f http://www.dntcj.ro/adevarurjANUL X III NR. 3137

ISSN 1220-3203SIMBATA-DUMINICA,

3 4 M iB fiE 2001 10 PAGINI 3.000 LE I

Bm si r@I@ILIE CALIAN

eşti bune sau rele? Sau la mijloc? Deocamdată e greu de ştiut. Asta pentru că la noi orice lege' este

urinată de nişte instrucţiuni de aplicare aşa de complicate încît uneori răstoarnă legea cu roatele-n sus.

Anul trecut, în p lină cam pan ie e lec tora lă , premierul M ugur Isărescu spunea că es te necesar să c re a scă s a la r iu l m in im pe economie la un m ilion pa tru su te de m ii de lei. In princ ip iu e bine. C ine se p lînge dacă i se mai pun n işte bani în p lic u l cu sa la riu l! Mai ales dacă im pozitu l nu c reşte prea m ult. Numai că s ta tu l s-a d o v e d it ge ne ros nu. numai cu p ropriii salariaţi, c i cu toa tă lum ea. Adică, dacă to t s în t le fu ri bune în unele s lu jbe la s ta t - le furi care o ricu m urm ează a f i indexate în tre i rînduri în aces t an -, ad ică da că le fe g ii i s ta tu lu i t re b u ie să s p u n ă să ru ’m îna, să le crească sa la riile ia fe l ş i c e lo r d in se c to ru l p riva t - z ic p riva t, nu p riva tiza t, câ asta e altă m încare de peşte. V a să zică, un b ie t sereleu care-ş i duce v ia ţa de azi pe m îine trebuie să rid ice sa la riu l la m in im u m un m ilion ş i pa tru su te de m ii de le i. Să z ice m că pune în p lu s v re o zece m ilio a n e pe lună. Dar la astea, pe care le dă s a la r ia tu lu i, mai adaugă a lte che ltu ie li, dă ri ş i ta xe de to a te fe lurile. In p lu s , va tre b u i să .m ărească p roporţiona l ş i le fu rile c e lo rla lţi a n g a ja ţi. A şa că, pentru aceste în tre p rin d e ri m ic i ş i m ijlo c ii, cum li se spune, această p re ve d e re este, de fapt, o pacoste.

Z ice G uvernu l, în continuare , că va a ju ta . f irm e le m ic i să-şi reducă n iş te c h e ltu ie li şi, în a c e s t scop , va in troduce s is tem u l fo rfe ta r de im po z ita re pentru în trep rind e rile m icro , care rea lizează ven itu ri tc ta le de 200.000 de euro. A m consu lta t-o pe con tab ila şe fă de la z ia ru l n o s tru ş i am a fla t că m ăsura nu este n ic i pe departe atît de generoasă cum pare s a u c u m v o r să n e -o p re z in te guvernanţii.

S-a m ai fă cu t ceva. G uvernu l a z is - ş i eu zic că, de da ta asta a g în d it b ine • că nu are roşi să m enţii a ju toare le de şom a j la n ive lu l actual, c i tre bu ie reduse, pe n tru ca oam enii să fie nu s tim u la ţi, z ic eu, c i îm p in ş i, să meargă la m uncă, să se încadreze cu ca rte de muncă, nu să ia bani “ la n e g ru ” în parale l cu a ju to ru l de şom aj. B ine-b ine , da r unde să meargă la m uncă? V ine acum G uvernu l şi z ice că în trep rind e rile m ic i ş i m ijlo c ii v o r b e ne fic ia de reducerea cu 20 la s u tă a im pozitu lu i pe p ro fit dacă as igu ră creşterea cu zece la su tă anual a lo c u r ilo r de m uncă. Nu e rău, num ai că la no i c o s tu l unu i lo c de m uncă este a tît de rid icat, în c ît d in aceste 20 de procente in ve s tito ru l se alege p ractic , cu m ai n im ic . Pentru ca s tim u le n te le să fie ş i m ai m ari, m ai z ice G uvernu l că firm a care angajează ab so lven ţi de lice u sau fa cu lta te va be ne fic ia de o susţine re de la buge t a 70 la su tă d in sa la riu l respectivu lu i angajat tim p de tre i an i. F rum os! N um ai că are g r ijă G uvernu l să m ai zică ceva: dacă-l da i afară, tre b u ie să re s titu i banii, exceptînd cazul c înd p o ţi do ve d i că respectivu l a fo s t d a t afară d in v in a lu i. Or, asta e fo a rte greu. V ine b ă ia tu l la lu c ru , e d is c ip lin a t, v o rb e ş te fru m o s , o fe ră do am ne lo r m ic i a te n ţ ii de M ă rţiş o r ş i 8 Martie, stă drep ţi în fa ţa şe fu lu i, d a r n -a re s to fă în meserie. P o ţi să-i s c r ii în c a rte a d e m uncă cum că n-are ’s to fă ? ! Deci, t re b u ie să -l ţ i i tre i ani, în care te în cu rcă m u lt m a i p ă g u b ito r decît avan ta ju l s u s ţin e rii d e la b u g e t a sa la riu lu i său.' U n lu c ru îm i place: există v o in ţa ş i s ilin ţa d e a m işc a ceva în econom ie. N um ai că p ro ie c te le generoase ajung, p înă la urm ă, s ă s e s u b ţie foa rte mult, pe m ăsu ră ce in tră p e m în a to t m ai m u lto r b iro c ra ţi, ca re -ş i b a g ă ghe ru ţe le în ele, ca să a ibă ş i e i o ju s t i f ic a re pe n tru salariu. A p ro p o : c h ia r nu v ă v in e sâ c re d e ţi că, fa ţă de p e rio a d a 'o d io s u lu i” , b iroc ra ţia s-a m ă rit de cel p u ţin

v re o p a tru o ri?

f l i l l i

Şedinţa Consiliului local de joi era cît pe aici să fie aruncată în aer de o banală privire atentă peste actele pregătite de Primărie şi care se aflau* în mapa consilierilor. La secţiunea asocieri şi închirieri cu firme, în materialele Primăriei se propunea prelungirea contractelor cu 29 de societăţi comerciale. Conform actelor normative în vigoare, o prelungire de contract este posibilă doar dacă firma respectivă nu are debite. în referatele şi propunerile de proiect ale executivului Primăriei, toate societăţile erau “curate”. Membrii comisiei de specialitate şi-au amintit, însă, că lucrurile nu stau chiar aşa cum erau prezentate în documentele Primăriei. Consilierul Virgil Pop, împreună cu un reprezentant al primarului, a părăsit sala de şedinţe pentru a verifica situaţia: rumoarea din sală a fost de nedescris cînd, după cercetarea procesului verbal al

r i

t Ţ W - t i J j C . ■ x . : - . S U - J\ .IX- ■ ■ -TI

n r - f fX-— 1 W C ' î n r w j 'W t i • % *3*'

şedinţei comisiei de specialitate, Virgil Pop a anunţat că 14 (!!!) din cele 29 de firme care au cerut prelungirea contractelor de asociere aveau debite. Evident că nimeni nu a mai votat nimic. Mai mult, s-a creat o comisie care să verifice cum

a ajuns Primâria sâ prezinte consilierilor astfel de acte. Dacă se descoperă falsuri, consilierii sînt hotăriţi să depună plîngere penală împotriva Primăriei Cluj- Napoca.

Titus CRĂCIUN

Preşedintele ■ Consiliului Judeţean Cluj, Şerban Graţian, a cerut, vineri, în cadrul teleconferinţei cu premierul Adrian Năstase şi cu ministrul Administraţiei Publice, Octav Cozmâncă, să fie trecute pe agenda administrativă a Executivului trei probleme majore care trebuie rezolvate pentru judeţ. Este vorba de acordarea fondurilor pentru hrana elevilor din cele 11 şcoli speciale de pe raza judeţului (de două luni nu s-a mai primit un fond), de urgentarea adoptării hotărîrii de subvenţionare a costului seminţelor pentru culturile agricole şi de prezentarea propunerilor făcute de la Cluj (scutirea de TVA a unui utilaj performant pe care RADP îl va folosi pentru asfaltarea drumurilor, trecerea regiei “Victoria” în jurisdicţia CJ.etc).

Punctul social c«l mai fierbinte, cel al copiilor din şcolile speciale care nu au primit bani pentru hrană de două luni l-a supărat cel mai tare pe Şerban Graţian: “Mă îngrijorează poziţia MEC”, spune preşedintele CJ, adăugind că bani de la judeţ vor fi alocaţi, însă directorii şcolilor speciale nu îi vor putea folosi pentru hrana copiilor, de aceste fonduri ocupîndu-se ministerul.

Titus CRĂCIUN

Zi cea 188 fiii Imgjjă

Vineri s-a derulat una din cele m ai agitate zile din istoria lu i “U ”. D upâ ce F lorin T ă u tu a d e m is io n a t d in f u n c ţ ia d e v icep reşed in te a l C om ite tu lu i D irector, efectul "bulgăre de zăpadă" a lovit din p lin c lu b u l. D im in e a ţa , N e lu ţu S a b ă u ş i-a anunţat jucă to rii că a hotărît să renunţe la "U ”, iar p este cîteva minute gestu l său a

f o s t im ita t de p re şed in te le D an D ragoş Crăciun. Toţi ju că to r ii s-au prezen ta t la şed in ţa C om itetu lu i D irec to r fă c în d ii-ş i cunoscută intenţia de a părăsi clubul! După d isc u ţii fu r tu n o a s e so ld a te cu dem isia tu turor m em brilor din Comitetul D irector s itu a ţia a re v e n it la no rm a l od a tă cu acceptul lui N eluţu Sabău de a răm îne în continuare la “U ”.

Mihai HOSSUf . m m

Timpul nu mai are răbdare cu RomâniaConsiliul Miniştrilor de

Interne din cadrul UE va decide asupra problemei vizelor pentru români la începutul toamnei, apreciază Alexander von Lingen, membru al Directoratului General al Preşedinţiei Parlamentului European. Referitor la decizia ■Parlamentului de a da aviz .consultativ pentru ridicarea necondiţionată, a obligativităţii vizelor, oficialul comunitar a apreciat că reprezentanţii partidelor europene doresc punerea în aplicare a soluţiei politice, în primul rînd. în caz contrar, România ar fi singura ţară candidată care ar avea restricţii de viză.

Von Lingen spune că parlamentarii sînt conştienţi de problemele tehnice aduse în

atenţie de Comisia Europeană, privitoare la lipsa de securitate a graniţelor, cu accent pe graniţele de Est. „România este folosită de celelalte ţări din Est prin tranzitarea graniţelor”, & precizat oficialul european. în ceea ce priveşte problema Moldovei, Von Lingen a declarat că Uniunea Europeană pune accent deosebit pe ţările candidate şi că Mol,dova nu intră în priorităţile UE. „România este cu un mare pas înaintea Moldovei, prin faptul că este viitoare membră a Uniunii” , a adăugat Von Lingen.

în ceea ce priveşte lărgirea europeană, reprezentantul Parlamentului a afirmat că primul val este preconizat a avea loc în 2004, iar România

şi Bulgaria vor intra în al treilea val. „UE va trebui să facă mai multe eforturi pentru a ajuta aceste două ţări”, a declarat Von Lingen, care a mai adăugat că „timpul nu mai are răbdare cu România”. .

Andreea MARCU

u Din iulie vom putea dialoga pe termeneconcrete de eliminare a vizelor"

Ministrul negociator cu UE, Vasile Puşcaş a .declarat, vineri, la Cluj, că decizia Parlamentului Europei de a scoate România de pe “ lista neagră” a ţărilor ai căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a accede în spaţiul Schengen reprezintă “un prim pas încurajator”, demonstrînd că “România a făcut progrese în pregătirile pentru eliminarea vizelor”. Pînă la eliminarea efectivă a obligativităţii vizelor, lucru pe care ministrul Puşcaş îl vede perfect

realizabil în acest an, mai sînt cîteva etape absolut obligatorii. Astfel, pînă la sfîrşitul Lunii iunie vor lucra echipele de experţi români şi reprezentanţi ai Uniunii Europene.

“Credem că după 30 iunie vom putea trece în stadiul al doilea, cînd vom putea dialoga despre termenele concrete”, spune ministrul clujean. Relativ la declaraţiile lui Alexander von Lingen, membra al Directoratului general al Preşedinţiei Parlamentului European, care remarca o condiţie de

renunţare la obligativitatea vizelor pentru România - şi anume cea a impunerii din partea noastră a vizelor pentru Ucraina şi Republica Moldova - ministrul Puşcaş spune că la 1 iulie oricum expiră acordul încheiat cu Republica Moldova pe tema circulaţieicetăţenilor, ţara noastră fiind pregătită să notifice, din vară, circulaţia pe bază de paşaport şi nu pe bază de act de identitate, cum este în prezent.

Titus CRĂCIUN

Decizia CSJ deschide o cale şi pentru liberalul Anton lonescu:

iespgpW ii li luptm ?

L id e ru l PNL C lu j, depu ta tu l A n to n lo n e s c u , a d e c la ra t , v in e r i, în t r - o c o n fe r in ţă de p re s ă , că “ i s e p a re ju s tă d e c iz ia C u r ţ i i S u p re m e de Ju s tiţie în cazu l FN I” . L ibe ra lu l spune că “ sp re d e oseb ire de a lţe s c a n d a lu r i f in a n c ia re de acest gen, în cazu l FNI este c la r că s ta tu l a fo s t im p lic a t s e rio s ” , a d u c în d e x e m p lu a p ro b a re a fo s tu lu i m in is tru a l F inan ţe lo r, Decebal T ra ian R em eş ca CEC să se im p lice în a fa ce ri cu A na M a ria V la s . R e la t iv la m o d a lită ţ i le d e r e tu rn a re a ban ilo r, A n to n lo n e sc u spun e că în p r im u l r în d t r e b u ie v a lo rifica te a c tiv e le FNI ş l ale pe rso an e lo r fiz ic e , neexc luz înd ca re s tu l să f ie tre c u t la d a to ria pu b lică .

D ep u ta tu l A n to n lo n e s c u se

n u m ă ră p r in t r e c e i c a re au p ie rd u t sum e im p o rta n te la FNI (de o rd in u l m ilia rd e lo r) , to t el f i in d , în le g is la tu ra tre c u tă , in iţ ia to ru l u n e i p ro p u n e r i de rezo lva re a c a zu lu i FNI.

in te le c o n fe r in ţa de v in e r i, p re m ie ru l A d r ia n N ă s ta s e a r e m a rc a t n e c e s i ta te a u n o r e v a lu ă r i c a re s â p e rm ită rezo lva rea c e re r ilo r p ă g u b iţilo r, in s is tîn d pe fa p tu l că tre b u ie c e rc e ta tă ş i Im p lic a re a SOV In v e s t în a face re ş i d o a r “ în s u b s id ia r ” C E C v a p u te a f i a t ra s în d e s p ă g u b i r i . N ic i p r e m ie r u l n u a n e g a t p o s ib i l i t a t e a c a o p a r te a d a to r i i lo r , re e ş a lo n a t, s ă f ie a c o p e rite de la b u g e tu l d e s ta t, a f irm în d g a ra n ţia p e c a re CEC o are d in p a rte a s ta tu lu i.

— <T 5** ' ^ g r ă c i u m

/ / B ia L tO T E C A Nvl t . . Y ‘1

* S ^ M t ^ a^ l ° T d0 ■1Sf„M,ucenid Entropie, Cleonic şi Vasilisc (Pomenita morfloroeonte^, Basn^ vr»

^ ^|;;% %lwltf f it fel Sil tel te /< fî- - ^ . - —

• Wtine: Calendarul ortodox. Sf. Cuv. Gherasim de la Iordan; Sf. Mucenici Pavel şi lulia-- C ilendarulgreco-catolic. Duminica 1 din Post (a Dreptei Credinţe) S Gherasim de la lorcb- i f 475).

S i i i l i M â

• PREFECTU RA.C0NS1L IU LJUDEŢEAN; 19-64-16

• P R IM Ă R IA CLUJ-NAPOCA; 19-60-30 • P R IM Ă R IA DEJ: 21-17-90• P R IM Ă R IA TURDA: 31-31-60• P R IM Ă R IA C ÎM P IA TURZII: 36-80-01• P R IM Ă R IA HUED IN: 25-15-48 • P R IM Ă R IA GHERLA: 24-19-26

• « P O L IŢ IA CLUJ-NAPOCA:955 şi 43-27-27

• P O L IT IA FER O V IA R Ă CLUJ-NAPOCA: 13-49-76

• P O L IT IA DEJ; 21-21-21 • P O L IT IA TURDA: 31-21-21 • P O L IT IA C ÎM P IA TURZII: 36-82-22 • P O L IT IA HUED IN: 25-15-38 • P O L IT IA GHERLA: 24-14-14 •P O M P IE R II: 981 •P R O T E C Ţ IA C IV ILĂ : 982• G A R D A F IN A N C IA R Ă CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70, int. 158 • D IR E C Ţ IA G E N E R A L Ă A M U N C I I Ş I

PR O T EC Ţ IE I SOC IALE: 197.125 • S A L V A R E A : 961 • S A L V A R E A CFR: 19-85-91 • IN T E R N A T IO N A L : 971 • IN T E R U R B A N : 991 • IN F O R M A Ţ II: 931 •D E R A N JA M EN T E : 921 • O R A E X A C T Ă : 958 • R A . TERM O FICARE: 19-87-48 •R .A . A P Ă C AN AL: 19-63-02• S.C. "SA LP R EST " SA :: 19-55-22 • S C P R IV AL : 17-43-86• D IST R IB U Ţ IA GAZELO R

N A T U R A L E :- IN T E R V E N Ţ II G A Z E '928;433424

• JA N D A R M I: 956• G A R A CIuj-Napoca: 952• A G E N Ţ IA CFR: 43-20-01;

Turda - 3 1 -17-62; Dej - 21 -20-22• A L IA N Ţ A ANTISU IC ID : 19-16-47• D IRECŢIA GEN. JUD. PENTRU PROTECŢIA• DREPTURILOR COPILULUI 9S3

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara !l:

• CIuj-Napoca ♦ Budapesta, cu plecare din CIuj-Napoca în zilele dc luni, marţi, joi şi \ ineri la ora 7,00 si înapoierea din Budapesta în zilele detrarti, miercuri, tineri si surbati lacra 11.00.• CIuj-Napoca ♦ Budapesta, cu plecare în zilele

dc joi ora 22,00 si înapoiere din Budapesta în rdc’e dc vincn ora 16,00.IN F O R M A Ţ II:

Aotogan I ou mai funcţionează Autogara II: 43-52-78

EXIMTURAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION

v f i o f e r d :

■ V li j lT s WCiT A R O M

ORARUL CURSELOR INTERNE PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001,

luniCluj Băneasa 07,00 şi 17,00Cluj -» Otopeni 15,45 şi 16,35

m a r ţiCluj 4 Băneasa 07,00Cluj -> Otopeni 15,15

m iercuriCluj -> Băneasa 07,00 şi 17,00Cluj Otopeni 20,35

ie iCluj -> Băneasa 07,00 şi 20,45Cluj Otopeni 15,15

vineriCluj -» Otopeni 15,45 şi 20,35

sîm bătăCluj -> Băneasa 09,00 şi 13,45

Preţ b ile t 1.450.000 lei

ORARUL CURSELOR EXTERNE PER IOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001 Cluj 4 Frankfurt

marţi şi joi 9,40Frankfurt -4 Cluj

marţi si joi 11,50Cluj -4 Munchen

luni şr vineri 9,25Munchen -4 Cluj

luni şi vineri 11,55Cluj -4 Vienaluni, miercuri - 11,25, vineri 15,10 Viena -4 Clujluni, miercuri, 13,55, vineri 17,05 - Cluj -4 Bolognaluni 11,15, miercuri, vineri 15,15 Bologna -4 Clujluni 13,10, miercuri şi vineri 17,10 Preţ bilet Clu - Bologna - Cluj; 235$

Rezervări prin telefon sau la sediul Armai: E X IM T U R , sir. A. Şaguna 34-36

Tel/Fax 064-433569,193442 i E X IM T U R , str. Napoca 2-4 Tel/Fax 064-198755,199293

Sim b itS , 3 martie: Farmacia nr. 6 Speranţa, str. luliu Maniu Nr. 10. telefon. 19.46.56. orar 8-20. Farmacia nr. 1, P-ţa Unirii nr. 31, telefon 19.46.06, orar 8-16. Farmacia nr. 8. str. Horea nr. 83-'87, telefon 13-04-13, orar 8-14, Farmada nr. 115. str. N. Pascaly nr. 7. telefon 14-58-98. orar 8-14, Farmada nr. 116. str. Bucogi nr. 5. telefon 19-18-21. orar 8-14. Farmada nr. 68. str. T. Vuia nr. 26. telefon 41-50-71. orar 8-14. PF nr. 3 (garâ). P-ţa Gării nr. 3, telefon 13-04-26. orar. 8-14. Farmacia "Florafarm*. Complex Flora, telefon 16-18-88. orar 8-14, Farmada ’Zea", P-ţa Unirii nr. 27, telefon 19-75-96. orar9-15. Farmacia "Certa", str. Clâbucet nr. 5 (MânSştur). telefon 16-47-37, orar 8-14, Farmada Terrafam", B-dul 21 Decembrie nr. 4. orar 9-14, Farmada ’AIma". P-ţa M. Viteazul nr. 26,. telefon 13-02-68. orar 8-14, Farmada "Remcdium", B-dul 21 Decembrie nr. 129. telefon 41 -29-01. orar 8-20. Farmada

"Elixir*, str. Fabridi nr. 5. telefon 41-41-29, orar 8-20; Farmacia "Elixîr-Pfus", str. Dorobanţilor nr. 21. telefon 19-08-38. orar 8- 20. Farmacia "Europharm Union", str. Bucegi nr. 13-15. orar 8-21.

Duminică, 4 martie; Farmacia nr. 6 Speranţa, str. luliu Maniu Nr. 10, telefon19.46.56, orar 8-20, Farmada "Remedium", B-dut 21 Decembrie nr. 129, telefon 41-29- 01, orar 8-20. Farmada 'Elixir*, str. Fabridi nr. 5. telefon 41-41-29, orar 8-20, Farmacia "Europharm Union', str. Bucegi nr. 13-15, orar 8-14. Farm acii cu serviciu permanent: Farmada ‘Corafarm", str. I. Meşter nr. 4, telefon 42-65-40; Farmacia "Cynara", Calea Floreşti nr. 75. telefon 42-62-72, orar non- stop.

Farmacii cu serviciu prelungit: Farmacia "Interpharrn", str. Primâveril'nr. 5, telefon 42- 71-95, orar 8-22, Farmada “Clematisfarm", P-ţa Unirii nr. 10. telefon 19-13-63, orar 8-22.

Garda de noapte: Farmacia nr. 6 Speranţa, str. luliu Maniu Nr. 10, telefon19.46.56. orar 20-8.

Republica • Indestructib ilu l- premieră, SUA (10.30; 13; 15,30; 18; 20,30); vineri, sîmbâtâ, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 23 'Highlander: Runda Finală - SUA, premieră (11; 13; 15; 17; 19) * Arta Eurimages • 14 zile de film englez:

2-3.03 - Shakespeare in Iove (12; 14,30; 17; 19,30); 4-5.03 - Notting HUI (12; 14,30; 17; 19.30) * 6-7.03 Elizabeth - Regina v irg ină (12; 14,30; 17; 19,30); 8-9.03- Velvet Goldmine (12; 14.30; 17; 19,30); 10-11.03 Sfîrş itu l aven turii (12; 14; 16; 18; 20); 12-13.03 Iubirea secretă a reg ine i Victoria (12; 14; 16.18; 20); 14-15.03 Bean - o comedie dezastru (12; 14; 16; 18,20) * Favorit • B aru l „C oyote Ugly”- SUA (13; 15; 17; 19 * Mărăşti - Păcală - România (12; 14.30; 17; 19,30.

TURDA « Fox - Ziua a 6-a. SUA (13; 15;15; 17,30; 19,45); vineri, sîmbâtâ, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de Ia ora 22

D E J - Arta • Pact cu diavoliţa , SUA (vineri-duminicâ: 15; 17; 19; lunî-joi: 13; 15; T71; 19); vineri, sîmbâtâ, duminică - spectacole de noapt cu tarif redus de Ia ora 22

GHERLA • Pacea • Lupta cu înălţim ile, SUA (15; 17,15; 19,30); vineri, sîmbâtâ, duminică spectacole cu tarif redus de la ora 21,30. Joi închis.

Sîmbătă, 3 martie§*• 1 7,00 O vedetă... populară (r);* r v jU i 7,50 Oameni ca noi; 8,20 «OMAMiA Woody... (d.a.); 9,10 Fram (s); 10,05 La telefon muzica populară; 10,50 Biblia: David (dramă Italia/SUA/Germania 1997, p.l); 12,30 Casa mea; 13,00 Călcîiul lui Ahile (s); 13,30 Auto-club; 14,00 Jurnalul de £rînz; 14,10 Arca Marinei... acasă la olteni!; 16,15 Frumoasele şcolii (s); 17,00 Ora G; 18,00 Teleenciclopedia; 19,00 Grantat 100%; 20,00 Juma!. Meteo; 20,40 Sport; 20,55 Amy (s); 21,45 Festivalul cînteculuî italian San Remo (d).

Duminică, 4 martie7.00 Ceasul deşteptător; 8,00 Universul

credinţei; 9,00 Woody... (d.a.); 9,30 Kiki, Riki, Miki; 10,30 Viaţa satului (mag. de informare şi documentare); 12,00 Tezaur folcloric; 13,00 De iuni pînâ duminică; 13,45 Jurnalul de prînz; 14,00 Un secol de fotbal românesc; 15,15 Bonjour, Pastel! Spectacol de modă inspirat din filmul Marele Gatsby; 16,00 Căluţul roşcat (dramă SUA 1973); 17,50 Trupa de şoc cauîâ o vedetă; 19,00 Justiţiarii (s); 20,00 Jurnal. Meteo; 20,25 Sportr20,30 De la apusul la răsăritul soarelui (f.horror SUA 1996); 22,05 Ştirile de sîmbâta asta; 22,35 Videoteca de aur; 23,35 Jurnalul de noapte; 23,45 Marele jazz.

I t j i r f j i Sîmbătă, 3 martieW T O 7,00 Dezastre (do/r); 7,35

Misiune pe chei (s/r); 8,30 D’ale Iu’ Mitică (r); 9,00 Teatru TV: „Muşatinii";10.00 Quo vadis homine?; 10,30 Călătoriile iui Ies (do); 11,00 Wishbone (s); 11,30 Poveşti cum n-aţi mai auzit (s); 12,00 Piatra magică (s); 12,30 Arca lui Noe; 13,00 Pe urmele dinozaurilor; (do); 13,30 Seriaf de călătorii (do); 14,00 Ştiri; 14,45 Atlas; 14,35 Planeta singuratică: Pakistan (do); 15,30 Caravaggio - pictor şi ucigaş; 16,30 EE timpul sâ mâ mărit! (s); 17,00 Top TVR 2;18.00 Eroul meu! (s); 18,30 Telejurnal TVR 2; 19,00 Preţul succesului; 19,30 Televiziunea... (div.); 20,30 Documentar; 21,15 Scurte povestiri cinematografice (s);21.50 Jonathan Creek (s); 22,40 Ştiri;22.50 NBA action (mag.sportiv); 23,15 Despre viaţă şi sex; 0,00 TVM Mesager; 0,30 Pe urmele dinozaurilor (r); 1,00 Telejurnal TVR 2 (r); 1,10 Eroul meu (s/r); 1,40 Preţul succesului (r); 2,10 Caravaggio- pictor... (r); 3,05 Jonathan Creek (s/r).

Duminică, 4 martie '7.00 E timpul să mâ mărit (s/r); 7,30

Piatra magică (s/r); 8,00 Poveşti cum... (s/ r); 8,30 Medalion de interpret; 9,00 Tradiţii;9.30 Ferma; 10,30 Cronici votive; 11,00 Wishboneee (s); 11,30 Poveşti cum n-aţi mai auzit (s); 12,00 Piatra magică (s);12.30 Tip-Top, Mini-Top; 13,00 Spectacolul lumii; 14,00 Ştiri; 14,05 în numele sportului; .14.35 Splendorile naturii (do); 15,30 Veni, Video, Viei!; 15,45 Slar Trek - Voyager (s); 16,35 Corpul uman (do); 17,30 Paralele inegale; 118,30 Telejurnal TVR 2; 18,50 Fiice şi soţii (s); 19,45 Divertisment; 21,00 Legâmîntul tăcerii (thriller SUA 1987);22.35 Baschet NBA (Campionatul Nord American)

^ Sîmbâtâ, 3 martieârrt* V 6,00 Meteoritul ucigaş (f.Hong Kong 1977); 7,50 Seria Stan şi Bran (s);9.00 Fir întins (s); 9,30 Casa de piatră (mag.); 10,00 Roata de rezervă (mag.);10.30 B lestem u l faraonului (f.SU A 1980); 12,00 Amintirile unui pelerin (do);12.30 Viaţa după moarte (do);13,00 Ştirile amiezii; 13,10 Viitorul începe azi (s); 14,00 Finala Cupei liceelor la fotbal; 15,30 Pe aripile filmului (mag.); 16,00 Orient expres (talkshow); 18,00-îmbrăţişări pătimaşe (s);19.00 Observator; 19,45 Film artistic: Phoenix (thriller SU A 1998); 21,45 Observator; 22,00 Emisarul iadului (thriller SUA 1993); 0.00 Dezvăluiri intime (s.er.); 0,30 Zonele plăcerii (s.er.); 1,00 Ziua cea mare (dramă Anglia ’95); 3,15 îmbrăţişări pătimaşe (s/r); 4,00 Roata de rezervă ' (mag./r); 4,30 Casa de piatră (mag./r); 5,00 Fir întins (mag./r); 5,30 Stan şi bran (s/r).

Duminică, 4 martie 7,00 Pe aripile filmului (mag./r); 7,30

Omul momentului (co.Anglia 1955); 9,00 O pacoste de frate (s); 10,00 Animax (si d.a ); 10,30 Infanteria stelară (s/d.a.); 10,50 Pantera roz (s/d.a.); 11,20 Aventurile lui Sindbad (s); 12,10 Tînărul Indiana Jones (s); 13,00 Pe cont propriu (s); 14,00 Totul va fi bine (div.); 16,00 Amazon (s); 17,00 Prezentul simplu (mag.); 18,00 îmbrăţişări pătimaşe (s); 19,00 Observator; 20,00 Podurile din Madison County (dramă SUA 1995); 22,00 TeleEurobingo Show; 1,00 învingători şi învinşi (f.râzboi Franţa 1981);3.00 Pe cont propriu (s/r); 4,00 Tînărul Indiana Jones (r); 5,00 Aventurile lui Sindbad (s/r); 6,00 O pacoste de frate (s/ r).

C• t e l e s p e c t a t o r •

Sîmbătă, 3 martie.7,00 Desene animate; 8,00

Mici râzboinici(s); 8,30 Cavalerii din Tir Na Nog (s); 9,00 Liceul Madison (s); 10,00 Hyperion Bay (s); 10,40 Cei mai frumoşi ani (s); 11,30 Familia Hughley (s); 12,00 Gillette . - lumea sportului; 12,15 ProMotor.13,00 Ştirile Pro TV; 13,10 Zero (r); 14,00 Secretele bărbaţilor (s); 14,30 Dharma şi Greg (s); 14,50 Auto MP de Formula 1 al Australiei; 15,00 O lume dispărută (s); 16,00 Jake şi Grăsanul (s);16.45 ProFashion (mag.); 17,15 Goana după fuste II (co.SUA 1983); 19,00 Ştirile Pro TV; 19,30 Steaua ta norocoasă; 22,00 Viata lui Gavin Grey (dramă SUA 1988); 0,10 Suflete pierdute (s); 1,00 La limita imposibilului (s); 1,45 Dharma şi Greg (s/ r); 2,15 ProFashion (r); 2,45 O lume dispărută (s/r); 3,45 Jake şi Grăsanul (s/ 0-

Duminică, 4 martie5.00 Auto MP de Formula 1 al Australiei

(d); 7,00 Desene animate; 8,30 Micii războinici (s); 9,00 Super Abracadabra;10.00 Cavalerii din Tir Na Nog (s); 11,00 Secretele războiului (do); 12,00 Profeţii despre trecut; 12,50 Ştirile Pro TV; 13,00 Secretele bărbaţilor (s); 13,30 Dharma şi Greg (s); 14,00 Regina carnavalului (dramă romantică SU A ’38); 15,30 O lume dispărută (s); 16,20 Guvematoarea (dramă Anglia ’96, p.lll); 18,10 Melrose Place (s);19.00 Ştirile Pro TV; 19,30 Dădaca (s);20.00 Vacanţa Mare; 21,00 Wall Street (dramă SUA 1987); 23,15 Marcă

• înregistrată; 23,45 Suflete pierdute (s); 0,030 Poltergeist (s); 1,15 Fotbal Mag. Liga Camp.; 2,15 Impulse: The Beneficiary (. f.er.SUA).

Sîmbătă, 3 fnartie^ ~ 7,00 Salvaţi de clopoţel (s/r);8.00 Program pentru copii; 10,30 Eddie McDowd (s); 11,00 Sport magazin; 14,30 Motor; 15,00 Exploziv; 15,30 Viper (s);

' 16,30 Salvaţi de clopoţel (s); 17,30 Camera de rîs (div.); 18,00 Focus; 19,00 Luna sălbatică (s); 20,00 Vrei sâ fii miliardar?;21.00 Kissinger & Nixon (dramă SUA ’95j;23.30 Impact (r); 0,00 Stăpînii visului (f.er.SUA 1996); 1,30 Focus (r);

Duminică, 4 martie7.00 Creaturi sălbatice (do); 8,00

Program pentru copii; 10,30 Tradiţii; 11,00 Românta@large; 11,30 Cinemagia; 12,00 Duminica la prînz; 13,00 Obiectiv (r); 14,00 Alege dragostea (f. romantic SUA ’90);16.00 Justiţie militară (s); 17,00 Camera de rîs (div.); 18,00 Focus; 18,30 Impact;19.30 Vrei sâ fii miliardar?; 20,30 Real TV;21.30 Af patrulea război (dramă SUA '90);23.30 România@large (r); 0,00 Imagine în oglindă (thriller er.SUA ’93).

Sîmbătă, 3 martieZ/a toc 8^00 Muzică; 9,00 Ţara

spiriduşilor; 9,59 Telecaricatura zilei; 10,00 . La ordinea zilei (r); 12,00 Domino (r); 12,59 Telecaricatura zilei; 13,00 Weekend abc;14.45 Documentar; 16,59 Telecaricatura zilei; 17,00 Club abc; 17,59 Telecaricatura zilei; 18,00 Lumea în clipa 2000; 19,00 Documentar; 19,59 Telecaricatura zilei;20.00 As show; 21,00 Telejurnal; 21,59 Telecaricatura zilei; 22,00 Iţi mai aduci aminte, Doamnă; 22,59 Telecaricatura zilei;23,00 Muzică; 0,00 Lumea misterelor;1.00 Club abc (r); 1,50 Muzică; 2,15 Documentar; 4,30 îţi mai aduci aminte, Doamnă (r); 5,30 As show (r).

Duminică, 4 martie8.00 Muzică; 9,00 îţi mai aduci aminte,

Doamnă (r); 9,55 Telecaricatura zilei - retrospectiva săptămînii; 10,00 Ţara Spiriduşilor (r); 11,00 în justiţie (r); 12,0 Lumea în clipa 2000; 13,00 Muzică; 14,45 Documentar; 15,45 Cinetour; 16,35_Clipuri muzicale; 17,00 Forţa destinului; 18,00 Cutia muzicală; 19,00 Documentar; 20,00 As show; 21,00 Telejurnal; 21,59 Telecaricatura zilei; 22,00 Ora unu a venit;23.00 Pariu Trio; 0,05 Cutia muzicală; 1,00 Cinetour (r); 1,45 Muzică; 2,30 As show (s)-

Sîmbătă, 3 martie 7,15 Teleshopping; 7,30 Ştirile

de Acasă (r); 8,10 îngeraşul (s/r); 9,00 Seducţie (s/r); 9,30 Fiorella (s/r); 10,10 Căsuţa poveştilor (r); 10,20 Acasă la bunica (r); 10,30 Dragoste şi putere (s/r); T1.00 De 3x femeie (r); 11,50 lUbire fără limite (s/r); 12,50 Dragoste nebună (s/r);13.45 Luisa Femanda (s/r); ,14,30 Căsuţa poveştilor; 15,00 Al şaptelea cer (s); 16,00 Doctorul casei (mag.); 16,30 La casa de vis; 17,00 Soţul şi soţia (s); 17,30 Spune

A Sîmbătă, 3 martie P rim u t sa fu t 8:00-11:00; Ş t ir i: 09:00, 10:00. 13:00, 15,00, 21:00; S a lu t

r n 8:00; Meteo, u tilita re 8:10; R evis ta p re s e i 8,20; H oroscop 8:50, 9:50; Ce raoio m a l crede lum ea 9:20; P rogram c in em a 10:20; Program in fo rm a tiv BBC 11:00 - 11:15; Cinemania - cultură cinematografică şi noutăţi pe ecrane - Anca Micheti 11:30; Club 2000 - muzică efe film - Cristian Mureşanu 12:00; A n tid o t - contemporary chriştian music - Ştefan Coroian 13:20; Lan ţu l s lă b ic iu n ilo r - top de noutăţi muzicale - Horaţiu Nicoară 14:00; D iv e rtis R adio B litz - retrospectiva săptămînii 16:00; Hei ru p - muzică românească - Ştefan Coroian 17:00; Program In fo rm a tiv B B C 18:00 - 18:30; Noaptea c u CD R adio 22:00 - 02:00.

Duminică, 4 martie P r im u l sa lu t 8:00-11:00; Ş tir i: 09:00, 10:00, 13:00, 15,00, 21:00; S a lu t 8:00;

M eteo, u tilita re 8:10; R e vis ta p re s e i 8,20; H o rosco p 8:50, 9.50; Ce m a I crede lu m e a - retrospectiva săptămînii 9:20; Program In fo rm a tiv BBC 11:00 - 11:15; Hei ru p - muzică românească - Ştefan Coroian 11:30; D ive rtis Radio B litz - retrospectiva săptămînii (r.) 12:30; L a n ţu l a m in t ir ilo r • top al celor mai frumoase cîntece din anii ’40, *50, ’60, 70, '80 - Tiberiu Crişan (r.); A n tid o t - contemporary chriştian. music - Ştefan Coroian 15:20; Cinem ania • cultură cinematografică şi noutăţi pe ecrane » Anca Micheti 16:30; C lub 2000 - muzică de film - Cristian Mureşanu (r.) 17:00; P rogram in fo rm a tiv BBC 18:00 -18:30; L a n ţu l s lă b ic iu n ilo r-top de noutăţi muzicale - Horaţiu Nicoară (r.) 19:00; M ira co lu l s u n e te lo r - muzică electronică - Cristian Mureşanu 21:20. '

U N I P L U S R a d i o 5 00 Uniplus de dimineaţă; 8,00 Program informativ BBC ; 8,30 Sindrofia de Weekend; 12,00 Pop-Plus; 14,00 Program informativ BBC; 14,30 Program muzical; 18,00 Program informativ BBC; 18,30 Dance • machlne;21.00 Program informativ BBC ; 21,30 Party.

Duminică, 4 martie5.00 Uniplus de dimineaţă; 8,00 Program informativ BBC; 8,20 Sindrofia de Weekend; 14,00 Program informativ BBC; 15,00 Program muzical; 18,00 Program informativ BBC; 18,30 Dacă dragoste nu e, nimic nu e; 21.00 Program informativ BBC ; 21,30 Unipius nocturn; 23,00 Program informativ BBC.i Sîmbătă, 3 martie! C l l T j J j j 8.00-8.30 BBC; 8.30-10.00 Cafeaua de dim ineaţă; 10.00 C o untry !__ — • ! Club (r); 11.00-14.00 La s f irş it de săptăm înă ; 14.00 BBC, 14.30 N o i tu tu n oe ta casele de d iscu ri; 15.00 A ud iose lec t, 16.00 Tehnom anla; 17.00 Top- Ten; 18.00 BBC, 19.30 Snerg ia; 20.30-04.00 Radiodîscoteca - Dan Brad.

Duminică, 4 martie 8.00-8.30 BBC, 8.45-9.00 E vanghe lia de dum in ică ; 9.00 Cafeaua de d im ineaţă;

10.00 D o ar o poantă să-p m a i spun (Ucu Florea şi Ovidiu Raţiu); 11.00 S p o rt FM (George Ciotlâuş şi Alin Boţioc); 13.00 Fonoteca de su fle t (r) 14.00 BBC, 16.00 C o untry Club; 17.00 T o n jti-a şa J r); 18.00 BBC; 19.30 Hitmbr, 21.00 Taxi M u s ic .

Sîmbătă, 3 m artie 6,00 B u nă d im inea ţa - un program matinal de

informaţii şi muzică prezentat de Dan Horea. 8,00 - 10,00 Em isiunea în limba maghiară. 10,00 B u le tin de ştir i. 10,05 Sesam deschlde-te. Prezintă Rodica Tulbure.

• 10,30-11 Din d iscoteca u n u l m e lom an amator, 11,05-13,00 C ă lă to rii subiective. F ile sonore trans ilvane - Baia de A rieş; 13,00 R ad io ju rna l B ucureşti. 13,15 Cavalerii m ese i ro tunde, talk-show pe teme politice - prezintă Mihai Miclăuş; 14,00 Program m uzica l p e s ta ţia de unde u ltrascurte cu frecvenţa de 95,6 MHz; 16,00 Em isiunea în Jimba m aghiară. 18,00 Ştiri. 18,10-19,00 A cu sticon . Redactor: Radu Săplăcan 19,00 R a d io ju rna l R adio România A c tua lită ţi. 19,15-21,50 Din grădina cu f lo r i multe, cîntece şi jocuri populare, muzică populară la cererea ascultătorilor. Prezintă Gelu Furdui. 21,50 Ş tiri. 21,58 închiderea p rogram ulu i.

Duminică, 4 martie6,00 Program m a tin a l m uz ica l pe 95,6 MHz; 8,00 Ş tiri. 8,05 La Izvo r de cîn t ş l

dor. Muzică populară. Prezintă: Gelu Furdui. 9,15 A p ă ră to r ii g l ie i transilvane. Emisiunea armatei. 10,00 M ilen iu l III. Emisiune realizată de publicistul Constantin Mustaţă. 10,30 Din discoteca unui meloman amator. 11,00 R adlodum ln lca . Emisiune de divertisment. Prezintă Comet Udrea; 13,00 R ad io ju rna l Rad io România A ctualită ţi. 13,15 D iligen ţa de B izanţ. Emisiune de muzică folk, prezintă Fibrin Săsărman. 14,00 Em isiunea în lim ba maghiară. 18,00 Ş tir i 18,05 Peluza rad io - cu loan Vasile Vanea. 19,00 R ad io ju rna l Radio România' Ac tua lită ţi. 19,15 Univers enigm atic cu Lucia Stana Sevianu. 20,00 Din grădina cu f lo r i m ulte. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 21,50 Ş tiri. 22,00 închiderea program ulu i.__________________________________________________ Sîmbătă, 3 martie

7,00-10,00 C e a su rile d im in e ţ ii; 10,00-10,05 B u le t in In fo rm a tiv ; 10,10-10,40 S f in ţ i i Pă rin ţi, c o n te m p o ra n ii n o ş t r i ; 10,40-11,00 M uzică relig ioasă; 11,00-11,30 P a g in i de lite ra tu ră (Flavia

R A D I O R E N A Ş T E R E A91,2 M H z FM

- Teoc-B och iş); 11,30-12,30 Concert. 12,30-13,00 C ă ră ri de ta ină (r.); 13,00-13,05 ■ Bu le tin in form ativ ; 13,05-18,00 M agazin (Operă - F lorina Gatea, B izantlon (r.)); 18,00-

19 00 Vecernia (T ra n sm is iu n e d ire c tă de la Catedrala A rh ie p is c o p a lă d in Cluj); 19,00 M ersu l p e v a lu r i (A. M ureşan); 20,30-21,00 P ăhăre lu l c u ne c ta r (E. Magher); 21,00-23,00 M uzică po p u la ră (V. Tom oioagă); 22,50 R u găc iu n ile se rii; 23,00-7,00 U n iş te a n o p ţii (p ro g ra m n o c tu rn de m uzică clasică).

Duminică, 4 martie7,00-10,00 C e a su rile d im in e ţ ii; 10.00-12.15 S f in ta L itu rg h ie (tra n s m is iu n e In

d ire c t de la C a ted ra la A rh ie p is c o p a lă d in C lu j; 13 00-1S,00 M agazin 'Vecern ia (T ra n sm is iu n e d ire c tă de la Catedrala A rh ie p is c o p a lă d in C lu j) 19,30C in tă ri re lig ioase; 20.30-21.00 P ă h ă r e l u l cu n e c ta r 21 00-23 00 Colm de, pncesne^c in tă r i re lig io a s e ; 22,50 R u g ă c iu n ile s e r ii; 23,00-7,00 L in iş te a n o p ţ i i (p rogram n o c tu rn de m uz ică c las ică}.

m b ă t a -d u m in i

drept; 18,00 Viaţa bate filmul; 19,00 Iubire iărâ lim ite (s); 20,00 Ştirile săptămînii;20.35 Ramona (s); 21,30 Aeroportul (dramă SUA 1970); 23,50 Chef de chef (r); 0,50 Soţul şi soţia (s/r); 1,15 Viaţa bate filmul (r); 2,30 Muzica de Acasă.

Duminică, 4 martie 7,00 Căsuţa poveştilor (r); 8,00 Al

şaptelea cer (s/r); 9,00 Ramona (s/r); 9,50 Ştirile săptămînii (r); 10,25 Spune drept (r); 11,00 Viaţa bate filmul (r); 12,00 Trei femei (s); 13,30 Cîntă-mi, lâutare! (r); 14,30 Al şaptelea cer (s); 15,30 Căsuţa poveştilor; 16,00 Acasă la români; 17,15 Doctorul casei (mag.); 17,50 La casa de vis (mag.); 18,25 la-mâ acasă! (mag.); 19,00 Ziua judecăţii (dramă SUA 1999);20.35 .Ramona ’ (s); 21,30 Fotbal Campionatul italian; 23,30 Ştirile săptămînii . (r); 0,05 Acasă la români (r).

Redacţia nu îşi asumă responsa­bilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

T E L E 7 a b c

I: 093 33651S

A stă z i, d e la o ra 22,15: R E T R O S P E C T IV /Ă T E L E 7 A C T U A L

Duminică, de la ora 11,00: PASĂREA RUK

de Lang Zsolt

Sîmbătă, de la ora 18,30: S C H I M B A R E A

D R A C U L U I L A C IU Cde Vermesy Peter

G R Ă D I N A R U L M U T

S A U C Ă L U G Ă R I Ţ E L E

C A R E C Î N T Ăde Komives Janos

prezintă duminică, 4 martie ora 10: în ţara zm e ilo r cu creastă v e rd e (se c ţia ro m â n ă ); ora 12:

T urnu le ţu l (secţia maghiară).Spectacolele au loc la sediul

din strada I.I.C. Brătianu nr. 23.

Dispensarul Policlinic cu Plată I<n<oinstituţie cu vechi 3

renume în asigurareaconsultaţiilor medicale,

angajează medici detoate specialităţile.

Adresa: Ştefan Ludwiţ» Roth (fosta Mâloasa) nr. l9.Tel.: 130.330 sau 432.557.

f i T L f i S S I B

C U R S E

I N T E R N A Ţ I O N A L E

Cluj > GERMANIAz iln ic

Cluj > ITALIAluni, m iercuri, jo i , s îm b ă tă

Cluj > FRANŢA m a rţi, s îm b ă tă

Cluj > AUSTRIA d u m in ică

Cluj > SUEDIA g' 4 c u rse /lu n ă §

Cluj > SPANIA ăm arţi, v in e r i

INFORMAŢII Tei. 064/433.432 Fax 064/432.833.AdresaCluj, Piaţa Mihai Viteazul

nr. 11, bloc D, ap. 1.

O N C O P ____________CABINET MEDICAL ONCOLOG ; !

C L U J -N A P O C A , Is tr. P R O F C IO R T E A n r 9

( c a r t ie r G r ig o re s c u ) I

P r o f .d r . L U C IA N L A Z Ă R j(Ginecologie. Chirurgie, Oncologe:! L , M i: 15-18; Ma, J : 16 sa-1Sl

D r. V A L E N T IN P O P E S C U (Chirurgie, O nco log ie )

M a , J : 14” -16; V- 15-17 S : 9 -1 1

D r. D A N -S O R IN P O P E S C U(Urologie)

L , M i: 1 8 -2 0 ; Ma, J : 18“ -2;V: 16-20 j

P R O G R A M A R F - j te l/ fax (0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4 j

în timpul orelor de funcţionare I a cabinetului i

' POLICLINICA A INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5, cart. Gheorgk ; INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEC , LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCET . LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOCEi; FIE ♦ ALERGOLOCIE ♦ DERMirvj. G IE ♦ C H IRU RG IE ♦ ORTV /V fJ ♦ O.R.L. 4 OFTALMOLOG! I COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDUTfiV; ■

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTUU RADIOLOGIE • MAMOGRAFE •

ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTT - ' GASTROENTEROLOGIE

Electroencefalografle - Electromiogratie - ExaminL-

Doppler - Histerosalpingogral pentru sterilitate feminină

Ecografie cardiacă ECO Doppler color Tratamente LASER

LABORATOR COMPUTERE.:: (Biochimie - Bacteriologic Imuno;;;, Parazitologie Determinare Rh - f e : sarcină - Antigen HBS - Elisa T,:- Examinări citologice pentru depfc-, cancerului de col uterin - Investigaţii p<r sterilitatea feminină şi masculină) ■

Z IL N IC , in c lu s iv D U M IN IC A (g a rd ă ) v.

o re le 7 - 21 Medic dc gardă; orele 2 1 - 7 R e z e rv a re , c o n s u l t a ţ i i

-v I a te l. 41 .41 .63 . ' -

îj CABINET I M G ^ J STOMATOLOGIECalea M o ţilo r nr. 106, ap . 5

Dr. Socolov Gelu - medic prim ar ; Dr. Socolov Mihaela - medic prima-

Tratamente stomatologica , complexe: .

terapie |protetică (ceramică) chirurgie (rezecţii, împlânte)

Programări zilnic la teb 43ÎLE1ORAR

Luni - Vineri: 9-19 Sîmbâtâ: 10-13

58

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CM5i:- . Dr.ANGELA CĂLUGĂRII ; S t r . P ra h o v e i n r . 11

(Iîngă biserica Bob)

L , M i , V -17 -20 S - 8-12. i

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14c

M E D IP R A X Centru m e d ica l

Prof. Dr. HUŢANU losr. CIuj-Napoca, .

str. Ion Meşter 2/21 ' CONSULTAŢII,

T RATAM EN TE, URGENŢI

C H IR U R G IE PEDIATRICA O R T O P E D IE ; M A L F O R M A Ţ II C O N G E N IT A L E ; U R O L O G IE P E D IA T R IC Ă P E D IA T R IE ;M E D IC IN Ă G E N E R A L Ă ;D E R M A T O L O G IE ;H O M E O P A T IE ;B IO E N E R G IE ;E C O G R A F IE .Informaţii, programări la tele?

(064) 421806; 094-60593:

Linia telefonică de intervenţie în r- şi prevenţie a suicidului iniţiată

UWIMTOIUli DES.MTATEMIYr.tUT stă la dispoziţia dvs. de luni pînă v~

n r o lo R - 2 2 . V ă a c f f . ‘

ZT TJ

Q. fi)

reumnea de la teheran a încercatSÂ tmPARTÂ MAREA CASPICÂ

" IZ V E S T IA "La Teheran s-a desfăşurat recent

reuniunea la nivel de miniştri adjuncţi de Externe ai celor cinci “state caspice”

Kazahstan, Azerbaidjan, Turkmenistan, Iran şi Rusia. Ea trebuia să anticipeze întîlnirea dintre presedinţff acestor state, care se va desfăşura, în luna nlartie, în capitala Turkmenistanului. Iată de ce, participanţii la reuniune nu au semnat nici un acord, limitîndu-se doar la adoptarea unui comunicat formal privind bilanţul întîlnirii. înaltele oficialităţi participante au fost de acord asupra unui singur lucru: este necesară elaborarea unei convenţii privind statutul de drept al regiunii caspice, ceea ce va fi extrem de dificil de realizat . ' _

în spatele caracterului sec al raportului oficial privind rezultatele

tratativelor din Iran, se ascund divergenţe majore. Cum să se împartă Marea Caspică şi zăcămintele de petrol, cum să se pescuiască şi cum să se facă negoţ în această zonă, să se utilizeze sau nu flota militară - toate aceste întrebări nu au fost rezolvate pînă la ora actuală. Vidul legislativ este şi el un impediment serios.

După cum a declarat la reuniune ministrul Afacerilor Externe al Iranului, Kamad Harrazi, acordurile iraniano-SoVietice din 1921 şi 1940 trebuie să reprezinte documentele de bază ce vor putea determina părţile să accepte o variantă de -compromis. - Aceste două documente au reglementat drepturile fostei URSS şi Iranului privind utilizarea resurselor caspice în domeniul navigaţiei maritime şi comerţului intern. în afară de aceasta, fosta URSS şi Iran au primit drept de

liberă navigaţie pe Marea Caspică sub drapelele naţionale.

La ora actuală, Iranul propune o. împărţire a regiunii caspice pe “zone naţionale”, cu o lăţime de 20 de mile şi cu drepturi exclusive pentru fiecare stat în ceea ce priveşte pescuitul şi exploatarea zăcămintelor de minerale utile. O asemenea abordare a problemei nu convine în primul rînd Azerbaidjanului. în opinia liderilor de la Baku, pretenţiile iranienilor asupra unei cincimi din teritoriu contravine normelor de drept internaţional. Zona de confruntare dintre Iran şi Rusia, pe de o parte, şi dintre Azerbaidjan, Kazahstan şi parţial Turkmeniştan, pe de altă parte, a început să fie demarcată din ce în ce fnai evident. Tratativele dintre cele cinci state, implicate au început să abordeze din ce în ce mai des probleme ecologice: conform

declaraţiilor părţii ruse, nisetrul caspic este pentru ea mult mai important decît zăcămintele de petrol sau de gaz, pe cînd oponenţii săi susţin că extragerea de gaz şi de petrol - bazată pe o tehnologie de ultima oră - nu ameninţă în nici un fel biosistemul regiunii caspice.

Motivele politicii ruse sînt absolut explicabile: Moscova încearcă să împiedice pătrunderea Azerbaidjanului şi Kazahstanului în calitate de concurenţi pe piaţa mondială a petrolului, şi a Turkmenistanului - pe cea a gazului. în ceea ce priveşte Iranul, acest stat nu are nevoie de exploatarea unor noi zăcăminte - ţara “se îneacă” deja în petrolu! ce provine din Golful Persic. în afară de aceasta,. Iranul nici nu dispune de rezervele valutare care i-ar putea permite forarea unor noi puţuri petroliere. Totodată, Teheranul se opune tuturor proiectelor de construire a unor conducte de pe'trol şi gaz pe fundul Mării Caspice (în particular împotriva celei turkmeno- americane), menţionînd pericole ecologice.

SUA AU AVUT DIN 1 6 8 1 AUTORIZAŢIE SĂ FOLOSEASCĂ BAZELESPANIOLE PENTRU OPERAŢIUNILE ÎMPOTRIVA IRAKULUI

"E L P A IS "Guvernul spaniol menţine în vigoare

autorizaţiile acordate SUA la încheierea războiului din Golf, în 1991, pentru a utiliza bazele de la Moron de îa Frontera (Sevilia) şi Rota (Cadiz) în operaţiunile de interdicţie a zborurilor la nord de paralela 36 şi la sud de paralela 33, deasupra teritoriului Irakului. Acesta a fost cadrul operaţiunilor desfăşurate< la 16

„.februarie de avioanele americane şi b n tanice, pentru â bombarda instalaţiile aflate la sud de Bagdad. Ministrul spaniol de Externe, Josep Pique, a asigurat că Spania nu a fost informată nici de atac şi nici de utilizarea bazelor sale în acest scop.. Avioanele care au participat la atacul

aerian se aflau deja în zonă. Concret au intervenit 18 avioane de vînătoare ameriqane (F-15, F-16 şi F18) şi nouă avioane britanice (6 Tornado şi două

avioane cisternă) care au decolat de pe nava portavioane Harry Truman şi din bazele din Golf. A„ colaborat totodată un număr similar de avioane de sprijin, precum cele cu comandă electronică AWACS. Dacă aceste avioane nu au fost utilizate de la bazele spaniole, potrivit surselor militare, este pentru că nu a fost nevoie, avînd în vedere că ele dispun de autorizaţia necesară pentru asemenea operaţiuni. De fapt, rolul bazelor'spaniole în aceste operaţiuni constă în oferirea de sprijin avioanelor americane care participă la operaţiuni în Golful Persic. Exceptînd cazurile de urgenţă, aceste avioane nu aterizează în Spania, fiind realimentate în zbor de aeronavele cisternă.

Utilizarea bazelor spaniole de către forţele SUA este supusă regimului de autorizaţii acordată “în funcţie de caz” şi pentru o perioadă limitată. Pe de altă parte, exact cu o săptămînă înainte

de atacul aerian împotriva Irakului, guvernul spaniol a autorizat extinderea capacităţilor bazei aeronavale de la Rota. Este vorba de construirea a 16 parcări pentru avionele de transport, precum cele Galaxy, şi de ameliorarea sistemelor automate de alimentare cu combustibil a avioanelor pe pistă. NATO a anunţat că va suporta în întregime aceste cheltuieli estimate la 125 milioane de dolari. Baza de la Rota devine astfel o piesă-cheie a SUA pentru posibile intervenţii în Europa, Africa şi Orientul Mijlociu. Operaţiunile de supraveghere a spaţiului aerian din nordul şi sudul Irakului şi de interdicţie a acestui spaţiu pentru avioanele irakiene, constituie o excepţie.

Autorizaţia pentru utilizarea bazelor spaniole în cele două tipuri de operaţiuni a fost acordată în războiul din Golf cu scopul de a proteja

minoritatea kurdă şi şiită şi continuă să se menţină în vigoare, avînd în vedere că guvernul spaniol nu a revocat-o. Administraţia SUA ’se limitează să informeze periodic despre volumul forţelor implicate în aceste operaţiuni, fară a avea nevoie sâ ceară o nouă autorizaţie.

Autorizaţia a fost acordată cu caracter nedefinit, pînă la încheierea acestor operaţiuni, dar pe atunci nu se bănuia că vor fi prelungite timp de un deceniu, şi nici că vor avea loc bombardamente periodice asupra Irakului. MAE spaniol a calificat atacurile din 16 februarie drept “un act unilateral” al avioanelor americano- britanice, asigurînd că “problema Irakului trebuie soluţionată în cadrul strict al ONU”. Totuşi, operaţiunile de excludere a zborurilor la nord şi sud de Irak sînt lipsite de acoperirea Consiliului de Securitate.

P O L O N I A : '

“SEISM” LA CENTRU"C O U R R IE R IN T E R N A T IO N A L " •A s c e n s iu n e a v e r t ig in o a s ă a u n e i n o i fo rm a ţ iu n i

p o lit ic e a r p u te a m o d if ic a r a d ic a l c o n f ig u ra ţ ia s c e n e i p o li t ic e p o lp n e z e C u c îte v a lu n i în a in te de a le g e r ile le g is la t iv e , p r e v ă z u te a a v e a Io c în to a m n a a c e s tu i a n , n e o c o m u n iş t i i d in A lia n ţa S tîn g ii D e m o c ra t ic e (S LD ) ră m în fo r ţa p o li t ic ă ce a i m a i p u te rn ic ă d in P o lo n ia , p u ţ in d c o n ta p e 36 la s u tă d in v o tu r i . D ar, c u c e le 17 p ro c e n te a le ’ sa le , P la tfo rm a C e tă ţe n e a s c ă (P la tfo rm a O b y w a te ls k a ) - u n n o u p a r t id d e c e n t ru -d re a p ta -, r is c ă să z d r u n c in e p r o fu n d p e is a ju l p o l i t i c p o lo n e z . A n d rz e j O le c h o w s k i, c a n d id a t in d e p e n d e n t în u l t im e le a le g e r i p r e z id e n ţ ia le ş i c la s a t , s p re s u rp r in d e re a g e n e ra lă , p e ’a d o u a p o z i ţ ie /d u p ă A le k s a n d c r K w a s n ie w s k i, d o re ş te s ă u n e a s c ă to a te fo r ţe le d e c e n tru - fă ră a re fu z a a n u m ite fo r m a ţ iu n i a le d re p te i m o d e ra te - p e n tru a le ba ra c a le a n e o c o m u n iş t i lo r . în s ă a c e s t lu c ru r is c ă să d e a o lo v i t u r ă p a r t id e lo r c e n t r is t e c la s ic e , în s p e c ia l U n iu n i i p e n t r u L ib e r t a t e (U W ), m o ş te n ito a re a is to r ic ă a d is id e n ţe i m a r i i e p o c i a lu p te i a n t ic o m u n is te . R e c e n ta a le g e re în fru n te a a c e s te i fo rm a ţ iu n i p o lit ic e a fo s tu lu i m in is t r u a i A fa c e r i lo r E x te rn e , is to r ic u l B ro n is la w G e re m e k , n u a f o s t p e p la c u l tu tu ro r . A s tfe l, D o n a ld T u s k u n l i b e r a l o p u s ’ a r ip i i s t in g i a U n iu n i i p e n tru L ib e r ta te , a p re fe ra t să p ă ră s e a s c ă a c e s t p a r t id , p e n t r u a i se^ a lă tu ra lu i A n d rz e j O le c h o w s k i. E s te o v e r i t a b i lă « h e m o ra g ie » , c ă c i e l a fo s t u rm a t de a l ţ i m i l i t a n ţ i ş i ne în tre b ă m d a c ă U n iu n e a p e n tru L ib e r t a te v a f i c a p a b ilă sâ tre a c ă d e p ra g u l c e lo r 5 p r o c e n te , n e c e s a re p e n t ru re p re z e n ta re a în A d u n a r e a N a ţio n a lă (P a rla m e n t). P e n tru c o t id ia n u l " R z e c z p o s p o l i t a " , in iţ ia t iv a lu i O le c h o w s k i e s te r e v e la to a r e p r iv in d s ta re a d e s p ir i t a a n u m ito r a l e g ă t o r i , d e z a m ă g iţ i d e g u v e r n u l d e c e n t ru - d r e a p ta a l lu i J e rz y B u z c k (A W S , S o lid a r ita te a ) ş i p e n t r u d e z in v o l t u r a a c e s tu ia în g e s t io n a r e a h a z a rd a tă a f in a n ţe lo r p u b lic e .

DONALD RUMSFELD - “MINA FORTE” DIN SPATELE BOMBARDAMENTELOR ÎMPOTRIVA IRAKULUI

Hoagland a avertizat că irakienii au început să achiziţioneze echipamente şi tehnologie de apărare aeriană dintre cele mai avansate. Mai concret - sursele fiind după cît se pare “Serbia şi Ucraina”- irakienii au început să-şi modernizeze rachetele sol-aer, prin achiziţionarea modelului sovietic “SA-6”.

Potrivit unei oficialităţi americane, numărul de baterii aeriene care anterior se numărau pe degetele de la o mînă, acum ar fi ajuns la peste 36". Irakienii ar fi primit totodată consiliere din partea unor sîrbi veterani de război din Kosovo şi, în ultima perioadă, ar fi analizat cu atenţie zborurile aliaţilor. In faţa acestor semnale, a avertizat Hoagland, “piloţii şi comandanţii noştri continuă să fie ataşaţi strategiei şi tacticilor eronate ale lui Bill Clinton”.

Aici se întrezăreşte ceea ce ar putea fi “motivul intern” care a dus la declanşarea bombardamentelor împotriva Irakului. Avertismentului dlui Hoagland ar putea fi tradus astfel: odată ajunşi la putere, republicanii vor reformula strategia moştenită de la Administraţia Clinton. Acest lucru nu este însă posibil, explică el, avînd în vedere că “funcţionarii din epoca

■ Clinton” se agaţă de posturi şi participă încă la elaborarea planurilor cu privire la Irak. “în consecinţa” a precizat el, “Senatul trebuie să . rectifice această anomalie, lăsînd deoparte formalităţile, şi să facă astfel incit oamenii lui Bush să poată să-şi vadă de treabă”. Analistul politic ajunge chiar să-şi trădeze sursa de

' informaţie, spunînd că ministrul Apărării, Donald Rumsfeld, are motive îndreptăţite să exercite presiuni pentru ca Pentagonul sâ se ocupe de politica cu privire la Irak”.

"R E B E L IO N "

Nimeni nu a crezut la Casa Albă recentele declaraţii ale Pentagonului, potrivit căruia bombardamentele asupra Bagdadului au fost “o operaţiune de rutină”.'Totuşi, chiar şi aşa nu poate fi subestimată minuţiozitatea_cu care şi-a pregătit dinainte terenul. în primul rînd, motivele tehnice invocate la Pentagon au fost reale, sau cel puţin Pentagonul le-a crezut reale. în al doilea rînd, loviturile aeriene împotriva Irakului se înscriu în cadrul unei politici interne a lui George W.Bush îndreptată împotriva luncţionarilor erei Cliton, care s-au înmulţit excesiv în organismele de securitate şi politică externă, după opt ani de guvernare democrată.

La prima vedere, aceste atacuri împotriva Irakului par identice celor lansate de Administraţia Clinton şi, dintr-un anumit punct de vedere, aşa şi este. Şi anume, unul din obiectivele lor pare să răspundă, exclusiv, politicii interne. Primul motiv real nu a apărut atunci cînd se presupune că Bush jr. a fost informat de planul de atac, ci ulterior. Sursa nu a fost una oficială, ci .un editorial apărut în ziarul "Washington Post", semnat de analistul conservator Jim Hoagland. într-un moment în care cei puţini la număr care acordau atenţie Irakului

' o făceau doar din prisma sancţiunilor economice şi nimeni nu lua în seamă “hărţuielile aeriene” declanşate încă din 1998, Hoagland îşi începea articolul cu următoarea frază: “Periculoasa zonă de excludere de deasupra Irakului”. Sublinierea lui avertiza emfatic “guvernul lui Bush jr. că trebuie să ia rapid măsuri pentru a evita ca Saddam Hussein să preia iniţiativa şi să doboare un avion

■ american sau britanic”. Citînd “surse ale apărării”,

GEORGE ROBERTSON:NATO

N U VA S P U N E N IC IO D A TĂ “ N U ”

P O T E N Ţ IA L ILO R C A N D ID A ŢI

L A A D E R A R E"V R E M E A N O V O S T E I"

întrebare: La ora actuală, se vorbeşte destul de mult despre aderarea Rusiei la structurile Alianţei Nord-Atlantice, pentru a putea elimina, în acest fel, divergenţele existente. De ce NATO nu ar invita, pur şi simplu, Rusia să devină membră a Alianţei?

Răspuns: NATO nu invită pe nimeni să devină membră a ei, ci i se prezintă cererea de aderare. Dacă Rusia ne va înainta o asemenea cerere, vom putea discuta această problemă privind aderarea ei la structurile atlantice. NATO nu va spune niciodată “nu”.

î: Corespunde Rusia cerinţelor impuse ţărilor candidate la aderare?

R: Nu poţi sâ-i ceri .unui politician să aprecieze o situaţie, ipotetică. Dacă Rusia ni se va adresa, noi vom face o evaluare.

î: Actuala situaţie din Kosovo, din depresiunea JPrcşevo şi din zonele de vest ale Fostei Republici Iugoslave Macedonia, ne obligă să punem la îndoială succesele NATO.

R: Dacă NATO nu s-ar fi implicat în Kosovo şi alte mii de persoane ar fi foste ucise, două milioane de refugiaţi ar fi invadat Albania şi Macedonia, ar fi trecut în Grecia şi chiar mai departe. Miloşevici ar fi rămas la conducere şi ar fi semănat discordie în Muntenegru. Iar Balcanii ar fi rămas, pentru încă 20 de ani, o zonă a conflictelor armate. Iată ce s-ar fi întîmplat dacă NATO nu ar fi oprit aceste purificări etnice.

î: Dar separatiştii albanezi sînt împotriva reglementării situaţiei din Kosovo şi din sudul Serbiei. Ei cer proclamarea regiunii Kosovo drept stat albanez independent, care să includă, de asemenea, sudul Serbiei şi teritoriile macedonene populate de albanezi.

R: Desigur, astăzi există multe probleme în regiunea Kosovo. Totuşi, 2 milioane de refugiaţi s-au întors acasă şi au început să-şi refacă viaţa. Da, violenţele continuă, dar conducătorii încearcă să le ţină în frîu. La recentele alegeri, albanezii din Kosovo au votat pentru moderaţi şi nu pentru liderii din vremurile conflictului. Sînt convins că bunul simţ şi cumpătarea vor învinge. Şi nu este nevoie sâ ne ocupăm de statutul final al regiunii; Noi avem o rezoluţie; ONU - nr.1244 - şi acţionăm in concordanţă cu aceasta.

î: Consideraţi posibilăsoluţionarea problemei doar prin mijloace politico-diploinatice? Oare nu cumva lumea se află în pragul unui alt conflict balcanic?

R: Nu, noi nu nc aflăm în pragul unui conflict militar. Nici chiar în depresiunea Preşevo. Albanezii de acolo nu doresc război. Eu am discutat de două ori cu ministrul de Externe al RF Iugoslavia, Goran Svilanovici. Moderaţii albanezi, spun că doresc un viitor rezonabil pentru ei, dar nu cer independenţă imediată. Eu cred că o speranţă există.

Aici ar putea fi,.;reclama dumneavoastră

M"C a rm en” (G eorge B iz e t)

Opera Română din Cluj-Napoca ne invită luni, 5 martie, la o, seară de balet: de la ora 18,30 - Bolero de Maurice Ravel, spectacol de balet într-un act, pe un libret de Ida Rubinstein. Coregrafia este semnată de Adrian Mureşan; asistent coregraf: Ileana Todea; scenografia; Andrei Şchiopu; solişti; Livia Tulbure Gună şi Szirb Gyorgy. Participă un grup de balerini ai Operei Române. în continuarea serii de balet, spectacolul Balet en bleu de Venczel Peter, “Balet în două părţi despre dragostea posesivă şi nenorocirile acesteia”; libretul: Popper Peter.'în distribuţie: Ioan Dorin Coşeriu - Bărbatul; Anca Opriş - Femeia; Antonella Pop (debut)- Primul Alter Ego; Szirb Gyorgy - Al doilea Alter Ego; Cele şapte caricaturi: lulia Coşeriu - Băieţelul în Pantofi Bărbăteşti; Istvan _Both - Don Juan-ul Impotent; Dan Orădan - Mammon; Monica Pintea Martin- Papucul Umil; Daniel Szekely - Vampirul; Adriana Orădan - Clovnul Disperat; David Istvan - Maimuţa între două vîrste. Coregrafia şi regia artistică sînt semnate de Adrian Mureşan; asistent coregraf: Ileana Todea; decoruri; Venczel Attila; costume; Balogh Borbâla; regia tehnică: Cristina Oros.

M anifestări la Centrul Cultural GermanIn această după-amiază (sîmbătă, 3 martie), la ora 17, Centrul Cultural

German din Cluj-Napoca (Str. Universităţii nr. 7-9) invită publicul la vernisajul expoziţiei de desene în tuş intitulată “Cădere în oglindă” a artistului Eli Salamon; tot astăzi, la ora 19, secţia germană a Teatrului “Radu Stanca” din Sibiu va prezenta, în Saia Mare a Teatrului National, spectacolul cu piesa Clavigo de J.W. Goethe. Marţi, 6 martie, în Studioul Euphorion al Teatrului Naţional va fi prezentată, la ora 19, comedia muzicală Am doar o valiză din Berlin (Ich hab nur einen Koffer aus Berlin), interpretată de actorul Christian Bormann şi de pianistul Mark Andres, amîndoi din Berlin. Spectacolul, prezentat în premieră absolută, are loc în cadrul turneului în România al celor doi artişti şi este realizat de Centrul Cultural German în colaborare cu Institutul de Relaţii Externe din Stuttgart (Germania) şi cu Naţionalul clujean.

Panoram a poeziei postdecem bristeCriticul literar Petru Poantă elaborează, în prezent, volumul intitulat

Panorama poeziei postdecembriste (1990-2000). Cunoscîndu-se dificultăţile de difuzare a cărţii în librării şi biblioteci şi pentru o documentare cît mai corect, poeţii care au debutat editorial în această perioadă sînt rugaţi sâ trimită, pînă la 31 mai 2001, volumele lor, date biobibliografice şi referinţe critice. Se admit xerocopii ale volumelor, în cazul în care autorul nu mai are exemplare disponibile. Acestea vor fi trimise poetului Dumitru Cerna (redactorul cârtii), pe adresa: 3400 Cluj-Napoca, str. Moţilor nr. 3 (telefon 064/19-42-23).

Concurs de epigrameCu ocazia sărbătoririi a 20 de ani de activitate a Clubului Umoriştilor

“Ion Ioncscu-Quintus”, Casa de Cultură a Sindicatelor din Ploieşti, împreună cu Clubul umoriştilor, organizează cea de a IV-a ediţie a Festivalului- concurs de epigramă “ întoarse ca la Ploieşti”. Tema concursului este DILEMA. Pot fi trimise maximum 5 epigrame inedite, dactilografiate în două exemplare, cu motto. Materialele vor fi expediate pînă la 15 martie (data poştei) pe adresa: Casa de Cultură a Sindicatelor, 2000 Ploieşti, B-diţl Republicii nr. 65, jud. Prahova, cu menţiunea “Pentru concurs”. Jurizareă se va face numai pentru cea mai bună epigramă a fiecărui concurent. Vor fi acordate trei premii şi trei menţiuni, participanţii şi invitaţii urmînd a fi anunţaţi cu două săptămîni înaintea festivalului. * '

Inform aţii utile de la CCFC E N T R EC U L T U R E Lf r a n c a i s

CLUJ-NAPOCA

Mediateca Centrului Cultural Francez pune la dispoziţia publicului un număr de 90 de casete video cu filme de desene animate, majoritatea recent achiziţionate.Astfel, cei pasionaţi de desenele animate pot alege filme clasice din creaţia tui Disney: “Cenuşăreasa”, “Micul dinozaur”, “Bambi”, “Basil-detectiv”, “Dumbo”, “Oliver” sau filme precum: “Mary Poppins”, “Scufiţa Roşie”, “Anastasia”, “Bartok-magnificul”, “Degeţica”, “Vrăjitorul din Oz”, “Fievel în vestul sălbatic”, “Jack şi vrejul de fasole”, fară a-i uita din această înşiruire pe vestiţii “Asterix şi Obelix”. Toate casetele video pot fi vizionate în Mediatecâ sau împrumutate. Publicul interesat în vizionarea de benzi desenate are posibilitatea de a împrumuta 920 de volume. Benzile desenate pentru copii şi adolescenţi îi au ca eroi pe cunoscuţii “Lucky Luke”, “Tin- tin”, “Mortimer”, “Snoopy”, “Asterix şi Obelix” sau “Leonard”, iar publicul adult are parte de benzi desenate aparţinînd unor desenatori celebri: Jadorowsky, Bretecher, Cothias, Binet sau Bilal. Pe lîngă benzi desenate, copiii şi adolescenţii au posibilitatea de a împrumuta cărţi de poveşti: Aladin, Peter Pan, 101 dalmaţieni, Bambi, Mica sirenă etc., romane, nuvele şi enciclopedii pe diverse teme. Celor interesaţi, Mediateca le propune două modalităţi de înscriere: trimestrială sau anuală. Taxa de înscriere este stabilită în FF şi se plăteşte în lei, la cursul zilei. Reamintim orarul Mediatecii: luni: 14-19; de marţi pînă vineri: 10-19, iar sîmbătă: 10-13.

Copiii cîntă pentru copiiLuni, 5 martie, cu începere de la ora 20, Casa Radio (str. Donath nr.

160) va fi gazda concertului aniversarul Corului de copii JUNIOR VIP dirijată de prof. Anca Mona Mariaş. îşi vor da concursul: Lizuca Jinga, Francesco Ionaşcu, Miriam Marinescu, Luca Toncian, Patrik More, Mihai Vereş, Alexandra Luca şi Ştefana Frăteanu, elevi la Liceul de Muzică “Sigismund Toduţă” şi la Şcoala de Muzică din Cluj-Napoca. Intrarea la spectacol este liberă.

Rubrică realizată de M. BOCU

L e c t u r i s u b a b a j u r l a “ S A T I R I C O N ”

flna Marinoiu: "Jocul de-a ploaiaCiteam undeva că anul 2001 este

ANUL BINELUI. Eu aş zice că se arată a fi şi anul bucuriilor pe care ni le fac unii dintre colegi; în acest an, după colegii Ioan Marinescu şi Valentin Vişinescu, Ana MARINOIU s-a alăturat , şirului acestora, care ne-au adus spre lectură cărţi de suflet. Aceasta cu atît mai mult, cu cît cuvîntul Anei Marinoiu atinge sufletul, iar cartea ei este cu adevărat o altă carte, j care, la rîndul ei, este | purtătorul material al [ sufletului ei. î

Din păcate' însă, de o j.

comunitate directă cu nattira. Citez cîte un vers din grupajul de haiku-uri, care sugerează ideea micropoemului: “Culegătorii de rouă” , “Ramul de vişin”, “Turla bisericii” - parcă auzi dangătul grav al toacăi ce te cheamă

şi desigur în sensul înţeles de autoare - “Jocul de-a ploaia” este jocul cu silabele, cu cuvintele; ele inundă sufletufi- iar cînd acestea s-au adunat într-un tot, prea-plinul se revarsă în pîraie, care vuiesc de imagini şi gînduri

de o frumuseţe rară. în ideea aceasta a şi fost ales “Jocul*de-a ploaia” ca titlu

... 1: al volumului."In jo c u l de-a ploaia

N orii au pierdut măsura.

Vuiesc pîraie.

S e r i a C j p o e z J e . sau

bună bucată de vreme, î românul nu mai are bani f să-şi cumpere o carte, ţ~ dar să şi-o tipărească r.dintr-o pensie umilitoare fa. unui intelectual?! j Placheta, apărută înţ Seria Poezie din( Colecţia reyistei de ţ- haiku - “ORFEU” din f Tg. Mureş, sub i—îngrijirea d-lui IoanL.

ANA MARINOIU

Q o c x t l d e - a f i U i a i a ,

Găbudean, este restrînsă f ca număr de pagini, deşi j” materialul dat spre ?publicare a fost mainumeros, dar probabil j că şi cei ce i-au j tipărit-o au probleme j

H A I K U 2 0 0 1

financiare.Cartea Jocul de-a i

ploaia” o exprimă pe jautoare şi o întregeşte, fiind un alter ego al său. Delicateţea sufletului ei, agerimea minţii, viziunile ochiului interior, simpla dar şi vasta pătrundere a fenomenelor şi a stărilor descoperite, stilul său aparte vorbesc despre adevăruri eterne şi toate acestea fac din Ana Marinoiu o poetă care ne aparţine tot mai mult şi nouă ne îmbogăţeşte existenţa noastră spirituală, pentru a nu deveni nişte nevertebrate culturale. Condeiul Anei Marinoiu ne poartă printr-o lume reală, dar exprimată în imagini poetice de o mare şi rară frumuseţe şi de o mare diversitate. Ea trăieşte într-o

la închinăciune, acolo unde sufletul se odihneşte, departe de freamătul vieţii (tranziţiei), ploaia cade în “funii”, “roata olarului’’, de suflet lutului, “Floarea de măr” pare “o scoică”, “Cărarea lunii”, “Gîlgîitul izvorului”, “Duhul apelor”;-nechezatul mînzului are “Sunet de cristal”, “Ferestrele” se “furişează prin zid”, “braţele Deltei” sînt “Un paradis acvatic”, “O cochilie”, “Sub talpa bocancului”, răsună ca un “Trăsnet de cioburi” şi altele. Deosebit de sugestive sînt două haiku-uri, care, prozaic vorbind, ar defini revărsarea furioasă a apelor, dar în sens ideatic +

. ; .. “V al între stinci.D e-atîta frămîntare

~ “ * V ita t-a drumul..."----- Apoi, pe “poteci de ;

. munte” - singurătatea ; calului şi a călăreţului, '

' “rondul de flori” - prin esenţele emanate aduce un “Cosmic nesaţ”, “Ritualul vinului/Zoreşte nunţi”,

* “chiciura scuturată din nuc 1 ' este asemănată unor j-

“Clopoţei de vînt” şi mult; P alte asemenea bijuterii. Alte t

■— imagini deosebite sînt } create în redarea unui “Sa; f în paragină” pe care nu-i ţ caută decît “străinii/Şi firul [ de iarbă”; tristeţea unui “Sa; ţ îmbătrînit” este “ştearsă" ţ doar de “Nepoţii-n ( vacanţă” , său toamna ;

..... .. “satul” are “iz de magiun”. Aşadar, dacă haiku-ul este.

considerat o poezie plină de delicatei ' şi gingăşie, acelaşi lucru se poate spune j şi despre autoarea plachetei - Ana } Marinoiu. Sper ca lectura acestor micropoeme să umple de bucurie sufletul tuturor cititorilor (nu numai pe al meu) şi să nu uităm că “Cine nu citeşte, nu trăieşte” - cum spunea Alain Baudot, critic şi profesor universitar la o facultate bilingvă din Canada. Dar. spre regretul nostru, tot mai multe cărţi sînt tipărite într-un tiraj restrîns şi na pot ajunge şi la marele public, spre cultivarea spiritului. I

Prof. Silvia POPESCU

D i e s M a t t h i a e C o n / i n iM anifestare culturală co aparţine deja

tradiţiei artistice clu jene, D ies M a tth iae C o r v in i a a ju n s în a c e s t p ra g d e m ilen iu la a n o u a ediţie.: A nul 2001 a d u c e o d e s c h id e re sp re m a i larga în ţe le g e r e c o s m o p o lită a exprim ării lingvistice ş i artistice. In c o n s e n s cu a c e a s t ă o r ie n ta r e , in te rv a lu l 15 februarie - 1 m a itie a îm binat d e la prim a p in ă ia nona: d ie s ; cu p ricepere ş i fluenţă, u n program inspirat, realizîhd o co m u n iu n e a genurilor artistice, d e la m u zică ş i artă p lastică , p în ă ia p o e z ie ş i d a n s euritm ic.

Organizatorii acestei succesiuni expresive de evoluţii artistice, doamna Lâszlo Bakk Aniko, Csorsz Rumen Tstvân şi Maczalik Amold au realizat o selecţie variată a programului, dovedind cunoaştere şi sensibilitate în alternarea diferitelor modalităţi de exprimare artistică. Deschiderea festivă a avut loc, desigur, în casa natală a lui Matei Corvin, cu muzică corală- interpretată de Corul Liceului “Gh. Şincai” din Zalău şi cu expoziţia studenţilor de la secţia Pictură din cadrul Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca, precedată de cuvîntul introductiv al rectorului instituţiei, Ioan Sbârciu. Concertul intitulat Fin amour a transpus cu fineţe poezia trubadurilor pe muzică în vibraţii armonioase, redate de ansamblul Musica Historica

şi cu aportul Centrului Cultural Francez reprezentat de d-na Caroline Oger.

Programul Zilelor Corviniene a mai cuprins expoziţia de desene a Eugeniei Pop, al cărei simţ plastic distinct a reieşit din lucrările expuse, vernisate de dr. Livia Drăgoi. Sonorităţile muzicale medievale şi cele ale Renaşterii timpurii au brodat, în atmosfera Bisericii Reformate de pe strada Kogălniceanu, polifonii din frumuseţea muzicii gregoriene, interpretate de formaţia Schola Gregoriană Monostoriensis. Ziua de duminică a însemnat reîntîlnirea în casa natală a lui Matei Corvin şi cu dansuri de curte din Renaşterea engleză. Prezentarea în limba engleză, inteligent sintetizată, aparţinînd lui Gâbor Kovacs, a reuşit un preludiu la dansurile renascentiste interpretate cu eleganţă de Ansamblul “Amaryllis”. Expunerea profesorului Horvâth Andor pe tematica deosebit de complexă Ce este omul? - Hamlet 1601/2001 a creat posibilitatea de descifrare a diverse mentalităţi existenţiale prin interpretarea conceptelor începînd cu Renaşterea, apoi cu referire la Goethe, Shakesperare şi Kant. Suita de fotografii qu titlul De la Stratford la Teatrul Globe, alcătuit de Kolo

Katalin, a întregit cu imagini interesante informaţia privitoare la viaţa lui Shakespeare. Casa memorială a pictorului Gyorkos Mânyi Albert a găzduit un concert de muzică engleză şi franceză din secolele XVI-XVII, care a pus în valoare melodicitatea specifică a compoziţiilor din epocă. Masa rotundă legată de texţilia Amaryllis a adus în discuţie posibile soluţii pentru realizarea unei steme heraldice brodate, reprezentative pentru Matei Corvin. -

Epilogul Zilelor Corviniene de la acest început de primăvară a avut loc la Muzeul Naţional de Artă: expoziţia fotografică cu tentă filosofică Vîrstă

. şi forma vremii (Hamlet), autori Dorel Găină şi Howard Swiel (Elveţia), prezentată de dr. Alexandra Rus, a inclus o notă meditativă ănedită. Programul de euritmie şi jazz pe teme renascentiste a inspirat o apropiere între caracteristica artistică din epoci trecute şi modalităţi mai aparte ale expresiei modeme.

Dies Matthiae Corvini au constituit un buchet artistic ce a trezit receptivitatea pentru armonie şi pentru frumos prin sunet, culoare şi

Daniela GUItr<“ 1R

A i c i ar putea fireclama dumneavoastră .A i U M '! ! r a

1 67 8 - S -a n ă sc u t, la V e n e ţia , A n to n io V iva ld i,

v io lo n is t ş i co m pozito r d e fa c tu ră ba rocă .

Şase ani de existenţă artistică

4 ;î-t i ____

' Cele două nume din titlul articolului nostru nu se'pot despărţi. Ele s-au născut din iubirea pentru cîntul de copii. Corul de copii “Junior Vip” şi dirijoarea lui, profesoara Anca Mariaş, reprezintă de acum o emblemă artistică clujeană, expresie a adevăratei muzici tinere, curată şi cristalină, ca şi sufletele coriştilor. Corul “Junior Vip” este şi o “familie” numeroasă de 40 de copii şi elevi, cu vîrstă între 6 şi 12 ani. De fapt ei, coriştii, şi dirijoarea lor au doar 6 ani pentru că din martie 1995 ei există ca un singur suflet: arta de a cînta. Cîntul lor a fost aplaudat pe multe scene clujene şi din ţară şi există perspectiva de a fi auziţi şi peste hotare. I-am auzit pe “Juniorii Vip” pe scenele Filarmonicii “Transilvania”, la Opera Maghiară de Stat, Opera Română (în opera Carmen de Bizet)

"Muzeul de Artă, Catedrala „“Schimbarea la Faţă”, Muzeul Etno­grafic al Transilvaniei, la Antena 1, în alte invitaţii speciale dintre care menţionăm: turneul artistic naţional de caritate “Salvaţi copiii şi natura”. Cîntul şi hazul lor artistic, de o foarte bună calitate, au ajuns şi la Pro TV, la emisiunile “Abracadabra” şi “Steaua ta norocoasă”, facînd cunoştinţă cu miile de copii din toată ţara. Pe piepturile micilor copii, dar “marilor artişti” strălucesc două medalii de aur repraentînd Premiul I, obtinute la “Jocurile Păcii - UNESCO” - Bucureşti - Buşteni 1995 şi- Tîrgovişte - Bucureşti 1996. în aurul acestor preţioase medalii străluceşte nu numai metalul frumos încondeiat, ci şi munca în voioşie şi cînt a celor 40 de copii harnici în ale muzicii. Corul “Junior Vip” şi Anca Mariaş au fost “răsfăţaţii” unor festivaluri de mare succes: Festivalul Studiourilor Teritoriale de Radio Cluj - 1997 şi

ss

C & fiLu

4

Ş UFestivalul “Micul Prinţ” - 2000. Nuanţele de bucurie artistică ale cîntului Corului “Junior Vip” vin parcă să argumenteze un citat blagian: “Cînd am uitat să mai fim copii, am murit”. Corul copiilor clujeni, mulţi de la Liceul de Muzică, prin imaginile

. sonore create din germenii unei pasiuni ţarcă venite din cer, va păstra în memoria oamenilor crîmpeie de viaţă curată.

Corul “Junior Vip” va rămîne în memoria spectatorilor şi prin cîntecele create de Anca Mariaş, dintre care' unele avem certitudinea că vor deveni în curînd adevărate şlagăre. Dar cine este această ambiţioasă dirijoare încărcată de naturaleţe şi talent? Este, mai întîi de toate, un suflet zburdalnic, parcă hrănit din însăşi viaţa copiilor cărora le. oferă cîntecele ei seînteietoare, dar şi dragostea pentru harul lor muzical. O schiţă de portret

'a profesoarei Anca Mariaş ar putea cuprinde faptul că este absolventă a promoţiei 1998 a Academiei de Muzică “Gheorghe Dima”, secţia compoziţie, unde a frecventat cursurile de înaltă

pentru copii are o germinaţie timpurie, încă înainte de a intra la Conservator, Anca Mariaş s-a ocupat artistic, la Casa Armatei, de un grup de “artişti” de vîrstă mică. Şi, revelator, lucrarea de diplomă este o operă pentru copii, “Visul Lamirei”, care ar putea , să ajungă şi pe scena de operă. Titlurile cîntecelor sînt multe şi înglobează peste 25 de piese: “Ala-Bala, Primăvara”, “Ritmuri maramureşene”, “3 minute de pace - Omagiu lui Beethoven”, “Cămara bunicii” , “Scrisoare de la Dumnezeu”, “Vraja muzicii”, “Fluturi”, “Rugăciune Lui, Lui Domnului”, “Tic-tac” etc. De fapt, cîntecele compuse de Anca Mariaş alcătuiesc un “Ciclu de miniaturi corale” inspirate din universul copilăriei. Limbajul lor muzical este simplu şi accesibil şi relevă structuri tono-modale, multe din ele apropiate de izul folcloric (pentatonic, oligocordic), dar şi cu ritmuri şi raportări la muzica de jazz sau pop.

Ce s-ar putea spune în încheierea acestor rînduri: o invitaţie la “Junior

- un real laborator de viaţă

an*!**

ţinută profesională ale prof. univ. dr. Cornel Tăranu şi prof. univ. dr. Ede Tereny. înscrierea la Maşter cu tema “Stil şi limbaj compoziţional” este precedată de cîteva lucrări camerale dintre care menţionăm: “Reflexii” pentru pian, “Sonatina Burleska” pentru orchestră de coarde, “New baroque” pentru flaut şi pian şi, desigur, Suita corală pentru cor de copii şi percuţie “Rapsodii înrapsodite”. Se pare că dragostea

artistică. Părinţi, dacă aveţi un copil în care zace ascuns talentul, nu vă sfiiţi să vă adresaţi profesoarei Anca Marias (telefon 191.308 sau 095-634.074; E-mail: juniorvip@yahoo.com) sau managerului acestei formaţii, d-1 Mihai Bacalu (tel: 093-206.428).

La cei 6 ani de existenţă a Corului “Junior Vip” o urare: La mulţi ani “Junior Vip” şi Anca Mariaş” !

Emiliu DRAGEA

Cornel Rtuleanu

este actorul lunii fe ln im e364 de spectatori şi-au exprimat

opţiunile privitoare la actorul lunii, anchetă menită să dea pulsul talentului şi profesionalismului pe scena Naţionalului clujean.'

Pentru Top 5, alegerea spectatorilor este următoarea: Cornel Răileanu - 88 voturi, Silvia Ghelan - 76, Dragoş Pop şi Marius Bodochi - ambii cîte 73 voturi, Miriam Cuibus - 71. Au mai primit voturi Viorica Mischilea / 17 voturi, Miklos Bacs / 15, Dorin Andone /15 şi Bucur Stan / 9 voturi.

Ruxandra Ceserean a optat pentru . trei actori, Miklos Bacs (pentm rolul “Woland” din Mantaua), Cornel Răileanu (“pentru extraordinarele

abilităţi anamorfotice cu care trece de la un personaj decrepit la o maşinărie stricată” în Mantaua) şi Miriam Cuibus. (pentru rolul “Valeriei” din Povestiri din pădurea vieneză), opţiunile cunoscutei * .scriitoare bazîndu-se doar pe două titluri, le reamintesc: Mantaua, respectiv Povestiri..., Cornel Răileanu (n. 7 iulie 1955, Brăila) a absolvit Academia de Teatm, secţia actorie, la Tîrgu Mureş, promoţia .1981. Pe scena Naţionalului clujean se află din anul 1994, remareîndu-se încă de la prima apariţie, “Menenius Agippa” din Coriolan de Shakespeare. Prestanţa şi timbrul vocal inimitabil

S S b- s r 's t J

% % i î f t l‘.V ,

. . . i A -l r . \

i i i

l-au impus în titluri precum 17 acte cu Piet Mondrian, Comedie pe întuneric de P. Shaffer, Becket de Anouilh, Seneca de Vioreî Cacoveanu, Unchiul Vanea de.Cehov, Visul unei nopţi de vară de Shakespeare, Cerere în căsătorie de Cehov. Cornel Răileanu este profesor de actorie în cadrul Catedrei de teatm a Facultăţii de Litere Cluj-Napoca.

Demostene ŞOFRON

Retrospectiva Eva N. FODORLa Muzeul Naţional de ÂrtSCluj

este deschisă expoziţia retrospectivă a artistei Eva N. FODOR, cea care, " ! retrasă în liniştea atelierului, aproape , cinci decenii, a zămislit cu dăruire ’s».»'.-o artă durabilă, rezultat al 'investigării naturii, nu cu acribia nevoii de a descrie, ci cu voinţa de sinteză a formei impregnate de o flexibilitate aproape muzicală; un univers de particulară expresivitate, ce se întemejază pe o intensă spiritualitate. Artista creează un jurnal al descoperirii de sine în confruntare cu tumultul spiritual şi artistic al epocii, devenind astfel un “cronicar luminat” ce consideră că destinul său este determinat de balanţa dintre lumea vizibilă şi lumea sensibilă a realităţii, balanţă pe liziera dintre ieri şi azi - notează criticul de artă dr. Alexandra Rus, în cuprinsul unor consideraţii privitoare la opera pictoriţei Eva N. Fodor.

' ' ' - -V " ‘

s i - " .

Expoziţia TIM P SUBSTITU IT.în Anul jubiliar Ladea, Uniunea Artiştilor Plastici din România, Muzeul

■Naţional de Artă Cluj, Liceul de Arte Plastice “Romul Ladea”, în colaborare cu Universitatea de Artă şi Design, propun publicului clujean apropiata expoziţie intitulată TIMP SUBSTITUIT, cu participarea unor artişti- profesori, discipoli ai Maestrului. Vernisajul va avea loc la Complexul Expoziţional al UAP, str. Iuliu Maniu nr. 2-4, miercuri, 14 martie a.c., Ia ora 13. ,

Em inescu pro şi contraEminescu altfel sau Este totuşi Eminescu contemporanul nostru? au

fost titlul şi subtitlul dezbaterii Ia care a participat, marţi, 27 ianuarie, un grup de elevi din clasele 1X-X1I de la Liceul “Alexandru Papiu Ilarian” din Dej, în prezenţa invitaţilor lor, colegi şi profesori. Moderator: prof. Smaranda Oargă. Lipsa de imaginaţie în abordarea lui Eminescu la şcoală, clişeele festiviste care însoţesc opera poetului şi pe poet, tabuurile ţesute şi întreţinute în juml său, încercările de mitizare sau de demitizare ale poetului, publicitatea lui Eminescu şi "politizarea” în exces a imaginii gazetarului - au fost cîteva din subiectele discuţiei care a punctat maniera în care Eminescu este perceput de către tînăra generaţie. Bineînţeles, n-a lipsit nici controversata “dilemă”: este sau nu este Eminescu poet naţional, iar dacă este, de ce este. Concluzia: marea poezie este cea prin care un popor intră în cultură, este cea care dă formă limbii originare prin care respectivul popor a intrat în istorie. Or, Eminescu, în ce ne priveşte, acest lucru nu s-ar fi întîmplat. Din această perspectivă, da, Eminescu este poet naţional. Iniţiativă lăudabilă, dezbaterea a dovedit că, deşi “este greu a vorbi despre Eminescu”, tinerii pot fi antrenaţi într-un dialog incitant (ba chiar se antrenează singuri), că pot să-şi exprime şi să-şi susţină ideile, nu pot argumenta “pe text” punctele lor de vedere. Şi să le apere, dacă este cazul. ' Magdalena VAIDA50 de recitatori pe scenă!

Incredibil, dar adevărat! La Gherla s-au găsit 50 (!) de buni recitatori pentru a-1 comemora pe regretatul Ioan Alexandru, care ar fi împlinit 60 de ani. Cei 50 de copii au fost cu toţii elevii Liceului Teoretic “Ana Ipătescu” din localitate, şcoală unde • literatura ocupă un loc important în activitatea didactică a profesorilor. Acest adevărat record s-a înregistrat la Seara de poezie şi muzică dedicată marelui nostru poet. Recitatorii (unii au prezentat cele mai reuşite creaţii eminesciene) au fost pregătiţi de profesorii Felicia Rus, Ioana Dumitrescu şi Vasile Sfîrlea, cu toţii cofiducătorii cunoscutului cenaclu literar al liceului gherlean. Nu e prima dată cînd poezia obţine un mare succes pe scena Casei de cultură. La recitalul liric dedicat poetului Ioan Alexandru am asistat la o adevărată sărbătoare a poeziei româneşti; la reuşita manifestării culturale organizate de Uniunea “Vatra Românească” a contribuit şi Corul mixt al Casei municipale de cultură, condus de prof. Vaier Perşa. Corul a prezentat 6 prelucrări după poeziile lui Eminescu si Ioan Alexandru.

- SZ. Cs.

Concurs de deseneîn luna februarie Fundaţia culturală “Teka” din Gherla a organizat o

originală expoziţie de desene ale copiilor. Tematica manifestării a fost “Aspecte din copilărie” şi a fost iniţiată pentru elevii claselor I-VIII. Au participat peste o sută de copii de la Şcoala generală nr. 2 din localitate. La sfîrşitul expoziţiei, s-a organizat un reuşit concurs de desene. Au fost premiate cele mai reuşite lucrări expuse la CÎubul “Teka”. Premiul I a revenit elevei clasei a V-a, Bagameri Reka. Pe locul doi s-a clasat Koszurus Erika (a VUI-a D), iar premiul III a fost cîştigat de Daniel Zoltan (a Vl-a B). Marele premiu al publicului a revenit talentatei “artiste” Ajtai Emese din clasa a Vl-a C. Cei mai buni desenatori au fost premiaţi cu obiecte de ceramică, realizate de colegii lor de la atelierul de creaţie al Fundaţiei culturale “Teka”, o instituţie culturală ce se implică tot mai mult în viaţa artistică a municipiului. SZ. Cs.“ Serata doamnelor si dom nişoarelor noastre”

Universitatea “Babeş-Boiyai”, Sindicatul “Alma Mater” şi Corala Universitarilor Clujeni invită la Serata doamnelor şi domnişoarelor noastre”, care va avea loc. sîmbătă, 10 martie a.c., la ora 16,30, în Restaurantul Casei Universitarilor din Cluj-Napoca. Facem cunoscut celor interesaţi costul participării Ja serată: 125.000 lei/ pers. pentru “EA” şi 175.000 iei/pers. pentru EL . înscrieri la telefon 40-53-00 şi la garderoba Restaurantului, pînă vineri, 9 martie, la ora 15.

Rubrică realizată de M. BOCU

Preşedintele PD. Cluj, deputatul Emil Boc, a precizat vineri că numărul participanţilor la Convenţia Extraordinară a partidului din 18-19 mai va fi de 1.100 de membri PD şi 100 de ziarişti. Din cei 1.100 de membri, 576 vor fi persoanele participante la Consiliul de Coordonare Naţional (persoane cu drepturi depline), 18 membri a două comisii, 25 de personalităţi marcante (numele lor va fi stabilit în viitorul cel mai apropiat), precum şi 481 delegaţi din teritoriu. Numărul acestora va fi stabilit în funcţie de rezultatele obţinute în alegerile de anul trecut. Delegaţia clujeană va fi formată din 16 participanţi la CCN şi aproximativ 10 membri ai organizaţiei judeţene.

Orice candidat la preşedinţia PD trebuie

să depună o moţiune pînă la data de 31 martie. Pentru validarea moţiunii este nevoie de votul de susţinere a cel puţin jumătate din numărul preşedinţilor judeţeni din BPJ sau de cel puţin o treime din persoanele cu drepturi depline participante la CCN.

în altă ordine de idei,-deputatul Emil Boc a declarat că „săptămîna viitoare va ajunge la Cluj moţiunea depusă de Traian Băsescu. Aceasta va fi discutată de filiala judeţeană. Fiecare membru al Partidului Democrat este liber să susţină pe unul dintre cei doi candidaţi la preşedinţia PD. Voturile vor fi contabilizate în BPJ, dar delegaţia nu va avea un mandat imperativ". Preşedintele PD Cluj a mai precizat că „în PD competiţia este un lucru benefic". Emil Boc si luliu

Păcurariu susţin că în filiala clujeană există tendinţe care sugerează o puternică susţinere pentru moţiunea lui Traian Băsescu. Deputatul Emil Boc este de părere că „soluţia de revigorare a PD se poate face numai printr-o nouă conducere şi o nouă filosofie. Şi asta din cel puţin trei motive: credibilitatea lui Traian Băsescu, ataşametul indiscutabil pentru litera şi spiritul legii, precum şi datorită faptului că românii au nevoie de cineva la care să se raporteze pentru a implementa,legea, a respecta voinţa majorităţii şi a termina un lucru început". în opinia lui Emil Boc „Traian Băsescu este singura persoană care poate elimina nepotismele şi favoritismele".

Mihaela LĂPUSAN

Ţara arde, (Tiar primarul şi consilierii aprobă...

A p r o a p e u n m ilia r d p e n tru . u n g h id a l C l u ju l u i ! ! !Consilierii locali, în seara de joi, şi-au cam făcut de cap cu

sumele care trebuie să intre în incertul buget local pe anul 2001, aprobînd o iniţiativă a primarului care, lăudabilă de altfel, nu-şi găsea locul în austeritatea acestei perioade. Cînd erau deja pe picior de plecare şi nimeni nu mai era atent, primarul a reuşit să impună şi votarea unei hotărîri de modificare a unei alte hotărîri.: Din nebăgare<de seamă, din oboseală sau, de ce nu? - voit, consilierii au aprobat nu mai .puţin de 850 de milioane:de lei (!!!);pentru editarea unui ghid al municipiului Cluj-Napoca.: Repet, iniţiativa primarului este lăudabilă, însă aproape un miliard de lei pentru o asemeneaitrebuşoară cînd sînt atîtea de făcut, e cam mult.

Titus CRĂCIUN

F u n a r ş i - a p i e r d u t p r i m u l l o c o t e n e n t d i n C o n s i l iu l l o c a lToată atmosfera extrem de încrîncenată

a ultimei şedinţe de Consiliu local a fost destinsă_ printr-un anunţ la capitolul “diverse", joi seara,- tîrziu. Consilierul Alexandru Câlbăjos, care a acces în consiliu pe listele PRM. a declarat: “Începînd cu ziua de azi anunţ să sînt consilier independent”. N-a mai apucat să rostească a doua fraza, căci toată sala (cu excepţia consilierilor PRM, fireşte) a izbucnit în aplauze furtunoase, ca la Congresul al XIII- lca: "Şi e doar începutul!", “Vă aşteptăm şi pe ceilalţi!”, vocalizau ceilalţi consilieri. După cc rumoarea s-a mai potolit, Câlbăjos, carc şi-a prezentat demisia scrisă din PRM, a precizat că nu doreşte să sc facă nici un fel de interpretări “spre deliciul presei”, de aceea nu ne-a spus nimic. în schimb, liderul grupului PRM din CL, Petru Călian a spus că a primit demisia, care nu a fost încă înregistrată, şi speră într-o întoarcere a lui Câlbăjos. Din cîte am reuşit să aflăm, şansele ca Alexandru Câlbăjos să se întoarcă în PRM sînt minime.

Titus CRĂCIUN

Vot contestat pentrcTT"] a c t i v i t a t e a R ^ D P J J

Nu e uşor de descris ce s-a întîmplat, pînă seara tîrziu, în şedinţa Consiliuluui local' Cluj-Napoca de' joi, după ce consilierii au reuşit să impună pe ordinea de zi două proiecte de hotărîri care prevedeau alocarea unor sume RADP, pentru lucrările de plantare a materialului dendrologic şi pentru plombarea covorului asfaltic pe străzile municipiului. Primarul se opunea cu vehemenţă, în stil caracteristic, iar

- managerul general RADP, Liviu Medrea nu se lăsa mai prejos, facînd tot felul de aluzii la firmele fiului primarului, amestecate în licitaţii pe domeniul public. Acuzele reciproce au durat mai bine de un ceas, după care consilierii au trecut la vot: 19 au votat pentru alocarea unor sume pentru activităţile RADP pentru prima decadă a anului (aproximativ 14 miliarde lei). în plus, conform legii, licitaţii pentru lucrările pe domeniul public se vor organiza doar pentru acele domenii în care capacitatea RADP este insuficientă, regiei, în condiţiile enunţate, revenindu-i

monopolul lucrărilor.Lovitura de teatru a venit după

intervenţia primarului şi a secretarului municipiului (gurile rele spun că va fi, din nou, pensionat în curînd), care susţineau că pentru amenajarea teritoriului este nevoie de votul a două treimi din numărul consilierilor, a'dică 21. Din nou certuri în jurul a ce s-a votat: amenajare de teritoriu sau alocare de sume.

în cele din urmă, trecînd peste ameninţările primarului, cu atacare în contencios etc., Remus Lăpuşan (PDSR) cel care a prezidat şedinţa, a declarat votul valabil, în sensul că cele două proiecte au trecut. Este, evident, aşteptată reacţia lui Funar. Directorul RADP, Liviu Medrea, într-un comunicat remis presei vineri, în care mulţumeşte consilierilor pentru decizia luată, decizie care, dacă nu va fi suspendată, va scoate regia din “starea de şomaj” în care a împins-o conflictul cu Funar.

Titus CRĂCIUN

Eckstoin va propaiis majorarea pedepsele!

pentru proxenetismSenatorul UDMR Peter

Kovacs Eckstein a declarat vineri că va introduce o iniţiativă legislativă care să ceară majorarea pedepselor pentm cazurile agravante legate de proxenetism, cum ar fi lipsirea de libertate sau obligarea la prostituţie. Liderul UDMR susţine că este necesară modificarea Codului Penal, pentm că prevederile în vigoare nu pot opri această formă de „sclavagism contemporan”. Eckstein a.declarat că, pentru lipsire de libertate, pedeapsa este de maxim cinci ani, iar obligarea la prostituţie este inclusă în mai generalul termen de „proxenetism”.'De asemenea, senatorul

clujean s-a arătat mulţumit de faptul că Senatul a aprobat, fară probleme, o ordonanţă de

4JZS

, Z

v'4'-

urgenţă dată pe vremea cînd Eckstein conduceaDepartamentul pentru, ■ Minorităţi. Această ordonanţa i impune amendarea persoanelor | sau firmelor care au avut f comportament discriminatoria pe motive de etnie, religie, sex. vîrstă sau orientare sexuală.

A M.

Pensionarii au găsit sprijin în PD Clu)

' ■ . .

Senatoml PD luliu Păcurariu s-a întîlnit vineri cu reprezentanţii Uniunii Generale a Pensionarilor Cluj. Preşedintele UGPR Cluj, prof. Virgil Guţiu, a precizat că “I.

Păcurariu este primul parlamentar clujean care are discuţii cu Uniunea după alegerile din noiembrie 2000”:

Cu acest prilej senatorul Păcurariu a dorit să cunoască poziţia UGPR Cluj faţă de Pactul social semnat de Guvern şi sindicate, la care nu a participat nici un reprezentant al pensionarilor, precum şi poziţia faţă de - măsura Guvernului de a- menţine puterea de cumpărare a pensiilor la nivelul lunii decembrie 2000. în al doilea rînd senatorul Păcurariu a dorit să aibă în vedere poziţia UGPR faţă de actele legislative referitoare la pensionari, în vederea amendării şi îmbunătăţirii acestora.

Prof. Virgil Guţiu a arătat că măsura Guvernului de menţinere a puterii ’ de

cumpărare a pensiilor la nivelul lunii decembrie 2000 este nesatisfăcătoare. UGPR Cluj doreşte o recorelare care să elimine discrepanţele dintre pensii, astfel încît să se acorde aceeaşi pensie pentru aceeaşi vechime în muncă în aceeaşi profesie. Totodată se doreşte o neindexare a pensiilor care sînt mai mari decît salariile. Preşedintele UGPR Cluj şi-a manifestat nemulţumirea faţă de perceperea de către anumite unităţi sanitare a unor taxe pentru unele acte medicale asiguraţilor medical, fapt care afectează venitul pensionarilor. O altă nemulţumire se referă.la faptul că, deşi Legea CAS prevede o reprezentare a. pensiilor în structurile de decizie ale Casei de Asigurări, acest lucru nu s-a realizat la nivelul judeţului Cluj.

Corneliu Vădim Tudor anunţă că PRM9

îşi va face un cabinet din umbră pentru a fi pregătit cînd va prelua puterea

Adrian Năstase:Rezultatul votului din Republica Moldova este o lecţie cate trebuie să (ie înţeleasă şi la Bucureşti, şi la Washington, ş! de către FMI

Primul ministru Adrian Năstase a afirmat, lucru care parţial s-a întîmplat şi la Bucureşti, vineri, că rezultatul votului din Republica la alegerile din noiembrie 2000, prin votul Moldova este o lecţie care trebuie să fieînţeleasă şt la Bucureşti, şi la Washington, şi de către cei de la Fondul Monetar Internaţional.

Năstase a precizat că votul din Republica Moldova ă fost cauzat de frustrări şi sărăcie,

acordat PRM.Primul ministru a afirmat că Rusia a avut

de ales între a merge spre Răsărit sau spre Occident şi a decis, “foarte clar’, să meargă spre Occident. “Partea proastă este că în acest. drum' au găsit Moldova”, a afirmat Năstase,

Preşedintele PRM Corneliu Vădim Tudor a anunţat, vineri, la şedinţa Consiliului Naţional al partidului, că PRM va face “un cabinet din umbră” pentm “pregătirea vremii cînd va veni la putere”, arătînd că zilele acestea partidul lucrează la o nouă : organigramă a Guvernului, “mai bună şi mai funcţională decît cea actuală”.

El a spus că a venit timpul să fie promovaţi oameni din noua generaţie şi a apreciat că “regimul bicefal Iliescu- Năstase” se va prăbuşi pînă anul viitor. C.V.Tudor nu a dat alte detalii referitor la cabinetul din umbră pe care intenţionează să-l formeze PRM, dar a arătat că partidul pe care-1 conduce trebuie să demonstreze pe plan extern că este cel mai serios partener de dialog.

“Este nevoie să fim în NATO din cauza Ungariei pe care trebuie s-o ţinem aproape”, a mai spus Vădim Tudor. El a precizat că parlamentarii PRM trebuie să desfăşoare o activitate legislativă “ sănătoasă” şi “pragmatică” şi trebuie să se implice în problemele comunităţii locale. Liderul PRM a arătat că partidul trebuie să-şi facă un ziar şi un post de

televiziune. Vădim a apreciat că PRM este cel mai mare partid de opoziţie, “dacă nu singurul partid-de opoziţie”.

în discursul său, C.V.Tudor a făcut o analiză a alegerilor parlamentare şi prezidenţiale din 2000, prilej cu care a reluat tema “fraudării alegerilor”. El

,

l ' - . ;

iî.v ;

' i £ & \

a criticat Guvernul şi partidul de guvernămînt pentru protocoalele încheiate cu PNL şi UDMR. “PDSR cedează presiunilor acestor două partide antiromâneşti şi acceptă revizuirea Constituţiei”, a mai spus Vădim Tudor, care este de părere că PDSR ar da orice ca

Preşedintele PRM Corne':. Vădim Tudor a lansat, vineri, la şedinţa Consiliului Naţionă al PRM, un apel la unitate: partidului şi a arătat că membrii PRM trebuie “să termine ce certurile din filiale”, avertizînc că, în caz contrar, le va desfiinţa pe toate.

“Nu transformaţi filialele ir zeci de partiduleţe, fiindcă vs avertizez că le desfiinţez pe toate. Nu faceţi voi ce n-au reuşit duşmanii: Adică să-mi fie lehamite de politică!”, le-a spus C.V.Tudor reprezentanţilor PRM, precizînd că din cauz2 certurilor din filiale, poate apărea pericolul ca partidul si se dinamiteze din interior. Hi a spus că în partid au apăniţ “mici erupţii ale vanităţii ş “fiecare se ceartă cu fiecare ■ iar membrii PRM “se pîrăscîntre ei. .

“Nu mi-a plăcut niciodată sa fac pe dădaca. Vă sfătuiesc, sâ puneţi capăt acestor certuri. Nu puteţi să aveţi toţi funcţiile pe care le vreţi”, le-a sPuS Vădim Tudor reprezentanţilor PRM la reuniunea Consiliului Naţional,1 arătînd: că aceşti

sâ intre în Internaţionala trebuie “să termine cu jocuri1- Socialistă. - dc culise”;

c- 5

T I ;

N

*

O i'<3,

SfX l

A i c i$&■;

a r putea f i re c la m a dum neavoastră

1 9 9 8 - E m il C o n s ta n t/n e s c u a p ro m u lg a t L e g e a privind a c o rd a re a u n o r d re p tu r i p e rs o a n e lo r p e rs e c u ta te d in

m o tiv e p o lit ic e în p e r io a d a c o m u n is tă , p re cu m ş i celor d e p o rta te în s tră in ă ta te o r i c o n s titu ite în p rizo n ie ri.

m s m n & L

i l , i z L s ; î ’ A â l i t r e i : ; v L f

LTre'îftffi f r r a ■irfff, m fn a ' m m ^ rcz ™ '...« . „..... > . . m k m M M m m i ”** ,xe* ” '■* :':v' "x ^ ^ ‘

K i P C i â S â i if

H f f l i

... .... ., .. . .. .... . . ■ .. ..,;T T T T O

r , . ; . L..J "..j.i :...» 4 4 * . ' « C* * 4 W ,*4 I»**, 4......* .....a . . . â

Judecătoria sectorului 2 Bucureşti a hotărît, vineri, suspendarea procesului celor 13 persoane acuzate de prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), instanţa trimiţînd acest dosar Curţii Constituţionale pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii unor texte de lege.

Avocatul Marian Nazat, reprezentantul în instanţă a lui Marian Petrescu (preşedinte al societăţii SOV INVEST), a Ceciliei Bebis (comisar coordonator al Departamentului de reglementare a pieţei şi intermediere financiară din cadrul CNVM) şi a Mihaelei Zora Mincu (vicepreşedinte coordonator al Direcţiei Trezorerie şi membru al Consiliului de Administraţie al CEC) a arătat instanţei că, în timpul cercetării clienţilor săi, anchetatorii nu au respectat dreptul la apărare, care este garantat de Constituţie, precum şi că actele premergătoare începerii urmăririi

s penale nu au fost realizate cu respectarea textelor de lege. _

Totodată, avocatul Nazat a solicitat magistraţilor Judecătoriei sectorului 2 să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea articolelor 147 şi 258 din Codul Penal, întrucît acestea anulează distincţia făcută de către legea fundamentală în ceea ce priveşte statutul funcţionarului, în special, şi cel al salariatului, în general. Articolul 72 alineatul 3, litera i din Constituţie diferenţiază regimul juridic

al funcţionarului public şi regimul general privind raporturile de muncă, a conchis avocatul Marian Nazat.

Magistraţii Judecătoriei sectorului 2 îi judecă, în stare de libertate, pe Ştefan Boboc, fost preşedinte al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Gavril Bătrîn, membru al Consiliului de Administraţie al societăţii SOV INVEST, Mihaela Sima, director economic al SOV INVEST, Ion Diţă, membru al Consiliului de Administraţie al societăţii SOV INVEST, Marius Andrei, cenzor extern independent al SOV INVEST, atestat de CNVM, Cezara Cecilia Bebis, comisar coordonator al Departamentului de reglementare a pieţei şi intermediere financiară din cadrul CNVM, Marian Petrescu, preşedinte al societăţii SOV INVEST, Camenco Petrovici, fost preşedinte al Casei de Economii şi Consemnaţiuni (CEC), Mihaela Zora Mincu, vicepreşedinte coordonator al Direcţiei Trezorerie şi membru al Consiliului de Administraţie al CEC şi Mircea Costescu, Gheorghe Negură şi Mircea Ionescu Muscel- Iancuiescu, toţi trei membri ai Consiliului de încredere al FNI. Ioana Maria Vlas, fost preşedinte al SOV INVEST, este singura persoană care este judecată în lipsă, întrucît imediat după anunţarea prăbuşirii fondului, ea a plecat din România, fiind dată îtj urmărire internaţională prin Interpol.

Potrivit rechizitoriului, societatea comercială SOV INVEST s-a constituit în 1995, capitalul social de o sută de milioane de lei fiind divizat în o sută de acţiuni

^.nominative în valoare, de un -~z?:dion de lei fiecare.

Societatea Generală de î Investiţii deţinea 80 la sută | din acţiunile SOV INVEST,; numerotate de la 1 la 80.

Ioana Maria Vlas, Teodor Nicolaescu şi Elena Andrei deţineau fiecare cîte cinci acţiuni de la SOV INVEST, în valoare de cinci milioane de lei, reprezentînd cinci la sută din capitalul social.

Victor Veliscu, Nicolae şi Laura Popa, Iustina şi Ciprian Negură deţineau cîte o acţiune.

Iniţial, Consiliul de Administraţie al SOV INVEST a fost format din trei membri: Ion Andrei, Şerban Lotreanu şi Marian Petrescu, toţi fiind aleşi ca urmare a Adunării Generale din 17 august 1995.

Potrivit prevederilor statutului, obiectul principal de activitate era management şi administrare, consultanţă pentm afaceri, management de investiţii şi plasamente, precum şi activităţi de studiere a pieţii şi de sondaj.

Intre timp, Societatea Generală de Investiţii cumpără acţiuni, majorează capitalul social cu 600 de milioane de lei, iar în 2 aprilie 1996 devine acţionar principal, cu 98,7142 la sută din acţiunile

' SOV INVEST, acţionarul iSlena Andrei deţinînd 0,71 la sută, iar Nicolae şi Laura

■JP*opa, Iustina şi Ciprian ^Negură avînd cîte o acţiune, ^dică 0,14 la sută. i La 22 ianuarie 1997, •Situaţia arăta astfel: Gheorghe Teodorescu A ţinea 98,71 la sută din • Secţiuni, Elena Andrei 0,7 la K^tă, iar Nicolae şi Laura, ^opa, Iustină şi Ciprian ^egura cîte 0,14 la sută.

Potrivit contractului de cesiune, la 22 noiembrie 1997, Uniunea Naţională a Cooperativelor de Consum şi de Credit (Centrocoop)

lei. Astfel, Centrocoop a devenit acţionar cu 357 de mii de acţiuni, Ioana Maria Vlas - 334 de mii de acţiuni (47,71%), Elena Andrei -

Ştefan Boboc, fost preşedinte al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM)

deţinea 357 de acţiuni (51%), GheorgheTeodorescu 334 de acţiuni (47,71%), Elena Andrei cinci acţiuni (0,71 %), iar Nicolae şi Laura Popa, Iustina şi Ciprian Negura cîte o acţiune (0,14%). „

La 25 ianuarie 1999 se încheie un alt contract de cesiune la actele de constituire ale SO V ' INVEST, în sensul câ acţiunile se vor diviza, adică o acţiune de un milion de lei vă avea o valoare de1.000 de acţiuni ori 1.000 de

5.000 de acţiuni (0,71%), iar Nicolae şi Laura Popa, Iustina şi Ciprian Negură apar ca deţinători a cîte o mie de acţiuni fiecare (0,14%).

După sase luni, capitalul social al SOV INVESŢ era de 700 de milioane de lei divizat în 700 de acţiuni cu o valoare de un milion de lei . fiecare, după cum urmează: Centrocoop - 51%, CEC - 20%, Ioana Maria Vlas - 7,7%, Elena Andrei - .0,71%, Nicolae şi: Laura Popa, Iustina şi Ciprian

Negură cîte 0, 14%. Fondul Naţional de Investiţii (FNI) a fost constituit prin contractul de societate civilă încheiat, la 17 august 1995, între Societatea Generală de Investiţii Bucureşti(reprezentată de Gheorghe Negură), Fondul Proprietăţii Private 11 Moldova din Bacău (reprezentată de Ion Andrei), societatea Latina Plastic (reprezentată de Mircea Ionescu Muscel- Ianculescu) şi societatea Arcasrom (reprezentată de Mircea Costescu), fiecare dintre părţi subscriind cîte2,5 milioane de lei.

CNVM a autorizat, la 15 septembrie • 1995, funcţionarea FNI, care avea ca obiect de activitate mobilizarea economiilor băneşti ale membrilor săi şi

■ plasarea comună a acestora, în condiţii de profitabilitate superioară a plasamentelor individuale pe piaţa monetară şi de capital românească şi internaţională.

Astfel, a fost înfiinţat Consiliul de încredere al FNI, format din Costescu, Muscel-Ianculescu şi Negură, organism care avea printre atribuţii protejarea membrilor fondului, în cazul în care acesta se transformă, în condiţiile legii, din fond deschis într-unul închis sau cînd se desfiinţează, ceea ce urma să implice restituirea valorii nominale iniţiale a titlului de participare tuturor membrilor existenţi la data desfiinţării.

CNVM a autorizat, tot la 15 septembrie 1995, SOV INVEST Constanţa, ca societate.de administrare a fondurilor deschise de investiţii şi societăţilor de investiţii. CNVM a mai autorizat o ofertă publică continuă a unităţilor fondului mutual FNI, cif o valoare nominală a unităţii de fond de zece mii de lei..

Consiliul de încredere, ’ FNI si SOV INVEST -

Sucursala Bucureşti încheie un ' contract privind încredinţarea de către FNI a activelor - sale, ’ spre administrare, societăţii SOV INVEST. : ’

Astfel, 'societatea de administrare avea ca obligaţii: efectuarea de plasamente din activul fondului şi administrarea portofoliilor de investiţii în scopul obţinerii de profit pentru membrii fondului; contractarea de împumuturi în numele fondului; întocmirea . situaţiilor trimestriale privitoare la activele şi pasivele, veniturile şi cheltuielile, modul de derulare a activităţii fondului, calcularea zilnică a preţului . de emisiune al titlurilor de participare. Societatea de administrare trebuia retribuită, din dispo­nibilităţile fondului, cu un comision de 3,25 la sută, iar de la administratorii fondului trebuia să primească un comision de operare de 0,5 la sută din suma de cumpărare. La 10 iunie 1998, aceste comisioane au fost micşorate.

în perioada aprilie 1997- iunie 1998, Marian Petrescu a îndeplinit funcţia de preşedinte al SOV INVEST, din Consiliul de Administraţie făcînd parte Gavril Bătrîn şi Ion Diţă.

. Potrivit Regulamentului de organizare si funcţionare al SOV INVEST, preşedintele răspunde de întreaga activitate a societăţii.

depozitare, avînd astfel posibilitatea să calculeze şi să publice zilnic valoarea activului net al FNI ^i a numărului unităţilor de fond.

Raportul privindactivitatea FNI pe 1997, întocmit de SOV INVEST şi semnat de Marian Petrescu şi de Mihaela Sima, director economic, relevă faptul câ pentru fond a fost un an de risc mediu, valoarea unităţilor de fond ajungînd la 84.681 de lei (faţă de valoarea iniţială de zece mii de lei).

La 31 decembrie 1997, SOV INVEST a raportat CNVM un număr de 14.801.200 de unităţi de fond, în timp ce Ministerul Finanţelor, la un control, a constatat existenţa a 32.766.320 de unităţi.

Petrescu a semnat raportul fără sâ verifice datele, Sima fiind cea care a falsificat situaţia privind unităţile de fond, se arată în rechizitoriu. “Prin raportarea unui număr mai mic de unităţi de fond (la care se împarte valoarea activelor nete) se ajunge la o valoare mai mare a unităţii de fond, care însă este mărită artificial (la sfirşitul anului 1997 era de 84.681 de lei), supraevaluată fiind, pe cale de consecinţă, şi valoarea activelor nete” , susţin procurorii. _

FNI a încheiat, la 30 mai 1997, un contract de cesiune, pe un an, cu Bankcoop, banca obligîndu-se sâ plătească în cazul în care fondul nu are lichidităţi.

■: ' . r . v .. \ '

■

- -/

l ţ

i /

■ t '

Marian Petrescu, preşedinte al soc ie tă ţii) SOV INVEST I

Procurorii susţin câ SOV Totuşi, depozitarul nu putea INVEST e. încălcat legea plăti mai mult de zece la sută atunci cînd a depozitat din capitalul său. ' fondurile la Banca Agricolă,în sensul câ societatea ^ ;---. , . . . v : C o n t in u a re tn n u m ă ru l-ţr.® . U I2 _.SA _ u r mă t o r a l z ia ru lu i n o s t ru

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23- SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,

marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.sîmbătă-duminică

C O R A M E T S R L C L U Jy Str. Tractoriştilor nr.2,

Tel./Fax: 064-417.075,094-664.062în calitate de reprezentanţă comercializăm lâ preţ de producător următoarele produse:• SC POLICOLOR SA Bucureşti: vopsele auto, lavabile, emailuri, grunduri, nitroemailuri, lacuri;• SC SINTEZA COLOR SA Oradea: vopsele ulei, emailuri, grunduri;• SC AZUR SA Timişoara: emailuri, lacuri, săpun toaletă şi semitoaletă;• SC PERIND SA Oradea: perii, mături, bidinele;• SC DEN BRAVEN ROMANIA: silicoane, spume poliuretanice;• SC CIVIC Bucureşti: aracet;• SC PEROM Cluj: pensule, bidinele; sRe reţinut: Asigurăm transport gratuit la depozitul beneficiarului | ________Condiţiile de plată sint negociabile. §

CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII CLUJ organizează licitaţie publică în data de 19.03.2001 ora 12,00 pentru închirierea de spaţiu la sediul din Dej, str. 1 Mai nr. 25 pentru activitatea "farmacie", suprafaţa de 107,95 mp.

Spaţiul se poate vizita pînă vineri între orele 8-15 pînă Ia data licitaţiei.

Caietul de sarcini se poate procura de la compartimentul administrativ.

Informaţii suplimentare se pot obţine de Ia dl Dolean Vasile, telefon 431.010, interior 131. (4264143)

Primăria comunei APAHIDA, jud. Cluj, reprogramează pentru data de 22.03.2001, orele 12,00, în aceleaşi condiţii selecţia de oferte (licitaţie) pentru proiectare (faza S.F. şi P.T.) "modernizare drumuri comunale".

Ofertele se depun pînă la data de 21.03.2001, orele 15,30 la sediul Primăriei Apahida.

Caietele de sarcini se pot procura contra cost de la Primăria comunei Apahida.

Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon 231.777, 231.797, 231.322. (4144304)

D I R E C Ţ I A G E N E R A L A A F I N A N Ţ E L O R P U B L IC E Ş I C O N T R O L U L U I F I N A N C I A R D E S T A T

A J U D E Ţ U L U I C L U J C I R C U M S C R I P Ţ I A F I S C A L Ă H U E D IN

A N U N Ţ ĂO rgan izarea pe data dc 12.03 .2001, ora 10, la punctul de lu c ru al

soc ie tă ţii SC D O R T R A N S S IL V A IMPEX SR L, Bologa, nr. 39, com P o ien i, ju d . C lu j, a unei l ic i ta ţ i i pub lice pentru vînzarea urm ătoare lor b u n u ri:- uscâ to r cherestea SH T 6/1 - p re ţ de s trigare 360.000.000 le i;- uscâ to r cherestea SH T 6/1 - p re ţ de s trigare 324.000.000 le i;- fie răs trău c ircu la r dc sp in teca t FCS U M A R O - pret de strigare

' 18.000.000 le i;- fie răs trău c ircu la r de retezat, 008 - p re ţ de strigare

18.000.000 le i;- m aşină cu 2 opera ţii s im ila r M 1 4 0 B E L M E T - preţ de strigare

32.400.000 le i;- m aşină de frezat cu ax supe rio r F A S E L M E T - preţ de strigare

37.800.000 le i;- m aşină de ş le fu it cu bandă o r iz . V E B L L M A , DSS - pret de strigare

10.800.000 le i;- m aşină m u lt ip lă dc tîm p lâ rie - p re ţ de s triga re 23.400.000 le i;- exhaustor - pre ţ de s trigare 900.000 Ie i;.- m aşină de rin d e lu it pe 4 fe te D O R N A 4 F .M A M - pret de strigare

55.800.000 le i;- m aşină p ro file rotunde - p re ţ de s trigare 2.700.000 le i;- in s ta la ţie de exhaustare - p re ţ de s trigare 900.000 lei;- m aşină de frezat şi c ircu la r D O R N A -410FC.320 - pret de s trigare

16.200.000 le i;- m aşină norm a lă de frezat M N F - 100 U M A R O - pret de strigare

21.600.000 le i.î n c a z u l în care u t i la je le n u v o r fi v în d u te c u această o c a z ie ,

v o r f i sco a se la l ic ita ţ ie în f ie c a re z i d e m ie rc u r i d in s ă p tă m în ile c a re u rm e a z ă , în ace laş i lo c ş i la aceeaş i o ră .

R e la ţ i i s u p lim e n ta re la te l. 2 5 3 .0 3 2 sau 2 5 1 .9 44 .

IIIIIIIIL ,

N A P O C A P R E S S

angajează v în z ă t o r i p re s ă şi c a rţe

la to n e te s tra d a le . I n f o r m a ţ i i la te l. 0 6 4 -1 9 .6 8 .5 8 .

Ill

m aio I co I io *

HII

j

S.C. U N IM ET - S.A. C LU J-N A PO C A Adm inistratorul

S.C. U N IM ET - S.A. C LU J-N A PO C A c o n v o a c ă

în temeiul Legii nr. 31/1990, republicată 'I. Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor pentru data de 17 martie 2001, ora 10,00,

Ia sediul societăţii din Cluj-Napoca, B-dul Muncii nr. 18/b, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor, la sfîrşitul zilei de 10 martie 2001, cu următoarea ordine de zi:

1. Aprobarea modificării actului constitutiv, referitor la administrarea societăţii şi alte probleme de ordin statutar. Informarea acţionarilor, cu privire la cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni de către dl. Căpâlnaş Ionel;

2. Diverse.II. Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilorpentru data de 17 martie 2001, ora 11,00, la

sediul societăţii din Cluj-Napoca, B-dul Muncii nr. 18/b, pentru toţi acţionarii ■ înregistraţi la sfîrşitul zilei de 10 martie 2001, cu următoarea ordine de zi:

1. Analiza rezultatelor economico-fmanciare la data de 31 'decembrie 2000, pe baza bilanţului;2. Raportul administratorului;3. Propuneri privind aprobarea şi repartizarea profitului pe anul 2000; • ^4. Prezentarea şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2001; |5. Alegerea Consiliului de Administraţie; §6. Alegerea Comisiei de Cenzori; • a-6. Diverse. 'Acţionarii pot participa personal, sau pot împuternici alt acţionar prin procura specială depusă

la sediul societăţii pînă la data de 16 martie 2001.în cazul în care adunările generale, extraordinară şi cea ordinară a acţionarilor nu vor fi legal

constituite la data convocării, se consideră convocată prin prezentul anunţ, a doua adunare generală extraordinară şi ordinară a acţionarilor la data de 18 martie 2001, în acelaşi loc, la aceleaşi ore şi cu aceeaşi ordine de zi.

Proiectul de modificare a statutului societăţii, precum şi celelalte materiale care urmează a fi supuse dezbaterii acţionarilor sînt depuse la secretariatul societăţii şi pot fi consultate de către acţionari sau reprezentanţii acestora.

t?P - t a U n i r i i 4 - 5

T E L . / F A X : 0 6 4 - 4 3 0 . 4 2 3

RECONDIŢIONĂRI CARTUŞE IM PR IM A N T E

ANUNŢPENTRU ORGANIZAREA LICITAŢIEI PUBLICE

. DESCHISE A CONCESIUNII SERVICIULUI PUBLICDE DISTRIBUŢIE GAZE NATURALE, ÎN COMUNA s

JUCU, JUDEŢUL CLUJ.1. Concedent: Consiliul local al comunei Jucu;2. Sediul Concedentului: Comuna Jucu, localitatea Jucu de

Sus, str. Principală, nr. 112;3. Obiectul Concesiunii: Serviciul public de -distribuţie a

gazelor naturale din comuna Jucu;4. Durata concesiunii: 49 de ani;5. Caietul de sarcini şi instrucţiunile privind organizarea şi

desfăşurarea procedurii de concesionare pot fi studiate şi achiziţionate contra cost la sediul Consiliului local al Comunei Jucu începînd cu data de 19.03.2001.

6. Actele doveditoare privind calităţile şi capacităţile ofertanţilor sînt:

- Licenţa provizorie emisă de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Gazelor Naturale (ANRGN) Bucureşti, pentru participarea Ia prezenta licitaţie;

7. Data limită de predare a ofertelor: 18.04.2001, ora 9.00*8. Locul de primire al ofertelor: sediul Consiliului Local al

Comunei Jucu.9. Ofertanţii rămîn angajaţi prin termenii ofertelor lor pentru

o perioadă de 45 zile det la data depunerii ofertelor.10. Deschiderea ofertelor se va face la sediul Consiliului

Local al comunei Jucu, în data de 18.04.2001, ora 11.00.

REPARAŢIIIaparaturA fotografica,

Zeno RF.INHARDT

C a le a M ă n ă ş tu r , n r . 8 , C luj-N.Tel.: 092/460-169; 064/42-50-96

S.C. ELECTRICA S.A.EXPLOATAREA DE

DISTRIBUŢIE BISTRIŢA Organizează CONCURS pentru

ocuparea unui post de INGINERspecîalitatea AUTOMATIZĂRI ŞI CALCULATOARE

în data de 21 martie 2001, ora 10,00, înscrierile se fac la sediul unităţii din

Bistriţa, str. Vasile Conta nr. 11, Informaţii la telefon 063/232558

Birou Resurse Umane.

• Vînd garsonieră, confort 1, pe str. Detunata, etaj intermediar, pre: 7.200 USD. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd garsonieră, confort 1, pe str. i Parîng, etaj intermediar, preţ 180 ; milioane negociabil. Tel. 430.423, j (Ag.i.) ^• Vînd apartament 3 camere pe str.21 Decembrie, confort 1, nefinisat etaj intermediar, preţ 16.500 USD Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere pe str. M uncitorilor, confort 1, finisat, telefon, preţ 38.000 DM. Tel430.423. (Ag.i.) -• Vînd apartament 2 camere, confort 2, pe str. Retezat, nefinisat, preţ.190 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, pe s tr . '' Primăverii, confort 1, 110 rrp; f- finisat, etaj intermediar, preţ 46.'DM. Tel. 430]423. (Ag.i.)• Vînd casă pe Str. Piersicului, 4 camere, ultrafmisată, teren 300 mp, garaj, încălzire centrală, preţ milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, pe str. Unirii, confort 1, etaj intermediar, semifmisat, preţ 10.500 USD. Tel430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 1 cameră, pe str. Napoca, parter, finisată, confort!, cu legea 112, preţ 11.000 USD. Ta.430.423. (A g.i.)'• Vînd casă cu grădină, suprafaţa to ta lă de 1040 mp, suprafaţa constru ită 130 mp, 5 camere, bucătărie, baie, cămară, 2 pivniţe, atelier, 9 focuri de gaz, teracote, posibilităţi de privatizare, acces auto, preţ 63.000 USD. Tel.430.423. (Âg.i.)• Vînd teren în Floreşti, 3.000 mp, preţ 20 DM/mp. Tel. 430.423. Tel.430.423.(Ag.i.)

CEA MAI BOGATA OFERTĂ Şl LA CELE MAI AVANTAJOASE PRETURI

9P-ta Unirii nr.i n s

tel/fax: 064-19168 *8' l - i - ţ ! i

O C / t jP R B S S

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulvă p u te ţi adresa d irect la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16.

■VARUILde Cluj

m u NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tLU JM tel/fax 19-73-04;SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11: tel/fax 21-60-75.

î u f e i i i

V ÎNZĂRI CUM PĂRĂRI

• Vînd apartament 2 camere Gheorgheni, zona Alverna, semidecomandat, fără balcon, 2 holuri, 34 mp, preţ negociabil. Tel. 094-p9-01-24 sau 44-11-63 după ora 17. (1380650) ______

• Persoană fizică, cumpăr urgent apartament cu 2 camere decomandat, etaj intermediar, zona Godeanu, Iugoslaviei, Muncitorilor. Plata pe loc în Iei sau valută. Tel. 14-60-93, 094- 79-69-06. (1380716)

• Vînd vilă nouă, 5 camere, mansardă, garaj, curte. Tel. 42- 06-92; 094-77-38-36. (1272547)

• Numiţii Macavei Simion, Macavei Vasilie, Macaveiu Vasile, Macaveiu Alexandru, toţi cu domiciliul necunoscut în calitate de pîrîţi sînt citaţi la Judecătoria Cluj- Napoca în data de 19 martie 2001 ora 8, sala 122, în proces cu reclamanţii Fărăgău Laurenţiu şi Fărăgău Sanda în dosar nr. 461/2001 cu obiect prestaţie tabulară (recunoaşterea dreptului de proprietate asupra imobilului situat în Vâlcele înscris în CF nr. 999).(1305886)• Cu miracolul naturii-aloe vera-

puteţi trata orice boală. Informaţii la tel. 16-23-78. (1272582)

• Vînd apartament, str. Plopilor nr. 69, ap. 15. Tel. 42-92-95.

. (1380710)

» Vînd casă 5 camere, 2 băi, bucătărie, ultra finisat, singur în curte. Tel. 13-95-45.' (1305836)

• Cumpăr apartament 1 sau 2 camere, str. Horea, fară intermediari, plata pe loc. Tel. 14-02-39.(1272595)

• Vînd: -Dacia 1310, an fabricaţie 1991; -Copiator REX Rotary 8012 C(defect); -Spaţiu comercial 216 mp (birou şi magazin) în centrul oraşului Sfîntu Gheorghe, jud. Covasna. Informaţii la tel. 094-55-51-56.(1380694)

X * Vînd foarte urgent BMW 318 i 1985, stare foarte bună. Preţ 3400 DM. Tel. 092-27-76-98,092-36-78- 31. (1380702)

• Vînd canapea nouă, dulap bucătărie, ladă de haine. Tel. 16-00-51. (1305885)

• Vînd parfumuri originale. Catalog gratuit! Tel. 094-627.671. (7302610)

• Vînd recamier tip canapea, str. Tipografiei 18, familia Ambruş de la ora 14-18. (1380679)

• As. Familială Vincze Andrei pierdut chitanţier fiscal de Ia nr. 341351 la 341400. îl declar nul.(1380691)• Vînd fin în Gădălin. Tel. 064-

41-22-92,095-31-37-77. (1380718)

ÎN C H IR IE R I

* Consiliul Local al comunei Chinterii, jud. Cluj, organizează licitaţie publică deschisă pentru Concesiunea Serviciului public de distribuţie gaze naturale, în comuna Chinteni, judeţul Cluj. 1 Concedent: Consiliul local al comunei Chinteni; 2.- Sediul concedentului: comunaChinteni, str. Principală, nr. 114; 3. Obiectul concesiunii: Serviciul public de distribuţie a gazelor naturale din comuna Chinteni; 4. Durata concesiunii: 49 de ani; 5. Caietul de sarcini şi instrucţiunile privind organizarea şi desfăşurarea procedurii de concesionare pot fi studiate şi achiziţionate contra cost Ia sediul Consiliului local al comunei Chinteni începînd cu data de 19.03.2001;6. Actele doveditoare privind calităţile şi capacităţile ofertanţilor sînt: -Licenţa provizorie emisă de autoritatea naţională de reglementare în domeniul gazelor naturale (ANRGN) Bucureşti pentru participarea la prezenta licitaţie; 7. Data limită de primire a ofertelor: 24.04.2001, ora 9,00; 8. Locul de primire al ofertelor: Sediul Consiliului local al comunei Chinteni; 9. Ofertanţii râmîn angajaţi prin termenii ofertelor lor jjentru o perioadă de 45 de zile de la data depunerii ofertelor;' 10; Deschiderea ofertelor se va face Ia sediul Consiliului local al comunei Chinteni, în data de24.04.2001, ora ÎL (1380692, 1380693)

• închiriez spaţii comerciale str. Gorunului nr. 7A Cluj- Napoca. Tel. 41-30-90; 094-47- 91-12. (1305828)

• Dau în chirie apartament două camere, P-ţa Mihai Viteazul. Tel. 094-54-76-01. (1272575)

D IV E R SE

• Angajez muncitori necalificaţi. Tel. 41-30-90; 094/ 47-91-12. (1305827)

• Căutăm de închiriat microbus 20 locuri pentru transport zilnic CIuj-Aghireş. Tel. 43-22-12 birou mecanici. (1380717)

• Slăbiţi garantat! Tel. 12-11-86. (1272313)

• Xerox-condiţii avantajoase! Cluj, str. I. Dragalina nr. 72, et. 2, ap. 4. (1272609)

• In conformitate cu Legea nr. 137/1995, Miclăuş Vasile anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Instalarea unei centrale termice de apartament, ce funcţionează pe gaz” situat în Cluj- Napoca str. Buzău nr. 15, ap. 8. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(1380695)• Cursul de METODA SILVA va

avea loc în zilele de 17-18 şi 24-25 martie. Pînă în data de 9.03 se acordă reducere. Informaţii şi înscrieri la tel. 095-26-60-80 sau 14- 43-68. (1380699)

• Numiţii Isaicu Ioan, Blasian Drosida cu domiciliu -necunoscut sînt citaţi să se prezinte în ziua de 19 martie 2001, ora 9,30 la Judecătoria Cluj-Napoca, str. Dorobanţilor nr. 2, sala 124 în calitate de pîrîţi dosar nr. 1029/2001. (1380704)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Iuoraş Remus Adrian anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul locuinţă familială D+P+M situat în Cluj- Napoca str. Fagului nr. 28A. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1305892)

• Subsemnata Ranga Ileana domiciliată în Cluj-Napoca, str. Bobâlnei nr. 61, anunţă pe următorii: Kolumban Karoly, .Mărginean Gheorghe, Gurath Iosif, Gurath Bela Wilhelm, Hintz Ileana, Gurath Iosif, Ferenczi Maria, Bencze Cătălină ca în data de 7 martie 2001 să se prezinte Ia Judecătoria Cluj, în calitate de pîrîţi în dosarul 9303/ 2000 avînd ca obiect recunoaşterea dreptului de proprietate. (1272593)- • în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Diaconescu Sergiu anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul: instalare microcentralâ termică de apartament , construire coş fum şi realizarea de racord individul de gaz situat în Cluj- Napoca str. Albac 21 S. Albini nr. 129, sc. III, ET. 4, ap. 55. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1272598)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Crişul SA anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul: sediul societăţii situat in loc. Huedin, str. Băii nr. 3, jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1272605)

P IE R D E R I• Pierdut carte identitate seria

C930616 pentru autoturismul Opel Vectra nr. identificare WOL000087M5138289, pe numele Cozma Maria. O declar nulă. (1305891)

• Pierdut carnet de student pe numele Banyai Zsolt. îl declar nul. (1272611) '

D E C E SE C O M EM O R Ă R I

• Cu adîncă durere în suflet anunţ încetarea din viaţă a dragei mele nepoate ANA- MARIA MATVEEV. Bunica Saivan Margareta. Sâ-i fie sufletul în linişte şi pace.(1380696)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm decesul într- un mod tragic a scumpei noastre fiice şi surori, MATVEEV ANA-MARIA, în vîrstă de 25 de ani. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă, 3 martie 2001, ora 12, la Cimitirul Mănăştur. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Părinţii şi surorile.(1380697)

• Anunţăm cu durere în suflet că după o grea suferinţă, a încetat din viaţă scumpul nostru soţ, tată, tată socru şi bunic, dr. POPESCU PETRE. Slujba de înmormîntare va avea loc sîmbătă, 3 martie 2001, ora 14, la Capela Nouă Mănăştur. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia îndurerată. (1380708)

• Sîntem alături de cuscra Magdalena, ginerele Petre cu familia, la despărţirea de bunul lor soţ, tată, tată socru şi bunic, dr. POPESCU PETRE. Tranmsitem sincerecondoleanţe. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia Coruţiu Valentin şi Ani. (1380709)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a celei ce a fost OARGĂ MARIA în.vîrstă de 91 ani. Înmormîntarea va avea loc în data de 05.03.2001, ora 11, la Capela Cimitirului Central. Familia Zehan. (1272601)

• Sincere condoleanţe familiei îndurerate la moartea celui care a fost BOGDAN VASILE. Colectivul Horeamed.(1380698)

• Sîntem alături de colegii noştri Viorica şi Naşu în marea durere pricinuită de pierderea mamei dragi. Colectivul Primăriei Apahida. (1380701)

• Cu nemărginită durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a celei care a fost cea mai iubită şi minunată mamă şi bunică OSVADA VIRGINIA. Cu tristeţe în suflet ne luăm rămas bun şi ne rugăm pentru odihna sa veşnică. Nu te vom uita niciodată. Carmen, Sebastian şi Cornelia. (1380703)

• Sincere condoleanţe colegei noastre Kovacs Susana la pierderea soţului drag. Colectivul Farmaciei Clinicilor. (1380706)

,• Sîntem alături de colegul nostru Urcan Ştefan în momentele grele pricinuite de pierderea tatălui drag. Colegii din Inspectoratul de Poliţie Transporturi Cluj. (1380707)

• Sîntem alături de familia vărului şi pritenului nostru, dr. PETRE POPESCU în aceste clipe de grea încercare prin care trec, datorită pierderii tatălui, bunicului, soţului şi totodată socrului iubit. Violeta, Alexandra şi George. (1380711)

• Dragă Pepe, sîntem alături de tine şi familia ta în grelele clipe prin care treceţi. Olimpia, Sebastian şi Vasile. (1380712)

1 Sîntem alături de familia dr. Petre Popescu în greaua pierdere suferită prin decesul tatălui. Familia Pop Gheorghe. (1380713)

Sîntem alături de familia Gal în greaua încercare suferită la trecerea în eternitate a fiicei dragi. Ani, Vasile şi Laura. (1380714)

Sîntem alături de colegul nostru d-1 Cornea Sebastian în aceste momente grele pricinuite de pierderea soacrei sale. Colectivul Resurse Umane din cadrul SC R. T. F. P. C. Cluj SA. (1305884)

• Sincere condoleanţe familiilor Osvadă şi Cornea în aceste clipe grele pricinuite de trecerea în eternitate a soţiei şi mamei dragi V IR G IN IA - NINA. Familia Cenan.(1305887)

• Sincere condoleanţe prietenului Corneliu şi familiei Cornea pentru pierderea suferită. Familiile Cămărăşan şi Faur. (1305888)

Sîntem alături de Carmen, Sebastian, Corneluş şi d-1 Osvadă în greaua lor încercare. Fam. Mureşan M ariana şi Nelu. (1305890)

• Se împlineşte 1 an şi respectiv 11 ani de tristeţe şi durere în suflet de cînd scumpii noştri părinţi, bunici şi străbunici, SUSANA şi IOAN IACOB din Sălişte au trecut în veşnicie. Sufletele calde care ne-au unit şi îndrumat paşii au plecat dintre noi luînd cu ei toată dragostea şi dăruirea cu care ne-au crescut. Amintirea voastră este şi va fi o candelă aprinsă la care ne vom ruga mereu pentru ca Dumnezeu să vă odihnească în pace. Comemorarea va avea Ioc duminică, 4 martie, la Biserica din cartierul Zorilor, str. Viilor. Fiicele cu familiile lor în veci îndurerate. (1272594)

• Un ultim omagiu celui care a fost vecinul nostru KOVACS ARPAD. Condoleanţe familiei îndurerate. Asociaţia de Proprietari Padiş nr. 9.(1272596)

• Va rămîne în amintirea şi sufletele noastre cel ce a fost un om de aleasă omenie, un adevărat prieten, BOGDAN VASILE. Dumnezeu să te odihnească în pace. îri aceste momente dureros de triste sîntem alături de Bianca, Marius şi Reli Bogdan. Familia Dascăl Pavel. (1272603)

• Dragă Reli sîntem alături de tine în aceste momente grele. Familia Bunea Victor. (1272604)

• Sîntem alături de vecinul 1 nostru Osvadă Cornelius în momentele grele pricinuite de trecerea în nefiinţă a soţiei iubite. Sincere condoleanţe familiei. Familia Rez Vasile şi Mia. (1272608)

• Sîntem alături de prietena noastră avocat Maria Giurcă Ia durerea pricinuită de pierderea mamei dragi şi transmitem sincere condoleanţe întregii fam ilii îndoliate. Familia Dragoş Micu. (1272610)

Un gînd bun în amintirea celei care ne-a fost mamă, soacră, bunică şi străbunică, DORDEA EM ILIA, acum cînd se împlineşte un an de la trecerea ei în veşnicie. Nu te vom uita niciodată. Familiile Miclăuş şi Dordea. (1380648)

• Cu aceeaşi durere în suflet anunţăm că s-au scurs doi ani de cînd iubitul nostru soţ, tată, socru şi bunic COZMA SIMION ne-a părăsit, trecînd în eternitate. Ne e dor de tine. Lacrimile curg, dar tu nu mai vii. Dumnezeu să-l odihnească în pace. în veci familia îndurerată. (1380671)

• Au trecut şase săptămîni de la trecerea în nefiinţă a celui ce a fost SALOMTE NICOLAE, soţ, tată, socru şi bunic. Parastasul de pomenire va avea loc Ia biserica Sf. Gheorghe - Gheorgheni, în data de 4 martie 2001. în veci pomenirea Iui. Familia. (1380705)

• Gînduri triste, dragi am intiri, însoţesc chipul neuitatului nostru GH1ŢĂ ZIRBO, la împlinirea celor opt ani de la deces. Dumnezeu să' ţi vegheze liniştea binemeritată. Familia Şaitiş. (1380715)

* Pios omagiu şi dureroasă aducere aminte la împlinirea a 9 respectiv 8 ani de Ia decesul părinţilor noştri prof. M ARGARETA DANCIU şi ing. AUREL DANCIU. Familia. (1305850)

■ Se împlineşte un an de ia decesul dragului nostru frate, cumnat şi unchi SUCIU ALEXANDRU din Cojocna, exemplu de omenie şi bunătate sufletească, căruia îi păstrăm

vie şi frumoasă amintire. Odihnească-se în pace. Sora Eleonora cu familia. (1305863)

Cu aceeaşi durere în sutlet anunţăm că se vor împlini 6 luni de la trecerea în nefiinţă a iubitului nostru soţ, tată, socru, cuscru şi bunic col. (R) BARNA VASILE. Slujba de pomenire va avea loc duminică 4 martie 2001 la Cimitirul Gheorgheni. Familia îndurerată. (1305889)

• Un gînd de neuitare pentru dragul nostru ing. DRAGAN O C TA V IA N , trecut în eternitate în urmă cu nouă ani. Dumnezeu să-i odihnească sufletul bun. Familia. (1272599)

• Un pios omagiu celui care a fost dr. NICOLAE ŞTEFAN CHIŞIU la împlinirea a 24 ani de la deces, ca urmare a cutremurului de pămînt din 4 martie 1977. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia Ştefan Chişiu. (1272600)

A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E

C E

oferă tuturor persoanelor juridiceservicii de publicitate şi campanii promoţionale

în presa locală şi centrală mai Tsimplun u s e

p o a t e !

A D E V Ă R U L d e C l u j ,s t r .N a p o c a nr.16, tel/fax: 0 6 4 / 1 9 -7 3 -0 4

A j n i-t-VlVl ar putea fi re c la m a d u m n ea vo a stră

^ ------------ - -«-w.. . v»,

au h o tă rît că S ecto ru l Agrico l Ilfov se va n u m i Jude ţu l Ilfov, cu reşed inţa în

m un ic ip iu l Bucureşti.

i s J I l S ... ă ittiâ u * ** :

P e n t r u p r im a o a r ă u n is t o r ic i i i a fa r a

D ia c o n e s c u , îs i s p u n e p ă r e r e a în

i i if r-t f

- / ; - . H - . V A T ; X .

f i N ■ ‘.J

K»<*>*s r;:. - ~ s• ■4 ‘ i. <-

__LV ,* - -J > i J ^

J

R ealizînd , la începutul lu i februarie, d o c u m e n ta r u l "Săpă tor în P ia ţa ... D isco rd ie i" , am găsit Ia un m om ent dat, co n sem n a t chiar de m ine într-un z ia r d in m a i 1997, anunţul fă c u t de lec to r dr. A lexandru D iaconescu (pe a tu n c i m em bru ă l CNMAS1) p o triv it c ă r u ia u rm a să s e c o n s titu ie , Ia Bucureşti, o com isie care să analizeze s i s ă d e c id ă so a r ta s ă p ă tu r i lo r a r h e o lo g ic e d in C lu j-N a p o ca . Cu a cela şi prilej, d l D iaconescu declara că . du p ă p ă re re a sa, une le d in tre ru ine le rom ane din Piaţa U nirii sînt s u f i c ie n t d e b in e p ă s tr a te ş i de im p o r ta n te in c i t să j u s t i f i c e c o n s e r v a r e a lo r . Sosită la C lu j- N apoca insă, comisia avea să decidă încheierea grabnică a săpăturilor şi astuparea lor. Culmea, hotărîrea era lu a tă d u p ă co n su lta rea s i a u n o r i s to r ic i c lu je n i, p r in tre c a rc l-am re g ă s it ş i p e lec to r dr. A lexa n d ru D ia co n escu . A cesta a fo s t m o tivu l p e n tru care, încercind să lăm uresc p în ă la capă t problem a P ieţei Unirii,i-a n t s o l i c i t a t un in te rv iu d - lu i D iaconescu. D acă totul a dura t atît d c m u lt, e s te p e n tru că is to r ic u l clu jean se a flă acum in Germ ania, a v în d o bursă de şase luni la Berlin.

A lexa n d ru D iaconescu (născut în 1955, la C luj-N apoca) este absolvent a l F acu ltă ţii dc Istorie a Universităţii B abeş-B o lva i ş i este, în prezent, lector la UBB, un d e predă cursul genera l d e In troducere în istoria O rientului antic ş i a Greciei, Istoria artei antice. Istoria G reciei ş i a Romei, Introducere în arheologia clasică şi altele. Prim ele sa le să p ă tu ri arheologice au fo s t la castre le rom ane de la Gilău şi Căşei, a p o i a p a rtic ip a t constant Ia săpăturile din co lon ia D acica Sarm izegetusa şi la c e le .d in Aptdum . D in 1989 a fo s t in c lu s în e ch ip e in te rn a ţio n a le de cerce tare. In 200 0 a condus p rim a exp ed iţie rom ânească în O rient, la

■ B ostra , în Siria. Stagii de pregătire: Ş c o a la F ra n ceză din Roma, Şcoala F ra n ceză d in A tena, Universitatea din K oln, U niversitatea din Berlin, M uzeul d in Londra.

E ste d o c to r din anul 1997, cu teza "S ta tu t so c ia l ş i reprezentare artistică în D a c ia ro m a n ă . C o n tr ib u ţie la isto ria e lite lo r provincia le".

A C I V R U T S Ă I F A C Ă - N C I U D Ă L U I F U N A R

- înainte de vizita acelei “luminate” Comisii aMonumentelor, de Ia Bucureşti, din mai 1997, mi-aţi spus că nu se poate pune problema construirii unei catedrale ortodoxe în Piaţa Unirii întrucît ruinele romane descoperite acolo sînt deosebit de valoroase şi nu- pot fi nici acoperite, nici distruse. Comisia s-a dovedit a fi, însă, de altă părere, jlispunînd încheierea cît

. mai grabnica a săpăturilor şi apoi

astuparea zonei cercetate. Există o explicaţie cît de cît “normală” pentru acest verdict?

- Eu însumi, am fost mirat de schimbarea de optică şi de atitudine, căci vorbisem cu cîteva zile înainte, la Bucureşti, cu profesorul Petre Alexandrescu, pe atunci vice­preşedintele comisiei, şi cu arhitecta Monica Mărgineanu-Cârstoiu, membră a comisiei, şi ambii se arătaseră interesaţi de rezultatele ştiinţifice ale cercetărilor arheologice clujene. De altfel, ei le-au apreciat în mod deosebit şi după aceea. Ara fost însă foarte surprins cînd am constatat că în plenul comisiei, la Cluj, tonul devenise altul: rînd pe rînd, o serie de vorbitori au afirmat câ ruinele romane de aici nu au nici o valoare şi că trebuie totul astupat. Era evident că judecata profesională fusese întunecată de politică, mai bine zis dc ideea greşită câ aceste săpături i-ar aparţine lui Gheorghe Funar şi câ cea mai nimerită politică pentru “forţele democratice” ar fi să i se facă în ciudă primarului clujean, prin luarea unor decizii exact opuse alor sale. în realitate, este de-a dreptul infantil să duci tot o politică fadicală, dar în oglindă (invers decît a lui Funar) şi să crezi că asta ar fi o atitudine moderată, de centru şi, deci, “democratică”. într-un cuvînt, curentul de opinie dominant era total împotriva ruinelor romane. Am avut atunci curajul să mă opun şi am fost, din păcate, singurul care a susţinut deschis importanţa acestor vestigii arheologice şi necesitatea unor soluţii de conservare-restaurare care să emane de la specialişti, pronunţîndu-mă astfel răspicat împotriva astupării lor necondiţionate.

C E R C E T Ă R I L E

A R H E O L O G I C E D I N P I A T f l M U Z E U L U I N U P E R I C L I T A U

S T A B I L I T A T E A O B E L I S C U L U I A U S T R I A C

- Mai concret, dacă vă amintiţi ce idei s-au vehiculat pe atunci?

- îmi amintesc, sigur, pentru că eu ■ am redactat procesul verbal şi mai am pe undeva o copie a sa. Primul obiectiv discutat a fost Piaţa Muzeului, fosta Carolina. Aici apăruseră ruine impozante, cu ziduri foarte bine păstrate şi cu încăperi pavate cu “opus signium” (un fel de beton-roman) şi cu mozaic din “tesserae” de ceramică. De asemeni, fusese dezvelită o curte, sau o stradă, foarte îngrijit pavată cu lespezi şi străbătută de un canal. După opinia mea, aici erau de făcut trei lucruri. în primul rînd trebuia continuată săpătura în arealul deja deschis (ceea ce s-a şi realizat), apoi cercetarea trebuia extinsă la toată zona . micului parc ce ocupa centrul Pieţii şi care este un spaţiu liber pentru cercetările arheologice, căci nu e folosit .nici măcar pe post de parcare. Notez că săpăturile colegilor de la Muzeul de Istorie din Cluj au dovedit că obeliscul austriac (ce fusese strămutat aici din Piaţa Unirii) are o fundaţie deosebit de solidă şi că prin urmare cercetările arheologice nu-i periclitează deloc stabilitatea. în fine, jn al treilea rînd, trebuia organizat, dupâ aceea, un concurs naţional deschis arhitecţilor şi specialiştilor în urbanism, singurii de la care putem aştepta soluţii cu adevărat inteligente şi de bun gust. Evident că tematica concursului urma să fie stabilită pe baza evaluării de către arheologi a stării ruinelor şi a posibilităţilor de restaurare şi reconstituire. Cu alte cuvinte, sînt de părere că abia după încheierea investigaţiei arheologice se" putea discuta dacă meritau conservate vestigiile descoperite, dacă pot fi , expuse liber, sub forma unui parc arheologic, sau dacă nu e mai bine să. fie acoperite cu un planşeu de beton etc. în nici un caz simpla astupare cu pămînt nu este o soluţie, căci nici nu păstrează bine ruinele şi nici nu ajută la consolidarea clădirilor din jur.

" A M F I P U T U T A V E A U N C O M P L E X

M U L T I C U L T U R A L . Î N P I A Ţ A M U Z E U L U I "

- Totuşi, comisia a decis că vestigiile descoperite în Piaţa Muzeului trebuie astupate.

- Din păcate, la discutarea vestigiilor din Piaţa Muzeului, o serie de istorici de artă specializaţi pe epoca modernă sau contemporană, precum şi arhitecţi fără experienţă arheologică s-a apucat să susţină că ruinele romane din Piaţa Muzeului nu ar avea nici o valoare, dar în schimb Piaţa actuală ar fi un monument de excepţie, care ar fi de-a dreptul degradat prin asocierea cu nenorocitele de vestigii arheologice. Le-am spus chiar atunci că ar fi bine ca fiecare sâ emită judecăţi de valoare în domeniul în care este specializat şi să lase expertizele arheologice în

- *<* * *

\ . ' ‘ • - - - - - V-i , • t ■ ♦ - . * * < , <■.*, , ■ . Z . V -

r ' 7 . Y ' v * > . / . ? ♦' ^F * ’ • - - " — — 1 ' ‘ ■ - - ' » „ *•h „F - •*» ’ - •* * - . - - l v , v . . w . jc

rX î

- > *

'rX- .Xs"X ’V - V

seama celor care se ocupă nemijlocit cu acest domeniu. E drept că eu însumi, am încălcat pe loc frumosul principiu enunţat chiar de mine, căci am contraatacat spunînd că, după opinia mea (de arheolog), Piaţa Muzeului nu are aspect de monument istoric, căci tot ceea ce văd eu astăzi sînt nişte faţade kitsch de la începutul secolului. De fapt, în spatele acestor zugrăveli şi stucaturi stau portaluri şi elemente arhitectonice mai vechi, care ar merita într-o zi puse în. valoare. Totuşi, în focul discuţiilor, academicianul Marius Porumb a dat un exemplu foarte valoros, zic eu: la Ierusalim a văzut asemenea pieţe medievale sau modeme, care se suprapun pe ruine romane şi unde întregul nivel de călcare a fost coborît de către edilii actuali la cota celui din Epoca romană, în acest fel, în pivniţele imobilelor dimprejur s-au putut amenaja restaurante şi magazine în care se intrăţ ' ~ ' T’JRST’V; •' ■« y ţ » *>;»L m “ “ r* - . ’ *

desfiinţate pentru a nu pune în umbră monumentele alteia?

- E greu de răspuns. Manifestări de intoleranţă întîlnim la tot pasul şi uneori ele iau forme foarte sofisticate. Spre exemplu, în nord-vestul Statelor Unite, un craniu datat cu multe zeci de mii de ani înainte de Christos pare să indice că primii care au călcat în Lumea Nouă nu au fost amerindienii, ci nişte indivizi cu trăsături europoide. îndată s-au trezit toţi şefii amerindieni din zonă că scheletele strămoşilor lor ar fi pîngărite de arheologi şi au reuşit sâ blocheze cercetarea pe mai departe a osemintelor. Iată că, pozînd în victime, respectivii amerindieni împiedică aflarea adevărului. Culmea este că eu nu înţeleg cui poate sâ-i folosească faptul că, cu zeci de mii de ani în urmă, un grup sau altul s-a rătăcit prin Alaska sau Canada.

Şi la noi, încăpută , pe-mîna politicienilor, problema săpăturilor din

/ - ^ #

L V .

► *> V

direct, fără a mai coborî pe scări.' într-adevăr, ar fi fost o soluţie demnă de lumea civilizată, dacă străduţele înguste din zona Pieţei Muzeului ar fi fost transformate în “zonă pietonală”, dacă s-ar fi investit bani în restaurarea edificiilor din Piaţă (punîndu-se în valoare faţadele originale, vechi de" cîteva secole) şi s-ar fi restaurat totodată şi ruinele romane. Am fi avut un complex multicultural, cu vestigii arheologice de epocă clasică, romană cu case medio-modeme, cu o biserică barocă şi un obelisc austriac. în imediata apropiere, ruinele din strada Victor Deleu, care sînt vizavi de mînăstirea franciscană - sau dominicană? (Actuala Şcoală de Muzică), ar fi sporit impresia de dialog cultural şi pluralitate de valori, care caracterizează oraşul nostru (tot foarte aproape este şi casa lui Matias Corvinul). Cred că cea mai mare bogăţie a Clujului este tocmai multitudinea de etnii şi religii, de culturi şi tradiţii, care dau societăţii de aici un deosebit dinamism. Nu văd de ce să nu etalăm acest adevăr. De fapt, nu mă îngrozeşte nimic mai mult decît exclusivismul: monumentele: mele să fie expuse, ale altuia să fie astupate, demolate sau lăsate în paragină! Şi, din păcate, minele din Piaţa Muzeului, în loc să fie cercetate mai departe, au fost astupate pe motiv câ ele nu cadrează cu restul Pieţei!

" Î N C Ă P t I T Ă P E M Î N A P O L I T I C I E N I L O R ^

P R O B L E M A S Ă P Ă T U R I L O R D I N C L U ] N U A F Ă C U T

D E C Î T S Ă A D U C Ă P R E J U D I C I I

A R H E O L O G I E I "- Există vreun precedent, cînd

monumente ale unei culturi să fi fost

Cluj nu a făcut decît să aducă prejudicii cercetării arheologice, căci un fapt simplu şi banal, ca aflarea adevărului despre trecut şi expunerea publică a rezultatelor, a devenit o problemă de dezbatere publică.

"CH IA R LA POPOfîRE CARE NU SE TR A G NEMIJLOCIT

DIN ROM ANI EXISTA UNADEVĂRATCULT

AL ACESTUI IMPERIU’’- Să revenim la romani. Aţi avut

ocazia să călătoriţi din Italia pînă în Anglia, din Germania pînă în Grecia şi Turcia şi chiar mai departe, în Orient. Ce atitudine aţi întîlnit cu privire la ruine similare celor de la Cluj?

- Pentru lumea europeană mi se pare tipic interesul deosebit pe care-1 prezintă peste tot vestigiile romane. Chiar la popoare care nu se trag nemijlocit din romani, există un adevărat cult al acestui imperiu, căci romanii au realizat de fapt prima formă viabilă de integrare europeană şi au pus înseşi bazele civilizaţiei noastre de astăzi. De exemplu aici, la Berlin, sînt literalmente înconjurat de clădiri neoclasice şi întregul centru istoric evocă Roma antică. Această arhitectură exprimă cel mai bine marea admiraţie şi profundul interes pe care le-a nutrit faţă de civilizaţia romană generaţia care a realizat la sfîrşitul- secolului trecut Germania unificată. Căldura cu care marele istoric Theodor Mommsen (care alucrat la Humboldt Universitât, în Unul din birourile din care vă scriu acum) evocă în a sa “Istorie romană vitejia, disciplina, modestia şi toate celelalte virtuţi născute în “Cetatea Eternă”, nu este decît . o, expresie a idealurilor pe care el dorea să le insufle conaţionalilor săi. Lâ noi, la p1™™’ propaganda bolşevică, 'propagandă

. A i c i ar putea fireclama dumneavoastră 1 :-:u n jV ' Â ) l u ' t i

2 0 0 0 - P re ş e d in te le Portugaliei, J o rg e S a m p a io , a în c e p u t o v iz ită

o fic ia lă în R o m â n ia , la in v ita ţia o m o lo g u lu i s ă u rom ân', E m il

C o n s ta n tin e s c u .

«■ * < - -ţv> '

c lu je a n ,

p ă t u r i lo rcare se opunea oricărei legături cu Europa, intoxicîndu-ne cînd cu slavonismul cultural, cînd cu exagerări traco-maniace, a făcut din adevăraţii noştri strămoşi, romanii, nişte imperialişti desfrînaţi, puşi pe jefuirea bogăţiilor Daciei! De fapt romanii (care se considerau fiii lui Marte, zeul războiului) au fost cei mai viteji soldaţi din lumea antică şi nu întîmplător i-au bătut pe toţi pe cîţi i-au întîlnit în cale. Au fost totodată şi cei mai harnici şi mai pricepuţi constructori, căci au fondat sute de oraşe, au pietruit mii de kilometri de drum şi au civilizat cea mai mare parte din Europa barbară, în plus, au fost oamenii cei mai drepţi, căci nu întîmplător de la ei moştenim principiile juridice de astăzi, dar şi cei mai buni gospodari, căci au asigurat pentru cîteva secole o pace şi o prosperitate pe care nu a mai avut-o nici înainte şi nici după aceea bătrînul continent.

" F I E C A R E O R A Ş E U R O P E A N C A R E

A R E O R U I N Ă R O M A N Ă , O E X P U N E C U M U L T Ă

M Î N D R I E "Iată cum se explică faptul că în ţări

nelatine, în Anglia, în Olanda, în Germania şi în Austria, şi chiar în Ungaria vecină există •— iun adevărat cult al - ruinelor romane, . ■ '

s"~%care oraş european . care are, cît de cît, ■ vreo ruină romană, o { Y *expune .cu multă Ţ ' , »mîndrie, căci ce alt | ', ! semn mai bun de f -aleasă vechime şi jţ- deosebită nobleţe ;• * există pentru o f . , ; J"

. aşezare urbană, decît f , originea sa romană? /Cît tărăboi fac r ' '. j.. ;englezii în jurul [ Londinium-ului ■

■ (Londra romană), sau j a castrelor de pe >.“valul lui Hadrian”, > ,sau cît zgomot fac t olandezii la ;Nimwegen şi mai ales L '• cită tevatură fac r germanii în jurul minelor de la Xanten(colonia U lp ia________ ___Traiana) de la Kdln (colonia Claudia Ara Agripinesium), de la Mainz (Mogontiacum) şi în jurul castrelor de pe limes-ul germano-raetic. Tot atîta se agită şi elveţienii la Augst (Augusta Raurica), la Avanches (Aventicum) sau la Martigny (forum Claudium Valensium), ori austriecii la Camuntum. Dar nu este nevoie să mergem atît de departe pentru a învăţa cum preţuieşte lumea civilizată ruinele romane. în cîteva ore, cu microbusul, poate orice clujean să ajungă la Budapesta şi poate vizita parcul arheologic şi muzeul oraşului roman Aquincum. Cînd vezi aşa ceva, nu se poate să nu remarci cu ce efort financiar, cu cîtă pricepere şi cu cît

■ hun gust au ştiut vecinii maghiari să onoreze ruinele romane din capitala lor, care este cu atît mai mult “un oraş

i, european”.^ " R U I N E L E R O M A N E

D I N N A P O C A S Î N T N E A Ş T E P T A T D E B I N E

P Ă S T R A T E "- Dar poate că acolo vestigiile

• romane sînt impozante, pe cînd despre ruinele oraşului roman

Napoca s-a spus că n-ar fi cine ştie ce!

- Nicidecum! Ruinele romane din Napoca sînt neaşteptat de bine păstrate. Pe alte şantiere întîlnim cel mai adesea ziduri antice care sînt păstrate-doar la nivelul fundaţiilor..Multe au fost chiar complet demolate pentru ca piatra din ele să fie refolosită la noi construcţii. ’ Mai ales în Europa modernă, cînd s-â generalizat arhitectura în piatră, aşezările care au rămas deschise, neacoperite de construcţii medievale, au constituit adevărate cariere de piatră pentru vecini. Aşa s-a întîmplat cel mai adesea la Sarmizegetusa (colonia Dacica, din Ţara Haţegului), sau la Apulum (colonia Aurelia Apulensis, cartierul suburban Partos, din Alba lulia). La Napoca, însă, pereţii caselor romane s-au păstrat pînă la o înălţime de 1-1,50 m de la nivelul antic dc călcare, multe podele sînt întregi,'iar instalaţiile de încălzire centrală (hypocaustum) sînt demne de manualele de arheologie.

O D E S C O P E R I R E " D E M A X I M Ă I M P O R T A N T Ă

P E N T R U S T U D I U L A R H I T E C T U R I I R O M A N E

D I N Z O N A E U R O P E A N Ă "Explicaţia este că edificiile romane,

| \ * , . . < * * * *« v „ .Y r ; f \ 5 f ' - * " ' ' - ' • * '

L - ' l

% :

r*{ - L i

i

ruinate parţial, au fost nivelate la începutul Evului mediu, probabil atunci cînd primii colonişti germani au venit aici. Acest strat gros de amenajare, peste care s-au ridicat structurile medivale, a protejat în multe locuri ruinele antice. în Piaţa Unirii s- a făcut chiar o descoperire de maximă importanţă pentru studiul arhitecturii romane din zona europeană, extra italica, şî anume un fragment consistent de perete, care s-a prăbuşit brusc (sau a fost împins), fară să se -dezmembreze. Astfel poate fi studiată pentm prima oară în provinciile dunărene elevaţia zidurilor romane pînă la o înălţime de peste 2,5 m. în plus, fragmentul de perete cuprinde - lucru foarte rar - şi arcul (obturat ulterior) de la o fereastră. Recent, şi în Anglia s-a făcut o descoperire similară. Exact ca la Napoca, un tronson de perete roman din cărămidă alternată cu piatră şi avînd trei ferestre, a alunecat de pe soclul de piatră şi nu s-a dezmembrat Colegii britanici l-au prelevat cărămidă cu cărămidă şi piatră cu piatră şi l-au reconstruit la loc de cinste, în British Museum (peretele nu merita refăcut la fata locului căci

provenea de la o fermă romană izolată, . pe cînd la marele muzeu din capitala Regatului Unit vin zilnic mii de vizitatori din toată lumea). în mod normal, un arheolog se întîlneşte foarte rar cu o asemenea descoperire şi

- trebuie să-i felicit pe mai tinerii colegi de la Muzeul de Istorie a Transilvaniei . din Cluj, care au efectuat săpăturile şi care, lucrînd cu multă meticulozitate, au descoperit tronsonul de perete prăbuşit. Cînt studiul arhitectonic va fi încheiat, nu se va mai putea evita problema conservării şi restaurării acestei senzaţionale descoperiri.

" S Ă P Ă T U R I L E D I N P I A Ţ A U N I R I I P R E Z I N T Ă

U N I N T E R E S Ş T I I N Ţ I F I C D E O S E B I T "

- Cu alte cuvinte, sc poate afirma că săpăturile din centrul municipiului Cluj-Napoca au dat rezultate ştiinţifice importante.

- Fără doar şi poate, săpăturile din Piaţa Unirii prezintă un interes ştiinţific deosebit. Nu aş aminti decît descoperirea, în ruinele postromane, a unui nivel cu ceramică de secol VI şi care poate fi atribuit cu siguranţă

‘ populaţiei romanice din zonă, căci formele şi tehnica vaselor le continuă pe cele din timpul provinciei. Această ceramică a fost decoperită pentru prima oară, cu cîţiva ani în lirmă, la Chinteni, lîngă Cluj, în ruinele unei. ferme romane, în condiţii stratigrafice foarte asemănătoare. Se pare că, recent, şi la Suceag s-a făcut o descoperire similară, dar nu vreau să plictisesc cititorii cu amănunte tehnice. Cert este că pentru prima oară putem urmări cu rigoare ştiinţifică evoluţia culturii materiale autohtone într-un areal determinat, cîteva secole după retragerea aureliană. Evident că aşezările romanice erau în afara oraşului ruinat, la “aer curat”, cum s- ar spune. Din cînd în cînd mici grupuri sălăşluiau sezonier printre ruine şi de la ele provine ceramica în cauză.

" E S T E I M P O R T A N T Ă S I C E R C E T A R E A U N U I

S A N Ţ D E F E N S I V Î N C A R E A F O S T Î N M O R M Î N T A T

U N R Ă Z B O I N I C M A G H I A R T I M P U R I U " ;

- Ca specialist în arheologia romană, oarecum detaşat, întrucît nu aţi lucrat niciodată, direct, Ia Napoca, cum vedeţi, Ia modul ideal, soarta săpăturilor din Piaţa Unirii?

- Foarte'detaşat nu pot fi, căci spre deosebire de cei mai mulţi dintre cei implicaţi în săpăturile din Cluj, eu m-am născut chiar în acest oraş. Pentru .* mine alterarea peisajului urbanistic cu care sînt obişnuit de cînd mă ştiu e mult mai gravă decît pentm alţii, căci străzile şi parcurile de care vorbim fac

parte din copilăria şi din tinereţea mea. Totuşi, omul de ştiinţă din mine mă îndeamnă să doresc în primul rînd desfăşurarea pînă la capăt a cercetării arheologice. Sînt zone nesăpate încă şi care par să fie bine păstrate, aşa cum sînt întinse zone de la care nu putem aştepta mare lucru. Aşa cum în partea de est a Pieţei Unirii bazinul de beton din timpul războiului a distrus 6 bună parte din zidurile romane, , la vest trebuie să ne aşteptăm la ceva similar. Totuşi, mai este o bucată bună, şi la vestei la est de săpătura centrală, carc trebuie neapărat investigată, ca

7 ' , • ■ - 1— - H - r— ' f l '

■ M i-

P- \ r • - .

^ *. *- v * * * fl 1 "s

I ^ " : • c * - 4 - ’

k ' * * 7 ' ~ i 'ar i - V* „* '-$>‘1. - ’ik ’•r\ „ „ «i»'»

U n ir i itrebui neapărat să se organizeze un concurs naţional pentru a avea la dispoziţie mai multe variante, din care să se poată alege.

" C E N T R U L C L U J U L U IM E R I T A M Ă C A R O S U T I M E

D I N S U M E L E A C O R D A T E U N O R O B I E C T I V E D E C A R E .

S I G U R . N U A Ţ I Ă U Z I T N I C I D V S . N I C I C I T I T O R I I

Z I A R U L U I "- E uşor de zis “sâ se sape repede

şi eficient”; dar există, oare, şi| ■ - i : • • • *

să nu mai pomenesc de nivelurile preistorice. Şi la nord, spre statuia lui Matei Corvinul, nu mai e mult, căci intervine un şanţ medireview timpuriu (identificat acum cîţiva ani) şi apoi clădiri moderne. Sigur, Săpăturile arheologice nu vor afecta statuia, dar de mare interes ştiinţific este cercetarea şanţului defensiv despre care aminteam şi în care se pare că a fost înmormîntat un războinic maghiar timpuriu. Fortificaţia ar putea aparţine primilor maghiari, lui Tuhutum şi Iui Horea, sau ar putea să fi fost chiar mai veche, să-i fi aparţinut lui Gelu. Numai săpînd vom putea afla.

" T R E B U I E P O R N I T E S Ă P Ă T U R I R A P I D E

Ş l E F I C I E N T E "Cu siguranţă se vor găsi, în afară

de ruinele romane, şi urme ale maghiarilor şi ale1 saşilor şi ajungem astfel din nou la problema pluralismului cultural din Cluj, care nu trebuie disimulat, ci chiar etalat cu mîndrie. Intr-un tuvînt, cred că în cazul Pieţei Unirii trebuie în primul rînd pornite săpături rapide şi eficiente, care să ne permită în maximum doi ani să putem evalua ce merită restaurat şi ce nu. Numai atunci ne vom putea pronunţa în ce măsură trebuie să se revină la vechiul aspect al Pieţei sau, dacă au apărut ruine semnificative şi coerente, cum trebuie să se facă punerea lor în valoare. Dar atunci va

, v - : v ^

mijloacele necesare pentru asta?- După părerea mea, există, Muzeul

de Istorie din Cluj are competenţa ştiinţifică şi capacitatea de a desfăşura asemenea săpături. E nevoie însă de “voinţa politică” de a încheia această problemă prin efectuarea integrală a cercetărilor ştiinţifice, căci fonduri există, cu toată sărăcia în care se zbate ţara. îmi amintesc că la şedinţa Comisiei Monumentelor din 1997, cînd s-a pus această problemă, am solicitat în faţa tuturor 60 de milioane de lei din'fondul de 1,5 miliarde cît era pe aturfei la dispoziţia Ministerului Culturii pentru intervenţiile de urgenţă. Menţionez că există numeroase monumente pentru care se cheltuiesc anual peste 5 miliarde de lei. Centrul Clujului merita o sutime din sumele acordate unor obiective de care,'cu siguranţă, nu aţi auzit nici dvs şi nici cititorii noştri.

" P O L I T I C I E N I I A R T R E B U I S Ă P R O M I T Ă

C Ă N U M A I P O M E N E S C , Î N D I S P U T E L E D I N T R E E l ,

D E S Ă P Ă T U R I L E D I N P I A Ţ A U N I R I I "

Din păcate, imediat după ce am făcut propunerea, unii au şi început să se plîngă că suma ar fi prea mare pentru forţele disponibile etc. Cert este că săpăturile din centrul Clujului nu au beneficiat în ultimii ani de prea mulţi bani şi nu e de mirare că trenează. într-un cuvînt, dacă noii responsabili ai culturii vor, în Piaţa Unirii se poate face treabă! Şi încă ceva: cred că în această chestiune delicată trebuie abandonată politica în favoarea ştiinţei, adică ideal ar fi ca politicienii. de toate orientările să acorde un moratoriu, o amînare de doi ani, sâ zicem, în care sâ promită că nu mai pomenesc de săpăturile arheologice din Cluj în disputele lor, fireşti de altfel; iar în schimb, statul să finanţeze încheierea cît mai rapidă a întregii afaceri, în interesul ştiinţei şi culturii.

M.TRIPONF o to : I. P E T C U

Aici ar putea fi :reclama dumneavoastră

Kcdacţia SPORT/roi: mi.?;/ *

_ Vineri,- Victor Morea K ,

a.împlinit 74 de ani. "Adevărul de Cluj" şi toţi prietenii din lumea presei îi mulţumesc pe această cale celui care de mai bine de o jumătate de veac îşi

trăieşte viaţa prin cronica sportivă şi îi urează "La mulţi ani" „ •

şi... Jir întins!

Vineri trebuia sâ fie o zi normală pentru “U”. La ora 17,00 era programată o şedinţă de constituire a societăţii pe acţiuni. Lucrurile au început să se precipite însă de joi seara cînd Florin Tăutu şi-a anunţat demisia din funcţia de vicepreşedinte al Comitetului Director. Deşi a încercat să găsească o motivare elegantă a gestului său, “mă retrag pentru a nu fi acuzat că doresc răul acestui club”, Tăutu a recunoscut în cele din urmă că demisia sa i se datorează în mare măsură Iui Eugen Bungărdean: “Le mulţumesc tuturor celor din Comitetul Director care au pus suflet în munca pe care am început-o împreună. Mă refer aici Ia domnii Dimitriu, Medrea sau Crăciun. Nu acelaşi lucru pot sâ-I spun despre Eugen Bungărdean carc prin metode specifice lui â încercat de multe ori sâ obstrucţioneze bunul mers al lucrurilor.”

Vineri dimineaţa, antrenorul principal al lui “U” şi-a anunţat şi el demisia, iar după cîteva minute preşedintele Dan Dragoş Crăciun a hotărît şi el să renunţe Ia funcţie. Ioţi jucătorii lui “ U” au decis atunci să participe la

j adunarea Comitetului Director cu intenţia de a părăsi clubul în eventualitatea în carc Ncluţu Sabău nu revine asupra deciziei.

Surprinzător, foarte puţini din membrii CD prezenţi vineri dupâ-amiaza la sediul clubului aveau cunoştinţă de substraturile acestor demisii în lanţ. Abia după ce jucătorii şi-au făcut cunoscut punctul de vedere, acuzîndu- 1 mai mult sau mai puţin direct pe Eugen Bungărdean, CD a realizat momentul dificil în care se afla. în acel moment, la presiunea sălii, toţi membrii Comitetului Director şi-au înaintat demisia. Deoarece Neluţu Sabău nu a participat Ia discuţii, Dan Dragoş Crăciun şi apoi Adrian Truşcă au încercat să-l convingă telefonic să vină în mijlocul lor. Sabău şi-a făcut apariţia la ora 17,30 şi, după cc a avut cîteva discuţii în particular cu jucătorii, a intrat în sala de şedinţe. El şi-a exprimat amărăciunea câ principalele sale cerjnţe (găsirea a două baze sportive pentru pregătirea lotului şi crearea unui SA) nu au fost realizate nici pînă astăzi.

După o oră dc discuţii, timp în care chiar ministrul de Interne a intervenit telefonic pentru a-1 convinge pe Neluţu Sabău sâ râmînă, acesta a cedat în cele din urmă, hotărînd' să râmînă în continuare la “U” . Cuvintele lui Sabău au fost primite cu puternice aplauze în rîndul tuturor celor prezenţi.

La 18,30 şedinţa a luat sfîrşit, Neluţu Sabău şi colaboratorii săi fiind aşteptaţi de prefect. Acolo s-a hotărît convocarea pentru data de joi, la ora 18,00, o întîlnire eu toţi factorii de decizie din judeţ pentru constituirea SA-uIui. De asemenea, peste 20 de zile este convocată Adunarea Generală pentru alegerea unui nou Comitet Director. Prefectul a promis că va face toate demersurile necesare pentru ca Hotelul “Stadion” să fie preluat de F.C. “ U”.

Mihai HOSSU

SUPER LOTO 5/40f 3 ~ î ( 3 3 ) f S o | ( T f | f T o K S s )

V a lo a re a o m o lo g a tă a c îş t ig u r i lo r :F o n d d e c îş t ig u r i: C a t. I R c p l - 1 6 8 .6 3 4 .6 4 75 6 2 .1 1 5 .4 9 1 ie i C a t. a ll-a 1 v a r ia n tă a 1 4 0 .5 2 8 .8 7 3

C a t. a l l l- a 330 (v a r ia n te a 76 6 .5 21

JOKER F o n d d e c îş t ig u r i : 2 3 .1 6 2 .9 8 2 .4 0 0 le i

5 din 45 _ ___ 1 din 201 8 ) ( 2 4 ) M 1 7 j

C a t. I ( fo n d fix) C a t. a il-a

II l-aIV -aV -aV I-a V I l-a V I li-a

C a t.C a t.C a t.C a t.C a t.C a t.

(5 + 1 )(5)(4 + 1 )(4)(3+ 1 )(3)(2 + 1 )(1 + 1 )

2 0 .0 0 0 .0 0 0 .0 0 0- 1 1 .3 7 9 .8 0 1 .6 0 0 *

4 4 9 .5 3 2 .8 0 076 - 2 .6 0 6 .9 8 9121 . 1 .6 3 7 .4 4 7

2 .7 4 8 1 4 4 .2 0 01 .574 1 2 5 .8 7 77 .6 7 9 7 7 .4 0 5

\ 4 k - f U K

IA v a n p r e m i e r a e t a p e i a 1 8 - a , 3 m a r t i e

Someş Dej - “U” IMena pentru supravieţuire

- v _ Ş , ' i i '■ t v

Etapa a 18-a programează întîlniri de maximă importanţă, vizînd ambii poli ai clasamentului.

Una dintre ele se desfăşoară la Dej, acolo unde se întîlnesc două divizionare “A” avide de puncte. Dejul ocupă poziţia

a ll-a cu 21 de puncte, “U” Modena păstrează de cîteva etape bune poziţia a 7-a, cu 24 puncte, ambele au nevoie de victorie. Clujenii pentru a răsufla uşuraţi, dejenii pentru a mai spera la salvarea de la retrogradare. Muciul este

deschis oricărui rezultat, mai ales că pe banca tehnică â gazdelor debutează un nou cuplu de antrenori, Ovidiu Tămaş - Tibor Schubert.

Celelalte întîlniri de interes sînt la Constanţa, Midia/9 cu 22 puncte - Tractorul Braşov/ 10/21 puncte, Petrom/2, 30 puncte - Delta Tulcea/1, 31. puncte, RIFIL/3, 29 puncte - “U” Crâiova/5,28 puncte, apoi “U” Baia Mare/8 - “U” Bacău/6, Arcada Galaţi/12 - Dinamo/4.î n D iv iz ia “B ”,

se r ia a H -a ...

P o l i T im i ş o a r a -

“U ” D F C lu jMeciul în sine poate constitui

un bun prilej de victorie pentru clujence. Poli Timişoara ocupă poziţia a 5-a în clasament şi nu

poate emite nici o pretenţie în faţa liderei.-In cealaltă întîlnire a etapei,

CSU Tg. Mureş - Bihorul, gazdele fiind mari favorite.

S e re ia

C a m p io n a t u l

J u d e ţ e a nClasamentul de la care se

porneşte este următorul...1. V IP 6 6 0 18:6 122. P rosys te m 6 4 2 16:8 103. R em aru l 6 4 2 13 :9 104 . C S S 1 6 3 3 13 :10 95. M e d ic in a 6 2 4 9 :13 8 -6 . C h im sze d 6 2 4 7 :13 87. C S S 2 6 0 6 1:18 6

Şi prima etapă a returuluip ro g ra m e a z ă u n p r im derby, Remarul 16 Februarie - Medicina, joi, 8 martie, ora 18.

Demostene SOFRON

C în d

s e v a d e c id e

s i C o r l e o n e ?

Umblă nişte vorbe cum că nu prea s-ar admite două funcţii publice. Vorbele circulă prin rîndul deputaţilor şi senatorilor. Şi vorbele au • rezonanţă. In fond, aleşii poporului să-şi vadă de mutiplele treburi din Senat şi Camera Deputaţilor, să lase alte funcţii publice pe seama altora că doar nu-s ei buricul pămîntului! Caz concret: preşedintele L.P.F. Dumitru Dragomir (“Corleone") este la ora actuală şi deputat. In ‘ speţă, să lase treburile ligii profesioniste pe seama altora şi să-şi vadă de deputăţie.

In s f îr ş it ,

R o b e r t N ită5s - a d e c i s

După ce a fost dat'ca V" posibil component al

echipelor Oţelul, Farul,' F.C. Braşov şi F.C. Naţional, stelistul (fost

h “pădurar” cu împrumut) Robert Niţâ s-a decis, semnînd un contract pe

• trei ani şi jumătate cu Rapid. Decizia sa, pe “ultima sută de metri”, mi se pare puţin cam

w • hazardantă ţinînd cont de ;4 afluenţa de atacanţi^ survenită în Giuleşti prin " ' reîntoarcerea lui-Jean

Barbu din Spania,** respectiv înregimentarea

brazilianului Nivaldo, respectiv a englezului Burke.

V a s i le M ir iu t ă9

e s t e fe rmJucătorul de sorginte

românească a fost utilizat de echipa reprezentativă a Ungariei din nou, miercuri, în amicalul Bosnia Herţegovina - Ungaria 1-1. F.I.F.A. a spus câ utilizarea lui în jocuri amicale susţinute de Ungaria nu împiedică utilizarea sa în meciuri oficiale de către România. Supărat că n-a fost luat la timp la lot, â declarat că preferă, cetăţenia maghiară.

Victor E. ROMAN

C i n e

m a i s p r i j i n ă

s p o r t u l

p o p i c e l o r

d i n G h e r l a ? !Fără a exagera, putem aprecia

că începutul acestui an a fost favorabil popicăreselor din Gherla. Componenteledivizionarei “A”, SOMVETRA au obţinut succes după succes, la junioare fiind considerate cele mai bune din ţară! Dar, asta nu înseamnă că totul este roz în tabăra talentatelor sportive de pe Someş. Dimpotrivă, în ultimele zile au apărut nori negri şi deasupra componentelor

. singurei echipe divizionare “A” din -localitate. S-au cam terminat... banii. Nu numai la Gherla, dar această mică grupare sportivă simte pe propria piele criza financiară. La ultimele două întîlniri din cadrul Diviziei “A”, banii arbitrilor au fost achitaţi de antrenorul Iosif Nagy. Sponsorii nu se înghesuie la... fete. Păcat!

La sfîrşitul acestei săptămîni, la Tg. Mureş, este programată o nouă etapă a Naţionalelor de junioare pe echipe. Cele 5 tinere din Gherla nu au banii necesari deplasării pe malul Mureşului. Dacă se vor înţelege pe arena Electromureş, o vor face pe banii lor sau nu o vor face deloc. Trist, dar adevărat!

SZEKELY Csaba

’ +1 a p a r ta m e n t c u 3 c a m e re

“ V e c i n i i ” s e î n t î l n e s c l a G h e r l a

Sfîrşitul acestei săptămîni oferă,amatorilor de fotbal din muncipiul Gherla o nouă ocazie de a urmări evoluţia favoriţilor într-un meci amical, dar şi de a trage concluziile asupra nivelului de pregătire al componenţilor divizionarei “C OLIMPIA. Ocazia se inveşte cu prilejul întîlnirii amicale pe care elevii antrenorului Mihai Pop o vor susţine azi, începînd cu ora 11,00 în compania vecinilor din... Ocna Dej. întotdeauna meciurile dintre cele două grupări sportive au prilejuit jocuri de calitate. In cele două formaţii vor evolua şi

ultimele “noutăti” : Tută (fost lâ “U”) la OLIMPIA, Pîrvu (fost la UNIREA SELENA Dej) şi Hodiş (fost la AS A Victoria Someşeni) la Minerul. De asemenea, cei doi tehnicieni îi vor avea la dispoziţie şi pe juniorii din pepiniera proprie (mai ales la Gherla, în această iarnă, am consemnat un adevărat record de promovări din rîndul tineretului!).

Tot la sfîrşitul acestei săptămîni, juniorii I ai OLIMPIEI vor evolua la Mintiul Gherlii cu liderul Campionatului Teritorial, Vulturul.

SZ.Cs.

3 M A R T IE• Acum o jumătate de secol

în 1951, au început la Viena: întrecerile din cadrul celei ce; a XVIII-a ediţii si Campionatelor Mondiale ce) tenis de masă. în prima parte z ; competiţiei şi-au disputat, întîietatea selecţionatele, masculine şi feminine ale ţărilcrc participante. Echipa de femer României, alcătuită din Angelica Adelstein-Rozeanu. Paraschiva Pâtrăulea, E U i , Zeller şi clujeanca Kolozsvâry Sari a avut dificila misiune de a-şi apăra titlul suprem cuceri: la Budapesta, cînd a cîştiga: finala cu scorul de 3-2, în dauna formaţiei ţării gazdă, Ungaria Singura schimbare în lotu: prezentat a constituit-c înlocuirea lui Luci Slăvescu ca tîpăra Pătrăulea. Tentativa de j apărare a titlului a fost i încununată de succes, de data ; aceasta prin victoria cu 3-1 in ; faţa puternicei echipe austriece, j formată din Gertrude Pritzi. ; Linde Wertl şi Gertrude : Wutzl. Dar cu această victorie j nu s-â terminat şirul succeselor j jucătoarelor din România. Pini t la data de 12 martie urmaş probele de simplu şi de dublu.

4 M A R T IE• în ultimul joc si

“Mondialelor” de handbal ia sală, de acum 40 de ani (1961) din R.F. Germania, selecţionata României a pierdut cu 8-12 în dauna Cehoslovaciei. Indiferent de rezultatul meciului disputat la Freiburg, “tricolorii” au avu: asigurată prezenţa în sferturile de finală ale competiţiei, echipa Japoniei fiind în pr.ealabil eliminată. în grupele fazei următoare a “Mondialelor s-au calificat opţ_ echipe, ele jucînd în grupele “A” (Suedia. Cehoslovacia, Finlanda. Islanda) şi “B” (Germania - Echipa unită, Danemarca. Norvegia şi România). Următoarele meciuri au fost ly; programate pentru zilele de 5 şi 6 martie, în oraşele Stuttgart şi Dortmund. Prima adversară J echip'ei antrenate de “emeriţii Nicolae Nedeff şi, Johnny Kunst-Ghermănescu a fost selecţionata Danemarcei.

LASZL6 Fr,

1 r

ie Pn

■ e*linsincoi

bt

1 Dolar SUA = 27.126 lei 1 Marcă germană = 12.983 lei

l O 1 EURO = 25.393 Iei 1 gAUR = 229.673 Iei:

G a b r i e l R u g a , d i r e c t o r a l S C E l e c t r i c a S A C l u j :

„gM âsiia nu poate importa un gram do coniSiustiiiil fără să achite la timp” (Bl)

• (u rro a rs d in nu m ă ru l d e ie ri)

Refuzi? - Răspunzi „cu capul”!

REP: Astăzi p e ce „criterii” se d ecid e în tre ru p erea e n e r g ie i electrice?

G.R: „Criteriile” sînt altele, întreruperile aparţin dispeceratului naţional, locul unde se urmăreşte menţinerea echilibrului, din punct de vedere dinamic şi static. Oricum, vreau să subliniez că răspunderea este enormă în'ceea ce privşte întreruperea energiei. Complexul acesta numit „dispecerat naţional” fancţkmează pe mai multe paliere. Acesta cuprinde 5 dispecerate teritoriale, dintre care unul este la Cluj. Noi acţionăm pe un areal cuprins între Braşov şi graniţa de nord a ţării. Dispeceratul zonal are o dublă subordonare: una pe linie administrativă şi alta pe linie operativă. Primează subordonarea operativă, ca la armată. Dispeceratul zonal poate refuza executarea unui ordin central, dar numai în cazuri limită: incendii, calamităţi, situaţii

1 e de vieţi omeneşti puse în pericol etc.1 ; Dar în astfel de situaţii se răspunde ': „cu capul”.

REP: D irectorul S C Electrica SA e; p o a te d is p u n e , ' î n te r ito r iu , ^y j^ tr e r u p e r e a energiei electrice în , ! s/zuaţii lim ită?“ G.R: Da, dacă am argumente, j [ Dar, repet, răspund „cu capul”. Dacă a' j eu, ca organ reprezentativ în

• teritoriu, consider că operaţiunea ţ, [ care mi se . impune de către f [ dispeceratul naţional poate

I determina efecte dezastruoase, am a , competenţa să dispun neexecutarea

acesteia.REP: C ît tim p preconizaţi că va

mai d u ra criza?G.R: La începutul fiecărei ierni

' I criza se resimte în sistemul, | ; energetic. Cauza este' determinată:‘ * neputinţa societăţilor* în special a ‘ : marilor consumatori1 de a-şi plăti

facturile. Aceasta va dura atîta timp cît actuala stare de lucruri se va

, ; menţine. Cauzele sînt foarte multe,K 1

unele dintre ele discutabile. Pe de altă parte este adevărat că deconectarea de la sistem a unor mari centre industriale produce pagube uriaşe. Dacă facturile nu se achită este rău, ne blocăm. Dacă se închide „robinetul”, iar este rău. Diri două rele, pe care o alegi? Restructurarea - sau reforma- care se impune nu se face într-o lună. Nu poţi da afară 3.000 de oameni dintr-o dată într-o societate. Ritmul restructurării este lent faţă de ceea ce impune „reforma” energetică.

R E P : în sch im b „se p ra c tic ă ” fu rn iza rea de energ ie „la lim ita de a va rie”.

G.R: Sînt societăţi a căror producţie - marfa nu este acoperită, în contractele pe care le încheiem există stipulată o putere la care societatea nu poate realiza producţie, însă aceasta trebuie să-şi menţină „calde” anumite sectoare, a căror nealimentare cu energie duce la pagube imense: istalaţii cu pompe de stins incendiu, centrale termice, furnale, cuptoare atc. Producţia se poate recupera, dar întreruperea energiei „la limită” sau „de avarie”, pentru menţinerea în funcţiune a acestor obiective, poate crea o scoatere „din circuit” a societăţii. Este un avertisment, o măsură „punitivă” primară. Puterea „de avarie” asigură do*ar energia minimă necesară „respiraţiei”, fară a se putea face „efort”.

O piaţă . gelatinoasă

R E P : D u p ă „ s p a r g e r e a ”C O N EL-ului, în R o m â n ia se p o a te vorbi de o p ia ţă de energie?

G.R: Sistemul energetic este un pion operativ care ar trebui „să joace” într-o piaţă de energie. Comunitatea Europeană spune că acestă piaţă trebuie creată, trebuie să fie liberă, iar accesul clientului la reţea trebuie să fie înlesnit, în sensul că acesta poate procura energie de unde este mai ieftin. De pildă, I.S. Cîmpia Turzii face un contract de furnizare a energiei electrice cu „Hidroelectrica” si nu

cu „Termoelectrica”, pentru că prima i-o vinde mai ieftin. La rîndu-i, „Hidroelectrica” face cu noi - “Electrica” - un contract de furnizare, în care aceasta din urmă îşi pune ia dispoziţie reţeaua. Nimeni nu poate îngrădi iSCT-ul în privinţa furnizorului. Toate aceste entităţi desprinse din CONEL - Termoelectrica, Hidroelectrica, Nucleara Cernavodă - sînt „pion separaţi pe piaţa de energie, ca şi noi, „Electrica”, cei care distribuim energia produsă de „pioni”. La început de,an se fac nişte .contracte de portofoliu cu furnizorii de energie, care ar trebui să fie dublate de un circuit financiar foarte clar.

R E P : D e ce sp u n e ţi „ar trebui”?G.R: Pentru că în realitate el este

viciat de situaţia arieratelor care pornesc pe de-o parte de la neplata unor furnizori de către centrale sau chiar de către noi, Electrica, şi de la neachitarea facturilor de energie de către marii consumatori. De exemplu numai „Sidex”-ul are de achitat peste 1.000 de miliarde de lei. Dacă admitem existenţi unei pieţe de energie în România, trebuie să admitem şi faptul că aceasta este măcinată de o boală de natură financiară. j

R E P : C um com en ta ţi fa p tu l că o rg a n iza ţiile in te rn a ţio n a le n u a g re e a ză id e e a d e a re d u c e TV A -ul la energie la 9 % ?

G.R: Vechea guvernare) a fost obligată să ridice tariful la energie. Ponderea consumului populaţiei este între 9-15 %, în funcţie de zonă.

TVA-ul mare a fost admis tocmai pentru că majoritatea consumului aparţinea societăţilor şi nu populaţiei.

Deci plata TVA-ului era suportată nu atît de populaţie, cît de societăţi. Actualul ministru al Industriei se fereşte să schimbe tarifele. Acestea se vor (re)discuta eventual la ieşirea din iarnă, în funcţie de paritatea leu/ dolar.

.. Dar trebuie să menţionez că toate contractele cu Banca Mondială stipulează faptul că dacă paritatea leu/ dolar depăşeşte 5%, tarifele .se reaşază.

Deci politica tarifelor la energie este una guvernamentală, chit că pentru SC „Electrica” acest lucru a dus la pierderi importante. Pierderea „este (men)ţinută’ - ca să nu spun „artificială” - pentru a nu mări inflaţia. Pentru că o mărire de tarif la energie duce la scumpirea tuturor produselor. Cînd s-a desprins de CONEL „Termoelectrica” a plecat la drum cu pierderi de aproximativ 18 miliarde. Aceasta are centrale care produc energie, în medie, cu 35 de dolari magawatul. Esenţial este ca orice facilitate tarifară să se faCă în măsura în care domeniul economic respectiv o merită.

Adică este de perspectivă, asigură producţie, este competitiv. Evident, problema suportă discuţii, este nuanţată. Dar „populismul” îşi are reversul său, şi nii are „un criteriu” atunci cînd se stabilesc tarifele.

A consemnat Beniamin PASCU

Conducerea Ceroc acuză sindicatul că nu a vrut să negocieze

P re ş e d in te le C o n s il iu lu i de Administraţie al Ceroc, lan Deacon, a rem is 'r e d a c ţ ie i n o a s tre un comunicat prin care îş i precizează Poziţia în legă tu ră , cu c o n flic tu l existent în tre pa tronat şi sindicat. Astfel, la n D ea co n spune că la cererile s in d ic a tu lu i (a c o rd a re a iichete lo r d e m a să , m a jo ra re a salariilor cu 100 la sută, acordarea Primei d e e x p o rt, s tab ilirea unQr criterii d e in d e x a re , p re lun g irea contractu lu i c o le c tiv de m uncă , completat cu c e re r ile an terioare) conducerea a p ro pu s a c o rd a rfa •'chetelor d e m asă după un anum it sistem (3 bu că ţi în luna martie, 7 ■ bucăţi în ap rilie , 10 în mai, 12 în Plai, u rm în d ca num ăru l lo r să crească c u c îte unul în următoarele •uni) şi o c re ş te re salarială de 3 la sută/lună. P reşed in te le CA de la Ceroc s p u n e că salariile medii nete

. ji ianuarie 2001 s-au încadrat între V ,3 5 m ilio a n e le i ş i 2,66 milioane lei " 5' acuză s in d ic a tu l de refuzarea

N egoc ie rilo r ş i a d im in u ă r ii Pretenţiilor, cu toa te că le-a fo s t explicată s itu a ţ ia e c o n o m ico - «nanciară a firm e i. Precizăm că sindicatul a n g a ja ţilo r Ceroc a decis continuarea conflic tu lu i de muncă şi

organiza o grevă de protest, luni, lr,tre orele 10.00-12.00. A .R .B .

D E N U M I R E A

V A L U T E IS im b o l

V a r ia ţ ie :

f a ţă d e z iu a

p r e c e d e n t ă (% )

C U R S U L

In l e i

DOLAR AUSTRALIA AUD 0.01 l 14316

DOLAR CANADA CAD 0.48 J. ' 17539

FRANC ELVEŢIA CHF 1.39 î 16505

COROANA DANEMARCA * DKK 1.10 î 3401

LIRA STERLINA GBP 1.31 t 39764

YEN JAPONIA JPY 1.05 l 228.86

COROANE NORVEGIA NOK 1.28 t 3087

COROANE SUEDIA SEK 1.52 ţ * 2811

DOLAR SUA : : USD: : .;"i o.<w; 2712$

DST DST 0.17 î 35091

EURO EUR v ■■ ■ i . t o -Ţ 25393

Cursurile ţârilor participante ta EURO ’.i: y !" ;-y ţ

SHILING AUSTRIA AtS 1.15 T 1845

FRANC BELGIA BEF 1.13 t 629

HARCAGERMANA : OEM V . : 1.T5 X- : ' 12983

PESETAS SPANIA ESP 1.1* î 152.62

MARCA FINLANDEZA FIM 1.16 î 4271

FRANC FRANCA FRF 1.15 T 3871

LIRA IRLANDA IEP 1.15 T 32242

URA (TALIA UT 1.16 t 13.11

GULDEN OLANDA NLG 1.18 î 11523

ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 1.16 î 126.66

1 flAUR (preţ în lei) 1.18 i 229673

. Casa da schimb v>, .. valutar*

USD ■■■' . DEM

C , V /yy C ■ v —MACROGROUP 27.050 27.200 12.750 12.900

PLATJNUM 26.980 27.150 12.700 12.850

CAMBIO 26.950 27.100 12.700 12.850

PRIMA 27.000 27.150 12.700 12.880

Banca

Banc Post 26.950 27.250 12.650 12.875

"':BRD;.::y? 26.850 27.200 12.630 13.000

. 27.000 27.160 12.552 13.013

Transilvania 26.900 27.100 12.600 12.900 .

* C u r s u r i a f iş a t e la o r a 1 5 , 0 0 . L a a c e e a ş i c a s ă d e s c h im b v a lu t a r ,

c u r s u r i le p o t v a r ia d e la u n p u n c t d e lu c r u la a l t u l . .

S E V O L U ţ r i l:lNtULTIMA?SAPTÂMiN

k C u r s u r i B N R - le iD A T A E U R O D E M G B P U S D A u r .

L u n i , 2 6 .0 2 2 4 .4 2 9 1 2 .4 9 0 3 8 .9 8 8 2 7 .0 0 4 2 2 5 .6 8 8

M a r ţ i , 2 7 .0 2 2 4 .5 9 0 1 2 .5 7 3 3 9 .1 6 8 2 7 .0 2 1 2 2 8 .3 0 6

M ie r c u r i , 2 8 .0 2 2 4 .7 4 4 1 2 .6 5 1 3 9 .0 6 2 2 7 .0 4 1 2 3 3 .0 8 2

J o i , 1 .0 3 2 4 .9 3 9 1 2 .7 5 1 3 9 .0 8 1 2 7 .0 5 9 2 3 0 .5 4 1

V in e r i , 2 .0 3 2 5 .1 0 3 1 2 .8 3 5 3 9 .2 5 1 2 7 .1 0 5 2 3 2 .4 1 4

Program investiţional pavat cu intenţii bune

în tr-o co n fe rin ţă d e p re s ă d e s fă ş u ra tă v ine ri la P re fec tu ra C lu j, S o rin B o ta , s e c re ta r d e s ta t în M in is te r u l A m e n a jă r i i T e r i t o r iu lu i , T ran sp o rtu rilo r: ş i L u c ră r ilo r P u b lic e , a d e c la ra t c ă p o l i t ic a d e in v e s t i ţ i i p r o m o v a tă d e ad m in is tra ţia ju d e ţu lu i t re b u ie c o o rd o n a tă cu p ro g ra m e le m in is te ru lu i. „N u m a i în a c e s t fe l p ro ie c te le de d e zv o lta re p o t fi in c lu s e , d e că tre m in is te r, în bu g e t", a d e c la ra t B o ta . : :

În îîln ir ile a v u te c u a d m in is tra ţ ia ju d e ţu lu i au a v u t ca scop c ris ta liza re a u n o r a s p e c te te h n ice ş i d e finan ţa re le g a te d e in v e s tiţ ii le m a jo re , p re c u m : c en tu ra ru tie ră a m u n ic ip iu lu i C lu j- N a p o c a , lo c u in ţe le p e n t r u t in e r e t ş i c e le d e ru la te p r in A N L , id e n t if ic a re a u n o r n o i a m p la s a m e n te p e n tru v iito a re le c a r t ie re d e lo c u it ; . m o d a lită ţi d e e f ic ie n t iz a re a z o n e lo r in du stria le , re ţe a u a d e a lim e n ta re c u a p ă a c o m u n e lo r, e x tin d e re a p is te i d e a te r iz a re a A e ro p o rtu lu i In te rn a ţio n a l d in C lu j ş i re fa c e re a s is te m u lu i de b a liz a re a a c e s tu ia , c o n tin u a re a p ro g ra m u lu i d e re a b ilita re a re ţe le i d e d ru m u ri n a ţio n a le .

S u rs e le de f in a n ţa re v o r fi a s ig u ra te , pa rţia l, d e o rg a n is m e le in te rn a ţ io n a le d e re s o r t, în spec ia l B anca M o n d ia lă , d e m in is te r ş i C on s iliu l J u d e ţe a n . F o n d u rile p re v ă z u te a n u l a c e s ta în g ra fic u l d e f in a n ţa re v o r d e v e n i o p e ra tiv e în c u rsu l anu lu i u rm ă to r. (B .P .)

Şapte acorduri de liber schimb

R o m â n ia in te n ţ io n e a z ă s â în c h e ie , în p e rio a d a u rm ă to a re , a c o rd u ri d e lib e r s ch im b cu c inc i ţă ri e u ro p e n e ş i c u d o u ă s ta te d in A fr ic a , a d e c la ra t ş e fu l D e p a rta m e n tu lu i de C o m e rţ E x te rio r d in M A E , s e c re ta ru l d e s ta t C ris tian C o lţeanu . C o lţe a n u a p re c iz a t că ţă rile v iza te s în t L itua n ia , L e to n ia , E s to n ia , C roa ţia , M acedon ia , M a roc ş i E g ip t. A u to rită ţile rom âne in ten ţio nea ză sâ c re e ze , cu f ie c a re d in aceste ţă ri, z o n e de lib e r s c h im b în c e p în d cu acest an sa u d in 2002 .' A co rd u rile se v o r re fe ri la p ro d u s e in d u s tr ia le în to ta lita te şi la o m a re p a r te a p ro d u s e lo r .ag rico le , a sp u s C ris tia n C o lţe a n u . i S ec re ta ru l de s ta t a a ră ta t că , în c e e a ce p rive ş te op e ra ţiu n ile d e im p o r t ş i d e e x p o rt,

Is ta tu l rom ân a re o b lig a ţia d e a a p ă ra in te re se le p ro d u că to rilo r a u to h to n i ş i, p e d e a ltă pa rte , d e a -ş i respe cta a n g a ja m e n te le e x te rn e .

Pasta 6 0 0 da consumatori casnici

au rdmas fârâ curantS C E lectrica S A C lu j a d e c o n e c ta t, în lu n a

fe b ru a r ie , 6 0 8 c o n s u m a to r i c a s n ic i. A c e ş t ia a ve a u da to rii de c irca 1,5 m ilia rd e le i. în ace laş i t im p a u fo s t s a n c ţio n a ţi Cu d e c o n e c ta re a d e la re ţe a u a d e a lim e n ta re cu e n e rg ie e le c tr ic ă şi a g e n ţii eco n o m ic i m id , c a re a v e a u d a to r ii m a i m a ri de 3 0 de z ile . în a c e a s tă s itu a ţie s -a u a fla t 199 d e firm e , c e v o r fi re c o n e c ta te d u p ă ce îş i v o r p lă ti d a to r ia d e 2 ,2 m ilia rd e le i, la c a re se ad au gă ta xa d e re c o n e c ta re .

A.R.B.

BNS Cluj a convocat Comisia da Dialog

SocialB lo c u l N a ţio n a l S in d ic a l C lu j a c o n v o c a t,

v in e r i, C o m is ia d e D ia lo g S o c ia l p e n tru a d is c u ta p ro b le m e le c a u z a te d e c re ş te r i le p re ţu r ilo r la p ro d u se le ^a lim en ta re d e b a z ă , la c a r b u r a n ţ i ş i s e r v ic i i , p r e c u m ş i d e p re c o n iz a te le s cu m p iri a le e n e rg ie i e le c tr ic e . In p lu s , s in d ic a l iş t i i a u r id ic a t p ro b le m a con to riză rii in d iv id ua le a a p a rta m e n te lo r, p e n tru a s e e v ita p la ta u n o r fa c tu r i în c ă rc a te c u p ie rd e r ile d e pe re ţe a ş i s a n c ţio n a re a c e lo r c a re p lă te sc od a tă cu ră u -p la tn ic ii.

A u ră s p u n s în tre b ă rilo r s in d ic a liş tilo r d in B N S re p re z e n ta n ţ i.a i P e tro m , D is tr ig a z , R A T U C şi R A J A C D in p ă c a te , C O N E L ş i R e g ia d e T e rm o fic a re nu a u fo s t p re z e n te .

R e p re ze n ta n ţii R A T U C şi P e tro m a u a f irm a t că ce l p u ţin p înă la s fîrş itu l a c e s tu i tr im e s tru nu v o r m a jo ra ta r ife le . în c e e a c e p r iv e ş te re la n s a re a in d u s tr ie i, s in d ic a liş t i i a u p r im it o c o p ie a P ro g ra m u lu i d e g u v e rn a re , u rm în d ca s ă p tă m în a v iito a re să fie d is c u ta te p u n c tu a l a n u m ite p ro b le m e .

A.BLAGA

O F IC IU L J U D E Ţ E A N P E N T R U P R O T E C Ţ IA C O N S U M A T O R U L U I-4 3 1 .3 6 7 .

D e p r i n l u m e

a d u n a t e . . .

d in t r e a c e ş t ia a f irm ă c ă îş i c u n o s c b in e p a r te n e ru l. D a r, p o tr iv it s tu d iilo r în tre p r in s e d e u n g ru p d e s p e c ia liş ti d in M a re a B r ita n ie , c u p lu r ile c o m it c îte v a g re ş e li m a jo re fă cu te în p r im u l a n a e c ă s n ic ie . P rim a c o n s tă în s u fo c a r e a p a r te n e r u lu i . C e r c e t ă t o r i i a v e r t iz e a z ă c ă a c e a s tă în c â n ta re d e d ra g o s te p e r f e c tă v ă p o a te f a c e s ă c la c a ţ i , f ie c a r e d e v o r în d u - ş i p a r te n e ru l p r in o m n ip re z e n ţă . A d o u a g re ş e a lă m a jo ră e s te d e a - i lă s a p a r te n e ru lu i p re a m u ltă lib e rta te . în s ă n u m e ro a s e c u p lu r i a le g fo rm a d e s e m i- l ib e r ta te , d e o a re c e e a se p o tr iv e ş te b in e u n e i g e n e r a ţ i i c a re ş t ie c ă a p ro a p e o c ă s ă to r ie d in d o u ă se te rm in ă p r in d ivo rţ. Ia r a tre ia c o n s tă în l ib e r t a te a t o t a lă , în d ră g o s t ite d e m a r ile e m o ţ i i, a n u m ite c u p lu r i vă d in f id e lita te a e x c lu s iv p ro m is iu n e a d e a „n u lă s a n ic io d a tă ba ltă ". A c e s t lu c ru în s e a m n ă că îş i a co rd ă re c ip ro c o l ib e r ta te to ta lă , in c lu s iv c e a s e x u a lă .• Cel mai bogat

C e l m a i b o g a t o m d in lu m e e s te B ill G a te s , re ie se d in to p u l a lc ă tu it d e o re v is tă d in S U A . A v e re a lu i s e r id ic ă la 9 0 d e m i l ia r d e d e d o la r i , u rm a t d e B u f fe t W a rre n (S U A ) c u 3 6 d e m ilia rd e , A lle n P a u l (S U A ) c u 3 0 d e m i l ia r d e . B a l lm e r S te v e n (S U A ) c u 1 9 ,5 m ilia rd e , O e r i H o ffm a n (E lv e ţia ) cu 17 m ilia rd e . A n s c h u t z P h i l ip c u 1 6 ,5 m ilia rd e .• Partener excelent

P s ih o lo g ii s p u n că p e rs o a n e le c a re p re fe ră c u lo a re a a lb a s tră s în t p a r te n e r i e x ce le n ţi d e s e x , p l in i d e a fe c ţ iu n e ş i f o a r t e s e n s ib ili la n e v o ile p a r te n e ru lu i. C o n s id e ră c ă a fa ce d ra g o s te e s te o a rtă ş i a b o rd e a z ă a c e a s tă p r o b le m ă c u e le g a n ţ ă . D e a s e m e n e a , f e m e i le s în t în n e b u n i te d u p ă s e x ş i s în t p a r te n e r e in te r e s a n te . în c e p r iv e ş te c ă s ă to r ia , iu b ito rii c u lo r ii a lb a s t r e s î n t p a r te n e r i d e n ă d e jd e ş i n u a r fa ce în ru p tu l c a p u lu i v re u n p a s g re ş it în a fa ra c ă s ă to r ie i.

0 călătorieîn jurul lumii pentru cel maibun reportaj

L a c o n c u r s u l " T in e r i R e p o r te r i" , o rg a n iz a t d e T V 5 in te r n a ţ io n a l , r e p o r ta ju l u n e i t in e r e ro m â n c e a fo s t c la s a t

- p r in t r e re p o r ta je le c îş tig ă to a re , p r im in d ş i o m e n ţiu n e s p e c ia lă d in p a rte a ju r iu lu i. A c e s t re p o rta j, c u o d u ra tă d e două m in u te şi ju m ă ta te , a re c a s u b ie c t o s a lin ă te ra p e u tic ă , u n lo c s tra n iu , s u b p ă m în t , u n d e v iz i t a t o r i i a u p o s ib il ita te a s ă fa că c u m p ă ră tu r i ş i s ă jo a c e ş a h , în t im p c e re s p iră u n a e r b e n e fic p e n tru p lă m în i . în p e r io a d a 1 -1 6 m a rtie , în f ie c a re zi va fi d ifu z a t c îte u n u l d in re p o rta je le ră m a s e în c o m p e t i ţ ie ş i f ie c a r e te le s p e c ta to r a l T V 5 v a a v e a p o s ib il ita te a s ă vo te ze , n u m a i în z iu a d i f u z ă r i i s a le , p e n t r u r e p o r ta ju l p re fe ra t. R e p o r ta ju l ro m â n c e i v a fi d ifu z a t m ie r c u r i , 1 4 m a r t ie a .c . , ia r ce i c a re v o r d o r i să v o te z e pe n tru e l o p o t fa c e d o a r în z iu a re s p e c t iv ă , s u n în d la te l. : 00 33 1 5 5 9 2 3 9 5 6 (a p e lu l e s te gra tu it). S e p o a te v o ta p e n tru re p o rta ju l p re fe ra t şi p r in In te rn e t, p e to a tă d u ra ta s ă p t ă m î n i i , la a d r e s a : w w w . t v 5 .o r g . R e p o rta ju l c a re p r im e ş te c e le m a i m u lte v o tu r i v a fi p re m ia t ş i re tra n s m is în d a ta d e 2 3 m a rtie , ia r re a liz a to ru l lu i v a f i r e c o m p e n s a t c u o c ă lă to r ie în ju ru l lum ii-

1847 - S -a născut A le x a n d e r G raham Bell, in v e n ta to ru l

te le fo n u lu i.

Cuplul fuziuneC e rc e tă to r i i s p u n c ă 6 5 la

s u tă d in t r e t in e r i t r ă ie s cîm p re u n ă c u p a rte n e rii lo r ş i că în a in te d e 'c ă s ă to r ie 8 5 la s u tă

4 6 Eauna am ară”- un protust m uzical fată de Oemânia

1" * T

1 1

" 1I

â- " i p

. . . v■ - â > a - " ■

J ry :

iV ' t -« i -

■Atia.F o rm a ţia c lu je a n ă d e rock a lte rn a tiv

“L u n a a m a ră ” s ă rb ă to re ş te în a c e a s tă lu n ă u n a n d e e x is te n ţă . P în ă în to a m n a a n u lu i t r e c u t , c în d ş i- a u s c h im b a t d e n u m ir e a , a c e ş t ia e r a u c u n o s c u ţ i p u b l ic u lu i c lu je a n s u b n u m e le .d e “T a n a g ra N o is e ” , o d e n u m ire m a i g re u d e re ţ in u t, cu o s im b o lis t ic ă d e s tu l d e m o rb id ă , d a că ne g în d im că ta r ia g re le e ra u s ta tu e te fo lo s ite în G re c ia a n tic ă în r i t u a lu r i c u m o r ţ i, p e n t r u a le c în ta s u f le te lo r c e tre c e a u în c e a la ltă lu m e . P e n tru p r im a o a ră , c v in te tu l c lu je a n a a p ă ru t p e s ce n ă s u b n o u l n u m e , “L u n a

a m a ră " , laS e p te m b e r fest C lu j - 2 0 0 0 , A c e a s tă d e n u m ire a fost da tă d u p ă f i lm u l, cu a c e la ş i num e, a lu i R o m a n P o la n sk i (o e c ra n iz a re a c ă r ţ i ; “ L u n a a m a ră ” a lu i P a s c a l B ru c k n e r ) . B ă ie ţii spun că titlu l se p o tr iv e ş te fo a rte

! b in e cu m u z ica lo r h “ ir o n ic ă ş i a m a ră ” . I G e n u l m u z ic a l 1 a b o rd a t de fo rm a ţia ro c k u l a l te r n a t iv c u

ha rd co re şi punk.c lu je a n ă e s te e lem ente d e g ru ng e e le m e n tu l c a ra c te r is t ic f i in d tro m p e ta . Pentru a c e s t g e n d e m u z ică e nevo ie de un p u b lic a v iz a t, d e o s ta re de s u fle t spe c ia lă . M u z ica b ă ie ţilo r de la “Luna A m a ră ” e s te u n a n e c o m e rc ia lă , fa p t pentru c a re în c ă nu le -a ad us bani, în să bă ie ţii s p e ră că în v iito r lucru rile se v o r sch im b a ş i pu b licu l v a ş ti să ap rec ieze ş i aces t g e n d e m uzică .

C o m p o n e n ţa fo rm a ţ ie i• M ih n e a B lid a r iu ( tro m p e tă , v o c e ,

c h ita ră ) , 21 d e a n i, d in B acău .

• P e tru G a v r ilă (c h ita ră ) , 2 5 d e a n i, d in Z ă rn e ş t i.

• C o rn e l C o rn e a (b a s s j, 21 d e a n i, d in C lu j.

• N ic u F ă g ă d a r (v o c e , c h ita ră ) , 23 d e a n i, d in C lu j.

• R ă z v a n R is te a ( to b e ), 2 2 d e a n i, d in C lu j.

P a tru d in tre b ă ie ţi s în t s tu d e n ţ i ia fa cu ltă ţ ii? d in C lu j, ia r u n u l d in tre e i e s te " lib e r p ro fe s io n is t” .

P o v e s te a tru p e i.. .T ru p a “T anag ra N o ise" s -a în f iin ţa t la

2 5 s e p te m b rie 1999, la in iţia tiva lu i N icu ş i G h e o rg h e Fărcaş. D u p ă m a i m u lte s ch im b ă ri d e m em bri, tru p a a a ju n s la c o m p o n e n ţa a c tu a lă d o a r în to a m n a anu lu i tre cu t. Băieţii au un re p e rto riu d e pe s te 2 0 d e p iese (de d o u ă o re ) ş i a u - c în ta t în d e s c h id e re la c o n c e r te le tru pe lo r: V a m a Veche , Z d o b şi Z d ub , V iţa d e V ie , T im p u r i N o i, Ş u ie P a p a ru d e , C lass , D irec ţia 5, V o lta j, N ig h tlo o s e rs e tc. “ Lu na a m a ră ” a sus ţinu t u n c o n c e rt şi în cad ru l se rie i d e co n ce rte “C a p d e a fiş" d e an u l tre c u t d in C lu j; d e a s e m e n e a , a c în ta t la B u cu re ş ti la G re e n H o u rs şi s -a c la s a t p e locu l d o i la un c o n c u rs ,de m u z ic ă r o c k o rg a n iz a t d e C a s a d e C u ltu ră d in C ra iova , la c a re a u p a rtic ip a t

peste 30 d e fo rm aţii d in ţară. C v in te tu l a de bu ta t cu com poz iţii în lim ba engleză, d a r în p re z e n t b ă ie ţii c în tă în lim b a rom ână, pe n tru a-ş i pu tea prom ova mai b ine m u z ica . T e m a tica p iese lo r tru p e i “ L u n a a m a ră ” a b o rd e a z ă re a lita te a s o c ia l-p o litică d in R om ân ia , d ragostea, m oartea un u i p rie ten drag , povestea unor o a m e n i-c a re ş i-a u -p ie rd u t sensu l, din cauza a lco o lu lu i şi a drogurilo r, conflic tu l d in tre ge n e ra ţii e tc.

E s te o m u z ică s in ce ră , ce og lindeşte f ră m în tă r i le in te r io a re a le oa m e n ilo r, f r u s t r a r e a , v io le n ţa , d u re re a şi m e la nco lia . M e m b rii g ru pu lu i se erijează în “v o ce a c e lo r c a re nu v o r să se lase prostiţi. M a jo rita te a rom ân ilo r, în special tinerii, se c on fru n tă cu lipsa de bani şi de pe rspec tive , şi n u se s im t bine aici...” “Luna a m a ră ” c rit ic ă acea stă stare de fapt, în s p e c ia l în p ie s e le “ Folclor” (...sînt m aso ch is t, tră ie s c în R om ân ia ) şi “Cuba” j (...m ai b in e în C u b a , d e c ît în România' ţ D esco pe ră ju n g la în c a re tră ieşti şi învaţă î hoţia); p ie sa “A n tid o t” e s te un protest faţă ; de in to x ica re a cu re c la m e şi false valori, : ia r în “ U n fe d ” s e v o rb e ş te despre d ragoste . M em brii fo rm a ţie i s înt oameni care au în to td e a u n a c e v a de spus vis-â- vis d e ce se în tîm p lă în ju ru l lor. Viaţa : pe c a re o d u c e s te u n a tumultuoasă, : “tră in d ’’ p e n tru m u z ic ă , şcoa lă şi iubite, în v iito ru l a p ro p ia t e i sp e ră să iasă pe p ia ţa m u z ica lă ro m â n e a s că cu primul lor a lbu m ş i să -ş i fa c ă m u z ica cunoscuta prin c ît m a i m u lte concerte .

w u b t â o o w . . .î n c e p u t d e m a r tie ... P r im ă v a r a b a te la p o r ţi le

vrem ii, ce r în d u -ş i in tra re a în lum e. N e-aduce bua trie , t in e re ţe în su fle te ş i m ă r ţiş o a re d e la cei dragi. în p r a g d e p r im ă v a ră vă d ă ru im ş i n o i un "m ă rţişo r’’... V ine d e la L ic e u l- “G h e o r g h e Ş in c a i”, are p ă r u l b lo n d ş i o ch ii a lb a ştr i, îi p la c e p r im ă v a ra ş i a re o p o f tă n eb u n ă de v ia ţă ..

N u m e : C a rm e n P a lk o -M a te O c u p a ţ ia : e levă în c la s a a X l-a A .M a te r i i p re fe ra te : p s ih o lo g ia ş i limbile s tră ine .A fo s t p re m ian tă d in c la s a I p în ă în c lasa a X -a .D a ta n a ş te r ii : 29 d e c e m b r ie 1982 .Z o d ia : C aprico rn , în ă lţ im e : 1,74 m.M ă s u r i: 86 -60-88.H o b b y : m o d e llin g u l, te a tru l, p o e z ia , c it itu l, d a n s u l,

m u z ic a ş i excursiile .

- D e s c r ie - te în c îte v a c u v in te .- C e l m a i greu lu c ru este, c re d , să v o rb e sc despre m in e ...

S în t o p e rs o a n ă f o a r te în c ă p ă ţ în a tă , e x t r o v e r t i t ă , c o m u n ic a t iv ă , p l in ă de v ia ţă , d a r a m ş i m o m e n te în ca re cad în p e s im is m . S în t, o a re cu m , u n o m a l e x tre m e lo r. P o t tre ce d e s tu l de re p ed e de la o s ta re la a lta . În t ru c î t s în t s in g u ra c a re -m i p o t vedea to a te de fe c te le , m i : am fo rm a t desp re m in e o im a g in e care d i fe ră de a c e lo r d in ju r u l m e u . N u în ce rc să p a r m a i m u lt d e c ît s în t, în să m ă s tră d u ie s c sâ d e v in ceea ce m i-a m p ro p u s ... Petrec d e s tu l de m u l t t im p în fa ţa o g l in z i i , n u ne ap ă ra t p e n tru m a c h ia j, c î t p e n tru a -m i a n a liza , s tu d ia m im ic a ş i tră să tu rile fe ţe i, în d iv e rs e ipos taze.

- F a c i.c e v a , în m o d s p e c ia l, p e n t r u ca s ă - ţ i m e n ţ i i a c tu a la fo rm ă ?

- C u ră de în g ră ş a re .. .P e n tru m in e a m în c a e s te o a d e v ă ra tă p lăce re . M ă n în c to t ce v re a u , fa ră să m ă în g ra ş , îm i p la c e c io rb a de b u r tă , c a r to f i i p r ă j i ţ i (pe ca re -i m ă n în c c u m în a ) ş i d u lc iu r i le .

- A i t im p lib e r? C u m ţ i - I u m p l i?- A m te rm in a t u n c u rs de m a n e ch in e la “ T ra n s ilv a n ia

F a s h io n ” , d a r în că n u a m ie ş it p e scenă, deşi a m a v u t o fe r te , to c m a i d in ca u za lip s e i de t im p .

- C e m u z ic ă

VT- ! !

.

lat i

a s c u lţ i , ce f l o r i î ţ i p la c , ce c ă r ţ i c i t e ş t i? A i u n a c to r p re fe ra t?’ - îm i p la c e săa s c u lt m u z ic ă c la s ic ă , s o u l ş i r y th m and b lu e s , î m i p la c c r i n i i i m p e r i a l i , g h i o c e i i , z a m b i le le ş i t r a n d a f i r i i . A c t o r i i m e ip r e fe r a ţ i s î n t S h a ro n S to n e ş i S e a n C o n n e r y . A p ro a p e , z i l n i c , d u p ă c e - m i

te rm in le c ţ i i le , c itesc p o e z ii de B a c o v ia , P au l E lu a rd , N . S tănescu ş i A n a B la n d ia n a , sau rom an e . S în t in te resa tă de c ă r ţ i le sem nate de: D o s to ie v s k i, E . C io ra n , U m b e rto E c o ş i T h o m a s H a rd y .

- E ş t i în d ră g o s t ită ?- D a , de M a r iu s , p r ie te n u l m e u , c u care am c o n s tru it

o re la ţ ie fo a rte fru m o a să , care se bazează pe s in ce rita te , în c re d e re , s p r ij in re c ip ro c ş i m u lt s u fle t... E u c re d că

• iu b ire a apare a tu n c i c în d s im ţ i că p o ţ i să d a i ceva d in s u fle t, c în d fa c i lo c în in im a ta u n e i persoane p e n tru care es ti c a p a b il să te s a c r if ic i. V o rb a lu i C io ra n : “ Iu b im n u m a i a tu n c i c în d , în m o d in c o n ş tie n t, a m ren un ţa t la fe r ic ire ” .

- E x is tă ceva c a re te - a r p u te a tu lb u ra ?a - P e n tru m in e este fo a rte im p o rta n tă s igu ran ţa de s ine. îm i p la n if ic , în cea m a i m are p a rte , ceea ce fa c ş i s în t sp e ria tă de fa p tu l c ă v ia ţa e p l in ă de p re a m u lte su rp rize , pe ca re n u am c u m să le ţ in su b c o n tro l. M ă tu lb u ră n e s ig u ra n ţa ş i, im p l ic i t , in c e r t itu d in e a u n u i v i i t o r p e care să - l p o t prevedea.

- C e re p re z in tă p e n t r u t in e f a p tu l că e ş ti e le v ă a L i c e u l i j i “ G h e o rg h e Ş in c a i” ?

- M i - a m d o r it să u rm e z aces t l ic e u în că d in c lasa a V l - a ş i p o t spune că v is u l m i. s -a îm p lin it . M -a m adap ta t d e s tu l d e g re u la în c e p u t, în c lasa a IX -a , da r dacă acum s -a r p u n e p ro b le m a să părăsesc lic e u l, d in tr -u n m o t iv oa recare , m i-a r părea fo a r te ră u , în spec ia l d u p ă c o le g ii m e i. P ro fe s o r ii d in l ic e u s în t d e s tu l de e x ig e n ţi, d a r m ie acest aspe ct n u -m i d isp la c e . D im p o tr iv ă . M ă s tim u le a ză în tru în vă ţă tu ră . A m c o n v in g e re a că la te rm in a re a ş c o lii v o i d u ce cu m in e a m in t ir i fo a r te fru m oa se .

F oto: I. P ETC U

L a c e s e a ş t e a p t ă

s t u d e n ţ i i ;

d u p ă a b s o l v i r e ?

Pagină realizată dc V io rica G A JI, C orina P O P E S C U şi

Andreea V IL C O V S C H L

în cu rînd , o no uă gene ra ţie de s tudenţi va pâras: j b ă n c ile fa c u ltă ţ i lo r . C a re le s în t s p e ra n ţe le . ' a ş te p tă rile sau şansele de a -ş i găsi un lo c de m u ncă? A cestea s în t în tre b ă r i'c ă ro ra le -am că u ta : răspu nsu l, c o lin d în d s tră z ile C lu ju lu i. S tu d e n tv v ches tio na ţi nu s în t d o a r ce i d in a n ii te rm in a li , ci • şi c îţ iv a care, de ş i m a i au în fa ţă un an sau doi [ de şcoală, ha ba r n -a u în c o tro î i v a duce d ru m u l, f U n i i d in tre aceş tia s în t în g r ijo ra ţ i de fa p tu l că nu [ ş t iu ce v o r face d u p ă ce te rm in ă facu lta tea , a lţi: au v i i to ru l as ig u râ t m u lţu m ită p ă r in ţ ilo r , ia r altora n ic i că le pasă. P re fe ră “ să-ş i tră iască tinereţea ş i a b ia c înd v o r f i p u ş i în fa ţa g re u tă ţii v o r alege. P ro b a b il.

D a r să ve d e m care s în t p ă re r ile studenţilor despre ceea ce î i aşteaptă.

T im e a , s tu d e n tă la F ilo lo g ie , a n u l I I I : “ Prefer să n u m ă g îndesc . M ă în fio a ră acest gînd, me ales p e n tru că m a i am u n s in g u r an de facultate. D eo ca m da tă n u ş t iu ce v o i fa ce . C red că mă vo: în to a rce în o ra şu l m e u ş i, p o a te , îm i vo i gk a c o lo u n post. R ă m în e de v ă z u t.”

S e b a s tia n , s tu d e n t la P o lite h n ic ă , anu l 1 “ S în t în u l t im u l an ş i n u p re a îm i fac probleme, deoarece ta tă l m e u m ă va a n g a ja la firm a la care lucrează . D in acest m o tiv îm i p e rm it să mă distrez în acest u l t im sem estru , ta ră a ignora , însă, ce am de în vă ţa t p e n tru e x a m e n u l de diplom ă. An m u lţ i c o le g i c ă ro ra n u le va f i prea uşor dupa a b s o lv ire , p e n tru că p o s tu r i n u s în t pe toate ‘ g a rd u r ile . B in e că n u m ă a f lu în p ie lea lor.

S im o n a , s tu d e n tă la J u rn a lis t ic ă , anul W “ N u s în t s igu ră de ceea ce v o i face ! Prefer sânt m ă gîndesc de pe acum , de ş i a r tre bu i. Recunosc că n u îm i face p re a m are p lă c e re gîndul c ă « tre b u i să m ă descurc s in g u ră , d a r asta e. Sper ca se v a re z o lva ce va ş i p e n tru m in e . în orice cai m i-a r p lăcea ta re m u lt să lu c re z în domeniz p e n tru care m ă p regă tesc.”

C r is t in a , s tu d e n tă la F iz ic ă , a n u l IV : ‘ D; d o i a n i lu c re z la o f i rm ă care n u are n ic i în clin. n ic i în m înecă c u p r o f i lu l fa c u ltă ţ ii mele şi anţ de g în d să râ m în la e i. Se p lă te ş te bine, am ur. p ro g ra m le je r i M a i în c o lo po a te v o i face a ltce u d a r n u s în t fo a r te 's ig u ră . .

în R om ân ia , dacă eş ti tîn ă r, ţ i se cam închi- m u lte uş i în nas; asta e, de faţat, cea mai mar: p ro b le m ă a tu tu ro r s tu d e n ţilo r . ’

A l i n , s tu d e n t la In fo r m a t ic ă , a n u l IV : Arr a v u t n o ro c cu p ă r in ţ i i m e i, care au nişte cunoştinţ. a ic i, în C lu j, ş i m i-a m gă s it u n lo c de muncă. Inu p la c e fo a rte m u lt ceea ce fa c ş i ch ia r mă pricep.A s t fe l, ce l p u ţ in v i i t o r u l a p ro p ia t este rezol ' f * ;

— - - • ■ 1 [\£G a b i, s tu d e n t la G e o g ra f ie , a n u l H tm ă in teresează deocam dată . M ă distrez şi ati M a i am destu l t im p p în ă c în d te rm in facultate.: s i a b ia a tunc i v o i începe s ă -m i fa c g r i ji. Sînt inc. t în ă r. Ş i, o r ic u m , în ţa ra noastră nu ţ i se ofere p re a m u lte p o s ib il ită ţ i; m ă cam bate gîndul p le c d in ţară, d a r m a i văd eu .’

P O LIŢ IA C LU J: 955 ş i 4 3 -2 7 -2 7 JA N D A R M E R IA : 956 P O M PIER II: 981

1 9 97 - B r ig a d a 81 M ecan iza tă Dej a fo s t in a u g u ra tă ca p r im e şa lo n al Forţei d e R e a c ţie

R a p id ă (F R R ) a A rm a te i R om âne .

H S S S 1

S p i n i • H ISSe pun pe au to tu rism e le cu m a re p re ţ nişte

alarm e tu rbate , de o ne s im ţire c u ra tă fa ţă de oraş şi ce tă ţen ii lu i. A ceste a la rm e , c a re a r tre b u i

■ im ediat in terz ise, po luează o ra şu l z iu a şi noap tea cu sunete şi s irene inu tile . Îş i la să in su l m aşina sub fe res tre le unu i lice u s a u s p ita l ş i a la rm a stup idă ş i in u m a n ă u m p le a e ru l c u g ă lă g ie insuportabilă de cîte o ri e n iţe l z g îlţ î ită d e o alta, care trece pe acolo. S ună a şa în n e ş tire , z iua şi n o a p te a , în c ît te sco t d in m in ţi. C e ro l au e le ? Un h o t cu stil ş i p ricepere le fa ce in o fe n s iv e în cîteva

m inu te . T re b u ie cău ta te a ltfe l d e a la rm e , ca re să a c ţio n e ze a tu n c i c înd desch iz i uş ile ş i capo te le ! A tu n c i d a ! D a r nu a şa să sune , ca p ro a s ta în tîrg , fă ră lim ită ş i fă ră ros t. A la rm e le n u p o t f i o ba tjo cu ră p e n tru ce ila lţi ce tă ţen i. E le tre b u ie să fie un m ijlo c d e pază ,, de p ro tec ţie , in te lig e n t şi e fic ien t. S p re as ta tre bu ie să nă zu im , n u sp re z g o m o t ş i p r im itiv ism şi a n a rh ie . P o liţ ia , s ta tu l, tre b u ie să n e s co a tă din acea stă m ize rie g re u de su p o rta t. D in c e în ce m ar g reu !

V io re l C A C O V E A N U

“J O B S H O P 2 0 0 1 ” e s te singurul tîrg de forţă de m uncă din C Iuj-Napoca o rg a n iza t (de G ru p u l L o c a l B E S T U n iv e rs ita te a T e h n ic ă C Iu j- N a p o c a ) p e n tru s tu d e n ţ i ş i a b s o lv e n ţ i a i în v ă ţă m în tu lu i superior. T îrgurile de fo rţă - de muncă fac parte d in tre ce le m a i moderne m odalităţi de re c ru ta re apersonalului cu îna ltă ţ calificare.

p o t r i v i t o r g a n i z a t o r i l o r , even im entu l'o fe ră o s e r ie deavantaje, p r in t r e c a re :posibilitatea - con tactă rii, în tr-u n timp foarte scurt, a unui n u m ă r mare de studenţi şi ab so lven ţi din în treg c e n tru l u n iv e rs ita r clujean; posib ilita tea de a p u rta discuţii libere cu cei care so lic ită angajarea "asupra p o s ib ilită ţilo r de a n g a ja re a le f i r m e i ,a p t itu d in ile c e ru te p e n t r up o s tu r ile re s p e c t iv e , d is c u ţ i i d e sp re o rg a n iza re a in te rn ă a firm ei, po litic i de resurse u m a n e

ş i c u l tu r ă o r g a n iz a ţ io n a lă ; e v ita re a obose lii ş i ch e ltu ie lilo r g e n e ra te d e a n u n ţu rile rep e ta te a le o fe rte i de lo cu ri d e m uncă ; p o s ib i l i ta te a d e a u rm ă r i ş i p re g ă ti s tudenţi în a n i te rm in a li, p e n tru a -i ob işnu i cu m o d u l de a lu cra în tr-o firm ă ş .a .

A c ţiu n e a va avea u rm ă to a re a

20!a g e n d ă : lun i, 7 m a i - tra in in g p e n tru s tudenţi; m a rţi, 8 m a i - p re ze n ta re de firm ă ; m ie rcu ri, 9 m a i - d e s c h id e re a o f ic ia lă , in te rv iu ri, p re ze n ta re d e firm ă , co ck ta il; jo i, 10 m a i - in te rv iu ri.

D a ta lim ită de în s c r ie re e s te 2 3 a p r i l ie a .c . ( in fo r m a ţ i i su p lim e n ta re : la te l. 0 6 4 / 19 -07 - 54 - sed iu l B E S T ş i 0 9 4 / 6 4 -5 6 - 9 6 - A le x a n d ru G a n e a ,v ice p re şe d in te B E S T ). /

B E S T - Board o f E u ro p e a n S tu d e n ts o f T e ch n o lo g y - e s te

o o rg a n iz a ţie in te rn a ţio n a lă a s tu d e n ţilo r d in u n ive rs ită ţile cu p ro fil te hn ic d in E uropa . Fonda tă în m a rtie 1989 , la B erlin , B E S T

' nu m ă ră în p re ze n t pe s te 5 0 de g ru p u r i lo c a le , r ă s p în d ite în în tre a g a E uropă , fie ca re av în d id e n t i ta te p ro p r ie ş i in d e p e n d e n ţă d e c iz io n a lă . In

R o m â n ia e x is tă p a tru g ru p u r i ' lo c a le : în

1 U n i v e r s i t a t e a “P o lite h n ica ” T im iş o a ra , U n iv e rs ita te a T e h n ic ă C I u j - N a p o c a ,

U n iv fe rs ita tea T e h n ic ă B ra ş o v , U n iv e r s i ta te a “ P o l i t e h n ic a ” B ucu re ş ti, c ă ro ra li se a d au gă u n n o u g ru p lo c a l, în c a d ru l U n ive rs ită ţii “G h e o rg h e A s a ch i" d in (aşi.

C ît p r iv e ş te t îrg u l d e fo r ţă JO B S H O P 20 01 , ace s ta se a flă la a ş a p te a e d iţ ie , în C Iu j- N ap o ca . La c e le la lte ş a se ed iţii a n te rio a re .a u p a rtic ip a t p e s te -o s u tă d e f irm e ş i a p ro x im a tiv p a t r u m ii d e s tu d e n ţ i ş i ab so lven ţi. M . T R IP O N

Carenţe legislative •P o t r iv i t d e c la ra ţ ie i p ro f. u n iv .d r . A r is to te l

C o c â r lă , d ire c to ru l C lin ic ii d e M e d ic in a M u nc ii d in C lu j, „aşa cu m se prezintă la o ra ac tua lă , leg is la ţia ro m â n e a s c ă re fe ritoa re la b o lile p ro fe s io n a le este v e c h e , d e p ă ş ită , in co m p le tă , c u p r in d e e ro ri în fo rm u la re ş i in te rp re ta re .

C înd s-a a p lic a t Legea a s ig u ră r ilo r de sănă ta te , în p rim a e tapă s-a conso lida t m e d ic in a d e fam ilie , ex is tînd un eşan tio n ap roape s u fic ie n t d e m edic i pregătiţi în a c e s t scop. N e în tre b ă m şi ne m irăm în a c e la ş i t im p u n d e e s te m e d ic in a d e în trep rindere? N u es te nici m ă c a r un o rd in a l M S F cu privire la în ca d ra re a , fo rm a re a p ro fes io na lă , statutul a c e s te ia . P ersona l, a m fă cu t e fo rtu ri în această p riv in ţă şi, îm p reu nă cu şe fii c a te d re lo r similare d in ţa ră , am p ropus un cu rr icu lu m pentru pregătirea p ro fe s io n a lă , in sp irîn d u -n e d in m o de lu l practicat d e a lte ţă r i e u ro p e n e . D a r... a lţ ii de rea-credinţă l-a u s to p a t, s e m n în d la in iţ ia t iv ă proprie în n u m e le un o r com is ii ne co n su lta te ". -

Bo lile p ro fe s io n a le s în t d e f in ite d e L e g e a 90/1996 ca f i in d . a fec ţiun i c a re se p ro d u c ca urm are a e x e rc ită r ii une i m e s e r ii sa u p ro fe s ii, c a u z a te d e fa c to r i n o c iv i f iz ic i, c h im ic i s a u biologici, c a ra c te ris tic i locu lu i d e m uncă , p re cu m şi de so lic ita rea d ife rite lo r o rg a n e sa u s is te m e a le o rg a n is m u lu i în p ro c e s u l d e m u n c ă . D e exem plu, s ilico za e s te cauza tă de in h a la re a şi d e pu ne re a în p lă m în i a p u lb e r ilo r c a re c on ţin b iox id de s ilic iu lib e r, c r is ta lin ; d e a s e m n e a , in tox icaţia cu p lu m b adm ite d o u ă ip o s ta z e : cea nepro fes ională gene ra tă de consum u l d e a lim en te - şi băuturi p o lu a te cu p lum b sa u , a d o u a fo rm ă, s ilicoza p ro fe s io n a lă cauza tă prin în tre ţin e re a b a te r i i lo r e le c t r ic e , s o r ta re a d e ş e u r i lo r e tc . C on fo rm le g ii în v igo are , p e rs o a n e le c a re s în t a fec ta te d e b o lile p ro fe s io n a le a r tre b u i să se bu cu re de un reg im specia l d e tra ta m e n t ş i de re c u p e ra re în u n ită ţi m e d ica le d e p ro fil. S p re d e o s e b ire d e le g is la ţia d in R o m â n ia , le g is la ţia e u ro p e a n ă p re ve d e în cad ru l Leg ii a s ig u ră r ilo r p e n tru bo lile p ro fe s io n a le şi a c c id e n te d e m u ncă , in c lu s iv d e s p ă g u b ire a m a te r ia lă a p e rs o a n e lo r a f la te în a s tfe l d e s itua ţii .

• Orice meserie presupune contactarea afecţiuniijspecifice •

P o tr iv i t s ta tis tic ilo r, ce le m a i e x p u se ca te g o rii o c u p a ţ io n a ie exp u se riscu lu i d e bo li ş i in to x ica ţii p r o fe s io n a le s în t m ine rii şi m u n c ito rii d in d ife rite s e c t o a r e a le in d u s tr ie i. Dar, s p e c ia liş tii s în t d e p ă r e r e că fieca re m e se rie p re su p u n e co n ta c ta re a u n o r a fe c ţiu n i spec ifice . De exem p lu , p ro feso rii, p r e o ţ i i , c în tă re ţii p o t fa ce tu lb u ră r i d e v o rb ire , d a to r i t ă s u p ra so lic ită rii la ringe lu i; p e rso n a lu l care t a s te a z ă la m a ş in i d e scris , c o m p u te re e tc , po a te f a c e n e v ro z e d e coordonare m o to rie .

D e a s e m e n e a , b o lile in fec ţio ase a le p a c ie n ţilo r

p o t fi c o n ta c ta te d e că tre m e d ic i ş i p e rso n a lu l a u x ilia r. La fe l ş i m e d ic ii: ve te rin a r i p o t c o n ta c ta a n u m ite bo li d e la an im a le . Ş o fe rii s în t p re d is p u ş i a fe c ţiu n ilo r o s te o -m u s c u lo -a rtic u la re . P o liţiş tii şi p o m p ie r i i p o t fa c e in to x ic a ţ i i p ro fe s io n a le cu m o n o x id d e c a r b o n p re z e n t în g a z e le d e e ş a p a m e n t.

P ro fe s o ru l A r is to te l C ocâ rlă s p u n e că în C lin ic a ' de B o li P ro fe s io n a le se in te rn ea ză în m o d cu ren t, m in e ri ş i e x -m in e r i, ca re nu au fo s t in ve s tig a ţi m e d ica l pe rio d ic , c o n fo rm le g is la ţie i. „N u e s te de m ira re că la un ii d in tre e i am c o n s ta ta t s ilicoza în s tad ii a v a n s a te la p rim a fo rm u la re d ia g n o s tic ă . In ju d e ţu l C lu j e x is tă n u m e ro a s e -p e rs o a n e d is p o n ib ilita te c a re su fe ră , re a lm e n te , în u rm a

:e x p u n e r ilo r p ro fe s io n a le , m u lţ i d in tre a c e ş tia ez itîn d s ă n i se a d re s e z e , d in c auza ne cu n o a ş te rii re g im u lu i d e e fe c tu a re a consu lta ţie i, in ve s tiga ţiilo r ş i p e c e le c a re p re s u p u n in te r n a r e a . D e o c a m d a tă , p în ă la a p lic a re a le g ii p e n tru a s ig u ra re a d e b o li p ro fe s io n a le ş i a c c id e n te de m u n c ă , n o i b e n e f ic ie m d e u n b u g e t lu n a r in f im - d e 8 5 d e m ilio a n e d e le i - d e s t in a t c h e ltu ie lilo r m a te r ia le . N e po a te s o lic ita o ric in e , în a c e a s tă e ta p ă n i i p re tindem a p rob ă ri d e la c a se le d e a s ig u ră ri". S ta tis tic ile a ra tă că ce le m a i fre c v e n te bo li p ro fe s io n a le în u ltim ii 10 an i au fo s t: s ilic o z a , 'fe n o m e n u l R aynaud , h ipo acu z ia şi su rd ita te a p ro fe s io n a lă , in to x ica ţiile cu s o lv e n ţi organ ic i, as tm u l b ro nş ic . Potriv it ace lo raş i s ta tis tic i, în ju d e ţu l C lu j, a p ro x im a tiv 1 .000 d e pe rso an e , în m a jo r ita te a lo r t in e r i , lu c re a z ă în m e d i i ş u p ra p o lu a te cu p lu m b dar, d in pă ca te , au fo s t co n tro la te d o a r c îte v a z e c i d in tre aceş tia .

• Dacă guvernanţii nu au dorit, nu s-a „umblat" la acest capitol •

„A b s e n ţa u n u i m e d ic d e în tre p r in d e re ş i ‘ n e co n su lta re a s e rv ic iilo r une i in s titu ţii de p ro fil de m e d ic in a m u n c ii, c o n d iţ ie re f ra c ta ră a u n o r c o n d u c ă to ri d e în tre p rin d e ri fa ţă d e Legea 100/ 1998 cu p riv ire la c o n tro lu l m edica l la a n ga ja re şi pe rio d ic , s în t p r in c ip a lii oponen ţi a i sănă tă ţii şi d e te rm in ă în a c e la ş i t im p ş i su be stim a rea b o lilo r p ro fe s io n a le , s u s ţ in e p ro f. u n iv . d r . A r is to te l C ocâ rlă .

D e a s e m e n e a , o a ltă p ro b le m ă cu c a re se c o n f ru n tă s p e c ia l iş t i i d in C l in ic i le d e B o li P ro fe s io n a le e s te in e x is te n ţa u n e i p a to lo g ii p ro fe s io n a le în m e d iu l ru ra l. „S pre de o se b ire de a lte ţă ri u n d e a c e a s ta abundă, în R om ân ia da că g u ve rn a n ţii n u a u d o r it; la aces t cap ito l nu s -a um bla t. D ire c to ru l S p ita lu lu i m ai spun e că do ta re a to ta lm e n te n e co re s p u n ză to a re a c lin ic ii ( investiţia pe n tru a p a ra tu ră în u ltim ii 30 de an i fiind p ra c tic zero) un a lt a s p e c t co n cu ră la subestim a rea bo lilo r p ro fes io na le ".

C o r in a P O P E S C U

VÎR S TELE STANDARD DE PEN S IO N A R E SI STAGIILE M IN IM E SI CO M PLETE D E COTIZARE PEN TR U FEM EI

SI BARBATI P E ANI SI LU N I, P E PERIOADA 2001-2015

PER IO A D A

F E M E I B Â R B A T 1Vlrsta

siguraiei la ieşirea la pensie («ni/l uni)

Stagiul complet

de cotiuue (ani/luni)

Stagiul m inim

de cotizare (ani/luni)

V lrsta asiguratului

la ieşirea la pensie (an l/lun l)

Stagiul complet

dc cotizare (an i/lun i)

Stagiul m inim

do cotizare (un 1/1 uni)

1 2 3 4 5 6 7apr. 2001 - mart. 2002 57 25 1 0 . 6 2 3 0 10apr. 2002 • sept.2002 57/1 25/1 10/1 62 /1 3 0 /1 10/1oct. 2002 - m an . 2003 5 7 /2 2 5 /2 10/2 6 2 /2 3 0 /2 10/2apr. 2003 - sept. 2003 5 7 /3 - 2 5 /3 10/3 6 2 /3 3 0 /3 10 /3oct. 2003 ■> mart. 2004 .5 7 /4 2 5 /4 10/4 6 2 /4 3 0 /4 10/4apr. 2004 - sept. 2004 57 /5 2 5 /5 10/5 6 2 /5 3 0 /5 10 /5oct. 2004 • mart. 2005 5 7 /6 2 5 /6 10 /6 6 2 /6 3 0 /6 10 /6apr. 2005 - iu l. 2005 57 /7 2 5 /7 10/7 . 6 2 /7 3 0 /7 10/7aug. 2005 - nov, 2005 5 7 /8 2 5 /8 10/8 6 2 /8 3 0 /8 ‘ 10 /8dec. 2005 - m art. 2006 5 7 /9 2 5 /9 10 /9 6 2 /9 3 0 /9 10 /9apr. 2006 • iu l. 2006 5 7 /1 0 2 5 /1 0 10 /10 6 2 /1 0 3 0 /1 0 10 /10aug. 2006 - nov. 2006 57/11 25/11 10/11 6 2 /1 1 3 0 /1 1 10/1 fdec. 2006 - m art. 2007 58 26 11 6 3 31 11apr. 2007 - iu l. 2007 58/1 ■ 2 6 /2 11/2 63 /1 3 1 /2 11/2aug. 2007 - nov. 2007 5 8 /2 2 6 /4 11/4 6 3 /2 3 1 /4 11/4dec. 2007 - m art. 2008 58 /3 2 6 /6 11/6 6 3 /3 3 1 /6 11 /6apr. 2008 - iu l. 2008 58 /4 2 6 /8 11/8 6 3 /4 3 1 /8 11/8aug, 2008 - nov. 2008 58 /5 2 6 /1 0 11 /10 6 3 /5 3 1 /1 0 11 /10dec. 2008 - m art. 2009 58 /6 27 12 . '6 3 /6 3 2 12apr. 2009 - iu l. 2009 58/7 2 7 /2 12 /2 6 3 /7 3 2 /2 12 /2aug. 2009 - nov. 2009 58 /8 2 7 /4 12 /4 6 3 /8 3 2 /4 12/4dec. 2009 - mart. 2010 5 8 /9 27 /6 12 /6 6 3 /9 r 3 2 /6 12 /6apr. 2010 - iu l. 2010 58 /10 27 /8 12/8 6 3 /1 0 3 2 /8 •12/8aug. 2010 • nov. 2010 58/11 2 7 /1 0 12/10 63 /11 3 2 /1 0 12 /10dec. 2 0 1 0 -m a r t. 2011 59 28 13 64 33 13apr. 2011 - iu l. 2011 59/1 2 8 /2 13 /2 | 64 /1 3 3 /2 13 /2aug. 2011 - nov. 2011 5 9 /2 2 8 /4 13/4 6 4 /2 3 3 /4 1 3 /4dec. 2011 - m art. 2012 59 /3 2 8 /6 1 3 /6 , 6 4 /3 3 3 /6 1 3 /6apr. 2012 - iu l. 2012 5 9 /4 2 8 /8 13 /8 6 4 /4 3 3 /8 13/8aug. 2012 - nov. 2012 5 9 /5 2 8 /1 0 1 3 /1 0 6 4 /5 - . 3 3 /1 0 1 3 /1 0dcc. 2012 - m art. 2013 5 9 /6 29 14 6 4 /6 34 14apr. 2013 • iu l. 2013 5 9 /7 2 9 /2 14 /2 6 4 /7 3 4 /2 1 4 /2aug. 2013 • nov. 201J 5 9 /8 2 9 /4 14/4 6 4 /8 3 4 /4 14 /4dec. 2013 - m art. 2014 5 9 /9 2 9 /6 14 /6 6 4 /9 3 4 /6 1 4 /6apr 2014 - iu l. 2014 5 9 /1 0 i9 / 8 14 /8 6 4 /1 0 3 4 /8 14 /8aug. 2014 - nov. 2014 59/11 2 9 /1 0 14 /10 64 /11 3 4 /1 0 1 4 /1 0dec. 2014 - m art. 2015 6 0 3 0 15 65 3 5 15

BĂRBAŢIREDUCEREA VÎRSTELOR STANDARD DE PENSIONARE ÎN

FUNCŢIE DE STAGIUL DE COTIZARE REALIZAT ÎN CONDIŢII SPECIALE DE MUNCĂ

STAGIUL COMPLET DE COTIZARE ÎNTRE 30 Şl 31 DE ANI (PERIOADA: aprilie 2001 - octombrie 2006)

REDUCEREA VÂRSTEI DB

PENSIONARE CU: (ani)

STAG IUL DE COTIZARE R E A LIZA T tN C O N D IŢII

' SPECIALE

STAG IUL DE COTIZARE DE REALIZAT IN ALTE C O N D IŢ II DE M UNCÂ

S TA G IU L TO TA L DE C O TIZAR E

NECESARi.

ani luni ani luni ani luni10 20 - - 209 18 - 3 - 21 —8 16 - 6 - 22 —7 14 - 9 - 23 -6 12 - 12 - 24 ■■ —5 10 - 15 - 25 ■ -

. 4 8 ' 18 - - 26 -3 6 - 21 - * 272 4 - 24 ' - 28 -

1 2 - 27 29

N o i le c o n t u r i a le C a s e i J u d e ţ e n e d e P e n s i i C lu jÎn ce p în d c u 1 m a rtie 2001 se desch id no ile c o n tu r i d e ve n itu ri a le C a s e i J u d e ţe n e d e P en s ii

ş i a lte d re p tu r i d e a s ig u ră r i soc ia le C lu j, la T re z o re r ia C lu j, d u p ă c u m u rm e a z ă :• 2 2 0 9 0 4 0 1 1 3 5 8 2 0 2 4 - V e n itu ri d in c o n trib u ţii d e a s ig u ră ri soc ia le ;• 2 2 0 9 0 4 0 1 0 1 1 3 5 8 2 0 2 4 - V e n itu ri d in co n trib . as ig . s o c ia le as ig u ra ţi;• 2 2 0 9 0 4 0 4 1 3 5 8 2 0 2 4 - V e n itu ri d in p e n s ie s u p lim e n ta ră ;• 2 2 0 9 0 4 0 4 0 1 1 3 5 8 2 0 2 4 - V en itu ri d in p e n s ie s u p lim e n ta ră as ig u ra ţi;• 2 2 0 9 0 4 0 5 1 3 5 8 2 0 2 4 - V e n itu ri d in co n trib . a g ric u lto r i firm e ;• 2 2 0 9 0 4 0 6 1 3 5 8 2 0 2 4 - V e n itu ri d in co n trib . a g r ic u lto r i p e rso an e a s ig u ra te ;• 2 2 2 2 0 4 3 0 1 3 5 8 2 0 2 4 - A lte ven itu ri; ■• 5 0 0 3 0 1 1 3 5 8 2 0 2 4 - D is p o n ib il d in m ijlo a c e e x tra b u g e ta re .

d ' n judejul Giur9 iu au confiscat, v ineri, aproapeqreceşti 1 6 ° m in o f ' T « a® mărCi ge rm ane ' 312 000 de drahm e S / ’J f ™ lloane de le l' 75 d e 9 ram e de b ijuterii de aur, două ' te le foane m obile şi un paşaport rom ânesc, d in tr-un autocar care aparţinea

rm ei g receşti L iotsikas Tours, in fo rm ează D irecţia Generală a Vămilor. - i a r

« v v u n „ m o Ci , c i «ai n d im n i io r u n ite ind ica fa p tu l c a Ira ku l s -a r p u te a a fla în c ă în po se s ia un o r arm e c h im ic e ş i b a c te n o lo g ic e , a a firm a t, în ed iţia de v ine ri, c o t id ia n u l

b ritan ic "F in anc ia l T im e s ”, c ita t d e A F P .

îmbătă-duminică. 3-4 martie 20

itsn!Premierul Adrian Năstase a

afirmat, vineri, în cadrul unei. telecbnferinţe cu prefecţii, că acordul cu confederaţiile sindicale este afectat de faptul că unii lideri de sindicate îşi formează alte confederaţii pentru a-şi promova propriile interese, arătînd că indiferent dacă aceştia “se' luptă pe

V BfiC V * " *

i s a l i d C s c i L i a t i L u ’J

macarale sau în subteran, tot nu că sigura propunere a se va putea face nimic”. Guvenului pentru a depăşi criza

Adrian Năstase a precizat că socială a protestelor este “de aGuvernul nu poate oferi salarii munci, nu de a face greve”,mai mari decît randamentul “Cînd aud că vin tot felul degeneral al societăţii. “Sâ fie tipi care se urcă pe macara şifoarte clar”, a afirmat Năstase, adăugind câ “poate doar să vină un alt Guvern să le dea bani din buzunar”. Năstase a apreciat

vor o creştere, de 100% a salariului, mă întreb dacă sînt întregi la minte”, a mai spus Năstase. -

Experţi N f lT O sosesc la Bucureşti pentru a analiza stadiul pregătirii R om ânie i pentru integrarea în filianţâ

M i l i o n u l p e h e c t a r u l l u c r a tPremierul Adrian Năstase a anunţat, ieri, în cadrul

teleconferinţei cu prefecţii, subprefecţii, preşedinţii Consiliilor Judeţene şi şefii serviciilor descentralizate că au fost adoptate normele metodologice aferente Ordonanţei de Urgenţă 30/ 2001, prin care pentru fiecare hectar de teren agricol lucrat se acordă fermierilor cîte un milion de lei. Simplificînd mult procedura de aplicare a ordonanţei, prim-ministrul a anunţat că de aplicarea acesteia se vor ocupa primarii localităţilor, însă cum se întîmplă de regulă în România, o măsură benefică este obligatoriu urmată de tot felul de decizii artificiale: nu a anunţat bine Guvernul sprijinul pentru agricultori, că preţurile la pesticide şi chiar îngrăşăminte au crescut simţitor. Adrian Năstase a dispus verificarea raţiunii pentru care au explodat preţurile (deşi e clar că e puţină speculă la mijloc), promiţînd măsuri pentru eliminarea unor astfel de fenomene.

Titus CRĂCIUN

O delegaţie NATO condusă de Edgar Buckley, secretar general adjunct pentm politica de apărare şi operaţii, va fi prezentă în România, în perioada 5-8 martie, pentm a evalua angajamentele asumate în Programul Naţional Anual pentm Aderare, se arată într-un comunicat al MApN.

Din delegaţie mai fac parte Daniel Speckard, asistent al secretarului general adjunct, Baldwin De Vidts, consilier juridic al Alianţei, consilieri şi experţi pe diverse domenii ale extinderii structurilor de securitate euro-atlantice.

Buckley va avea întîlniri cu preşedintele Ion Iliescu şi premierul Adrian Năstase. Vor

fi discutate aspecte din Programul de guvernare pentm 2001-2004, în care sînt precizate modul în care Guvernul României îşi- va asuma responsabilitatea pregătirii României pentru aderare şi modul de alocare a resurselor necesare, se arată în comunicat. Experţii NATO vor avea întrevederi cu oficialităţi române din MAE, MApN, Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei şi SRI.

în perioada 5-8 martie, o parte dintre experţii NATO îşi vor desfăşura activitatea la MApN, unde vor analiza angajamentele asumate de România în capitolul doi al Programului Naţional Anual

(PNA) de pregătire a aderării României îa NATO: aspecte politice, economice, (alocarea resurselor financiare necesare), legislative şi de securitate, referitoare la cooperarea cu NATO.

Vor fi discutate şi angajamentele asumate prin Programul Individual de Parteneriat (IPP) şi Procesul de Planificare şi Revizuire a PfP (PARP). Experţii NATO vor vizita unităţi militare propuse de România pentm cooperarea cu NATO, verificîndu-se, cu această ocazie, dacă aceste unităţi pot îndeplini standardele cerute de programele de cooperare cu Alianţa Atlanticului de Nord.

FHorim ElăsUaBlescu-iS A p m

b o s s s i C If

(Secis să treacă Ba TOE3

Florin Rădulescu-Botică, fost senator PDSR şi membru fondator al ApR, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, câ a demisionat din partid şi că mai multe sute de membri ai organizaţiei municipale Bucureşti au decis să-şi prezinte demisiile şi să treacă în bloc la Partidul Umanist Român.

Boticâ a spus că toţi cei care au demisionat s-au înscris în ApR încă de la crearea formaţiunii şi că decizia de a părăsi acest partid “aflat în dizolvare” a fost luată din cauza stilului de conducere “dictatorial” , al lui Teodor Meleşcanu, a încălcărilor grosolane ale statutului şi a

managementului politic “falimentar” al conducerii, care a distrus, “prin ridicarea la rang de supremaţie a banului”, orice spirit de iniţiativă şi criteriu calitativ a membrilor de partid. El a adăugat că toate probîemele interne ale _ApR au fost semnalate lui Meleşcanu încă dinaintea alegerilor, dar că

acesta nu a luat nici o măsură.Rădulescu-Botică a precizat

că recenta decizie de modificare a doctrinei partidului în social- liberală “a pus capac” la toate abuzurile săvîrşite de conducerea ApR. El a afirmat că electoratul ApR, care a apreciat multă- vreme oferta social-democrată a partidului,

nu se va mai regăsi in această formaţiune. Botică a contestat şi legalitatea lucrărilor Consiliului Naţional al ApR la care a fost adoptată moţiunea social-liberală, afirmînd că votul a fost dat fară a se respecta normă de prezenţă şi că invitaţii la lucrări nu au ieşit afară în momentul votului.

T i n e r i i m e g l i i c a r is e s p e c i e l i z e o z e î n e c o n o m i aLa Centrul Diaconic

“ Bethlem Kata” din Cluj- Napoca a avut loc, vineri, un seminar organizat de facţiunea de tineret a Asociaţiei Economiştilor Maghiari din România. Tema discuţiilor a fost “Analiza investiţiilor şi riscurilor bancare în România”. La lucrări au participat peste 270 de tineri maghiari din care 70 de elevi ai claselor a XH-a, care îşi propun să urmeze studii economice, 50 de absolvenţi de ştiinte economice şi studenţi. Cursurile au fost susţinute de reprezentanţi ai unor bănci româneşti şi, din Ungaria, de secretarul Bursei de Valoni din

Budapesta şi de un reprezentant al Ministerului de Finanţe din Ungaria.

Bokros Lajos, reprezentant al Băncii Mondiale pentru zona Europei Centrale şi de Est, a prezentat cursanţilor o analiză â situaţiei financiare din zonă pe ultimii zece ani. AEMR intenţionează să realizeze peste trei săptămîni un alt seminar cu aceeaşi temă, la care va fi invitat sâ participe rectorul Universităţii de Ştiinţe Economice şi Administrative din Budapesta. Organizatorii au spus că scopul acestor întîlniri este specializarea tinerilor maghiari în economie. Este de

remarcat faptul că nu există nici o organizaţie similară românească dispusă să urmărească investiţiile din Ardeal, investiţiile sistematice cu capital strict unguresc sau cu capital străin în care unicul distribuitor este din Ungaria; în care ungurii din alte ţări reprezintă firme străine din SUA, Canada, Europa de Vest- şi că guvernele nici cu gîndul n-au gîndit şi nu s-au uitat la ce înseamnă producţia şi exporturile României pe pieţele tradiţionale.

Cosmin PURIŞ P .S . A u g r ijă v e s t-eu ro p en ii

să n e ia locul.

A soc ia ţ ia Bo lnav ilo r de D iabet C luj-Napoca invită membrii să i să se prezinte luni ţ i ; m ie rc u r i în tre orele 15,00 - 17,00 s ă ridice produsele specifice disponibile: ace de pen,

zaharină, alimente dietetice.

PNL califică drept grave afirmaţiile premierului Adrian Năstase privind statutul funcţionarilor publici

PNL consideră că afirmaţiile premierului Adrian Năstase cu privire la statutul funcţionarilor publici sînt “grave” şi sînt consecinţa unei “reacţii emoţionale’, putînd fi remediate “prin adoptarea unei conduite corecte faţă de funcţionarii publici” şi printr-o atitudine “de respect” faţă de legea care reglementează statutul acestora. Referindu-se la afirmaţiile lui Năstase potrivit cărora “Legea funcţionarului public a fost elaborată de partidele aflate la guvernare pînă în anul 2000 pentru ca, ulterior, membrii acestor partide să fie numiţi funcţionari publici şi să devină inamovibili”, PNL precizează că această lege nu este “un moft” al fostei puteri, ci o’cerinţă a Uniunii Europene, pentru ca România să fie invitată îa summitul de la Helsinki, din 1999, în vederea începerii negocierilor de aderare. “Legea funcţionarului public nu este o poveste în care domnul Năstase poate crede sau nu, ci un act normativ care trebuie aplicat şi respectat. A considera prevederile unei legi în vigoare, adoptată în mod democratic de către Parlamentul României, simple file de poveste reprezintă un fapt îngrijorător, cu atît mai mult cu cît el vine din partea conducătorului unei instituţii care trebui să aplice legile”, consideră PNL.

P ro fe so rii un ive rsita ri

se d isoc iază d e sem natarii

pactu lu i socia l tripartit

P ro fe s o r ii u n iv e rs ita ri se d is o c ia z ă d e s e m n a ta r ii p a c tu lu i s o c ia l t r ip a r t i t , în c h e ia t în 19 fe b ru a r ie , c o n s id e r în d că acesta nu re p re z in tă in te re s e le m e m b r i lo r F e d e ra ţie i S in d ic a te lo r Universitare din R o m â n ia (FS U R ) “ A lm a M ater” , a declarat, vineri, în c a d ru l u n e i c o n fe r in ţe de p re să , R ă z va n B ob u lescu , p reşed in te le federaţie i.

C o n s i l iu l N a ţio n a l de C o n d u c e re A lm a M ater u rm e a z ă s ă s ta b ile a s că s tra teg ia ş i fo rm e le legale de pro tes t, în cazu l în care: nu v o r f i ^ re s p e c ta te clauzele C o n t r a c tu lu i c o le c t iv de m uncă u n ic la n ive l de ramură de în v ă ţă m în t ; nu va fi as igu ra tă o finan ţa re de bază a u n iv e rs ită ţ ilo r conform ă cu H otărîrea C o n s iliu lu i Naţionai a l R e c to r i lo r , p r in care se s o lic ită 6.700 de m iliarde de le i; nu se v o r prevedea în Legea b u g e tu lu i surse le de finan ţa re p e n tru tichetele de m asă; nu se va in troduce un sa la riu de re fe rin ţă sectoria lă u n ic în c a d ru l M in is te ru lu i E duca ţie i ş i C ercetării ş i nu se v a re n u n ţa la lim ita re a nu m ă ru lu i de lo cu ri cu taxă în u n iv e rs ită ţ ile publice.

FSUR “ A lm a M ater’’ es te a f i l ia tă la C a rte l A lfa , c o n fe d e ra ţie care a se m n a t pactu l s o c ia l tr ip a rtit.

(

A re stă ri pen tru

luare de m ităD irec to ru l general al D irec ­

ţie i R eg iona le de Drum uri şi Poduri, V as ile Sabău, îm pre­un ă cu p a tro n u l s o c ie tă ţii c lu jene SC “ F im aro” , V io lin G orcea au fo s t arestaţi v ineri de p ro c u ro r ii Parchetului de pe lîngă T rib un a lu l Cluj sub acuzaţia de lua re de mită. Pe num ele lu i Sabău procurorii au em is m anda t de arestare p re v e n t iv ă de 5 zile re ţin în du -se în sarcina sa că, în ’ c u r s u l a n u lu i tre cu t, a p r im it de la G abrie l Vaida, d ire c to r la acea vreme al SC “ R u tt ra n s ” , ap ro x im a tiv 12 m ilioane de le i ş i aparatură e le c tro n ic ă cu scopul de a în to cm i c on tra c te comerciale fă ră acoperire .

în a c e la ş i s co p a fost c o ru p t ş i pa tron u l SC Fimaro, V io lin G orcea, care a primit de la V a id a ap rox im a tiv 13 m ilio a n e Ie i. Pe numele Iui, P arche tu l de pe lîngă Curtea de A pe l C lu j a emis mandat de arestare preventiv de 30 de z ile . R e a m in tim , câ Gabriel V a id a , d i r e c to r general al R u ttra n s , a fo s t arestat, în lu n a d e c e m b r ie a anului trecu t, su b acuzaţia de abuz în s e rv ic iu , fa ls intelectual şi fa ls în în s c r is u r i sub s e m n ă tu ră p riva tă . Potrivit R ech iz ito riu lu i p rin care Vaida a fo s t tr im is de ja în judecată, e l a a d u s u n p re ju d ic iu s o c ie tă ţ i i de peste 600 de m ilioane Ie i p rin subevaluarea u n o r l ic it a ţ i i organizate de soc ie ta te pentru două active.

Cosmin PURIŞ

C A S A D E E D I T U R Ă. . . . \ ' s Z t â s A 4 ' t

£fb. nrTÎ 2371991, judecătoria Cluj- Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 C 8 din 22 .0 3 .19 9 1 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9

R E D A C Ţ I A : C lu j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6

CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- : CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC:

TEL.: 19.75.07-ALIN TUDOR BĂ'ESCU; SPORT: TEL.: 19.21.27 _ -CODINSAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04-RÂUL

E -m a il: re c la m a a d e v c j@ m a il.d n tc j.ro - p u b lic ita te SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81,-. , ..... -T l / f • STELA PETCU; CONTABILITATE: TE L : 19.73.07 - LIVIA POP;

Secretar de redacţie: Tel/tax: s u b r e d a c ţ ia t u r d a : t e u f a x : 31.43.23 ,Horea PETRUŞ 19.74.18 SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75___________________

ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER C H IO REA NU (redactor şe f adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şe f adjunct).Tel. 19.16.81; fax:19-28.28;E -m a il:a d e v c j@ m a il.d n tc j.ro - redacţia

hL

TIPARUL UXKCITAT IA G a ra m o n d |