Asistenţă pentru export Training Exportul în contextul globalizării

Asistenţă pentru exportTraining

Exportul în contextul globalizării

Phare BUSINESS DEVELOPMENT SUPPORT SERVICES

2


Factori care determină decizia de a exporta

• Factori interni– piaţa internă este saturată– firma are un produs specializat, cu o piaţă sub

capacitatea de producţie/dezvoltare în România – diversificarea portofoliului de clienţi – produsele pot fi mai bine dezvoltate în relaţia cu

pieţele externe– asigurarea unei surse de valută pentru plata

produselor importate

3


Factori care determină decizia de a exporta, cont.

• Factori externi– existenţa unui avantaj competitiv– pe alte pieţe poate fi obţinută o profitabilitate mai

bună– conjunctură externă favorabilă

4



• Avantaje– creşterea competitivităţii pe piaţa internă– creşterea volumului vânzărilor– reducerea dependenţei de portofoliul iniţial de clienţi– reducerea fluctuaţiilor sezoniere– creşterea productivităţii

5



• Dezavantaje

– costuri suplimentare: de personal, administrative, financiare, ambalare, promovare

– termene de plată mai lungi şi risc de neplată mai mare– subordonarea profiturilor pe termen scurt obţinerii de câştiguri pe

termen lung

6



• Globalizarea

Globalizarea “premiază” firmele care sunt inovative şi competitive, fie ele multinaţionale sau mici întreprinderi. Pe măsură ce firmele internaţionale pătrund pe piaţele locale, firmele locale pătrund pe piaţa globală. Competiţia crescută îmbunătăţeşte calitatea produselor, lărgeşte gama de produse şi menţine preţurile la un nivel scăzut. Consumatorii de pretutindeni sunt cîştigătorii procesului de globalizare.

Camera de Comerţ Internaţională

7



• Riscuri– economice

• insolvabilitatea cumpărătorului • reclamaţie / neacceptare a mărfii• financiar-valutare

– politice• revocarea sistemului de acordare a licenţelor • expropriere, blocarea importului• război

8


Politici comerciale

La nivel naţional, cu implicarea:- organizaţiilor guvernamentale- camere de comerţ- asociaţii profesionale - autorităţi şi organizaţii regionale- ONG-uri

La nivel internaţional - organizaţii internaţionale

9


SECTOARE PIEŢE

1 Îmbrăcăminte UE şi Rusia

2 Vin Ţările membre UE, SUA, Japonia

3 Mobilă UE, Rusia, ţări membre CIS, Orientul Mijlociu

4 Sticlărie UE (Germania, Marea Britanie, Olanda, Franţa), Japonia, SUA

5

Chimice şi petrochimice- îngrăşăminte;- anvelope şi cauciuc; - plastice;- farmaceutice

UE, lanţurile valorice mondiale ale CTN-urilorTurcia, Africa, AsiaUE, Turcia, Orientul Mijlociu,UE, lanţurile valorice mondiale ale CTN-urilor;Asia, Orientul Mijlociu, Ţările în curs de dezvoltare.

6 Produse metalice UE, Zona Regională (Regiunea Marea Neagră si Europa de Sud-Est

7 Construcţia de maşini UE, lanţurile valorice mondiale ale CTN-urilor

8 IT&C SUA, Europa, Japonia

9 Servicii de consultanţă Ţările în curs de dezvoltare sau aflate în tranziţie

10 Fermele organice UE (Germania, Ţările Scandinave)

11 Turism rural UE (Germania, Ţările Scandinave)

12 Tratament balnear Germania, Ţările Scandinave

13 Componente pentru industria transporturilor Multi-naţionale în lanţuri valorice mondialeUE (Germania, Italia, Franţa), SUA, Japonia

14 Artizanat şi meşteşuguri UE (Germania, Italia, altele)

15 Electronice şi electrice Multi-naţionale în lanţuri valorice mondialeUE (Germania, Italia, Franţa), SUA, Japonia

16 Cultură (audio-vizual) SUA, UE

Politici comercialeStrategia Naţională de Export 2005 - 2009

10


Politici comerciale

Uniunea Europeană - Piaţa internă

• Crearea pieţei unice s-a bazat pe libera concurenţă şi autorităţile de reglementare pentru a asigura libera circulaţie a mărfurilor şi serviciilor la un nivel corespunzator.

• O direcţie de protejare a pieţei interne este prevenirea pirateriei şi contrafacerii produselor europene.

• 5 direcţii de acţiune / priorităţile pentru viitoarea politică în domeniul Pieţei Interne:1. un accent mai puternic pe dinamismul pieţei şi inovare2. o mai bună reglementare3. o mai bună implementare şi aplicare a reglementărilor;4. mai multă atenţie acordată contextului internaţional;5. mai multe investiţii în informare şi comunicare.

11

Exportul în contextul globalizăriiPolitici comerciale

Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC)- 1995

Singura organizaţie mondială care are ca obiect de activitate regulile referitoare la schimburile comerciale între naţiunile din lumea întreagă. Principii:

- clauza naţiunii celei mai favorizate - tratament naţional egal - comerţ tot mai liber prin negocieri - asigurarea predictibilităţii prin reguli stricte şi transparenţă- promovarea competiţiei corecte - încurajarea dezvoltării şi reformelor economice

La baza activităţii OMC stau acordurile generale privind mărfurile, serviciile şi drepturile de proprietate intelectuală, care sunt semnate de guvernele ţărilor membre şi ratificate de parlamente. Ele sunt menite să creeze un climat internaţional favorabil şi previzibil circulaţiei acestora.

Mecanismul de monitorizare a politicilor comerciale naţionale

12


Politici comerciale

UNCTAD - Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare

Are o funcţie politică: contribuie la obţinerea consensului politic între membrii ONU privind starea economiei mondiale şi politicile de dezvoltare

OECD – Organizaţi apentru Cooperare Economică şi Dezvoltare

• elaborează analize şi publică date comparative• face previziuni• dezvoltă politici de dezvoltare şi stabilitate• sprijină deschiderea pieţelor• promovează investiţiile străine

13


Politici comerciale

Camera de Comerţ Internaţională – Paris

• Se autointitulează vocea lumii afacerilor din întreaga lume• Curtea Internaţională de Arbitraj• Uniform Customs and Practice for Documentary Credits (UCP 500) + reguli aplicate de bănci din lumea întreagă• Incoterms - definiţii standard internaţionale pentru condiţiile de livrare în comerţul internaţional• Iniţiator al reglementărilor privind e-commerce

14

Exportul in contextul globalizării

Accesul la pieţele externeAbordarea UE

• deschiderea pieţei către terţi pe măsură ce aceştia deschid şi ei propriile pieţe• deshiderea pieţei înseamnă renunţarea la barierele comerciale între ţări

• un tarif unic către terţi• asigurarea compatibilităţii tuturor acordurilor comerciale încheiate cu obligaţiile asumate faţă de OMT • priorităţi:

- deschiderea în continuare a pieţei interne pentru bunuri şi servicii din terţe ţări- sprijinirea ţărilor în curs de dezvoltare să obţină acces mai bun la pieţele dezvoltate- focus pe dezvoltare - actualizarea reglementărilor în comerţul mondial- pretecţia mediului în condiţii de dezvolatre durabilă- promovarea comerţului şi a dezvoltării sociale

15

Exportul in contextul globalizării

Accesul la pieţele externe

Bariere pentru IMM

• drepturile de proprietate intelectuală

• riscuri politice

• corupţia şi modul de aplicare a legii

• procedurile vamale

• sistemul de certificare şi testare

Factori favorizanţi: ICT, creşterea nivelului de informare şi pregătire a managerilor, internaţionalizarea crescută a marilor firme, apariţia clusterelor şi reţelelor (networks)

16

Rolul IMM în exportul românesc

Dinamica comerţului exterior în perioada 1996 - 2005

17

Principalele zone de export ale economiei naţionale în perioada 1996 - 2005


18

IMM-urile au realizat 35% din totalul exporturilor în 2004

• Economia românească se caracterizează prin deschidere şi preocuparea pentru creşterea competitivităţii precum şi menţinerea avantajelor comparative la export;

• Valoarea exportului a crescut în 2004 faţă de anii anteriori, dar importurile au continuat să depăşească exporturile ceea ce a condus la o balanţă comercială negativă;

• Deficitul balanţei comerciale a fost mai mare pentru sectorul IMM decât per total. Multe dintre importurile de bunuri de consum în 2004 au fost derulate de IMM-uri;

• Exporturile IMM-urilor din industria prelucrătoare au crescut în 2004. Toate ramurile au contribuit la trendul crescător al exporturilor IMM.


19

Ponderea exportului IMM în cadrul ramurilor industriale -2004


20.6%

57.9%

12.3%

41.1%

67.8%

25.6%

0%

20%

40%

60%

80%

Chimica Industria

alimentara

Industria

mecanica

Textile-

Confectii

Lemn si

mobila

Alte

industrii

20


Structura exportului IMM în anii 2000-2004

02000 2001 2002 2003 2004

contr

ibutie l

a e

xport

%

Textile-Confectii I ndustria mecanica Alte industriiLemn si mobila Chimica Industria alimentara

21

• Toate sectoarele industriale s-au caracterizat prin creşterea numărului de IMM-uri care au realizat operaţiuni PA;

• Industria textilă – confecţii a avut cea mai mare cotă de operaţiuni PA (93% din totalul exporturilor acestei ramuri industriale), urmată de industria mecanică - 53,9% din exporturi au fost PA.

• Ponderea PA a urmat un trend descrescător în perioada 2001-2004


23% dintre IMM au realizat operaţiuni de export în regim de procesare activă (PA)

22

• Centrul Român pentru Promovarea Comerţului: www.traderom.ro • Comisia Europeană: www.europa.eu• Camera de Comerţ şi Industrie a României: www. ccir.ro • Organizaţia Mondială a Comerţului: www.wto.org• OECD: www.oecd.org

• UNCTAD: www.unctad.org

• Camera de Comerţ Internaţională: www.iccwbo.org

Surse de informare


Asistenţă pentru export Training Exportul în contextul globalizării

Documents

Transcript of Asistenţă pentru export Training Exportul în contextul globalizării