Exportul Romaniei de Legume Ecologice

8/8/2019 Exportul Romaniei de Legume Ecologice

1/11

EXPORTUL ROMNIEI DE LEGUME ECOLOGICE

2009


2/11

CUPRINS

Introducere.3

CAPITOLUL 1 PIAA DE LEGUME ECOLOGICE.4

1.1 Producia legumelor ecologice in Romnia...4

1.2 Consumul legumelor ecologice ...5

1.3 Preurile practicate.6

CAPITOLUL 2 IMPORTUL I EXPORTUL DE LEGUME ECOLOGICE.7

2.1 Evoluia pieei interne i externe de legume ecologice din Romania.Importul i exportul de

legume ecologice din Romania7

2.2 Neregulariti.Soluii ........................................................................9

2.3 Reglementri...9

Bibliografie....................................11


3/11

Introducere

Grija pentru o alimentaie sntoas a dus la creterea produciei locale de alimenteecologice, pn la afaceri de milioane de euro, reprezentnd investiii semnificative n ferme,supermarket-uri, restaurante speciale i fabrici din Romnia.Agricultura ecologic (termen similar cu agricultura organic sau biologic) este un procedeumodern de a cultiva plante, de a ngra animale i de a produce alimente prin utilizarea acelorprocedee i tehnologii care se apropie foarte mult de legile naturii nu utilizeaz fertilizani ipesticide de sintez, stimulatori i regulatori de cretere, hormoni, antibiotice i sisteme intensivede cretere a animalelor.

Agricultura ecologic se deosebete, astfel, fundamental de agricultura convenional.Procesul i procedurile de obinere a produselor ecologice sunt reglementate de reguli i principiide producie stricte, care pleac de la calitatea pe care trebuie s o aib pmntul i pn laobinerea efectiv a produsului final. Rolul acestui sistem de agricultur este de a produce hranmult mai curat, mai potrivit metabolismului organismului uman, dar n deplin corelaie cuconservarea i dezvoltarea mediului.

Organismele modificate genetic i derivatele lor sunt interzise n agriculturaecologic.Respectarea regulilor i a principiilor agriculturii ecologice, reglementate prin legislaianaional, respectiv controlul ntregului lan de obinere a unui produs ecologic de la pmnt ipn la produsul final, se face de organisme de inspecie i certificare, nfiinate n acest scop,care elibereaz certificatul de produs ecologic.

Agricultura ecologic reprezint o noua sursa de venituri pentru productorii romni,aceste produse fiind deosebit de cautate pe pietele externe. Datorita castigurilor frumoaserezultate din comercializarea produselor ecologice, tot mai multi producatori se orienteaza catreaceasta forma de exploatatie agicola. Astfel, alaturi de societatile care obin produse animaliereecologice, si productorii autohtoni de legume si fructe de sera au inceput sa practice acest tip deagricultur profitabil.

Deoarece nu sunt tratate cu substante chimice i nici nu prezint modificri genetice,legumele si fructele ecologice romnesti au ctigat deja consumatorii din Olanda, Germania iItalia.

Ministerul Agriculturii si Dezvoltrii Rurale a ntreprins aciuni de ncurajare a nfiinriiasociaiilor de comercializare a produselor ecologice i a altor forme , precum i organizarea depiee sezoniere specializate pentru produsele ecologice n marile orae ale rii.


4/11

CAPITOLUL 1 PIAA DE LEGUME ECOLOGICE

1.1 Produc ia legumelor ecologice n Romnia

Suprafaa alocat produciilor ecologice reprezint aproximativ un procent din totalulsuprafeei cultivate a Romniei, conform informaiilor oferite de Ministerul Agriculturii,respectiv 44.000 de hectare, din care circa 12.000 de hectare sunt cultivate cu cereale, 1000 dehectare cu legume i 50 de hectare cu pomi fructiferi

n ceea ce privete locul de aprovizionare cu legume, piaa este de departe pe primul locn preferine, urmat de varianta alt surs( autoconsumul i supermarketul).Datele Ministerului Agriculturii arat c Romnia poate produce anual circa 4,9 milioane de tonede legume i fructe, din care 45% legume, struguri pentru masa - 15% si fructe - 40%. Valoareaproduciei de fructe si legume in 2006 a reprezentat 3,09% din PIB, adica 2,9 mld. euro (1,96% incazul legumelor si 1,13% n cazul fructelor).La nivel naional, suprafaa destinat segmentului de legume, fructe i struguri de mas este de

pna la 600.000 de hectare, dar specialitii spun ca aceasta este in declin, chiar dac n ultimii anis-a plantat intensiv.n 2007 productorii au fost afectai de seceta, iar in 2008, chiar dac prognoza

favorizeaza producia, au fost tergiversri ale actelor normative cu privire la sprijinul financiar,ceea ce i-a determinat pe agricultori s renune la suprafee alocate culturilor cu legume. Nu auavut ncredere c vor primi banii i nu au vrut sa rite. Productorii de legume i fructe au primitanul trecut subvenii in valoare de 50 de euro/ha de la Comisia European. Cei care au reuit si fac proiecte au putut aplica pentru Programul Naional de Dezvoltare Rural, banii urmnd svin n a doua parte a acestui an.

Cea mai mare cantitate de legume - fructe, aproximativ 60%, se comercializeaz npiee, restul fiind reprezentat de hipermarketuri, supermarketuri si magazinele de cartier. Iarna

volumul legumelor i al fructelor existent in piee scade n favoarea celor prezente pe rafturilemagazinelor din comertul modern. Cele mai vandute produse sunt bananele, portocalele, rosiile,merele, cartofii si salata. In acest domeniu, marea majoritate a produselor au vanzare sezonier,vrfurile de vnzare fiind inregistrate ntotdeauna naintea sarbatorilor.

Preferina pentru comertul tradiional sau cel modern se manifesta i in funcie de tipulproduselor. Pentru sortimentele exotice romnii apeleaz la supermarket i hipermarket, n timpce pentru sortimentele tradiionale merg n pia.

Sesiznd deficitul de produse autohtone, investitorii au nceput de anul trecut svalorifice livezile de meri, peri sau pruni cu densitate mare la hectar.Noua tendina n materie este astfel pomicultura performanta, aa cum se practica n arile dinVest. Aceste plantaii au o calitate superioar, intrnd pe rod din al doilea an, iar in anii trei si

patru ajung sa produc intre 30 de tone si 60 de tone la hectar i pot aduce productorului intre15.000 de euro si 30.000 de euro anual.Un hectar cultivat cu meri necesit investiii de pn la 5.000 de euro. Asta inseamn c cel carerisca sa inceapa o afacere din pomicultura isi poate amortiza investitia intre doi si patru ani, astadaca il ajuta si vremea.Nu doar plantatiile de mar aduc profit pomicultorilor, ci si cele de par, cires sau prun. Pentru ciressau prun se pot investi doar 50%- 60% din valoarea costurilor de productie pentru plantatiile demr, iar preul de vanzare al produselor este si mai mare.


5/11

1.2 Consumul legumelor ecologice

n cadrul unei aciuni iniiate la Institutului de Bioresurse Alimentare, cu colaborareaspecialistilor din cadrul Academiei de Studii Economice, s-a realizat un studiu de pia privindcererea de produse agroalimentare ecologice romneti.

Agricultura ecologic, aflat nc ntr-un stadiu incipient de dezvoltare n Romnia, obineo serie de rezultate, ndeosebi prin exporturile realizate n rile Uniunii Europene. Acesteproduse nu pot fi comercializate pe scar extins pe piaa intern, datorit puterii sczute decumprare a unui numr mare de consumatori, n condiiile n care preurile acestor produse suntsuperioare celor ale produselor convenionale. Cea mai mare parte a produselor agroalimentareecologice romneti sunt vndute pe pieele din Olanda, Germania i Italia.. Studiul de caz de fata propune analiza a trei legume, i anume tomate, castravei iconopid, care au fost analizate din perspectiva consumului acestora n gospodrii; preului pecare consumatorii sunt dispui s-l plteasc la achiziionarea lor de pe pia att n variantaconvenional ct i n cea ecologic; locului de cumprare; caracteristicilor dorite i ateptate deconsumatori de la aceste produse etc.

Analiza consumului i a preului, pentru a fi ct mai relevant, poate fii realizat lanivelul a dou perioade distincte de timp, pe care le-am denumit generic sezon i extrasezon,avnd in vedere sezonalitatea produselor supuse analizei.Astfel, n ceea ce privete consumullegumelor n gospodrii, pentru fiecare din cele ase variante considerate (cele trei categorii delegume luate separat atat in sezon, cat si extrasezon), au fost luate n calcul un numr de patrutrane, dup cum urmeaz:0 1 kg;1 3 kg;3 5 kg;peste 5 kg.Analiznd datele referitoare la consumul legumelor n gospodrii (persoane, respectiv procente),rezult urmtoarele concluzii principale: n sezon se consum cantiti mai mari de tomate, majoritatea rspunsurilor ncadrndu-se nintervalele 1-3 kg, respectiv peste 5 kg; n ceea ce privete cantitile de castravei care se consum n gospodrii n perioada de sezon,intervalul indicat cu cea mai mare frecven este 1-3 kg, urmat de cel cuprins ntre 0 i 1 kg; conopida este o legum consumat cu o frecven mai redus. Cea mai mare frecven arspunsurilor se nregistreaz n intervalul 0-1 kg; n perioada extrasezon, cantitile de legume consumate sunt sensibil mai mici. Se remarcfaptul c nici un respondent nu a indicat intervalul de peste 5 kg, pentru nici una din legumeleconsiderate; procentul gospodriilor care consum mai puin de 1 kg de tomate pe sptmn, n perioada deextrasezon este cuprins, de regul, ntre 20 i 35%; n ceea ce privete consumul castraveilor n perioada de extrasezon, se remarc o ncadrareaccentuat a rspunsurilor (ntre 20 i 60% dintre respondeni, n medie) n intervalul 0-1 kg. Uncomportament de consum similar se manifest n cazul conopidei.

Din punctul de vedere al modalitii n care sunt consumate, de regul, legumele, esteevident faptul c prima variant de rspuns, corespunztoare consumului n stare proaspt estepredominant.Considerand preferintele consumatorilor, 60-70 % dintre ei ar cumpra legumeecologice romneti, dac acestea ar fi prezente pe pia, restul fiind doar indecii, altfel spus arputea fi ncadrai n categoria consumatorilor poteniali. Nici un consumator nu respinge ideea


6/11

cumprrii de legume ecologice romneti.Pronunndu-se asupra caracteristicilor dorite pentru legumele ecologice, cele mai multe

rspunsuri vizeaz gustul plcut. Se are n vedere, probabil, faptul c de multe ori legumeleobinute n sistem intensiv nu satisfac, din aceast perspectiv, consumatorii. Aspectul iconinutul caloric ridicat nu sunt foarte importante. n categoria altele sunt menionate

caracteristici ale produselor ecologice, rezultnd astfel o insuficient cunoatere a acestora, chiari pentru unii consumatori care s-au pronunat afirmativ n ceea ce privete cunoatereaproduselor ecologice.

1.3 Pre urile practicate

Din perspectiva preului acceptat de consumatori pentru 1 kg de legume, analiza a fostfcut pe aceleai ase variante, corespunztoare perioadelor de sezon, respectiv extrasezon.Intervalele de pre considerate au fost:0 1 RON;1 2 RON;2 3 RON;peste 3 RON.

n urma analizei s-a constatat o difereniere a nivelurilor de pre acceptate, pe cele douperioade considerate, dup cum urmeaz: n perioada de sezon, nici un consumator nu este dispus s plteasc mai mult de 2 RON pentru1 kg de tomate sau de castravei. n cazul conopidei, exist un numr sczut de rspunsurinregistrate n intervalul 2 -3 RON; n perioada de extrasezon, se remarc preferina consumatorilor pentru tomate, reflectat nacceptarea de ctre acetia a unor preuri mai mari. n aceast perioad, consumatorii sunt dispuis plteasc mai mult de 2 RON pe kg, interval n care se regsesc majoritatea rspunsurilor; pentru castravei i conopid, cel mai indicat pre pentru perioada de extrasezon este cel cuprinsn intervalul 2-3 RON.Rspunsurile referitoare la preul pe care consumatorii sunt dispui s-l plteasc pentru legumeleecologice este sensibil influenat de veniturile obinute de respondeni. Analiznd acesterspunsuri, constatm urmtoarele: n perioada de sezon, cei mai muli consider acceptabil, pentru tomatele i castraveii ecologici,un pre de 1-2 RON/kg. pentru conopid, n aceeai perioad (sezon), rspunsurile cele mai frecvente se ncadreaz nintervalul 1-3 RON; pentru perioada de extrasezon, consumatorii accept, de regul, preurile mai mari, ndeosebipentru tomate: n cazul acestora, majoritatea rspunsurilor aparin intervalului de peste 3 RON. ncazul castraveilor ecologici, respectiv al conopidei ecologice, exist i un numr destul de marede rspunsuri n intervalul 2-3 RON.n final, se remarc interesul deosebit al consumatorilor i fa de alte produse ecologice, eideclarnd, n medie, n proporie de peste 70% c sunt interesai de acestea.


7/11

CAPITOLUL 2 IMPORTUL SI EXPORTUL DE LEGUME ECOLOGICE

2.1 Evolu ia pieei interne i externe de legume ecologice din Romnia. Importul i exportulde legume ecologice din Romnia

Cererea de bunuri i servicii ecologice este n permanent cretere n perioada actual.Aceasta cerere conditioneaz comportamentul consumatorilor i al industriilor, si exercitinfluena i asupra cadrului legislativ. n ultimii ani se manifesta, n rndurile consumatorilor, uninteres din ce n ce mai mare pentru produsele agricole i alimentare de calitate. n categoriaproduselor de calitate pot fi incluse si produsele rezultate n urma practicarii unui tip deagricultura denumit agricultura ecologica.

Aproape intreaga cantitate de legume ecologice produsa in tara noastra este exportata.Anul trecut, 95% din produsele ecologice de origine vegetala au ajuns in strainatate. Cauza oconstituie insuficient dezvoltare a pieei interne, spre deosebire de pieele trilor vest-europene,unde cererea de astfel de produse este n cretere.

Piaa legumelor si a fructelor este estimat pentru anul 2009 la aproximativ un miliard deeuro, dintre care doar 400 mil. euro reprezinta productia interna.Consumul anual de legume sifructe ajunge la un milion de tone, aproximativ 60% dintre acestea fiind reprezentate de produsedin import, potrivit juctorilor din domeniu.600.000 de tone de legume si fructe vin in fiecare an din import si asta pentru ca pe segmentul defructe productia romneasca acoper doar 15% din necesarul de consum, in timp ce legumeleintre 40% si 60% din necesar, in functie de perioada anului, cum precizeaza Romconserv.Aceasta mai ales in contextul in care producatorii spun ca principala problema cu care seconfrunta este legata de necunoastere, majoritatea romanilor preferand sa cumpere produse maiieftine in detrimentul celor mai scumpe, dar mai sanatoase. Legumele ecologice sunt in generalcu 20% mai scumpe decat cele normale. Din aceasta cauza, sunt foarte greu de comercializat in

Romania.n acest fel, productorii romni se vad nevoii sa exporte ntreaga cantitate in ri precumGermania, Elveia, Olanda, Italia. Pe piaa romaneasca se gasesc totusi, dei in cantitati foartemici i numai in marile magazine, legume ecologice. Acestea provin n general de la miciiproductori care nu isi permit sa exporte.Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, anul trecut,producia de legume ecologice a fost de 3.000 tone, cultivate pe o suprafata de 300 hectare.Peste25% din exportul de fructe si legume romnesti din 2008 este reprezentat de produse ecologice.Romnia a exportat, anul trecut, fructe i legume in valoare de 75 de milioane de euro, din carepeste 20 de milioane s-au realizat din ex portul de produse ecologice. Romnia se situeaz ntreprimii 20 de exportatori in domeniu pe plan mondial, iar judetul Tulcea este primul n ceea ceprivete suprafata destinat agriculturii ecologice din Romnia, cu 15.000 de hectare cultivate,

reprezentnd 10% din suprafaa corespunztoare pe plan national. Agricultura ecologic acunoscut n ultimii ani o evoluie important.Dac, in 2005, suprafaa total destinat agriculturii ecologice era de 110.400 de hectare,

n 2006 aceasta a ajuns la aproape 170.000. Numrul operatorilor din agricultura ecologicanscrisi la MAPDR a crescut n 2006 cu 21% faa de 2005.

Romnia va livra pe pieele externe, n acest an, marfa de peste 100 milioane de euroCererea tot mai mare de produse ecologice romneti pe pieele din Uniunea European a dus la ocretere spectaculoas a exportului de profil.
http://adtarget.adbureau.net/accipiter/adclick/CID=000006130000000000000000http://adtarget.adbureau.net/accipiter/adclick/CID=000006130000000000000000


8/11

Astfel, dac n 2006 valoarea exportului de acest tip era de 75 milioane de euro, n acest an,Departamentul pentru Comert Exterior estimeaza ca va depasi 100 milioane de euro.Ritmul de cretere al exportului de produse ecologice pentru 2008 este superior celui nregistratde celelalte categorii de produse. Potrivit lui Costin Lianu, directorul general al Departamentuluipentru Comert Exterior, din cadrul Ministerului pentru IMM-uri, Comert i Profesii Liberale

(MIMMCPL), Romnia se situeaz intre primii 20 de exportatori de produse ecologice, la nivelmondial, avnd in prezent un potenial de circa 145.000 hectare de teren agricol, certificate caputnd fi cultivate cu produse ecologice. n fiecare an, tot mai multe judee trec la cultivareaproduselor ecologice.Un exemplu in acest sens este judetul Tulcea care, dac in urma cu trei aninu avea niciun hectar cultivat cu produse organice, n prezent cultiva astfel de produse pe 15.000de hectare, a explicat reprezentantul MIMMCPL. Spre exemplu, dac in urm cu trei ani, judetulTulcea nu avea niciun hectar cultivat cu produse organice, n prezent, n judet, se cultiva astfel deproduse pe 15.000 hectare, reprezentand peste 10% din total, la nivelul tarii.Ca exemplu de export, putem utiliza cel in Rusia de legume si fructe proaspete de sezon. Cerereape piaa rus este acoperit in prezent in proportie de 60-70 %. Conditia de baz pentru legumelesi fructele destinate exportului este ca acestea sa fie sortate, ambalate si insotite de certificate decalitate, sanatate (fitosanitare), ecologice si in conformitate cu normelor GOST, STAS,UE.;foarte importanta este forma de prezentare a produsului;Datorita duratei reduse a garantieicalitatii (termenului de valabilitate), aceste produse se transport zilnic direct catre punctele dedesfacere cu AutoTIR-uri, sau dup caz cu avioane .Se recomand ca exporturile s fie executate de firme specializate, care cunosc bine tehnologiaexporturilor de produse vegetale proaspete.

Producerea in Romnia a legumelor i a fructelor destinate exportului este necesar sa serealizeze in ferme mijlocii si mari, sere specializate, cu asistenta tehnica de specialitate. Fermeleindividuale si mici nu pot asigura, in prima etapa, calitatea si cantitatea necesara pentru exporturiregulate. Costurile tehnologiei de colectare, sortare, ambalare si certificare sunt mari si greu desuportat pentru loturi mici.Un rol important in realizarea produselor pentru export il au asociatiile profesionale si patronateledin domeniu, prin gruparea producatorilor in jurul unor programe speciale de cultura intensiva sispecializata, dar si pentru gestionarea fondurilor de finantare avand aceasta destinatie si primitede la statul roman sau din alte surse externe. In general, conditiile de livrare si plata practicate decumparatori sunt CIP, DDU.Certificarea calitatii si cantitatii se valideaza de catre SGS prindocumente de conformitate agreate de partea rusa (SGS-Rusia ).Preturile de export in conditiile de mai sus trebuie sa se situeze la nivelul a 50-70 % din pretulengros pe piata rusa, preturi formate de cotatiile externe, dar si de cererea interna, diferite, infiecare sezon.Contractarile se fac, in general la cele doua targuri internationale, in februarie(PRODEXPO) si septembrie (WORLDFOODS) din fiecare an, la Moscova si la targurilespecializate din marile centre urbane, capitale de regiuni autonome si republici autonome.Principalii importatori sunt firmele controlate de azeri.Sunt foarte putini, cei ce contracteaza intara vanzatorului, de obicei incepatorii sau cei care accepta un risc maxim pentru vanzatori.CCIRR prin mijloacele de care dispun in teritoriul rus, pot asigura pachete de servicii pentrupotentialii exportatori de legume si fructe proaspete .Aceste servicii sunt personalizate si se executa la cerere.
http://adtarget.adbureau.net/accipiter/adclick/CID=000006130000000000000000http://adtarget.adbureau.net/accipiter/adclick/CID=000006130000000000000000http://adtarget.adbureau.net/accipiter/adclick/CID=000006130000000000000000http://adtarget.adbureau.net/accipiter/adclick/CID=000006130000000000000000http://adtarget.adbureau.net/accipiter/adclick/CID=000006130000000000000000http://adtarget.adbureau.net/accipiter/adclick/CID=000006130000000000000000http://adtarget.adbureau.net/accipiter/adclick/CID=000006130000000000000000http://adtarget.adbureau.net/accipiter/adclick/CID=000006130000000000000000


9/11

2.2 Neregularitati.Solutii

Drumul produselor gustoase i fr chimicale pentru romani e presrat cu obstacole frnumr, de la taxele prohibitive din supermarketuri pn la lipsa unor magazine de desfacerespecializate.

Cheltuielile implicate de procesul de producie ecologic sunt mai mari dect n cazulproduselor agricole tratate cu pesticide sau a animalelor crescute n fermele convenionale.Certificarea eco se face numai de organisme de control agreate de Ministerul Agriculturii, careverific frecvent dac sunt respectate regulile de producie. Solul trebuie s fie calitativ i s nuconin pesticide, plantele nu au voie s fie stropite cu chimicale, iar animalele trebuie hrnitenumai cu nutreuri naturale i inute n condiii foarte bune. Eco nu nseamn ns numainatural, ci e o ntreag filosofie ce implic reducerea polurii, conservarea biodiversitii idezvoltarea rural.Toate aceste reguli adaug cheltuieli de cel puin 20-30 la sut la producie,care se reflect n preuri. Din ce n ce mai contieni de importana hranei naturale, romnii suntdispui s plteasc mai mult, ns au ocazii destul de rare s se ntlneasc cu produsele eco.

Un alt neajuns ar fii faptul ca productorii ecologici nu dispun nc de capitaluri pentru a-i face reele proprii de magazine, iar accesul n supermarketuri e aproape imposibil. Acestea certaxe de raft uriae, impun produc torilor preuri mici i i oblig s fac promoii. Acesta ii vaface s se orienteze ctre magazinele mici cu profil ecologic, care au nceput s apar ncet, darsigur n marile orae.

Italia, Germania, Elvetia sau Olanda sunt destinatiile pentru majoritatea legumelor sifructelor produse ecologic in Romania. In timp ce romanii prefera tot mai mult fructele silegumele din import, producatorii locali isi vand marfa ecologica peste hotare. Odata ajunse instrainatate, produsele ecologice devin materie prima pentru cele procesate care se reintorc subaceasta forma in Romania.

Afacerile cu produse ecologice se pare ca nu au prins deocamdata la nivel local, piataautohtona ridicandu-se la doar un milion de euro anual. In schimb, exporturile merg din plin siasta pentru ca produsele ecologice nu sunt cunoscute si cautate de consumatorul roman. Cel putinasa a declarat Radu Panait, managerul unei companii de profil din Romania.Produsele ecologice, mai scumpe cu 30%. La acest lucru, spun specialistii, se adauga si costurilemai mari cu forta de munca. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale,suprafata de teren cultivata in Romania in sistem ecologic reprezinta, la ora actuala, mai putin de1% (0,94%) din suprafata agricola a Romaniei, de 14,82 milioane hectare, in timp ce, la nivelulUniunii Europene, suprafata consacrata agriculturii ecologice este de 6,11 milioane ha, adica3,7% din suprafata de 162,3 milioane de hectare cultivata.

Ministerul Agriculturii estimeaza insa o crestere in acest an, astfel incat suprafatacultivata in acest sistem sa depaseasca 1,31% din total, iar pana in 2013 sa ajungem la 754.000 dehectare, adica 5% din totalul suprafetei agricole.

Cu toate acestea, specialistii din domeniu apreciaza ca acest sector poate cunoaste odezvoltare accentuata, in urmatorii ani, cu conditia realizarii unor campanii de promovare adec-vate.

2.3 Reglementari

Apropierea legislatiilor presupune existenta, n tarile din Europa Centrala si de Est, a unuiorgan legislativ national asemanator celui din U.E., ct si existenta unei instante de control
http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/116/2/1/32/!hash=2262132066;h4r=29580610;p4r=305438328;uwi=800;uhe=600;uce=1;param=1959/32362_5?http://adtarget.adbureau.net/accipiter/adclick/CID=000006130000000000000000http://adtarget.adbureau.net/accipiter/adclick/CID=000006130000000000000000http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/116/2/1/32/!hash=2262132066;h4r=29580610;p4r=305438328;uwi=800;uhe=600;uce=1;param=1959/32362_5?http://adtarget.adbureau.net/accipiter/adclick/CID=000006130000000000000000http://adtarget.adbureau.net/accipiter/adclick/CID=000006130000000000000000


10/11

operationale, eficace, care sa lucreze sub controlul autoritatilor competente. Legislatiile nationaletrebuie sa acopere ansamblul regulilor de productie, n special cele referitoare la perioada deconversie a metodelor traditionale de agricultura la metodele specifice agriculturii ecologice,metode de fertilizare, metode de eradicare a parazitilor si a bolilor, de protectie mpotrivaacestora, metode de prelucrare si etichetare etc.

La punctul 4 al ordinei de zi al Proces verbal la Reuniunea Consiliului de Export din data de23.09.2008, reprezentantul compartimentului agricultura ecologica din cadrul MADR a prezentato informare privind oferta de export produse agro-alimentare ecologice, mentionand ca aceastacuprinde: cereale, paste fainoase, oleaginoase, fructe si legume, plante din flora spontana, mieresi produse din miere, branzeturi, produse preparate din carne de melc etc. Produsele se exporta inprincipal pe pietele din Olanda, Germania, Danemarca, Italia si M. Britanie. Volumul exportuluia fost de cca. 50mil. Euro in anul 2006, 80 mil.euro in 2007, estimandu-se cca. 100mil. Euro inanul 2008. A fost mentionata participarea la targurile internationale de profil din Europa si SUA.

Din dezbateri a rezultat necesitatea coordonarii actiunilor principalilor producatori siexportatori cu activitate in domeniu si a asocierii lor pentru a realiza produse competitive laexport. In acest scop trebuie utilizate in masura sporita programele de cercetare si educationale,imbunatatirea activitatii organismelor de certificare in domeniu, realizarea de studii de piata,publicitate si reclama specializata, participarea la actiunile promotionale finantate din fonduri dela bugetul de stat si din fonduri europene.

A devenit imperativ acum ca statul sa ajute fermierii ecologici sa-si promoveze produseleecologice certificate si sa vinda. Altfel, in urmatorii ani putem inregistra demotivarea lor.Pentru includerea Romniei pe Lista tarilor terte care au echivalenta n U.E, n conformitate cuReglementarea Comisiei Nr. 94/92/EEC, se are n vedere crearea unei piete interne de produseagroalimentare ecologice , precum si a unui disponibil pentru export, prin:

promovarea permanenta a conceptului de agricultura ecologica prin institutii specializate(Agentia Nationala de Consultanta Agricola, asociatii, fundatii, institute de cercetari,universitati), precum si prin Ambasadele Romniei din strainatate , prin identificarea depotentiali investitori si oportunitati de colaborare n domeniu; nfiintarea de ferme pilot cu suprafata optima, specializate n agricultura ecologica; stadii de pregatire pentru: formatori, operatori, inspectori; crearea unei structuri nationale de cercetare n agricultura ecologica; sprijinirea producatorilor care trec de la agricultura traditionala la cea ecologica, pe durataperioadei de conversie, inclusiv prin programul SAPARD; delimitarea de areale ecologice

Consumatorul care cumpara produse alimentare ce poarta indicatii referitoare la modul deproducere ecologic si doreste un produs corespunzator calitativ din punctul de vedere alcaracterului sau natural.

n acest context,reglementarile existente n prezent limiteaza utilizarea n procesul detransformare industriala a ingredientelor de origine neagricola(aditivi, arome etc.). Este vorba, nacest ca z, de a descoperi un punct de echilibru ntre asteptarile consumatorilor - care-si dorescproduse naturale si restrictiile tehnologice legate de producerea si aducerea pe piata a unei gamesuficiente de marfuri alimentare prezentate sub titulatura de ecologice.


11/11

Bibliografie

1. Camera de Comer i Industrie Romnia-Rusia

2. Institutul Naional de Statistic - Comunicat de pres nr.19-2009

3. Comunicat de pres nr.8/2008- Ministerul Integrrii Europene

4. Comunicat al Ministrului Agriculturii si Dezvoltrii Rurale nr.34429/25.07.2008

5. Proces verbal la Reuniunea Consiliului de Export din data de 23.09.2008

6. COMUNICAT DE PRES Nr. 13 din 13 ianuarie 2009- Indicele preurilor de consum nluna decembrie 2008 i anul 2008 (INSTITUTUL NAIONAL DE STATISTIC)

7. www.insee.ro

Exportul Romaniei de Legume Ecologice

Documents

Transcript of Exportul Romaniei de Legume Ecologice