T R A N S I L V A N I A O R G A N U L

ASOCIAŢIUNII P E N T R U L I T E R A T U R A ROMÂNĂ ŞI C U L T U R A P O P O R U L U I ROMÂN.

Nr. JX. Sibiiu, Septembre — Octobre 1900. Anul XXXI.

Asociatiunea la Băile Herculane. A doua-oară în Banat, şi cu acelaşi splendid succes ca

la 1896 în Lugoş, Asociatiunea şi-a ţinut adunarea generală din estan, în 9 şi 10 Septembre a c , la Băile Herculane. Ca şi înainte cu patru ani, tot astfel şi de astădată, Asociatiunea s'a întrunit pe teritorul unui despărţement abia înfiinţat, unde ea, pană de curând, a fost cunoscută numai după nume; dar cu toate aceste meritoasa noastră societate culturală a fost întimpinată şi îinbrăţoşată la isvoarele lui Iorgovan ca un vechiu şi mult dorit prietin şi binefăcetor.

Nu a fost numai neîntrecuta ospitalitate a Românilor bă­năţeni, care s'a manifestat în însufleţirea serbătorilor dela 9 şi 10 Septembre, ci totodată, şi mai ales, bucuria, de a vede din nou desfăşurat stindardul culturei române pe locu­rile clasice din valea Cernei, unde românismul de aproape doue mii de ani n'a mai avut o serbătoare atât de înălţătoare.

Adunarea generală dela Băile Herculane va remâne me­morabilă în analele desvoltării noastre culturale, pentru că ea a pus basa organisării Asociaţiunii noastre ca corporaţiune sciinţifică-literară, şi prin urmare va remarca un moment im­portant în istoria noastră culturală. Şi a fost numai un act de dreaptă recunoscinţa, că s'a dat acest rol onorific chiar unei adunări generale ţinute în Banat, pentrucă astădj insu-fleţirea şi zelul pentru causa Asociaţiunii şi preste tot a cul­turei noastre naţionale, a luat cel mai puternic avent chiar în părţile bănăţene, unde Asociatiunea, deşi lipsită aici de trecut şi tradiţiuni, are un respectabil şir de despărţeminte,

15

2 1 0

cari — poate cu o singura escepţiune — emulează în nobila lor activitate, şi în timp de 2—3 ani ni-au oferit tabloul unei vieţi naţionale-culturale, cum nu s'a putut desvolta în alte locuri nici în decursul mai multor decenii.

Despre decursul adunării generale şi despre importanta lucrare ce ea a săvîrşit, cetitorii noştri se vor pute informa din procesele verbale ce le publicăm în fascicolul de faţă. La acest loc restringem expunerile noastre la acele momente mai mult exterioare ale adunării generale, cari i-au dat caracterul unei adevărate serbători naţionale-culturale.

Nu avem altă localitate pe întreg teritorul locuit de Ro­mâni al terii noastre, care să ofere unei serbători românesci un cadru mai splendid decum ni-1 dă romantica vale a Cernei. Totul ce natura are mai frumos şi mai admirabil, şi totul ce technica modernă poate da mai plăcut şi mai agreabil, a stat la disposiţia publicului adunat. O regiune incomparabilă, par­curi, grădini şi proraenăcji admirabile, saloane splendide şi locuinţe plăcute de o parte, iar de alta reminiscenţele istorice atât de scumpe pentru noi, ce se leagă de acel vechiu sta­biliment balnear, — toate au contribuit la susţinerea necon­turbată a bunei disposiţiuni şi a însufleţirii oaspeţilor. Şi în acest atrăgător cadru s'a vecjut desfâşurându-se o viaţă curat românească, cu o pulsaţiune însufleţită de acelaşi ideal, o circu-laţiune intimă şi armonioasă între iraţi din patru unghiuri. Pentru-că poate la nici o altă ocasiune de păn' acum, româ­nismul dela Tisa păn' la Marea-Neagră nu a stat în contact mai intim, şi unitatea culturală a tuturor Românilor nu a fost mai pronunţat representată decât la adunarea generală din băile Herculane, unde Ungureni, Bănăţeni, Ardeleni, Mun­teni, şi Moldoveni, în frăţească dragoste au dat mână cu mână.

Şi toate aceste s'au putut întempla, fără ca armonia ser-bătorii noastre să fie fost conturbată şi caracterul ei pur cul­tural să se fi alterat pe un singur moment; — s'au putut întempla în condiţiuni, cari au însufleţit şi pe fiii neamurilor străine şi au făcut chiar şi pe representantul autorităţilor po­litice, să declare: că cu toată inima participă la această ad­mirabilă serbătoare culturală. Câte nu ar pute învăţa din

211

aceste cei ce chemaţi sunt a întemeia şi ocroti armonia intre popoarele terii şi înaintarea lor culturală! . .

„Unitis cum viribus!" — a fost devisa dHei. Organele Aso­ciaţiunii, publicul asistent, găzduitorii lui şi în aceeaşi mesură şi representanţii oficiilor publice, au conlucrat în deplină ar­monie la asigurarea succesului adunării generale şi al festivi­tăţilor împreunate cu aceasta.

Este un moment ce cu deosebită plăcere îl remarcăm, că Asociaţiunea — poate ântâia-dată dela înfiinţarea ei — s'a vecjut îndemnată a da expresiune, prin un act special al Co­mitetului central, recunoscinţei şi mulţămitei sale pentru de­osebita bunăvoinţă şi pentru zelul cu care a fost sprijinită în lucrarea ei prin organele statului.

Trecem preste baiul festiv arangiat în splendidul „Salon de cură", şi preste reuşitul concert al Reuniunii de cântări din Lugoş, care prin interpretarea maestră a mai multor com-posiţiuni românesci, a provocat momente de însufleţire extra­ordinară, — şi ne oprim la serbarea poporală, arangiată din incidentul adunării, serbare care în vederea scopurilor urmărite de Asociaţiune, trebue să ne preocupe în mod deosebit.

Favorisată de un timp admirabil, această serbare a întrunit aproape doue mii de ţerani din toate părţile Severinului, şi a decurs în ordinea şi armonia ce caracterisează convenirile poporului nostru. Grădina de economie — un loc cu plantaţiuni frumoase şi bine îngrijite şi cu o întindere de mai multe ju-ghere, — oferea un aspect admirabil, când membrii Asociaţiunii, după ântâia şedinţă literară, s'au presentat la locul petrecerei. Sute de ţerani şi ţerance. în pitorescul lor costum naţional, se îndeletniciau cu presentarea dansurilor poporale din Severin. Damele presente studiau costumele, cari, deşi lucrate cu gust, au suferit mult sub influinţa modei străine, şi numai escepţional presentau motive originale românesci. Pentru a contribui la păstrarea nealterată a acestor motive, votul da­melor a avut în vedere în primul rând originalitatea costu­melor, şi premiile — de astădata destul de mari — au fost acordate tot din acest punct de vedere. Premiul I a fost dat unei ţerance din Mutnic, al cărei costum îl presentăm în ilu-straţiunea de pe pagina următoare.

16*

C o s t u m p r e m i a t c u p r e m i u l I. ocasiunea adunării generale a Asociaţiunii din 1900.

2 1 4

Petrecerea poporală s'a terminat cu împărţirea a 1000 exemplare de scrieri poporale, dăruite de Asociaţiune.

încheierea festivităţilor arangiate cu această ocasiune, a fost o excursiune pe Dunărea de jos, care va remâne tuturor participanţilor un plăcut şi scump suvenir pentru întreaga lor viaţă. Un mare vapor special a dus numeroasa societate — erau aproape 300 persoane — la admirabilul defileu „Cazan", de aici la insula Ada-Kaleh şi preste porţile de fer la Turnul Severin. In cursul seu vaporul a atins frontierele a trei teri şi a visitat şi ultima reminiscenţă a domniei Semilunii în aceste ţinuturi, ne-a arătat urmele drumului şi podului lui Traian, cele mai falnice monumente ale istoriei noastre na­ţionale, şi ne-a debarcat apoi pe pământul regatului român, unde membrii Asociaţiunii noastre au aflat cea mai călduroasă primire din partea fraţilor noştri de dincolo de Carpaţi.

Fie-care oară a acestei djle frumoase a fost bogată în momente însufleţitoare, cari vor remâne neuitate tuturor.

Dela Turnu Severin membrii Asociaţiunii s'au întors la ale lor, ducând cu sine nouă dragoste pentru Asociaţiunea noastră şi nouă încredere pentru viitorul poporului nostru.

Credem că membrii Asociaţiunii noastre, cari nu au putut participa la această adunare, ne vor fi recunoscetori pentru publicarea în fascicolul de faţă a interesantei conferenţe, ce a cetit-o D. Dr. Gr. Vuia în prima şedinţă literară, asupra loca­lităţii unde eram întruniţi. Totodată înzestrăm această pu­blicaţiune cu un frumos tablou de vederi din Băile Herculane. în un numer viitor vom publica apoi şi memorabila disertaţiune a Dlui Patriciu Dragalina, care n e - a cetit — în a doua şe­dinţă literară — câte-va pagini din suferinţele Românilor bă­năţeni. Ambele conferenţe erau de interes deosebit chiar la locul unde au fost cetite, şi au fost ascultate cu multă plă­cere şi atenţiune. Ele au deşteptat dorinţa, ca şi la alte adunări generale subiectele disertaţiunilor să fie alese tot cu deosebită considerare la locul unde se întrunesce Aso­ciaţiunea.

In fine lăsăm să urmeze discursul, prin care ilustrul pre­şedinte al Asociaţiunii a inaugurat adunarea generală. El

215

a dat acestei adunări un timbru caracteristic, ce ea 1-a păstrat păn' la fine.

Iată ce a cjis preşedintele Asociaţiunii:

Onorată adunare generală! înainte de toate me simt detoriu a impărtaşi salutare

frăţească românilor dintru acest ţinut şi a le mulţămi: pentru că însufleţiţi de scopurile, ce urmărim, ne-au adus în regiunea aceasta, pre cât de frumoasă, pre atât de însemnată în istoria naţiunii noastre.

Pentru-că ce român va pune piciorul seu pre pământul sacru al acestui ţinut, fără să-şi aducă aminte, că străbuniii noştri, când au purtat preste Dunăre acuilele lor victorioase, pre aici au făcut primele cuceriri. De pre aici au trecut munţii, acel zid de aperare, acea grandioasă cetate, ce făcea să crească virtutea selbatică a duşmanilor, de cari pre atunci tremurau toate popoarele din giur. Pre aici chiar şi în loc se află deosebite monumente din epoca descălecării şi a în­rădăcinării neamului nostru întru această ţeară aşa depărtată de sinul călduros al mamei noastre, — iară în apropiare se află unul grandios, pre care nu l-au putut învinge şi dărîmâ nici valurile Dunării, nici tempestăţile aerului şi chiar nici reutatea omenească, carea întru turbarea sa sfarmă şi cutro-pesce mai cumplit, decât puterile naturei brute.

Deci fie salutaţi cu iubire şi mulţămită fraţii dintr'acest ţinut, cari învitându-ne în mijlocul lor ne dederă ocasiune de a ne reîmprospeta suveniri atât de dulci şi a ne încâlcii prin focul sacru al lor.

Onorată adunare generală/

Este frumos şi măreţ scopul, ce urmăresce societatea noastră: pentru-că ea tinde a deştepta şi desvolta în poporul nostru iubirea de neam, iubirea de limba şi cultura noastră, — este a face, ca toţi fii naţiunei noastre, aşezaţi în regiunile resăritene ale Ungariei — fără nice o căutare la numirile locale de Haţegani, Ardeleni, Maramureşiani, Ungureni, Bă­năţeni, bucuroşi să recunoască domnia legăturii comune, care o formează limba noastră dulce şi datinele erecte dela străbuni,

216

— este a face, ca toţi fiii naţiunei noastre să împreune forţele lor cele mai bune spre a cultiva întru sine înşi-şi şi întru toţi ai noştri aceste odoare preţioase şi spre a le apera ca lumina ochiului.

Nisuind a împlini aceasta misiune asociaţiunea noastră spre serbarea adunărilor sale generale descinde acuşi într'o regiune acuşi într'alta; poartă lumina sa mică întru acest secol al luminelor mari, ca cel puţin din apropiare să poată fi vecjută şi apreţiată de cei interesaţi deadreptul în causă şi acestora să le dea impuls de a lucra pentru realisarea scopului dorit. Poartă o lumină mică, carea vecjendu-o cei ce stau afară de cercurile strinse ale noastre, pre cari însă una din legăturile de ordine mai înaltă aşa strinsu-i împreună cu noi, să cunoască şi scopul nostru aflător în armonia deplină cu binele comun, şi puritatea mijloacelor, de cari ne folosim.

Prin activitate stăruitoare, onorată adunare generală, întru aceşti aproape 40 de ani am ajuns acolo, de puţine colţuri locuite de români se află în largul Ungariei, de cari nu s'a apropiat această instituţiune binefăcătoare a noastră, — şi mai puţine ancă — putere-am c]ice nice unul fie cât de re­tras — în care să nu se simtă rodurile mişcării produse de ea.

Bărbaţi însufleţiţi pentru înaintarea culturei noastre, cu zel vrednic de toată lauda au îmbrăţişat această causă sântă a poporului român. Şi eaca acum vedem înfiinţate la 50 des­părţeminte, cari ca tot atâtea arterii duc şi multiplică mişcarea noastră culturală. Este de dorit însă, ca centre de aceste să fie încjecit mai multe, pentru-ca ele să fie mai accesibile 'şi aflându-se în apropiere să poată desvolta activitate mai fruc­tuoasă. Chiar pentru aceea stăruinţa noastră trebue să fie îndreptată spre formarea lor, pre unde lipsesc şi înmulţirea lor, pre unde s'au format deja, pană vom ajunge acolo, ca organismul nostru să se întindă şi ramifice şi prin cele mai ascunse şi mai depărtate cătune locuite de români, şi preste tot locul să opereze lăţirea culturei noastre naţionale. Numai aşa vom fi în stare de a susţine şi apera aceea, ce ne este atât de scump: individualitatea noastră naţională.

Ca mijloc foarte folositor au despărţemintele noastre, între altele multe, bibliotecele ambulante, spre a căror reco-

217

mandare nu putem ave cuvinte de ajuns. Prin ele se sub-ministrează poporului lectură sănetoasă, morală şi scutită de veninul principielor, ce tind a surupa basele societăţii civile şi ale religiunei. Este mare puterea acestor biblioteci, pentru-că prin ele poporul nostru gratuit sau pre un preţ băgatei devine în posiţiune de a gusta lectură variată şi a desvolta în direc­ţiune bună simţemintele ascunse în peptul seu. Succesul acestei lecturi, dacă este bine aleasă, e foarte sigur şi desă-vîrşit: pentru-că ea n'are de-a lupta cu alt duşman, de cât cu negura, ce întunecă mintea şi inima. Se învinge duşmanul acesta, simţemintele bune cresc şi se întăresc.

Prin cărţi de felul acesta dacă e bine controlată se ajută foarte mult formarea caracterelor tari întru cele bune, pre cari nici lipsa extremă nice prisosurile îmbuibate să nu le poată abate dela calea virtuţii şi a moralităţii.

Să lucrăm cu toţii, fie-care după cele mai bune puteri ale sale, ca asociaţiunea noastră să crească şi înflorească!

Cu aceasta declar adunarea generală deschisă.

„0 PETIŢIE A LUI AVRAM IANCU". Spre marea mea mirare, cetisem în „Familia" din 9 Sep­

tembre a. c. Nr. 35 sub titlul de sus, la rubrica „Salon" o „petiţie", care seamână mai mult a batjocură asupra memo­riei nefericitului meu amic. martir al neamului românesc, Avram Iancu.

Eu, care am purtat o luptă cu scriitori germani şi ma­ghiari, pănă-ce mi-a succes d'ai rehabilita bunul seu nume şi de a-1 presenta în adeverata splendoare, căci mai înainte nu-1 slăbiau din „ucigaş, bandit, tăciunar, etc." m'am indignat ne­spus de mult la cetirea acelei „petiţie".

Mi-am esprimat la moment părerea, în biroul Asociaţiunii, unde cetisem „petiţia", că subscrierea numelui Avram Iancu nu poate fi decât un falsificat al „Neamţului", care a compus acel pascuil, spre a-1 batjocori pe Iancu, sau al unui com­plice al aceluia, care a încercat a înşela bani dela guvern, abusând de nuniele lui Avram Iancu,

218

A

In acest prepus al meu, că Iancu n'a putut subscrie în 18 Septembre 1853 un astfel de galimathias, care adevărat când ar fi, l-ar degrada la rolul unui cerşitor muritor de foame, me întăresce şi faptul că Iancu a fost un caracter pre cum 1-a descris „Magyarorszâg es a nagyvilâg" în Nr. 1 din anul 1873 în următoarele cuvinte: „Iancu nu scia să se încovo-iască, nici să se linguşească. Pe figura lui înaltă şi pe faţa lui superbă se oglindea timbrul acelei consciinţe, pe care singur convingerea meritelor o poate da". Un astfel de om e impo­sibil să se iscălească într'o „petiţie" trimisă unui Bezirks-Vor-steher (szolgăbireu): „Client şi slugă supus".

Dar cfice-se-va: Iancu a fost în acel timp smintit la minte. La aceasta eu respund cu: Da şi — ba! Se poate că cei-ce au abusat de numele dînsului la anul 1853 l-au credut smintit la minte; dar apoi 14 ani în urmă, anume în 24 Martie 1867, când a scris cu mâna proprie suplica cătră împăratul, e con­statat că sufletul dînsului îi era frânt şi mintea sa întune­cată, cu toate aceste suplica e scrisă cu demnitate, apoi s'a subscris: Avram Iancu general.

Dar nici chiar aceasta suplică n'a trimis-o la destinaţie, ci a purtat-o 5 ani în buzunarul unei sarici (suman, tundră), unde s'a găsit după moartea sa.

Intre astfel de împregiurări m'am adresat la moment cătră losif Iancu, vigil de pădure (Forsţwarth) în Vidra de sus, unde se păstrează acea „petiţie," cu rugarea ca să mi-o tri­mită, pentru de a pută constata identitatea subscrierei, ase-mânându-o cu suplica reprodusă de mine în „Biografie" şi depusă între actele destinate pentru museul naţional. Respuns însă până în diua de adi n'arn primit.

Dela domnul jude pensionat şi advocat în Abrud, Başota, cătră care m'am fost adresat tot atunci, primesc cu data din 23 1. c. respuns că, actele presidiale ale fostului oficiu de cerc (Bezirksamt) nu s'au predat oficiilor constituţionale, ci au fost arse şi nimicite, prin urmare, referitor la „petiţia" cu „pricina" nu se poate erua absolut nimic. Totodată, se exprimă domnul Başota, că a vechit acea „petiţie," dar după părerea domniei sale, subscrierea numelui lui Iancu e un falsificat.

219

Drept aceea, combinând toate împregiurările, declar „pe­tiţia", dar mai ales subscrierea numelui lui Avram Iancu, de un falsificat. Şi ca falsificat are să se privească până atunci, până când nu se va constata contrarul, prin esperţi şi martori clasici, între cari me ofer şi eu, care i-am cunoscut scrisoarea.

Fac aceasta declaraţie, ca să se scie, de cumva vre-un reu voitor al neamului nostru s'ar încerca ori şi când ca să exploateze aceasta „petiţie" pentru a batjocori pe Avram Iancu şi de a-i detrage din caracterul dînsului galant, mândru şi nobil, recunoscut în dma de adi chiar şi de cătră duşmanii nea­mului nostru.

S i b i i u , în 29 Octobre 1900.

Iosif Şterca Şuluţu.

DIN TRECUTUL BĂILOR HERCULANE (MEHADIA)*)

„Aquae condunt urbes".

Onorabilă adunare generală ! Domnilor şi Doamnelor!

Este sigur, că nime din D-Voastră n 'a venit la Băile Herculane pentru ca aici să s tea într 'un local închis, cu ochii aţintiţi la o persoană şi cu mintea pironită la cuvintele rostite. Noi cei de aici, cari am pus la cale formalităţile acestei adunări , ni-am dat dela început samă despre această împre jura re ; cum însă Asociaţiunea noas t ră la fiecare adunare a re obiceiul de a face niţică l i teratură, aşa a trebuit ca din considerare că t ră scop, Dv. să vă esecutaţi a me asculta pe mine „a sta la divan", vorba bănă -ţănească , în loc de a admira frumseţile naturei , în care se desmiardă valea Cernei.

Drept mulţămită dela mine, mă voi trudi să fiu cât se poate de scurt la vorbă şi ca nici acest scurt timp să nu fie perdut pent ru Dv., în cele ce voi espune, voi căuta să fac pe ciceronele Dv., un fel de Bedecher al Băilor Herculane.

Dacă ar şti vorbi muntele Domogled, care din înălţime vădut-a toate câte de mii de ani s'au petrecut la poalele lui, şi dacă am înţelege noi murmurul Cernei, mar tore al a tâ tor evenimente, câte au trecut peste va­lurile ei, am sta uimiţi, admirând de o par te puterea înfricoşată a naturei ,

*) Conferenţa literară cetită îa adunarea gen. a „Asociaţiunii" ţinută la 9—10 Sep-tembre 1900 în Băile IJerculane,

2 2 0

iar de al tă par te nimicnicia omului, care în oarba-i vani tate se crede stă­pân peste toate . Valea Cernei, str imtă cum o vedeţi, cu urieşele stânci de pe margini, cu desele mici cascade, cu mulţ imea isvoarelor reci, calde şi fierbinţi, cari erup par te Ia mal, par te în albia ei, toate aceste producte geologice ale naturei datoresc existenţa lor unei mari revoluţiuni vulcanice întâmplate în t impuri preistorice, cine ştie cu câte mii de ani mai înainte . Dela cele „7 isvoare calde" pană pela Mayerhof, un singur munte a fost pe locul unde acum curge rîul Cerna. Nici nu avem trebuinţă de mare fantasie, ca privind pe alocurea ţermurii despicaţi ca două lespedi urieşe, să-i putem lipi în închipuirea noastră, făcându-i iarăş una.

Ce clocot înfricoşat va fi fost acela, când lava fierbinte se lupta cu urieşul munte ca să-şi găsească resuflare din închisoarea imperiului plu­ton ic ! Dar ancă formidabila sguduitură ce a produs cutremurul de pământ , când vulcanul a resbit să despice în bucăţi muntele. Ce trosnitură înspăi­mântă toare t rebue să fie premers actului, când blocurile de s tâncă ca la porunca unui Dumnedeu s 'au deslipit una de cătră alta făcând o crepătură lungă şi adâncă, carea numai decât se umple de apă, apă rece, apă de ploaie şi de zăpadă topită, carea din momentul acela n 'a mai încetat a curge pană în ziua de astădi. In cursul veacurilor venit-a apoi un popor, care vedându-o neagră i-a dat numele Cerna, precum a numit pe celalalt riu, care dinspre Mehadia venea a l b : Bela Reca.

Deodată cu naş terea marei crepături în munte , care formează albia Cernei, isbucni din nenumăra te găuri apă fierbinte, pe unele locuri răs­pândind miros de pucioasă, iar pe alocurea numai bulgări de aburi. Ace­stea sunt isvoarele calde de astăzi, sulfuroase şi sărate.

Un mar tor clasic al terenului vulcanic de sub picioarele noastre , este grota cu aburi. Cine numai poate, să nu peardă prilejul de a admira acest sublim fenomen al naturei. La o înălţime de circa 100 metri dela nivelul drumului de preumblare , găsim un loc, unde ca din senin t răsnetul , pe neaş tepta te vedem ţîşnind din s tâncă aburi în şuviţe când mai groase când mai subţiri. Tot acolo se află şi o grotă scobită parcă de daltă de maestru. Puneţi urechea la aper tura de unde cu un uşor şuerat isbucnesc aburii, fiţi atenţi apoi şi la sgomotul surd şi năduşit ce din adâncime se aude, şi veţi câştiga convingerea, că staţi la gura unui crater şi că sgo­motul din pântecele pământului nu este decât clocotirea lavei de apă din-t r 'un vulcan. în faţa astorfel de fenomene nu t rebue să fii tocmai popă ca să esclami „Mare eşti Doamne şi minunate sunt lucrurile t a l e ! "

După această mică escursiune în istoria naturală să t recem la istoria omeni re i ; dela revoluţia elementelor, la revoluţia popoarelor.

Dacă în imperiul mineralelor, par tea fără viaţă a naturei , se petrec aşa schimbări colosale, cu cât mai mult este espusă na tura organică fluc­tuaţiilor variate. Această neîncetată t ransformare este causa, că atât de greu putem afla adevărul . înainte cu 2200 de ani a spus-o filosoful grec Pyrrhon, pă aceasta reînojre neconteni tă a fiinţelor organice, face cu neput inţă pe r T

221

fecta pă t rundere în adevărata lor natură . E prea firesc că omul, ca cel mai complicat din fiinţele organice, să fie in aceleş timp şi cel mai mult expus variaţiunilor. Dacă în viaţa unui individ se întâmplă la tot pasul schimbări , nu mai puţin găsim acest fenomen în viaţa popoarelor ca indi­vidualităţi etnice. De când cu cataclismul, care a dat nascere formaţiunii de astădi a locului pe care ne găsim adunaţi în numele „Astrei", cine scie câte popoare se vor fi perândat , despre cari istoria nu poate da samă. Ce interesant ar fi d. e. a sci, care a fost cel dintâi popor, care a folosit ca mijloc de curăţenie sau de vindecare termele de aici. Ce impresie va fi făcut asupra lui aspectul apelor cari ies calde din p ă m â n t ? Câţi vor fi păţit ca selbatecul lui Robinson, care necunoscând fenomenul fierberei şi-a opărit degetul în apa clocotindă. Dacă acum când băile sunt a tât de mult la modă şi tot se mai găsesc oameni şi ancă de cei cu car te , cari nu vor să creadă, că isvoarele aievea în vintrele pământului , în laboratoriul n a -turei se încălzesc. Mai în fie-care an mi se întâmplă, că unul sau altul apropiindu-se cu confidenţă de mine mă roagă iu toată discreţ iunea ga­ranta tă cu parola lui de onoare, să-i descoper cazanul, unde încăldesce administraţia a tâ ta putere de apă.

Băile calde, ca mijloc higienic, le vedem folosite la cele mai vechi popoare . Moise a făcut reguli higienice introducând băile calde ca dogmă religioasă. Maimonides, primul legislator al ovreilor dice, că e oprit a locui într 'o comună unde nu se află un medic, un chirurg, o baie, un closet, apă de beut, o sinagogă, un crescător de băieţi, un scriitor, un adunător de milă şi o autor i ta te poliţială. Acest mare rabin, cu 800 de ani înainte a găsit că toate cele înşirate sunt mijloace de prima necesi ta te pentru o comună ovreiască. Ia tă care e secretul vitalităţii poporului lui Israil, carele după ce s'a risipit Iudeea, fără a ave" patr ie, s tăpânesce toată lumea, ca cel mai vechiu popor de pe pământ . Cu toate aceste, u rme de un adevărat cult pent ru băi calde nu ne-au remas din timpurile vechi, decât dela Greci şi Romani . Strămoşii noştri, mari întru toate, au fost neîntrecuţi în ar ta bal­neară . Ei au înălţat balneotechnica la un nivel, la care technica şi archi-tec tura modernă cu toate urieşele progrese ce a făcut, n 'a putut ancă ajunge. Ca frumuseţe architectonică, ca confort şi ca dimensiuni, thermele Romei şi adi când nu sunt decât ruine, ne pun în uimire. împăraţi i romani cu nimic nu-şi împleteau mai mult cununa nemurirei şi nu se făceau iubiţi înaintea supuşilor, ca prin munificenţa în zidirea şi înzestrarea băilor. „In balneis salus" era maxima obicinuită dela palat pană la col ibă; plebeiul ca patricianul, senatul şi poporul, bărbaţi , femei şi copii alergau la băi, când suna oara deschiderei. împăra tu l ca să se facă popular clădea fherme de dimensiuni colosale, unde nu arare-ori întră el însuşi să facă baie ală­turea cu plebeiul. O asemenea clădire putea cuprinde în piscinele sale pană la 3200 de persoane . Unde în lume găsim astădi un a semenea basin de apă ca ldă? Dacă baia caldă intrase întru a tâ ta în obiceiul roman, în câ t poporul murmura şi se revolta când din cause de edilitate publică,

222

repara tură e t c , e ra lipsit de dinsa, — apoi thermele naturale formau obiect de adoraţ iune la Romani . Toate templele lui Esculap, toate oracolele erau zidite lângă isvoareie calde şi drept caracteristică, că erau dătă toare de putere Gelor slăbiţi prin boale, lupte şi suferinţe morale , mai toate erau în­chinate deului Hercule. „Ad aquas Herculis sacras" este inscripţia unui monument ce s'a aflat aici la marginea Cernei. Acestui semizeu se dedicau table votive, ca semn de mulţumire şi veneraţ iune. înainte cu 165 de ani Când de nou fură descoperite aceste băi , la locul unde isbucniau mai multe isvoare calde, mareşalul Harnilton a găsit ruinele a trei temple, ded i ca t e : unul lui Hercule, altul lui Esculap, iar al treilea Higiei. In aces tea temple s 'au găsit mulţime de table votive, cari fură t ranspor ta te la Viena in bi­blioteca de cur te . Numai puţine au fost lăsate aci, cum sunt tablele păs t ra te în coridoarele băilor Ludovic, lângă tunelul care leagă spitalul militar cu băile. Pe aleia care duce ia isvorul Hercule, în pâretele de pea t ră se vede o bucată din sarkofagul unei familii romane, ta ta , m a m a şi 3 copii. Cărămidi şi astâdi se pot găsi in albia Cernei când scade, cari prin sem­nele L. XIII. probează originea lor romană. 0 viaţă de băi foarte an imată t rebue că a fost aici, carea sigur că a durat cât timp a existat imperiul roman. Se ştie că decadenţei politice i-a premers decadenţa morala. Ei bine, în epoca decadenţei cade luesul băilor. Fliniu dice că timp de 6 secoii Romanii nu aveau alt medic decât băiie. La început băile aveau mi­s iunea de a vindeca bolnavii (aceştia se închinau în templul lui Esculap înainte d'a intra în baie), apoi de a întări pe cei slăbiţi în puteri , aceştia se închinau lui Hercule, iar în a treia categorie de visitatori erau cei sănătoşi , cari veneau pent ru a-şi preserva s ă n ă t a t e a : aceşt ia erau adepţii Higiei.

In cursul veacurilor apoi viaţa în băi a devenit din ce în ce mai luxoasă, aşa că poliţia de moravuri avea mult de regulamenta t în stabili­mente le balneare . Din modes ta maximă „iw balneis salusu se făcu cinicul distichon

nBalnea, vina, Venus consumant corpora nostra" sed „Vitam faciunt balnea, vina, Venus",

ceea ce pe românesce va să dicâ: „Baia , femeia şi vinul storc puteri le 'n om", dar „Baia, femeia şi vinul fac fericirea vieţii".

Românul nostru de astădi , deşi nu e deloc amator al băilor calde acasă la el, în privinţa cultului aş pute" dice religios al îsvoarelor calde, nu ră­m â n e întru nimic înderetrul strămoşilor sei din legioanele lui Traian. Despre asta se poate fie-cine convinge, care-şi-va lua osteneala să între în baia poporală din stabilimentul Hercule. Acolo va vede statua în relief a iui Iorgovan, precum îi dic sătenii noştri lui Hercule. Această s ta tuă e toată ciun-gărită de adoratorii românaşi , cari au obiceiul d'a rade fărîmături din aceea par te a statuei, de care par te a corpului sufer dinşii. Aceste mici părticele apoi cu toată evlavia le beau în apa de isvor, siguri fiind că se vor vin-

223

deca. Aşa ciungărită statua, lipsită de nas , urechi , mâni, picioare etc. abea numai prin conturele ei simetrice şi la distanţă artistică se poate observa. Fiind odată acolo, ve recomand să examinaţi cu pietate resturile de apaduct construite de strămoşii noştri, ca fantasia de a lua baie la isvorul chiar al Romanilor să ve mărească deliciul când veţi intra într ' însa. Despre aceste resturi zic unii esperţi . ca sunt aşa de compacte , că astădi technica hidrau­lică nu găseşte un material a tât de trainic.

* Balneologia este sciinţa clădită pe păţenii sau cum s'ar dice în l imba

învăţaţilor, pe empirism. Şi fiindcă tocmai poporul este acela care numai din păţeniile sale învaţă, aşa a reuşit poporul nostru din aceste provincii a cunoasce folosul apelor minerale, a le clasifica, a indica chiar intrebuin-ţarea lor terapeutică. Mult timp înainte de a fi fost analisate apele de aici şi de a fi fost recomandate de vre-un medic, isvoarele erau deja botezate de popor : baia de picioare, baia de ochi, baia de răni, baia de friguri, e tc . Pen t ru boaleie lumesci a făurit o numire specială care nu prea măgulesce franţujilor.

Fiind vorba de francezi îmi vine în minte, că tocmai un medic bal­near francez a fost, care cu 40 de ani mai nainte călătorind în părţile aceste , a admirat iscusinţa poporului nostru grănicer întru întrebuinţarea apelor minerale. El a scris o broşură despre metoda sătenilor de a în­t rebuinţa apa sulfuroasă din Băile Herculane la boaleie de ochi. Descrie cu de amănuntul ceea ce a vedut că făceau grănicerii noştri de pe atunci la isvorul de ochi. Din scrierea lui nu se scie cât timp a pet recut aici, căci a cutreerat „Principatele dunărene" descriindu-şi voiajul sciinţific. Se vede însă că ca medic la un stabiliment vestit ba lnear în F r a n ţ a : Cauteret , tot cu ape sulfuroase, 1-a interesat procedeul bolnavilor de ochi, aşa că constată resultatele dobândite la felurite boale de ochi, pe cari le şi în­şiră cu numirea lor medicală. în fine încântat de aceea ce a descoperi t e s c l amă : „Compatrioţii mei să poftească aici să înveţe cum se întrebuin­ţează cu folos apele sulfuroase ia boale de ochi". Nu cred să fie nume­roase caşurile când francezii sunt poftiţi a lua învăţătură dela noi. — Astădi tot ca acum 40 de ani de când a umblat pe aici medicul francez, poporul nu a încetat a alerga cu ochii bolnavi la acest isvor al tămăduirii . Din punct de vedere sciinţific însă tot nu e studiat, ba nici o analisă specială a isvorului nu o a v e m ; cu o dovadă mai mult, că empirismul în ar ta vindecării aleargă mult înaintea sciinţei raţ ionale.

Acum să poftiţi Dior şi Dnelor cu mine la o mică escursiune pe munte . Deocamdată numai la 2 înălţimi interesante ve atrag a ten ţ iunea ; interesante pentru priveliştea ce se întinde ochiului sosind acolo, apoi pentru isto*-ricul urzirei l o r ; este înălţimea la „Crucea albă" şi înălţimea „Elisa-leta". Mulţime de legende sunt în gura poporului grănicer despre tot ce are na tura mai fănnecător din acestea ţinuturi. Mitul despre Iorgo­van şi fata de împărat presupun că-1 cunoasceţi diu baladele academi-

_ 24-2 _

cianului nostru Dr. Atanasie Marienescu. Aci vorbesce Hercule cu Cerna. „Crucea albă" are o legendă în două versiuni, cari amândouă au de sub­strat moarte de om. Băieţi resfăţaţi au făcut fără voia mamei lor escursiune în munţi. Ajunşi la o înălţime ameţi toare, printre stânci, unul din copii se rostogoleşte în abis. î n semn de aducere aminte înduioşată m a m ă ridică o cruce la locul de unde a cădut băiatul. După altă versiune mai sfâşie­toare , nevasta ciobanului ducând de mâncare bărbatului, care de mult n 'o văzuse, la un loc este a taca tă de lupi şi sfâşiată de fiarele sălba­tice în faţa bietului cioban, care din vîrful Domogledului nu avu timp de a-i veni în ajutor. Toţi sătenii au ajutat la ridicarea unei cruci impo-sante la locul pierdărei .

Legenda înălţimei Elisabeta nu mai e legendă, ci o istorie recentă de o sublimă aducere aminte şi o legitimă mândrie pentru toţi cei-ce trăiesc din acestea isvoare binefăcătoare. Era în anul i887 când înalta Doamnă a ţărei , împărăteasa şi regina Elisabeta petrecând 6 săptămâni în sînul acestor munţi, făcea dilnic plimbări atât de obositoare, încât abia găsia din jurul seu cine să o acompanieze. în escursiunile mai grele, afară de dama de onoare, contesa Majlath, o singură persoană o însoţ ia : codreanul fetru Zarva. în t r 'o di programul e r a : la înălţimea „dorici" căreia românii îi dic „la Cioareci". Acela era atunci cel mai înalt punct pe unde erau căi serpen­tine pentru cei-ce voiau să facă escursiune cu înlesnire. Sosiţi la pavilion, înalta Doamnă întreabă pe Petru, dacă se poate merge mai depar te . La răs­punsul acestuia că mai în sus nu este drum gătit, decât anevoioasa potecă călcată numai de locuitori din codri, regina pleacă în sus. După dînsa cu mare nevoie dama de onoare iar înaintea lor indispensabilul Petru. Cu toate că fie er tata regină era t renată în urcări, pe unele locuri totuşi se rezima de umărul lui Petru ca să poată înainta. Cu chiu cu vai ajung la un punct, de unde priveliştea se deschide jur împrejur. Regina se opresce, stă mai multe mi­nute nemişcată cu privirea pironită în văzduh apoi dice cuvintele: „Ce frumos ! Ce plăcere aş avă să iau dejunul aici". Escursiunea a încântat pe regină aşa , că în tot restul <Jilei era bine dispusă. Peste noapte 80 de lucrători au făcut drumul şi chioşcul de adi, iar Maiestatea Sa a luat altă di dejunul fa ^înălţimea Elisabeta". Iată istoria acestei posiţii încântătoare , ca loc de escursiune adi accesibil pentru ori-cine are picioare de urcat. Adormita noastră Doamnă a fost însă cea dântâia care a descoperit frum-seţa locului.

Petru Zarva merită, ca să ve vorbesc şi despre dinsul câteva cuvinte, căci el e tipul caracteristic al ţăranului român. Dupâ-ce a ple­cat regina din Băile Herculane, a venit la mine ca să-şi deschidă bae -rjle inimei şi să-mi împărtăşească fericirea pentru carea nu un simplu pă­zitor de codru ci mari funcţionari l-au Invidiat, cari aspirau la înalta dis­tincţie de a face pe ciceronele reginei. Pe acel timp om mai fericit în lume şi mai mândru ca Zarva Petru n ' a fost. Comandante le t rupelor aso­ciate In contra Chinei n 'a simţit fala şi respunderea ce a simţit-o acest

225

deştept codrean în nobila-i misiune de a conduce pe regina sa prin iubiţii săi munţi , a tât de des cutreeraţi de dînsul. N 'am văzut în viaţa mea om să vorbească cu a tâ ta entusiasm, cu estas, aş pute dice, de câte ori cita şi recita cuvintele ce'i adresa înalta Doamnă. De regulă îi zicea „Peter* dar câte odată şi „lieber Pe ter" . Apoi ajungând la câte o colibă de cioban, de unde se audiau cânii lă trând, Petru alerga înainte să oprească cânii. Regina voia să vadă coliba. Acolo găsiră ciobanii gătind mămăligă, sau cum se d>ce pe aici coleşe. A cerut să guste din ea, dar nu i-a p l ăcu t ; a beut însă cu gust lapte din doniţa ciobanului. A întrebat apoi că ce sat e mai aproape de aici. I s'a r ă spuns : „ Fălea Bolvaşniţa". Era de o es-t remă graţiositate Maiestatea Sa când se silea să repete acest nume şi nu reuşea nici ea nici dama de onoare. Această t rudă zădarnică-i făcea mult haz, căci ambele rideau dulce. în decursul pelerinajului prin codru, unde nu se audia decât paserea, o singură dată a întrebat regina de Pet ru dacă sunt oameni răi pe aici. A fost de ajuns hotărî ta asecurare a codreanului, ca regina să nu se mai gândească la temere . De observat e, că regina n 'a suferit sâ fie păzită de gendarmi.

Dior şi Dnelor! în t r 'un timp, când asasinatele politice sunt la ordinea dilei, când capete încoronate cad victimă afurisiţilor de anarchişti în locuri publice, cred că este de actuali tate a constata, că împără teasa Austriei şi regina Ungariei, cădută şi ea de pumnalul ucigaş, 6 săptămâni în aceste ţ inuturi românesci dilnic a făcut escursiuni în s ingurătatea munţilor n e ­umblaţi , condusă de un singur român fără a i-se fi întâmplat cea mai mică nep lăcere ! Iată pent ru ce am dis că Petru Zarva este un tip, tipul general de loialitate şi devotament al ţăranului român, care deşi muncit de miserie, viaţa şi-o pune pentru capul încoronat al ţării sale. —

Nu pot încheia lăsându-vă sub impresia tristă a legendelor şi a du­reroasei întâmplări din Geneva. Să ne coborim din munţi şi să ne oprim în parc. în faţa DV. vedeţi maiestuosul „Salon de cură" ţinut în stil de rene-sanţă care după inscripţia din faţadă „Saluţi et Laetitiae" are menirea de a lecui prin puterea veseliei. Architectul pare a'i fi destinat acestei zidiri şi o misiune socială-umanitară, când a înfipt în vîrful clădirei s tatuele celor patru popoare principale ale ţe re i : românul, maghiarul, germanul, şi şer­bul. El )e-a pus una lângă alta cu scop ca cei vii într 'o di sâ se apropie şi dând mână cu mână să-şi facă unii al tora viaţa mai suportabilă, să-si croiască o soarte comună mai ferice. —

Dacă în decursul sesonului de băi în oarele dela 9—11 sara veţi întră în salon, vă veţi convinge că aici se face tot posibilul ca greuluşii melancoliei să nu cuprindă pe cel ce vine la Băile Herculane. Este dans, pet recere pentru toate neamuri le . Tinerimea se veselesce dansând, iar bă­trânii privesc cu plăcere. Obiceiul de a se îngriji de buna disposiţie a pu-

16

226

blicului, care vine la băi, tot Romanii l-au Introdus. Thermele publice ale lui Antonin, în Roma pur tau u rmătoarea inscr ipţ ie :

„Cura vacuus hune adeas locum, Ut morborum vacuus abire queas , Non enim hic curatur qui curat ."

Ceea ce pe românesce ar fi să fie: „Lapădă grija lumească de vii la locul acesta,

Ca fără boală, voios să poţi pleca de aicea, De suferinţă nu scapi cât timp o grijă te roade ."

Dr. G. Vuia.

SCIINŢĂ, LITERATURĂ ŞI ARTĂ.

Calendaristica noastră. Ceea-ce am cons ta ta t şi cu al tă ocasiune, t r e b u e să relevez şi de

as t ă -da t ă : l i t e ra tu ra noas t ră ca lendar is t ică ţ ine a se r id ica la u n nivel din ce în ce mai înalt , redactor i i noş t r i de ca lendare pa r a în ţe lege tot mai bine menirea unu i ca lendar în mij locul poporu lu i nos t ru , t e n d e n ţ a spre îmbună t ă ţ i r e se men ţ ine ferm.

A m îna in tea mea doue din cele mai b u n e ca lendare ale n o a s t r e : Amicul Poporului, ca lendar i lus t ra t pe anul 1901, în tocmi t de 1. Popovici, profesor la şcoala civilă de fete a „Asocia ţ iuni i" , a p ă r u t în ed i tu ra lui W . Krafft în Sibiiu, şi Câlindarul Poporului pe anul comun 1901, apă ru t în ed i tu ra „Tipografiei" , socie ta te pe ac ţ iun i în Sibi iu.

Amicul Poporului (An. X L I ) ocupă şi de a s t ă -da tă un loc de f runte în t r e calendarele noas t r e n u numa i p e n t r u b u n a chibsuin ţă cu care e în tocmit , ci şi pen t ru valoarea lui l i terară . T o t ce se poa te a ş t ep ta la noi dela un bun ca lendar , găs im mai ales de as tă -da tă î n t r u p a t în Amicul Poporu lu i , şi dacă mai luăm în socot in ţă şi r educerea pre ţu lu i de 40 cr. (80 fii.) la 30 cr. (60 fil.j. cons iderând to t ce ni se ofere în aces t calen­dar p e n t r u un p re ţ a tâ t de băgate i , cu d rep t cuvân t îl p u t e m numâra în t re ca lendare le noas t re cele mai ieftine, şi c redem, că va cucer i t o t mai mu l t cercuri le căr turar i lor noş t r i pen t ru cari în p r ima linie este de­s t inat . A b s t r a g â n d dela par tea calendar is t ică , î n tocmi tă cu foarte mu l t ă îngri j i re, în care remarcăm o mul ţ ime de maxime in te resan te şi ins t ruc ­t ive la fie-care lună, ne opr im la boga ta pa r t e l i te rară şi informa­t ivă a ca lendarulu i . î n pa r t ea l i te rară găs im şi de as tâda tă mai m u l t e piese or iginale , pen t ru a căror acui rare t r ebue să g r a tu l ăm sincer redac toru lu i , p iese da tor i te unor l i teraţ i , ca V. A. Urechia (Zarva dela Para ipan , legendă istorică), Ciru Oeconomu (Mormântul lui Cain, poesie), Haralamb G. Lecca (Lângă Rahova , poes i e ) ; mai găs im apoi doue piese de Măria Cioban (Vîlva, poves t i re d in Munţ i i -Apusen i , şi Cercui torul , poesie), doue p iese de 'Romul Simu („Are R o m â n u l o 4i; • • • • de-ar

227

sci-o el folosi . . . !" , şi Ris ipa) , mai mul te ar t icole ins t ruc t ive (ceva despre tubercu losa pulmonară) şi de ac tua l i ta te (Aron Densuş ianu , P r o -duc ţ iunea noas t ră l i te rară în 1899/900, Bur i i , D in cronica anului , Schi ţa biografică a I. P . S. mi t ropol i tu lu i Dr. Vic tor Mihâlyi de Apşa , G u t e n -berg , etc.) P a r t e a informat ivă e b o g a t ă şi de astă da tă . Asemenea n i se p res in tă ca lendarul foarte b o g a t în i lus t ra ţ iun i frumos executa te , d in t r e acestea r emarcăm por t re tu l admirabi l , după un nou clişeu, al I . P . S. mi t ropol i tu lu i Mihâlyi în f runtea ca lendaru lu i şi o mul ţ ime de po r t r e t e de ale personage lor de ac tua l i t a te (P. P . Carp, Korber , V ic to r E m a n u e l I I I şi r eg ina E lena , Alexandru , rege le Serbiei şi reg ina Draga , conte le Walde r see , Krt iger , etc. — Şi din aceasta scur tă dare de seamă se poa te convinge ori şi cine, că valoarea aces tu i ca lendar n u am taxa t -o prea sus .

Câlindarul Poporului (an. XVI ) co respunde depl in numelui , ce-1 poar tă , el are deja o r epu t a ţ i une bine s tabi l i tă în opinia noas t r ă pu ­blică şi aceasta b u n ă r epu ta ţ i une t i nde a şi-o afirma t o t mai mul t . D a c ă pe Amicul Poporului îl aflăm de cel mai po t r iv i t p e n t r u căr turar i i noşt r i , Câlindarul Poporului e cel mai cu pr icepere r e d a c t a t p e n t r u t r e ­bu in ţe le poporu lu i nos t ru , a cărui car te de toa te dilele a deveni t de mul t . B o g a t în cupr ins şi de as tăda tă , cu o pa r t e informat ivă po t r iv i tă t r ebu in ţe lo r poporului , şi avend o mul ţ ime de i lus t ra ţ iun i de ac tua l i t a te , acest ca lendar va fi resfoit de s igur cu d r a g de poporul nos t ru . P r e ţ u l 20 cr. (40 fii.) (nt.)

Bibliografie. Publicaţiunile Academiei Române: Analele Academiei Române. Seria

I I . Tom. X X I . 1898—1899. Memori i le secţ iuni i is torice, Bucuresc i . In ­s t i tu tu l de ar te grafice Carol Gobl , furnisor al Curţ i i regale . S t rada Doam­nei 16. 1900. U n vo lum de 634 pag. 4° cupr indend u rmătoare le m a t e r i i : Manuscr ip te din bibl io tec i s t ră ine re la t ive la i s tor ia Români lo r , de N . lo rga . Socotel i le Braşovu lu i şi scrisori românesc i că t ră Sfat în secolul al X V I I , de N. Iorga. Socotel i le Sibiiului , de N. Iorga . E x p u n e r e a pe scur t a pr incipi i lor fundamenta le ale istoriei , de A. D. X e n o p o l . Ed i l i t a t ea sub domnia lui Caragea, de V. A. Urechiă . P r e ţu l 6 lei.

Analele Academiei Române. Seria I I . — Tom. X X I I . 1899—1900. P a r t e a adminis t ra t ivă şi desbater i le . Bucuresc i , 1900. 596 pag. 4°. P r e ­ţu l 6 lei.

Analele Academiei Române. 1889—1898. Ind ice alfabetic al cupr in ­sului vo lumelor X I — X X din seria I I . Bucuresc i , 1900. 146 pag. 4°. P r e ţ u l 2 lei.

Studiu asupra pelagrei, de Dr. Ioan Neagoe. Scr iere p remia tă din P remiu l Adamach i din 1900. Bucuresc i , 1900. 248 pagin i 8° mare . P r e ­ţu l 6 lei.

16*

2 2 8 _

Studii istorice asupra Chiliei şi Cetâţii-Albe, de Nicolae Iorga, mem­bru co responden t al Academie i R o m â n e . Scr iere p remia tă de Academia R o m â n ă cu Premiul A lexandru B o d e s c u din 1899. E d i ţ i u n e a Academie i R o m â n e . Bucuresc i , 1900. 418 pag . 8° mare.

Viaţa şi activitatea literara a protosinghelului Naum Rîmniceanu, dis­curs ros t i t la 17 (30) Mart ie 1900 în şed in ţa so lemnă sub p reşed in ta M. S. Regelu i , de Constantin Erbiceanu, cu r e spuns de Dimitrie A. Sturdza, secre tar genera l al Academie i R o m â n e . Bucuresc i , 1900. 97 pagin i 4°. P r e ţ u l 1 leu.

Archiepiscopul şi mitropolitul Andreiu baron de Şaguna, d iscurs ros t i t la 13 (26) Mar t ie 1900 în şed in ţa solemnă sub p reşed in ta M. S. Rege lu i , de Nicolae Pop'ea, episcopul Caransebeşulu i , cu r ă spuns de Bimitrie A. Sturdza, secre tar genera l al Academie i R o m â n e . Bucuresc i , 1900. 42 pag . 4°. P r e ţ u l 60 bani .

* Poesii de Carol Scrob. B inecunoscu tu l nos t ru p o e t de pes te munţ i ,

C. Scrob, căp i tan în a rma ta Românie i , p ro iec tează edi ta rea unu i nou vo­lum de poesii , cari , n u ne îndoim, vor fi to t a tâ t de b inepr imi te din pa r t ea publ icu lu i român , ca şi poesii le deja pub l i ca t e de Dsa. P r e ţu l unu i exemplar 3 lei. A b o n a m e n t e l e să se adreseze la au to r în Roman (România) .

* Respuns la darea de seamă a d-lui Sim. Popescu, pub l i ca t ă în

„ T r i b u n a " An. X V I I , 1900, a supra căr ţ i lor mele de re l ig iune , de Dr . P e t r u B a r b u , profesor în Caransebeş . Se capă tă gratuit dela autor .

* Istoria politicei, d u p ă Sir. F r ede r i ck Pol lock de Teodor V. Păcăţian.

E d i t u r a au toru lu i . Sibiiu. „Tipografia", socie ta te pe acţi i . 1900. U n voi. 8° mic de 203 pag. cuprinclend următoare le c a p i t o l e : I . Originea pol i t icei şi a scrutăr i i ştiinţifice în filosofia greacă . I I . E v u l mediu şi renascerea . I I I . Secolul X V I I I şi con t rac tu l social. IV. Teor i i mode rne despre suve­r an i t a t e şi legis la tură . L u c r a r e a p re sen ta a dlui Păcă ţ i an , care pană acum a îmbogă ţ i t l i t e ra tu ra noas t ră jur id ică-pol i t ică , des tul de săracă, cu câ te-va opere de valoare r ecunoscu t ă d u p ă cei mai bun i scri i tori i s trăini , a apă ru t mai ân tâ iu în djarul „Tr ibuna" , de u n d e e r ep rodusă acum în volum se­para t . O r ecomandăm iubi tor i lor de l i te ra tură serioasă. P r e ţu l 1 cor. Comande le se fac la au to r în Sibiiu, H e c h t g a s s e Nr. 16.

* Concentraţiunea învăţământului în şcoala Herbart-Zilleriană,

d u p ă Dr . "W. Re in , A. P icke l şi E . Scheller de Georţje Joandrea, învă ţă tor . R e p r o d u c e r e din „Foa ia d iecesană" . E d i t u r a au toru lu i . Caransebeş , 1900. Tipograf ia diecesană, 29 pag . 8°.

* Istoria naturală în usul claselor inferioare ale şcoalelor medi i

d u p ă Dr . Sz te renyi H u g o . B o t a n i c a t r adusă de Vasile Dumbrava, zoologia t r adusă de Victor Borlan profesori . T o m u l I. p e n t r u clasa I. cu 113 i lus-

229

fcraţiuni. Tipograf ia lui R o b e r t L a m p e l (Wod iane r şi fii). Budapes t a , 1900. 146 pag. 8°. Se comandă la l ibrăr ia L . Si issmann, Beiuş . P r e ţ u l 2 cor. 40 fii.

* Raportul III. al şcoalelor capitale ortodoxe orientale române

de băieţi şi fetiţe din Lugoj, pe anul şcolar 1899/1900. E l a b o r a t d in însă rc inarea corpulu i învSţă toresc de George Joandrea, învă ţă tor . L u g o j , t ipografia C. Traunfel lner , 1900. 56. pag . 8° Cupr inde două diser ta ţ i i de George Joandrea şi a n u m e : a) T rep te l e cul turale- is tor ice în ş c o a l a H e r b a r t -Zil leriană, d u p ă Dr . W. Re in , A. P icke l şi E . Schel le r ; b) Mătăsăr i tu l ca isvor de câş t ig p e n t r u învă ţă to r şi poporu l n o s t r u ; apoi da te şcolare.

* Biblioteca naţională din Paris. B ib l io teca aceas ta s'a funda t în

anul 1645, şi s'a deschis cu 1300 de tomur i . D u p ă câţ i -va ani familia D u p u y , ca moş ten i re a dăru i t 9000 de tomuri i Colber t a înmul ţ i t -o cu 35000 de tomur i . P r i m u l ca ta log genera l s'a î ncepu t la anul 1722 şi s'a r e v ă z u t în 1745. De la 1840 pană la 1852 s'a făcut un inven ta r nou, şi dela 1852 pană la 1874 s'au făcut ca ta loage par ţ ia le .

î n 15 Octobre s'a adus la cunosc in ţă cumcă primul tom al ca ta lo­gu lu i genera l cu l i tera A a a p ă r u t : Ab ia se poa te cuge ta , că ce lucru g igan t i c a fost compune rea aces tu i ca ta log . Dela 1882 s'a î n c e p u t u n reg is t ru , care a ran ja t d u p ă mate r ie şi autor , cupr inde în s ine toa te ce au apăru t . L a 1 Ianuar ie 1897 bibl ioteca na ţ iona lă din Pa r i s a s ta t din u rmă toa re l e opur i r e spec t ive t o m u r i :

Sfânta sc r ip tu ră 18,401 tomuri Scrier i l i turg ice 27,926 „ Pă r in ţ i i b iser icei 4,864 „ Teologia ca to l ică 74,322 „ Teolog ia neca to l ică 17,581 „ D r e p t u l na tu r e i şi al omului . . . . 8,680 „ I u r i s p r u n d i n ţ ă 144,860 „ Geografia şi is tor ia genera lă 39,425 „ I s to r ia b iser icească 36,726 „ I s to r ia an t ică 30,754 „ I s to r i a franceză 279,408 „ I s to r i a a l tor ţ ă r i , 610,929 „ Bibl iografia .' 14,601 „ Sci in ţe filologice 97,456 „ P o e s i a franceză 68,841 „ Tea t ru l francez 28,400 „ Piese tea t ra le s ingura t ice 42,059 „ R o m a n e 116,824 „

Se face observarea , că dela 1 Ianuar ie 1897 categor i i le s ingura t ice au căpă ta t un c rescăment de 10 pe rcen te şi că adi b ibl io teca na ţ iona lă din Par is are mai m u l t e mi l ioane de tomur i . (Neues P e s t e r J o u r n a l 10 Octobre 1900).

230

Aceas ta e numa i o bibl iotecă, dar şi în Pa r i s şi în al te oraşe ale F ranc i e i mai sun t mul te bibl ioteci . F i r e sce că autor i i (scriitorii) n ' au fost n u m a i din F ranc i a , ci din toa tă E u r o p a , r espec t ive din t oa t ă l u m e a ! Cu câtă t r u d ă s 'au scris acele tomur i , şi cu câţ i bani s'au p r o c u r a t e le ! I a t ă un ideal pen t ru R o m â n i , de as tăda tă numai ca un vis al învăţa­ţ i lor — dar care ne spune , că t rebu ie să lucrăm, ca ba rem ca pi t ici să fim lângă g igan ţ i . At. M.

DIN S I N U L ASOCIATIUNEL

Loteria Casei Naţionale. Trage rea la sorţ i a acestei loteri i s'a făcut S â m b ă t ă la 7/20 Octobre

a. c. în sala fest ivă a şcoalei civile de fete din Sibiiu. Comisiunea lo­teriei a fost r ep resen ta tă p r in Dd . P. Cosma, 1. St. Şuluţu, Dr . G. Dia-conovich şi Nic. Togan, iar au tor i tă ţ i le pol. pr in D. Robert Simonis, căp i tan de pol i ţ ie al oraşului , ca comisar pol i t ic exmis de vice-comite le corn. Sibiiu. T rage rea la sor ţ i s'a făcut cu in t e rven ţ iunea no ta ru lu i publ ic B. Svastits din loc, care a con t ro la t şi adever i t exac t i ta tea p rocedur i i a tâ t cu pr i ­vire la aşezarea în roa tă a numer i lo r cât şi la t r age rea lor, care s'a făcut pr in cele mai mici eleve ale in te rna tu lu i Asocia ţ iuni i . S'a u rma t astfel, că din o roa t ă de noroc , în care au fost aşezaţ i numer i i 1—100.000, s'a t r a s câ te u n numer , şi după fiecare a fost scos din o roa tă mai m i c ă (cu 219 numeri) numeru l câşt igului . Câşt igul pr inc ipa l de C. 10.000, a fost câş t iga t de Asoc ia ţ iune cu un bi le t nevându t , căci din cele 100.000 bi le te emise, ceva p res t e j u m ă t a t e n u au p u t u t fi desfăcute . Cu t oa t e aces te loter ia se va încheia cu un profit de preste 20.000 coroane p en t ru F o n d u l Casei Na ţ iona le . L i s t a comple tă a t rager i i la sorţ i o publ icăm la finea păr ţ i i oficiale a aces tu i număr .

î n a i n t e a t rager i i la sorţ i biroul loteriei , profi tând de p re sen ţa în Sibi iu a membr i lo r congresulu i na ţ iona l biser icesc, şi având concursu l Domnişoare lo r române din loc, a a rang ia t J o i la 5/18 Oct. a. c. o splen­didă sera tă în sala dela „G-esellschaftsb.aus", care — cu toa te că au ab­sen ta t mul ţ i d in t re aceia cari ar fi fost chiemaţ i în p r imul r â n d a se p re sen ta la cea d 'ânt î iă convenire aranja tă în favorul Casei Na ţ iona le , — a înavu ţ i t fondul acesteia cu p res te 300 coroane*), şi afară de aceea a avu t u n succes a t â t de splendid , încâ t a făcut onoare societăţ i i r omâne din Sibi iu şi a câş t igat , a t â t în t re R o m â n i cât şi în t re s trăini , mul ţ i pr ie t ini nou i Asocia ţ iuni i şi ins t i tu ţ iun i i na ţ iona le ce ea doresce a infiinţa.

*) Cele publicate în un diar român despre un pretins deficit al acestei petreceri, sunt tot atât de neadeverate, ca şi celelalte afirmări referitoare la Loteria Casei naţionale şi la administrarea ei. Sperăm că bunul simţ al publicului român va sci apreţia după merit aceste scornituri, lansate cu atâta uşurinţă în paguba frumoasei instituţiuni proiectate de Asociaţiune,

231

DIN D E S P Ă R Ţ E M I N T E .

Desp. „Caransebeş". Dela adunarea cons t i tuan tă ţ i nu t ă în Caransebeş la 22 Apr i le 1899 pană la 31 Decembre comi te tu l desp . a ţ i n u t 4 şedinţe , toa te sub presidiul şi conducerea D. d i rector Andreiu Ghidiu. Ac t iv i t a t ea comi te tu lu i n u a fost încorona tă de mul t e succese, fiindcă aces ta a avu t să se lup te cu g reu tă ţ i l e începutu lu i . I n şed in ţa I ţ i n u t ă la 24 Aug . 1899 s'a cons t i tu i t comi te tu l cercual , a legendu-se v icepreşed in te D . profesor d i r ig in te Dr . Iu l iu Olariu, secre tar Dl. prof. G-erasin Sârb , cassar D . l o a n L i n ţ u şi cont ro lor păr in te le Iu l iu Musta . T o t în această şed in ţă s'au execu ta t conclusele adunăr i i cercuale cons t i tuan te cu pr ivi re la t r imi te rea l is telor în comunele de pe te r i to ru l despă r ţ ămân tu lu i pen t ru câş t igarea de membr i şi s'a ven t i la t chest iunea, ca adunarea genera lă a Asocia ţ iuni i să se ţ ină în a. 1900 la Bă i l e -Hercu lane .

î n şedinţa dela 26 Octobre s'a pus temel ia înfiinţării b ib l io tecelor popu la re pe te r i to ru l desp . şi înfi inţarea agen tur i lo r în scopul p romovăr i i in terese lor cul tura le ale despă r ţ ămân tu lu i .

î n şed in ţa dela 21 N o v e m b r e s'au pe r t r ac t a t mai mul te comunica te in t ra te dela comi te tu l cent ra l .

î n şed in ţa dela 12 D e c e m b r e 1899 s'a lua t în desba te re pro iec tu l comi te tu lu i cent ra l pen t ru n o u a a rondare a despăr ţămin te lo r şi convocarea adunăr i i cercuale în comuna Bozoviciu , cum şi al te p ropuner i .

Membr i i ai desp . cu finea a. 1899 au fost de to ţ i 32, şi a n u m e : 1 fundator , 24 ordinar i şi 7 a jută tor i , cari toţ i şi-au ach i ta t taxele .

Desp. „Bran". Aces t desp. păn ' acum era compus din toa te comunele cercului admin i s t ra t iv Bran , de p resen t se compune din u rmătoare le c o m u n e : Bran , Sohodol, Poar t a , P redea l , S imon, Moeciul super ior , Mă­gura , Pescerea , S i rnea şi F u n d a t a . Cu noua organisare a aces tu i desp. a fost î nc red in ţ a t I lus t r i t a tea Sa D. loan cav. de Puşcariu, sep temvi r î. p . , care a conchemat adunarea de cons t i tu i re a despă r ţ ămân tu lu i pe 3 F e ­bruar ie 1900. Cu aceea ocasiune s'a ales d i rector al desp . D. l o a n cav. de Puşcar iu , m e m b r i în comi te t D. Axen te Moşoiu, I la r iu B,eit, Miron Tă to iu şi Nicolau Popovic iu , iar D . S imeon Stoica, m e m b r u pe viaţă , ca m e m b r u na tu ra l al comi te tu lu i cercual , în şed in ţa comi te tu lu i cerc. din 28 Mar t ie a fost ales v ice-preşed in te al desp . A d u n a r e a cercuală o rd inară s'a ţ i n u t în 12 Aug . A u fost p resen ţ i 29 membr i , dela cari s 'au încassa t t axe 129 cor.

Desp. „Agnita". Cu organisarea aces tu i de spă r ţ ămân t a fost încre­d in ţ a t D . Nicolau Moldovan, adm. p ro topopesc în Nocrichiu. A d u n a r e a

232

cercuală de cons t i tu i re a fost convoca tă pe B A u g . a. c. în opidul A g ­nita, şi a fost b ine cerceta tă . S'au înscris 18 membr i ord inar i şi 10 aju­tă tor i , dela cari s 'au încassa t 79 coroane. D i rec to r a fost ales D. adm. prot . Nicolau Moldovan. T o t cu aceea ocas iune au fost aleşi şi membr i i comite tu lu i cercual .

Desp. „Dej" s'a o rgan isa t în aduna rea cercuală ţ i n u t ă în Dej la 14 Aug . a. c Organisarea aces tu i desp . a fost conc redu t â D . Dr. Teodor Mihali, advocat , care a fost ales d i rec tor al desp . în n u m i t a aduna re au fost aleşi şi membri i comi te tu lu i cercual , s 'au înscris şi au solvit t axa 12 m e m b r i ordinar i nou i şi 6 membr i a jută tor i . S 'au t r imis comite­tu lu i centra l taxe în suma de 162 cor. Număru l actual al membr i lo r din aces t desp . este de 2 m e m b r i pe viaţă , 19 ordinar i şi 6 ajutători .

Desp. „Verset" es te cel mai t inăr d in t re despăr ţămin te le Asocia ţ iuni i . E l s'a înfi inţat n u m a i la 8 Octobre st. n . a. c. Cu organisarea lui a fost î nc red in ţ a t d in pa r t ea comite tu lu i cent ra l D . Dr. Petru Zepeniag, advoca t în Vârşeţ , u n d e s'a ţ i n u t adunarea de const i tu i re , la care au pa r t i c ipa t mul ţ i că r tu ra r i din loc şi giur , cum şi popor în n u m ă r frumos, îndeosebi d in comuna Coşte iu . A d u n a r e a a fost p res ida tă de D . de lega t al Aso­ciaţ iunii , care a denumi t cassar ad hoc pe D. I. Botoş, iar cont ro lor ad hoc pe D. V. Fincu. Astfel cons t i tu i t biroul constată număru l membr i ­lor înscrişi şi a n u m e : 1 m e m b r u fundator . 5 m e m b r i pe viaţă , 25 ordi­nar i şi 23 a jută tor i , adecă u n n u m ă r a tâ t de frumos, cum numai r a r se în t âmplă la organisarea despăr ţăminte lor . Membr i ord inar i vechi, cari p a n ă acum au apa r ţ inu t desp . „Timişoara" , sun t 11, astfel că desp . „Vârşe ţ" n u m ă r ă de p re sen t în to ta l 65 membr i . D . Avram Corcea, p reo t în Coşteiu, a expl ica t scopul şi mij loacele Asocia ţ iuni i , apoi s'a p r o c e d a t la a legerea comi te tu lu i cercual a legându-se persoanele u r m ă t o a r e : D. advoca t Vladimir Spătariu, director , iar m e m b r i Dd. Dr. Nicolae P o ­povici , Dr . A lexandru Codarcea , S imeon Schiopu şi Vic tor F incu . î n fine D . p reşed in te ad hoc, p r in o po t r iv i tă cuvânta re , închide adunarea .

Comi te tu lu i cent ra l s'au t r imis 437'60 cor. în n u m ă r a r şi o acţ ie de bancă în valoare nomina lă de 200 coroane .

D. Dr . Z e p e n i a g şi to ţ i Români i binesimţi tor i , cari au ascul ta t g lasu l său, cons t i tu ind un de spă r ţ ămân t pu te rn i c al Asocia ţ iuni i în acele păr ţ i expuse, mer i tă l audă şi recunosc in ţă . Avem în fine firmă speranţă , că în j u r u l fruntaşi lor , cari s 'au înrola t deja sub s t indardu l desp. „Vârşeţ" , se vor g r u p a din an în an t o t mai mul ţ i membr i , po rn ind o ac­t iv i t a te in tens ivă pen t ru in terese le noas t re cul tura le , pen t ru l umina rea poporu lu i şi îna in ta rea lui în bunăs ta re .

Transilvania. Partea oficiala.

Nr. 781—1900. Proces verbal

din 15 Novembre 1900. Şedinţa ordinară a comitetului cen­tral al Asociaţiunii.

P r e ş e d i n t e : Iosif St. Şuluţu. — N o t a r : Dr . Ilie Beu. — M e m b r i i p r e s e n ţ i : Zah. Boiu, Part. Cosma, I. Creţu, Dr . Corn. Diaconovich, G. de Maxim, loan Papiu, I. Popovici, Dr . Bus. R. Roşea, Leontin Simonescu.

2 4 8 . Cu uerificarea p rocesulu i verba l al şedin ţe i de adi Se înc red in ţează d o m n i i : l o a n Cre ţu , l o a n P a p i u şi Dr .

E u s e b i e fi. Roşea .

2 4 9 . (690—1900). Se aduce la cunosc in ţă , că d in pres idiu s 'au d o n a t pe sama biblioteoei şcolare din Marpod u rmătoare le că r ţ i : I. Loser , I s to r i a ag r i cu l t u r e i ; D . Bardos i , R e g u l a m e n t de se rv ic iu ; I . P o p Re t eganu l , Poveş t i din p o p o r ; S. Stoica, H ig iena copi lu lu i ; Dr . II. Puşca r iu , P r i n ­cipii din pedagog ia g e n e r a l ă ; Dr . G. Maior, A g r o l o g i a ; F o i ş o a r a «Te­legrafului R o m â n " pe 1876 şi 1877; I. P o p R e t e g a n u l , Poves t i r i d in v ia ţ a ţ ă r a n i l o r ; t oa te în câ te u n exemplar .

Se ia spre scire şi se ap roabă .

2 5 0 . (705—1900). Direcţiunea despărţementului „Beiuş" îna in tează pro­cesul uerbal al şedinţei comitetului cercual d in 14 Oc tobre a. c. î n aceas tă şed in ţă s'au p e r t r a c t a t afaceri curen te , s'a luat ac t de mai mul te dona­ţ iun i pe sama bibl io tecelor popora le şi s'a decis înfi inţarea de agen tu r i în B . -Lazur i şi Cusîiş .

Sp re scire.

2 5 1 . (706—1900). Direcţiunea despărţământului „Selişte" îna in tează cu da ta 14 Octobre a. c. procesul uerbal al şedinţei comitetului cercual d in 24 S e p t e m b r e a. c. I n aceas tă şed in ţă s 'au pe r t r ac t a t afaceri curen te şi s'a decis înfi inţarea de agen tu r i noue în comunele Aciliu, Alămor , R o d , Sibie l şi Topâ rcea .

Sp re scire .

2 5 2 . (707—1900). Direcţiunea despărţământului „Sighişoara" îna in tează cu da ta 16 Octobre a. c. procesul uerbal al adunării cercuale, ce s'a ţ i n u t în Re t i şdo r f la 2 S e p t e m b r e a. c. Se c o n s t a t ă :

1. S'au p resen ta t şi luat spre scire r apor tu l genera l al comi te tu lu i cercual şi ra ţ ioc in iu l cassei .

2. S'a decis , ca suma, ce va mai r ămâne din cele 20°/ 0 s t a tu t a re d u p ă acoper i rea speselor de admin is t ra ţ i e , să se vo teze ca ajutor u n u i învă ţăce l de meser ie .

3 . S'a decis , ca în vi i tor adunăr i le cercuale să n u se m a i ţ î nă în comune a t â t de î ndepă r t a t e dela cent ru , pen t ru -ca să poa t ă pa r t i c ipa câ t mai mul ţ i membr i .

17

210 Transilvania. Partea oficiala.

4. S'au cet i t d i se r t a ţ i i l e : „Luxu l la poporu l r o m â n şi u rmăr i le lu i " de Vasil ie E ă d u l e ţ şi „ în semnă ta t ea meser i i lor" de Vasil ie Suciu . A m b e l e diser ta ţ i i au fost îna in ta te pen t ru eventua lă publ icare .

Procesul verba l se ia spre scire şi conclusele aduse se aproabă cu excepţ iunea celui de sub pct . 3, anumi t adunăr i le cercuale s u n t a se ţ i ne pe rând în toa te comunele de pe t e ­r i tor iu l despă r ţ ămân tu lu i . Diser ta ţ i i le se t r a n s p u n redac ţ iun i i „Trans i lvanie i" p e n t r u even tua lă î n t r ebu in ţ a re .

2 5 3 . (708—1900). Dl Dr. Hans Bordan, advoca t în loc, t r a n s p u n e cu da ta 14 Octobre a. c. acte le refer i toare la procesul contra lui Septimiu Albini, î na in t ând t o t o d a t ă şi expensaru l seu de spese în suma de fl. 111.35, d in care însă a p r imi t ca avans fl. 10 .—; mai r ămâne deci a i-se asemna suma de fl. 101.35.

E x p e n s a r u l a fost examinat şi t oa te pos i ţ iuni le lui s 'au cons ta ta t pe depl in just i f icate .

Spre scire. Suma de fl. 101.35 se asemnează spre solvire d-lui Dr . H a n s B o r d a n .

2 5 4 . (726—1900). Direcţiunea despărţământului „Braşov" îna in tează procesul verbal al şedinţei comitetului cercual d in 20 S e p t e m b r e a. c. î n aceas tă şed in ţă s'au pe r t r ac t a t n u m a i afaceri curen te .

Sp re scire .

2 5 5 . (728—1900). Direcţiunea scoalei civile de fete î na in tează cu da ta 20 Octobre a. c. conspectul incassăr i lor efectuite în anul şcolar 1899—1900 pen t ru acoper i rea speselor particulare ale elevelor, ac ludând şi documente le refer i toare , car i sun t sa lda te în regulă . Se constată , că suma in t ra te lo r în contul speselor par t icu la re , inclusive saldul de fl. 67 - 94 din anul şcolar 1898—1899, a fost de fl. 272987 , iar spesele acoper i te de fl. 2509 .21 ; din suma in t r a t ă s'a r e s t i tu i t păr in ţ i lor fl. 121-55, ca solvi t pes te spesele efect ive ale elevelor, şi a r ămas u n sald de fl. 2 2 0 6 0 .

Conspec tu l de sub în t rebare se ia spre scire. Saldul are să fie admin i s t r a t ca depos i t fructifer.

2 5 6 . (734—1900). Direcţiunea despărţământului vMociuu îna in tează cu da ta 25 Octobre a. c. procesul verbal al adunării cercuale, ce s'a ţ i n u t în 12 A u g u s t a. c.

Se c o n s t a t ă : 1. S 'au p re sen ta t şi lua t spre scire r apor tu l genera l şi ra ţ ioc in iu l

cassei pe 1899. 2. Dl Ioan Câmpean a cet i t d iser ta ţ ia s a : „Repr iv i r i a supra t re ­

cutului Asoc ia ţ iun i i " . 3. S'a decis a se ruga comite tu l cent ra l , ca să asemneze pe sama

despă r ţ ămân tu lu i 2 0 % d u p ă fl. 83-—, adecă d u p ă taxele încassa te de comi te tu l cercual dela membr i i ordinar i şi a ju tă tor i în 1899 şi t r imise î n t r eg i la cassa cent ra lă .

Transilvania. Partea oficială. 211

4. S'au î n s c r i s : a) m e m b r u pe v ia ţă dl I oan Leoca , p ropr ie ta r în Sâmbo te l ec ; şi b) membr i ordinar i dna Susana Moidovan şi dni i S imeon P o p , Dr . George Sirnon, A lexandru Deac , A lexandru Oltean, I e ron im Dani lă , I e ron im Bozac , l u l iu German , A lexandru Big ian , Auxen t iu Mu­reşan . To ţ i a u solvi t taxa prescr isă .

5. S'a decis, ca din banii, de cari d i spune despă r ţ emen tu l , să se aboneze foi popora le şi să se d i s t r ibue în comunele des igna te de comi te tu l cercual .

P rocesu l verba l se ia spre scire şi conclusele aduse se aproabă . l i u g a r e a despă r ţ emen tu lu i amint i tă sub pc t . 3 . se încuvi in ţează şi se asemnează suma de 35 - 20 coroane . Dl I o a n L e o c a se declară m e m b r u pe v ia ţă şi se p rovede cu di­p loma prescrisă, iar dna Susana Moldovan şi dnii amint i ţ i sub p c t 4. l i t . b) se declară m e m b r i ordinar i ai Asocia ţ iuni i .

2 5 7 . (764— 1900,/. Uompac toru l Franoisc Neuzii d in loc cu da ta 7 N o v e m b r e a. c. î na in tează u n con t despre 1 3 f 2 0 coroane pen t ru com­pac ta re de cbare şi căr ţ i pe sama bibl iotecei Asocia ţ iuni i .

S u m a de 13P20 coroane se asemnează spre solvire dlui . F r . Ne uzii.

3 5 8 . (765—îyOO). Execu to r i i t e s t amen ta r i ai fer ici tului Ioan Petran t r a n s p u n cu da ta 3 N o v e m b r e a. c. în copie inven ta ru l l â sămen tu lu i acestuia , cu rece rca rea ca comi te tu l cent ra l să iee par te la pe r t r ac ta rea l âsămenta ră . A n u n ţ ă to toda tă , că defunctului s'a r id ica t un m o n u m e n t d e m n de măr in imia sa. Conform inven ta ru lu i act ivele l âsâmentu lu i fac suma de i 36 ,3dy5d coroane , iar pasivele 6 ,^5260 coroane.

Se ia act cu mui ţămi tâ . P res id iu l se autor isează a n u m i la t impu l seu un r ep re sen t an t al Asocia ţ iuni i la pe r t r ac t a rea lâsămentară .

2 5 9 . (766—tyOuj. Direcţiunea despărţementului „Dej" îna in tează cu da ta 13 N o v e m b r e a. c. procesul verbal al şedinţei comitetului cercual din 10 N o v e m b r e a. c. In aceas tă şed in ţă s'a cons t i tu i t comi te tu l cercual ale-gendu-se v ice -pres iden t dl Dr. Ioan Cherecheş , cassar dl Mate iu P o p , controlor dl George Gradovic iu şi no t a r dl Dr . L iv iu Miksa.

P rocesu l verLai se ia spre scire şi cons t i tu i rea comite­tu lu i cercual se aproabă .

2 6 0 . (770—iyiX)j. Di losif St. Şuluţu donează pe sama muzeu lu i na ţ ional o hârtie a generalului Bem, c o m a n d a n t al a rmate i magh ia re în Ardea l la 1848—4y, adresată lui Nicolae Solomon, prefect al legiuni i ro ­mane , î np reuuă cu alte scrisori , cari dovedesc au ten t i c i t a t ea aceleia, şi biografia lui Nicolae Solomon.

Se pr imesc cu mul ţă in i tă . D. u. s.

losif St. Şuluţu m. p Dr. B>u m. p . secre tar I I . S'a verificat. Sibiiu, în l y Novembre 1900. luau Papiu m. p. Dr. Eusebiu Roşea m. p . Ioan

Creţu m. p . _ 1 7 *

Transilvania. Partea oficiala.

Nr. 843—1900.

Proces verbal din 6 Decembre 1900. Şedinţa ordinară a comitetului central

al Asociatiunii.

P r e ş e d i n t e : Dr . llarion Puşcariu. — N o t a r : Dr. Ilie Beu. — M e m b r i i p r e s e n ţ i : Zaharia Boiu, Parteniu Cosma, Ioan Creţu, Dr. Corn. Diaco­novich, Nicolau Ivan, I. Papiu, Dr. Bus. R. Roşea, Leontin Simonescu, Iosif

St. Şuluţu şi N. Togan.

2 6 0 - a . Cu verificarea p rocesu lu i verbal al şedin ţe i de ad.i Se înc red in ţează domni i Dr. Cornel Diaconovich , L e o n t i n

S imonescu şi Iosif St. Şulu ţu .

2 6 1 . (811—1900). Dl Voicu Hamsea, p r o t o p o p în L ipova , n u m i t cu conclusul comi te tu lu i cent ra l Nr. 279 din 7 D e c e m b r e 1899 de lega t p e n t r u constituirea despărţământului „Lipova" şi r ece rca t a se supune aceste i în­sărcinăr i , r e s p u n d e cu da ta 25 N o v e m b r e a. c , că după-ce doue confe­r in ţe , convoca te de dînsul în causa de sub în t rebare , s 'au dec la ra t pen t ru amâna rea const i tu i r i i aces tu i despă r ţ ămân t , depune m a n d a t u l de delegat . A v â n d însă în vedere , că comi te tu l cent ra l a fost din al tă par te de re -pe ţ i t e ori p rovoca t a cons t i tu i despă r ţ ămân tu l „L ipova" , apoi că adu­n a r e a gene ra l ă a Asoc ia t iun i i a fost inv i t a tă şi a decis a se în t run i chiar î n L i p o v a , —

Comi te tu l cent ra l dec ide a con t inua încercăr i le p e n t r u organisa rea aces tu i de spă r ţ ămân t şi luând ac t de r e n u n ţ a r e a d-lui Voicu Hamsea , numesce de lega t pe dl Ioan Tuducescu , d i rector de bancă, cu însărc inarea de a încerca cons t i tu i rea despă r ţ ămân tu lu i cel mu l t pană la finea lune i Mar t ie 1901.

2 6 2 . (841 —1900). Secre ta ru l I rapor tează , că d in t r e de legaţ i i numi ţ i cu conc lusu l Nr. 279 d in 7 D e c e m b r e 1899 pen t ru organisarea nouelor despărţăminte c rea te p r in u l t imul r e g u l a m e n t de a rondare , — au sat is făcut însărc inăr i i ce li s'a da t u rmător i i d o m n i :

Dl N . Z ig re a o rgan isa t desp. „Orade" , dl I . cav. de P u ş c a r i u a o rgan isa t desp . „Bran" , dl Dr . T. Mihali a o rgan isa t desp . „Dej" , dl N. Moldovan a o rgan i sa t desp . „Agni ta" , dl Dr. P . Z e p e n i a g a o rgan i sa t desp . „Vârşe ţ" , dl N. B o g d a n a o rgan isa t desp. „Tre iscaune-Ciuc" , iar dl P . Miulescu a o rgan isa t desp . „Torac" , însă nu a încassa t taxele şi astfel despă r ţ ămân tu l aces ta nu şi-a începu t ac t iv i ta tea .

Dl Voicu H a m s e a a r e n u n ţ a t la manda tu l de de lega t şi în locul d însului pr in conclusul an te r ior a fost numi t dl Ioan Tuducescu .

N u s'au conformat însărc inăr i i p r imi te şi nu au r e spuns la rece rca rea comi te tu lu i cent ra l u rmător i i deiegaţ i :

Dl Dr . Ius t in P o p pen t ru desp . „Tinca" , dl Aure l Pe t rov ic i pen t ru desp . „Nădlac" , dl Ios. Morar iu pen t ru desp . „Dobra" , dl A n d r e i u Medan

Transilvania. Partea oficiala. 213

p e n t r u desp . „Şomcuta" , dl Dr . F ior . Mihâlyi p e n t r u desp . „Maramurăş" , dl l o a n Droc pen t ru desp. „Mercurea" , dl Mih. Popov ic iu p e n t r u desp . „Orşova" .

Deoare-ce dela numirea aces tor de legaţ i a t r e c u t un an de c^ile şi cons iderând , că o amânare mai î nde lunga t ă a organisăr i i despă r ţ ămin te lo r înş i ra te ar fi păgub i toa re pen t ru in terese le Asocia ţ iuni i , p r o p u n e , ca delegaţ i i numi ţ i în u r m ă să fie recerca ţ i din nou , ca să convoace adu­năr i le de cons t i tu i re în t e rmin preclusiv, iar la cas dacă n u s 'ar p u t e supune însărc inăr i i ce li s'a dat , să r apor teze despre aceasta , ca comi­tetul cent ra l să poa tă încerca organisarea pe al tă cale.

Se ia act .

D-ni i Dr . Ius t in P o p , Aurel Pe t rov ic iu , Iosif Morar iu , Dr . F io r . Mihâlyi , Andre iu Medanu , l o a n Droc şi Mih. P o p o ­viciu vor fi recerca ţ i din nou, ca în t e rmin de 3 luni să con­voace aduna rea de cons t i tu i re a despăr ţămin te lo r , a căror organisare li s'a încred in ţa t , şi să r apor t eze comi te tu lu i cent ra l pană la 31 Mart ie 1901 despre resu l ta t , — even tua l în locul dînşi lor să r e c o m a n d e al te pe r soane , cari să fie î n c r e d i n ţ a t e cu organisarea despă r ţ ămin te lo r de sub în t rebare .

Dl P a u l Miulescu va fi r ece rca t să finaliseze organisa rea î ncepu tă pană la finea anului curent , ca membr i i înscr iş i în despă r ţ ământu l „ T o r a c " să poa t ă beneficia de drep tur i l e lor cu începere dela anul nou .

Conclusul refer i tor la ţ inerea în suspens a organisăr i i de spă r ţ ămin t e lo r : Cioara, Arad, Giula, Sanis lâu-Carei şi J i b o u se sus ţ ine pană la al te disposi ţ iuni .

263 . (175—1900). Bi roul Asocia ţ iuni i , însă rc ina t la t impul său cu executarea conclusului comite tu lu i cent ra l Nr. 66 din 5 Apr i le a. c. r e ­fer i tor la ed i ta rea unu i album ou modele de cusături românesc i , — p r o p u n e , ca actele refer i toare la acest obiect să se t r imi tă secţ iuni i is tor ice, ca o rganulu i c o m p e t e n t în mate r ie de etnografie, cu ruga rea ca să s tudieze ches t iunea şi la t imp opo r tun să îna in teze comi te tu lu i cent ra l p r o p u ­ner i le sale.

Se p r imesce .

264. (840—1900). î n vederea resu l ta te lor m u l ţ ă m i t o a r e , ce le-a rea l i sa t Asoc ia ţ iunea în anii din u rmă pr in in i ţ ia rea rescumpărârilor feli­citărilor de Anul nou în favorul fondului Casei na ţ ionale , —

Biroul se autor isează a publ ica şi îna in te de p rox ima aniversare în numele Asocia ţ iuni i u n apel pen t ru r e scumpăra rea fel ici tări lor de anul nou în scopul şi condi ţ iun i le d in t r ecu t .

265 . (832—1900). Secre ta ru l I I rapor tează , că în u rma concursu lu i pub l ica t sub Nr. 578—1900 pen t ru conferirea unui stipendiu „/. Roman"

214 Transilvania. Partea oficiala.

de 120 coroane au în t r a t 14 cereri , d in t re cari 5 cereri sun t defec tuos in s t rua t e l ips ind tocmai a tes ta tu l şcolar.

S t ipendiu l „I. R o m a n " de 120 coroane se vo tează lui A lexandru Rusu , s t u d e n t în el. VI . g imnas ia lă în Bla j .

266 . (775—1900). Se anun ţ ă decedarea membrului onorar Ştefan Moldouan, fost p repos i t capi tu lar în L u g o j ,

Comi te tu l centra l dă expres iune regre tu lu i său pr in sculare. 2 6 ? . (783—1900). Dl Iosif St. Şuluţu aduce la cunosc in ţă comi te ­

tu lu i central , că la mormântul regretatului George Bariţiu, fost p res iden t al Asocia ţ iuni i , n u se află nici măcar o cruce. S u p u n e deci afacerea aşezări i une i cruci morm anta le apreţ iăr i i comite tului centra l .

Se decide , ca îna in te de a se lua conclus mer i tor ie să se în t r ebe membr i i familiei r eg re ta tu lu i Gr. Bar i ţ iu re la t iv la această ches t iune .

2 6 8 . (813—1900). „Furni"au, oassă de economii în F ă g ă r a ş , t r imi te 700 coroane ca a t re ia r a t ă din taxa de m e m b r u funda tor al Casei na­ţ ionale .

Se ia act. 269 . (821 —1900). Direcţiunea şcoalei civile de fete îna in tează cu da ta

30 N o v e m b r e a. c. cererile a 11 eleve pentru dispensare dela plăti rea di-dactrului, p recum şi conclusul conferenţei corpulu i d idac t ic refer i tor la aces te cereri .

Se decide a se d ispensa de î n t r e g d idac t ru l pe anul 1900—1901 e leve le : Octavia Stroia, E lv i ra Ointea. Marga re ta Mărginean. Valer ia Foica , E l i save ta Vlad. Măria Ba l teş , Silvia Bal teş , Valer ia P o p , Vetur ia Foica , Măria T r o a n c a ; de j u m ă ­ta t ea d idact ru lu i pe anul 1900—1901 e l eva : Galini L i t e r a t ; şi de î n t r e g d idac t ru l pe anul 1899—1900 e leve le : Octavia S t ro ia şi Măria T r o a n c ă .

270 . (822—1900). Direcţiunea şcoalei civile de fete îna in tează cu da ta 30 N o v e m b r e a. c. procesul uerbal al conferenţei corpului didactic din 16 Novembre a. c. î n aceas tă conferenţă :

1. s 'au pe r t r ac t a t afaceri c u r e n t e ; 2. s'a s tabi l i t p r o g r a m u l serbăr i lor din inc identu l aniversăr i i regi ­

nei E l i save ta . 3. s'a luat conclus refer i tor la cereri le in t r a t e p e n t r u d i spensare

de d i d a c t r u ; 4. s'a lua t conclus refer i tor la felul cum să se serbeze preseara

„Nasceri i D o m n u l u i " şi s'a decis în acest scop cons t ru i rea unei scene. Spesele î m p r e u n a t e cu aceste serbăr i să se acopere din economii le ce se fac pes te an. P e s t e to t din aceste economii să se înfiinţeze un „fond pen t ru acoper i rea speselor împreuna t e cu p roduc ţ iun i le şi excurs inni le şcolare" .

P rocesu l verba l se ia spre scire şi conclusele aduse se aproabă .

Transilvania. Partea oficială. 215

2 7 1 . (833 şi 827—1900). Dl losif St. Şuluţu îna in tează cu da ta 5 Decembre a. c. raport despre cercetarea scoalei şi a internatului Asoc ia ţ i ­uni i în luni le Sep t embre , Octobre şi N o v e m b r e a. c. Cons ta tă , că cor­pul d idac t ic se ţ ine s t r ic t de p lanul de î nvă ţ ămân t şi îşi dă s i l inţă de a ob ţ ine resu l t a te b u n e ; în i n t e rna t domnesce o r d i n e ; s tarea san i ta ră e mul ţ ămi toa re .

î n legă tură se presentează şi r apor tu l dd to 3 D e c e m b r e a. c. al d i rec toru lu i şcolar despre revisii le de clase pe acelaşi t imp , în care se cons ta tă , că învă ţămân tu l decurge în ord ine .

Ambe le r apoa r t e se iau spre scire .

2 7 2 . (793—1900). Direcţiunea despărţământului „Reghin" îna in tează cu da ta 18 N o v e m b r e a. c. procesul uerbal al adunării cercuale ţ i n u t e în 26 A u g u s t a. c. Se c o n s t a t ă :

1. S'a p r e sen t a t şi lua t spre scire r apo r tu l comi te tu lu i pe anul t r e cu t . 2. S'a decis, ca din suma de 100 coroane, des t ina tă în adunarea

cercuală din anul t r ecu t pen t ru premii , cari însă n u s 'au împăr ţ i t , să se cumpere cărţ i de scoală.

P rocesu l ve rba l se ia spre scire şi conclusele aduse se aproabă .

2 7 3 . (804—1900). Dl loan Dan, p r o t o p o p onorar , î nc red in ţ a t din par tea comi te tu lu i cercual cu conducerea despă r ţ ămân tu lu i „Zernesci '*, pr in scr isoarea sa dd to 13 Novembre a. c. abdice dela acest pos t .

De scr isoarea dlui l o a n Dan se ia a c t ; es te însă r u g a t a convoca comi te tu l cercual la şedinţă , u n d e să-şi p resen teze abdicerea, şi care apoi va ave să p roceadă conform §-ului 43 din S ta tu te şi §. 40 din R e g u l a m e n t u l pen t ru despă r ţ ămin te .

2 7 4 . (807—1900). Direcţiunea despărţământului „Sebeş" î na in tează cu da ta 22 N o v e m b r e a. c.

I Procesul uerbal al şedinţei comitetului cercual d in 30 A u g u s t a. c. î n aceas ta şed in ţă s 'au pe r t r ac t a t numa i afaceri cu ren te . I I . Procesul uerbal al adunării cercuale, ce s'a ţ i n u t în Daia r o m â n ă

la 2 Sep t embre a. c. Din aces ta se c o n s t a t ă : 1. S'au p r e s e n t a t şi lua t spre scire r apor tu l genera l şi ra ţ ioc in iu l

cassei pe 1899 şi s'a s tabi l i t budge tu l pe 1901 la in t ra te şi eşi te cu 290 coroane .

2. Dl . G. T ă t a r a cet i t d iser ta ţ ia sa, „Căuşele sărăciei poporu lu i r omân şi mij loacele pen t ru de lă tu ra rea lor."

3. S'a conferi t u n premiu de 10 coroane unei ţ ă rance , care s'a p r e sen t a t în cel mai frumos costum, cusu t de ea însaş .

4. S'a decis , ca adunăr i le cercuale v i i toare să se ţ i nă pe r ând în toa te comunele despă r ţ ămân tu lu i în o ord ine s tabi l i tă .

5. S'au înscr is membr i ord inar i noi d-n i i : E u s t a t i e Cib, preot , Ş imion Ispas, p ropr ie ta r , şi Vasil ie Vasilca, v icenotar ,

216 Transilvania. Partea oficială.

I I I . Procesul uerbal al şedinţei comitetului cercual d in 6 S e p t e m b r e a. c. In aceas tă şed in ţă s'a lua t act de conclusele adunăr i i c e r cua l e ; s'a decis înfi inţarea unei bibl ioteci popora le în Daia română , spre care scop s'au pre l imina t 40 c o r o a n e ; şi s'a lua t ac t de cons t i tu i rea une i agen tu r i în Daia română .

ad I. Sp re scire. ad II. P rocesu l verba l se ia spre scire şi conclusele aduse

în deosebi proiectul de b u d g e t pe 1901 se aproabă . Domni i amint i ţ i sub 5 se declară membr i ord inar i ai Asocia ţ iuni i .

ad I I I . Sp re scire cu ap roba rea concluselor . 2 7 5 . (823—1900). In despărţementul vSătmar" s 'au înscris membr i

ord inar i nou i d-na Măria Achim şi dl Vasil ie Achim. Ambi i se declară membr i ordinar i ai Asocia ţ iuni i .

2 7 6 . (824—1900). Direcţiunea despărţământului „Bistriţa" îna in tează cu da ta 27 N o v e m b r e a. c. procesul uerbal al şedinţei comitetului cercual din 21 N o v e m b r e a. c. î n aceas tă şed in ţă s'au pe r t r ac t a t afaceri c u r e n t e ; s'a l ua t ac t de înfi i inţarea primei bibl ioteci popora le şi s'a decis a se p u n e la d isposi ţ ia poporu lu i din B i s t r i ţ a ; s'a decis r edac ta rea unu i apel pen t ru înfi inţarea de agen tu r i .

Spre scire cu aprobarea concluselor . 2 7 7 . (762 — 1900). E d i t u r a de căr ţ i a Academie i magh ia re t r a n s p u n e

car tea „A magyar honfoglalăs kîitfdi" pen t ru a se cumpăra pe sama bib l io-tecei Asocia ţ iuni i cu preţul de 30 coroane .

Se dec ide p rocura rea amint i te i scr ier i . 2 7 8 . (843—1900) L a p r o p u n e r e a b ib l io tecaru lu i

Se decide a se procura pe sama bibl io tecei Asocia ţ iuni i u rmătoare le sc r ie r i :

a) B rânzeu N., Scoalele din Blaj ; b) Coşbuc G., F i r e de t o r t ; c) Gion, E l e m e n t u l p i toresc în cronicele r o m â n e ; şi D in

is tor ia F a n a r i o ţ i l o r ; d) H o d o ş E n e a , Poes i i popora le din B ă n a t ; e) Id ie ru N . , S tud i i economice , pol i t ice şi de finanţe,

voi. I şi I I ; f) Maior Dr . G., Manual comple t de agr icu l tu ra ra ţ ională ,

voi . I I I şi I V ; g) Negruzz i Iacob, Scrier i complete , voi. I I I — V : li) Sbiera Dr. I. G., A r o n P u m n u l . Voci a supra vieţ i i şi

î n semnă tă ţ i i l u i ; i) Spe ran ţ ă T., A n e c d o t e p o p u l a r e ; k) Urech ia V. A., F r a ţ i cu fraţi. Român i i la R o m a ; l) Maiorescu Tit , Discursur i p a r l a m e n t a r e ; m) Ionescu Tache , Discursur i pa r l amen ta re .

D. u. s. Dr. 11. Puşcariu m. p. , v ice-preşed . , Dr. Beu m. p. , secr. I I . — S'a ver i ­ficat, Sibiiu, în 10 D e c e m b r e 1900. 1. Şuluţu m. p., L. Simonescu m. p. ,

Dr. Diaconovich m. p,

Transilvania. Partea oficială. 217

APEL.

în vederea consimţământului general, cu care publicul român a întâmpinat iniţiativa „Asociaţiunii" : de a pune obiceiul felicitărilor de Anul nou în serviciul culturei noastre naţionale, — sub­semnatul comitet central adresează acum, în preseara unei noue ani­versări, un călduros apel cătră toţi iubitorii culturei poporului românesc, ca şi de astădată să adopte în numer cât se poate mai mare rescum-perarea felicitărilor de Anul nou, şi să doneze sumele de rescumperare fondidui „Casei Naţionale".

Lista rescumperârilor se va publica în diare şi în o mică pu-blicaţiune festivă, ce pe diua Anului nou se va trimite tuturor persoa­nelor, cari îşi vor rescumpera felicitările.

Pe această cale vom menţine părţile frumoase şi plăcute ale obi­ceiului felicitărilor, ne vom reaminti prietenii noştri, şi ei îşi vor aduce aminte de noi, — gândurile noastre se vor întâlni, şi uniţi prin un frumos act al iubirii de neam, vom serbători laolaltă noua aniversare cu inimi încâldite de cele mai nobile sentimente. De altă parte vom fi scutiţi de o mare pierdere de timp şi de eventualitatea penibilă, dar numai cu greu evitabilă, de a trece cu vederea la felicitările de Amâ nou pe care-va dintre pinetenii noştri.

La finea secolului ce espiră, — secolul renascerii noastre naţionale, vom ridica prin obolul nostru pentru fondul „Casei Naţionale1,1,, un frumm monument începuturilor culturale ale poporiâui românesc.

Din şedinţa comitetidui central al Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român, ţinută în Sibiiu la 6 Dec. 1900.

Dr. II. Puşcariu, preşedinte.

Dr. I. Beu, secretar II.

218 Transilvania. Partea oficiala.

AVIS!

P. T. Domni directori ai despărţemintelor Asociatiunii sunt rugaţi :

1. a îngriji să se incassese taxele dela membrii Asociatiunii fi până la finea lui Decembre a, c. să se înainteze la cassa centrală, subtrăgind cele 2O°/0 ce compet despărţemintelor; în cas contrar, la începutul anului viitor, conform praxei din trecut şi §-ului 41 Ut. b) din Regulamentul afacerilor interne pentru despărţemintele Asociatiunii, taxele restante se vor incassa prin mandate poştale direct de subscrisul birou ;

2. a înainta în decursul lui lan. 1901 raportul pe an. expirat, prevedut în §. 39 Ut. g) al Regulamentului susmenţionat;

3. conform circularului dela 2 Aprilie a. c. Nr. 216—1900, în legătură cu raportul amintit în p. 2. D. directori vor binevoi a ne raporta şi despre starea bibliotecelor poporale administrate, de des­părţeminte, folosindu-se pentru fiecare bibliotecă separat de câte un bilet, de cari am trimis la timpul seu tuturor despărţemintelor.

Biroul Asociatiunii

DIN DESPĂRŢEMINTE.

Desp. „Beiuş". D in r a p o r t a i comite tu lu i cercual al acestui desp . pe an. de ges t iune 1899/1900, cet i t în adunarea cercuală din Szombatsâg , dăm unele pă r ţ i , din cari se vede lăudabi la ac t iv i ta te , ce desvoal tă con­ducător i i numi tu lu i desp. , f rumoasele resu l ta te la cari au ajuns în decurs de numai 2 ani, şi p rospec te le de p rogres la cari — p e basa p romi ţ ă to ­ru lu i î ncepu t — cu d rep t cuvân t ne pu tem aş tep ta în v i i torul cel mai apropia t .

„ . . . Şi oare ce scop a avu t lucrarea n o a s t r ă ? Să a t ingem scopul Asocia t iuni i . I a ră scopul Asocia t iuni i este scopul poporu lu i , căci Aso-c ia ţ iunea este poporul , poporu l face Asocia ţ iunea . P o p o r u l cu in imă în-g r i j a t ă şi s t rânsă de durerea suferinţelor lungi , s t ă tea în pragul comoare i sale, în care i-au mai r ămas din ta lan ţ i i de od in ioa ră : credinţa , legea,

Transilvania. Partea oficiala. 219

evlavia, l imba, na ţ ional i ta tea , pu ţ ină bunăs t a r e şi şi mai pu ţ ină cul tură . E r a poporu l îngri ja t să n u pea rdă şi din aceşt i t a lan ţ i , ci să-i sporească, să-i înmul ţească , şi să-şi poa tă făuri din ei fericirea, de care a tâ ta v reme a fost l ipsi t . Alerga şi cerca calea şi mij loacele acestei fericiri. F r u n t a ş i i noş t r i s 'au aprop ia t şi şi-au pus u rech ia la in ima poporu lu i şi au înţeles dor in ţa şi sbuc iumarea ei, şi i-au arătat , că fericirea, calea şi mij loacele ei, le va afla în deş t ep ta re , în luminare . I-a a ră ta t că fără luminare n u va pu te t rage dege t cu popoare le , cari s'au silit la mai mare deş tep ta re . Că Saşii, Nemţi i , Evre i i şi alţii sciu pur t a o economie mai ra ţ ională , că au apuca t meseri i le , negoţu l , deregător i i le şi-i aflăm to t în frunte, numa i p e n t r u aceea, că ei mai to ţ i , t iner i şi bă t rân i , bă rba ţ i şi femei sciu car te , şi astfel sun t mai deş t ep ţ i .

„Frun taş i i noş t r i au lua t în seamă voin ţa bună , pu te rea şi hă rn ic ia poporu lu i nos t ru , şi au r id ica t s teagul , pe care era sc r i s : D e ş t e p t a r e a poporu lu i român . Şi poporul a a lergat să se înşire şi ne-am înş i ra t şi noi sub acest s teag , b ine sci ind. că unde- i unu l nu- i pu te re . F r u n t a ş i i şi ţe rani i au da t mâna, s'au înso ţ i t şi aceasta însoţ i re o n u m i m noi „Asocia ţ iunea pen t ru l i t e ra tura română şi cu l tu ra poporulu i român ' ' .

D u p ă aces tea t r ac tează pe larg despre însemnă ta tea bisericei şi şcoalei, cum şi despre ceea-ce Asoc ia ţ iunea a luc ra t pană acum pen t ru binele poporulu i , d icend îndeosebi că ea „ îngri jesce ca să n u perdem învă ţă tur i le câş t iga te în biser ică şi şcoală. — Biser ică şi şcoală avem în t o t satul şi le sus ţ inem cu mar i je r t fe , şi vede ţ i , t iner imea, ba şi cei mari , după-ce es din şcoală, foarte puţ in i mai sciu ceti ceva. Ce folos dară de jer t fe le poporu lu i , de ostenelele bisericei şi şcoa le i?

„Asoc ia ţ iunea v rea şi poporu l are l ipsă să fie luminat , . . . a l tcum toa te le va perde . Acli umblă mulţ i lupi îmbrăca ţ i în pele de oaie să amăgească c red in ţa poporului , mul ţ i răuvoi tor i să înşele poporu l ne învă -ţa t . Mulţ i s t ră ini au năvă l i t în oraşe şi năvă lesc şi în s a t e ; şi numai învă ţă tu ra va înd rep ta pe popor , să-şi apere ogorul şi d rep tur i le , să afle mod de câşt ig şi să se apuce de neguţă to r ie , ele indus t r ie , de meserii , ş. a. . .

Se spune mai de par te în r a p o r t : . . . Asoc ia ţ iunea a ales cu mul t ă gr i je aproape 600 cărţ i bune pen t ru popor , şi se silesce ca, p re ­cum în fie-care sat este biser ică şi şcoală, să fie şi căr ţ i bune . Ne t r i ­mite pe noi să vi-le aducem acasă ; să pr imiţ i deci dela căr turar i i voş t r i învă ţă tur i le şi sfaturi le scoase din aceste cărţ i şi înş ivă să le ceti ţ i , . . . devenind cu chipul acesta popor ales, . . . oameni iubi tor i de m u n c ă şi alipiţ i deapuru rea la sinul dulce al naţ ie i noas t re . . . .

D u p ă aceste se a ra tă ac t iv i ta tea comi te tu lu i cercual în u r m ă t o a r e l e : Şedinţe a ţ i nu t în decursul anului de ges t iune 6. Număru l obiec te lor

pe r t r ac t a t e 40, al exibi te lor 56. I n aceste şed in ţe comite tu l a s t ă ru i t să înmul ţ ească număru l membri lor , să organiseze agen tu r i comunale , să înfi inţeze b ib l io tece popora l e şi mai ales să câş t ige in teresul şi a tenţ iu­nea pub l i cu lu i r om ânesc de pe te r i toru l desp . p e n t r u scopul f rumos al

220 Transilvania. Partea oficială.

Asocia ţ iuni i . P rocese le verba le au fost lua te la cunosc in ţă din pa r t ea comi te tu lu i central , conclusele au fost ap roba te .

Membri. N u m ă r u l membr i lo r la aduna rea cerc. din 1899 a fost 1 1 0 ; p r in înfiinţarea desp . „Orade" însă 18 din aceşt ia au fost t ranscr iş i la acel despar t . , au r ămas deci 92. A c e s t n u m ă r a c rescut astfel, că ad i avem 106 membr i , din cari 4 fundator i , 1 pe viaţă , 59 ordinar i şi 42 a jută tor i .

Agenturile comunale . . . . Ca să afle modal i ta tea cea mai b u n ă pen t ru organisarea agentur i lor , comi te tu l a convoca t pe 10 Maiu a. c. la consu l ta re pe fruntaşi i r omân i din diferi te comune . Cei aduna ţ i au fost de părerea , ca în scopul aces ta să se t r imi tă în comunele r e spec t ive câ te u n delegat sau doi. I n şedinţa din 3 /VI a. c. comi te tu l a decis să înfiinţeze deocamda tă agen tu r i în Vaşcău şi Szombatsâg-Rogoz şi în scopul aces ta a exmis câte un delegat . î n comunele Szomba t sâg -Rogoz cu con­cursul harn ice i in te l igen ţe din loc, s'a şi înfi inţat agen tu ra în 11/VI a. c. cu doi m e m b r i ord inar i şi 17 a jută tor i . Agen tu r a a a ră t a t in teres faţă de afacerile A s o c , ne-a a ju ta t la încassarea taxelor dela membr i , a con­t r i bu i t la aranjearea şi succesul f rumos al adunăr i i cercuale din aceea comună, e tc .

Bibliotecele poporale. Comi te tu l cerc. dă o deosebi tă a t en ţ iune aces tor ins t i tu ţ iun i , pen t ru -că ele sun t cele mai pot r iv i te mij loace pen t ru culti­va rea poporu lu i . D e s p . are o b ibl io tecă s tabi lă în Beiuş , care este pusă la d isposi ţ ia membri lor , şi a ho tă r î t să înfiinţeze d e o c a m d a t ă ancă doue bibl io tece exmi ţend o comis iune care să facă consemnarea cărţ i lor po­t r iv i te . O b ib l io tecă este şi a ranjea tă din 70 cărţ i şi se t r a n s p u n e la d isposi ţ ia agen ture i din Szomba t sâg -Rogoz . Al tă b ib l io tecă se aranjează, căr ţ i le fiind aduna te . Aces te bibl iotece sun t ambu lan te , adecă după-ce se ce tesc căr ţ i le în t r 'o comună, bibl ioteca t rece în al tă comună Mai mul ţ i pa t r icu lar i din cercul nos t ru , cât şi d i n alte păr ţ i , convinş i de marea în semnă ta t e a b ibl io ţecelor popora le , au con t r i bu i t par te bani , pa r te diferite cărţi în favorul aces tor b ibl io tece . Astfel credem, că în vi i tor şi număru l b ib l io tecelor popora le se va înmul ţ i în desp . nos t ru .

L a câ teva şed in ţe comi te tu l cerc. a convoca t şi m e m b r i din cent ru l desp . ca, pe lângă afacerile curen te , să d iscu te mai înad ins mijloacele pr in cari desp . şi-ar pu t e împlini mai b ine meni rea sa . . . . Comi te tu l cerc. a ho tă r î t să dee t o t spri j inul la desfacerea losuri lor în favorul Canei Naţionale şi să familiariseze rescump&rarea felicitărilor de anul nou t o t în acel scop. Bi roul a adresa t apel că t ră poporu l r omân din desp. . n u numa i pe cale z iar is t ică , ci şi îndeosebi , în cen t ru a exmis l is te în aces t scop, şi în genera l şi-a da t mul tă si l inţă pen t ru a a t rage a ten ţ iu ­nea publ icu lu i faţă de interesele Asocia ţ iuni i . A p r o c u r a t în con t fix 200 losuri de ale Casei Naţ ionale , a abclis de procente le sale în favorul amint i t . A t r imis 40 cor. colectate în scopul răscumpărăr i i felicitări lor de anul nou, Se notează , că în desp. Be iuş — pr in în t reyeni rea comi te tu lu i

Transilvania. Partea oficială. 221

cerc. — s'au desfăcut pes te 500 losuri de ale Casei Na ţ iona le . . . . S'a adus decis iunea ca inspector i i t r ac tua l i să fie ruga ţ i a r e c o m a n d a deo­sebitei a t en ţ iun i a domni lor învă ţă tor i in teresele A s o c , mai ales în agen­tu r i să conlucre la îna in ta rea poporu lu i p r in prelegeri poporale, îndulc in-du-1 pen t ru scopur i le Asoc.

în favorul bibliotecelor poporale au contribuit pană acum d o m n i i : Dr . I. Comşa, medic în Szombatsâg-Rogoz , 10 cor. şi „Foa ia Popo ru lu i " , Gra t i an Mateiu, preş . agentur i i din Szomba t sâg-Rogoz , 10 cor., l o a n Buş i ta , prof., 3 cor., Sab in A. Igna t , cand. de adv., 2 cor. 30 fii. şi 4 căr ţ i , T i t . B u d , v icaru l Maramureşu lu i 1 ex. „Via ţa Sânţ i lor" în p r e ţ de 6 cor., l o a n K e r i 2 ex. L e g e n d a r la poe t ică în p re ţ de 4 cor. 40 fii., T e o d o r B u l a prof., 3 cărţ i , Comite tu l centra l 6 căr ţ i în câte 2 ex. şi A. Todoran , Gherla , 4 cărţ i . Au mai dăru i t căr ţ i d-nii Dr . F l . S t a n şi Va-sile Stefanică, profesori , Grî iner 2 cor. Comi te tu l cerc . a as igna t în acest scop. 40 cor. şi a mai cumpăra t căr ţ i , ce au fost d i s t r ibu i te cu ocasiu-nea adunăr i i cerc. ţ ă ran i lo r şi îndeosebi şcolari lor din şcoala de repe t i -ţ iune , ca şi pe aceas tă cale să sus ţ ină iub i rea de carte, să înmul ţească cunoscinţe le şi p romoveze crescerea evlavioasă câş t iga te în şcoală. Căr­ţ i le şi broşur i le astfel d i s t r ibui te au fost în număr de 44.

S'a escris concurs pen t ru 2 premii de câ te 25 cor . ; unu l pen t ru o d i se r ta ţ iune de con ţ inu t popora l şi al tul pen t ru cea mai b ine cu l t iva tă g r ăd ină de pomi. A fost p remia tă d iser ta ţ iunea dlui medic Dr. loan C o m ş a : despre „Urmăr i le beţ iei" ; însc i in ţarea la concursu l pen t ru al doi lea p remiu făcendu-se prea târcjiu nu s'a p u t u t examina g r ă d i n a l a t imp şi astfel aces t p remiu n u s'a d is t r ibui t .

Mai depar t e r apor tu l se ocupă de afacerile cassei şi se închee cu u n călduros şi d o c u m e n t a t apel la adresa celor presenţ i în adunarea cercuală, recercându- i să se însufleţească pen t ru p romovarea ins t i tu ţ iuni­lor popora le , î n t r e cari Asoc. cupr inde loc de f runte şi are o meni re foarte însemnată . —

Desp. „Sălişte". Comite tu l cercual al aces tu i d e s p ă r ţ ă m â n t a l ansa t la î ncepu tu l iernei p resen te un ci rcular că t ră toa te agentur i le comunale de pe te r i toru l desp . Circularul se ocupă cu ches t iuni p r o v ă d u t e în s ta tu te le şi r egu lamente le Asocia ţ iuni i , ches t iuni cari n ' a r t rebu i scăpa te din vedere de conducător i i t u tu ro r despă r ţ ămin te lo r Asocia ţ iuni i .

I a t ă c i rcu la ru l : „Comite tu l de spă r ţ ămân tu lu i — ocupându-se cu p r o b l e m a : „cum

s'ar pu t e organisa biblioteci poporale în comunele noas t re şi p e n t r u ca de folosul, ce resu l tă d m ceti t , să beneficieze şi aceia, cari n u şt iu ca r t e " a a juns la conclusul de a r ecomanda şi ins is ta pe lângă agentur i le sale ca la t imp pot r iv i t să ţ ină prelegeri publice, — fie aces te preleger i cu t eme l ibere luc ra te anume şi acomodate pen t ru popor , fie că se ce tesc căr ţ i d in is tor ie sau din ramul economiei , — fâcându-se astfel aces te î nvă ţă tu r i şi i n s t ruc ţ iun i accesibile şi la poporu l nos t ru , fiindu-i de o

222

abso lu tă neces i ta te . Şi p e n t r u ca aceste pre leger i să aibă şi un resu l t a t prac t ic , comi te tu l desp . este de părerea, ca la astfel de prelegeri să se încasseze taxe benevole cât de minimale şi din sumele aceste să se p ro­cure cărţ i pen t ru bibliotecele popora le , pen t ruca astfel cât mai mul te învă ţă tu r i să a jungă la cunosc in ţă popâru lu i nos t ru , căci sc iut este, că numa i pr in cu l tu ră poa te a junge u n popo r la o bunăs t a r e mater ia lă şi mora lă .

„Convinşi fiind că şi onor. D . voas t ră aprecia ţ i pe depl in veder i le expuse, ve rugăm a s tărui şi a conlucra în d i rec ţ iunea mai sus indicată , iar despre resu l t a tu l ob ţ i nu t să binevoi ţ i a ne r apo r t a pană în 1B Ianu­arie st. n . 1901."

DIN S I N U L ASOCIAŢIUNII.

Despărţemintele şi membrii Asociaţiunii la finea anului 1900. P r in conclusul Nr. 279, adus în şed in ţa comi te tu lu i centra l dela

7 Dec . 1899, noua a rondare a despăr ţămin te lo r Asocia ţ iuni i s'a s tab i l i t conform conspec tu lu i ce urmează .

Număru l membr i lo r ancă este r e p a r t i a t de da ta aceas ta pe basa noue i a rondăr i .

Nr c r t ' Despărţementul

1. A b r u d - C â m p e n i 2. A g n i t a 3. A lba - lu l i a 4. A r a d 5. Be iuş 6. B i s t r i ţ a 7. Blaj 8. Bocşa 9. B r a d

10. B r a n 11 . B r a ş o v 12. Caransebeş 13. Cluj 14. Cohalm 15. Comloş-Sân-Miclăuş 16. D e v a 17. Dej 18. Dic io -Sân-Măr t in 19. D o b r a 20. F ă g ă r a ş 21 . Giula 22. H a ţ e g

T r a n s p o r t

Membri Membri Membri funda­

tori

4 6 4

1 1 2

pe viaţă 26

1 6 4

3 1 6 1 3 1

6 2

ordinari Suma

1 —

Observări

E e o r g a n i s a t în a. c.

A n c ă neorganisat .*)

Organisa t în a. c.

45 73 10 10 10 15

59 64 18 30 53 61 61 61 24 27 10 11 75 82 65 67 17 22 16 17 17 17 35 42 19 21 15 16

30 37 — — Organisarea amânată . 23 26

Pueorganisat în a. c.

I n s tadiul de organis .

25 72 602 699

*) Membrii de pe teritorul acestui desp. sunt computaţi între cei afară de desp.

Transilvania. Partea oficiala. 223

Membri Membri Membri Nr. crt. Despărţământul funda­

tori pe

viaţă ordinari Sama i Observări

T rans l a tu s 25 72 602 699 23. H i d a - H u e d i n 1 — 29 30 24. J i b o u — — — — Organisarea amâna tă . 25. L i p o v a — — — — î n s tadiul de organis . 26. L u d o ş 1 — 11 12 27. L u g o ş 2 4 35 41 28. Mediaş — — 9 9

î n s tadiul de organis . 29. Mercurea — — — — î n s tadiul de organis . 30. Mociu — 4 26 30 — 31 . Năd lac — — — — î n s tadiul de o rgan i s . 32. Nâsăud 11 22 25 58 33. Orade 1 1 34 36 Organ i sa t în a. c. 34. Orăşt ie 6 4 16 26 35. Oravi ţa 4 15 60 79

î n stadiul de o rgan i s . 36. Orşova — — — — î n stadiul de o rgan i s . 37. Oşorheiu 1 1 . 16 18 38. P a n c i o v a 1 4 40 45 39. R e g h i n 2 3 14 19 40. Sanis lău-Careiu — -- — — Organisarea amâna tă . 4 1 . Sebeş 2 2 32 36

Organisarea amâna tă .

42. Seini (Sătmar) — 2 44 46 43 . Săl iş te 2 11 55 68 44. Sibi iu 7 18 52 77

î n s tadiul de organis . 45 . S ighe t — — — — î n s tadiul de organis . 46. S ighişoara — 1 8 9 47. Şimleu 4 6 27 37

î n s tadiul de o rgan i s . 48. Şomcu ta — — — — î n s tadiul de o rgan i s . 49. T imişoara 6 10 56 72

î n s tadiul de o rgan i s .

50. T inca — — — — î n s tadiul de organis . 51 . To rac — — 9 9 Organisa t în a. c. 52. T u r d a — 1 15 16

Organisa t în a. c.

53. Tre i scaune-Ciuc — — 15 15 Organisa t în a. c. 54. Uioara — — — — Organisarea amâna tă . 55. Verşeţ 1 5 36 42 Organisa t în a. c. 66. Zerneş t i — 2 19 21 57. Afară de despăr ţSmin te 8 17 26 51

Suma to ta lă 85 2U5 1311 1601 L a finea an. 1899 — — — 1558

Resu l t ă deci o eres. în to ta l de — 43 P r e c u m se vede din acest conspect , în 1900 s 'au r eo rgan i sa t desp .

A g n i t a şi D e j . S 'au organisa t d in nou desp . Bran , Orade , Torac , Tre i scaune-Ciuc

şi Verşe ţ . Se află în s tadiul de o rgan isa re de sp . Dobra , L ipova , Mercurea ,

Năd lac , Orşova, Sighet , Ş o m c u t a şi T inca . S'a amâna t pe mai târd_iu organisarea desp . Arad , Giula, J i b o u ,

Sanis lău-Careiu şi Uioara .

224 Transilvania. Partea oficială.

AGENTURILE ASOCIAŢIUNII. Asocia ţ iunea d i spune de A g e n t u r i î n 9 despăr ţămin te , şi a n u m e : 1. î n desp . „Abrud", în comuna Sohodol . 2. î n desp . „Beiuş", în Szoniba t sâg-Rogoz . 3 . In desp . „Blaj", în c o m u n e l e : B n a , Cenade , Gergăul - mare ,

L u n c a , Micâsasa, Mihalţ , Roşia, Sâncel , T iu r şi Veza. 4. î n desp . „Bocşa", în comunele Bocşa rom. şi Vasiova. 5. î n desp . „Braşov", în comunele Braşov-Toci le , Braşovu-veehiu ,

Cr is t ian , Ders te , Fe id ioa ra , Ghimbav , P resmer , R â ş n o v şi Sa tu lung . 6. î n desp . „Panciova", în comunele Alibunar , Cubin, Dei ib la t ,

Ozora, Sa tu l -nou şi Seleus. 7. î n desp . „Sâtmar", în c o m u n a Seini . 8. î n desp . „Sebeş", în comuna Da ia română . 9. î n desp . „Zemeşti", în comuna Tohanu l vechiu . Aces t e 32 agen tur i sun t cons t i tu i t e în sensul s ta tu te lor şi r egu la ­

mente lor Asociaţiunii*). Credem a fi de l ipsă să dăm la aces t loc d i spo-si ţ iunile prescr i se p e n t r u organisarea agentur i lor .

Conform §. 46 din s ta tu te le Asociaţ iuni i „în fie-care comună, în care se află p a t r u membr i cel pu ţ in de ori-ce ca tegor ie ai Asocia ţ iuni i , se poate înfiinţa o agen tură , în scopul de a servi d r e p t o rgan al Aso ­ciaţ iunii , în nemij loci tă a t ingere cu popu la ţ iunea respect ive i comune . A g e n t u r a se cons t i tue sub presidiul unu i de lega t al comi te tu lu i cercual , a legendu-ş i u n preşedin te , u n cassar şi u n no ta r pe t i m p n e d e t e r m i n a t pe cari însă comite tu l cercual îi poa te schimba, când cere t r e b u i n ţ a " .

I a r conform §. 47 din s t a tu t e chemarea agen ture i e s t e : „a s tă ru i pen t ru înmul ţ i rea membr i lo r şi a l tor ven i te ale Asocia ţ iuni i în comună , a încassa banii dela cei-ce îi vor r ă s p u n d e la dînsa, şi a-i admin is t ra fără î n t â r z i e r e la comi te tu l cercual , a duce în îndepl in i re disposi ţ iuni le comi te tu lu i cercual , a gr i j i de foile, cărţ i le , eventual biblioteca poporală şi cu un cuvân t de toa te obiecte le p r imi te dela comite tu l cercual p e n ­t ru î n t r ebu in ţ a r ea lor în comună , ţ inendu- le t o t d e a u n a în s ta re bună, a î na in ta în fiecare an socotel i ia comi te tu l cercual despre bani i încassaţ i , şi în fine din când în când a face comi te tu lu i cercual p ropune r i în in­te resu l Asocia ţ iuni i* .

Conform §. 45 al „Regulamentului afacerilor interne pentru despărţi-mintele Asociaţiunii" fiecărei agen tu r i comunale , care are cel puţ in 5 m e m b r i a jută tor i , îi compete un exemplar g r a t u i t al o rganulu i Asocia ţ i ­uni i „Trans i lvania" , care r ămâne p ropr i e t a t ea bibl ioteci i din agen tu ră . T o t în aces t §. se d i spune , ca în o rd inea de (li a adunăr i lo r cercuale ord inare să se iee u n p u n c t special pen t ru p resen ta rea consemnării agen­turilor comunale, cari în anul p r emerge to r au func ţ iona t şi şi-au ach i ta t taxele de membr i . Aces t conspec t se a lă tură la procesul verbal , ca co-mi te tu i cent ra i să p o a t ă d i spune t r imi terea fon la adresa preşedin te lu i , care es te a se indica în consemnare .

*) Unde agenturile au fost organisate în regulă şi ni s'a anunţat numele preşedin­telui Ageuturei, se trimite gratuit revista „Transilvania".

Redactor: Dr. C. Diaconovich. Tiparul Tipografiei archidiecesane.