pag. 4-5

PSD Argeș mută năprasnic după scorul de avarie și de

malarie obținut la europarlamenta-re. Și o face cu o mutare de geniu pustiu ce umilește până și nobila știință a șahului. O bagă pe Diana în așternutul ATOP. Meritocrația a atins noi culmi de regres. Nici că se putea alegere mai inspirată decât intrarea cu torțe și tocuri a șefei ti-neretului PSD-ist, Diana Eftene, în conducerea ATOP. Adică în structu-ra care gestionează ordinea publică în județ. Chiar era nevoie de cineva cu mare expertiză în pafarism ca să înveselească până la bășcălie atmo-sfera cazonă spre rosé bourbonă, impusă de exigentul oenolog Do-rin Mărășoiu în conducerea ATOP. Încet, încet, PSD Argeș își revine după șocurile electrice administrate de argeșeni în 26 mai. Și se drege cu Diana ”Cearșaf”, cea care până

acum câțiva ani făcea raliuri cu ca-fele purtate pe brațe la cabinetele lui Constantin Nicolescu, Florin Tecău și Mihai Oprescu, fostul prefect. Asta până și-a pus rochița de premi-antă și a cerut cu tupeu, din meniul a la carte servit la partid, nici mai mult, nici mai puțin, decât condu-cerea AFIR, adică Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. O instituție infernal de ușoară dacă îndeplinești o singură condiție: nu ai nicio legătură cu domeniul. Acum a sărit cu expertiza-i recunoscută și în ATOP că, vorba ceea, o sinecură în plus nu strică, mai ales dacă vine după sâmbăta morților de la alegeri. Bine-ai venit, Diana, în Autoritatea Teritorială de Ordine Publică! Cu fetițele ca tine la butoane, județul va fi în siguranță si PSD în veșnică mentenanță. După Mark Taiwan, scriitoarea de Saivan de la APIA,

după veșnica speranță deputățească Radu Vasilică, după martira patrioa-tă Gabi Zoană, căreia electoratul i-a luat prin rapt mandatul de europar-lamentar promis de Liviu Dragnea, după mintea brici și cu sclipici a lui Marius “Forest” Nicolaescu, PSD instaurează ordinea publică în județ. Și o face marțial, cu un nou brand al generației eșuate. Cu Diana Eftene, președinta de la tineretul obosit de atâtea chefuri și strigături pe la caba-nele ocoalelor silvice din județ, gesti-onate de don Armando Chirilou. Îi și văd pe liberalul Adrian Miuțescu și pe Ionuț Moșteanu de la USR, triplându-și valoarea poliței la asigu-rarea de viață politică, de teama vii-turii de meritocrație care se anunță dinspre PSD Argeș. Amin.

Gabriel Grigore

Punctul pe Y Încă o sinecură pentru Diana. În aşternutul ATOP

pag. 20

EXCLUSIV.Condamnat pentru trafi c de droguri, Mihnea Untaru va face facultatea din închisoare

NR. 1299FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

19 - 25 iunie 201920 pagini 1 leu

PREOTEASA RUPE TĂCEREA

„ÎPS Calinic a cerut împăcare. Nu e posibilă din cauza violenţelor şi infi delităţii fostului meu soţ”

Monica Grecu, acum Corbescu:

În urma divorţului pronunţat de instanţă, parohul Nicolae Grecu de la Biserica Izvorul Tămăduirii din Piteşti a fost destituit din funcţie

ARHIEPISCOPIA:„Adulterul şi violenţa în familie nu s-au putut proba în cadrul şedinţelor de judecată bisericeşti”

pag. 11

Ideea ne-a dat-o serialul de pe HBO

Cernobâlul văzut din Argeş, de ofi cialii PCR şi ziariştii vremii

pag. 7

Subiect al unui reportaj pe Euronews

„Miguel” Gane din Lereşti a cucerit Spania cu poezia sa

„Nucleară” la Parchetul Topoloveni!

În timp ce primul procuror audiază, procurorul Toma îi învaţă pe ceilalţi martori ce să declare!

La doar 25 ani, a vândut peste 60.000 de exemplare din volumele sale de versuri scrise în limba spaniolă pag. 10

pag. 18

Deputatul Velcea îl zdrobeşte de Ion Mihalcea:„O singură persoană a dominat în Ştefăneşti şi a făcut toate blaturile ca să ajungă viceprimar...”FC Argeş are cale deschisă pentru promovarea în Liga I

pag. 3

pag. 13

Nr. 1299 (19 - 25 iunie 2019)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Cristian Gentea și Cornel Ionică, antrenorii informali ai noului FC Argeș, de când clubul are printre membrii fondatori SC Salubritate și Apă Canal.

Arhitectul șef Cătălin Ghiță, ară-tând limitele legale ale sitului urban pe persoană fi zică din Pitești.

Singurul monument de patrimoniu pe care îl recunosc este primarul Ionică. În rest, poate să construiască blocuri fi ecare unde vrea, chiar și în pă-durea Trivale, e treaba lor...

Din Din

Culise...Culise...

Maria Dinu, administrator județ, super-mulțumită de atmosfera din PSD Argeș după europarlamentare: „Aș putea să-mi fac un partid”. Cătălin Rădulescu, deputat PSD,

aduce dovezi că e intelectual: „Am înce-put să bravez, să mă dau mare, lăudân-du-mă că aș avea arma pe care am avut-o la Revoluţie, ceea ce nu este adevărat. Nu am tras la Revoluţie. Am căzut victimă a propriei mele superfi cialităţi” Olguţa Vasilescu, deputat PSD,

stabilește că unde dă Guvernul – crește: „Profi tul multinaționalelor s-a triplat pe vremea ciumei roșii”. Ion Dumitru, Duce de Albota și pri-

mar, îl sprijină pe intelectualul Mitralieră la câștigarea funcției de președinte PSD Argeș: „Rădulescu a tras partidul în jos”.

Dănuţ Bica, deputat PNL, nu con-fundă ajungerea la gară cu urcarea în tren: „Să nu ne îmbătăm cu apă rece”. Adina Florea, candidat la șefi a

Secției de anchetă a magistraților, crede că nu va câștiga concursul, că-i lipsește ceva esențial: „Niciodată nu am fost aser-vită politic”. Viorica Dăncilă, prim ministru,

după ce a scos țara din noroaie, i-a mai rămas un lucru de făcut: „Guvernul va continua să se implice în combaterea anti-semitismului”. Cornel Ionică, primar Pitești,

mulțumește societății în care trăiește pentru salariul pe care îl primește: „Măi, astea sunt întrebări? Lasă-mă frate în pace!”.

Tot mai multe surse dau ca sigură plecarea din funcție a lui Dumitru Braia, actualul șef de de la Finanțe, impus pe fi liera Teleorman. Lui Braia îi expiră delegarea de 6 luni și nici proptele la București nu mai are, după ieșirea defi nitivă din de-cor a lui Liviu Dragnea. Ca să nu mai vorbim de faptul că sprijin po-litic dinspre Argeș n-a avut nicio-dată Braia și amintim doar cea mai gravă criză prin care a trecut PSD

Pitești, după ce liderul Cristian Gentea a amenințat cu demisia. Și totul ca urmare a faptului că tânărul fi nanțist de carieră Lucrețiu Tudor a fost schimbat pentru ca fotoliul de șef la Finanțe să-i fi e oferit lui Du-mitru Braia. Acum roata s-a întors și Gentea va revendica din nou pos-tul în numele PSD Pitești. Cele mai mari șanse să revină le are, în mod fi resc, cel care a fost schimabat de Braia, adică Lucrețiu Tudor.

Bate vântul schimbării la Finanţe: pleacă Braia, se întoarce Lucreţiu Tudor

Trageți tare la antrenamente, că drumul spre Liga I e anevoios și trece

printre containerele de gunoi...

Am primit pe canale specifi ce o alertă că urșii vor lua la țintă și tomberoanele din Prefectură. De aceea,

împreună cu dl subprefect Bughiu, am făcut un plan de apărare a domnului prefect, aici de față, în stânga mea,

pentru cei foarte mulți care nu îl cunoașteți...

Hai cu un selfi e, Adriane, pentru electora-tul nostru captiv din Pitești! Apropo, ieșim pe locul 4 la Primăria Pitești, măcar cu cât

s-a făcut de râs Sofi anu în 2016..?

Șeful Jandarmilor, colonelul Gică Lupescu, profesionist cum îl știm, asigură totuși perimetrul în jurul

unui obiectiv anost și lipsit de importanță pentru județ, așa cum este prefectul Emilian Dragnea.

Ludovic Orban, somându-l pe Adrian Miuțescu să se încadreze în ținta de defi cit a PNL pentru alegeri-

le de la anul.

ELECTRO-CUTARE

Achitat la fond, Frătică se teme de o conspirație la apel

Achitat în primă instanță în deja celebrul dosar al mituirii unor consăteni cu 50 lei, ca să-și ia o bere, fostul primar Frătică are mari emoții la a doua instanță-Curtea de Apel Pitești. Despre unul dintre cei care cărora le-a dat respectivul mărunțiș în campanie, fostul edil a susținut că era fi n de-al său și că a făcut un gest fi resc față de cineva apropiat, în ni-ciun caz nu i-a dat mită și că totul a fost o înscenare a ad-

versarilor politici de la PSD, care-l doreau scos din cursa de primar. Cel puțin după sentința de la fond, instanța i-a dat crezare lui Frătică, opinind că nu sunt sufi ciente probe că acesta ar fi dat mită, prin ur-mare edilul a primit achitare. Acum, familia Frătică se teme de o întorsătură nefastă a ho-tărârii din primă instanță, mai ales după ce a primit semnale că sunt mari interese pentru a fi condamnat pentru a-i fi stopată o nouă candidatură la anul, la primărie.

PUG-ul Piteștiului, realizat de o fi rmă din Târgoviște din siajul Rovanei Plumb

După ce, ca și în alte cazuri, consultarea publică pentru rea-lizarea PUG-ului Piteștiului s-a rezumat la un... afi ș pus pe ușa Filarmonicii, Planul Urbanistic General al Piteștiului va reali-zat de o fi rmă din Târgoviște. Toate bune și frumoase, numai că prin târg se vorbește că fi rma respectivă este una agreată de unul dintre mai-marii PSD, ni-meni alta decât Rovana Plumb. Una peste alta, nu e deloc OK

ca politicul să își bage coada și în realizarea unui proiect extrem de important pentru Pitești...

Cristian Puiu a fost numit șef de serviciu la Finanțe

De la începutul lunii iunie, Direcția Finanțelor Publice Argeș și-a completat echipa de conducere cu un nou post. Din 6 iunie, Cristian Puiu a fost numit Șef Serviciu Admi-nistrare Venituri Contribuabili Mijlocii. Funcționar cu vechi ștate în domeniu, Cristian Puiu lucrează la Direcția Finanțelor Publice Argeș din 1993.

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1299 (19 - 25 iunie 2019)

Dan Manu și Ion Georgescu, două săbii care nu încap fi eca-re în teaca lui, d’apăi într-una singură.

Chiar nu te înțeleg, primare, de ce vrei tu să-ți strici liniștea și să vii de la anul președinte de Consiliul Județean..! Păi poți tu să lucrezi cu un tip așa de imposibil ca Nelu Mânzâ-nă? Abia dacă mă suportă pe mine și pe domnișoara Maria...

Deputatul Radu Vasilică și senatoarea Cristina Stocheci, două branduri ale sinecurismului în PSD Argeș.

Președintele Cristian Gentea, confundând o armă chimică cu una de asalt.

Cristinico, mi-a zis Forrest Gump al meu, că s-a făcut la partid o listă cu parlamentarii din umbră și cică noi suntem primii pe ea. Nemeritat, că eu

nici măcar umbră pământului n-am facut de vreo trei mandate...

Cu cine vom ataca Primăria Pitești la anul? Cu cea mai tare armă pe care o avem în dotare,

cu Mitralieră...

Miguel GaneOriginar din Lerești și stabilit la Madrid

de la 9 ani, Miguel Gane este o adevăra-tă senzație literară în Spania. Primele sale două volume de poezii s-au vândut în peste 60.000 de exemplare în Spania, Columbia și Mexic, iar în 2017 a fost nominalizat la Premiul Național pentru Poezie în Spania. Pentru succesul său literar excepțional pe care îl are, Jurnalul de Argeș îl declară pe poetul Miguel Gane Omul Săptămânii

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Festivalul „Covrigilor cu ou” a ajuns la a XII-a ediţie

Comuna Lerești nu este doar un sat ca în poemul lui Blaga, după cum spunea regizorul Șerban Marinescu, ci și o localitate cu tendin-ţă de mândrie, mai ales în ultimii ani, când a ieșit în evidenţă prin manifestări cultural-istorice de excepţie. Iar anul acesta este unul deosebit, ca și cel trecut, fi indcă este anul în care va fi omagiat eroul naţional Vasile Milea, generalul născut în Lerești. Manifestările vor avea loc în lunile iulie și decembrie, dar până atunci s-au desfășurat Balul gospodarilor și Zilele comunei, acestea din urmă fi ind dife-rite de cele obișnuite în comunele muscelene și dominate, de regulă, de muzica populară și mititeii la grătar.

Două activităţi au evidenţiat ediţia din acest an a sărbătorii localităţii de sub Măgura și Strâmtu. Sterian Pricope, fi u adoptiv al co-munei, a lansat volumul al VI-lea al „Istoriilor neconvenţionale din Muscel”, iar la Căminul cultural s-a organizat, pentru a doisprezecea oară, Festivalul „Covrigilor cu ou”. Iniţiat și susţinut de Asociaţia „Alunelul”, festivalul este unic în ţară, de altfel ca și covrigii mus-celeni. În spatele manifestării se afl ă familia Marin, Elena și Ionel, cea care în 2016 a ame-najat la Ateneul din Voinești-Lerești un mu-zeu al satului. C.I.B.

Andrei Gerea, vicepreședinte ALDE, îl atacă pe liberalul Florin Câțu, politicianul care, într-un potențial guvern PNL-USR-Plus, este în cărți pentru fotoliul de minis-tru al Finanțelor. Gerea vorbește despre ceea ce el numește politica pseudo-PNL pentru România, pe care o consideră un program economic PDL rebrenduit și care, în viziunea sa, s-ar rezuma la concedieri, tăieri de salarii și pensii și impozitarea unor categorii profe-sionale.

„Ministrul «to be» al Finanțelor dorit de PNL a anunțat românii despre o noua mă-sură pe care ar vrea să o aplice. Responsabilul cu apocalipsa al PNL-ului de sorginte băsistă nu se dezminte și vrea concedieri masive în sectorul bugetar. După ce liderii PNL ne-au avertizat că în momentul preluării guvernării vor tăia salariile și pensiile, că vor introduce impozitele pentru lucrătorii din domeniul

IT, pseudo-liberalul Florin Cîțu a anunțat că PNL vrea un raport 15/85 = 15% din total angajați la stat și 85 % la privat. Ce înseamnă asta? Că sute de mii de români care lucrea-ză în sectorul bugetar își vor pierde locul de muncă. Cu siguranță nu toți bugetarii își fac treaba cum trebuie, asta trebuie corectat, dar să aplici concedieri pe criteriul unui procent, este o politică de tip PDL - Băsescu. Nu mai punem la socoteală că bugetari sunt și medicii și profesorii și că România are instituții care sunt înfi ințate pentru a transpune în țară co-respondentul anumitor instituții europene.

Asta e politica pseudo- PNL pentru Ro-mânia: concedieri, tăieri de salarii, tăieri de pensii, impozitarea unor categorii profesio-nale. Pe scurt, un program economic PDL rebrenduit. Pentru asta au votat românii? Cu siguranță nu”, a spus Andrei Gerea.

I.M.

Andrei Gerea - atac la „politica pseudo-PNL pentru România”

„Unii colegi au luat altitudine și au uitat de atitudine...”

„Groparii Ștefăneștiului au fost cei doi: Bărbuceanu și Mihalcea. Dați-mi voie să nu comentez mai mult. Dacă stăm să analizăm cu atenţie, cam așa este”, a spus deputatul Velcea, care nici față de primărița Ioa-na Jenica Dumitru, colegă de partid încă, nu a avut cuvinte de laudă. „O să discutăm și situaţia asta, des-pre o eventuală nouă candidatură a doamnei primar. Însă dacă avem în vedere rezultatele pe care dânsa le-a avut în ultimii trei ani – doar studii și proiecte și în rest mai nimic - nu prea o văd candidând din partea PSD”, a subliniat destul de tranșant Velcea. El a folo-sit și o expresie memorabilă vizavi de vicele Mihalcea, de primăriță și nu numai, afi rmând: ”Unii dintre co-legii noștri din PSD au luat altitudine și au cam uitat de atitudine, iar electoratul ne-a taxat pentru asta”.

„E prematur să spun dacă voi candida. Nu că mi-ar fi teamă...”

Cât despre o eventuală candidatură a sa la alegerile locale din 2020 pentru fotoliul de primar al orașului, deputatul Nicolae Velcea a explicat:

„E prematur acum să vă spun dacă voi candida sau nu voi candida... Nu că mi-ar fi teamă! PSD-ul n-a câștigat niciodată la Ștefănești, cu excepţia mandatu-lui ăstuia în care ne-am bătut joc de cetăţeni în primul rând, nu de noi, că de noi oricum ne-am bătut joc din momentul în care am făcut componenţa acestei liste: primar, viceprimar, consilieri și toți cei care au fost trecuți acolo ca reprezentând PSD(...). Tot timpul a dominat o singură persoană în Ștefănești și știți bine la cine mă refer. El a făcut blaturile cu cine a făcut, ca să ajungă viceprimar, sub orice formă și cu orice preț”.

Izabela Moiceanu

Deputatul Nicolae Velcea despre eşecul PSD în Oraşul Brătienilor:„O singură persoană a dominat în Ştefăneşti şi a făcut toate blaturile ca să ajungă viceprimar...”

Prezent la ultima conferință de presă a PSD Arges, deputatul Nicolae Velcea a radiografi at la sânge situația politică din Ștefănești, pu-nând scorul relativ modest și pe seama imaginii execrabile a lui Ion Mihalcea, șef al organizației până anul trecut și viceprimar până în primăvara acestui an. Velcea a recunoscut că în recenta campa-nie electorală a primit un feedback negativ din partea locuitorilor orașului.

Deputatul Velcea a declanșat războiul total cu fostul vice Mihalcea: vrea deparazitarea organizaţiei de oamenii acestuia din urmă

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1299 (19 - 25 iunie 2019)

Pitești, strada Băilor nr. 1, cartier Popa ȘapcăPitești, strada Băilor nr. 1, cartier Popa ȘapcăTelefon: 0721.448.444, 0348.440.666Telefon: 0721.448.444, 0348.440.666

www.www.victoriavictoriaspa.rospa.ro

Primele informații ofi ciale despre catastrofa nu-cleară de la Cernobîl au ajuns în Argeș la patru zile de la accident, pe 1 mai 1986, când, practic, toți românii afl au dintr-o știre AGERPRES, care cita un comunicat al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, că „sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului, s-a analizat situația creată ca urmare a accidentului produs la centrala atomoelectrică de la Cernobîl, din zona Kiev”. Neofi cial, vestea accidentului circu-lase la Pitești, sub formă de zvon și-n zilele dinain-te, confi rmată fi ind de cei care reușeau să prindă, la radio, posturi străine. Nu este certă data la care a început distribuirea iodului către argeșeni, cert e că ea s-a făcut. O confi rmă Gheorghe Catană, mem-bru în conducerea secretariatului județean de par-tid, care vorbește despre diseminarea informației, avertizările și măsurile întreprinse la nivel de județ în acea vreme, dar și despre cum s-au forat, în timp record, zeci de izvoare de mare adâncime, ca alter-nativă la apa distribuită din baraje. Despre cum s-a văzut accidentul în Argeș și, în special, la Pitești am afl at și de la alți martori importanți ai vremii.

În aceeași primă știre difuzată public despre in-cidentul de la Cernobîl, la 1 mai, se preciza că „pentru coordonarea tuturor măsurilor necesare a fi luate, în raport de situația creată, s-a instituit un colectiv de partid și de stat, condus de tovarășa Elena Ceaușescu, membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, prim viceprim-ministru al guvernului, președintele Consiliului Național al Științei și Învățământului".

Gheorghe Catană, secretar PCR cu organizatoricul: „Argeșul nu apărea, din fericire, în informarea publică din 2 mai”

Prim-secretarul județului Argeș era informat ofi cial, de la nivel central, despre accidentul nu-clear și despre recomandările care trebuiau făcute populației. Argeșul nu apărea, din fericire, în in-formarea publică făcută la 2 mai de c[tre Comisia de partid și de stat pentru supravegherea și con-trolul calităţii mediului inconjurator, prin AGER-PRES, informare care menţiona ca s-a înregistrat o creștere a radioctivităţii mult peste limitele nor-male, în special în județele Iași, Suceava, Mureș, Cluj și în municipiul București.

„Prim secretar era Constantin Zanfi r. Eu eram secretar cu organizatoricul. La noi, în Argeș, n-au fost niște depășiri ale limitelor care să-ți interzică să stai în aer liber. N-a fost nevoie de strămutare în alte localități... Probabil valorile astea se găsesc totuși undeva, la instituțiile statului. A fost puțină panică, dar să știți că s-a trecut cu bine peste eveni-ment. Informarea s-a făcut la radio, la televiziune, dar mai mult a fost contactul cu oamenii.... Or-ganele de la centru mergeau la județ, de la județ, la orașe, la comune, la sate și așa mai departe. Nu din poartă în poartă, dar erau înștiințați consilie-rii de comună, care mergeau în fi ecare sat. A fost o treabă organizatorică foarte bine pusă la punct. Toate instituțiile statului care trebuiau să acționeze în perioada aia și-au făcut treaba”, povetește, pen-tru Jurnalul de Argeș, Gheorghe Catană, secretar organizatoric la nivel de județ.

Serialul„Chernobyl”, difuzat recent de HBO, a re-amintit lumii de catastrofa nucleară din 26 aprilie 1986, din Ucraina și de consecințele sale dramatice care au depășit cu mult granițele URSS, creșteri ale radioactivității fi ind înregistrate inclusiv în România. Am vrut să știm cum a fost prercepută de la Pitești teribi-la catastrofă , care a fost viteza de reacție a autorităților județene și locale de la acea vreme și ce măsuri au fost dispuse. Totul în materialul pe care vi-l propunem în continuare.

Cernobâlul văzut din Argeş, de ofi cialii PCR şi ziariştii vremii

Ideea ne-a dat-o serialul de pe HBO

„Imediat ce s-a afl at de acci-dentul nuclear, Piteștiul s-a um-plut de fântâni”, își amintește Gheorghe Catană, nr. 2 în PCR și responsabil la nivel județean cu organizatoricul

Organele de la centru mergeau la județ, de la județ, la orașe, la comune, la sate și așa mai departe. Nu din poartă în poartă, dar erau înștiințați consilierii de comună , care mergeau în fi ecare sat. A fost o trea-bă organizatorică foarte bine pusă la punct. Toate instituțiile statului care trebuiau să acționeze în peri-oada aia și-au făcut treaba.

Gheorghe Catană

Dacă reușeai să prinzi comentarii pe posturile străine de radio, poate că afl ai. Informații mai veneau de la cei care locuiau în Moldova și care erau mai aproape de ruși.... Eu am fost în Ucraina acum ceva timp și se văd foarte bine dezastrele de atunci.

Petre Popa

Am văzut și noi pe mass-media, atunci, la televizor. Am văzut și eu ce s-a publicat atunci și am rămas stupefi at de incidentul acesta foarte mare care a fost acolo, dar am așteptat să vedem cum se reacționează la vremea respectivă și ce măsuri se vor lua.

Mihai Georgescu

Sâmbătă, 22 iunie, orașul Mio-veni va intra pe harta selectă a festivalurilor moto-rock din România. În zona de picnic a platoului Făget din Mioveni va avea loc prima ediție a ROCK’ N’ RIDE FEST, festival inițiat de către Clubul Moto “BAD BREED MC Pitești”. Primăria Mioveni și Centrul Cultural din oraș s-au oferit în timp record să susțină acest eveniment spe-cial la care sunt așteptați mii de oaspeți și care va face ca pe 22 iunie Mioveniul să devină un loc de întâlnire pentru motocicliști și iubitori ai rock-ului din toată țara.

Sub deviza “FOUR wheels move the body, TWO wheels move the soul”, ziua va începe cu o paradă moto pe arterele orașului, după care motocicle-tele vor fi expuse pe platoul din Centrul Civic (ora 11.00). La ora

13.00, parada motoarelor se va relua, având ca punct terminus zona de picnic Făget.

Concursuri cu premii gene-roase vor recompensa campionii unor întreceri foarte spectacu-loase, propuse de organizatori.

Motocicliștii se vor întrece în trasul sforii, în aruncarea buto-iului de bere, motociclism ”vite-ză minimă”, ”tricouri înghețate”, ”Tire Toss”, tras în țintă la paint-ball, ”bere viteză”, etc.

Tabloul distracțiilor va fi com-pletat cu o demonstrație de în-demânare în cursele cu obstacole pentru motoarele enduro (de te-ren).

De la ora 19.00, până la miezul nopții, vor urca pe scenă patru trupe foarte îndrăgite:

Olly of Queen, Fără Vise, Dan Helciug-cu trupa-tribut Queen și Trooper.

Denis Grigorescu

Trooper va concerta la festivalul ROCK’ N’ RIDE FEST-2019 din parcul Făget

Şi Mioveniul o dă pe rock...

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1299 (19 - 25 iunie 2019)

Recomandări către populație și forarea de puțuri de adâncime

Recomandările făcute populației la nivel de județ erau: să folosească apă potabilă numai din rețeaua urbană, sau, și mai indicat, din puțurile de adânci-me, de asemenea apă minerală; să asigure spălarea riguroasă cu apă potabilă a legumelor și fructelor înainte de consum; unitățile agricole și gospodări-ile individuale să asigure adăparea animalelor din puțurile de adâncime și să protejeze, prin acoperire, fântânile și furajele.

„S-a creat un sistem de informare a populației, de sus pînă jos, în toate instituțiile, la sate, la oraș. A fost un program foarte serios legat de conducerea de partid și de stat pentru prevenirea consecințelor. În fi ecare județ, prima măsură a fost cea de infor-mare a populației. S-a ținut o ședință de birou, cu Consiliul Județean, cu primari, cu toată lumea. Asta a fost prima măsură de instruire a populație, adică să știe ce s-a întâmplat, ce efect are și cum putem să preîntâmpinăm efectul”, mai spune Ghe-orghe Catană.

„Nu s-a creat niciun fel de panică, n-am avut ni-ciun fel de repercursiuni noi, nimic . Dar ce-mi aduc aminte e că pe vremea aia s-a dat dispoziție de la conducerea supremă, ca în Pitești să se facă multe, multe fântâni, puțuri de-astea, de apă de adâncime. Este o chestie interesantă. De-atunci am rămas noi cu puţurile de pe Crinului și alte zone... Asta cu fântânile a fost o chestie extraordinar de bună, că, uite, au rămas acolo. Că așa se spunea, să nu se mai ia apă din râuri”, povestește, pentru Jurnalul de Argeș, Mihai Georgeșcu, omul afl at la acea vreme și ulterior la conducerea Arpechim.

Gheorghe Catană: „Se adusese aparatură și se verifi ca care este procentul de radioactivitate”

Și, într-adevăr, mobilizarea pentru realizarea de fântâni de mare adâncime a fost una de amploare.

„După ce s-a afl at, orașul s-a umplut de fântâni. Populația a fost sfătuită să consume apă din izvoa-rele subterane. Toate fântânile din Pitești s-au făcut în perioada aia. A fost o mare acțiune și nu numai în Pitești - pe Craiovei, Banatului, Găvana, Târ-gul din Vale, peste tot, ci în tot județul. A fost o acțiune de mare anvergură, la care s-au mobilizat toți constructorii pentru rezolvarea acestei proble-me. Pe urmă, protecția animalelor, controle deose-bite pe linia asta, de la furaje, pășunat, până când laptele sau carnea ajungeau în galantar, la alimen-tară sau în piață, era un control foarte riguros. Se adusese aparatură și se verifi ca care este procentul de radioactivitate. Măsurile au fost urgente, foarte urgente, s-a făcut mobilizare totală. Aveam și forță

atunci. Erau unități de construcții, erau oameni bine pregătiţi”, mai spune Gheorghe Catană.

Populația până în 18 ani a primit iodură de potasiu

La cât timp de la accident s-a procedat la luarea de măsuri pentru administrarea, în scop profi lac-tic, prin reţeaua sanitară, a iodurii de potasiu pen-tru populaţia până la 18 ani, așa cum s-a anunțat ofi cial, nu se știe exact.

„S-au dat pastile de iod... S-a luat preventiv. Direcția Sanitară a avut un rol deosebit din punc-tul ăsta de vedere. Și nu doar de informare, ci și de prevenire a unor lucruri și de aplicare a unor măsuri centrale, inclusiv asta cu iodul. S-a făcut o instruire specială în toate unitățile sanitare din județ - și existau cabinete medicale inclusiv în școli, în fi ecare comună și s-a informat populația asupra acestor măsuri de prevenire care trebuiau luate”, mai spune Gheorghe Catană.

Cum a fost perceput de populație accidentul a de-pins de felul succint în care s-a făcut comunicarea pe această temă.

„După părerea mea, s-a cam evitat panica și treba asta a fost generală, pe țară și eu zic că n-a fost rău”, mai spune Gheorghe Catană.

Petre Popa, Comitetul Județean pentru Cultură: „Nu s-a anunțat chiar imediat, să știți! Eu cred că de la radio am afl at...”

„Povestea exploziei s-a menținut sub un anumit control ofi cial, discuțiile detaliate s-au purtat mult mai târziu, după 1990. Nu s-a anunțat chiar ime-diat, să știți. De fapt, a fost ținut sub control acest eveniment, până s-au lămurit ei ce este cu povestea asta. Fiecare a perceput cum a considerat. Eu cred că de la radio am afl at, nu-mi amintesc exact, dar n-am luat accidentul foarte serios. Nici n-aveam că-derea, eu fi ind pe domeniul cultural. Dacă reușeai să prinzi comentarii pe posturile străine de radio, poate că afl ai. Informații mai veneau de la cei care locuiau în Moldova și care erau mai aproape de ruși... Eu am fost în Ucraina acum ceva timp și se văd foarte bine dezastrele de atunci”, a mărturisit, pentru Jurnalul de Argeș, profesorul și scriitorul Petre Popa, care, în 1986, conducea Comitetului Județean pentru Cultură Argeș.

Mihai Georgescu, Arpechim: „Oamenii se întrebau: o veni norul ăla radioactiv și peste noi?”

La Arpechim, locul de muncă al celor mai mulți piteșteni, la acea vreme, nu s-au dispus măsuri de securitate speciale.

„Nu mai țin minte, nu mai știu dacă am fost anunțat ofi cial. Am văzut și noi pe mass-media, atunci, la televizor. Am văzut și eu ce s-a publicat atunci și am rămas stupefi at de incidentul acesta foarte mare care a fost acolo, dar am așteptat să vedem cum se reacționează la vremea respectivă și ce măsuri se vor lua. Dar nu ni s-a dispus nimic și n-am luat niciun fel de măsuri speciale. Despre oa-meni, nu pot să zic că erau panicați. Poate afectați puțin... Se întrebau: «Oare o veni norul ăla radio-activ și peste noi?». Se pare că peste noi n-a venit, că n-am auzit de repercusiuni”, spune fostul di-rector Arpechim.

Marin Manolache, ziarist Secera şi Ciocanul: „FIICA MEA ERA ÎNSĂRCINATĂ, IAR ACCIDENTUL A ÎNGRIJORAT-O”

„Nu-mi amintesc cum am afl at, cum s-a răspândit vestea, dar știu că fi ica mea era însărcinată, iar accidentul a îngrijorat-o”, mărturisește jurnalistul Marin Manolache, care lucra pe atunci la ziarul județean „Secera și ciocanul”.

La 5 mai 1986, tot din partea Comisiei de partid și de stat pentru supravegherea și con-trolul calității mediului înconjurător a venit in-formarea potrivit căreia în zilele de 4 și 5 mai, în unele din zonele afectate, inclusiv în muni-cipiul București, datorită unei circulații atmo-sferice favorabile, radioactivitatea a continuat să scadă. Până în jurul datei de 15 mai 1986, de către autoritățile vremii au făcut publice, aproape zilnic buletine privind calitatea me-diului înconjurător și valori ale radioactivității.

Material realizat de Cristina Stancu

26 aprilie 1986 - ziua în care Cernobîlul a pus între paranteze siguranţa planetei. România n-a fost ocolită de norul radioactiv. Toate persoanele de până în 18 ani au primit atunci pastile de iod

Concret, după cum precizează procurorii Parchetului Judecă-toriei Pitești, pe 13 septembrie 2017, Gheorghe Badea a depus o plângere penală prein care sesiza că în dimineața zilei de 13 august 2017, în jurul orei 3:30, în timp ce se afl a în fața Clubului Atelier din Pitești, a fost lovit cu pumnul în față de către agentul de pază Ion Iordache, fi indu-i provocate leziuni traumatice ce au nece-sitat 50 de zile de îngrijiri me-dicale. După cum le-a declarat Gheorghe Badea anchetatorilor, în dimineața zilei de 13 august 2017 a mers cu mai mulți prie-teni la Clubul Atelier. La un mo-ment dat a izbucnit o altercație între unul dintre prietenii săi și o altă persoană. Gheorghe Badea a ieșit din club, mergând în apro-pierea Parcului 1907. După ce confl ictul a fost aplanat, Ghe-orghe Badea a dorit să reintre în club pentru a își lua cheile de la mașină și a merge spre casă, însă a fost lovit cu pumnul în băr-bie de către agentul de pază Ion Iordache fără motiv, la incident asistând și cei trei prieteni ai vic-timei. Gheorghe Badea a chemat ambulanța, fi ind transportat la Spitalul Județean Argeș unde i s-a pus diagnosticul de fractură de mandibulă.

Bodyguardul nu a recunoscut inițial faptele

La audieri, Ion Iordache nu a recunoscut inițial faptele, spu-nând că a văzut că mai multe persoane se loveau cu pumnii și

picioarele și că după ce confl ictul a fost aplanat doi dintre ei s-au reîntors și au vrut să intre în club, ”menționând totodată că nu a lo-vit pe nimeni”.

Procurorii au cerut și înregis-trări ale camerelor de supraveghe-re de la Atelier, însă conducerea clubului le-a spus anchetatorilor că nu poate furniza aceste ima-gini, deoarece sistemul de supra-veghere înregistrează doar 20 de zile, iar plângerea victimei a fost depusă la 30 de zile de la produ-cerea incidentului.

Când i s-a adus la cunoștință calitatea de inculpat, Ion Iorda-che s-a prevalat de dreptul de tă-cere, însă ulterior, prin declarația din data de 6 decembrie 2018, și-a recunoscut fapta. De altfel, trei martori le-au spus procurori-lor cum bodyguardul l-a lovit cu pumnul în mandibulă pe Gheor-ghe Badea. Victima s-a constituit parte civilă în proces, urmând a preciza ulterior prejudiciul soli-citat.

Fapta bodyguardului care i-a fracturat mandibula lui Gheor-ghe Badea îi poate aduce o pe-deapsă cu executare în condițiile în care acesta se afl a în momentul agresiunii în termenul de încer-care stabilit de Judecătoria Pitești prin sentința din iunie 2016, prin care fusese condamnat la 10 luni închisoare cu suspendare, sentință rămasă defi nitivă după ce în septembrie 2016 Curtea de Apel Pitești a respins recursul lui Ion Iordache.

Denis Grigorescu

În mai 2016, Mariana Ionescu a fost găsită de ANI în con-fl ict de interese întrucât, în perioada exercitării funcţiei de director executiv al APM Argeș, aceasta a semnat mai multe documente în benefi -ciul soţului și al părinţilor săi. Fosta directoare a contestat decizia ANI și a pierdut în pri-mă instanță la Curtea de Apel București.

Decizia nu este defi nitivă și a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. La începutul acestei luni, la Înalta Curte s-a stabilit data la care se va judeca procesul, termenul fi ind stabilit pentru 26 noiembrie a.c.

Reamintim că în mai 2016 Agenţia Naţională de Integritate a constatat încălcarea regimului

juridic al confl ictului de interese de către Mariana Ionescu, întru-cât, în perioada exercitării func-ţiei de director executiv al APM Argeș, aceasta a semnat mai mul-te documente în benefi ciul soţu-lui și al părinţilor săi. Este vorba de aceleași documente despre care Jurnalul de Argeș a scris în repeta-te rânduri, respectiv acordurile de defrișare în Pădurea Trivale emi-se de APM Argeș pe 22 august 2007 părinţilor directoarei Iones-cu – Gherghina și Marin Ene – și autorizaţiile de mediu emise unor societăţi comerciale pe baza unor rapoarte de încercare întocmite de fi rma al cărei administrator este soţul fostei șefe de la Mediu, SC Laborator Analize Generale de Mediu Muntenia SRL.

D.G.

S-a stabilit data procesului pe care Mariana Ionescu îl are cu ANI la Înalta Curte

Bodyguard de la Club Atelier, trimis în judecată că i-a fracturat mandibula unui client Ion Iordache e recidivist și riscă o pedeapsă cu executa-re fi indcă, în momentul săvârșirii faptei, se afl a în perioa-dă de încercare de 2 ani

În această lună, la Judecătoria Pitești va începe un proces în care Ion Iordache, fost bodyguard la Clubul Atelier din Pitești, va fi jude-cat pentru purtare abuzivă, după ce i-a fracturat mandibula unui client care ulterior a avut nevoie de 50 de zile de îngrijiri medicale. Ion Iordache a bătut clientul în august 2017, în perioada în care se afl a în termenul de încercare de 2 ani, după ce în septembrie 2016 fusese condamnat defi nitiv de Curtea de Apel Pitești la 10 luni de închisoare cu suspendare pentru conducerea fără permis a unui autoturism.

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1299 (19 - 25 iunie 2019)

ÎNCHIRIEZ SPAȚIU PRIETENOS ȘI MODERN, COMPARTIMENTAT PARTER ȘI ETAJ, SITUAT ULTRACENTRAL ÎN

PITEȘTI, STRADA CRINULUI NR. 1A, ÎN SUPRAFAȚĂ DE 220 MP, PRETABIL PENTRU:

BIROURI CABINETE MEDICALE INSTITUȚII FINANCIARE PROIECTARE

SOCIETĂȚI DE IT FIRME DE CONSULTANȚĂRELAŢII LA TELEFON:

0722.801.905; 0799.789.888

Gheorghe Mihăiță - Drumuri Naționale: „Au venit avalanșe de 2 și 3 metri. Am și poze și fi lme”

Gheorghe Mihăiță, șef serviciu Drumuri Naționale- Argeș: ”În primul rând, există un ordin de ministru și al directorului Companiei Naționale ca deschiderea să se facă la 1 iulie, când este preco-nizată în documentație. Referitor la ce se întâm-plă acum, vă pot informa că de curând am avut o acțiune pe acea zonă, oamenii mei au lucrat și sâmbătă la deszăpezire. Sunt anumite zone unde au venit avalanșe foarte mari, de 2 sau 3 metri. Am și poze și fi lme. Acum stăm după cei de la Sibiu pen-tru că ei au mult mai mult de lucru decât noi. Chiar puțin mai devreme, am vorbit cu omologul meu de la Sibiu și lucrează și dânșii. Încearcă până la 1 iulie să termine deszăpezirea. Eu deja mă apropii de prima copertină. Pe o bandă, deja pot ajunge până la prima copertină, după cum am făcut evaluarea. Vom continua și săptămâna asta puternic, asta ca să urgentăm deschiderea pentru că este, într-ade-văr, o problemă pentru investitorii din zonă, pen-tru turiști. Ne apropiem de vară, dar înainte de a lua această decizie, care nu îmi aparține mie sau omologului meu de la Sibiu, trebuie să fi m siguri că totul este în regulă. Decizia aparține unei comisii de la Compania Națională, care vine și evaluea-ză împreună cu poliția, cu toți factorii de decizie. Trebuie să evaluăm toți factorii pentru eliminarea riscului de a se întâmpla vreo nenorocire, avalanșe etc. Acolo unde este zăpadă care se topește, mai pot apărea și grohotișuri. Deci în urma acestei comisii, când se va da ordin de la Compania Națională, se va evalua și atunci se va lua decizia dacă se deschide și când se deschide. Cam atât pot să vă spun. Noi lucrăm cu trei utilaje, o freză, un buldoexcavator, un încărcător... Eu pot să aduc și 100 de utilaje, dar dacă ajung la tunel și în partea cealaltă este mult mai multă zăpadă cu pericol de avalanșe... Noroc că au mai fost ploile astea, care au mai spălat ză-pada, dar tot e periculos. Vă amintiți că, anul tre-cut, am avut un eveniment înainte cu câteva zile de deschidere, când a venit o avalanșă care a agrenat și bolovani peste un turist care era oprit într-o zonă cu pericol. S-a creat o problemă cu o doamnă care a făcut atac de panică... Noroc că nu a fost mai periculos, să fi e cu accidentare. Vă asigur că de luni avem peste 30 de oameni care lucrează în zonă la cosmetizare, la decolmatări, curățire, vopsire, ridi-care parapet, reparații semnalizare pentru că sunt zone, mai ales în zona de gol alpin, unde avalanșele ne-au distrus parapetul cu semnalizările respective. Vom merge cu echipe de oameni ca să ne punem la punct, ca să fi m gata la data de 1 iulie, dacă se decide deschiderea, să-i dăm drumul”.

Gheorghe Badea : „Transfăgărășanul nu e cu nimic mai prejos față de Transalpina”

Gheorghe Badea, propri-etar Posada-Vidaru, Cum-păna și Cabana Capra: ”Compania Națională tot pe 1 iulie va deschide Transfăgărășanul. Nu este decât o comoditate, o lipsă de responsabilitate și o lip-să de răspundere din par-tea CNAIR. Acolo nu este problemă decât de un sim-plu management. Nu este altceva decât o întreținere, o mentenanță la o șosea, drum care, în loc de patru luni, ar putea fi menținut deschis cel puțin 6-8 luni pe an. Iar cu o mică investiție de copertine ar putea fi folosită 360 de zile din 360 și ar deschide nișa unui turism deosebit pe zona respectivă, o legătură permanentă cu Ardealul. Numai că zăcem cu toții și nu luăm atitudine, nu luăm poziție față de toate astea.

Față de Transalpina, din punct de vedere teh-nic, Transfăgărășanul nu este cu nimic mai prejos și, totuși, ei funcționează. Este dureros pentru noi, pentru români, ca la niște valori făcute acum 40-50 de ani să ne uităm cu spa-tele. Turismul este știut că este o ramură a economiei noastre naționale și dacă agricultura și turismul au niște rezerve extraordina-re, nu suntem în stare să le valorifi căm. E dureros! E mult de discutat pe aceas-tă temă! Dvs, mass-media, aș dori să fi ți lucizi și să arătați realitatea, așa cum este ea”.

Dumitru Grecu: „CNAIR dă dovadă de un cinism fără margini”

Dumitru Grecu, manager Valea cu Pești: ”CNAIR dă dovadă de un cinism fără margini. În timp ce se plânge cât de greu îi este să dezăpezească Transfăgărășanul, acum o săptămână a anunțat succesul deschiderii Transal-pinei. Cinste politicienilor și autorităților din Gorj! Rușine ce-lor din Argeș pentru nepăsarea de care dau dovadă față de turismul argeșan! Este incredibil de câtă nerușinare pot să dea dovadă oa-menii de la CNAIR. Au găsit un petic de zăpadă de la o avalanșă și încearcă să prostească o țară în-treagă de cât de mare este zăpada pe Transfăgărășan și cât de greu le e bieților oameni să dezăpe-zească Transfăgărășanul. Asta în timp ce pe Transalpina se circulă de o săptămână...

Ar trebui să ne apuce plân-sul și mila de bieții drumari care „trudesc” la dezăpezirea Transfăgărășanului, în condițiile în care mai există doar câte-va petice de zăpadă pe crestele munților și câteva sute de metri de drum blocat de avalanșele scurse de pe versanți. Deși au două puncte de lucru amplasa-te fi x la capetele tronsonului de drum închis circulației, angajații acestor puncte nu fac nimic 8 luni pe an, cât drumul este în-chis, iar acum, când deja mama natură a înlăturat zăpada de pe drum, „se chinuie” să deschidă drumul la 1 iulie, în mijlocul ve-rii... N-au pic de rușine cu aceste comunicate de presă. În Europa nu mai există nici un drum închis la această dată, iar ultimul drum deschis acum 3 zile (la altitudi-ne de 2.474 m), este un adevărat spectacol, cu pereți de zăpadă de peste 5 metri pe o lungime de mai mulți kilometri...”.

Material realizat de Marius Ionel

Dan Manu i-a vizitat, de Rusalii, pe bătrânii de la Şuici

În Duminica Rusaliilor, președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, a vizitat Unitatea Medico-Socială Șuici. În această instituție își găsesc alinarea 120 de adulți, în special persoane în vârstă, bolnavi cronici, în situație de difi cultate sau de risc. Președintele Dan Manu a trecut în revistă activitatea în cadrul Unitatății Medico-Sociale Șuici, a stat de vorbă cu cei internați aici și, ca un gest-simbol creștinesc al Rusaliilor, le-a oferit acestora cozonac. I.M.

Deputatul PNL de Argeș, Dănuț Bica a luat cuvântul în ple-nul Camerei Deputaților referitor la alegerile europarlamenta-re și rezultatul acestora. Dănuț Bica: ”În data de 26 mai 2019, românii din ţară și din străinătate au scris una dintre cele mai importante pagini din istoria modernă a României. Jumătate din electoratul românesc a ieșit la vot, într-o mobilizare fără precedent. Peste 9 milioane de români au înfruntat un Guvern care s-a străduit din răsputeri să le deturneze votul sau să-i împiedice să voteze și au demonstrat că nici PSD, nici ALDE și nici altcineva nu va mai reuși vreodată să abată România de la drumul său european, de la valorile și principiile demo-cratice. 26 mai 2019 este ziua în care românii au ales calea europeană pentru ţara noastră și au decis că pentru corupţi nu poate exista clemenţă. Așadar, începând din 26 mai 2019, niciun politician nu mai are dreptul să propună amnistia sau graţierea pentru infracţiuni de corupţie și niciunui guvern nu-i mai este permis să adopte ordonanţe de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor și organizării judiciare, prin care să-i scape pe hoţi și să-i umilească pe oamenii cinstiţi din Româ-nia. Demersurile pe care Guvernul PSD-ALDE le-a făcut cu această ocazie pentru a împiedica votul românilor din ţară și din diaspora nu pot fi trecute cu vederea. În data de 26 mai 2019, la fel ca la alegerile din anul 2014, sute de mii de cetăţeni români cu drept de vot, stabiliţi temporar sau defi nitiv în afara frontierelor ţării, nu au putut să-și exercite dreptul de a vota, stipulat de art. 36 din Constituţie. La sute de mii de români din ţară care lucrează în diverse instituţii publice li s-a cerut să nu voteze pentru referendum, altfel riscând să fi e persecutaţi la locurile de muncă de către șefi i lor care fac parte din PSD și ALDE. Restricţionarea exercitării dreptului de vot reprezintă o faptă gravă care se sancţionează inclusiv de legea penală și care în niciun caz nu poate rămâne nepedepsită.

Partidul Naţional Liberal a câștigat aceste alegeri, iar respon-sabilitatea noastră a devenit uriașă. De asemenea, tot PNL va face toate demersurile pentru ca proiectul legislativ propus de noi, privind extinderea votului prin corespondenţă și introdu-cerea votului electronic, care va conduce la dispariţia cozilor de la secţiile de votare, să fi e adoptat urgent de Camera De-putaţilor. Este datoria noastră, a liberalilor, să răspundem prin fapte la dorinţa covârșitoare exprimată prin vot de români”.

M.I.

Deputatul PNL de Argeş, Dănuţ Bica:„În 26 mai 2019, România a trecut în primul rând în Europa!”

Pe Transalpina se poate, pe Transfăgărăşan - nu!

După cum se știe, Transfăgărășanul e deschis doar 4 luni pe an, așa că pe el se circulă doar de la 1 iulie a fi ecărei veri. Deși e iunie, drumarii susțin că acționează și în prezent pentru înlătu-rarea zăpezii căzute în urma mai multor avalanșe. În acest context, al nedeschiderii mai repede a Transfăgărășanului (în oglindă cu deschiderea Transalpina), s-a creat o adevărată polemică între autorități și investitorii din zonă. Pentru a înțelege cât de cât ce se întâmplă și cine are dreptate, dacă are, am rea-lizat un material cu punctele de vedere ale câtorva dintre actorii principali ai problemei numite Transfăgărășan.

„Cinste politicienilor și autorităților din Gorj! Rușine celor din Argeș pen-tru nepăsarea de care dau dovadă față de turismul argeșan!”, strigă Dumitru Grecu, managerul comple-xului ”Valea cu Pești”

28 mai 2018. O avalanşă a surprins o maşină pe Transfăgărăşan,

pe un sector de drum închis, rănind o femeie. Investitorii

forţează deschiderea şi, totuşi, natura îi contrazice

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1299 (19 - 25 iunie 2019)

Şerban Valeca: „PSD va continua proiectele bune pentru România!”

Alegerile europarlamentare au trecut, iar acum este momentul unoreevaluări care să conducă la o strategie corectă pentru alegerile care urmează. În Argeș, PSD și-a reconfi rmat poziţia de lider între actorii de pe scena politică judeţeană, însă rezulta-tele - coroborate cu cele de la nivel naţional - nu sunt deloc de natură să mulţumescă echipa PSD. Nu este acum momentul pentru a găsi vinovaţi sau pentru a arunca vina în spatele unuia sau altuia. Este un re-zultat pe care și-l asumă toată lumea responsabilă din PSD, cea mai importantă fi ind identitifi carea ele-mentelor și greșelilor care au condus către acesta.

„Vedem unde s-a greşit, vedem ce putem face pentru a convinge cât mai mulţi cetăţeni să iasă la vot”

„Ţin în primul rând să le mulţumesc tuturor celor care au avut încredere în noi și ne-au acordat votul. Pe de altă parte, PSD rămâne o echipă unită în Argeș. Am strâns deja rândurile și gândim în perspectivă. Facem o evalu-are a tuturor factorilor care au infl uenţat într-un fel sau altul rezultatul alegerilor, vedem unde s-a greșit, vedem ce putem face pentru a convinge cât mai mulţi cetăţeni să iasă la vot și să fi m noi prima opţiune de o manieră la fel de consistentă ca în alţi ani.

Desigur, se vor schimba elemente legate de mesaje, de comunicare și de mobilizare a electoratului, având în ve-dere aici și tinerii, și pensionarii, și angajaţii de la stat, și pe cei de la privat, deoarece pentru toate categoriile am luat măsuri bune care s-au refl ectat în creșterea nivelului de trai. Rămânem o echipă redutabilă în Argeș și sunt convins că și la nivel naţional se vor găsi soluţiile cele mai bune pentru redresare și pentru a continua proiec-tele bune începute pentru România!”, ne-a declarat ing. Șerban Valeca, președintele PSD Argeș și vicepreședinte al Senatului României.

Silviu Răuţă

Propunerile preşedintelui PSD Argeş pentru Congresul din 29 iunie

Senatorul Șerban Valeca, președintele or-ganizaţiei PSD Argeș, are câteva propuneri pentru Congresul PSD care va avea loc la sfârșitul lunii iunie.Inițiativa vine ca o continuare a Programu-lui de Guvernare si are drept scop valorifi -carea potenţialului imens al ţării, al popo-rului și dezvoltarea producției naționale de bunuri si servicii. Propunerile lui Valeca urmăresc 3 direcţii.

O strategie de dezvoltare a României pe 25 de ani

Elaborarea de către instituțiile abilitate (aca-demii, institute de cercetare, universități, alte instituții romane specializate) a unei Strategii de Dezvoltare Economică și Socială a Româ-niei pe termen lung (SDES) care sa transcea-dă alternantele politice la guvernare și să dea coerentă și continuitate măsurilor ce trebuie aplicate pentru dezvoltarea statului român și creșterea nivelului de trai a populației. Perioada propusă este de minim 25 de ani și este simila-ră proiecțiilor unor țări dezvoltate din Uniunea Europeană și nu numai.

Înfi ințarea „Colegiului Consultativ”Înfi ințarea prin lege a „Colegiului Consul-

tativ” al Ministerului Educației format din reprezentanți ai patronatelor, sindicatelor și mediului educațional (preuniversitar și uni-versitar) pentru racordarea atât de necesară a curriculei la nevoile mediului economic în vederea creșterii absorbției absolvenților pe piața muncii pe de o parte, precum și cresterea productivității pe de altă parte.

A 4-a revoluție industrială a RomânieiElaborarea unui Plan de Dezvoltare Indus-

trială în România - a 4-a revoluție industrială, prin care România să recupereze decalajele față de țări mai dezvoltate, precum și racordarea în timp real la piețele internaționale. S.R.

Mutat în primăvara lui 2018 de la Pe-nitenciarul Colibași la cel din Craiova, Mihnea a dat bacalaureatul în toam-na trecută la Colegiul Național, Elena Cuza, din Craiova.

Și, spre lauda sa, Mihnea Untaru a luat bac-ul cu media 6,5, clasându-se pe locul 184 din 1328 de candidați din Dolj. Performanța lui este cu atât mai meritorie cu cât la psihologie a luat nota 8,4 – una dintre cele mai mari din Dolj – iar dintre cei 1328 candidați înscriși doar 403, adică doar o treime, au luat bac-ul.

Surse apropiate familiei Untaru ne-au declarat că Mihnea are un comporta-ment ireproșabil în închisoare și că citește foarte multe cărți, în special de psihologie. Datorită comportamentului său foarte bun, Mihnea Untaru va in-tra cel mai probabil în comisia de libe-rări condiționate în 2021, după ce va fi ispășit aproape patru ani de închisoare.

În vara lui 2017, Mihnea a fost la doar șapte sutimi de promovarea bacalaure-atului, obținând media 5,93. După ce a făcut contestație, media lui a scăzut la 5.30. O rigiditate ciudată a comisiei de bacalaureat în Argeș legată de acest caz special, în condițiile în care în ulti-mii ani multor odrasle de VIP-uri din

Argeș le-au fost mărite notele chiar și cu două puncte sau mai mult.

Condamnat la 7 ani și jumătate pentru trafi c de droguri

În octombrie 2017, Mihnea Untaru (19 ani) a fost condamnat la șapte ani și jumătate de închisoare cu executare pentru trafi c internațional de droguri de mare risc. În decembrie 2017, Cur-tea de Apel Pitești a respins apelul făcut de Mihnea, sentința rămânând defi ni-tivă.

În vara lui 2017, Mihnea Untaru a fost agresat de mai multe ori de către colegii de celulă de la Penitenciarul Colibași. Iar în urma reclamațiilor făcute la con-ducerea închisorii, Mihnea a fost mutat în altă celulă.

Reamintim că Mihnea Untaru a fost dat de tatăl său pe mâna poliţiștilor în primăvara lui 2017, asta după ce autoritățile nu au avut reacție la mai multe sesizări ale familiei. Tatăl, un profesor eminent din Pitești, a găsit în cutia poștală trei plicuri cu droguri și a sesizat BCCO Pitești. Iar bănuielile s-au confi rmat după câteva zile: în pli-curi erau mai multe grame de droguri, inclusiv LSD.

Afl at în arest din mai 2017, Mihnea Untaru, fi ul regretatului pro-fesor Iulian Untaru de la Colegiul Brătianu (decedat în noiembrie 2017), a luat în septembrie 2018 sesiunea de toamnă a bacala-ureatului, iar în această vară s-a decis să se înscrie la facultate.

Mihnea va urma la distanță, din închisoare, cursurile Facultății de Psihologie de la Universitatea din Craiova. Mihnea Untaru se va înscrie la facultate la începutul lunii iulie.

Exclusiv. Condamnat pentru trafi c de droguri, Mihnea Untaru va face facultatea din închisoare

CUM A FOST PRINS MIHNEA UNTARU

În lunile aprilie și mai 2017 au fost interceptate 2 colete de la Poșta Română, ambe-le având ca destinatar pe un anume D.R.I., având conturi de expediere Marea Britanie și Olanda. Prin ordonanță au fost substituite drogurile cu talaș - 5 grame, iar 6 grame cu zahăr tos. După substituirea drogurilor, investigatorul sub acoperire împreună cu cola-boratorul C.A. au livrat cele două plicuri cu droguri substi-tuite la domiciliul lui Untaru din Negru Vodă, iar acestea au fost identifi cate cu prile-jul percheziției din mai 2017. Procurorii DIICOT au apreci-at că Mihnea Untaru a avut o atitudine sinceră pe parcursul cercetărilor, însă, în apărarea băiatului, avocatul acestuia, a susținut în instanță că se im-punea scoaterea tânărului din mediul nociv al drogurilor, dar nu și condamnarea sa.

Material realizat de Denis Grigorescu

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1299 (19 - 25 iunie 2019)

CALEIDOSCOPDiscovery

ArgesMănăstirea Curtea de Argeș cumpără muntele Basea

În 1711, Soare și Stan din Pitești vând mănăstirii de la Curtea de Argeș muntele Basea, care făcea parte din plaiul Nucșoarei. Actul a fost scris de Stan, primarul Piteștiu-lui și de negustorii Ion și Manole. Printre martori s-au afl at Alexan-dru Șufăr și preoţii Ion, Mihail, Ianache și diaconul Ion.

Primul liceu din judeţul Argeș

Înfi inţat în anul 1866 prin or-dinul Ministrului Cultelor și In-strucţiunii Publice, Colegiul ”Ion C. Brătianu” este prima unitate de învăţământ liceal din judeţ și una din primele din ţară. Între anii 1897-1899 a fost construit localul liceului, din fondurile Ministerului Instrucţiunii Publice, pe un teren oferit de autoritatea locală. Pe 26 ianuarie 1898, prin decret regal, s-a atribuit liceului numele marelui om politic Ion C. Brătianu.

Şcoală particulară la biserica Mavrodolu

În 1876, preoţii Gheorghe Popes-cu și Ion Petculescu înfi inţează o școală particulară pe lângă biserica Mavrodolu la care elevii plăteau trei lei pe lună.

Gara din Ştefăneşti a fost construită la inițiativa lui Ion C. Brătianu

Gara din Ștefănești a fost con-struită în anul 1887, când s-a dat în exploatare calea ferată Golești-Câmpulung Muscel. Gara Florica, așa cum se numea la vremea aceea, a fost ridicată la iniţiativa lui Ion C. Brătianu, primul ministru al României, ea numărându-se prin-tre realizările importante din tim-pul guvernării sale. Calea ferată Golești-Câmpulung Muscel a fost proiectată și construită numai de specialiști români și la construc-ţia ei și-a făcut ucenicia și Ion I.C. Brătianu, care își desăvârșea studii-le pentru a deveni inginer feroviar. După 62 de ani de funcţionare sub acest nume, denumirea gării Flori-ca a fost schimbată de regimul co-munist în Gara Ștefănești. Numele se menţine și în prezent.

Începuturile fotbalului în Argeş

Primele mărturii legate de apariţia fotbalului în Argeș datează din anul 1915, când la Câmpulung Muscel ia fi inţă echipa Minerul. Ascensiunea acesteia este întreruptă de primul război mondial. Abia după anul 1919 fotbalul prinde rădăcini și la Pitești. Săgeata a fost prima echi-pă piteșteană atestată documentar, începând cu anul 1921. Printre ju-cători, care veneau din rândurile elevilor și militarilor, îi amintim pe portarul Iulică Șvanţaru, fundașul Condor și înaintașul Ulman. Me-ciurile, care la început erau urmări-te din curiozitate, se desfășurau pe un teren improvizat al Regimentu-lui 6 Artilerie.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Dealul Chiciora, cel mai înalt deal din România, Granitul de la Albești, arie protejată de interes național, Fântâ-na meșterului Manole din apropierea mânăstirii Curtea de Argeș, Cascada Văii Rele de la Slatina (Nucșoara), una dintre cele mai spectaculoase cascade din ţară sau Omul de Fier sau Statuia lui Prometeu cu fulgerul în mână sunt câte-va dintre atracțiile turistice inedite din Argeș pe care le prezentăm în materialul următor.

Marius Ionel

Dealul Chiciora este cel mai înalt deal din România

Dealul Chiciora este cel mai înalt deal din România, cu o altitudine de 1218 metri. Face parte din Subcarpații Getici și se afl ă între văile Argeșului și Vâlsanului. Se înve-cinează la nord cu Masivul Ghițu. Teritorial este situat pe raza comunei Corbeni, la hota-rul cu comuna Brăduleț. Pe dealul Chiciora nu se găsesc așezări omenești, dar este stră-bătut de un drum forestier destul de bun, pe care se intră din DN7C Transfăgărășan în dreptul satului Oești Pământeni, din Cor-beni, Argeș. Acest drum străbate dealul Chi-ciora de la sud, până la nord, unde se afl ă satul Tulburea, tot din Corbeni. El se bifur-că spre est până la Brădetu și spre nord până la Pârtia Molivișu. Este un deal acoperit de păduri de fag, dar și de pășuni. El deservește cu partea vestică locuitorii din Corbeni, și cu partea estică locuitorii din satul Galeșu, din Brăduleț. Înspre vârful acestui deal izvorăște un pârâu cu numele Vârteaja, nume cu care mai este numit de localnici dealul Chiciora. Are o apă foarte bună de băut. El se scur-ge spre vest, unde se unește cu Valea Stricii (Strica), a cărei apă este foarte rea. De aici și numele ei. Își urmează cursul până în Râul Argeș.

Granitul de la Albești este o arie protejată de interes național

Granitul de la Albești este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip ge-ologic), situată în județul Argeș, pe teritoriul administrativ al comunei Albeștii de Mus-cel. Rezervația naturală declarată arie pro-tejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000, se afl ă în partea sud-estică a satului Albești, la jumătatea drumului județean (DJ735) ce leagă localitatea de satul vecin Bughea de Sus și are o suprafață de 0,50 hectare. Aria

naturală declarată monument al naturii, re-prezintă o zonă în a cărui perimetru sunt întâlnite mai multe blocuri de granit (o rocă magmatică constituită din minerale de bio-tit, cuarț, plagioclaz și sericit) de culoare roz, cu forme și dimensiuni diferite, acoperite pe alocuri cu vegetație alcătuită din specii de ierburi și arbuști.

Legenda și Fântâna meșterului Manole

Legenda meșterului Manole, viața Sfi n-tei Filofteia ocrotitoarea copiilor, precum și unicitățile locului sunt doar o parte din poveștile care îți vor încânta auzul. Le-genda spune că în locul unde a căzut tru-pul meșterului Manole a țâșnit un izvor de apă cristalină care, în timp, a secat. Pentru a păstra această legendă, în parcul din fața Mănăstirii de Argeș se afl ă Fântâna lui Ma-nole de unde trecătorii se pot răcori cu apă rece. Balada Monastirea Argeșului spune că meșterul Manole și-a zidit în zidurile acestei magnifi ce mănăstiri soția (Ana), deoarece în mod inexplicabil tot ceea ce era construit în timpul zilei se dărâma noaptea. Tot legenda dă o explicație și pentru fântâna meșterului Manole: când domnitorul a văzut această măreață construcție i-a întrebat pe cei zece meșteri dacă pot construi o mănăstire și mai frumoasă decât aceasta. Aceștia răspunzând afi rmativ, domnitorul, pentru a împiedica posibila construcție a unei mânăstiri mai frumoase, a poruncit ca schelele pe care erau urcați meșterii să fi e dărâmate și astfel cei ”zece meșteri mari, calfe și zidari” au ră-mas blocați pe acoperiș. Ei și-au făcut aripi din șindrile și s-au aruncat de pe acoperișul mănăstirii sperând să ajungă jos nevătămați, dar toți au murit. În locul unde s-a prăbușit meșterul Manole a apărut un izvor - fântâna meșterului Manole.

Lacul Bâlea se afl ă în cel mai înalt punct al Transfăgărăşanului

Afl at în cel mai înalt punct al Transfăgără-șanului, lacul glaciar Bâlea se afl ă la altitu-dinea de 2.034 m, are o suprafaţă de 46.508 mp și o adâncime de 11,35 m, fi ind populat cu păstrăvi. În mijlocul său, pe o peninsulă, a fost construită, în anul 1904, prima ca-bană. Din 2006, în fi ecare iarnă, pe malul lacului îngheţat se ridică hotelul de gheaţă unicat pentru această parte a Europei și o biserică, din cuburile de gheaţă scoase chiar din lacul îngheţat. Lacul Bâlea se afl ă la circa 77 km de Sibiu, 68 km de Făgăraș și 85 km de Curtea de Argeș.

Lacul Jgheburoasa se afl ă în Munţii Făgăraş Sud

Lacul Jgheburoasa este un lac din Mun-ţii Făgăraș Sud, de origine glaciară, a cărui adâncime este de aproximativ 2 m. Lacul are formă de pară și în apele sale poate fi întâlnit păstrăvul. Este în afara traseelor montane marcate și face parte din Rezervaţia Natura-lă din Munţii Făgăraș.

Atracţii turistice inedite din judeţul Argeş

Lacul Jgheburoasa

Cascada Văii Rele de la Slatina, una dintre cele mai spectaculoase cascade din ţară

Cascada Văii Rele de la Slatina (Nucșoara) este una dintre cele mai spec-taculoase cascade din ţară, deși este destul de puţin cunoscută. La ea se ajunge după un traseu de o frumuseţe aparte, prin munţii Făgăraș, că-tre Curmătura Maliţei și apoi spre Valea Rea, pe care pot fi admirate o su-medenie de căderi de apă, mai mici și mai mari.

Omul de Fier, o lucrare monumentală ce are înălţimea de 10 metri

Omul de Fier sau Statuia lui Prometeu cu fulgerul în mână, ca simbol al electri-cităţii, realizată de sculpto-rul Constantin Popovici, este amplasată la Barajul Vidraru, lângă drumul Transfăgărășan (DN7C). Omul de Fier este o lucrare monumentală ce are înălţi-mea de 10 metri, realizată cu ajutorul unor segmente de oţel inoxidabil și inau-gurată în 1971.

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1299 (19 - 25 iunie 2019)

„Fiecare carte pare că închide în ea un sufl et. Și, cum o atingi cu ochii și mintea, sufl etul ţi se deschide ca un prieten bun”.

(Maxim Gorki)

În acest sens, Biblioteca Judeţeană „Dinicu Goles-cu” Argeș vine în întâm-pinarea dumneavoastră cu o largă ofertă de carte. Vă enumerăm doar câteva dintre cele mai interesante apariţii editoriale.

Din domeniul istoriei, vă pre-zentăm următoarele lucrări: Yu-val Noah Harari, „21 de lecţii pentru secolul XXI” (Iași, Edi-tura Polirom, 2018); Ioan Ispas, „Din faptele memorabile ale străbunilor” (Timișoara, Editura Partoș, 2018); Alexandru Mura-ru, „Mihai I al României, regele nostru” (București, Editura Cur-tea Veche Publishing, 2018); Va-sile Șoimaru (coord.), „Basarabia - pământ românesc” (Chișinău, Editura Serebia, 2017).

Din domeniul psihologiei, am selectat următoarele titluri: „Pri-mele 20 de ore: cum să înveţi orice... rapid” (București, Editu-ra Publica, 2018); Cristi Grosa-ru, „Tu ai iubi un om ca tine?” (Timișoara, Editura Stylished, 2018); Joseph Murphy, „Puterea miraculoasă a minţii tale” (Bu-curești, Editura Deceneu, 2018); Georgeta Pânișoară, „Psihologia învăţării” (Iași, Editura Polirom, 2019).

Cititorilor interesaţi de dome-niul medical le recomandăm următoarele lucrări: Dinu Anto-nescu, Corneliu Obrașcu, Ale-

xandrina Ovezea, „Corectarea coloanei vertebrale” (București, Editura Medicală, 2017); Cathe-rine Pez, „Gimnastica facială: o metodă de a vă păstra faţa fru-moasă în mod natural” (Bucu-rești, Editura M.A.T.S., 2019); Sever Cristian Oană, Ion Victor Bruckner, Adriana Gurghean, „Diagnosticul clinic în ambula-toriu” (București, Editura All, 2017); Camelia Cristina Diaco-nu, „Bolnavul cu infarct miocar-dic” (București, Editura, 2018).

Iubitorii genului literar se pot delecta citind titlurile: Erika Jo-hansen, „Invadarea Ţinutului

Tearling” (București, Editura Trei, 2018); Trish Cook, „Sub soarele nopţii” (București, Edi-tura Epica, 2018); Michelle Oba-ma, „Povestea mea” (București, Editura Litera, 2018); Lucinda Riley, „Secretul Helenei” (Bucu-rești, Editura Trei, 2018).

Cu speranţa că titlurile men-ţionate anterior v-au reţinut atenţia, vă așteptăm la Bibliote-ca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș. Și nu uitaţi: „Lectura este o formă a fericirii. Ultima la care vom renunţa” (Fernando Savater).

Zina Ionescu, bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

CĂRŢILE SĂPTĂMÂNII

Joi, 13 iunie, Sala de Lectură a Bi-bliotecii Judeţene „Dinicu Golescu“ Argeș a găzduit un eveniment deo-sebit, dedicat celui care a fost Toma Biolan, o personalitate complexă, ce a marcat timp de aproape patru decenii viaţa culturală argeșeană.

Soția marelui dispărut-prezentă la eveniment

Evenimentul, care s-a dorit a fi un omagiu adus poetului, dramaturgului și secretarului cultural al Teatrului „Ale-xandru Davila“ din Pitești, a reunit un număr impresionant de participanți. Octavian Mihail Sachelarie, directorul Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu“ Argeș și gazda acestui eveniment, a luat cuvântul în deschidere, punctând câteva aspecte din viaţa și opera lui Toma Bio-lan și subliniind faptul că un om de cul-tură de talia acestuia trebuie cunoscut și apreciat mai bine de generaţiile de azi. Alături de Octavian Mihail Sachelarie, din prezidiu au mai făcut parte și poe-tele Cristina Onofre și Magda Grigore, dar și soţia poetului omagiat, Virginia Biolan, fostă profesoară de engleză.

Invitată la acest eveniment, Cristina Onofre și-a amintit cu plăcere de „omul de o mare fi neţe - Toma Biolan”, și a re-citat câteva poezii scrise de acesta.

Geo Dumitrescu, Tomozei și Ulici au scris elogios despre poezia lui Toma Biolan

Poeta Magda Grigore ne-a mărturi-sit că, deși nu l-a cunoscut personal pe Toma Biolan, citindu-i opera, a descope-rit „un profesionist rămas independent în vocaţia sa de scriitor matur, dincolo de câteva nume sonore care l-au spri-jinit în anii debutului. Viaţa lui Toma Biolan a fost legată de revista „Argeș” și de Teatrul „Al. Davila”. Ca scriitor, Toma Biolan a debutat în colecţia „Bi-blioteca «Argeș»” (în 1970, cu Templul grec), iar ca poet, abia în 1979, cu Pa-sărea paradisului. Gheorghe Tomozei, Geo Dumitrescu, Laurenţiu Ulici, Alex Ștefănescu, Paul Everac, Petru Mihai Gorcea, Val Condurache, Mihail Dia-conescu l-au apreciat și l-au încurajat în demersul său scriitoricesc“.

Biolan, fostă profesoară de engleză.

VERSURILE POETULUI, ÎN LECTURA ACTRIŢEI LUMINIŢA BORTA

O surpriză a constituit-o prezenţa, la eveniment, a doi dintre cei mai iubiţi actori

piteșteni- Luminiţa Borta și Puiu Mărgescu, care l-au cunoscut pe Toma Biolan în

ipostaza de secretar cultural al Teatrului „Alexandru Davila“ din Pitești. În semn de

omagiu, aceștia au delectat publicul prezent în sală cu unele dintre cele mai reușite

aforisme și maxime, scrise de autorul comemorat. În încheiere, Virginia Biolan, soţia celui omagiat, i-a invitat pe toţi cei prezenţi

în holul Bibliotecii, pentru a se bucura de expoziţia dedicată acestui mare om de

cultură argeșean. Material realizat de Gabriela Tomescu

Remember Toma Biolan - 15 ani de la moartea poetului

Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu Argeș” a găzduit miercuri, 12 iunie, în ca-drul calendarului proiectului Pași în lumea culturii și a creației, activitatea „Petale de Univers”, înfl orite vers cu vers, oră de lectu-ră și moment poetic din creațiile proprii ale elevilor. Proiectul este derulat în prezent de către Biblioteca Județeană Argeș împreună cu Școala Gimnazială „Petre Țutea” din Bo-teni. În cadrul proiectului, elevii participă la manifestări cultural-educative, dezbateri, expoziții de mărțișoare, felicitări, obiecte

lucrate cu îndemânare și talent de ei înșiși, îmbogățindu-și astfel universul cunoașterii, pătrunzând în tainele lecturii și ale bibliote-cii. În cadrul acestei întruniri, invitat speci-al a fost domnul George Badea, profesor de fi losofi e la Liceul Teoretic “Ion Mihalache“ din Topoloveni, care a propus o lecție despre ceea ce înseamnă această preocupare aleasă a lecturii și a creației, în strânsă legătură cu fi losofi a. Domnia sa a realizat un dialog fi -resc cu elevii - urmași ai marelui fi losof Petre Țuțea, fără să neglijeze patriotismul lui de ne-

tăgăduit. Cum spunea Petre Țuțea (patronul spiritual al Școlii Gimnaziale din Boteni): „Fără nemurire și mântuire, libertatea e de neconceput. Omul, dacă nu are în substanța lui ideea nemuririi și a mântuirii, nu e liber. Libertatea omului e partea divină din el”. De la Liceul Teoretic “Ion Mihalache“ din Topo-loveni, alături de domnul profesor, au venit și ne-au încântat cu creațiile lor câteva eleve foarte talentate, participante la Olimpiada Națională de Filosofi e.

Cristina Baciu

„Petale de Univers, înfl orite vers cu vers...”

Maia Morgenstern joacă pe scena teatrului Davila

Compania Teilor, membră AOA Argeș, împlinește 20 de ani de când aduce iubitorilor de bijuterii pietre prețioase din cele mai exotice locuri ale lumii. Un excelent prilej pentru o seară ar-tistică specială, programată pe 20 iunie 2019, începând cu ora 18:30, la Teatrul Alexandru Da-vila din Pitești. După un cocktail în foaier, invitații vor urmări pie-sa „Cu ce vă servesc?”, un pro-iect al fundației Grivița53, care, cu sprijinul prietenilor, printre care și Teilor, va înfi ința primul teatru cu fi nanțare privată din România. La fi nal, invitații vor avea ocazia să stea de vorbă cu protagonistele piesei: Maia Mor-genstern, Rodica Mandache și Cris Simion. C.S.

Voie bună la Ziua Comunei Budeasa

Duminică a fost o zi specială pentru localnicii din Budeasa. Ziua Comunei - ediția a III-a, a fost prilej de voie bună, vechea plaja din localitate devenind neîn-căpătoare pentru cei care au venit să petreacă nu doar cu acest pri-lej, ci și de sărbătoarea Rusaliilor. Muzică populară, dansuri tradiționale și internaționale, rock’n’roll, latino, pop, șlagăre de neuitat au fost doar câteva din momentele special pregătite cu această ocazie.

Cu acest prilej din partea Con-siliului Judetean, Dan Manu, președintele CJ Argeș, i-a oferit primarului Mihai Nicolae Ra-chieru, ca reprezentant al comu-nitătii, în semn de apreciere pen-tru dezvoltarea comunei, Trofeul Argeșului. Sărbătoarea s-a înche-iat cu focuri de artifi cii. I.M.

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1299 (19 - 25 iunie 2019)

„Miguel” Gane din Lereşti a cucerit Spania cu poezia sa

Subiect al unui reportaj pe Euronews

Numele lui este Mihai Gane, dar în Spania este cunoscut ca Mi-guel Gane. O spune chiar el: „Numele meu e Mihai Gane, chiar dacă public cărţile sub numele de Miguel Gane”. Și este vorba despre un tâ-năr poet muscelean, originar din comuna Lerești, care a ajuns subiectul unui repor-taj pentru Euronews, unde a fost descris ca fi ind o adevărată „senzație literară”. A publicat până acum două volume de poezii care au avut un succes uriaș de public.

A ajuns în Spania acum 16 ani, urmându-și părinții plecați la muncă

Are 25 de ani și locuiește în Spania, la Ma-drid, de la vârsta de 9 ani. Dar „sunt natural din Lerești”, spune Mihai „Miguel” Gane, loc în care îi place să revină ori de câte ori are ocazia. A ajuns în Spania în urmă cu 16 ani, urmându-și părinţii care au venit, ca ma-joritatea românilor, în căutarea unui viitor mai bun pentru ei, dar mai ales pentru copiii lor. A început să scrie poezii la vârsta de 13 ani, preluând pasiunea unui prieten al fami-liei care îl ajuta să înveţe limba spaniolă. A participat la concursuri literare școlare, iar la 18 ani și-a deschis un blog, iar câteva poezii care au devenit virale au dus la o adevărată explozie de simpatie, în special în rândurile tinerilor. A urmat repede succesul fulminant, deși Mihai nu a urmat vreo specializare lite-rară, ci este absolvent al facultăţii de drept, practicând acum avocatura.

Scrie în spaniolă, nu în română. Și spune că nu i-a fost greu, fi ind de mic în ţară străină și comunicând aproape tot timpul în limbă străină. „Ba chiar mi-ar fi fost greu să o fac în Limba Română, mai ales că nici nu am consumat literatură de la noi de acasă”, spune Mihai.

Nominalizat la „Premiul național de Poezie” în Spania, ignorat de ICR

În 2017, a fost nominalizat la Premiul Naţi-onal de Poezie din Spania și a fost chiar la un pas de a primi premiul pentru cea mai bună carte de poezie a anului. Până acum, cele două volume ale sale, scrise în Limba spani-olă, au avut vânzări ameţitoare: 60.000 de exemplare, o cifră enormă pentru o carte, în general, și una aproape imposibilă pentru una de poezie. A fost publicat și în ţări din Ame-rica Latină și America de Sud, iar pe reţelele de socializare are mai bine de 400.000 de citi-tori, aproape 150.000 de adepţi pe Instagram și peste 30.000 pe Twitter.

Mihai recunoaște că nu se aștepta la un ase-menea succes. „Am publicat prima mea carte în noiembrie 2016, a doua în martie 2018, iar totul a venit peste mine ca o avalanșă”, spune el. Și susţine că mediul online a con-tat mult, în condiţiile în care în zilele noastre au conturi pe reţele de socializare și copiii, și tinerii și bătrânii. „Fac parte din viaţa lor – e un lucru foarte mare”, este de părere Mihai „Miguel”.

Primul volum de poezie - publicat în 17 ediții la cea mai mare editură din lume

Prima sa carte a fost tipărită până acum în 17 ediţii de cel mai mare grup editorial din lume, iar poeziile sale s-au afl at, săptămâni la rând, în topul vânzărilor de literatură, având prezentări la Feria del Libro, din Madrid sau Sant Jordi, cele mai prestigioase așezăminte literare din peninsula iberică. Cu toate aces-tea, în anul 2018, atunci când România a fost invitată la un festival literar, Institutul Cul-tural Român nu l-a luat în seamă, deși avea o uriașă popularitate în Spania, funcţionarii

culturali români fi ind prea ocupaţi cu alaiul de autori aduși din ţară!

Vine în fi ecare vară la Lerești Considerat a fi un poet modernist, Migu-

el Gane și-a câștigat publicul printr-o lirică militantă, în care forţa, francheţea și ţinta mesajului înlocuiesc metafora și estetica po-etică. Poate să fi e doar un trend, dar, la fel, se poate ca parcursul său literar să-l așeze în rândurile poeţilor care vor dăinui în istorie. Oricum, musceleanul din Lerești e recunos-cător ţării sale adoptive, declarînd că, ceea ce i-a dat Spania, România nu ar fi putut să-i ofere niciodată. Și nici nu putea să fi e altfel, de vreme ce poeţii au ajuns la noi să fi e con-sideraţi bizarerii, iar versuri, și acelea tâmpe, se mai învaţă doar din manele. Cu toate aces-tea, româno-spaniolul nu-și reneagă originile, declarând că pentru el, locul cel mai special de pe pământ este Lereștiul, unde își petre-ce, aproape în fi ecare vară, o mică vacanţă, alături de rudele și de prietenii de aici. Are planuri și proiecte mari la Madrid - „am o viaţă aici” - și nu are de gând să se reîntoarcă în ţară, deși lasă, totuși, o portiţă deschisă, declarând, înţelept, că în viaţă niciodată nu trebuie să spui niciodată.

„Cândva, sper că voi avea ocazia să stau acasă mai mult timp”

La fel ca milioanele de români care își câștigă existenţa în ţările Uniunii Euro-pene aducând profi t, faimă și alimentând bugetele de pensii ale altor popoare, și poetul spaniol de origine română Mihai „Miguel” Gane ar reveni în ţară. Și asta nu doar cu condiţia să redescoperim poe-zia și să-i iubim pe poeţi, ci pur și simplu numai dacă România s-ar îndrepta, fără frâne și ocolișuri, pe drumul valorilor și al principiilor europene! „Oricum, eu sper că vreodată, cândva, voi avea ocazia să stau acasă mai mult timp, să văd cum crește și se mișcă satul în care am crescut”, spune Mihai Gane.

Material realizat de Cătălin Ioan Butoiu

La doar 25 ani, a vândut peste 60.000 de exemplare din volumele sale de versuri scrise în limba spaniolă

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1299 (19 - 25 iunie 2019)

„Propunerea Consistoriului face referire la pedeapsa destituirii, nu caterisirii”

”În urma unor sesizări din partea doamnei Corbescu (Grecu) Monica, fosta soţie a preotului Grecu Nicolae, cu privire la comportamen-tul acestuia în sânul famili-ei, Centrul Eparhial a dispus efectuarea unei anchete în acest sens. În conformitate cu prevederile Regulamen-tului autorităţilor canonice disciplinare și al instanţe-lor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române, cazul a fost înaintat spre cercetare și soluţionare, Consistoriului Eparhial, autoritate biseri-cească de judecată, abilitată în tratarea unor asemenea situaţii. Preotul Grecu Ni-colae nu a fost caterisit, iar hotărârea despre care faceţi vorbire în articolul publicat în Jurnalul de Argeș pe data de 8 mai a.c. nu există în re-gistrul de procese verbale al Consistoriului Eparhial”, se precizează în răspunsul tri-mis Jurnalului de Argeș de către Arhiepiscopie. Totuși, reprezentanții Arhiepiscopi-ei recunosc o propunere de hotărâre din partea Consis-toriului Eparhial a fost îna-intată Centrului Eparhial, iar în conformitate cu art. 132, lit. c) din Regulament, aceasta produce efecte nu-mai după aprobarea ei de către Chiriarhul locului, pe

baza unei analize atente și a unor motive bine întemeia-te.

„Pentru a nu se înţelege greșit și a nu se crea confu-zii, propunerea face referire la pedeapsa destituirii, și nu la caterisire, acești doi ter-meni având fi ecare sensuri și implicaţii distincte pentru un cleric. Capetele de acu-zare menţionate de dum-neavoastră sunt formulate și susţinute de către acuzare reprezentată de către doam-na Corbescu Monica, care în cadrul ședinţelor Consis-toriului Eparhial, nu a reu-șit să facă lumină în privin-ţa tuturor acuzaţiilor”, mai precizează reprezentanții Arhiepiscopiei.

„Acuzația probată și admisă de autoritatea bisericească rămâne divorțul”

”Mai mult de atât, în con-formitate cu Regulamentul (al bisericii, n.red.), acuza-rea a solicitat, iar Președin-tele completului de judecată a acceptat proba cu martori,

pe care însă la următoarea ședintă, doamna Corbes-cu Monica, nu a reușit să o îndeplinească, întrucât martorii nu s-au prezentat, astfel că acuzele de adulter și violență, nu s-au putut proba în cadrul ședințelor. Mărturiile persoanelor din Instanta civilă cu referi-re la aceste două acuzații amintite anterior, constitu-ie probele care au susținut cele două capete de acuza-re, fără a exista și alte probe administrate (certifi cat me-dico-legal, imagini autenti-ce — foto sau video, etc.). Acuzația probată și admisă de autoritatea bisericească, fără a putea fi contestată, rămâne divorțul pronuntat de instanță, abatere asuma-tă de preotul slujitor, și care este sanctionată de Biserica Ortodoxă Română, pentru care preotul Grecu Nicolae va suporta măsurile admi-nistrative, pastorale și du-hovnicești, care se impun în asemenea situații”, scriu reprezentanții Arhiepiscopi-ei Argeșului și Muscelului.

Cazul parohului Nicolae Grecu din Pitești, de la biserica Izvorul Tămăduirii din Expo-Parc, pro-pus pentru destituire de către Consistoriul Eparhial, suscită în continuare un viu interes. Nu doar Arhiepscopia Argeșului și Musce-lului a trimis un punct de vedere, la insistențele noastre, ci și fosta preoteasă, profesoara Monica Corbescu (fostă Grecu) ne-a sunat la redacție pentru a face câteva precizări legate de faptul că nu există cale de împăcare între ea și părinte, prilej cu care am realizat și un interviu, sperăm lămuritor.

„Între noi nu va exista împăcare niciodată” Explicaţi mai pe larg expresia fo-

losită de dvs înainte de acest interviu, conform căreia „niciodată nu va exis-ta împăcare ca soţ și soţie”. Vă referiţi la faptul că nu veţi mai locui sub ace-lasi acoperiș..?

- Vreau să spun că niciodată nu va mai exista între noi relație gen băr-bat- femeie sau soț-soție. Normal că niciodată nu vom mai locui împreună. Suntem divorțați. Și totuși, ce compromisuri, dacă

le putem spune astfel, sunteţi dispusă sa faceţi de dragul celor doi copii?

- V-aș răspunde și eu cu o altă între-bare: la ce compromisuri va referiți, mai exact? De exemplu, dacă fostul soţ vine

să-și vadă copiii, vă salutaţi? Salvaţi aparenţele? Îi răspundeţi, măcar la nivel minimal sau formal? Sau, și mai direct, dacă va roagă unul dintre co-pii sa-l iertaţi pe tatăl lor ca să nu-și piardă locul de munca sau să fie cate-risit, cedaţi? Aţi fi de acord cu acest lucru?

- Dacă mi se dă bună ziua, bunele maniere mă obligă să răspund. Dar asta nu înseamnă că, de la un bună ziua sau de la alte discuţii amiabile privind copiii, va exista vreo împăca-re. În viața toți greșim, dar și toți plă-tim. Între noi nu va exista împăcare niciodată, asta vreau să se știe și să se înțeleagă.

„La audiența cerută de mine, ÎPS Calinic avea multe informații despre comportamentul inuman al fostului șoț” Care a fost atitudinea ÎPS Calinic

la întâlnirea dintre dvs și soţ în faţa lui? Ce v-a zis arhiepiscopul și care a fost concluzia dânsului?

- La audiența cerută de mine în 2016, Înalt Prea Sfi nțitul Calinic a înțeles gravitatea situației... De fapt, dansul avea foarte multe informatii despre comportamentul inuman al fostului meu soț. Ca și arhiepiscop, ÎPS Cali-nic a cerut împăcare, însă aceasta nu este posibilă din cauza violenței exa-gerate a fostului soț, la care se adaugă, desigur, infi delitatea. Ce faceţi dvs acum? Mă refer atât

din punct de vedere profesional, cât și ca mamă? Care e situaţia celor doi copii?

- Din punct de vedere profesional, sunt profesor de religie la Liceul teo-retic „Ion Mihalache” din Topoloveni, unde predau ca titular încă din 2002. Ca mamă, mă ocup de cei doi copii care mi-au fost încredințați de către instanță. Însă fostul soț refuză să se supună legii în ceea ce-l privește pe băiat. Fetița locuiește cu mine.

„Femeia cu care l-am prins în casă e fosta învățătoare a fi ului meu” În instanţă, în procesul de divorţ,

l-aţi acuzat pe fostul soţ nu doar de violenţă, ci și de adulter, susţind că l-aţi surprins în casa în care locuiaţi cu o femeie. Cine e femeia despre care susţineţi că aţi surprins-o în casa dvs, alături de soţ, o cunoșteaţi?

- Este exact femeia despre care s-a scris în primul articol apărut în ziarul dvs. În plus, pot spune că este fosta învățătoare a fi ului meu. Fiul meu e acum în clasa a VI-a, atunci era în cla-sa a IV-a. Mai există vreo cale de atac a

soţului dvs în instanţă? Mai aveti procese pe rol?

- Divorțul s-a fi nalizat, atât fondul, cât și apelul. Însă procese mai avem, de partaj, inițiat de mine, dar și un proces inițiat de el pentru a încerca să schimbe sentința în ceea ce-l privește pe băiat. Și mai e și un alt proces in-tentat de el, un apel la o contestație. De altfel, am obținut și o consiliere la Judecătorie, care este unul dintre pașii ce trebuie făcuți pentru a putea locui băiatul cu mine, așa cum a decis instanța. Vă rog, de altfel, să puneți la dispoziția cititorilor dvs și hotărârile celor două instanțe prin care mi s-au încredințat copiii.

„Un preot nu mai poate sluji, dacă e găsit vinovat de adulter și de violență în familie” Vă mai adresez o ultimă întreba-

re. Ce se întâmplă, totuși, dacă șefii bisericii il vor ierta la apel pe fostul dvs soţ, invalidând propunerea de ca-terisire cu care a venit Consistoriul?

- Nu este posibil acest lucru deoare-ce sunt niște canoane ale BOR-ului pe care el le-a încălcat. Și s-a demonstrat acest lucru prin procesele în civil, care mi-au dat câștig de cauză. Un preot nu mai poate sluji, dacă e găsit vinovat de adulter și de violență în familie. De altfl el, voi încerca să ajung la patriarh în audiență pentru că aceste canoane sunt propuse și votate de Sinod și tre-buie respectate, deși, după cum vedeți, fostul soț încearcă totul doar prin minciuni. Divorțul a fost din culpa ex-clusivă a lui, iar asta o spune instanța, nu o spun doar eu.

Material realizat de Gabriel Grigore

Interviu. Fosta preoteasă Monica Grecu, acum Corbescu, rupe tăcerea:

„ÎPS Calinic a cerut împăcare. Nu e posibilă din cauza violenţelor şi infi delităţii fostului meu soţ”

„Divorțul a fost din culpa exclusivă a lui, iar asta o spune instanța, nu o spun doar eu”, adaugă Monica Corbescu, pro-fesor la Liceul ”Ion Mihalache” din Topoloveni

Din nou despre destituirea parohului Nicolae Grecu din Piteşti

Arhiepiscopia: „Adulterul şi violenţa în familie nu s-au putut proba în cadrul şedinţelor de judecată bisericeşti”

Acuzat de către fosta soție de comportament violent și adulter, preotul Nicolae Grecu a fost destituit la începutul anului din funcția de paroh al Bisericii ”Izvorul Tămăduirii” din Expo-Parc din Pitești. Iar în această primăvară Consistoriul Eparhial al Arhiepiscopi-ei Argeșului și Muscelului s-a întrunit la sediul Protoieriei Pitești pentru a ancheta cauza disciplinară privind pe preotul Nicolae Grecu, după ce instanțele civile au pronunțat divorțul, dând câștig de cauză soției. Am solicitat încă de când am publicat primul material un punct de vedere legat de anchetă, de la Arhiepiscopia Argeșului și Musce-lului și, într-un fi nal, am primit răspuns. Din care înțelegem că instanța bisericească nu prea ține cont de cea lumească. Și că preoteasa n-a mai putut aduce în fața completului bisericesc martorii pe care i-a adus la Judecătorie, în procesul de divorț în cadrul căruia părintele a fost acuzat de adulter și violență în familie.

25 iunie 2019)

CAZUL VA FI REJUDECATÎntrucât în cadrul procesului bisericesc, proba cu martori

nu a fost administrată, precum și faptul că apărarea dis-

pune de noi dovezi de susținere a cauzei preotului Nicolae

Grecu, se va impune rejudecarea cazului în Consistoriul

Eparhial. Ofi cialii Biroului de Presă al Arhiepiscopiei mai

spun că preotul nu a făcut recurs, neuzând astfel de acest

drept regulamentar”.Material realizat de Denis Grigorescu

b

Şefi i Arhiepiscopiei îi sunt favorabili

preotului Grecu (dreapta)

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1299 (19 - 25 iunie 2019)

Proiectul privind achiziţionarea a 40 de autobuze electrice la Piteşti, aprobat la Bucureşti

La sfârșitul lunii martie a.c., Primăria Pitești depu-nea la București mai multe proiecte pentru fi nanțare cu fonduri europene. Iar unul dintre acestea viza achiziția de autobuze electrice. Proiectul a obținut toate avizele și aprobările. ”Mai așteptăm să ni se comunice datele cu privire la punerea în aplicare a proiectului”, spune primarul Cornel Ionică.

În total, vor fi achiziționate 40 de autobuze electri-ce, valoarea lor ridicându-se la aproximativ 100 mi-lioane lei. Cel mai probabil, autobuzele vor fi aduse la Pitești și vor începe să circule din primăvara lui 2020. D.G.

Direcţia Silvică a început atacul la fi rmele de exploatare forestieră

După câţiva ani de la instituirea taxei de peiaj, Direcţia Silvică Argeș s-a trezit să recupereze banii neîncasaţi. În ultimul timp, cu deosebire în această lună a demarat douăzeci de procese prin care solicită contravaloarea taxei instituită pentru cei care exploa-tează masă lemnoasă din păduri și folosesc drumuri-le forestiere ale Romsilva. Acţiunile au fost iniţiate la judecătoriile Curtea de Argeș (două) și Câmpulung (optsprezece), adică la instanţele situate în nordul ju-deţului, acolo unde, în mod evident, sunt și pădurile.

Din totalul de douăzeci de pârâţi, optsprezece sunt societăţi comerciale, celelalte două fi ind Asociaţia de Proprietari Lerești și Obștea Moșnenilor Dragoslă-veni. În unele cazuri, contravaloarea pretenţiilor se ridică la câteva zeci de mii de lei. C.I.B.

Campanie Lactag, de vară, pentru stimularea consumului

Procesatorul de lapte argeșean Lactag SA, afl at în al treilea an de insolvență și în al doilea an de reor-ganizare, care a anunțat că are așteptări pozitive atât în ceea ce privește evoluția societății în 2019, cât și legat de relansarea totală a afacerii, după un an 2018 cu rezultate peste așteptări, derulează, luna aceasta, începând din 15 iunie, o campanie de stimulare a vânzărilor: „Consumă Românește și Lactag pegusta-te.ro te premiază!”.

Premiile sunt însă ușoare, de vară... Cumpărătorii produselor Lactag-Pe Gustate, în valoare de minim 30 RON sunt înscriși la două extrageri pentru care marele premiu este un grătar pe cărbuni și un set de accesorii de grătar. Perioada concursului se încheie pe 30 iunie 2019. Regulamentul se găsește pe pagina de Facebook a companiei. I.M.

Dacia, prima în „Top 10 branduri româneşti”

Compania Brand Finance a realizat, recent, un nou clasament al celor mai valoroase 10 branduri româ-nești. Dacia se situează și anul acesta pe primul loc, urmată de eMAG și Dedeman. Constructorul de mașini de la Mioveni este singurul brand de peste 1 mld. euro din această ierarhie. Dacia face parte și din grupul restrâns al mărcilor românești prezente în clasamentele globale, ocupând poziția 59 în clasa-mentul Brand Finance Auto 100 2019. I.M.

„Noi am lucrat cu Academia Română, cu Academia de Științe Tehnice, cu care am făcut niște materiale, pe care, de-a lungul timpului, le-am trimis președintelui Iohannis și tuturor prim-miniștrilor, de la Cioloș încoace. Să ve-dem acum ce se va întâmpla. Speranța este ca cineva, o fi rmă serioasă, să preia rafi năria. Fos-tul director de la Oltchim, Constantin Roibu, are un solicitant pentru rafi nărie, un investitor străin... Excelent ar fi fost să poată s-o preia sta-tul, să avem și noi măcar o rafi nărie româneas-că, pentru că aceasta era cea mai bună rafi nărie din România când au oprit-o. De la Guvern ar putea să caute un investitor sau să preia statul rafi năria și pe urmă, să vedem cum facem să o pornim”, a declarat, pentru Jurnalul de Argeș, fostul director general al Arpechim.

„Numărul de salariați e dramatic. Este toată lumea într-o așteptare”

Mihai Georgescu vorbește nu doar de aș-teptările sale, ci și de ale celor care încă mai lucrează aici. „La Petrochimie nu se întâmplă nimic deocamdată, numărul de salariați e dra-matic de mic. Au mai rămas 200-300 de lu-crători, din 12.000 câți aveam până în 1990. E toată lumea într-o așteptare. Nu știu ce vor să facă OMV-iștii acolo, pentru că nu cred că sunt interesați să pornească o rafi nărie concu-rentă pentru Petrobrazi. Ei sunt numai pe par-tea de întreținere, pentru că instalațiile trebuie întreținute: se bagă azot, ca să nu ruginească conductele prin interior, precum și pe partea de pază”, mai spune Mihai Georgescu.

Mihai Georgescu, fostul director general al Ar-pechim, va mer-ge săptămâna aceasta din nou la Guvern pentru a primi răspun-sul la soluția avansată acum nouă luni: aceea a funcționării combinatului în sistem integrat: petrochimie plus rafi nărie.

Fostul director al Arpechim face refe-rire și la faptul că grupul OMV (actu-alul proprietar Arpechim) analizează posibilitatea de a dezvolta la scară largă activităţi petrochimice la Petrobrazi, rafi nărie care este modernizată, crește-rea pe partea de produse petrochimice făcând parte din strategia companiei austriece pentru perioada 2018-2025.

Mihai Gheorgescu mai spune că, pentru salvarea industriei petrochi-mice argeșene, lucrurile trebuie să se miște cât mai grabnic, înainte ca Pe-trochimia să fi e valorifi cată sub formă de fi er vechi, teama sa cea mai mare.

Fostul șef al Arpechim crede că încă se mai poate corecta un parcurs care a pornit cu stângul.

„Nu s-a demolat încă nimic. Vino-vată moral a fost privatizarea asta și contractul care s-a încheiat, pe care l-am văzut și eu, pentru că privatizarea asta s-a făcut când eram în al doilea an de activitate la Petrom. În contract se spunea că Arpechimul este eligibil. Eu termenul ăsta nu prea l-am înțeles și am zis să mă uit și eu într-un dicționar român-român să văd ce înseamnă asta. Eligibil înseamnă ceva care se poate menține, dar se și poate elimina. Deci

contractul acesta care s-a încheiat a fost foarte prost. Negocierea a făcut-o Ministerul Economiei de la acea vre-me. Acum trebuie făcut ceva (…) Eu am rămas cu sufl etul acolo. N-am ni-ciun câștig, de nicio formă, dar aco-lo am trăit o viață întreagă și mi-am dedicat anii, zi și noapte. Sper să pot vorbi săptămâna asta, după treaba cu moțiunea, când se mai liniștesc cumva lucrurile...”, mai spune Mihai Geor-gescu.

Material realizat de Cristina Stancu

O delegaţie argeşeană merge din nou la Guvern. Se va reporni Arpechim?

Doar un liceu agricol în Argeş

În această lună, prin ordin co-mun al ministerelor Educaţiei Naţionale și Agriculturii și Dez-voltării Rurale, s-a aprobat lis-ta liceelor tehnologice cu profi l preponderent agricol. Sunt 58 în toată ţara, și doar unul în Argeș, Liceul Tehnologic „Constantin Dobrescu” Curtea de Argeș. Cele mai multe asemenea instituţii, câte trei, fi inţează în Botoșani, Iași și Teleorman. C.I.B.

Este incontestabil faptul că sunt mulţi câmpulungeni datori la apă, cum se spu-ne, adică au restanţe la plata serviciilor furnizate de Edilul CGA. La fel poate fi caracterizat și modul de a reacţiona al celor de la societatea controlată de Con-siliul Local atunci când somează dator-nicii să sară cu banul, altfel se va opri furnizarea apei potabile.

Iar Edilul nu este la prima boacănă de acest fel, obiceiul de a lăsa oamenii pe uscat la 30 de grade fi ind vechi de când

societatea. Este un mod aberant de abor-dare în care sunt băgaţi la grămadă de-bitorii cu cei care sunt la zi cu plăţile la apă și canal, deși Edilul are și se folosește deja de posibilitatea de a chema în in-stanţă pe cei rău-platnici.

Și, ca ciudăţenia să fi e extremă, în so-maţiile afi șate la scările blocurilor se precizează faptul că cisterna cu apă va fi prezentă între blocuri, între anumite ore, pentru adăparea populaţiei cu robinetele inutile. C.I.B.

Furnizorul de apă din Câmpulung promite apă la cisternă

Fostul director al Arpechim face refe Fostul șef al Arpechim crede că încă contractul acesta care s a încheiat aVINOVATĂ MORAL A FOST PRIVATIZAREA ASTA

ARHIVA JURNALULUI:Vizită de lucru a premierului Văcăroiu, în 1995, pe când Arpechimul duduia şi Mihai Georgescu era director general

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1299 (19 - 25 iunie 2019)

Cornel Sorescu are motive de nemulțumire: toți arbitrii din Argeș au picat examenele de promovare.

Pușca și cureaua lată, ce arbitru am fost odatăȘi acum o facem lată

Debandada din arbitrajul județean continuă! Lăsând la o parte faptul că arbitrii greșesc fl agrant și de aici și incidentele cu jucătorii existente în fi ecare etapă, tre-buie să menționăm că de curând niciun arbitru din județul Argeș nu a reușit să treacă examenul de pro-movare la nivelul Ligii a IV-a și Ligii a V-a. Fie unii nu au trecut proba teoretică, fi e unii nu au trecut proba practică.

Zvonul săptămânii!

Şcoala de Fotbal condusă de piteşteanul Gabi Dumitru s-a asociat cu Leganes de MadridEagles Football Aca-

demy condusă de Gabi Dumitru, fostul fotbalist de la FC Argeș, deschide prima fi lială pe conti-nent, în Spania, alături de clubul spaniol Leganes de Madrid. Deschiderea ofi cială a academiei de la Madrid va avea loc pe 11 septembrie, de la ora 19.00.

Copiii care se vor an-trena la Eagles Football Academy vor avea ocazia să joace în diviziile pen-tru fotbalul juvenil din Madrid astfel: grupele 2008, 2009, 2010, 2011 vor juca în sezonul 2019 - 2020 pentru Leganes de

Madrid. Ceilalți copii se vor antrena și se vor pre-găti pentru sezonul 2020-2021. Vor juca pentru Eagles Football Academy.

Mai trebuie spus că în perioada 6-9 iunie, Ea-gles Football Academy a participat, pentru al doilea an consecutiv, cu două grupe, U14 și U10, la ”Vujadin Boskov Cup”, un puternic turneu internațional, organizat în memoria celui mai reprezentativ fotbalist al echipei Vojvoda Novi Sad și unul dintre marii jucători și antrenori ai Iugoslaviei. Grupa U10 a avut parte de un turneu extraordinar, cu evoluții de excepție, apreciate de toți cei prezenți, reușind să elimine echipe de re-nume precum PAOK Sa-lonic, TSKA Sofi a, Derby County, Poli Timișoara sau Rijeka din Croația. Cei mici au terminat pe locul 5 din 32 de echipe, fi ind învinși în sferturi-le de fi nală cu scorul de 1-0 de Dinamo Moscova. M.I.

UNGHIURI DE VEDERE

REPREZENTATIV! Nicolae Dică a fost un ju-cător reprezentativ pentru FC Argeș și a demonstrat că poate face performanță și ca antrenor știut fi ind faptul că sub bagheta sa FC Argeș a promovat în Liga secundă. Pentru sezoanele următoare Dicanio și-a propus promovarea cu alb-violeții în Liga 1 și poate deveni și un antrenor reprezentativ pentru FC Argeș.

Cristian Gentea: ”S-a dat hotărârea vine-rea trecută, noi am luat-o marți, am mers la Finanțe în aceeași zi ca să luăm CUI-ul. M-am întâlnit cu ministrul Sporturilor în week-end, că a fost la Pitești, și probabil că miercuri, 19 iunie, mergem la Ministerul Sportului pentru certifi catul de înregistrare sportivă. Contestatarii au fost chiar vinerea trecută, dar nu au avut succes. În legătură cu membrii fondatori ai Asociației, trebu-ie să clarifi căm lucrurile în sensul că cele două societăți comerciale nu sunt așa-ziși pa-troni ai FC Argeș, și mă refer la Salubritate și Apă Canal. Am văzut primării care sunt în ADIA și care au început să se teamă de treaba asta. Nu sunt patroni. Am văzut că în ADIA vin reprezentanți ai diverselor pri-mării, care spun că îi plătesc pe ăia de la FC Argeș. Nici gând de așa ceva! Pur și simplu este o asociație sportivă care trebuia să aibă membri fondatori și nu aveam cum să băgăm o altă societate a Consiliului Local pentru că, știți foarte bine, celelalte sunt subvenționate. Cum dădea ca noi să subvenționăm și ăia vin membrii fondatori?!

Am ales Salubritate și Apă Canal numai pe criteriul acesta. Ei au depus un fond inițial de 1.000 de lei, fi ecare societate și 3.000 de lei- Primăria Pitești. Sponsorizări se făceau și până acuma. Pentru ei, dreptul legal era să meargă până la 15.000-20.000 de lei... Nu înseamnă că plătesc salarii sau altceva. Nu este vorba de așa ceva. Toată treaba se va face prin alți sponsori pe care nu vreau să-i no-minalizez acum, că trebuie mai întâi să ter-minăm cu întreaga procedură de înfi ințare a asociației. Vreau să vă spun că mai este o problemă. La Federația Română de Fotbal avem o modifi care de regulament prin care se pot gestiona structurile sportive de drept privat referitoare la activitatea fotbalistică și noi trebuie să dăm hotărâre de Consiliu local imediat după asta.

Am vorbit la Federație, s-a luat în discuție săptămâna trecută și acum decizia fi nală se hotărăște pe 3 iulie, dar avem toate asigură-rile că decizia va fi una favorabilă. Abia după aceea putem vorbi despre sponsori, dar nu pot să le dau nume pentru că nici ei nu vin până când nu avem negru pe alb că avem dreptul să promovăm. Vă pot spune sigur că acești sponsori sunt argeșeni!”.

Ion Răileanu: ”Nu a contestat nimeni nimic. Nu știu de unde s-a scos treaba asta. L-am sunat pe Vali Ilinca și nu știa nimic de treaba asta. El nici nu era pe aici... Contestația se depunea după 5 zile de la afi șarea hotărârii. Toa-te persoanele juridice trebuie să se înscrie într-un registru la anu-mite instituții, asociațiile la Ju-decătorie, federațiile la Tribunal, societățile comerciale la Registrul Comerțului etc. Asta este regula, ca să poată să existe în România! Cei de la Primărie nu erau supuși acestor reguli. Inițial, când s-a adoptat legea 69 a sportului erau și ei obligați să se ducă să se înre-gistreze la Registru, dar probabil politic au intervenit și au scos-o. Ei până acum nu se duceau, iar acum, că vor să promoveze, au de-cis să facă o asociație de drept pri-vat. Este, într-adevăr, de contestat ceea ce au făcut ei. Pentru că sunt neserioși și vor să acapareze ceva ce nu au deținut niciodată. Ei au băgat acolo, ca membrii fondatori, Primăria și două societăți care sunt tot ale Primăriei și care sunt de drept public. Cea mai gravă pro-blemă este că au emis și o hotărâre de Consiliu local. Este inadmisibil pentru că nu se schimbă cu nimic treaba. Ăștia de la FIFA, dacă vor vedea asta, îi vor exclude de pes-te tot. Astea sunt niște subterfu-gii! FIFA și UEFA au spus clar: în sport să nu se bage politicul și statul. Dacă vor să fi nanțeze, să o facă, dar fără să conducă”.

Răileanu: „Asociația este nou constituită. Dacă se respectă regulamentele, ar trebui să-i trimită la Liga a IV-a”

În continuare, Ion Răileanu vorbește și despre modul cum ar putea să fi e contestată noua struc-tură asociativă de la FC Argeș: ”În privința contestării acestei asociații, este o situație mai deose-bită pentru că legea spune în 5 zile de la pronunțare pentru muritorii de rând și 5 zile de la comunica-re pentru Procuratură, pentru că ăia trebuie să-și dea verdictul. Este complicat pentru că s-a publicat pe 14 iunie, deși a fost dată pe 13 iunie, iar apoi au fost sărbători și practic a mai rămas o zi, ceea ce

este imposibil de făcut. Ei nu înțeleg că în situația asta s-ar putea să aibă niște probleme pentru că, deocamdată, Federația nu are pre-văzută cedarea din drept public în drept privat. Anul trecut, Federația a dat invers, adică din drept privat în drept public.

A doua chestiune: asociația este nou constituită și dacă se respectă regulamentele ar trebui să-i trimi-tă la Liga a IV-a. Asta este certi-tudine, fără mânării la Federație! Dacă ăia de la Federație nu fac mișmașuri cum au făcut cu Rapi-dul, atunci asociația asta trebuie să meargă în Liga a IV-a, cu excepție, pentru că altfel ar trebui să meargă în Liga a V-a. Nu vor să înțeleagă pentru că eu le-am spus de la înce-put că nu pot promova sub actuala structură. Acum încearcă tot felul de subterfugii... Patrimoniul tre-buia să fi e privat...

Dacă Judecătoria le-a dat favora-bil, asta înseamnă că judecătorul respectiv nu a verifi cat nimic, dacă verifi ca mai atent observa că, de fapt, sediul asociației este la Pri-mărie. Dacă clubul de drept public are sediul undeva prin Prundu, și care avea dreptul să aibă sediul la Primărie, ăsta de drept privat are sediul la Primărie. Este de râsul curcilor!

Unul dintre membrii fondatori este Primăria Pitești al cărui repre-zentant este primarul Cornel Ioni-că în Adunarea Generală, care este persoană publică. Este o noutate ceea ce au făcut ei!”

Material realizat de Marius Ionel

Răileanu: „Dacă vor să fi nanţeze, să o facă, dar fără să conducă”

Săptămâna trecută, Judecătoria Pitești a admis noua formulă de asociere a FC Argeș. Astfel, ”Noul FC Argeș” va deveni un club sportiv de drept privat și va putea să promoveze în primul eșalon fotbalistic al țării. Despre ce pași urmează să fi e făcuți în continuare de către șefi i de la FC Argeș, despre cele două societăți comerciale din subordinea Consiliului Local ce vor fi nanța clubul, dar și despre înfi ințarea acestei noi asociații am stat de vorbă cu doi oameni. Mai întâi cu Cristian Gentea, președintele Consiliului de Adminitrație al clubului, apoi cu Ion Răileanu, fost secretar al FC Argeș, despre care s-a vehiculat ideea că, alături de Vali Ilinca, a fost unul dintre contestatarii acestei asociații.

FC Argeş - cale deschisă pentru promovarea în Liga I Instanța a admis noua formulă de asociere, sub forma unui club sportiv de drept privat

Gentea: „Salubritatea şi Apă Canal nu sunt aşa zişi patroni ai FC Argeş”

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1299 (19 - 25 iunie 2019)

Va așteptăm în parcul nostru din Bulevardul Republicii

nr 290, unde vei găsi mereu vehicule de calitate, testate și verificate de noi și

care vin cu garanţia fiabilităţii și a celui mai bun preţ de pe piaţă.

Telefoane: 0730.43.43.43; 0765.47.18.54; 0723.36.64.77Web. www.abc-auto.ro

E-mail: contact@abc-auto.roFacebook: ABC Auto’S / @ABCAutoStar

VÂNZĂRI AUTODIN STOC ŞI IMPORT

bl

DIN STOC ŞI IMLA COMANDĂ

ÎNCHIRIERI LIVRĂRILECŢIA DE DREPT

În materie civilă, dar și în mate-rie penală, sesizarea instanței su-preme în vederea dezlegării unei chestiuni de drept, reprezintă o procedură ce poate fi utilizată ex-clusiv pe parcursul judecării unui litigiu, în cadrul căruia se pune în discuție, o problemă de drept, hotărâtoare pentru soluționarea cauzei.

Obiectul sesizării trebuie să pri-veasca o chestiune de drept, în legătură cu o judecată afl ată în curs, pe rolul ÎCCJ, a unei curți de apel ori a unui tribunal (nu pe rolul judecătoriilor), iar acestea să fi e învestite cu soluționarea cau-zei în ultimă instanță (în apel sau în recurs).

Pentru a putea face obiectul se-sizării, problema de drept trebuie să fi e veritabilă, putându-se con-cretiza de exemplu în modalități diferite de interpretare a unui text de lege, textul este incomplet, există sincope în corelarea cu ce-lelalte dispoziții legale în vigoare sau a devenit caduc.

Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către instanța investită, după dezbateri contradictorii ale părților din do-sar.

Respectarea caracterului contra-dictoriu este asigurată pe durata întregii proceduri, începând cu etapa dezbaterilor privind sesi-zarea instanței supreme (unde părțile își pot expune punctul de vedere), dar și în etapa desfășurată înaintea instanței supreme, în care părțile, chiar dacă nu sunt citate, pot formula în scris puncte de vedere.

În situația în care, prin încheie-re, completul în fața căruia se ju-deca. După caz apelul sau recur-sul, a dispus sesizarea instanței supreme, aceasta trebuie să indice motivele care susțin admisibilita-tea sesizării, punctul de vedere al completului de judecată și cel al părților, dispunând totodată, sus-pendarea judecății cauzei până la pronunțarea hotărârii prealabile, privitoare la dezlegarea chestiunii de drept.

Dezlegarea dată de ÎCCJ, ches-tiunii de drept, este obligatorie pentru instanța care a formu-lat sesizarea, de la pronunțare cât și pentru celelalte instanțe judecătorești, de la data publică-rii deciziei în Monitorul Ofi cial.

Decizia pronunţată de ÎCCJ, prin care a lamurit problema de drept, încetează a-și mai produce efectele începând cu data modi-fi cării, abrogării sau constatării neconstituționalității dispoziției legale ce a făcut obiectul inter-pretării.

De exemplu, într-un litigiu civil, pe rolul Tribunalului Valcea, una dintre părți a solicitat instanței să sesizeze ÎCCJ, în vederea lă-muririi urmatoarei chestiuni de drept: dacă dispoziţiile art. 478, alin. (4) din Codul de procedură civilă, dau posibilitatea părţilor să expliciteze pretenţiile care au fost cuprinse implicit în cereri-le sau apărările adresate primei instanţe, sau se constituie într-o derogare, referitoare la interdicţia modifi cării cadrului procesual, în etapa apelului. ÎCCJ a admis sesizarea și a stabilit că, în inter-pretarea și aplicarea dispoziţiilor menționate, explicitarea preten-ţiilor implicite în apel, nu are semnifi caţia modifi cării cadrului procesual sub aspectul obiectului judecăţii dar presupune corecta lămurire a limitelor judecăţii în prima instanţă.

Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept

Sesizarea ÎCCJ în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept

Trofeul „Stars of song” Câmpulung a plecat în Bulgaria

Ediţia a VII-a a Festivalului Internaţional de Muzică Ușoară pentru Copii și Tineret „Stars of Song”, prezidată de Sanda Ladoși, a pus din nou în atenţie municipiul Câmpulung, în concurs afl ându-se 54 de concurenţi din trei ţări. Trofeul Festivalului i-a revenit Elenei Popova, din Petrich (Bulgaria), Trofeul Fes-tivalului-junior a ajuns la Teodora Tudoroiu, din Câmpulung, iar Trofeul „Vocea Festiva-lului – Marcel Pavel” la Alexia Drăghici, din Câmpulung, acesta fi indu-i înmânat chiar de către solistul care este cetăţean de onoare al municipiului muscelean.

Celelalte trofee au fost acordate astfel: la ca-tegoria de vârstă 6-9 ani, Alexandrei Popescu, din Râmnicu Vâlcea, la 10-12 ani, Adelinei Tănase, din Pitești, la categoria 13-15 ani, Vasilenei Vasileva, din Velico Tîrnovo (Bul-garia), iar la 16-24 de ani, Mariei Nastas, din Republica Moldova.

Premiul special al juriului pentru prezenţă scenică i-a fost conferit Anei Maria Baltag Di-aconu, din Curtea de Argeș, iar Premiul speci-al pentru debut a ajuns la David Pârnuţă, din Câmpulung.

Cătălin Ioan Butoiu Coincidenţă sau nu, talentata Elena Popova provine din Petrich - Bulgaria, oraș înfrăţit cu Mioveniul

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1299 (19 - 25 iunie 2019)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Vând rulotă şi lemne de foc. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

Amorul la vechii greci

SUPER OFERTĂ!Vând spaţiu de birouri

în PITEŞTIzona Gară Sud.

MOBILAT, UTILAT COMPLET - LA CHEIE!

Suprafaţă totală 405,8 mp (388,77 mp utili)

Cel mai bun preţ: 599 €/mp util (nu se percepe TVA)

Relatii la tel. 0722.362171

Nu puţini sunt cei care folosesc orice prilej a se arăta cât sunt de indignaţi faţă de depravarea la care s-a ajuns astăzi: fetele își încep viaţa sexuală pe la 12-13 ani, actul sexual însuși a devenit o banali-tate, perversităţile, promovate prin televiziune, in-ternet și fi lme, sunt la ordinea zilei (și la îndemâna oricui, aș completa eu), amorul împotriva naturii e la liber și la vedere, etc. Atâta indignare este cu-prinsă în formula „pe vremea mea…” încât chiar tinzi să-l crezi pe cel căruia părul grizonant îi dă și dreptul de a judeca. Analizând fondul problemei vom vedea că nu am descoperit noi apa caldă și ce minunate sunt versurile eminesciene „Toate-s vechi și nouă toate;”.

Dacă astăzi este consacrată formula „amorul francez” care dă, se pare, frâu liber fanteziilor la pat dintre un bărbat și o femeie, în antichitate era cunoscut „amorul grec” care exprima prietenia dintre doi bărbaţi dusă la limită, până la raporturi sexuale între cei doi. Ceramica pictată din sec. VI î.H. textele fi losofi ce, pledoariile, epigramele înfă-ţișează o perversiune acceptată într-o societate în care imorale erau considerate doar excesul și pasi-vitatea. Popor războinic, grecii nu aveau cum să nu cultive (și să accepte) pederastia. Platon, o apără în „Republica”. Întovărășirea între războinici, viaţa în comun în condiţii de promiscuitate, lipsa femeilor, obiceiul de a umbla în pielea goală ducea inevitabil la homosexualitate. În Teba exista celebrul „Bata-lion sacru” care era format din cupluri de amanţi. Este lesne de închipuit ce forţă aveau!

Fiecare tânăr al Greciei avea posibilitatea să op-teze liber în ceea ce privește atitudinea sa sexuală, liber să aleagă, să accepte sau să refuze. Relaţiile pederastice cuprindeau, de regulă, băieţi între 12-18 ani (de obicei, efebi), ca obiecte ale plăcerii pentru bărbaţii până la 40 de ani. Relaţiile sexuale între bărbaţi de aceeași vârstă erau însă dezaproba-te. Aristofan îi numește pe homosexualii adulţi și pasivi, ca și pe travestiţi de altfel, „cururi sparte”. Dar, să-i lăsăm în pace, nu înainte de a spune că au fost homosexuali celebri: Alcibiade, Xenofon, Socrate, etc.

Nici o lege din Grecia antică nu condamna in-fi delitatea conjugală a soţului faţă de soţie. Femeia adulteră era însă aspru pedepsită. Pentru greci, tri-ada soţie – amantă – prostituată intra în normali-tate. Evident că primul loc în schemă era ocupat de soţie, îndeosebi în plan economic și social. Pe tărâmul sentimental prima era amanta. Sclavele erau catalogate drept obiecte sexuale aparţinând stăpânului. În planul relaţiilor de prietenie, lumea femeilor era considerată ascunsă, înșelătoare și misterioasă. Adevărata prietenie era între bărbaţi. Un poet, Simonides, împarte femeile în mai multe categorii. Cea mai detestată era „femeia scroafă”: în casa sa era mare dezordine, totul este tăvălit claie peste grămadă, poartă hainele nespălate și „se în-grașă așezată pe gunoiul său”. „Femeia vulpe” era șireată, clevetitoare, gură-spartă, care latră fără în-cetare și pe care bărbatul nu poate face nimic pen-tru a o determina să tacă, chiar fărâmându-i dinţii cu lovituri de piatră. „Femeia apă” este alunecoasă, capricioasă și schimbătoare, când surâzătoare și adorabilă, când foc și pară.

„Femeia măgăriţă” era încăpăţânată, lacomă și desfrânată „femeia nevăstuică” era rea și hoaţă. Mai erau „femeia albină” și „femeia maimuţă”, aceasta din urmă de o urâţenie clasică. Mult apre-ciată era „femeia iapă” care apare ca o femeie foar-te frumoasă, bine făcută, conștientă și mândră de farmecele sale.

Banchetele erau la ordinea zilei. Pentru sex cei cu dare de mână foloseau cele mai cunoscute hetaire (prostituate de lux) și inevitabil acestea se terminau cu orgii pe care cu greu ni le putem închipui, cu toate că nu suntem novici nici noi.

Prof. dr. Cornel Carp

Subansamble Auto S.A., producator de repere auto din plastic și spume poliuretanice, cu sediul în Pitesti, str. G. Cosbuc nr. 59 (lângă fosta Textila)

ANGAJEAZĂ:

MECANIC DE INTRETINERE ELECTRICIAN

ELECTROMECANICSCULERI MATRITERI

Oferta (bonusuri, benefi cii):Salariul de baza + spor vechime;Tichete de masa pentru fi ecare zi lucrata de 15 lei;Prime de vacanta, Craciun si Paste;Plata orelor de noapte cu un spor de 25% la salariu;Plata dubla a orelor suplimentare + bonus;Program de 8 ore /zi pe 3 schimburi de lucru;Instruire la locul de munca;Oportunitati de dezvoltare profesionala.

Persoanele interesate sunt rugate sa depuna un CV la sediul nostru sau sa il trimita pe email la adresa resurse.umane@gic.ro.

Relatii suplimentare la telefon 0248/ 282200.Vor fi contactate numai persoanele care corespund ce-

rintelor postului!

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1299 (19 - 25 iunie 2019)

PROGRAM: Luni - marţi – joi: 12.00 – 19.00; Miercuri și vineri: 9.00 - 16.00

ADRESA: strada Maior Șonţu, parter (lângă farmacia Catena din Târgul din Vale).Programări la telefon 0248/210.930

SERVICII MEDICALE-ACORDATE GRATUIT, în baza biletului de trimitere de la medicul de familie.

CMI DR. NECULA MARINELA-PARASCHIVAMEDIC PRIMAR GERIATRIE-GERONTOLOGIE

Singurul cabinet care încearcă prin serviciile oferite să redea încrederea

persoanelor vârsnice, să crească speranţa lor de viaţă și calitatea vieţii.

CONSULTAȚII

TRATAMENTETRAECOGRAFIE GENERALĂ

PROGRAM:parter

ELECTROCARDIOGRAMĂ

C ȚE

ELECTEVALUARE GERIATRICĂ

VÂND GOSPODĂRIE ÎN COMUNA TEIU, JUDEŢUL ARGEȘ, compusă

din casă renovată, cu 3 dormitoare, bucătărie, baie și hol, 80 de stupi orizontali sănătoși, bucătărie de vară, garaj, magazie 4/4, fântână, grădină de 0,90 ha, teren cu peste

80 pomi fructiferi. Relaţii la telefon 0748/966007.

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă.

Preţ: 3 euro/mp, negociabil. Tel. 0722651895

Intermediere consultanţă

şi traduceri emigrare temporară şi

permanentă CanadaTel: 0721.949.376

FIRMĂ AUTORIZATĂ montează și execută orice

instalaţie de gaz metan. Revizii instalaţii gaze,

verificări centrale termice. Tel: 0720.792.895 și

0745.045.339.

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti. Preţ 65.000

euro. Tel. 0729.103.390, 0744.380.731

MICA PUBLICITATE Vând teren în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, suprafaţă 2.800 mp, preţ 3,5 euro/mp. Telefon 0741.010.421 Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Vând vin natural, ţuică, bijuterii. Relaţii la telefon 0741/621.858, Pregătesc prăjituri de casă, tradiţionale si vegan, pâine de casă,toate din produse de bună calitate sau la cerere din produse Bio. Îngrijesc copii. Relaţii la telefon 0787/554.995 Vând 9.200 mp teren+anexe în sat Goleşti, oraş Stefăneşti, strada Râului nr. 91. Relaţii, la telefon 0768/101.320. Persoana fi zica serioasa, doresc sa ingrijesc o familie de batrini, sau

batrana singura, pentru ramanere in spatiu, in mediu urban, cu precadere Bucuresti. Telefon 0741/660.412 Vând şifonier cu două uşi şi alte obiecte de uz casnic. telefon 0729/033.987. Trivale. Primesc în gazdă pe termen lung. Tel. 0348.802.539 Băbana. Caut femeie sau familie pentru ajutor în gospodărie. Ofer 1500 de lei şi cazare. Tel. 0740.004.653 Vand mese de biliard si snooker. Relatii la telefon 0724/020.329 Inchiriez pe termen lung 700 mp pe platou - manastire Tivale-langa parcul nou. Relatii la telefon 0724/020.329

Vând centrală second hand Ferroli pe gaze. Preţ

negociabil. Tel. 0746.332.546 sau 0248.224.146.

Vând teren 35.000 mp, drumul 23 Petrochimie, lângă fabrica

Envisan, preţ 1 euro/mp. Tel.: 0752/957700

Vând casă şi alte construcţii, teren 9.300 mp, 1/2 intravilan, la Goleşti, Strada Râului nr. 91.

Deschidere 44 metri, asfalt, apă curentă. Preţ cu totul: 5 euro/

mp. Telefon: 0768101320.

Vând 2.800 mp teren intravilan, cu toate uilităţile, situat în

comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric,

stradal, zonă între case. Preţ negociabil. Tel: 0724605599

Vând apartament confort 2 redus, cartier Trivale, complex II, 35.000 euro, negociabil.

Relaţii la telefon 0744/437.866.

Vând casă deosebită, ultracentral, strada Crinului,

teren 1300 mp.Telefon: 0723/322007

Vând teren 1900 mp în Ștefănești,

în zona Primăriei, cu utilitățile la poartă.

Tel: 0766/636790

Vând 5.037 mp teren inta-vilan, utilități incluse, preț 2 euro/mp, situat în comuna Suseni, sat Stâmbeni. Rela-ții la telefon 0720/421107,

0749/853857, 0729/415192.

Caut asistentă cu specialitate în medicină dentară, cu experienţă, cunoscătoare de limba engleză,

nivel mediu, pentru post în Anglia. Relatii la doc.info.uk@gmail.com. Rog seriozitate.

Purcăreni-Miceşti, VÂND casă 251 mp cu teren 3100 mp, 2 bucătării, 4 camere, salon sufragerie,

bibliotecă, 2 băi, 2 terase, anexe 150 mp birou, camere, garaj. Relaţii la telefon: 0770 630 824, 0723 410 612

Ca urmare a solicitării dumneavoastră transmi-să prin email în dată de 07.06.2019, înregistrată la D.S. Argeș sub nr. 3903/10.06.2019 prin care solicitați să va precizăm „care este explicația pen-tru care, conform avizului cu nr. 1010786, dată 03.06.2019, APV 912750, punct Oticu, s-a efectu-at transport de material lemnos (15,71 fag), de la lo-cul recoltării, cu auto AG.01.RNP, licitația în acest caz fi ind câștigată de SC Gater Concept Prod” și consemnarilor din articolul publicat de dumnea-voastră în Jurnal de Argeș din data de 12.06.2019, vă transmitem următorul drept la replică:

Partida 912750, produse principale - progresive punere în lumină, a fost pusă în valoare în UP IV Buda - Oticu, u.a 142A, O.S. Vidraru, având un vo-lum de 434 m.c., din care 121 m.c. brad, 309 m.c. fag și 4 m.c. paltin de munte, fi ind autorizată la ex-ploatare (număr autorizație 1429810/12/12/2018) pentru echipa de exploatare a O.S. Vidraru;

Lemnul fasonat rezultat din exploatarea acestei partizi are următoarele destinații, în conformitate cu prevederile Regulamentului de valorifi care a masei lemnoase din fondul forestier proprietate pu-blică, aprobat prin H.G. 715/2017, cu modifi cările și completările ulterioare:

1. Bușteanul pentru gater din specia fag se transporta la S.P.L. Domnești, subunitate a Direcției Silvice Argeș, în vederea prelucrării în cherestea, fără a face obiectul licitațiilor de masă lemnoasă;

2. Bușteanul pentru gater din celelalte specii (brad și paltin de munte) este destinat operato-rilor economici, fi ind oferit la licitațiile de masă lemnoasă fasonată organizate de către Direcția Silvică Argeș;

3. Lemnul rotund pentru construcții și lemnul de foc este destinat aprovizionării populației, fi ind livrat pe baza de cerere;

La licitația de masă lemnoasă organizată de că-tre D.S. Argeș în data de 06.06.2019, din totalul de 4850,45 mc lemn fasonat, după cum probabil știți, la Ocolul Silvic Vidraru au fost oferite două loturi din partida 912750, respectiv 97 m.c. buștean ga-ter brad (poziția 178 din lista de licitație) și 2 m.c. buștean gater paltin de munte (poziția 180 din lista de licitație), fi ind adjudecat în urma licitației doar lotul de la prima poziție;

Transportul din dată de 03.06.2019 la care faceți referire, (15,71 fag) cu auto AG.01.RNP, a fost efectuat pentru aprovizionarea S.P.L. Domnești, în cadrul destinației de la punctul a)., după cum se poate observa și din avizul seria AR nr. 1010786 prezentat de dumneavoastră (Pct. Descărcare: SPL DOMNEȘTI, JUD. ARGEȘ);

Autocamionul marca Renault cu nr. de înma-triculare AG.01.RNP și remorca având numărul de înmatriculare AG.02.RNP sunt proprietatea Direcției Silvice Argeș și sunt destinate aprovizio-nării cu buștean gater fag a S.P.L. Domnești, efec-tuând curse din partida 912750 și anterior datei de 03.06.2019, după cum se vede și din situația pre-zentată de dumneavoastră rezultată în urma intero-gării aplicației Inspectorul Pădurii;

Volumul anual aprobat pentru recoltare din pădurile proprietate publică a statului administra-

te de D.S. Argeș se valorifi ca, în conformitate cu prevederile Regulamentului de valorifi care a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, aprobat prin H.G. 715/2017, prin două modalități:

1. ca masă lemnoasă pe picior, ce urmează a fi exploatată de către operatorii economici atestați care adjudeca partizile oferite la licitație;

2. ca lemn fasonat, respectiv vânzarea ma-terialului lemnos rezultat din exploatarea cu formațiile proprii de exploatare sau prin pre-stări servicii, prin oferirea la licitații, prin vân-zare directă sau prin prelucrare în instalațiile de debitat proprii

În concluzie, după cum am menționat și anterior, la licitațiile de lemn fasonat se oferă lemn deja ex-ploatat și afl at în platforma primară, iar bușteanul pentru gater din specia fag rezultat în urmă exploa-tării unor partizi cu echipele proprii ale ocoalelor silvice sau prin contracte de prestări servicii exploa-tare cu operatori economici atestați se poate oferi la licitație sau are că destinație S.P.L. Domnești și nu se oferă în licitații, el fi ind transportat cu au-tocamioanele din dotare din partizile autorizate la exploatare, ritmic, pe măsură recepționării lui în platformele primare, fără vreo legătură cu datele la care sunt organizate licitațiile de masă lemnoasă.

Având în vedere informațiile incorecte și tendențioase prezentate în articolul dumneavoas-tră:

- faptul că auto AG.01.RNP aparține SC CA-SICO CONFLEMN SRL, deși este proprieta-tea Direcției Silvice Argeș;

- că pe avizul de expediție prezentat de dum-neavoastră este specifi cat clar punctul de des-cărcare (SPL Domnești-subunitate a D.S. Argeș) și specia transportată -fag, neoferita la licitația din 06.06.2019 din apv 912750;

- volumul recoltat din apv 912750- 5000 mc, deși apv-ul este public și puteați verifi că ușor volumul real – 434 mc;

- transformarea volumelor -5000 mc în suprafețe -5000 ha;

- prezentarea unui număr incorect de trans-porturi efectuate din apv 912750 (77), cu capacități de încărcare duble față de cele reale (50 mc) și valori ale lemnului ireale (10 milioa-ne/mc) ;

- o simplă operație aritmetică, accesibilă elevi-lor din ciclul primar, chiar la valorile prezentate de dumneavoastră, 4000 mc x 10 milioane/mc, are că rezultat o valoare de 10 ori mai mică de-cât cea prezentată - 40 miliarde lei vechi față de 400 miliarde lei vechi în articol;

Vehicularea acestor valori fără nici o legătură cu realitatea și acuzațiile de furt aduc o gravă atingere imaginii Direcției Silvice Argeș;

În fondul forestier proprietate publică a statu-lui administrat de D.S.Argeș nu sunt suprafețe defrișate.

Pentru o corectă informare a cititorilor dumnea-voastră va rugăm să publicați în integralitate pre-zentul drept la replică.

Cu stimă, Armand CHIRILOIU, director

Drept la replică din partea Direcţiei Silvice Argeş

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1299 (19 - 25 iunie 2019)

Implementarea tehnologiilor informaționale în domeniul sa-nitar urmărește îmbună tă ţ irea efi cienței și calității furnizării serviciilor de să nă tate. Digitali-zarea serviciului medical aduce o serie de benefi cii atât în ceea ce privește experiența pacientu-lui (istoric medical electronic, monitorizarea semnelor vitale în timp real, interconectarea aparatelor medicale), efi ciența operațională (sistem informatic integrat, mobilitatea cadrelor medicale, monitorizare echi-pamente medicale, colaborarea proceselor medicale), infrastruc-tura IT (stocarea și securitatea datelor, pregătirea datelor di-gitale pentru analiză, manage-mentul infrastructurii IT), cât și securitatea digitală (protecție împotriva atacurilor cibernetice, securitate virtuală, interconec-tarea echipamentelor medicale) și telemedicina (consult video de specialitate, monitorizare în timp real a pacientului, platfor-ma de colaborare multidiscipli-nară).

Spitalul digital: economie de timp

Obiectivele spitalului digital urmăresc efi cientizarea manage-mentului operațional, creșterea nivelului de resurse medicale și know-how prin interconecti-vitate și acces de la distanță, dar și creșterea satisfacției și siguranței pacientului. Spitalul digital reprezintă o soluție fl exi-bilă, modulară și customizabilă, un suport decizional, întrucât informațiile medicale și de na-tură economică se obțin prin ac-ces rapid. Un spital digital mai înseamnă și un management al programărilor, al pacienților și al istoricului lor medical.

De asemenea, spitalul digital urmărește starea de sănătate a pacienților, urmărește cos-turile la nivel de pacient/ me-dic/ secție/ spital/ intervenție/ consultație etc, dar și consumu-rile (medicamente, materiale sa-nitare, investigații etc).

Nu în ultimul rând, spitalul di-gital implică obținerea automată

a rapoartelor cerute de DSP, MS, CNAS, ANAF; îmbunătățirea comunicării și interacțiunii între departamentele implicate.

Economia de timp este un alt avantaj al spitalului digital, prin prisma faptului că se elimină munca manuală în întocmirea situațiilor zilnice și a tipizate-lor, se reduce timpul necesar formalităților de internare, ge-nerării fi șelor de observație și înregistrării consultațiilor, a serviciilor medicale prestate și se elimină dubla operare de date.

Spitalele „Marie Curie” și „Colentina” - printre cele care folosesc sisteme digitale

Domeniul medical este strâns legat de tehnologia digitală. În România, deja există 22 de spi-tale care au sistem informatic in-tegrat, după cum urmează.

Există 11 spitale publice: Spi-talul „Marie Curie” - București; Centrul de evaluare și trata-ment a toxicodependenților - București; Spitalul Profesor „Dr. Longhin” - București; Spitalul de Pneumoftiziologie - Oradea; Spitalul de Psihiatrie „Eftimie Diamandescu” - Bălăcean-ca; Spitalul Clinic Colentina - București; Spitalul Clinic de Psihiatrie Profesor Dr. „Alexan-dru Obregia” - Bucrești; Spitalul de Pneumoftiziologie- Câmpu-lung Muscel; Spitalul Județean de Urgență - Brașov; Spitalul Județean de Urgență- Piatra Neamț și Spitalul Municipal - Urziceni.

De asemenea, există și spitale private în care serviciul medical este digitalizat: Spitalele Arca-dia din Iași; Spitalele Sanador - București; Spitalele Regina Maria - București, Brașov, Cluj; Spitalele Monza- București, Cluj, Constanța; Spitalele Gral Medi-cal - București, Craiova, Ploiești; Spitalul Pelican - Oradea; Spita-lul Premiere- Timișoara; Spitalul Ponderas- Centru de Excelență Chirurgie Bariatrică - București; Spitalul New Medics - Oradea; Medstar 2000 - Constanța și Ovidus Hospital din Constanța.

Marian Staicu

Spitalul de la Mioveni - digitalizare comparabilă cu „Marie Curie” şi „Colentina” Actualmente, nu mai puțin de 22 de spitale publice și private din România au imple-mentat cu succes un sistem informatic integrat

În Mioveni se derulează un proiect avangardist în domeniul sănătății ce are ca termen de recepție toamna acestui an. Iar digitalizarea joacă un rol important, atât pentru clienți și pentru cadrele medicale, cât și pentru sistemul de sănătate în sine. Spitale din străinătate, dar și din România au investit deja în domeniul tehnologiei pentru a crea un viitor digital domeniu-lui sanitar. Iar telemedicina implementată la noul spitalul din Mioveni va face posibile consultațiile și terapia la distanță prin intermediul internetului și al camerelor video. Având în vedere că proiectul din Mioveni se apropie cu pași siguri spre fi nalizare, digitalizarea sistemului medical va situa noul spital de la Mio-veni în rândul unităților medicale cu adevărat revoluționare din România.

Amintirile lui Pricope: „Moldovene, fă-ţi bagajul, că s-a terminat barajul!”

Manifestarea a constituit prilej pentru autor să rememoreze modul în care el, un moldo-vean din Bârlad, a fost primit de musceleni cu refrenul „Moldovene, fă-ţi bagajul, că s-a terminat barajul!”, Sterian Pricope sublini-ind faptul că, după 30 de ani de vieţuire în Muscel, reușește să construiască un alt fel de baraj, un baraj în calea uitării istoriei și per-sonalităţilor locului.

Cu o prefaţă realizată de către regizorul Șer-ban Marinescu, noul volum restituie memo-riei locale, printre altele, personaje și eveni-mente uitate sau cenzurate în anii regimului comunist, precum și fotografi i și documente din arhive interne sau străine, publicate în premieră în România.

Cătălin Ioan Butoiu

Deschiderea ediţiei din acest an a Zilelor Co-munei Lerești a avut loc dumi-nica trecută, la Ateneul „Sar-miza Bilcescu Alimănișteanu” din Voinești, cu un eveniment cultural distinct: lansarea volu-mului al VI-lea din Ciclul „Istorii Neconvenţiona-le din Muscel”, autor Sterian Pricope, lucrare dedicată inte-gral contribuţiei muscelene la realizarea Marii Uniri. Evenimen-tul a adunat un public numeros și personali-tăţi ale culturii române, precum academicianul Gheorghe Păun, regizorul Șerban Marinescu și scenograful Bob Nicolescu. Atmosfera în ton cu subiectele cărţii a fost cre-ată prin apariţia unor membri ai Detașamentului Mateiaș, grupul de reconstituire istorică din care nu a lipsit direc-torul Muzeului Municipal Câm-pulung, Alexan-dru Oprea.

Regizorul fi mului „Cel mai iubit dintre pământeni” a scris prefaţa unei cărţi semnată de un ziarist muscelean Cartea se numește „Istorii Neconvenţionale din Muscel”, iar autor este publicistul Sterian Pricope

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1299 (19 - 25 iunie 2019)

„Scriam, într-un articol publicat anterior, despre starea - de necon-ceput, acum ceva vreme - în care a decăzut actul de justiţie…

Iar o speţă - din atâtea altele - pe care o voi aduce la cunoștinţa citi-torilor în cele ce urmează vine să-mi confi rme, din păcate, spusele…

Anul trecut ajunge la mine d-na CF din Topoloveni; fusese căsătorită - mai bine de 20 ani - cu un agent de poliţie de ordine publică, TLM - de la Poliţia din Topoloveni; din căsă-torie rezultase o fi ică, căsătorită și stabilită în Germania; soţii T. divor-ţaseră în 2016, clienta mea reluân-du-și numele pe care îl avea înainte de căsătorie - C.

D-na CF muncise, la rândul ei, în Germania, o perioadă îndelelungată de timp; pentru că și fi ica celor doi dăduse naștere unui copil, ea făcea, practic, naveta între Germania-unde o ajuta pe fi ica ei la creșterea copi-lului, și România, unde îngrijea de mama ei, bătrână și bolnavă...

Cei doi foști soţi construiseră, în timpul mariajului, două case, plani-fi cate a fi locuite una de ei, iar cealal-tă de fi ica lor, cu viitoarea ei familie.

În intervalul 2010-2011, părinții lui CF au pierdut, în împrejurări care nu importă, casa pe care o aveau, și, cu acordul celor doi soţi (pe atunci), s-au mutat să locuiască în imobilul situat pe str. Cireșilor, aducând acolo și agoniseala lor de-o viață...

După despărţirea în fapt și apoi în drept, TLM locuia în imobilul de pe str. Viţichești, iar CF, cu mama ei (între timp tatăl decedase), în cel de pe str. Cireșilor; important de subli-niat este și faptul că, la data faptelor ce vor fi descrise în prezentul articol, foștii soţi T. nu făcuseră partajul bu-nurilor comune...

Profi tând de faptul că fosta soţie era plecată din ţară (lucru afl at de el prin natura profesiei de polițist), TLM intră, la 04.04.2017, ziua în amiaza mare, prin forţarea porţilor de acces, în imobilul din Cireșilor, însoţit de un coleg de serviciu, care conducea o dubă, și doi romi; aceș-tia din urmă - dirijaţi de TLM - se apucă să încarce tot ce găsesc prin curte și prin niște magazii, în duba respectivă!

Vă daţi seama de spaima bietei bă-trâne, când s-a trezit cu mașina și acei necunoscuţi în curte! Proteste-le ei, în sensul că din bunurile care se încărcau în mașină erau și ale ei și defunctului ei soţ, îi lasă rece pe hoţi: „au fost, mamaie, dar de acum nu mai sunt ale matale!”

Bătrâna cheamă în ajutor 2 vecini (pe care fi ica ei îi rugase să mai aibă grijă de mama sa), însă aceștia sunt doar martori la cele întâmplate, fără să poată interveni pentru a opri fur-tul...

Prin telefon, este încunoștinţată CF, în Germania; aceasta, la rândul ei, apelează dispeceratul IPJ Argeș, iar Poliţia Topoloveni trimite un echipaj la faţa locului, să vadă ce se întâmplă; CF susţine că unul din membrii echipajului a avut grijă să-l sune pe mobil pe TLM, pentru ca acesta să plece mai repede din lo-caţia respectivă, întrucât vin ei, să „constate”.

Ca de obicei, când poliţia ajunge în locaţia unde avusese loc furtul, hoţii plecaseră; tot ca de obicei, membrii echipajului respectiv se fac că nu cu-nosc dispoziţiile art. 228 alin. 2 Cod penal, conform cărora „Fapta con-stituie furt și dacă bunul aparține în

întregime sau în parte făptuitorului, dar în momentul săvârșirii acel bun se găsea în posesia sau deținerea le-gitimă a altei persoane”; este chemat la faţa locului și colegul lor TLM, care vine „cu mâinile în buzunar”; deși se consemnează în procesul ver-bal încheiat cu acel prilej că bunurile luate fuseseră transportate la cealal-tă locuinţă a fosţilor soţi, de pe str. Viţichești, nu se identifi că și nu se inventariază bunurile furate!

Plângerile penale formulate pe e-mail de CF, în legătură cu cele de mai sus duc la formarea unui dosar, instrumentat - de cine credeţi? - de șefa pe linie ierarhică a lui TLM, subcomisar Eremia Raluca, sub supravegherea procurorului Toma Gh., din cadrul Parchetului Topo-loveni. Ce putea să iasă din toată această poveste - decât o soluţie de clasare, motivată - de vise rele!- de procurorul amintit (nu are rost să in-tru în amănunte tehnice, și un copil de prin clasa a cincea știe că nimeni nu-și poate face dreptate singur).

Soluţia este desfi inţată de instanţa de judecată, dosarul trimis spre re-anchetare, cu acest lucru autoînsăr-cinându-se prim procurorul acestui parchet, dl. Puiulescu Ion.

La 23.05.2019, începând cu ora 12.00, la parchetul în cauză au fost citaţi, spre a fi audiaţi, trei martori propuși în apărare de TLM. Am asistat la audierea lor, ce avea loc în biroul anchetatorului, situat la etajul clădirii în care își are sediul parche-tul respectiv.

Martorii erau chemaţi pe rând, fi -ind aduși de jandarmul de serviciu.

Când audierile s-au terminat, CF, care era prezentă în sediul instanţei (vecin cu al parchetului), dinainte de venirea martorilor, mi-a relatat nu numai că TLM venise, în jurul orei 11,30, la sediul parchetului și intrase (deși nu fusese chemat), clienta mea bănuind că fusese în birou la procu-rorul Toma.

Punctul culminant fusese atins însă când, în timpul audierilor, pro-curorul Toma ieșise în faţa sediului parchetului și stătea de vorbă atât cu cel pe care îl „anchetase” și în privin-ţa căruia dăduse soluţie de clasare, cât și cu martorii!

Stând pe o băncuță din apropierea ușii de ieșire din sediul Judecătoriei Topoloveni, CF a putut auzi doar fragmente din discuțiile purtate în-tre procuror, TLM și celelalte per-soane prezente, CF deducând că procurorul îi învăța pe martori ce să declare!

Ea nu s-a putut apropia pentru că și-ar fi deconspirat prezența, însă a reușit (pe ascuns însă, ca să nu fi e observată de jandarmul de serviciu, al cărui chipiu se observă în fotogra-fi i) să efectueze 2-3 poze cu telefonul mobil, care sunt - așa cum se spune - mai grăitoare decât o mie de cuvin-te! Pun la dispoziţia redacţiei aceste fotografi i, pentru a fi vizionate de cine dorește!

Într-una din acestea, unul din martori stă alături de procuror, cu o mână în șold, dovadă evidentă a apropierii dintre ei, dar și a „presti-giului” de care se bucură procurorul în comunitatea respectivă!

Ce ar mai fi de adăugat: să vă fe-rească Dumnezeu să aveți afaceri judiciare (păgubaș fi ind!) la Parche-tul de pe lângă Judecătoria Topolo-veni!”

10.06.2019Av. Gh. Ionescu John

În timp ce primul procuror audiază, procurorul Toma îi învaţă pe ceilalţi martori ce să declare!

„Nucleară” la Parchetul Topoloveni!

Publicăm un nou material de presă, avându-l ca autor pe cunoscutul avocat Gh. Ionescu John, din Baroul Argeș, care este „nucleară”, așa cum ne-a obișnuit. Domnia sa aduce în discuție o situație de la Parchetul din Topolo-veni, care, dacă este adevărată, este ceva asemănător cu modul de acțiune al celebru-lui procuror Portocală de la Ploiești.Situația a apărut într-o speță în care apăra o clientă care a fost căsătorită cu un polițist din localitate. Dacă situația a stat într-ade-văr așa și procurorul de caz a fost surprins discutând colocvial și total neprofesional, atât cu cel pe care îl anchetase mai devreme cât și cu martorii din dosar, în fața sediului

Judecătoriei din localitate, lucrurile sunt foarte grave. Sigur, organele abilitate au datoria să stabilească adevărul și gradul de periculozitate socială a faptelor dezvăluite de maestrul Gh. Ionescu John, care pune la dispoziția tuturor, inclusiv a cititorilor, pozele făcute de clienta sa și în care domnul procuror apare întreținându-se cu martorii. Nu lipsit de importanță pentru cititorii Jur-nalului de Argeș este că suntem în posesia unui sondaj de opinie despre gradul de încredere al populației în modul cum se face dreptate în justiție, în județul nostru. Sondaj care în curând va fi dat publicității.

Jurnalul de Argeş

POZĂ REALIZATĂ LA JUDECĂTORIA TOPOLOVENI1. Procuror Toma Gheorghe 2. Toma Laurenţiu Mirel, poliţistul „cercetat” de procurorul Toma3. Martorul Dincă Anton, audiat de prim procuror

POZĂ REALIZATĂ LA JUDECĂTORIA TOPOLOVENI1. Procuror Toma Gheorghe 2. Toma Laurenţiu Mirel, poliţistul „cercetat” de procurorul Toma3. Martorul Dincă Anton, audiat de prim procuror

REFLEXIA IMAGINII DIN DREAPTA

REFLEXIA IMAGINII DIN DREAPTA

1

1

1 32

23

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1299 (19 - 25 iunie 2019)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor-şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Redactor-şef adjunct: Denis GrigorescuSenior editor: prof. dr. Cornel Carp, avocat Maria Cristina Leţu, doctor în DreptRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari Tudor, Cristina StancuCorectură: Corina GrigoreGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian RaduDirector economic: Claudia SimaDirector vânzări: Cristian Lincan

Tel.: 0248/22.23.22

Cuplurile cu 50 de ani de căsnicie - premiate la Ziua comunei Vedea

De Rusalii, a avut loc prima ediție a Zilei Comunei Vedea - „Sărbătoarea portului popular. Tradiții din străbuni”. Mani-festarea a adunat în Parcul co-munal Vedea sute de localnici, copii și tineri. Cu toții s-au bu-curat de spectacolul oferit de artiști și ansambluri folclorice din Argeș. Alături de cetățeni și de autoritățile locale, au fost ofi cialități ale județului, par-lamentari, primari, consilieri județeni. Cu prilejul primei ediții a Zilei Comunei Vedea, primarul Niculaie Dochinoiu și vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Ion Mînzînă, au oferit diplome de excelență

cuplurilor căsătorite de peste 50 de ani. „Momentele acestea sunt unice în viața unor oameni. Este meritul autorităților locale că au gândit acest lucru, așa cum au gândit și această primă ediție a zilei localității, o zi de sărbătoa-re pentru noi toți, un moment în care să ne bucurăm pentru ce am realizat. Cu ocazia pri-mei ediții a Zilei Comunei Ve-dea, permiteți-mi ca, în numele Consiliului Județean Argeș, să înmânez domnului primar Tro-feul Argeșului. Îl meritați cu prisosință pentru ceea ce ați re-alizat în această localitate”, a fost mesajul vicepreședintelui C.J. Argeș, Ion Mînzînă. M.I.

Într-un comunicat transmis presei, Simona Bră-tulescu, în calitate de președinte al Ligii Aleșilor Locali și președinte al ALDE Argeș, a ținut să ia poziție publică pentru susținerea modifi cărilor aduse Codului Administrativ. Totodată, lidera ALDE Argeș face un apel la colegii primari să aibă curaj și să iasă în public ca să spună de ce consideră necesar Codul Administrativ.

„Mai este susținut Codul Administrativ de către

cei care l-au solicitat, adică de noi aleșii locali?”„Politica struțului nu

a dat niciodată rezultate notabile. Spun asta pen-

tru aleșii locali din întreaga țară, și din toate partidele,

PNL, PMP, UDMR, PSD, ALDE, șamd,

care așteaptă de ceva ani noul Cod Admi-nistrativ. Din păcate, în ul-tima perioa-dă cam pe tăcute! Nu sunt genul pol it ici-a n u l u i care să a ș t e p t e

cu mâna întinsă ca

măsuri necesare pentru administrația locală, pentru oamenii care mi-au acordat încrederea, să cadă din cer sau să fi e adoptate de alte instituții fără a mișca un deget.

Așa că, stimați primari, viceprimari, consilieri, fac un apel la dumneavoastră să ieșiți public, dacă vă doriți cu adevărat modifi carea codului, să spu-nem că susținem acest proiect. Trebuie să spunem deschis și public de ce dorim și considerăm că este necesar Codul Administrativ. Mai mult, trebuie să transmitem liderilor noștri de partid, indiferent de culoare, că susținem modifi cările. Noi avem puterea și legitimitatea dată de oameni, infl uența necesară, pentru a ne asuma și susține în mod corespunzător un proiect esențial pentru dezvoltarea locală. De-pinde de fi ecare dintre noi să avem curajul să ne ex-primăm opinia, să ne asumăm o poziție și să luptăm pentru acele măsuri care vizează comunitățile care ne-au votat și ne-au acordat încrederea lor. Întreba-rea care se pune în acest moment este următoarea: mai este susținut Codul Administrativ de către cei care l-au solicitat, adică de noi aleșii locali, inclusiv prin toate structurile asociative din administraţia publică locală: Uniunea Naţională a Consiliilor Ju-deţene din România, Asociaţia Orașelor din Româ-nia, Asociaţia Comunelor din România și Asociaţia Municipiilor din România? Nu e corect să se creeze impresia că cel care își dorește cel mai mult acest nou cod e Guvernul; în fapt, el oferă doar pârghia prin care acest proiect să fi e adoptat. Dragi colegi primari, viceprimari, consilieri, dacă vrem schim-bări, atunci e timpul să ieșim public și să explicăm oamenilor de ce sunt ele necesare. Sunt convinsă că fi ecare dintre voi aveți argumentele necesare. Tre-buie doar să aveți un dram de curaj să ieșiți să le susțineți public!”

M.S.

Simona Brătulescu: „Politica struţului nu a dat niciodată rezultate notabile”

Sâmbătă 15 iunie 2019, la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu”, studentul Andrei Tase și tatăl său, cunoscutul medic Adrian Tase, au susținut un concert „Heartbeat”. Repertoriul a conținut piese de jazz (After All, I’m Just A Gigolo), rock (I Was Made For Loving You Baby, Smoke On The Water), pop (Ghost Busters, Drive My Car, This Love) în varianta unplugged - instrumente acus-tice neamplifi cate. Andrei a cântat și s-a afl at la tobe, iar Adrian- la pian.

Concertul lui Adrian Tase din 1989 a fost transmis în direct la CNN

Andrei este student în anul IV la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, secția Chitară clasică. În 2013 a cântat la clubul „Th e Ca-vern” din Liverpool piese din repertoriul formației „Th e Beatles” împreună cu muzicieni britanici. În 2014 a cântat la teatrul „Arcub” din București piese din repertoriul formației „Queen”. În 2016, la un club din Roma, a fost remarcat de un impresar sue-dez. În 2018 a compus imnul „La Mulți Ani, Româ-nia!”, cu care a deschis spectacolul de 1 decembrie al Primăriei Pitești. Imnul a fost difuzat pe TVR, Radio Romania și este prezent pe YouTube, Spo-tify, Apple Music, iTunes, GooglePlay, Amazon, Pandora. Adrian este medic cardiolog în Pitești. Ca pianist, s-a remarcat prin câștigarea trofeului la Festivalul de Jazz Sibiu 1989, un an mai târziu concertul său fi ind transmis în direct la CNN. A cântat în cluburi din Berlin, Amsterdam, Orlando, Kyoto, Buenos Aires, etc. cu ocazia congreselor de cardiologie.

Andrei și Adrian Tase susțin recitaluri la Cluj-Napoca și la Centrul Cultural Pitești

Andrei și Adrian Tase susțin recitaluri la Casa de Cultura a Studenților din Cluj-Napoca și la Centrul Cultural Pitești. Au cântat la resorturi din Sunny Beach, Antalya, Singapore, Creta. În 2015 au parti-cipat la faza regională a concursului PRO TV „Ro-manii au talent”. În 2017 au impresionat un public de peste 1.000 de cardiologi la Sinaia, în cadrul congresului național de cardiologie. Andrei cântă cu tatăl său Adrian încă din primele zile de viață,

așa cum probabil au făcut și Amadeus cu Leopold Mozart sau George cu Costache Enescu. „Vocația muzicală a lui Andrei a apărut în multiple ipostaze. În primul rând, a emis sunete muzicale înainte de a vorbi. În al doilea rând, din fragedă copilărie, a folosit capul tatălui său ca instrument de percuție! În al treilea rând, a cântat instinctiv la chitară elec-trică înainte de a începe studiul organizat la chitară clasică. Dăruit cu auz absolut, perfecțiune ritmică, interplay, memorie muzicală, creativitate, Andrei a avut șansa de a lucra cu profesori excepționali din țară și străinătate”, ne-a declarat medicul Adrian Tase. O primă formulă de duo a celor doi a fost la balurile „Minimedicus”, cu Andrei- solist vocal acompaniat de Adrian la chitară. Actuala formulă de duo este „A&AT”, cu Andrei la voce și baterie, și Adrian la keyboards. Au susținut concerte la Cluj, București, Sinaia, Rust (Austria), Sunny Beach (Bulgaria), Creta (Grecia). Andrei a mai impresio-nat la Liverpool, Orlando Florida, Singapore, Du-bai, etc. Andrei cântă ofi cial la chitară clasică fi ind student la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. Face parte din Ansamblul de Chi-tare al Conservatorului, ca și dintr-un trio cameral. În cadrul „Casei Studenților” din Cluj a cântat în „Jump Jazz Band” și cu big-band-ul „Gaio”. Are și un grup rock la Pitești. Este multiinstrumentist, având următoarele performanțe: la chitară clasică, 3 concerte (pe cel de Vivaldi l-a interpretat pe scena Filarmonicii din Pitești) și circa 30 de piese, la pian clasic, concertul nr. 21 „Elvira Madigan” de Mozart și câteva miniaturi, la voce, peste 300 piese din re-pertoriul pop, rock, jazz-rock, la baterie, numeroase formule ritmice și un solo Jack de Johnette, la chi-tară bas, linii de bas de la Jimi Hendricks la Herbie Hancock, la chitară electrică, numeroase riff -uri și la keyboards, câteva piese.

Marius Ionel

Andrei şi Adrian Tase, concert remarcabil la Biblioteca Judeţeană

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1299 (19 - 25 iunie 2019)

Dorin Mărășoiu îi întinde bucuros covorul Dianei Eftene, șefa TSD Argeș, nou membru în ATOP ( Autoritatea Teritorială de Ordine Publică).

Să trăiți, domnișoara comandant suprem! Garda de onoare constituită în cinstea sosirii

dvs, formată din mine și Gică de la jandarmi, vă prezintă horror-ul..!

Dan Manu, analizând efectele Cernobâlulului în scorul PSD la europarlamentare.

Situația e radioactivă în PSD Argeș, doamna ministru! Singura opțiune pentru decontaminare e opoziția...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

Unsprezece personalități argeșene își serbează ziua de naștere în săptămâna 19-25 iunie 2019. Primii sărbătoriți, pe 19 iunie, sunt Marin Meculescu, managerul de la Comesad și Marin Ţurlea, director adjunct în cadrul Finanțelor Publice Argeș. Pe 20 iunie va închina o cupă de șampanie Magda Oiţă, directoare în cadrul Argintex, iar pe 21 iunie va da de băut omul de afaceri Ștefan Frântu. Pe 22 iunie vor primii feli-citările cuvenite deputatul Dănuţ Bica și avocatul Ion Tufeanu, iar pe 23 iunie se vor afl a în centrul atenției senatorul Șerban Valeca, preotul Ion Chiţu, viceprimarul Radu Nicolae de la Negrași și prof. univ. dr. Ioan Tabacu de la Universitatea Pitești. Nu în ultimul rând, pe 24 iunie va face cinste fostul mare fotbalist al FC Argeș și consilier local Ilie Bărbulescu. Tuturor sărbătoriților Jurnalul de Argeș le urează La Mulți Ani!

Marin Ţurlea Dănuţ Bica Șerban Valeca

LA MULŢI ANI!

Pentru că organizaţia ALDE Pitești a luat un scor slab la europarlamentare, Robert Tudorache a rămas fără funcția de secretar de stat la Ministerul Energiei (prin decizie semnată de primul-ministru, Viorica Dăn-cilă). Funcţia îi va reveni unui reprezentant al organizației ALDE Gorj, dat fi ind că la nivelul respectivei fi liale, alianţa a obținut un scor mai bun. Tudorache pleacă, astfel, din Ministerul Energiei, dar rămâne mai departe președintele CA Nuclearelectrica.

Anterior acestei măsuri, la nici o săptă-mână după alegeri, un alt membru ALDE Argeș, Mihaela Crișan, a fost schimbată dintr-o funcţie importantă - cea de in-spector școlar general adjunct - după ce i-a

expirat perioada contractuală și nu i-a mai fost reînnoită. Mihaela Crișan s-a întors la catedră, la Liceul Tehnologic Dacia. În lo-cul său, pe postul de la ISJ, a fost numit de Minister, cu delegație până la de 31 august, profesorul de fi zică Sorinel Fusea, fost di-rector al Liceului Teoretic „Iulia Zamfi res-cu” din Mioveni. De amintit că în ședința comună a Biroului Permanent Județean Argeș și a Biroului Politic Municipal Pitești, s-a decis, cu majoritate de voturi, reorganizarea structurilor de conducere în mai multe localități, precum și a structuri-lor de conducere din organizațiile urbane din Pitești, Curtea de Argeș, Câmpulung, Topoloveni și Mioveni.

Decapitări postelectoraleTudorache şi Crişan, primele victime ale scorului slab obţinut de ALDE în judeţ