne menţinem în “A", cochetînd mereu cir podiumul însă fără să obţinem rezultate notabile. Pe acea vreme “Rapid”, "D inam o” şi "Steaua" deţineau monopolul în voleiul românesc, constituind un “triunghi" imbatabil.

în 1965 “Steaua” şi-a trimis primii spioni cu misiunea de a mă ademeni în Capitală. Am stat ascuns la cabana din Parcul “Babeş”, dar am fost deconspirat de către Gh. Plăcintaru (atlet

’ clujean care făcea armata la ’ Steaua"). Acesta m-a ”trădat”, ştiind de ascunzătoarea mea de la tatăl său, care era administratorul parcului. Luat cu japca, am ajuns după o lună ’tov.sergent major" şi sufeream cumpliL Dar lucrurile nu au fost atît de dramatice pe cît le-am anticipat eu. La ’Steaua" am găsit un colectiv excepţional, cu o serie de sportivi foarte buni precum Dorin Porojnicu, Cyula Bartha, Marius lorga, Marian Stamate (azi un reputat arbitru internaţional), Guenther Cristiani, Martin Rauh, antrenor fiind dl Tănase Tănase. Cu această echipă, în care

. m-am integrat rapid, am reuşit să cîştigăm 4 ediţii consecutive ale campionatului, întrerupînd astfel supremaţia ce părea eternă a “duetului" Dinamo-Rapid”.

în 1967, ca un fapt inedit, îmi amintesc că s-a ajuns la situaţia ciudată ca în finala Cupei Campionilor Europeni să se întîlnescă Dinamo şi Rapid, prima în calitate de campioană naţională a sezonului anterior şi a doua în cea de campioană “en-titre” a competiţiei europene. Culmea este că la ora medului aceste două echipe erau clasate pe locurile 2 şi 3 în campionatul proaspăt încheiat. Astfel că noi, campionii “la zi”cu “Steaua”, am urmărit din tribună o finală care deddea cea mai bună din Europa dintre două echipe pe care le învinsesem de patru ori în acel sezon. Vă puteţi da seama ce valoare avea voleiul românesc la acea vreme. •

La “Steaua” antrenamentele erau conduse de către dl Tănase în cele mai mici amănunte. Ca să compensăm handicapul unei talii inferioare în comparaţie cu cea a principalilor adversari am pus la punct o varietate de combina'ţii pe atac adesea năudtoare. Capitolul “servidu" era exersat într-uh mod cu totul original: profesorul

Tănase îşi punea: ceasul de mînă în terenul de ■ ţintă, mâreînd astfel locul unde ar trebui să

, ajungă mingea. Ne îndemna efectiv să-i spargem ceasul, atît de fanatic eră în ceea ce priveşte pregătirea. Bineînţeles că s-au pus nenumărate pariuri pe această temă, toate pierdute de noi, jucătorii, care invocam mereu drept scuză faptul că i-am cruţat bunătate de ceas.

în 1966 am fost cooptat în lotul naţional care făcea deplasarea în Cehia la turneul final al Campionatului European. Aici am avut mai mult statut de rezervă, echipa obţinînd locul 5. Considerat un semi-eşec de către antrenori, aceştia au decis ca în turneul care s-a desfăşurat peste cîteva luni în Franţa titularii să fie înlocuiţi de către rezerve. Culmea este că în faţa unor adversari redutabili am cîştigat toate meciurile acelui turneu, noi rezervele demonstrînd că aveam valoare. _

Anul 1967 fiind unul pre-blimpic, pregătirea la lotul naţional a durat 7 luni, punctată de o serie de turnee puternice, în care ne-am demonstrat valoarea. îmi aduc aminte că am învins Polonia de 4 ori din 4 meciuri disputate la Olimpiada din Mexic 1968, Polonia fiind apoi medaliată cu “bronz”. Emil Ghibu, ministrul Sportului de pe atunci, a avut însă un argument “beton” pentru neparticiparea voleiului la olimpiadă: el a spus că-m ai. b ine 'se trimit 15 sportivi la probe individuale care vor obţine 15 medalii decît o echipă care nu va face faţă competiţiei. Regretul meu a fost imens, dezamăgirea pentru ratarea unei astfel de ocazii de afirmare mareîndu-mă mult timp. Visul oricărui sportiv este cel de a participa la această competiţie majoră, iar cînd ei se frînge din motive independente de voinţa lui, gustul nereuşitei este cu atît mai amar. Cum puteam continua tradiţia României în acest sport (ţara noastră a fost campioană europeană şi vice-campioană mondială) dacă nu eram lăsaţi să o facem chiar de către ai noştri?

M-am întors în mijlocul colectivului de la “Steaua” ca la o oază. Aici atmosfera era foarte bună, munca de la antrenamente fiind plăcută, cu toată rigoarea ei. Pe lîngă relaţiile bune dintre voleibalişti, componenţii acestui club eram cu toţii foarte solidari. Ne urmăream unii celorfalţr evoluţiile, încurajîndu-ne reciproc, indiferent de sporturile pe care le practicam. Nu am lipsit, de exemplu, de la nici un meci disputat de Ilie Năstase în Capitală, legînd cu el o prietenie care durează şi în ziua de azi.

Fiind un iubitor al spectacolelor artistice, om frecventat mereu teatrele bucureştene. Am amintiri frumoase legate de mari actori precum Ni cu Constantin, Alexandru Lulescu, Alexandru Arşinel, Silviu Stânculescu, de compozitorul Horia Moculescu, cu care am petrecut clipe de neuitat. Ţin minte că intr-un an m -au luat cu ei într-un turneu la V ălen ii de M unte. Stroe ( “jum ătatea" din ce lebru l cup lu S troe şi Vasilach'e) era protagonistul unul moment umoristic în care primea una dintre replici de la un tip robust care întruchipa un judoka. Acesta din urmă avea doar atît de spus: "centura' neâgră”. Eu avînd calităţile fizice pentru acest rol am fost chiar propus să-l înlocuiesc pe bietul om, dar am renunţat spunînd: ”Nu pot domnule, nu vreau să-i mănînc pîinea”.

Anii petrecuţi la “Steaua" au fost cei în care am atins marea-performanţă, condiţiile de la acest club fiind cele mai bune din ţară. Timp de 4 sezoane consecutive nu am pierdut nici un meci în bampionat, dovedind tuturor că sîntem cea mai bună echipă. Totodată, a fost o perioadă în care oferta artistică fiind de prim rang în Bucureşti mi-am putut cultiva gustul pentru frumos în general, acesta însoţindu-mi apoi întreaga viaţă. -

Rep: Despre revenirea la Cluj a profesorului Neluţă Bănda în 1970, preluarea in calitate de antrenor al echipei de volei fete a “Universităţii' şi activitatea sa pînă în 1990 va urma în numărul următor al serialului “Şupercampionii". ■

Ovidiu BLAG

Cu Steaua Bucureşti, Ion "Neluţă" Bânda a cucerit patru titluri de campion naţional

Page 12: Alfi doi judecători clujeni sini cercela|f penal pentru ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72536/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001... · realizarea visului de a se vedea instalat,

1 D o la r S U A = 2 8 .0 4 8 le ij l M a r c ă g e rm a n ă = 1 2 .8 5 1 Iei

• Cam era D epu ta ţilor a adoptat toate articolele legii p riv in d semnătura electronică, votul f in a l asupra legii urm înd să f i e acordat în şedinţa de plen de m arţi • -

Proiectul de lege privindsemnătura electronică stabileşte regimul juridic ’ al semnăturii electronice, al înscrisurilor în format

prin certificatele eliberate atestă fi dusă şi de către furnizori de de servicii de certificare sau pentruunicitatea legătuni dintre o persoană, certificare din străinătate, cu condiţia eliberarea de certificate încâlcindfizică sau juridică/ şi semnătura ca un furnizor autohton să garanteze condiţiile legii. Pentru aceste

. . . electronică pe care o foloseşte în aceste certificate, iar certificatele încălcări ale legii se prevăd amenzielectronic şi furnizarea de servicii tranzacţiile electronice. . eliberate de furnizorul străin să fie între 10 şi 250 de milioane de lei.

semnăturilor - Certificatele de atestare vor putea recunoscute, printr-un acord în expunerea de motive a legii sefi eliberate de orice de furnizor de bilateral, între România şi statul de arată că aceste noi reglemenâri sîntastfel de servicii, care nu trebuie reşedinţă al acestuia. în conformitate cu cerinţele UE şisupus nici unei autorizări prealabile, . Proiectul de lege mai prevede şi că vor duce la eliminarea fraudelortrebuind doar să înştiinţeze sancţiuni drastice pentru încălcarea, prin intermediul Internetului,autoritatea de reglementare în acest de către furnizorii de servicii de documentele în format electronicdomeniu cu cel puţin 30 de zile certificare, aregulilor de stocare a , puţind deveni, prin adoptarea acesteiînainte de începerea activităţii. datelor, pentru pierderile de date, îegi, probe în instanţele juridice.• Activitatea de certificare va putea pentru prejudicii create utilizatorilor Departamentul ECONOMIC

de certificare a electronice. Potrivit proiectului de lege, semnătura electronică identifică semnatarul unei scrisori sau al unei tranzancţii efectuate electronic prin Internet. Certificatele de atestare a semnăturii sînt eliberate de furnizori de certificare, acreditaţi de Ministerul Comunicaţiilor, iar

Modificări aie Ordonanţei privind stimularea dezvoltării IMM-urilor

Senatul a modificat Ordonanţa de Urgenţă 297/2000 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, astfel încît pentru echipamentele industriale şi know-how

• se poate utiliza regimul de amortizare .directa, cu înştiinţarea direcţiilor finanţelor publice judeţene, deşi secretarul de stat în Ministerul de Finanţe Maria Manoilescu s-a opus acestei modificări.

fia fost semănate 20 de hectare cu muştarPînă în prezent au fost însămînţate în cadrul campaniei de primăvară 63.162 hectare,

reprezentînd 57 Ia sută din suprafaţa programată (109.947 hectare). Potrivit datelor furnizate de Direcţia Generală pentru Agricultură şi Industrie Alimentară Cluj, s-au încheiat lucrările de înfiinţare a culturilor de ovăz, muştar (20 de hectare!), cartofi timpurii, cartofi de vară şi au fost efectuate tăierile viilor pe rod. Au fost însămînţate în proporţie de peste 80 la sută ogoarele rezervate mazării, cartofilor de toamnă, şi plantelor de nutreţ şi 55 Ia sută din suprafeţele programate a fi ocupate de legumele de cîmp. Sfecla de zahăr a fost însămînţată în proporţie de 64 la sută, în timp ce porumbul, floarea-soarelui şi fasolea au fost semănate pe mai puţin de jumătate din suprafaţa programată. Potrivit'celor declarate de Ilarie Ivan, directorul general al DGAIA Cluj, această întîrziere este normală, judeţul Cluj avînd o întîrziere de 2-3 săptămîni faţă de restul ţării, datorată condiţiilor climaterice.

în ceea ce priveşte arăturile pentru însâmînţările de primăvară, acestea au fost realizate pe 126.725 hectare - 98 la sută din totalul celor programate, iar fertilizările cu azot şi fosfor au fost efectuate în proporţie' de 59 la sută.

’ ’ Anca BLAGA

Manoilescu a susţinut că acest text va permite ca societăţile să-şi “regleze profitul” astfel încît să nu mai plătească impozit pe profit, ceea ce va produce un impact asupra bugetului. Iniţial, în textul ordonanţei se prevedea ca regimul amortizării accelerate sâ fie utilizat doar cu aprobarea direcţiilor financiare judeţene.

Preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, a explicat că diferenţa între textul iniţial, care prevedea necesitatea aprobării direcţiilor financiare şi noul text, în care direcţiile financiare sînt doar înştiinţate, este că pînâ acum solicitanţii “mergeau” cu damigeana, iar acum vor merge cu pachetul dc Kent.

Senatorul liberal Nicolae VladTopa a propus ca. în cazul microîntreprinderilor, să se poată aplica un sistem de impozitare în regim forfetar, prin care, pentru comerţ, cheltuielile se pot

. deduce în proporţie de 80% din cifra de afaceri a anului anterior, iar pentru celelalte activităţi în proporţie de 70%. Amendamentul lui Popa a fost respins la un singur vot diferenţă faţă de majoritatea necesară pentru a fi adoptat.

D.E.A.

Semnatarii acordului social cer medierea premierului

Sindicatele, patronatele şi reprezentanţii Ministerului Muncii vor înainta premierului Adrian Năstase o analiză privind modul de îndeplinire a acordului social, astfel încît acesta sâ intervină pentru eliminarea divergenţelor dintre semnatari, a declarat Bogdan luliu Hossu, preşedintele confederaţiei “Cartel Alfa”, în urma întîlnirii dintre reprezentanţii Ministerului Muncii şi partenerii sociali.

Participanţii la discuţii au analizat, punct cu punct, pactul social şi măsurile luate în urma semnării lui, sindicatele reclamînd întîrzieri în realizarea mai multor prevederi ale acestuia. Sindicaliştii doresc acum ca premierul să intervină de urgenţă şi să îi sancţioneze pe cei care se fac vinovaţi de încălcarea acorduîui.

Sindicatele s-au. declarat nemulţumite şi de faptul că scrisoarea pe care au adresat-o premierului, în urmă cu două săptămîni, privind nemulţumirile lor legate de realizarea acordului, nu a ajuns la destinaţie, primind în schimb o invitaţie la dialog din partea ministrului Muncii,

Marian Sîrbu. Partenerii sociali vor o întîlnire de urgenţă cu primul ministru, pentru a-i prezenta acestuia dificultăţile pe care le întîmpină în derularea acordului.

Potrivit lui Hossu, reprezentanţii Guvernului “încearcă să tărăgăneze realizarea acordului, recurgînd apoi, fără consultarea partenerilor sociali, la soluţii de ultim moment, pentru a căror aplicare invocă lipsa timpului”. , /

în rîndul patronilor există, de asemenea, nemulţumiri. Printre altele, patronii se opun majorării salariului brut al angajaţilor, decizie prevăzută de noua lege a pensiilor, ca măsură de menţinere a salariului net la aceeaşi valoare după introducerea unui nou sistem de plată a contribuţiei la fondul de pensii. Mihai Dumitrescu, vicepreşedintele CNPIMMR, a declarat că organizaţiile patronale sînt dispuse să găsească o cale de mijloc pentru soluţionarea divergenţelor privind acordul social şi că nu intenţionează deocamdată să recurgă la proteste.

L a a ra t!

P E S T E 3 . 0 0 0 D E T l M C T O A l t EAvînd în vedere faptul că din sumele primite "de agricultori

conform OG ,30/2001 (privind acordarea milionului de lei pentru flecare hectar cultivat) pot ‘fi folosite şi pentru achiziţionarea maşinilor agicole din producţie internă, o parte a producătorilor agricoli din judeţ au profitat de acest lucru, comandînd 10 tractoare. Pînă în prezent au fost achitate şase dintre ele: 4 tractoare comandate SCA Turda şi cîte unul de SCPCP Jucu şi SC Centrul Luna. Trebuie precizat faptul că judeţul Cluj a fost singurul care a solicitat şi acordarea bonificaţiei de 55 la sută celor care cumpără tractoare, acordată prin Ordinul 97/2001 al ministrului Agriculurii.,

Pentru perioada imediat următoare există cereri pentru cum părarea-a alte 8 tractoare, existînd premisele, ca numărul acestora să crească. Precizăm că în prezent există în judeţul Cluj 5.052 de tracto’are în inventar* 3.787 fiindîn funcţiune, 3.214 Iucrînd efectiv. -

Anca BLAGA

Planuri pentru irigaţiiAsociaţia Utilizatorilor de Apă din judeţul

Cluj a început , să funcţioneze, luîndu-şi,- potrivit celor declarate de Ilarie Ivan, directorul general al Direcţiei Agricole Cluj, în serios atribuţiile. în prezent, există în judeţ, în zona Turda, o suprafaţă de 1.600 hectare care pot fi irigate. în acest an. în prezent nu pot fi irigate cu instalaţiile existente decît 950 hectare de teren. Pentru a se putea asigura udarea acestei suprafeţe ar fi necesare încă 65 de aripi de udare, instalaţii pentru obţinerea cărora s-au făcut deja intervenţii la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor. Directorul Direcţiei Agricole spune că’ există promisiuni de rezolvare a situaţiei, însă, judeţul Cluj se confruntă cu un -dezavantaj, suprafaţa ce poate-fi irigată fiind destul de mică.

Precizăm că în 1989. în judeţ erau irigate 5.800 de hectare de teren.

Anca BLAGA

întrunirea grupului da iniţiativa EWEN

Recent a avut loc la Sofia, la iniţiativa Comisiei Europene, întrunirea unui grup internaţional de iniţiativă pentru elaborarea unui pachet de proiecte, vizînd implementarea1 unei reţele de cooperare economică Est-Vest prin utilizarea tehnologiilor informatice.

Această iniţiativă, denumită generic EWEN (EAST-WEST ECONOMIC NETWORK), are ca scop elaborarea de mecanisme care sâ permită identificarea de obiective comune şi crearea.de consorţii industriale care include.parteneri aparţinînd UE şi ţărilor din Europa Centrală şi de Est. Coordonarea: activităţilor iniţiativei: EWEN' este asigurata de o structură tripartită: un comitet director, echipa de management şi un grup de companii private care vor fi constituite în vederea exploatării proiectelor economice care vor fi elaborate în cadrul reţelei de cooperare. Pentru acţiunile suport necesare implementării reţelei EWEN vor fi făcute disponibile linii de finanţare din cadrul programelor derulate i de Comisia Europeană (în special programul Tehnologii. ale Societăţii Informaţionale),; în vreme ce proiectele, economice elaborate de participanţii la reţeaua EWEN vor r accesa diverse; surse complementare (credite acordate de bănci europene, fonduri internaţionale de investiţii, capital privat; resurse guvernamentale etc),

Pentru prima fază a iniţiativei EWEN, s-a stabilit; implementarea. unei reţele .pilot care va include oraşele: Laval - Franţa (nodul central al reţelei informatice), Trieste - Italia, Vama - Bulgaria, Cluj;- România şi Cracovia - Polonia. Reţeaua informatică care va conecta aceste oraşe va permite implementarea de aplicaţii; multimedia şi accesarea de la distanţă a unor centre de simulare tridimensională .dezvoltate în cadrul, unor proiecte NATO.

Câldura - un subiact fiarbinta

Astăzi, 25 aprilie 2001,* Tele Europa Nova Cluj vă

ElflROPA NOVA’nv'ta ’n ata micilor ClUJ-NAPOCA ecrane între orele 18,00-

— 20,00. în cadrul ciclului de emisiuni “Labirintul tranziţiei”, Nicoleta Ţăranii îl va avea ca invitat pe ing. Septimiu; Rusu, directorul tehnic al Regiei Autonome de Termoficare Cluj-Napoca.;Acesta va prezenta' cea inai nouă ofertă a regiei, respectiv cea.; privitoare la: abonamentele pentru ■ întreţinerea7şi reparaţia;.instalaţiilor comune ale blocurilor de locuit, ofertă pe care RAT o pune la dispoziţia tuturor cetăţenilor municipiului racordaţi la sistemul de încălzire Centrală.

Page 13: Alfi doi judecători clujeni sini cercela|f penal pentru ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72536/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001... · realizarea visului de a se vedea instalat,

- persoane fizice - %B ăn c i com erc ia le la vedere 1 lună > 3 lu n i 6 lu n i 9 luni 12 lun i

BCR* 10 35 36 37 38 39

BRD - GSG ' ' s 33 34 34,5 36 : 36,5** ’ 9 3 3 . 35 37 39 43

B A (<t. «vteufbM) 9 35 36 37 37 37(d. fix») 9 35 36 - ■ • . -

• B an c P ost* • 9 34 , 35 . 36 3 6 : 37T ransilvan ia • 9 36 37 37 38 38

: R om ânească** 10 36 38 39 39 - 4 0 . ,CEC 9 35 37 35 • 37

: A L IA N Ţ A *10; - • 38 39 40 r 41 „ 42>*ROMEXTERRA (dob. va riab ilă ) 10 35 7 8 39 40 i

t u r c o -r o m A n â 5* 34 4 33 ‘ 33 *"D A C IA -FE L IX " 8 33 35 36 34 34

■ "Ion Ţ ir ia c " - 33 33 35 , 35 34

Rom ână de S c o n t - 7 34 35,5 35 35 35w 7 - 34,5 34 34 34

A LP H A B A N K 5 ' 34 3 6 - 35 - .3 5 * 35B ăn c i p op u la re la vedere 1 lună 3 lu n i 6 lu n i 9 luni 12 lu n i

.NAPOCAVx»1: (dob. ftuotuantS) - * 10 '4 0 42 46 48

TREZOR ■ 40 41 43 -• 46

- persoane uridice - %B ă n c i co m e rc ia le la vedere ■ 1 iu nâ 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 12 lu n i

BC R* 10 35 36 '-3 7 38 39

BRD** • G SG . . 9 ' 30 31 31,5 32 32,5

B A(dob. revlzuibflă) 9 ■ 35 36 • 37 37 37

■ B an c P o s t* 9 32 • •: 34-; ; - / - '3 5 o : 36 ! 38

T ra n s ilva n ia 9 - 36 37 37 38 38

R o m â ne a scă** •< * 1 0 36 ■ 38 s 39 39 ; •. 40 7

C EC 9 35 36 37 ' 3 7 - f 36

R O M E X TER R A(dob.yârUbiti) 1 0 / ! 3S 37 38 3 9 !;- 40

TUR C O -R O M Â N Â 5 34 35 34 33 33

"D A C IA F E L IX " 9 ^ 35 35 31 30 30 -

"Io n Ţ ir ia c " 4 33 33 35 35 34

Română de Scont 7 34 35,5 35 35 35 -

7 • 34,5 34 34 34

A LP H A B A N K 5 34 36 35 35 35

B ă n c i p o p u la re . la vedere 1 iu nâ ? 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 12 lu n i

N A P O C A(dob. fluctuantă) 10 36 38 40 -

’ dobînda se capitalizează;" ce plata dobinzil la expirare. Hotă: Modificarea dobinzilor se comunică redacţiei, pină la ora 12" prin ia c 1174.18.

" V v a l u t a !

- persoane fizice - %' B A N C A V alu ta Vedere 1 lu n ă 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 12 n l

B C RDEM 3 - 3,3 3,7 4.1

US D 4 - 4,75 5 - 5,25

. B R D - G S GDEM 2,25 2,4 2,5 2,6 < 2,65 2,7

USD - 3 ;4 ,1 5 4 ,2 5 , 4 ,4 •4 ,5 : ; 4 ,6 5

B a n c P o s tD E M 2,25 - - 2,8 - 3

U S D 4 - - -4 ,8 * 5

• B . A g r ic o lă -D E M 2,5 3 3,2 3,2 • 3,5 3 ,7

U S D 4 ' : 5,2 5,3 5,5 . 5,5; 5 ,8 5 :

Io n Ţ ir ia cD E M 1 ,2 5 - 3,7 3,7 4 4 4,2

US D 2 4,6 4,6 4,9 4,9 5

T ra n s ilv a n iaD E M 2,5 3,25 3,50 3,75 4 ,25

U S D • • 3 ■: 5 5,50 5,75 6

R o m â n e a s c ăD E M 2,5 3 ,25 3 ,5 3 ,75 4 4 ,25

USD 2,5 5 5,5 5 ,75 6 6

T u rc o -R o m â n â: D E M 1 =•• 4 • 4 ,2 4,5 - • *4 ,7

U S D 2 6 ,25 6,5 6 ,75 7,1

R o m e x te rraD E M 3 3.5 3,7 3,9 4,5 4,7

USD 3,5 , 5,5 5,6 - 6,3 6,7 7,0

“ D A C IA F E L IX "DEM 2,5 . .3-;::. 3 ,25 3,75 4 ,25

U S D 3 5,5 5 ,75 6 6 ,5

R o m â n ă d e S c o n t

DEM 1,5 3,3 3,3 3,3 3,5 3,5

US D 1,5 5 5 5 5,5 5,5

A L P H A B A N KDEM 1,75 3,75 3 ,75 3 ,75 •/-'/;4 ■■ 4 ■■■■■■

US D •; 2 ,-> 4,9 4 ,95 4 ,95 4,95 4 ,95

persoane juridice - %BAN C A Valuta Vedere’ 1 lună ,3 tu n t •9 luni 12 lu n i

BCRDEM 3 3,3 . 3,7 4,1

USD 4 - 4,75 5 5 25

B R D -G S G• DEM •-,2,25-:;' 2.4 2,5 ;- :2 ,6 ;L 2,65 2,7

;U ŞD : 3-:C 4 2 5 4,4 4,5 4,65

B P s tDEM 225 2,5 .- . 2,8 3

USD 3 4 4,2 - 4.5

'. 8 . A g rico lă ••• '*• DEM 2,5 3 - 3,2 , 3 2 3,5 3.7

USD 4 . 5 2. 5.3 5,5.- 5,5 5 2 5 •

DEM 125 3,7 3,7 4 4 4 2 'T USD 2 4,6 4,6 4,9 4 2 5

w - x T ransilvaniaDEM •2,5 3 2 5 3,50 3,75 4 2 5

USD 3 - * 5 • • 5,50 5,75 6 '

Rom âneascăDEM 2,5 3,25 3,5 3,75 4 4 25

USD 2,S0 5 •5,5 5,75 6 6

T urco -R om ână* :vDEM % 4 2 ^? : ;l> '4 ,5 .v ;> .-:••• 4,7

USD: 2 6,25.1 ... 6 ,5 .V 6,75: 7,1

Rom exterraDEM 3 3,5 3,7 3.9 4,5 4.7

USD 3,5 5.5 5.6 6,3 6,7 7,0

"D A C IA FELIX" -' :D E M ; r-?2,5:: ,3 :ţ.3,25'v 3,75! 4 25

„U S D :: 3 5,5 5,75 6 6 2

R om ână de S con tDEM 1,5 3,3 3,3 3,3 3,5 3.5

USD 1,5 5 5 5 5.5 5,5

DEM 1,75 3,75 ; : 3 ,7 5 l ^ 3 2 5 " !- , 4 ■ ■

: USD ; 2 4,6 4,7 X. 4,75 - .4 ,7 5 4,75

NOTĂ: S u m a m in im ă p e n tru c o n s t itu ire a d e p o z ite lo r , ta x a d e d e s c h id e re de

c o n t, p re c u m ş i c o m is io a n e le p e rc e p u te d ife ră in fu n c ţ ie de hancă

Senatul a decis, la cererea Guvernului, sâ abroge Legea care reglementa implementarea în România a Programului de dezvoltare rurală şi agricultură SAPARD» reglementare emisă de Guvernul Isărescu, pe motiv că aceast act normativ contravine cerinţelor UE.

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Gheorghe Predilă, a afirmat, în plenul Senatului, că . reprezentanţii Comisiei Europene la Bucureşti au afirmat că Legea 157/2000 privind Planul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală, aferent Programului SAP ARD, conţine “un exces de reglementare”. Predjlă a mai spus că legea a fost aprobată înainte ca negocierile pe această temă să fie finalizate şi astfel prevederile acestui act normativ vin în contradicţie cu normele europene.

Senatorul PDSR Elena Sporea

a afirmat că .majoritatea membrilor Comisiei senatoriale pentru agricultură au fost de acord cu propunerea Guvernului privind abrogarea Legii 157 pe motiv că Planul naţional pentru agricultură şi dezoltare rurală trebuie modificat şi ajustat în funcţie de cerinţele europene. Sporea a precizat că noul Plan naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală a fost aprobat, ca plan operaţional, de către Comisia Europeană, în decembrie 2000.. Senatorul PNL Ioan Păun Otiman şi-a exprimat îndoiala că

Legea 157 poate conţine un exces de reglementări, avînd în vedere că nu are decît patru articole şi a cerut senatorilor să reflecteze- asupra necesităţii abrogării acestui act normativ..

Senatorul UDMR Pete Istvan, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a spus că este necesară modificarea Planului naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală şi punerea lui în acord cu cerinţele europene, dar a cerut menţinerea Legii-157, în special reglementările referitoare la co-finanţarea

programului de către România.Preşedintele Senatului, Nicolae

Vâcăroiu, a afirmat, însă, că nu este necesară o lege specială pentru stipularea co-finanţării, care trebuie prevăzută în bugetele de stat din următorii ani.• Secretarul de stat Gheoghe Predilă a precizat că săptămîna viitoare • reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi cei ai Ministerului Integrării Europene se vor îritîlni cu delegaţia CE la Bucureşti pentru finalizarea discuţiilor asupra implementării Programului SAPARD.

în final, senatorii au decis abrogarea Legii 157/2000 cu 79 voturi “pentru”, 32 “împotrivă” si o abţinere.. "

Datoria externa a României* X ' *

a crescut la peste 1 0 miliarde dolari■ - ■ jC.

Datoria externă a României a crescut în luna ianuarie cu 1,65% faţă de sfîrşitul anului trecut şi s-â cifrat la nivelul de 10.311 milioane de dolari, informează un comunicat ai Băncii Naţionale a României.

Datoria externă pe termen mediu şi lung s-a majorat cu 1,7%, pînâ la 9 .915 m ilioane de dolari, în timp ce datoria pe termen scurf a înregistrat o reducere uşoară, cu 0,35%, cifrindu-se la 360 de milioane de lei. . .

Creşterea datoriei externe pe termen mediu şi lung înregistrată în luna ianuarie, de 162 de milioane de dolari, s-a" datorat'în principal lansării emisiunii de euroobligaţiuni în valoare de 146 de milioane de dolari. - -

Rata serviciului datoriei externe, calculată ca raport între serviciul datoriei externe şi exportul de bunuri şi servicii, a fost la 31 ianuarie 2001 de doar 16,2%, comparativ cu 17,9% la 31 decembrie 2000.

Contul curent a înregistrat, în luna

V f - ianuarie' 2001 , un

deficit de 107 : , milioane de dolari, de

2,4. ori mai mare decît cel înregistrat în perioada corespunzătoare a anului 2000. Deficitul contului curent-a fost influenţat în principal de înregistrarea unui minus de 157 milioane de dolari al balanţei comerciale, în timp ce la capitolul transferuri curente s-a realizat un surplus

de 50 milioane de dolari.Surplusuri au mai fost înregistrate,

- în această perioadă, pe segmentul transporturilor - uri milion de dolari, precum şi la capitolul venituri - 7 milioane de dolari. La serviciile din turism, în luna ianuarie, s-a raportat un sold negativ de 5 m ilioane de dolari.'

La sfîrşitu l aceleiaşi perioade, datoria publică şi public garantată a înregistrat un sold de 7 .039 de

' milioane de lei şi. a reprezentat 70,7% din datoria pe termen mediu şi

lung, faţă de, 70,0% la 31 decembrie 2000. ‘

Datoria privată a scăzut în luna ianuarie cu 0,7% şi s-a situat, la 31 ianuarie 2001, la 2.912 milioane dolari.

D E N U M IR E AV A L U T E I Simbol

Variaţie faţă de ziua

precedentă (%)C U R S U L "

In l e i

DO LAR AU STR A LIA AUD 0.81 4, • 14104

D O LAR C A N A D A C A D . 0.06 î . 18099.

F R AN C ELVEŢIA % . CHF 0 2 9 i '• .16468

C O R O AN A D A N E M A R C A ' ^D K K 0.53 4, 3369

LIR A STE R LIN A G BP 0.31 4, 40344

YEN JA P O N IA J P Y / 0.44 î " 230.44

CO RO ANE NORVEGIA NOK 0 2 5 4, . 3094

CO RO ANE SUEDIA SEK 1.08 X 2746

D O LA R S U A ‘ U S D ' 0 .10 f 28048

DST DST 0.10 Ţ 35745

EURO EUR 0.55 j . ‘ , 2S134

.C ursu rile ţâ r ilo r partic ipan te ia E U R O ■ ; >

S HILING A U STR IA ATS 0.54 4, 1827

FRANC BELG IA B EF 0.64 4, 623

M AR C A G ERM AN A O EM 0 2 5 l - 4 12851PESETAS SPANIA ESP 0.55 4. 151.06M AR C A FIN LAN D EZA FIM 0.56 4, 4227FRANC FR AN ŢA FRF 0.55 i 3832LIR A IR LA N D A IEP 0.55 4, 31914LIR A ITALIA LIT 0.54 l 12.98GULDEN O LA N D A NLG 0.56 1 11405ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 0.56 4, 1 2 5 2 71 g AU R (p re ţ în lei)

0 2 8 t 237750

Cursuri pe piaţavalutată; Quj-Napocaţf2£M.2001

: C a s a d e s c h im b valutar* .

U S D ’ O E M

-C ■ v ' V -.C ; V

M A C R O G R O U P 28.150 28.300 1 2.8 00 12.920

p l a t i n u m 28.1 OO 2 8 ^ 8 0 1 2.7 00 ^.- 12.900

C A M B IO 28.150 28.300 12.7 50 12.880

P R IM A 28.150 28.3 00 1 2.7 30 • 12.880

B an ca ---- /s

.: B a n c P o s t 28.000 28.300 12.600 13.000

B R D 28.000 ! 28.400 12.6 00 13.000

B C R 27.950 28.100 1 2.6 07 13.063

T ra n s ilv a n ia 28.050 ^ 28.300 1 2.7 50 13.000

Cursuri afişate la ora 13,30. La aceeaşi casă de schimb valutar. cursuriţefRotvaria de la un punct de lucru la altul. ■ -

M i* Cursuri BNR

D ATA E U RO OEM G B P U S D A ur"Miercuri, 18.04 24 .603 12.579 40.061 27 .884 235.015Joi, 19.04 24.589 12.572 39.821 27 .909 233.386VineVi, 20 .04 24.417 12.638 40.011 27 .978 235.087Luni, 23 .04 25.205 12.887 40 .498 -28.001 237.846Marţi, 24 .04 25.274 12.922 40.471 28 .021 236.845

Page 14: Alfi doi judecători clujeni sini cercela|f penal pentru ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72536/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001... · realizarea visului de a se vedea instalat,

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU ^ ° J 5 CT'A CONSUMATORULUI: 1994 - Senatul României a adoptat Legea privind

acordarea de facilităţi pentru atragerea de investitori străini şi capital în domeniul industriei.

T—>r&9cwpăr'dbz louuu tutar d u v A c fljjre e ş cuu prlx)Lr& Qcu prcstecţLCb M£ctxM£ub clll atras ctâewbucb ^©ntruGor <je±wrvjodxjswod^&

Un tinăr la care de curtnd i-au mijit mustăţile s-a trezit “vinovat’ şi, : implicit, responsabil de gravele problemele pe care le ridică poluarea mediului.

•> i Prea puţin veleitar, fără pretenţia că a r f i un temerar - deschizător de I drumuri, Sandor Rozsa din Aghireş şi-a concentrat în ultimii ani atenţia

8 , I exclusiv asupra problemelor de mediu. Aşa se face că tînărul este autoruli unei ample lucrări ştinţifice cu titlul “Reînvirea naturii în mijlocul deşertului ] creat de om - Lacurile albastre", lucrare care redă atît modul de formare a . lacurilor din cariera minieră Aghireş - Fabrici, cît ş i lupta continuă a mediului

r _ j împotriva agresiunii omului. Lucrarea a fost premiată la numeroase concursuri' / | pe teme de mediu care au avut loc în fară ş i străinătate. Rozsa este

iniţiatorul unui cerc de ecologie şi de protecţie a mediului înconjurător “Floare de colţ’ care va împlini curînd trei ani de activitate. Totodată, a semnat în

-C unul 2000 “certificatul de naştere’ al Filialei Aghireş a Asociapei Folclorice 9 “Izvoraşul" reuşind, încă din primul an de activitate, să dezvolte interesul Jj tinerilor, în special, ş i a l cetăţenilor, în generai, întru promovarea folclorului, 3 a dansului ş i tradiţiilor populare. A reuşit, de asemenea, să stabilească şj relaţii de colaborare pe linie de folclor, de ecologie ş i de protecţia mediului

înconjurător cu Comitetul Internaţional de Arte ş i Tradiţii Populare (I.O.V.) din Austria. Activităţile asociapei au făcut ca “Izvoraşul" să fie cooptat în anul 2000 în proiectul „2000 - Anul internaţional pentru cultură şi pace’, ia r pentru următorii 10 ani în proiectul „2001 - 2010 - Deceniul internaţional a l culturii ş i păcii faţă de copiii lum ii’ ambele aflate sub egida UNESCO. A creat un muzeu al satului ia Aghireş şi, nu în ultimul rînd, tînărul Sandor Rozsa este coordonatorul publicaţiei “Un univers de care avem nevoie’, ce apare lunar ş i în care se regăsesc o serie de materiale care reflectă activităţile organizate în cadru! Cercului de ecologie ş i folclor de ia Aghireş.

Anul 2000

Leacurile băbeşti -9temă de interes internaţional

In urma unui proiec,t prezentat Comitetului Internaţional de Arte şi Tradiţii (I.O.V.) la data de 25 ianuarie

- 2000 Asociaţia Folclorică “Izvoraşul’ este admisă cu calitatea de membru cu drepturi depline în cadrul IOV. în urm a corespondenţei p u rta te de S andor R ozsa, în c a lita te de coordonator al Cercului de ecologie şi protecţia m ediului înconjurător „Floare de colţ” cu I.O. V., tînărul este a les să facă p arte d in C om isia In te rna ţiona lă pen tru M edicină Populară şi Remedii Naturale din cadrul I.O.V. Totodată, “Izvoraşul” a prim it confirm area şi acceptul pentru ca începînd cu anuî 2002 - luna iulie - să fie organizatorul unui

este continuarea activităţilor începute în cadrul proiectului “2001-2010 - Deceniul internaţional al culturii şi păcii faţă de copiii lumii”, proiect aflat sub directa coordonare a I.O.V. organizat sub egida UNESCO. Un alt im portan t ob iec tiv îl co n stitu ie realizarea sectorului “Muzeul naturii” care are d rep t scop o mai bună desfăşurare a activităţilor din cadrul Cercului de ecologie şi protecţie a m ediului înconjurător “Floare de colţ” . Această activitate va veni în sprijinul organizării ediţiei pilot a Festivalului internaţional de folclor “S erb ările p ă d u rii”, ed iţie care urmează să aibă loc în luna iulie a.c., iar materialul biologic cules va sta oricînd la dispoziţia elevilor din cadrul L iceului Teoretic Aghireş- Fabrici, pentru o mai bună percepere a ştiinţelor naturii. La nivelul Filialei Aghireş Asociaţia “Izvoraşul” îşi mai propune revigorarea vieţii culturale îa sat; organizarea a diverse activităţi turistice în împrejurimile localităţii;

A nul 1997-1998

Muzeu) satului - la Aghireşu

Punctul de plecare care a dus la iniţierea unui m uzeu al satului la Aghireşu l-a constituit ideea potrivit căreia.valorile tradiţionale trebuiau păstrate. Aspectul,interior al caselor ţărăneşti constituia, in context, doar punctul de plecare in ceea ce priv eşte materializarea ideii. Începînd cu luna octombrie a anului 1997 şi pînă in p re z e n t , co lec ţia dc o b iec te dc artizanat adunate din casele ţărăneşti d in zonă a a ju n s a p ro ap e impresionantă. înafară dc activitatea d c c o lec ţio n a re a o b ie c te lo r de artizanat, cunoscute dc acum atît pe p lan naţional, cit şi in ternaţional, conducerea muzeului organizează o seric dc activităţi cultural-artistice prinlre care amintim cercul dc teatru popular: cercul dc teatru de păpuşi; de creaţii artizanale; de bucătărie tra d iţio n a lă ; ccrc dc eco lo g ie şi protecţia mediului; cerc de dansuri populare tradiţionale; cerc de dans sportiv şi modem; cor si solisti vocali. A ctiv ită ţile cercurilor sînt s u s ţin u te de p a r tr tip a re a activă a peste 100 de copii si tineri din Aghireş. în cadrul m u z e u lu i ex is tă , de asem enea, şi o casă a jocului popular tradiţional, a creaţiei de cusături artizanale şi tot c e e a ce ţine de v ech ile o b ic e iu ri a le lo c u i to r i lo r aghireşenî.

A nu l 1999

Distrugerea unui ecosistem - naşterea altuia

E x p lo a ta rea ză c ă m in te lo r de nisipuri caolinoase şi cuarţoase a debutat în zona n u m ită “P îrîu l Ursului”, aflat în apropierea localităţii Aghireş - Fabrici, începînd cu anul I928. T im p de p este 70 de ani zăcămintele s-au extras (ară să se ia seama la importanţa pe care o are mediul înconjurător. Aşa se face că pentru a spori producţia, în scurt timp s-a trecu t de la a c tiv ita te a de exploatare subterană la cea de tip carieră. Deşeurile rezultate au fost depozitate Iară nici o noim ă pe văile din împrejurimi. Cu timpul, acestea au a juns să a ib ă d im ensiun i asemănătoare cu dealurile din jur. între văile com plet închise dintre hâldele de steril s-au format în timp, datorită apelor p luviale, adevărate

ZonaTacuriluiJ H

Ss.\K*V. ’X i ' v , *

**/ -* ^ ’V-'-v/ /•! ţS'

T - V ţ i z 'T-f'f. - - ••• -

a:*

w / ' f , .va ■;

■ v ; f'-Av-TURp

CArnpja

Porţiune din harta' fizic#aMudetului Cfuf - Localizarea irtîffX şhjreş^ferici (Aghireşu l

lacuri naturale, în număr de nouă, însă lipsite de vegetaţia caracteristica acestora. Argilele albastre existente în substratul lacurilor împreună cu fenomenul de “purificare naturală a apei“ generat de pătrunderea plantelor înspre interiorul şi fundul lacurilor au dus la u n co lo rit al apei albastru d esch is , cu ib a re care a genera t' d enum irea acesto ra de L acuri albastre. în ce s-a materializat lupta dintre natură şi ignoranţa umană?; în cît tim p 'şi cum au reuşit să "prindă viaţă primele forme de vegetaţie din Lacurile albastre?; au constituit temă

. cerceţărilor ştiinţifice ale ţînărului R ozsa, m a te ria liza te în lucrarea „ R e în v ie re a ' n a tu r ii în m ijlo cu l deşertului creat de om - Lacurile albastre”. Locurile întîi obţinute de lucrare la num eroasele concursuri naţionale *pe tem e ecologice şi de protecţie a m ediului au “netezit drumul spre calificarea proiectului p en tru p a rtic ip a re a la T îrgu l In te rn a ţio n a l E xpo 2000 de la Hanovra, Gemania, de unde s-a întors cu un alt meritoriu premiu.

festival internaţional, sub numele „Serbările pădurii” în cadrul căruia să existe manifestări folclorice locale şi activ ită ţi eco log ice legate de m edicina naturistă şi de rem edii naturale (leacurile băbeşti).

. L Anul 2001

Obiective ;Unul dintre cele mai importante

obiective propuse pentru anul în curs

realizarea unor schimburi culturale; să stabilească şi să dezvolte relaţii de colaborare pe linie folclorică cu organizaţii naţionale şi internaţionale, ... asociaţii şi foruri de specialitate din ţară şi .s tră inăta te , cu autorităţi, in s titu ţii pu b lice în vederea dezvoltării şi promovării folclorului, în special a dansului, cîntecului şi tradiţiilor populare. > . -

Cătălina V LA D :Foto: Nicolae Delişor PETCU :

L a c u l r i r f f /i

Page 15: Alfi doi judecători clujeni sini cercela|f penal pentru ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72536/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001... · realizarea visului de a se vedea instalat,

POLIŢIA CLUJ: 955 şi 43-27-2r JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981 a i e ş

1992 - Regele Mihai, însoţii de membrii Casei Regale, a început vizita în România.

Primul popas a fost Putnâ, unde a participat la o slujbă religioasă.

a mMajorări salariate,

Pentru medicii de famili din mediul rural

In urmă cu doi ani, în Ajunul Crăciunului. în localitatea Ifodorul de Câmpie s-a petrecut un dublii; asasinat, ionas Buchi şi-a omorît părinţii. Pentru faptă sa. instanţa de judecată l-a condamnat la închisoare pe viaţă. Recursul criminalului a fost respins, de Curtea Supremă de Justiţie. Sentinţa ' a rămas definitivă! • r . .

Povestea' ucigaşului am aflat-o zilele trecute de la unchiul său G.B., care l-a vizitat la Penitenciarul Craiova, unde “vjeţaşul” îşi ispăşeşte pedeapsa: -”Mi-a fost greu să mă duc la el. Dar... l-âm văzut da o emisiune la televizor, unde şi-a povestit întreaga viaţă. Atunci de 'Paşte ra-am hotârft, să mă duc să-l văd. Arii posibilitatea, călătoresc cu trenul gratuit, şi sînt,.. pensionar de la CFR, lonaş are numai 28 de'ani, şi cînd l-am ascultat la TV, mi-am dat seama că regreta amarnic ceea ce a făcut. A lucrat cîţiva: ani ’ca: miner în subteran la Iara, înainte de a ajunge la puşcărie. A fost disponibilizat şi... nu şi-a: mai găsit de lucru. Nepotul, a început sâ fure, ca să aibă din ce să-şi ţină concubina şi şă bea zile întregi. Cînd venea în sat, ■se îmbăta crunt, apoi devenea o fiară. Cînd ajungea la casa părintească şi nu primea de băut, ameninţa pc toată lumea cu moartea, lntr-o zi a dat foc unei clăi de fin. Era să ardă toată gospodăria. în seara în care şi-a omorît părinţii, a băut două sticle de “jinars” şi încă mai cerea să bea. La un timp, s-a culcat. S-a trezit pe la miezul nopţii* şi cum aburii alcoolului i-au luat minţile, au pus mîna pe un topor şi i-a lovit pe amărîţii de bătrîni, pînă cînd au dat ortul popii. Poliţia l-a arestat a doua zi. L-au găsit în grajd, se pregătea sâ se spînzure”.

I. Buciu a fost supus unui examen psihiatric. S-a constatat că este perfect normal şi poate să răspundă penal pentru dublul asasinat pe care l-a săvîrşit. Nu putea primi aitâ pedeapsă decît detenţie pe viaţă. Dar... sâ nu uităm că, pentru asemenea crime, în alte ţări îl condamnau la moarte...

V. MOLDOVAN

Medicii de familie, care îşi desfăşoară activitatea în condiţii grele şi foarte grele, în localităţile rurale, izolate din judeţul Cluj, beneficiază, conform legii, de anumite sporuri. Aceste sporuri se aplică atît la nivelul bugetului de practică medicală, cît şi asupra venitului propriu, prin adăugarea la numărul de puncte realizate într-o lună. Potrivit lui Adrian.Muntean, purtătorul de cuvînt al CAS Cluj, 21 de medici de fam ilie din 15 cabinete m edicale din mediul rural, beneficiază de o majorare a salariului de 20 la sută. Alţi 30 de medici, care prestează

activităţi medicale în . condiţii grele şi foarte grele, beneficiază de o majorare salarială de 40 la sută şi respectiv 60 la sută! „Lista cuprinzînd medicii din asistenţa primară, care necesită asemenea sporuri, se stabileşte, anual, de către Direcţia de Sănătate Publică Cluj, la propunerea Casei Judeţene a

-Asigurărilor de Sănătate şi a Colegiului Medicilor. Potrivit normelor în vigoare, acest spor poate- fi acordat pînă la sută la sută, doar medicilor care îşi desfăşoară activitatea la sate, în condiţii foarte dificile, avînd un număr foarte mic de aiguraţi.

Acestora li se acordă această majorare deoarece sînt dezavantajaţi, nereuşind, decît de foarte puţine ori, să atingă baremul de puncte cerut". In judeţul Cluj, acest spor se acordă unui singur medic de familie din localitatea Ploscoş.

„Pe lîngă aceste majorări salariale, medicii mai pot beneficia şi de „stimulente" date de consiliile locale, sau alte surse legale de venituri, decît cele din fondul de asigurări sociale de sănătate, aferent asistenţei medicale primare", susţine Adrian Munteanu.

Potrivit statisticilor, CAS Cluj

are înche iate contracte cu medici de familie din 74 de comune. Din4totalul de 382 de medici de familie din judeţul Cluj, jum ătate îşi desfăşoară activitatea în mediul rural, iar , aproximativ 100 dintre aceştia se d ep lasează ziln ic în localităţile rurale.

•SNCFR-datorii de peste 16 miliarde de lei *

Potrivit lui Adrian Munteanu, SNCFR are, pînă în prezent, peste 16 miliarde de lei, datorie la fondul asigurărilor sociale de sănătate . Singura sumă recuperată prin m ăsură de executare silită s-a realizat la finele anului 1999 în valoare de 26,7 milioane de lei. r

La nivel local, CAS Cluj nu a încheiat nici un contract cu Spitalul CFR.

Corina POPESCU

Din cauza tergiversării lucrărilor pe DrumuJ European 60,

Administraţia judeţului va face presiuni la GuvernPrimăria, Poliţia,în cursul zilei de luni,

subprefectul Dan Canta s-a deplasat pe traseul DN1/ E60, Cluj Napoca - Huedin, pentru a verifica stadiul lucrărilor de reabilitare, în conformitate cu termenele prevăzute în graficul de execuţie. Investiţia include sectorul de drum cuprins între Km 481+ 500 ■/ 553 + 700, aceasta fiind executată de SC Energoconstrucţia SA Bucureşti/ Şantier Huedin. Deplasarea subprefectului s-a datorat tergiversării lucrărilor de execuţie din partea societăţii Energoconstrucţia, situaţie ce a generat nem ulţum irea administraţiei oraşului Huedin, a participanţilor la trafic, a Poliţiei Rutiere şi a investitorilor din zona municipiului Cluj-Napoca.

Centrul Huedinului este blocat de un an şi două luni

în prezent, traseul DN 1 Cluj - Huedin nu beneficiază decît parţial de sectoare amenajate la patru benzi de circulaţie şi parametri actuali neasigurînd fluenţa şi siguranţa traficului la standarde europene. în principiu lucrările de. reabilitare includ supralărgirea drumului la patru benzi de circulaţie, asigurarea sistemului de scurgere a apelor de pe carosabil prin şanţuri, rigole şi podeţe, re facerea sistemului rutier, reamenjarea rutieră a două poduri, precum şi asigurarea sistemului de semnalizări şi marcaje. Conform celor declarate de Adrian Pîrcălăbescu, şeful şanţierului, investiţia se ridică la 250 de miliarde de lei. -

Deplasarea subprefectului Canta a vizat în mod special modul de efectuare a lucrărilor între km 501+ 600/ 502 + 600

şi 526 + 4 0 0 / 528 + 000 , ' sectoare în care s-au constatat frecvente aglom erări ale traficului, precum şi variantele intrare/ ieşire Huedin. De asemenea, subprefectul s-a interesat de modul în care decurg lucrările la podul rutier din Huedin, peste rîul Domoş, ştiindu-se că de aproximativ un an şi două luni accesul autovehiculelor în centrul oraşului este practic blocat, tranzitul efectuîndu-se anevoios, pe variante ocolitoare.

Lucrările sînt efectuate în baza unui contract încheiat între Agenţia Naţională a Drumurilor, ca beneficiar şi SC Energoconstrucţia Bucureşti - . cîştigătorul licitaţiei. Deoarece investiţia se re a lizează din fonduri in ternaţionale ,operaţiunile de verificare a calităţii lucrărilor au fost preluate de firma britanică de consultanţă „Search Corporation", partea de proiectare fiind asigurată de Institutul de Proiectări Auto -Navale - Bucureşti.

Aeriene (IP TA N A )

investitorii şi şoferii sau suita nemulţumiţilor

în urma deplasării pe traseu, subprefectul Dan Canta s-a arătat extrem de nemulţumit de sţadiul lucrărilor, depăşirea graficul de predare al unor sectoare de traseu fiind de ordinul săptămînilor. „Pentru starea de lucruri pe care am constatat-o adm inistraţia judeţului este pusă în situaţia de a solicita intervenţia Ministerului Transporturilor şi, dacă este cazul, vom face chiar presiuni la Guvern pentru reglementarea situaţiei - a declarat acesta, la întîlnirea avută cu conducerea şantierului. Dezorganizarea este la ea acasă, iar neînscrierea în grafic a investiţiei atrage pierderi

'însemnate sectorului economic din zonă şi periclitarea unor investiţii de anvergură din judeţ". Adresîndu-se direct conducerii şantierului, Canta a declarat: „Dacă lucrurile nu se vor îndrepta, undeva aţa se va

rupe". La rîndul lor, atît viceprimarul Huedinului, cît şi şeful Poliţiei din acest oraş şi-au exprimat nemulţumirea faţă de starea tehnică a autovehiculelor cu care este dotat şantierul, lipsa asigurării obligatorii a acestora, paza ineficientă pe timpul nopţii a parcului de utilaje şi menţinerea nejustificată în stare de blocaj a centrului oraşului, la care se adaugă starea de nemulţumire a populaţiei. Lipsa unor m ateria le , a unei staţii de betoane suplimentare, gradul ridicat de uzură al unor utilaje, lipsa banalului bitum şi chiar stafea vremii au constituit o parte din suita motivelor invocate de conducerea şantierului:

în urma discuţiilor purtate la sediul şantierului, Dan Canta a solicitat urgentarea (rejînscrierii în graficele de predare a investiţiei, (re)fix îndu-se ca termen de dare în exploatare a podului din centrul oraşului şi a variantelor datele de 7, 15 şi. respectiv 30 m ai. De altfel termenul final de predare al investiţie i este - conform graficului - 31 martie 2002.

Benlamln PASCU

L O C U R I D E

M U N C ĂAjutor ospătar - 6;

asistent medical generalist - 4; * bibliotecar cu studii superioare 1 1; • brutar - 4;

casier/- 20; confecţioner articole din piele şi înlocuitori - 70; • consilier biolog - 1; • consilier economist în economie generală .- 1; • consilier economist în gestiune economică - 2; • croitor pentruîncălţăminte şi articole de cauciuc,- 2;

croitor - confecţioner îmbrăcăminte după comandă ;

121; • eusâtor piese din] piele şi înlocuitori - 23;

designer industrial - 1; director instituţie publică

şi asimilaţi - 1; • dulgher pentru . construcţii - 3;• economist în industrie - 2;• electrician în construcţii 1; • expert contabi 1- verificator - .1; • faianţar -5;• muncitori necalificaţi - 39;• frezor universal -• inginer confecţii piele şi înlocuitori - 1; • inginer construcţii civile, industriale şi agricole - 1: • inginer dc sistem în informatică - 2;• inginer mecanic - 1;• îngrijitor spaţii verzi - h• inspector economist în gestiunea economică -• magaziner - 1; • maistru construcţii civile, industriale si agricole - 2; • ntasinist pod rulant - 1; • medic veterinar - I: • operator comercial - 20; • port ar - 2; programator - I: recepţioner - I; • rectificator universal - 3; • referent economist în economic generală - 1; • secretară -

şef birou, serviciu financiar-contabilitate - 1: •şef serviciu financiar- contabilitate - 1; • strungar la maşini de prelucrat în coordonate - 3; • tehnician agronom-exploatare - 1; • tehnician echipamente de

| calcul reţele - 1; • tehnician electronică, transporturi, poştaşi telecomunicaţii - 1;

tehnician industria sticlei şi ceramicii - 1; • tîmplar universal - 23; • zidar rostar- tencuitor - 35; • zugrav, vopsitor -2; ♦

A titudini

în primul an de după despărţirea de la piept dond de casă,, acolo undenoastră am primit o carte poştală. De nu avea voie să se întoarcă. însuşideparte. Sadam Hussein i-a semnat condamnarea

Ne-am promis reciproc un asemenea la moarte. L-a scăpat, după intensegest, o dată la 365 de zile, cînd Anul negocieri, secretarul general al ONU.cel Nou îşi schimbă hainele uzate. Ne : Condiţia: să nu se întoarcă în Iraq, celspuneam toate acestea, cînd ne plimbam, puţin cît regimul de teroare era lain după-amiezi. lungi, pe aleile parcurilor din Bucureştiul coborît, pe nesimţite, în toamnă, cînd, la rugămintea lui, îl învăţam să pronunţe corect: dragoste, bucurie, fericire, libertate...

Apoi au Urmat drumurile lui prin Europa şi lupta (unii îi spuneau - uneltirea) împotriva unui regim de oprimare.

Bătrînul Samir (niciodată nu şi-a dezvăluit celălalt, sau celelalte nume) pleca să organizeze strădania compatrioţilor aflaţi în exil. Elegant, cu alura unui lord de viţă, cu pasul egal şi părul grizonatpurta mereu la buzunarul

putere.N-a putut rezista.' .Cînd băiatul lui a împlinit 11 ani,

s-a lepădat de cele costume purtate pe la universităţile din Bucureşti şi Sofia, s-a îmbrăcat cerşetor (arab, desigur), a

i străbătut desculţ munţii lui dragi, primind cîte un codru de lipie de la familiile de dizidenţi kurzi. Şi-a zărit fiul, în dreptul unei clădiri impunătoare şi, cînd în colţul ochilor au mijit lacrimile, anonim, neştiut nici măcar de soţie, a urmat calea înapoi. Şi-a pus din nou costumele impecabile şi a luat-o spre Londra acolo unde, se pare, organizaţia

îşi are sediul din exil. : 'S-a ţinut de cuvînt.Cartea promisă a venit, cu

binecunoscuta semnătură: Samir. Litere mărunte, semănînd fantastic cu gherghirtd arabei lui, ce vorbeau despre fapte de luptă pentru dragoste, bucurie, fericire, libertate... Numai că totul se petrecea acolo, inima lui de fugar,'în mintea unuia care de mii de ani îşi doreşte ca poporul lui, kurzii, să aibă patria lor.

După un timp, scrisorile n-au mai venit.

Rev el io anele păreau mai împuţinate şi mă gîndeam să nu f i călcat acel jurămînt faţă de secretarul general ONU. Pentm că, vedeţi dumneavoastră, condamnarea Ia moarte din ţara lui a rămas în vigoare:

***Ieri, televiziunea italiană a

prezentat un reportaj cu zeci şi zeci de kurzi care-şi căutau stropul de libertate, îmbarcaţi clandestin pe un vas turcesc. Elicopterele pazei de coastă au

. interceptat vasul şi kurzii, adunaţi la pupa, făceau semn vîntului libertăţii. PentrU o clipă am avut impresia că bătrînul Samir conducea "ostilităţile ”: cu marea, libertatea, dragostea, fericirea... ‘ ' '

Radu VIDA

Page 16: Alfi doi judecători clujeni sini cercela|f penal pentru ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72536/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001... · realizarea visului de a se vedea instalat,

POllî'Şt' britanici au efectuat, ieri 28 de arirp^p h f mf t0-n ' în SUdul Angliei' Percheziţii la

erlte- ,n cadrul unei vaste operaţiunic u v i h t aîle' ilegale- a anun!at on purtător de cuvînt al Poliţiei, citat de AFP.

V i" '

o mPresa rusă a estimat, ieri, că M o sM vaa su fem o

"înfrîngere” în timpul alegerilor legis rtatMuntenegru, unde coaliţia separatista a ^ )jţje|

victoria înregistrînd un uşor avans asuprapro-iugoslave, relateaza ^

Calculele premieruluiurmare din pagina 1

(spre PNL, îndeosebi, deoarece PD nu contează deocamdată), şi a declarat răspicat că, în momentul în care guvernul minoritar condus de el nu va avea susţinerea parlamentară necesară şi nu-şi va putea promova proiectele de legi, acesta nu se va agăţa de putere şi va promova alegeri anticipate, chemînd electoratul la ume. Aşa câ nemulţumiţii din partid sâ ia aminte, s-ar putea ca într-o asemenea eventualitate să nu se regăsească pe listele de candidaţi, iar partidele din Opoziţie să nu uite că amintitul sondaj de opinie situează PDSR la 56 la sută din preferinţele românilor, în timp ce PNL are doar 11 la sutâ, iar PD - 6 la sutâ, E ca şi cum l-ai arăta cu degetul pe cîştigâtorul prezumtivelor alegeri anticipate, care, în opinia lui Adrian Năstase (şi nu numai a lui) n-ar schimba cu nimic configuraţia politică actuală. Calm, Adrian Năstase a pus astfel lucrurile la punct. Nici unul dintre partidele politice româneşti (în afara PDSR şi, probabil, a PRM pe care Năstase continuă să nu-1 ia în calcul) nu pot înfrunta riscurile uşor de presupus ale unei campanii electorale, în urma căreia riscă să piardă şi bruma de încredere de care se bucurau din partea unor categorii de cetăţeni. Este foarte posibil ca amintitul calcul al lui Năstase sâ se arate şi de această dată exact

Mai multe rîuri din Transilvania au depăşit cotele de atenţie şi de inundaţie

Mai multe rîuri din Transilvania au depăşit cotele de atenţie şi de inundaţie, au declarat, ieri. reprezentanţii Companiei Naţionale Apele Române, care au precizat câ zonele cele mai afectate sînt cele din Bazinul Crişurilor.

Principalele probleme sînt ridicate de apele rîului Crişul Alb, din judeţul Arad, ale cărui cote au depăşit cu 18 centimetri cota de inundaţie in zona Gurahonţ, provocînd inundarea mai multor terenuri agricole situate intre localităţile Gurahonţ şi Almaş.

De asemenea, în zona Tîmova-Valea Mare cota de atenţie a fost depăşită cu 95 de centimetri, în localitatea Mocirla apele canaţplui Cemei- Tâut au depăşit cu 30 de centimetri cota de inundaţie, iar în localitatea Cemei apele au depăşit cu 50 de centimetri cota de atenţie.

Au fost înregistrate depăşiri ale cotelor de atenţie şi pe

rîurile Bistra şi Bega, din judeţul Timiş, respectiv în zona Sadova şi Lugoj, unde apele rîului Timiş ar putea provoca inundaţii.

în judeţul Timiş drumul spre localitatea Luncanii de Jos a fost blocat, ieri, din cauza inundaţiilor, accesul în zonă fiind posibil numai cu ajutorul maşinilor mari. în condiţiile în care rîul Bega a atins cota 0, iar apa este în creştere, primarul localităţii Luncanii de Jos â solicitat intervenţia de urgenţă a Comisiei locale de apărare împotriva dezastrelor. Prefectul judeţului Timiş, Horia Ciocîrlie, a declarat că în zonă1 vor fi trimise detaşamente speciale de militari, care vor efectua intervenţiile necesare.

Pe de altă parte, pîrîul Nădrăgel, din localitatea timişeană Nădrag, â atins în noaptea de luni spre marţi cota0. In zonă au fost împrăştiaţi saci cu nisip, situaţia fiind în prezent sub control.

CurteaiConstitutională

Curtea Constituţională se'va pronunţa, în data de 3 mai, în procesul celor 13 persoane acuzate de prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii, în legătură cu constituţionalitatea unor texte de lege, a comunicat, ieri, Lucian Mihai, preşedintele Curţii.

Avînd în vedere numărul mare al persoanelor implicate în acest dosar, citarea lor s-a făcut în Monitorul Oficial şi nu prin expedierea citaţiilor la domiciliu sau reşedinţă. Cei care au ridicat excepţia de neconstituţionalitate şi celelalte părţi în dosar nu au obligaţia de a fi prezenţi la dezbaterile de la Curtea Constituţională, a adăugat Lucian Mihai.

Judecătoria sectorului 2 Bucureşti a hotărît, în data de 2 martie a.c., suspendarea procesului FNI şi a trimis acest

dosar Curţii Constituţionale jdupă ce avocatul Marian Nazat, reprezentantul în instanţă a lui Marian Petrescu, al Ceciliei Bebis şi al Mihaelei Zora Mincu a arătat instanţei că în . timpul cercetării clienţilor săi anchetatorii nu au respectat dreptul la apărare, care este

'garantat de Constituţie, precum şi că actele premergătoare începerii urmăririi penale nu au fost realizate cu respectarea textelor de lege.

Totodată, avocatul a solicitat magistraţilor Judecătoriei sectorului 2 să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea articolelor 147 şi 258 din Codul Penal, întrucît acestea anulează distincţia făcută de către legea fundamentală în ceea ce priveşte statutul funcţionarului, în special, şi cel al salariatului, în

general. Articolul 72 alineatul 3, litera i din Constituţie diferenţiază regimul juridic al funcţionarului public şi regimul general privind raporturile de muncă, a conchis avocatul Marian Nazat.

Magistraţii Judecătoriei sectorului 2 îi judecă, în stare de libertate, pe Ştefan Boboc, fost preşedinte al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Gavril Bătrîn, membru al Consiliului de Administraţie al societăţii SOV INVEST, Mihaeia ' Sima, director economic al SOV INVEST, Ion Diţă, membru al Consiliului de Administraţie al societăţii SOV INVEST, Marius Andrei, cenzor extern independent al SOV INVEST, atestat de CNVM, Cezara Cecilia Bebis, . comisar coordonator al Departamentului

Va avea Petre Roman succes la Cluj-Napoca?Preşedintele PD Petre Roman şi-a prezentat ieri la Cluj-Napoca moţiunea pe care o va susţine

la Convenţia Extraordinară din 18-19 mai 2001, La discuţii au participat preşedintele PD Cluj, deputatul Emil Boc,.primari şi viceprimari ai PD din judeţ, membrii BPL şi BPJ Cluj. Petre Roman a încercat să cîştige cîteva voturi din partea organizaţiei locale a Partidului Democrat. Trebuie‘amintit faptul că, în urmă cu aproximativ o lună, Traian Băsescu a cîştigat sprijinul filialei clujene a PD. Rămîne de văzut dacă unii dintre activiştii PD Cluj îşi vor schimba opţiunea, alăturîndu-se, la Convenţia Extraordinară din luna mai, grupului de susţinători ai actualului preşedinte al partidului. M.L.

Colegiul CNSAS a dat publicităţii ultima listă cu candidaţi la alegeiiie generale care au amil legături cu losta Securitate

urmare din pagina t

Preşedintele Colegiului CNSAS, Gheorghe Onişoru, a precizat că acestea sînt rezulttele finale ale cercetării candidaţilor la alegerile din 2000. El a admis faptul că vor exista reacţii în urma publicării acestei liste, arătînd că aşteaptă eventualele contestaţii.

Onişoru susţine câ spre deosebire de verificările din toamna anului 2000 făcute sub presiunea timpului scurt pînă la alegerile generale, în cazul de faţă investigaţiile au fost realizate în detaliu, fiind studiată fiecare filă de dosar, astfel încît

este exclus un rezultat greşit în privinţa vreunui candidat.

înainte de primul tur al alegerilor generale de anul trecut, CNSAS a dat publicităţii o primă listă de candidaţi care au avut legături cu fosta Securitate, candidaţii fiind şi atunci trecuţi pe categorii, în funcţie de tipul relaţiei pe care au avut-o cu fosta poliţie politică din perioada comunistă. CNSAS a precizat cu acea ocazie că din cauza lipsei de timp nu au putut fî verificaţi toţi candidaţii, în special cei ai PRM şi PD, partide care au depus listele cu întîrziere.

Senatorii din Comisia de apărare au menţinut textul contestat de Preşedinţie in ordonanţa privind pregătirea populaţiei pentru apărare

Comisia de apărare din Senat a menţinut în textul unei ordonanţe privind pregătirea populaţiei pentru apărare o prevedere contestată de preşedintele Iliescu, care a retrimis ordonanţa Parlamentului spre reexaminare.

Potrivit acestei prevederi, CSAT, Guvernul sau Preşedinţia României pot decide mobilizarea Ia locul de m uncă pentru

înlăturarea dezastrelor sau a unor disfuncţionalităţi grave din unele sectoare economice. Preşedintele Iliescu a retrimis Parlamentului acest proiect, apreciind că mobilizarea la locul de muncă are ca efect obligativitatea prestării muncii, iar situaţiile prevăzute în ordonanţă nu sînt de natură să justifice aceste măsuri excepţionale. în scrisoarea

adresată Parlam entului, Preşedinţia României susţine câ aceste prevederi din ordonanţă încalcă articolele 38, 39 şi 40 din Constituţie privind dreptul la grevă. Comisia de apărare a modificat textul ordonanţei, după ce a primit observaţiile Preşedinţiei, inversînd doar cîteva sintagme din proiectul de aprobare a ordonanţei, însă a păstrat prevederile principale.

de reglementare a pieţei şi intermediere financiară din cadrul CNVM, Marian Petrescu, preşedinte al societăţii SOV INVEST, Camenco Petrovici, fost preşedinte al Casei de Economii şi Consemnaţiuni (CEC), Mihaeia Zora Mincu, vicepreşedinte coordonator al Direcţiei Trezorerie şi membru al Consiliului de Administraţie al CEC, şi Mircea Costescu, Gheorghe Negură şi Mircea lonescu Muscel-Ianculescu, toţi trei membri ai Consiliului de încredere al FNI. Ioana Maria Vlas, fost preşedinte al SOV INVEST, este singura persoană care este judecată în lipsă, întrucît imediat după anunţarea prăbuşirii fondului ea a plecat din România, fiind dată în urmărire internaţională prin Interpol.

Efectele concrete ale Pactului de

Stabilitate evoluează le n t,

declară m in istru l rom ân de E xte rn e

Ministrul român de Externe, Mircea G eoană s-a declarat, ieri, nemulţumit de ritmul în care evoluează posibilele efecte concrete ale Pactului de S tab ilitate , adăugînd însă că apreciază că această iniţiativă reprezintă “un vehicul viabil încă”.

Ministrul român de Externe a arătat că toată lumea este nemulţumită de întîrzierea apariţiei unor efecte concrete ale Pactului de Stabilitate, dar are încredere în capacitatea deosebită a coordonatorului pactulu i, Bodo Hombach, de a transforma acest organism într-unul funcţional. Mircea Geoană a arătat că România a suferit pierderi importante în urma seriei de conflicte din fosta Iugoslavie din ultimii zece ani, pentru care “nu prea au existat compensaţii”.

Şeful Diplomaţiei române a precizat că autorităţile de ia Bucureşti nu au tratat această situaţie din perspectiva termenilor stricţi ai unei “balanţe de plăţi”, în ţe legînd beneficiile solidarizării cu comunitatea internaţională.

PRM II va da In judecată pe Marko Bela pentru câ a spus despre acest partid câ este extremist

PRM îl va da în judecată pe preşedintele UDMR, Marko Bela, dacă nu-şi cere scuze pentru că a spus deepre acest partid că este extremist, a declarat, ieri, în plenul Camerei Deputaţilor, prim-vicepreşedintele PRM, Corneliu Ciontu. “Domnul Marko Bela va fi primul şi, să sperăm, ultimul dintre cei care vor trebui să explice Justiţiei fantasma extremismului partidului nostru sau, de ce nu, să îşi ceară scuze”, a spus liderul PRM. Corneliu Ciontu a făcut această declaraţie în cadrul programului de declaraţii politice al Camerei Deputaţilor, după ce a criticat Legea administraţiei publîce locale. Ciontu a anunţat în urmă cu cîteva săptămîni, de la tribuna Parlamentului, că reprezentanţii PRM îi vor acţiona în justiţie “pe cei care alătură PRM atributul de extremist, cerîndu-le să demonstreze veridicitatea acestei acuzaţii”. Preşedintele UDMR, Marko Bela, a declarat că va explica cu plăcere oricui îi va cere de ce consideră PRM un partid extremist. El a precizat că îşi menţine declaraţia conform căreia liderii PRM sînt extremişti.

CASA DE EDITURĂ

S.R.L.Autorizată pnn S.C. nr. 1 2 8 /T 9 9 1 , judecătoria Cluj-

Napoca, Înmatriculata !a Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 / 3 G 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod iscsl R 2 0 4 4 5 9

ILIE CĂLIAN (redactor şef);V A L E R CHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct). Tel.19.16.81; fax:19-28.28;E-mail:[email protected] - redacţiaE-mail: [email protected] - publicitate

Tel/fax:Secretar de redacţie: Horea PETR U Ş 19.74.18

R E D A C ŢIA : C lu j-N ap o c a , str. N apo ca 16

CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: T a : 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL: 19.75.07-ALIN TUDOR BĂIESCU; SPORT: TEL.: 19.21.27 -CODINSAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04-RÂUL. SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07 - LIVIA POP; SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 SUBREDACŢIA DEJ:.TEL./FAX: 21 .60 .75 _____________ _

. . J . v r ' j ţ j i ) V 1 lt? ' 'tV*'-lFF ,

G aranioiitlTIIMIII L KXECUTAT U

mailto:[email protected]
mailto:[email protected]

S-UAMT iliare cu alfi ac!ionari în conformitate cu art. 116 - oferta … · 2010. 2. 16. · Data tranzactiilor: 28.01.2010; 02.02.2010; 04.0 Director General SC UAMT SA, Horia n

S-UAMT iliare cu alfi ac!ionari în conformitate cu art. 116 - oferta … · 2010. 2. 16. · Data tranzactiilor: 28.01.2010; 02.02.2010; 04.0 Director General SC UAMT SA, Horia n

rău iscesar - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72559/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001... · d u s e le la c t a t e A / în d u t y j H f c a i y F T]LLr wjjJLil 11

rău iscesar - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72559/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001... · d u s e le la c t a t e A / în d u t y j H f c a i y F T]LLr wjjJLil 11

· PDF fileLapte praf pentru sugari, doar pe criterii medicate Sute de copii clujeni au deficit de atentie citynews.ro apa, efecte, hitroterapie Taguri: COMENTARII

· PDF fileLapte praf pentru sugari, doar pe criterii medicate Sute de copii clujeni au deficit de atentie citynews.ro apa, efecte, hitroterapie Taguri: COMENTARII

Cum ocheşti ştire falsă? - monitorulcj.ro · Klemm, discurs despre lupta anticorupţie Ambasadorul SUA le-a vorbit studenţilor clujeni despre „răspunsul extraordinar” al

Cum ocheşti ştire falsă? - monitorulcj.ro · Klemm, discurs despre lupta anticorupţie Ambasadorul SUA le-a vorbit studenţilor clujeni despre „răspunsul extraordinar” al

MIERCURI | 2 OCTOMBRIE 2013 | anul XVI, nr. 187 (4148 ... filePaginile 4-5 Ioan Moldovan și Eszter Todor sunt cei mai bătrâni clujeni în viață Cei doi clujeni au ajuns anul acesta

MIERCURI | 2 OCTOMBRIE 2013 | anul XVI, nr. 187 (4148 ... filePaginile 4-5 Ioan Moldovan și Eszter Todor sunt cei mai bătrâni clujeni în viață Cei doi clujeni au ajuns anul acesta

îţi prinzi urechile în alîiea aranjamente Internationaledspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72540/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001... · România este excedentară în purificarea

îţi prinzi urechile în alîiea aranjamente Internationaledspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72540/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001... · România este excedentară în purificarea

r de Capacitate - un „examen - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72578/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...r k:\ ]\. ' / [ _ • m. s ~ * \ n S e-js ©liMfj [ L/ IL

r de Capacitate - un „examen - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72578/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...r k:\ ]\. ' / [ _ • m. s ~ * \ n S e-js ©liMfj [ L/ IL

 · EDUCATIEI CERCETÄRII TINERETULUI SPORTULUI— RAPORT DE ACTIVITATE Expozitie de carte autori clujeni k Il, TINE, iiiž Observatii: Având în vedere feed- back- ul vizitatorilor,

 · EDUCATIEI CERCETÄRII TINERETULUI SPORTULUI— RAPORT DE ACTIVITATE Expozitie de carte autori clujeni k Il, TINE, iiiž Observatii: Având în vedere feed- back- ul vizitatorilor,

f 10 PAGINI 3.000 LEI B si r@I@dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72495/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001... · urinată de nişte instrucţiuni de aplicare aşa de complicate încît

f 10 PAGINI 3.000 LEI B si r@[email protected]/bitstream/123456789/72495/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001... · urinată de nişte instrucţiuni de aplicare aşa de complicate încît

politic? Gssitsa Saprună a fais în favoarea setatei conduceri a Oii …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72469/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001... · sŞ' / /' j-w&waif ^KbA'tel-'bWW

politic? Gssitsa Saprună a fais în favoarea setatei conduceri a Oii …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72469/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001... · sŞ' / /' j-w&waif ^KbA'tel-'bWW

adevarurj - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72459/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...m a r m d m a n d ttm f: [ ANUL XIII NR. 3100 ISSN 1220*3203 VINERI, 19 IANUARIE

adevarurj - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72459/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...m a r m d m a n d ttm f: [ ANUL XIII NR. 3100 ISSN 1220*3203 VINERI, 19 IANUARIE

Sute de clujeni s-au înghesuit să-l vadă pe Mircea ...deplasarea încă câteva sute de metri. Du-pă câteva minute, acesta s-a întors la locul accidentului, speriat probabil

Sute de clujeni s-au înghesuit să-l vadă pe Mircea ...deplasarea încă câteva sute de metri. Du-pă câteva minute, acesta s-a întors la locul accidentului, speriat probabil

XV, nr. 136 (3853) | 12 pagini | 1 leu Salariu furat · hepatita A, dizenterie, febră tifoidă, erupţii aler-gice pe piele, bronşite sau conjunctivite. Medicii clujeni atenţionea-ză

XV, nr. 136 (3853) | 12 pagini | 1 leu Salariu furat · hepatita A, dizenterie, febră tifoidă, erupţii aler-gice pe piele, bronşite sau conjunctivite. Medicii clujeni atenţionea-ză

S-UAMT iliare cu alfi ac!ionari în conformitate cu art ... · Str. Uzinelor nr. 8 410605 ORADEA Jud.Bihor, ROMÂNIA Capital Social 11.288 Nr. Reg. Com. J 05/ CIF RO 54620 Cätre:

S-UAMT iliare cu alfi ac!ionari în conformitate cu art ... · Str. Uzinelor nr. 8 410605 ORADEA Jud.Bihor, ROMÂNIA Capital Social 11.288 Nr. Reg. Com. J 05/ CIF RO 54620 Cätre:

Sute de clujeni înşelaţi de un constructor escroc. A …A luat 3 mil. € pe apartamente în blocuri ilegale Peste 500 de clujeni au fost înşelaţi de un escroc care a luat avansuri

Sute de clujeni înşelaţi de un constructor escroc. A …A luat 3 mil. € pe apartamente în blocuri ilegale Peste 500 de clujeni au fost înşelaţi de un escroc care a luat avansuri

Autori carte didactica ACTUALIZARE 19.01.2012 carte... · CASA CORPULUI DIDACTIC CLUJ Nr.55 /18.01.2012 Autori clujeni – cadre didactice DOMENIUL DIDACTIC Nume, prenume autor Autor

Autori carte didactica ACTUALIZARE 19.01.2012 carte... · CASA CORPULUI DIDACTIC CLUJ Nr.55 /18.01.2012 Autori clujeni – cadre didactice DOMENIUL DIDACTIC Nume, prenume autor Autor

Clubul monarhistilor clujeni

Clubul monarhistilor clujeni

Enciclopedia pentru copii - Convietuirea...& Este un copil crescut 9i iubit de alfi pdrinli decAt cei care i-au dat viat5, pentru ci acqtia nu puteau sd-l .: creasc5. Poate fi adoptat

Enciclopedia pentru copii - Convietuirea...& Este un copil crescut 9i iubit de alfi pdrinli decAt cei care i-au dat viat5, pentru ci acqtia nu puteau sd-l .: creasc5. Poate fi adoptat

RAPORT DE ACTIVITATE PENTRU ANUL 2018 EMIL BOC - PRIMARUL … · EMIL BOC - PRIMARUL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA Stimaţi clujeni, Finalul anului vine de fiecare dată cu această plăcută

RAPORT DE ACTIVITATE PENTRU ANUL 2018 EMIL BOC - PRIMARUL … · EMIL BOC - PRIMARUL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA Stimaţi clujeni, Finalul anului vine de fiecare dată cu această plăcută

Primarul Emil Boc le-a scris parlamentarilor clujeni o ... · 00C SÂMBĂTĂ 10C DUMINICĂ 40C METEO ... „Capra cu trei iezi“, foarte îndrăgit de generaţii întregi de spectatori,

Primarul Emil Boc le-a scris parlamentarilor clujeni o ... · 00C SÂMBĂTĂ 10C DUMINICĂ 40C METEO ... „Capra cu trei iezi“, foarte îndrăgit de generaţii întregi de spectatori,