Exercitii Sem.ii (1)

7/31/2019 Exercitii Sem.ii (1)

1/12

Auditul statutar al situatiilor financiare

1. Identificati cinci caracteristici prin care auditul statutar se deosebeste de auditul intern.

Caracter i s t i c i l e pr in care audi tu l s ta tu tar se deosebes t e de audi tu l in tern sunturmatoarele:

-auditul intern este salariat al intreprinderii, cel statutar este un prestator de serviciiindependent de intreprindere;-auditul intern lucreaza in folosul responsabililor intreprinderii, cel statutar infolosulutilizatorilor situatiilor financiare;-obiec tul audi tu lui in tern es te sa aprec ieze buna funct t ionare a d i spozi t ive lor decontrol intern, cel al auditului statutar este sa certifice regularitatea, sinceritatea siimaginea fidela aconturilor, a situatiei financiare si rezultatelor intreprinderii;-ca domeniu de aplicare, auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii, darinlegatura numai cu ob iec t ivul sau de cer t i f i care pe cand audi tu linte rn are undomeniu de aplicare mult mai vast (functiile intreprinderii si dimensiunile lor);-in vederea prevenirii fraudelor auditul intern are o arie mult mai larga de lucru decatauditulstatutar;- i n d e p e n d e n t a a u d i t o r u l u i s t a t u t a r e s t e a b s o l u t a , c e a a a u d i t o r u l u i i n t e r n

e s t e restrictiva;-auditul statutar este periodic, iar cel intern este permanent;- m e t o d e l e f o l o s i t e i n r e a l i z a re a a u d i t u l u i s t a t u t a r s u n t c o m p a r a t i i l e ,a n a l i z e l e , i n ve n t a r i e r e a , p e c a n d a u d i t u l i n t e r n a c e s t e a s u n t s p e c i f i c e s ia d a p t a t e intreprinderii.

2.Prezentati patru tipuri de misiuni speciale de audit.

Standardul International de Audit (ISA) nr. 800stabile ste procedurile si princip iil e fund amen tale precum si modalitatile lor de aplicare cu privire lamisiunile de audit speciale.Misiunile de audit cu scop special se pot referi la :Si tuat i i f inanciare stabi l i te dupa un referent ial contabi l difer i t de standardeleinternationale de raportare financiara si de normele nationale;

Conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare;Respectarea clauzelor contractuale;Situatii financiare condensate (rezumate).

3. Considerand ca in urma misiunii de audit statutar desfasurata la societatea ABC SA carea intocmit situatiile financiare pentru anul 2009 in conformitate cu prevederile OMFP1752/2005 nu ati identificat elemente care sa va conduca la o opinie cu rezerva, redactati unraport de audit fara rezerve respectand continutul ISA 700(Raportul auditoruluiindependent asupra unui set complet de situatii financiare de uz general).4. Simulati o misiune de examen limitat asupra creantelor.

1


2/12

Expertize Contabile

1. Ce conine un Raport de expertiz calificat?

Raportul de expertiza contabila care cuprinde considera

ii personale aleexpertului contabileste calificat drept raport de expertiz contabil cu observaii.

In prezentarea consideratiilor personale, in raportul de expertiza contabila,expertii contabilitrebuie sa se conformeze normelor de etica si deontologie aleprofesiei contabile libere, inspecial celor privind confidentialitatea. Continutul siintinderea consideratiilor personaleintr-un raport de expertiza contabila ton derationamentul profesional al expertilor contabili.Aceste consideratii trebui limitatela stricul necesar sau impus de lege in cazul expertizelorcontabile judiciare si potfi mai extinse in cazul expertizelor contabile extrajudiciare.

Pentru a se asigura raportului de expertiz o inut corespunztoare trebuierespectate

unele condi

ii privitoare la stil i con

inut. Astfel, raportul de expertiztrebuie s fieclar i concis, fr formulri sau termeni echivoci (ci dimpotriv seimpune oterminologie de specialitate, adecvat); nu se vor face trimiteri la lucrrin afaradosarului. Se vor utiliza pe ct posibil fraze scurte, dense i clare. Termeniitehnici, greuaccesibili, se vor explica la piciorul paginii sau n paranteze, pentru ase nlesninelegerea concluziilor.

Raportul de expertiz nu trebuie s conin preri personale n legturcudiferitele acte normative sau cu dispoziiile legale ale unor organeadministrative.Aceasta nu nseamn c expertul nu este liber n formarea opiniei sale,fr ns caaceasta s reflecte bunul plac sau arbitrariul expertului

2. Care este modul de comunicare a concluziilor expertizelor contabile? (13). Care suntprevederile reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare?

Comunicare a concluziilor expertizelor contabile se face in capitolul III Concluzii alRaportului de expertiza contabila si contine cate un paragraf distinct cu concluzia(raspunsul) pentru fiecare al expertizei contabile.

Expertize contabile judiciare sunt reglementate de Codul de procedura civila , Codulde procedura penala , alte legi speciale. Expertize contabile extrajudiciare suntefectuate in afara unui proces justitiar si sunt reglementate de contracte realizate

intre expertul contabil si beneficiar.

2


3/12

3. Cum se menine calitatea de expert contabil i calitatea de contabil autorizat?

Prin nscrierea n Tabloul Corpului. nscrierea se realizeaza n baza ndeplinirii conditiilorprivind acordarea calitatii de expert contabil sau de contabil autorizat. nscrierea n Tabloul

Corpului confera dreptul exercitarii profesiunii pe ntreg teritoriul tarii.

Anual se obtine licenta de exercitare a profesiei (viza). Lipsa licentei saunelicentierea atrage radierea din Tablou sau suspendarea exercitatii profesiei, a dreptului dea exercita.

Acordarea vizei anuale se da daca sunt ndeplinite cumulativ conditiile:

- achitarea n ntregime a obligatiilor fata de Corp;

- plata la buget, la termen si n cunatumul prevazut, a impozitelor cuvenite

statului;

- asigurarea pentru riscul profesional;

- dovada ca nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislatiei n vigoare,interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comerciale (cazierjudiciar);

- nu a savrsit fapte care sa ncalce regulamentul privind conduitaprofesionala, pentru care a fost sanctionat de Comisia de Disciplina;

- depunerea fisei individuale;

Trebuie respectate si prevederile referitoare la libera practica: expertii contabili sicontabili autorizati nu pot sa si exercite atributiunile conferite de aceasta calitate de duratan care desfasoara o activitate salarizata n afara Corpului Expertilor Contabili siContabililor Autorizati sau activitate comerciala, cu exceptia activitatilor didactice, literare,publicistice n domeniu si cea de parlamentar, consilier local sau judetean, pe duratamandatului.

Evaluarea ntreprinderilor

3


4/12

1. Cum se reevalueaz stocurile de materii prime din ntreprinderea supus evalurii, pebaz de expertiz si diagnostic:a) aplicnd una din metodele FIFO sau LIFO;b) n functie de raportul de schimb leu/dolar;

c) la preturile zilei sau, dac intrrile sunt mai rare, la media preturilor de achizitie dincea mai recent perioad.

d) determinarea valorii de piat a bunurilor si ntreprinderilor;e) reevaluarea bunurilor din ntreprindere, n vederea aducerii la inflatie.

2. Diagnosticul functiei contabile are ca obiectiv:

a) stabilirea corect a nregistrrilor contabile;

b) aprecierea fiabilittii conturilor anuale;

c) determinarea profitului brut.

3. De ce este obligatorie evaluarea n cazul privatizrii unei ntreprinderi?

-din punctde vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanturilesocietatilor cu capital de stat nu reflectavalori de piata ci valori administrative, reevalurareafiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor;

- din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul intreprinderii trebuie considerat canereproductibil; nu toti factorii careau determinat sau au influentat profitul din bilanturilesocietatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare;

- Cumparatorul nu investeste pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce vaobtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;

- Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturorelementelor patrimoniale,cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentrtu politica deinvestitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun farautilitate nu are valoare sau aceastaeste nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata sianalizatanecesitatea unei eventuale restructurari.

-Datorita schimbarii proprietarului.

Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor

4


5/12

1. Care este ordinea n care vor fi pltite creanele, n cazul falimentului?

Art. 123 din Legea 85/2006 privind procedura insolvenei, modificat, stabilete ordinea ncare are loc plata creanelor, n cazul falimentului, astfel:

1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin Legea 85/2006,2. creanele izvorte din raportul de munc;3. creanele reprezentnd creditele, acordate de instituii de credit dup deschidereaprocedurii, precum i creanele rezultnd din continuarea activitii debitorului dupdeschiderea procedurii;4. creanele bugetare;5. creanele reprezentnd sumele datorate de ctre debitor unor teri, n baza unor obligaiide ntreinere, alocaii pentru minori sau de plat a unor sume periodice destinate asigurriimijloacelor de existen;6. creanele reprezentnd sumele stabilite de judectorul-sindic pentru ntreinerea

debitorului i a familiei sale, dac acesta este persoan fizic;7. creanele reprezentnd credite bancare, cele rezultate din livrri de produse, prestri deservicii sau alte lucrri, precum i din chirii;8. alte creane chirografare;9. creanele subordonate, n urmtoarea ordine de preferin: a) creanele acordatepersoanei juridice debitoare de ctre un asociat sau acionar deinnd cel puin 10% dincapitalul social, respectiv din drepturile de vot n adunarea general a asociailor, ori, dupcaz, de ctre un membru al grupului de interes economic; b) creanele izvornd din acte cutitlu gratuit. Sumele de distribuit ntre creditori n acelai rang de prioritate vor fi acordateproporional cu suma alocat pentru fiecare crean, prin tabelul menionat la art. 108 alin.(2) lit. d) din lege. Titularilor de creane dintr-o categorie li se vor putea distribui sume

numai dup deplina ndestulare a titularilor de creane din categoria ierarhic superioar.Potrivit legii, n cazul insuficienei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creanelorcu acelai rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cot falimentar, reprezentndsuma proporional cu procentul pe care creana lor l deine n categoria creanelorrespective.

2. Cine va conduce activitatea n cadrul unui plan de reorganizare?

Trebuie sa stiti ca un plan de reorganizare judiciara, in cadrul procedurii de insolventa va fistrict monitorizat de administratorul judiciar, motiv pentru care trebuie implementata osolutie realista, pertinenta, sustenabila, de realizare a tuturor creantelor inscrise in tablou,

care sa fie acceptata de majoritatea creditorilor.Planul de reorganizare judiciara poate fi propus de debitor, cu aprobarea adunarii generalea actionarilor/asociatilor, de administratorul judiciar, de unul sau mai multi creditori.

De asemenea, in urma confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul isi va conduceactivitatea sub supravegherea administratorului judiciar si in conformitate cu planulconfirmat, pana cand judecatorul-sindic va dispune, motivat, fie incheierea procedurii

5


6/12

insolventei si luarea tuturor masurilor pentru reinsertia debitorului in activitatea comerciala,fie incetarea reorganizarii si trecerea la faliment. Pe parcursul reorganizarii, debitorul va ficondus de administratorul special, sub supravegherea administratorului judiciar. Actionarii,asociatii si membrii cu raspundere limitata nu au dreptul de a interveni in conducereaactivitatii ori in administrarea averii debitorului, cu exceptia si in limita cazurilor expres si

limitativ prevazute de lege si in planul de reorganizare, se mentioneaza in textul Legii 85/2006.

3. Ce fel de registre trebuie sa aib o societate pe aciuni?

Art. 177. - (1) n afar de evidenele prevzute de lege, societile pe aciuni trebuies in:a) un registru al acionarilor care s arate, dup caz, numele i prenumele, codulnumericpersonal, denumirea,domiciliul sau sediul acionarilor cu aciuni nominative, precum ivrsmintelefcute n contul aciunilor. Evidenaaciunilor tranzacionate pe o piareglementat/sistem alternativ de tranzacionarese realizeaz cu respectarealegislaieispecifice pieei de capital;b) un registru al edinelor i deliberrilor adunrilor generale;

c) un registru al edinei i deliberrilor consiliului de administraie, respectivaledirectoratului i consiliului desupraveghere;d) Abrogat;e) un registru al deliberrilor i constatrilor fcute de cenzori i, dup caz, deauditoriinterni, n exercitarea mandatuluilor;f) un registru al obligaiunilor, care s arate totalul obligaiunilor emise i alcelorrambursate, precum i numele i prenumele, denumirea, domiciliul sau sediultitularilor, cnd ele sunt nominative.Evidena obligaiunilor emise n formdematerializat i tranzacionate pe o piareglementat sau printr-un sistemalternativ de tranzacionare va fi inutconform legislaieispecifice pieei de capital;

g) orice alte registre prevzute de acte normative speciale.

Studii de Fezabilitate1. Dup obiectivul investiional, de cte tipuri sunt investiiile? Dezvoltai pe scurt.

-cea mai intalnita este investitia tehnica privind achizitia,constructia si montajulunor masini,utilaje,mijloace de transport;- investitia umana pentru formarea calificarea,specializareapersonalului;

- investitia sociala (constructia la intreprindere a unei cantine);- investitii financiare cumpararea de titluri de participare la altesocietati;- investitii comerciale pentru publicitate si reclama.

2. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea tradiional a proiectelor investiionale esterentabilitatea medie. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului?

6


7/12

Rentabilitatea exprima performanta adusa de investitie intr-o anumita actiune.Rentabilitatea medie a plasamentului financiar poate fi determinata in functie deratele de rentabilitate calculate pe perioade (saptamana, luna, an) si defrecventalor de inregistrare pe piata.

Exemplu: Rata de rentabilitate medie pentru actiunile societatii X exprimacresterea medie procentuala a pretului unei actiuni de la o zi la alta sau de la o alta perioadala alta (an, luna, saptamana).

3. Ct reprezint actualmente suma viitoare de 2.500 lei (5 ani), tiind c rata de actualizareeste de 10%?

Rata de actualizare este un coeficient care tine seama, in principal, de ratainflatiei si adobanzii prezente si viitoare, la care nu se mai adauga si alte influente.Rata deactualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la

oanumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vrsminte dencasat sau de pltit ulterior.

Rata de actualizare este un element al pieei financiare introdus in calcululparametrilor economici si al indicatorilor financiari.

Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prinfactorultimp.Economia de piata are 3 piete diferite:1. piata de bunuri si servicii;2. piata financiara;3. piata muncii.

In piaa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu att aducepagube.In piaa financiara, banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. In aceastapiaa banii suntneechivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosimtehnicile de actualizare.A c t u a l i z a r e a s e r e a l i z e a z s i s e e x p r i m a p r i n 2 t e h n i c i s p e c i a l e , dup cum este luat inconsiderare factorul timp, astfel:

1.Daca factorul timp se ia in calcul din direcia trecut prezent - viitor ,se aplica regulacapitalizrii sau tehnica de capitalizare numita si de fructificare;- suma

cheltuita azi X are ca echivalent in viitor, peste n ani, o suma y daca sumaX o amplificam cu factorul de capitalizare (1+i)n.

2.Daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor prezent - trecut seaplica tehnica deactualizare numita si regula de actualizare- suma y prevazuta a fichetuita in viitor peste n ani are in prezent valoarea x daca suma yo aplificam cufactorul de actualizare 1/(1+i)n- suma Y prevzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n

7


8/12

ani are in prezent valoarea X daca peY il amplificam cu factorul de actualizarera = 0,10x =2500 lei

n 5y = (1 + ra) * x = ( 1 + 0,10) * 2500 = 4026,28 lei

4. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei i cu o rat deactualizare de 20% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar

An Costinvestitie

Costuri deexploatare

TotalCost

Totalincasari

Cash- flowanual net

0 11.445 6.420 17.865 8.520 -9.3451 6.420 6.420 9.440 3.0202 6.420 6.420 9.440 3.0203 6.500 6.500 9.700 3.2004 6.500 6.500 9.700 3.200

5 6.500 6.500 9.700 3.200Total 11.445 38.760 50.205 56.500 6.295Calculai valoarea actualizat net i apreciai fezabilitatea investiional prin

intermediul acestui indicator.

REZOLVARE:

Analiza diagnostic a ntreprinderii

1. S se calculeze marja comercial i valoarea adugat generate de societatea X desprecare se cunosc informaiile financiare din tabelul de mai jos i s se analizeze repartiiavalorii adugate pe destinaii.

Indicator u.m.

Venituri din vnzarea mrfurilor 2000Producia vndut 30000Producia stocat 1000Cheltuieli cu materii prime 10000Costul mrfurilor vndute 1200Cheltuieli salariale 7000Cheltuieli cu amortizarea 3000

8


9/12

Cheltuieli cu chirii 1500Cheltuieli cu dobnzi 1400Impozit pe profit 1000

2. S se calculeze soldurile intermediare de gestiune n manier continental pentru

ntreprinderea ale crei venituri i cheltuieli sunt prezentate mai jos i s se compare cucele calculate n manier anglosaxon:

Indicator u.m.Venituri din vnzarea mrfurilor 4000Producia vndut 44000Producia stocat 2500Subvenii de exploatare 12000Venituri din provizioane de exploatare 200Venituri din vnzarea mijloacelor fixe 1000Cheltuieli cu materii prime 10000

Costul mrfurilor vndute 4200Cheltuieli salariale 20000Cheltuieli cu amortizarea 1000Cheltuieli cu provizioane 200Cheltuieli cu chirii 200Cheltuieli cu asigurri sociale 2000Valoarea net contabil a elementelor deactiv cedate

600

Impozite i taxe 300Venituri din dobnzi 200Venituri din diferene favorabile de curs

valutar

100

Cheltuieli cu dobnzi 700Cheltuieli cu provizioane financiare 100Impozit pe profit 1300

Consultanta fiscala acordata intreprinderilor

9


10/12

1. O societate comercial, nregistrat n scop de TVA a nregistrat n anul 200X venituritotale n sum de 900.000 lei, toate impozabile i cheltuieli totale n sum de 600.000 lei. ncadrul acestor cheltuieli 20.000 reprezint impozitul pe profit pltit n cursul anului i9.000 lei reprezint cheltuielile de protocol. Stabilii regimul fiscal al cheltuielilor deprotocol. Apare vreo influen a TVA dedus aferent cheltuielilor de protocol asupra

cheltuielilor n vederea determinrii impozitului pe profit.

R spuns:

n determinarea cheltuielilor de protocol deductibile, baza de calcul la care se aplic cota de 2% o reprezint diferen a

dintre totalul veniturilor i cheltuielile nregistrate conform reglement rilor contabile, la care se efectueaz ajust rile fiscale

.

Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent i amnat, cheltuielile de protocol, cheltuielile

aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile.

cheltuielile cu = 2% x [(Vr -Vni) - (Ch efectuate - ch impozit ch protocol ch

protocolul deductibile aferente venituri neimpozabile)]

= 2% x [(900000 600000) 20000 9000] = 2% x 271000 = 5.420

cheltuielile cu = 9000 5420 = 3580protocolul nedeductibile

TVA aferent cheltuielilor de protocol nedeductibile este considerat cheltuial nedeductibil la calculul impozitului pe

profit .Astfel TVA ul aferent cheltuielilor de protocol nedeductibile influen eaz calculul impozitului pe profit rezultnd un

impozit pe profit mai mare.

TVA chelt. Nedeductibile = 19% x 3580 = 680

Chelt nededuct. = 20000 + 3580 + 680

2. n cazul n care o persoan fizic autorizat este impus pe baz de norme de venit, cumse determin venitul net anual n cazul n care activitatea nu se desfoar tot anul(persoana fizic prezint organelor fiscale o foaie de internare n spital pentru un numr

de zile) i persoana fizic desfoar 2 activiti, fiecare cu norma ei de venit?

3. Cnd i n ce condiii poate opta un pltitor de impozit pe profit pentru impozitul peveniturile microntreprinderilor?

4. S.C. ALFA, stabilit i nregistrat n scop de TVA n Romnia, transport cu camionulbunuri din Romnia n Frankfurt pentru BETA, stabilit i nregistrat n scop de TVA nGermania. Preul transportului este 10.000 euro. n vederea facturrii serviciului detransport BETA i comunic lui ALFA codul de TVA din Germania. n Frankfurtsocietatea GAMA, stabilit i nregistrat n scop de TVA n Germania descarc camionuli i factureaz serviciul lui S.C. ALFA care i-a comunicat codul din Romnia. Preul

serviciului = 1000 euro, fr TVA. Cursul de schimb: 1 euro = 4.4 lei. Analizai spea dinpunctul de vedere al TVA stabilind tipul operaiunilor, locul lor, precum i obligaiile cerevin pltitorilor de TVA.

5. S se determine impozitul pe cldire datorat de un contribuabil cunoscnd :1) cldirea A: suprafaa total desfurat a locuinei este 85 mp, din care 20 mp afereniunei mansarde locuite, valoarea impozabil unitar 669 lei, anul construciei 1960, datacumprrii 18 iunie.

10


11/12

2) cldirea B: suprafaa util a locuinei este 60 mp, din care 10 mp afereni unui beci,valoarea impozabil unitar 669 lei, anul construciei 1985, locuin de domiciliu.

Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii

1. Activitatea de dezvoltare a tehnologiei in cadrul unei entitati presupune:a) Identificarea tehnologiilor existente sau dezvoltarea unei noi tehnologii in vederea

satisfacerii cererii reclamate de studiile de marketing;b) Mentinerea unui nivel inalt al cunoasterii legate de dezvoltarea actuala a tehnologiilor

care ar putea afecta entitatea;c) Asigurarea ca dezvoltarea tehnologiilor este in spiritual sustinerii licentelor sau

patentelor existente;d) Repartizarea resurselor pentru cele mai eficiente proiecte.Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de controlintern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

Tinerea contabilitatii unei entitati

1. La data de 01.05.N o societate a achiziionat 1.000 de obligaiuni pentru un pre unitar de

100 u.m. Dobnda n sum de 20.000 u.m. este pltit la data de 31 octombrie anual.

Care vor fi incidenele n situaiile financiare ale exerciiului N conform IAS 18Venituri?

2. n luna mai 2007 societatea Alfa constat c a omis s nregistreze n contabilitateaanului 2006 venituri dintr-un contract de prestri servicii n sum de 70.000 u.m. Alfaconstat c a omis s nregistreze ntre cheltuielile anului 2006 factura primit de la unfurnizor de prestri servicii. Valoarea serviciilor prestate fr TVA este de 100.000 u.m.Cum nregistreaz Alfa corectarea acestor erori conform Ordinului ministrului finanelorpublice nr. 1.752/2005?

3. La 1 ianuarie N, o ntreprindere a vndut unui client mrfuri pentru care ncaseaz20.000 lei. Condiiile de decontare stabilite n contract sunt urmtoarele:

50% la semnarea contractului;

30% peste un an;

11


12/12

20% peste doi ani.

Se estimeaz c ntreprinderea-client ar fi putut obine un credit echivalent pe piaafinanciar, la o rat de 10%. Care sunt calculele i nregistrrile pe care ar trebui s le facntreprinderea n ipoteza n care aplic IAS 18 Venituri?

4. Societatea comercial ALFA SA are n stoc la nceputul lunii martie N:

sold iniial materii prime 2.000 lei (evaluat la cost de achiziie);

sold iniial mrfuri 7.500 lei (evaluat la cost de achiziie).

n cursul lunii martie au loc urmtoarele operaii:

1) achiziie de materii prime la costul de achiziie de 1.000 lei, TVA 24%;

2) achiziie de mrfuri la costul de achiziie de 200 lei, TVA 24%;

3) consum de materii prime la costul de 1.500 lei;4) vnzare de mrfuri la preul de vnzare de 800 lei, TVA 24%, costul de achiziie fiind de600 lei.

La sfritul lunii are loc inventarierea n urma creia se stabilesc stocurile finale faptice:

stoc faptic materii prime 1.700 lei;

stoc faptic mrfuri 6.500 lei.

S se contabilizeze operaiile de mai sus i s se prezinte situaia n conturile de stoc tiindc ntreprinderea utilizeaz metoda inventarului intermitent.

5. Pe data de 01.01.N o societate X a semnat un contract de vnzare urmat de preluarea nleasing operaional pentru o cldire. Cldirea avea o valoare contabil de 12.000 u.m.Amortizarea calculat pn n momentul vnzrii a fost de 6.000 u.m. Preul de vnzareeste de 40.000 u.m. Chiria anual pltit este de 8.000 u.m. S se contabilizeze operaia delease-back la societatea X la data semnrii contractului, n conformitate cu OMEF nr.2.374/2007.

12

Exercitii Sem.ii (1)

Documents

Transcript of Exercitii Sem.ii (1)