I. Finanţele publice

1. Finanţele publice1.1. Relatați despre noţiunea de finanţe publice1.2. Stabiliţi trăsăturile caracteristice ale conceptelor finanţelor publice1.3. Evaluaţi conceptul (conceptele) finanţelor publice caractcristic(e) Republicii Moldova la etapa

actuală.

2. Finanțele publice2.1. Definiţi noţiunea de finanţe publice2.2. Stabiliţi şi comparaţi trăsăturile caracteristice ale conceptelor finanţelor publice2.3. Estimaţi activităţile financiare ale statului la etapa actuală.

2.1. Definiţi noţiunea de finanţe publiceV.1:Finanţe publice – totalitatea relaţiilor sociale de natură economică care apar în procesul constituirii,

repartizării şi utilizării în formă bănească a resurselor necesare statului în vederea îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor sale.

V.2:Notiunea de finante provine din limba latina, corespondentul fiind termenul “finis” ce poate fi

interpretat prin a termina, a incheia un diferend, o scadenta. De asemenea, expresia “financia pecuniaria” se poate traduce ca plata unei sume de bani in cadrul unei tranzactii.

Folosirea acestor termeni se va produce in jurul sec. XV in Franta, unde termenul “finance” desemna o suma de bunuri, resurse banesti sau venit al statului. In dreptul englez, notiunea de finante desemna o administrare publica de bani, suportul financiar al unei intreprinderi sau resursele financiare ale unui stat, companii ori persoane.

In Germania secolelor XV si XVI, se foloseau in mod frecvent termenii de “finanz” ce presupunea efectuarea unei plati in bani si “finanzer” care-l desemna pe camatar.

Inca din secolul al XIX-lea, in Romania s-a uzitat notiunea de “fisc”, care denumea organul financiar insarcinat cu efectuarea unor operatiuni specifice precum incasarea impozitelor, a taxelor si amenzilor, precum si alte operatiuni similare.

Odata cu trecerea timpului, termenul de finante a capatat o conotatie variata si diversa incluzand bugetul statului, creditul, operatiunile bancare si de bursa, relatiile cambiale si altele.

In opinia unor autori, finantele reprezinta relatiile aparute in procesul de asigurare si repartizare a fondurilor necesare statului exprimate valoric sub forma de bani. Aceste relatii se concretizeaza in transferuri banesti de la agentii economici, institutii si persoane fizice la bugetul de stat, de la bugetul de stat catre agentii economici, intre institutii si chiar in interiorul unor structuri economice, cu prilejul formarii sau utilizarii diferitelor fonduri.

O alta definitie a finantelor publice o propune D. D. Saguna sub urmatoarea forma:“totalitatea relatiilor sociale de natura economica ce apar in procesul realizarii si repartizarii in forma baneasca, a resurselor necesare statului pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor sale”.

Tot in sensul definirii finantelor publice, profesorul I. Condor afirma ca:“sunt caracterizate ca relatii referitoare la formarea si intrebuintarea fondurilor banesti ce se

acumuleaza in bugetele publice si se utilizeaza in mod nerambursabil pentru satisfacerea nevoilor generale ale societatii”.

1

2015:Cuvîntul finanțe provine de la expresiile latinești finis, finare, fiare, care au semnificația de termen de

plată. În sec. XIII se utilizau pe larg noțiunile: finatio, financia sau financia pecuniare, ceea ce însemna plata

în bani a unei obligații legale. În sec. XV, în Franța, se utilizau expresiile financie sau hommes de finance, care desemnau persoanele

care încasau impozite pentru rege. Tot în aceeași perioadă, în Germania, se foloseau expresiile finanz, cu sensul de plată în bani, și finanță,

care-l desemna pe cămătar.Odată cu trecerea timpului, cuvîntul finanță a căpătat un sens foarte larg, astfel ca, în prezent, să fie

incluse următoarele elemente ca: bugetul statului, venituri publice, cheltuieli publice, impozite, taxe, împrumutul de stat, operațiuni bancare și de bursă etc.

Duverger mențiomează că finanțele publice este știința care studiază activitatea statului în calitatea sa de utilizator ale unor tehnici financiare specifice, și anume: cheltuieli, impozite, taxe, împrumuturi, procedee monetare, buget etc.

Lalumiere, urmărind extinderea ariei finanțelor publice, arată că finanțele publice se ocupă cu studiul mijloacelor prin care statul încearcă să acopere cheltuielile publice pe seama resurselor publice, să realizeze și intervenții pe plan social și economic.

Mulți autori scot în evidență caracterul politic al științei finanțelor publice, menționînd că majoritatea marilor reforme sociale și politice au avut cauze financiare, iar cele mai importante probleme financiare, de o importanță majoră, au fost soluționate avînd la bază cauze politice.

Finanțele publice reprezintă totalitatea relațiilor sociale de natură economică, care apar în procesul realizării și repartizării în formă bănească a tuturor resurselor necesare statului pentru îndeplinirea sarcinilor și funcțiilor sale.

2.2. Stabiliţi şi comparaţi trăsăturile caracteristice ale conceptelor finanţelor publiceV.1:Conceptele finanţelor publice:I – Perioada finanţelor publice clasice: aferentă perioadei de închegare a finanţelor ca doctrină de sine

stătătoare cuprinde perioada sec XVII pînă în XX.II – Perioada modernă. Primele decenii ale sec XX şi pînă în 1970.III – Finanţele publice postmoderne începînd cu ultimii decenii ale sec XX.Primul concept clasic al finanţelor publice era strîns legat de perioada în care statul îşi desfăşura

activitatea după principiul laisser faire laisser passer. În acea perioadă finanţele publice serveau doar pentru constituirea fondurilor băneşti ale statului şi aveau un caracter neutru.

În cel de-al doilea concept spre deosebire de primul statul urmează să joace un rol mai activ în viaţa economică a societăţii în vederea influenţării proceselor economice spre un curs mai favorabil.

În comparaţie cu cele două concepte în cel de-al treilea se conturează armonizarea intereselor şi intervenţia statului în sectorul privat însă intervenţia statului se pronunţă doar pentru a stabili cadrul juridic al acestei concurenţe de piaţă, în baza funcţionării mecanizmelor preţurilor şi împiedicării abuzurilor din partea monopolurilor.

2015:Concepțiile specialiștilor care au tratat și tratează evoluția finanțelor publice sunt următoarele:-finanțele publice clasice- este caracteristică perioada sec. XVIII- începutul sec. XX;-finanțele publice moderne- primele decenii ale sec. XX- pînă în jurul anilor '80 ai sec. XX;-finanțele publice postmoderne- anii '80 ai sec. XX pînă în prezent.

Concepția clasică a finanțelor publiceConcepția clasică privind finanțele publice reflectă doctrina liberală în dezvoltarea economică a

societății. Statul liberal era neutru în ceea ce privește aspectul economic, rolul său fiind limitat la îndeplinirea

atribuțiilor de bază caracteristice acelei perioade (sex. XVIII- începutul sec. XX)- ordinea publică, apărarea națională, diplomația și justiția.

La baza concepțiilor clasice au stat un șir de principii, unul fiind caracteristic sec. XX: Guvernul cel mai bun este acel care guvernează cel mai puțin.

2

Alte principii sunt:-Reducerea la minim a cheltuielilor publice;-Veniturile publice se constituie pe baza contribuției generale;

-Impozitele, împrumuturile, taxele, trebuiau în așa mod stabilite încît să aibă un caracter neutru, astfel să nu modifice relațiile social-economice deja existente;-Asigurarea și menținerea echilibrului între veniturile și cheltuielile statului.

Statul-activitate economică=0

Finanțele publice moderneDupă Primul Război Mondial se afirmă tot mai mult doctrina de intervenție a statului în sfera

economică, ceea ce a dus la creșterea rolului autorităților publice în viața economică, prevenirea crizelor economice, iar în cazul de producere a acestor crize- luarea de măsuri pentru lichidarea acestora.

Toate acestea au dus la înființarea unor întreprinderi publice, întreprinderi cu capital mixt (de ex., trust-urile). Obiectivele economice ale Guvernului, în acea perioadă, au fost să promoveze eficiența, stabilitatea și

echitatea. Astfel, promovarea stabilității economice urmărește înregistrarea unei creșteri economice și de durată, ocuparea deplină a mînei de lucru, stabilitatea prețului. În scopul promovării echității, Guvernul urmărește eliminarea inegalităților de venit prin următoarele elemente:

impozitarea progresivă; transferuri din bugetul de stat; subvenționarea categoriilor defavorizate. Unul dintre primii care a încercat să demonstreze necesitatea intervenției statului a fost britanicul Keynes. Economisirea- scoaterea banilor din circuitul economic.

Perioada finanțelor publice postmoderneSe împarte în:-neoliberalism- susținători: M. Thatcher, R. Reegan-neokeynesismNeoliberalismul nu susține implicarea masivă a statului în activitatea economică; neokeynesismul-

viceversa.

2.3. Estimaţi activităţile financiare ale statului la etapa actualăV.1:La etapa actuală activitatea financiară a statului se bazează pe domeniul privat. Statul constituind un

sistem financiar complex de acte, operaţiuni şi instituţii publice de natură financiară sau cu atribuţii financiare de control privind formarea şi întrebuinţarea fondurilor băneşti alte statului, unităţilor administrativ teritoriale şi ale altor entităţi de interes public. Făcînd referire la etapa actuală, RM depăşeşte o perioadă îndelungată de tranziţie unde activitatea financiară îşi are rolul de ameliorarea situaţiei. În asemenea condiţii statul trebuie să cunoască tehnicile de utilizare a disponibilităţilor băneşti din partea contribuabilor, pentru a maximaliza profitul şi rentabilitatea.

Concluzie: o activitate financiară bine dezvoltată nu înseamnă decît întreprindere sănătoase, business orientat spre o dezvoltare continuă, implementarea noilor tehnologii, toate acestea pentru menţinerea unui echilibru în sistemul financiar.

3

3. Finanțele publice3.1. Indentificați trăsăturile caracteristice ale finanțelor publice3.2. Argumentați deosebirile dintre finanțele publice și finanțele private3.3. Estimați funcțiile finanțelor publice

3.1. Indentificați trăsăturile caracteristice ale finanțelor publiceV.1:Finantele publice au urmatoarele trasaturi caracteristice:

1. sunt relatii cu caracter economic, intrucit apar in procesul formarii, repartizarii, si utilizarii produsului social.

2. sunt relatii care apar in forma baneasca, deoarece procesul de productie, reproductive si de circulatie a marfurilor, repartitia produsului social, relatii de schimb, retribuirea muncii, precum si relatiile dintre agentii economici sau dintre acestia si persoanele fizice, se exprima prin intermediu banilor, in cadrul unor relatii banesti. Si nu trebuie confundata notiunea de finante publice sau relatii financiare cu cea de bani sau relatii banesti .Deoarece banii reprezinta o marfa iar finantele publice sunt relatii de constituire, repartizare si utilizare a mijloacelor banesti.

3. sunt relatii de constituire, repartizare si utilizare ale mijloacelor banesti ale societatii-sunt relatii fara echivalent, adica nu presupun, im mod necesar, o contraprestatie directa din partea subiectului beneficiar al mijloacelor banesti.

4. mijloacele banesti din reletiile financiare repartizate si utilizate de subiectele beneficiare nu se ramburseaza , adica de la fondurile bugetare se efectuiaza plati cu titlu nerambursabil catre unele regii autonome sau catre institutii publice din sfera nemateriala care presteaza servicii pentru populatie.

V.2:Trăsăturile finanţelor publice:

1. Sunt relaţii cu caracter economic, întrucât ele apar în procesul formării, repartizării şi utilizării produsului social.

2. Apar în formă bănească, deoarece în cadrul producţiei de mărfuri şi al acţiunii legii valorii, produsul de producţie, reproducţie şi de circulaţie a mărfurilor, repartiţia produsului social, relaţiile de schimb, retribuirea muncii, precum şi relaţiile dintre agenţii economici sau dintre aceştia şi persoanele fizice, se exprimă prin intermediul banilor, în cadrul unor relaţii băneşti. Noţiunea de finanţe publice sau relaţii financiare nu poate fi confundată cu cea de bani sau relaţii băneşti. Banii reprezintă o marfă, iar finanţele sunt relaţii de constituire, repartizare şi utilizare a mijloacelor băneşti.

3. Sunt relaţii fără echivalent, adică nu presupun în mod necesar o contraprestaţie directă din partea subiectului beneficiar al mijloacelor băneşti.

4. Mijloacele băneşti repartizate şi utilizate de subiectele beneficiare nu se rambursează.

2015:Trăsăturile caracteristice ale finanțelor publiceFinanțele publice, ca relații financiare, se caracterizează prin următoarele trăsături: sunt relații sau raporturi cu caracter economic, întrucît ele apar în procesul formării, repartizării și

utilizării produsului social; sînt relații ce îmbracă o formă bănească, deoarece apar în procesul de producție și circulație a

mărfurilor, apar în procesul de atribuire lui, apar în raporturile dintre autoritățile publice, agenți economici și populație;

sunt relații fără echivalent, întrucît nu presupun în mod necesar o contraprestație directă (imediată) din partea subiectului beneficiar al mijloacelor bănești (agenții economici, statul etc.);

mijloacele bănești sub care se prezintă relațiile financiare nu se rambursează. De ex., mijloacele de formare ale bugetului public național, acele transferuri făcute către populație sub formă de salarii, pensii, burse, indemnizații, ajutoare etc.

Excepții de la regula generală:Există o categorie de impozite cu caracter de rambursabilitate: TVA, creditul.

4

3.2. Argumentați deosebirile dintre finanțele publice și finanțele private2015:Domeniul public include acele bunuri care au utilitate publică de care cetățenii se folosesc în general în

mod gratuit, aceste bunuri, de regulă, nu aduc venituri, pe cînd cheltuielile de întreținere a lor sunt destul de mari (de ex., fîntînile arteziene, monumentele, parcurile, muzeele etc.).

Domeniul privat include acele bunuri pe care statul le deține ca orice proprietar, aceste bunuri fiind aducătoare de venituri (de ex., clădirile etc.).

Vorbind despre finanţe este necesar să facem distincţia între finanţele publice şi cele private.Noţiunile de finanţe publice şi private sunt adecvate situaţiei din ţările cu economie de piaţă, în care cea

mai mare parte a mijloacelor de producţie se află în proprietatea privată, fapt care face posibilă realizarea unei delimitări nete între sectorul public şi cel privat.

Expresia de finanţe publice este întotdeauna asociată cu statul, unităţile adminstrativ-teritoriale şi alte instituţii de drept public în legătură cu resursele, cheltuielile, împrumuturile şi datoria acestora. Când este vorba de resursele financiare aflate la îndemâna acestor instituţii pentru realizarea activităţilor curente, pentru restituirea împrumuturilor, pentru plata furnizorilor de echipamente, materiale consumabile etc. sau drepturi salariate, aceste resurse intră în categoria resurselor financiare publice, deci în categoria finanţelor publice.

Finanţele private sunt asociate întodeauna cu activităţile financiare ale întreprinderilor economice, ale băncilor şi societăţilor de asigurare private, în legătură cu resursele şi necesităţile de cheltuieli ale acestora, împrumuturile primite sau acordate, creanţele de încasat şi obligaţiile de plată, asigurările şi reasigurările de bunuri, persoane şi răspundere civilă.

Finanţele publice se aseamănă cu cele private, cel puţin sub două aspecte:a) Şi unele şi altele operează cu categorii financiare de bază: moneda, credit, banii.b) Şi unele şi altele se confruntă cu probleme de echilibru financiar, de resurse financiare în ultimă

instanţă.Între finanţele publice şi cele clasice există o serie de deosebiri, după cum urmează:a) Resursele necesare statului pentru realizarea funcţiilor şi sarcinilor acestuia se procură pe calea

impozitelor şi taxelor prin măsuri de constrângere, în principal, în timp ce resursele întreprinderilor private şi ale persoanelor fizice se procură de pe piaţă, pe baze contractuale.

b) Statul poate lua orice măsură în legătură cu moneda naţională în care se fac toate operaţiunile de plăţi, în timp ce întreprinderile private nu pot decât să o folosească.

c) Finanţele publice sunt folosite, în principal, în scopul satisfacerii nevoilor generale ale societăţii, în timp ce finanţele private sunt folosite în slujba realizării de profit de către întreprinzătorii c particulari.

d) Gestiunea finanţelor publice este supusă dreptului public, iar gestiunea financiară a întreprinderilor private urmează regulile dreptului civil şi comercial.

În consecință, finanțele publice sunt folosite, în principal, pentru acoperirea nevoilor generale ale societății, în timp ce scopul utilizării finanțelor private este realizarea de profituri de către agenții privați.

3.3. Estimați funcțiile finanțelor publiceV.1:Existenta banului public nu reprezinta urmarea deciziei arbitrare a unei autoritati publice, ci are

character obiectiv. Astfel spus finantele publice exista pentru a servi la realizarea unor obiective précis determinate, la indeplinirea anumitor sarcini, care ar putea fi infaptuite pe alta cale sau cu alte mijloace.Pentru asi indeplini misiunea finantele publice au urmatoarele functii:

Functia de repartitie care se formeaza in procesul de formare si repartizare a mijloacelor banesti.Aceasta functie se realizeaza in doua faze:

1. prima faza de formarea resurselor care presupune formarea fondurilor public de resurse banesti, la acesta actiune de formare participa: societatile comerciale, institutiile publice si personae fizice sau juridice indifferent daca sunt rezidente sau nerezidente.Aceste fonduri se constitue in mai multe forme: impozite, taxe, amenzi, penalitati etc.

2. adoua faza de repartizare amijloacelor banesti se realizeaza in cadrul repartitiei secundare adica redistribuirea venitului national. Redestribuirea venitului national se realizeaza prin intermediul sistemului de preturi si tarife( la bunuri si servicii) si prestari de servicii cu character indirect productive. Distribuirea si redistribuirea venitului national duce la formarea veniturilor finale ale statului.

5

Functia de control nu se limiteaza la modul de constituire a fondurilor publice si la repartizarea pe benificiarii ei, urmareste legalitatea, necesitatea, opurtunitatea si eficienta cu care institutiile publice si agentiile economice cu capital de stat utilizeaza in concret resursurile banesti de care dispun. Functia de control a finantelor publice este strins legata

De functia de repartitie dar are o sfera mult mai larga decit aceasta , deoarece vizeaza pe linga constituirea si repartizarea fondurilor banesti ale statului, si modul de utilizare a resurselor respective. Controlul financiar se efectuiaza in mod necesar, in procesul repartitiei si urmareste:

Provenienta resursurilor care alimenteaza fondurile publice, de resurse financiare si destinatia pe care aceasta o capata

nivelul la care ele se constitue titlul cu care ele se constitue dimensiunile fondului in raport cu produsul intern brut gradul de redistribuire a fondurilor intre sferile de activitate , sectoarele sociale, membrii societatii modul de asigurare a echilibrului intre necesarul de resurse financiare si posibilitatile de procurare.

V.2:Finanţele publice sunt necesare, în mod subiectiv şi obiectiv, deoarece contribuie la realizarea sarcinilor

şi funcţiilor statului, care nu ar putea fi înfăptuite fără pârghiile financiare. Mijloacele prin care finanţele publice, ca relaţii financiare îşi îndeplinesc acest rol, sunt funcţiile acestora:

•funcţia de repartiţie•funcţia de control

Funcţia de repartiţie se manifestă în procesul repartiţiei produsului social (produsului intern brut) şi cuprinde două faze:

•constituirea fondurilor (resurselor) bănesti;•redistribuirea (utilizarea) acestora.

În prima fază are loc formarea fondurilor publice de resurse băneşti, acţiune la care participă societăţi comerciale,regii autonome, instituţii publice, alte persoane juridice şi persoanele fizice, indiferent dacă sunt rezidente sau nerezidente.

Fondurile publice de resurse se constituie în mai multe forme concrete cum sunt:•impozite•taxe•contribuţii petru asigurări sociale•amenzi•majorări şi penalizări de întârziere•vărsăminte din profitul regiilor autonome• vărsăminte din veniturile instituţiilor publice•redevenţe şi chirii din concesiune şi închirieri de terenuri şi alte bunuri proprietate de stat• venituri din valorificarea unor bunuri proprietate de stat şi a bunurilor fără stăpân•rambursări ale împrumuturilor de stat acordate•dobânzi aferente şi ajutoare primate

Resursele din care se constituie fondurile publice provin din toate ramurile economice şi din toate sectoarele sociale:public, privat, cooperatist, mixt. În proporţie covârşitoare, resursele băneşti ale finanţelor publice sunt mobilizate cu titlu definitiv şi fără contraprestaţie. 

A doua fază a funcţiei de repartiţie o reprezintă distribuirea fondurilor publice pe beneficiari – persoane juridice şifizice. Distribuirea este dată în competenţa autorităţilor publice şi se face în raport cu resursele financiare disponibileşi cererea de resurse financiare.

Distribuirea fondurilor publice înseamnă stabilirea cheltuielilor publice pe destinaţii: învăţământ, sănătate, cultură,asigurări sociale şi protecţie socială, gospodărire comunală şi locuinţe, apărare naţională, ordine publică,administraţie publică, acţiuni economice, datorie publică.

În cadrul fiecărei destinaţii, resursele se defalcă pe beneficiari, obiective şi acţiuni. Distribuirea sau redistribuirea produsului intern brut (produsul social) are loc în două modalităţi:

• în cadrul aceluiaşi tip de proprietate, când are loc un transfer de resurse băneşti între stat şi unităţile sale în ambele sensuri

•cu schimbarea titlului de proprietate când transferul are loc între stat pe de o parte şi agenţii economici cucapital privat sau mixt şi populaţie pe de alta parte, şi invers.

6

Redistribuirea se poate realizea şi pe plan extern, prin contractarea de împrumuturi externe, acordarea de împrumuturi externe, achitarea cotizaţiilor şi contribuţiilor către organisme internaţionale de către stat sau alteinstituţii publice, primirea sau acordarea de ajutoare externe de către stat, . Funcţia de control a finanţelor publice se justifică deoarece fondurile publice aparţin întregii societăţi. Sfera demanifestare a funcţiei de control este mai larga decât cea a funcţiei de repartiţie, deoarece vizează, pe lângă constituirea şi repartizarea fondurilor financiare publice, şi modul de utilizare a resurselor.

Funcţia de control a finanţelor publice nu se limitează la modul de constiturire a fondurilor publice şi la repartizarea acestora pe beneficiari, ci urmăreşte şi legalitatea, necesitatea, oportunitatea şi eficienţa cu care instituţiile publice şi agenţii economici cu capital de stat utilizează în concret resursele băneşti de care dispun.

În consecinţă, controlul se efectuează nu numai activităţilor specifice funcţiei de repartiţie, ci el se exercită şi asupra producţiei realizate în sectorul de stat, a schimbului şi consumului ce are loc în acest sector.

2015:Există 2 păreri referitoare la funcțiile finanțelor publice: părarea statelor ex-sovietice (funcția de

repartiție și de control) și părarea occidentală (funcția de alocare, de stabilizare și distribuire).Funcțiile finanțelor publice: 1) de repartiție și 2) de control

1)Funcția de repartiție cunoaște la rîndul său 2 faze distincte, dar interdependente, și anume:-constituirea fondurilor bănești;-distribuirea fondurilor bănești.

La constituirea fondurilor băneștiparticipă următoarele subiecte: -întreprinderile (toate), indiferent de forma organizatorico-juridică, forma de proprietate etc.;-instituțiile publice și unitățile subordonate ale acestora;-persoanele juridice și fizice rezidente, care se află în străinătate;-populația, persoanele fizice care se află pe teritoriul RM.

Toate aceste subiecte contribuie la formarea fondurilor bănești prin: -impozitul pe venit (pe profit în cazul agenților economici);-contribuții de asigurări sociale;-contribuții de asigurări medicale;-veniturile din valorificarea proprietății de stat (privatizarea);-cesionări;-accizele;-amenzile;-penalități;-dobînzi;-donații etc.

Prin distribuirea PIB înțelegem atît distribuirea primară, cît și redistribuirea acestuia. Distribuirea primară constă în împărțirea acestuia între participanții direcți, nemijlociți la procesul producției materiale.

Distribuirea primară:Salariații- salarii și premiiStatul- impozitul pe venit, asigurarea medicală, asigurarea socială ș.a.Bănci- crediteleDin venitul agentului economic se mai retrag resurse pentru materie primă, energie electrifcă etc.Venitul net al întreprinderii

Prin redistribuirea PIB cuprinde la rîndul său tot 2 faze:1.mobilizarea și 2.dirijarea unei părți din produsul deja distribuit

7

Mobilizarea cuprinde acele relații social-economice, cu ajutorul cărora, prin mecanismul economic, financiar și bancar, prin instituțiile financiare și bancare, prin sistemul prețurilor și tarifelor aplicate bunurilor și serviciilor, se atrage o parte din veniturile agenților economici.

Dirijarea prevede că relațiile bănești, prin intermediul căreia sunt dirijate și folosite aceste fonduri, împoreună cu o parte a resurselor bănești, mobilizate în procesul distribuirii PNB (produsul național brut) se îndreaptă către sfera social-culturală, ordinea publică, apărarea națională, precum și către grupurile de populație care nu au primit sau au primit fonduri insuficiente.

2)Funcția de control a finanțelor publice urmărește modul de constituire a fondurilor în economie, repartizarea pe destinații și gestionarea lor cu o maximă eficiență de către agenții economici. Funcția de control se exercită de către stat prin intermediul unor organe de specialitate (Curtea de Conturi, Mininsterul Finanțelor, BNM, Inspecția Financiară, Serviciul Vamal, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat etc.). Acestor organe le revine sarcina de a verifica integritatea patrimoniului public, eficiența utilizării fondurilor, legalitatea, necsitatea și oportunitatea cheltuielilor efectuate de către instituțiile publice, respectarea obligațiilor contractuale și obligațiilor față de bugetul public național.

Concluzie: Funcția de control este strîns legată cu cea de repartiție, dar are o sferă de manifestare mult mai largă decît prima, deoarece vizează, pe lîngă constituirea și repartizarea fondurilor, și modul de cheltuire a acestora.

8

4. Bazele juridice şi principiile financiare ale statului4.1. Relataţi despre principiile activităţii financiare ale statului4.2. Demonstraţi corelaţia dintre formele juridice şi nejuridice a acitivăţii financiare ale statului4.3. Selectaţi elementele sistemului financiar la etapa actuală

4.1. Relataţi despre principiile activităţii financiare ale statuluiV.1:Activitatea financiară a statului şi organelor administrative publice locale este bazată pe anumite reguli

şi cerinţe fundamentale care exprimă trăsăturile şi scopurile esenţiale ale acestei activităţi. Principiile sunt evidenţiate în Const. RM. Care priveşte anemijlocit şi activitatea financiară a statului.

1) Pr. legalităţii2) Pr. egalităţii3) Pr. publicităţii4) Pr. repartizării funcţiilor în domeniul activităţii financiare ale statului are la bază principiul separării

şi colaborării puterilor.5) Pr. autonomiei locale – existenţa unei autonomiifinanciare, aplicabil în mare măsură acolectivităţilor

locale.6) Pr. caracterului social al activităţilor financiare7) Pr. de planificare a activităţilor statului 8) Pr determinării juste a sarcinilor fiscale – cetăţenii sunt obligaţi să contirbuie prin impozite şi taxe la

cheltuielile publice

4.2. Demonstraţi corelaţia dintre formele juridice şi nejuridice a acitivăţii financiare ale statuluiV.1:Prin activitatea financiară a statului întelegem activitatea statului pentru formarea, repartizarea si

utilizarea mijloacelor financiare centrale si locale, care asigura dezvoltarea si indeplinirea functiilor sale:1.Formarea si adoptarea bugetului de stat2.Repartizarea mijloacelor financiare intre autoritatile publice centrale si locale3.Activitatea financiara a statului nostru la etapa actuala, are loc in conditiile colaborarii

economice internationale cu partenerii externi4.Statul desfasoara activitate financiara prin intermediul organelor sale, organe de competenta

generala (Parlamentul RM; Guvernul; Organele Administratiei Publice Locale; Organele de Competenta Speciala; Organele Statale care desfasoara o activitate financiara pe langa indeplinirea atributiilor de baza; Organele Statale a caror activitate financiara este de baza)

5.Statul desfasoara activitate financiara prin intermediul la doua forme: forma juridica si forma nejuridica

Forma nejuridică constă în instruirea contribuabililor în vederea exercitării activităţii financiare, popularizarea legislaţiei financiare, petrecerea adunărilor în cadrul organelor financiare sau fiscale. Forma nejuridică crează posibilitatea realizării formelor juridice a acitivităţii financiare ale statului, prin care se manifestă şi caracterul coercitiv a organelor puterii de stat în domeniul financiar.

În acitivitatea sa financiară, st adoptă acte financiare juridice – deciziile organelor de stat, care sunt adoptate într-o formă stabilită şi au consecinţe juridice , ce ţin de competenţa organelor financiare în cauză.

Actele juridice financiare pot fi clasificate:a) După particularitatea juridică-acte normative-acte individuale-acte mixteb) După natura juridică-legi-acte subordonate legiic) După organele ce le emit-acte emise de organul reprezentativ-acte emise de organele executive cu competenţă generală-acte smise de organele executive de competenţă specială

9

4.3. Selectaţi elementele sistemului financiar la etapa actualăV.1:Sistemul financiar al R.M: are următoarele elemente:1) Sistemul bugetar al RM – parte componentă a sistemului financiar care include în sine toatalitatea

bugetelor, impozitelor.2) Fondurile speciale – isntitutite la iniţiativa Guvernului, concret sunt stabilite fondurile de cheltuieli

pentru anumite necesităţi3) Fondul întreprinderilor şi instituţiilor publice4) Asigurarea obligaţiilor5) Împrumutul de stat

5. Organele activității financiare a statului5.1. Relatați despre atribuțiile B.N.M în domeniul activității financiare5.2. Clasificați organele de activitate financiară a statului5.3. Evaluați atribuțiile Trezoreriei de stat

5.1. Relatați despre atribuțiile B.N.M în domeniul activității financiareV.1:BNM este o persoana juridica, publica, autonoma si este responsabila fata de Parlament.BNM are urmatoarele atributii de baza:-acorda credite bancilor si statului-stabileste si promoveaza politiva monetara in stat.-activeaza ca organ unic de emisiune a monedei nationale.-pastreaza si gestioneaza rezervele valutare ale statului-intocmeste balanta de plati a statului.-supravegheaza sistemul de plati-actioneaza ca bancher si agent fiscal a statului-intocmeste analize economice si monetare si in baza lor adreseaza Guvernului propuneri,aduce

rezultatele analizelor la cunostinta publicului.

V.2:Banca Naţională a Moldovei (denumirea echivalentă - Banca Naţională) este banca centrală a RM.Banca Naţională este o persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de ParlamentBanca Naţională conlucrează cu Guvernul în realizarea obiectivelor sale şi, conform prezentei legi,

întreprinde acţiunile necesare pentru a realiza o astfel de conlucrareBanca Naţionlă furnizează organelor economice şi financiare ale Guvernului, la cererea acestora, informaţii

referitoare la problemele monitare şi financiare. Organele menţionate, la rîndul lor, furnizează Băncii Naţionale, la cererea ei, informaţii referitoare la problemele macroeconomice, monetare sau financiare.

Banca Naţională poate acorda servicii bancare instituţiilor guvernamentale, financiare şi bancare străine, precum şi organizaţiilor internaţionale publice, la care Banca Naţională sau Republica Moldova participă.

Banca Naţională funcţionează ca unul din agenţii statului în aplicarea legislaţiei privind controlul valutar. Dările de seamă, informaţiile privind conturile şi alte informaţii prevăzute de legislaţia menţionată pot fi transmise prin intermediul Băncii Naţionale

2015:BNMLegea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr.548 din 21.07.1995 prevede următoarele:Banca Naţională a Moldovei este banca centrală a Republicii Moldova. Obiectivul fundamental al Băncii Naţionale este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Totodată,

BNM promovează şi menţine un sistem financiar bazat pe principiile pieţei şi sprijină politica economică generală a statului.

Articolul 5. Atribuţiile de bază    (1) Banca Naţională are următoarele atribuţii de bază:

10

    a) stabileşte şi implementează politica monetară şi valutară în stat;    b) acţionează ca bancher şi agent fiscal al statului;    c) întocmeşte analize economice şi monetare şi în baza lor adresează Guvernului propuneri, aduce

rezultatele analizelor la cunoştinţa publicului;    d) licenţiază, supraveghează şi reglementează activitatea instituţiilor financiare;    e) acordă credite băncilor;    f) supraveghează sistemul de plăţi în republică şi promovează funcţionarea stabilă şi eficientă a

sistemului automatizat de plăţi interbancare;    g) activează ca organ unic de emisiune a monedei naţionale;    h) stabileşte regimul cursului de schimb al monedei naţionale;    i) păstrează şi gestionează rezervele valutare ale statului;    j) în numele Republicii Moldova îşi asumă obligaţii şi execută tranzacţiile rezultate din participarea

Republicii Moldova la activitatea instituţiilor publice internaţionale în domeniul bancar, de credit şi monetar în conformitate cu condiţiile acordurilor internaţionale;

    k) întocmeşte balanţa de plăţi, poziţia investiţională internaţională şi elaborează statistica datoriei externe a Republicii Moldova;        l) efectuează reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova;      m) licenţiază, reglementează şi supraveghează activitatea de prestare a serviciilor de plată şi activitatea de emitere a monedei electronice.

Articolul 7. Cooperarea internaţională   (1) Banca Naţională reprezintă Republica Moldova la întrunirile, consiliile şi organizaţiile

interguvernamentale în problemele politicii monetare, licenţierii activităţii bancare, în problemele controlului bancar şi în alte probleme ce ţin de competenţa ei.

5.2. Clasificați organele de activitate financiară a statuluiV.1:Activitatea financiara a statului este realizata de organele statale precum si de formatiunile

administratiei teritoriale.Organele st.se mai numesc si subiectii activitatii financiare,pe care le putem imparti in 3 grupe:

1.Organele representative a puterii de stat. 2.Organele executive cu competenta generala,toate organelle administratiei de stat 3.Organele executive cu competenta speciala in domeniul activitatii financiare.(Ministerul

Finantelor,Curtea de Conturi,BNM..s.a.) Implicarea statului in economie este limitata deoarece:-aceasta implicare este intodeauna rezultatul unui anumit raport de interese.Modificarea implicarii

statului poate avea loc numai in limitele premise de realizarea unui raport de interese.-economia in ansamblu este o realitate formata pentru actiunea concomitenta a zecilor de mii de agenti

economici caror statul nu le poate dicta mereu ce sa faca.-organele administratiei de stat: a. centrale si b.locale desi sunt numeroase fiecare poate sa actioneze atat cat ii permite autonomia sa ceea ce

limiteaza la fel implicarea statului in economie.

V.2:Organele de activitate financiară se clasifiaca in organe cu competenta generala si organe cu competente

speciale5.3. Evaluați atribuțiile Trezoreriei de statV.1:Evidentiem urmatoarele atributii ale Trez. de stat: 1.Elaboreaza normele de organizare si functionare a trezoreriilor teritoriale si indruma activitatea lor,

ajutand la o mai buna functionare a acestora.2.Tine contabilitatea constituirii si utilizarii tuturor fondurilor statului3.Deschide credite bugetare pe baza dispozitiilor ordonatorilor principali de credite.4.Gestioneaza datoria publica interna si externa.5.Constituie depozite la vedere si la termen ale persoanelor juridice si fizice

11

6.Pastrarea disponibilitatilor reprezentand fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea in lei a acestora,primite pe baza de acorduri si intelegeri guvernamentale sau de la organisme internationale si utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate sau folosirea acestora pe baza de hotarari a Guvernului.

V.2:Întru realizarea obiectivelor sale de activitate, Trezoreria de Stat are urmatoarele atributii de baza:1) exercita executarea de casa a bugetului de stat, bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale, veniturilor

bugetului asigurarilor sociale de stat si a veniturilor fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala;2) organizeaza  si asigura evidenta contabila a executarii de casa a bugetului de stat,  bugetelor unitatilor 

administrativ-teritoriale, veniturilor  bugetului  asigurarilor sociale de stat si veniturilor fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala prin intermediul sistemului trezorerial al Ministerului Finantelor;

3) asigura evidenta impozitelor, taxelor si altor plati, încasate la buget. de toate nivel., în conform. cu legisl.;4) efectueaza, în baza normativelor stabilite, delimitarea veniturilor generale de stat, cu  înscrierea  lor în

conturile trezoreriale ale bugetelor respective;7) evalueaza necesarul si asigura disponibilul de mijloace banesti la conturile bancare ale trezoreriilor

teritoriale pentru efectuarea cheltuielilor bugetului de stat;8) elaboreaza  prognoze operative periodice  (saptamînale, lunare, trimestriale, semestriale)  privind

gestionarea fluxului de numerar  al bugetului de stat;9) asigura controlul asupra efectuarii cheltuielilor din contul mijloacelor bugetului de stat si mijloacelor

bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale în limita alocatiilor aprobate, precum si asupra soldului disponibil de mijloace banesti în conturile bancare ale Ministerului Finantelor - Trezoreria Centrala, trezoreriile teritoriale;

11) deschide si închide conturi trezoreriale;13) gestioneaza mijloacele bugetului de stat si mijloacele extrabugetare din conturile bancare ale

Ministerului Finantelor - Trezoreria Centrala, trezoreriile teritoriale;14) elaboreaza metodologia de evidenta contabila si de întocmire a rapoartelor privind executarea bugetului

de stat, bugetelor  unitatilor administrativ-teritoriale si devizelor de cheltuieli  în  institutiile publice;15) elaboreaza si prezinta spre aprobare ministrului finantelor formulare  tipizate de evidenta si de rapoarte

contabile în sistemul bugetar, precum si instructiuni privind modul  de  întocmire  si  de aplicare a acestora;16) efectueaza analiza executarii de casa a bugetelor de toate nivelurile, elaboreaza informatii operative

periodice (zilnice, saptamînale) ce tin de executarea bugetului de stat, bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale, bugetului public national, restantele la plata salariilor, datoriile creditoare si le prezinta conducerii Ministerului Finantelor, autoritatilor administrative centrale si autoritatilor administratiei publice locale în vederea adoptarii deciziilor corespunzatoare, precum si asigurarii transparentei procesului bugetar;

18) asigura întocmirea rapoartelor lunare, trimestriale si anuale privind executarea de casa a bugetului de stat;21) efectueaza controlul asupra respectarii legislatiei  Republicii Moldova în procesul executarii de casa a

bugetului de stat si bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale;22) asigura controlul corectitudinii întocmirii documentelor de plata si a documentelor justificative

prezentate la Trezoreria Centrala si trezoreriile teritoriale;23) asigura prelucr. zilnica a extraselor bancare din conturile buget. de toate nivel. si form. extraselor trezoreriale;24) tine evidenta  titlurilor executorii si dispozitiilor incaso trezoreriale, înaintate la contul bugetului de stat

de organelle abilitate cu dreptul de dezafectare incontestabila a mijloacelor;26) înregistreaza si monitorizeaza obligatiile contractuale ale institutiilor publice;27) elaboreaza proiecte de regulamente, indicatii metodice, instructiuni, scrisori instructive, circulare privind

evidenta contabila în sistemul bugetar;28) elaboreaza si  avizeaza proiectele actelor  legislative si normative în partea ce tine de competenta Trez.de St.;29) acorda asistenta metodologica autoritatilor administrative centrale si autoritatilor  administratiei publice

locale, organelor financiare si institutiilor publice în organizarea evidentei contabile;31) asigura respectarea drepturilor si intereselor financiare ale statului în domeniile ce tin de competenta sa;32) îndeplineste  orice alte atributii stabilite prin acte normative pentru domeniul sau de activitate.

12

6. Organele de activitate financiară a statului6.1. Relatați despre atribuțiile financiare ale Președintelui RM6.2. Comparați controlul financiar efectuat de Ministerul Finanțelor și CCCEC6.3. Formulați și argumentați controlul financiar efectuat de Curtea de Conturi

2015:Trezoreria de Stat reprezintă o subdiviziune structurală a Ministerului Finanţelor (cu statut de direcţie

generală). Trezoreria de Stat este abilitată cu dreptul de coordonare şi asigurare a procesului de executare de casă a bugetului de stat şi bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor  asigurării obligatorii  de  asistentă medicală, de întocmire a rapoartelor privind executarea bugetului public naţional, elaborare a metodologiei evidenţei contabile şi a rapoartelor financiare în sistemul bugetar. 

În sarcina Trezoreriei de Stat se pun următoarele atribuţii principale:1. asigurarea executării sistemului bugetar;2. administrarea mijloacelor acumulate în conturile Trezoreriei, finanţarea cheltuielilor în limita creditelor

bugetare şi a destinaţiei lor speciale;3. reglementarea decontărilor reciproce între bugetele de toate nivelurile şi fondurile extrabugetare de stat,

evidenţa executării acestor fonduri şi controlul asupra folosirii lor;4. pronosticarea operativă a încasărilor bugetare şi extrabugetare, gestionarea lor raţională în limita

cheltuielilor prevăzute pentru perioada respectivă;5. destinarea împreună cu Banca Naţională a Moldovei a datoriei interne şi externe a statului;6. atragerea mijloacelor financiare pe calea lansării împrumuturilor de stat şi a bonurilor de tezaur în

scopul acoperirii deficitului bugetar.

6.1. Relatați despre atribuțiile financiare ale Președintelui RMV.1:Potrivit dispoziţiilor art. 74 alin. (3) din Constituţia Republicii Moldova, legile, adoptate de Parlament,

se trimit, spre promulgare Preşedintelui Republicii Moldova. Promulgarea legii este actul final al procedurii legislative şi ţine exclusiv de competenţa şefului statului1 ".

Este firesc ca şeful statului să aibă posibilitatea de a examina legea bugetară anuală, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova, exercitîndu-şi atribuţiile constituţionale ce îi revin în această calitate, de a asigura buna funcţionare a autorităţilor publice.

Conform art. 93 alin.(l) din Constituţia Republicii Moldova .Preşedintele Republicii Moldova promulgă legile".

Promulgarea legii bugetare anuale este operaţiunea finală a procedurii legislative şi ea permite şefului statului să investească legea cu formulă executorie, obligînd autorităţile publice de specialitate financiară şi cu atribuţii financiare să procedeze la executarea prevederilor legii bugetului de stat pe anul următor de gestiune. Conform art. 94 alin.(l) din Constituţia statului nostru statuează, că decretul de promulgare a legii bugetare anuale emis de Preşedintele Republicii "Moldova sînt obligatorii pentru executarea pe întreg teritoriul statului, avînd caracter normativ. Decretele Preşedintelui Republicii Moldova se promulgă într-un termen de două sâptămini :

Uneori. Preşedintele statului, printr-o scrisoare de remitere, poate cere Parlamentului reexaminarea legii bugetare anuale pentru orice motive, incepind cu inacceptabilitateat unor texte şi terminind cu îndreptarea unor erori materiale. Reexaminarea legii bugetare anuale poate fi cerută de către şeful stalului numai a singură dată şi nu sint obligatorii pentru Parlament. In acest sens. trimiterea de către Preşedintele Republicii Moldova a legiibugetare anuale, cu obiecţiile sale, spre reexaminare Parlamentului înseamnă, de fapt. refuzul şefului statului de a o promulga.

în cazul adoptării repetate de către Parlament a legii .bugetare anuale, cu sau" fără luarea în consideraţie a obiecţiilor expuse în scrisoarea cte remitere de şeful statului. Preşedintele Republicii Moldova este obligai de a promulga legea bugetară anuală. Ulterior, Decretul cu privire la promulgarea legii bugetare anuale se publică în Monitorul Oficial.1

13

6.2. Comparați controlul financiar efectuat de Ministerul Finanțelor și CCCECV.1: Întru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, Ministerul este autorizat: 1) să solicite şi să primească de la autorităţile administrative centrale şi autorităţile administraţiei

publice locale, dela întreprinderi, instituţii şi organizaţii materiale necesare ce ţin de realizarea atribuţiilor sale;

2) să ceară conducătorilor şi altor persoane cu funcţii de răspundere din autorităţile şi instituţiile publice, altor beneficiari de mijloace de la buget lichidarea încălcărilor admise la executarea bugetului de stat şi a bugetelorunităţilor administrativ-teritoriale şi să verifice îndeplinirea prescripţiilor sale;

3) să suspende temporar finanţarea de la bugetul de stat a autorităţilor şi instituţiilor publice, altor beneficiari demijloace de la buget, dacă acestea nu au prezentat materialele solicitate, nu au înlăturat, în termenele stabilite, încălcările şi neajunsurile depistate, nu au prezentat la timp rapoartele privind utilizarea mijloacelor alocate anterior,precum şi alte rapoarte obligatorii, s-au eschivat de la prezentarea altor documente şi informaţii solicitate, necesarepentru realizarea funcţiilor sale;

4) să perceapă pe cale extrajudiciară, în condiţiile legii, mijloacele alocate de la bugetul de stat sau din mijloacele şi fondurile speciale, în cazul în care acestea sînt folosite în alte scopuri decît cele preconizate;

5) să deschidă conturi bancare la Banca Naţională a Moldovei şi în alte instituţii financiare;6) să formeze rezerva necesară de mijloace financiare pentru cheltuielile prioritare ale bugetului de stat;7) să emită, în limitele competenţei sale, acte normative departamentale executorii pentru autorităţile

administraţiei publice, persoanele juridice, indiferent de subordonarea lor departamentală,forma organizatorico-juridică şi tipul deproprietate, precum şi pentru persoane fizice;

8) să exercite orice alte drepturi stabilite prin actele normative ale Republicii Moldova.

 Atributiile CCCEC : A) să dispună, în legătură cu examinarea cererii sau comunicării, înregistrate în modul stabilit, despre

infracţiunilece ţin de competenţa sa ori în legătură cu urmărirea penală a acestor infracţiuni, efectuarea unor revizii economico-financiare,

1) în procesul controalelor fiscale efectuate în cadrul urmăririi penale, să dispună de drepturile organelor fiscale, iarangajaţii săi - de drepturile funcţionarului fiscal, inclusiv de dreptul de a calcula obligaţia fiscală şi de a o transmiteorganului fiscal pentru executare silită;

3) să suspende operaţiunile persoanelor juridice, precum şi ale persoanelor fizice subiecte ale activităţii de întreprinzător, pe conturi în bănci şi în alte instituţii financiare şi să sechestreze mijloacele băneşti, bunurilemateriale, datoriile debitoare şi alte active ale acestor persoane în cazul depistării unor fapte de activitate economicăilicită, neonorării obligaţiilor faţă de buget sau să sisteze executarea operaţiunilor financiare limitate sau suspecte;

4) să solicite şi să primească din partea autorităţilor publice, instituţiilor financiare, agenţilor economici şipersoanelor fizice informaţiile şi documentele necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin;

5) să efectueze expertize criminalistice şi de altă natură, precum şi cercetări ce ţin de competenţa sa, să soliciteautorităţilor publice, întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor de stat antrenarea de specialişti şi experţi la verificări sau expertize, la elucidarea unor probleme de specialitate;

6 ) să efectueze fotografierea, înregistrarea sonoră şi video, dactiloscopia şi înregistrarea persoanelor reţinute sauţinute sub arest, conform legislaţiei;

8) să constate încălcarea legislaţiei economico-financiare, fiscale şi să aplice sancţiunile prevăzute de lege;10) să ridice, în cazurile ce nu suferă amînare, documentele contabile ale subiecţilor de antreprenoriat,

documentelecu falsuri înscrise, bunuri fără stăpîn, obiecte şi documente, în baza informaţiilor operative, pînă la soluţionareadefinitivă a cazului;

11) să iniţieze acţiuni de citare în faţa instanţei de judecată în conformitate cu legislaţia;12) să participe la elaborarea şi perfecţionarea cadrului legislativ vizînd preîntîmpinarea şi

contracarareainfracţiunilor economice şi a corupţiei;13) să solicite şi să primească din partea autorităţilor publice suportul informaţional şi consultativ

necesarefectuării expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte normative ale Guvernului;

14) să înainteze, conform legii, sesizări privind înlăturarea cauzelor şi condiţiilor care au favorizat comiterea deinfracţiuni a căror contracarare ţine de competenţa sa;

14

15) să efectueze schimb de informaţii despre relaţiile economice ale persoanelor juridice şi fizice din RepublicaMoldova cu cele din alte ţări în baza tratatelor interstatale;

16) să folosească mijloacele de informare în masă pentru stabilirea circumstanţelor în care s-au comis infracţiunile,precum şi pentru urmărirea persoanelor care se eschivează de la urmărire penală şi judecată.

2015:L E G Ecu privire la Centrul Naţional Anticorupţie*nr. 1104-XV  din  06.06.2002Articolul 4. Atribuţiile Centrului(1) În atribuţiile Centrului intră:a) prevenirea, depistarea, cercetarea şi curmarea contravenţiilor şi infracţiunilor de corupţie şi a celor

conexe corupţiei, precum şi a faptelor de comportament corupţional; c) prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, în condiţiile Legii nr.190-XVI din

26 iulie 2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului;d) efectuarea expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte normative

ale Guvernului, precum şi a altor iniţiative legislative prezentate în Parlament, în vederea corespunderii lor cu politica statului de prevenire şi combatere a corupţiei;

e) asigurarea desfăşurării evaluării riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prin instruire şi consultare, monitorizare şi analiză a datelor referitoare la evaluarea riscurilor de corupţie, precum şi coordonarea elaborării şi executării planurilor de integritate;

f) efectuarea analizei operaţionale şi strategice a actelor de corupţie, a actelor conexe corupţiei şi a faptelor de comportament corupţional, a informaţiei privind studiile analitice ale fenomenului corupţiei.

(2) Atribuţiile Centrului sînt exhaustive şi nu pot fi modificate sau completate decît prin lege.

Articolul 5. Obligaţiile CentruluiÎn executarea atribuţiilor, Centrul este obligat:a) să activeze în strictă conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, cu prezenta lege şi cu alte acte

normative;b) să întreprindă acţiuni speciale de investigaţii în conformitate cu legislaţia;c) să întreprindă acţiuni de prevenire şi combatere a corupţiei, a actelor conexe corupţiei şi a faptelor de

comportament corupţional, date în competenţa sa, inclusiv prin efectuarea expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte normative ale Guvernului, precum şi a altor iniţiative legislative prezentate în Parlament, cu respectarea principiilor, criteriilor şi procedurii de efectuare a acesteia;

d) să efectueze urmărire penală în cazul infracţiunilor a căror contracarare ţine de competenţa sa;e) să efectueze proceduri în cazul contravenţiilor administrative, atribuite competenţei sale;f) să întreprindă acţiuni în vederea reparării prejudiciilor cauzate statului prin infracţiuni a căror

contracarare ţine de competenţa sa;g) să primească şi să înregistreze declaraţii, comunicări, sesizări şi alte informaţii privind infracţiunile,

să le verifice în conformitate cu legislaţia;h) să asigure securitatea activităţii şi protecţia angajaţilor săi în executarea obligaţiilor de serviciu;i) să asigure pregătirea, reciclarea şi perfecţionarea cadrelor;j) să ţină, în conformitate cu legislaţia, evidenţa persoanelor supuse serviciului militar care sînt în

serviciul Centrului în calitate de colaboratori;k) să asigure protecţia şi păstrarea informaţiei care constituie secret de stat, bancar şi comercial, precum

şi a altor secrete apărate prin lege, care au devenit cunoscute în executarea atribuţiilor. Această informaţie poate fi prezentată altor autorităţi publice în condiţiile legii;

l) să prezinte anual Parlamentului şi Guvernului, pînă la data de 31 martie, raportul privind desfăşurarea activităţii sale. Raportul anual se publică pe pagina web a Centrului cu o lună înainte de a fi transmis Parlamentului şi Guvernului. În caz de necesitate, Parlamentul sau Guvernul poate cere prezentarea unor rapoarte suplimentare privind activitatea Centrului.

15

6.3. Formulați și argumentați controlul financiar efectuat de Curtea de ConturiV.1:Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a

resurselor financiare publice, precum şi asupra modului de gestionare a patrimoniului public.Prin controlul său Curtea de Conturi urmăreşte respectarea legilor şi aplicarea principiilor de

economicitate, raţionalitate şi eficienţă în gestionarea mijloacelor materiale şi financiare ale statului.Pentru exercitarea atribuţiilor Curtea de Conturi controlează:• formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat. ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale

fondurilor de asigurări obligatorii în medicină;• format ea, utilizarea şi gestionarea fondurilor speciale, precum şi a fondurilor de tezaur public:• formarea şi gestionarea datoriei publice, respectarea garanţiilor guvernamentale pentru creditele

interne şi externe;• utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi a altor forme de asistenţa financiara

din partea stalului;• executarea, raţionalitatea şi eficienţa tratatelor interguvernamentale în domeniul economico-

financiar:• procesul de reorganizare şi privatizare a patrimoniului statului.• activitatea altor organe de control, precum şi a structurilor de control intern:• emisiunea banilor, utili/arca resurselor creditare şi valutare ale slalului;• alte domenii de activitate raportate, prin legi organice, la competenţa Curţii de Conturi.Sunt supuse reviziei financiare:A)Aparatul Parlamentului. Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova. Curtea Constituţionala, Aparatul

Guvernului. Curtea Suprema de Justiţie. Judecătoria Economică. Procuratura Generala. Comisia Naţională aValorilor Mobiliare;

B) autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, alte autorităţi administrative. Banca Naţională aMoldovei şi băncile comerciale în care cota statului în capitalul social este mai mare decît 50 la sută.

Controlului efectuat de Curtea de Conturi se supun şi persoanele juridice, indiferent de tiptil de proprietate şi forma juridică de organizare dacă acestea:

a) beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau de alte forme de sprijin financiar din partea statului;

h) administrează, în baza unui contract, bunuri aparţinînd domeniului patrimoniului public: e) dispun de capital social integral de stal sau mai mult de 50 la sută din el aparţine statului. Toate documentele referitoare la datoria publică, din care rezultă obligaţiunile ţarii, se contrasemnează de

Preşedintele Curţii de Conturi. Contrasemnatura garantează legalitatea împrumutului şi înregistrarea lui în carteadatoriei publice.

Curtea de Conturi exercită, in oficiul său sau ia fata locului, controale ulterioare, care includ revizii financiare şi controale tematice..

în afară de controalele pe care le efectuează Curtea de Conturi, ea mai avizează proiectul Legii bugetului de stat, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat,- fondurile obligatorii de asigurări în medicină pe anul respectiv.

Controlul exercitai de Curtea de Conturi.Noua reglementare juridică privind controlul financiar a fost introdusă in contextul perfecţionării

formelor de control efectuat de Curtea de Conturi.Controlul in oficiul Curţii de Conturi se efectuează în baza documentelor şi informaţiilor de care

dispune Curtea de Conturi, precum şi în baza documentelor solicitate în scris de Preşedintele (vicepreşedintele) Curţii de Conturi de la entitatea controlată sau de la altă entitate, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, care poate să dispună de documentele necesare.

Controalele la f iţa locului se efectuează în baza dispoziţiei de control şi in ba/a programului de control, semnate de Preşedintele (vicepreşedintele) Curţii de Conturi.

Pentru a confirma unele probe care nu sînt destul de relevante, în baza dispoziţiei de control adoptate de Preşedintele (vicepreşedintele) Curţii de Conturi, pot fi efectuate controale de contrapunere la orice entitate controlată. Verificarea prin contrapunere'* se aplică în cazul confruntării documentelor din contabilitate cu cele existente în organizaţiile şi întreprinderile de la care au fost primite valori materiale. în cazul în care nu

16

au fost prezentate verificării documente suficiente pentru a stabili natura operaţiunii economice sau existenţa dublilor referitor la forma şi conţinutul documentelor justificative prezentate revizorului.

Curtea de Conturi exercită, in oficiul său sau la faţa locului, controlul rapoartelor financiare prezentate de către entităţile controlate.

Rapoartele asupra controalelor se examinează de către Curtea de Conturi în prezenţa persoanelor cu funcţii de răspundere care reprezintă autorităţile administraţiei publice în cauză. Neprezentarea, fără motive întemeiate, a persoanelor cu funcţii de răspundere la examinarea rapoartelor nu împiedică adoptarea hotărîrii dacă persoanele respective au fost înştiinţate în modul stabilit.

Curtea de Conturi adoptă întăriri asupra rapoartelor prezentate. Aceste hotărîri reprezintă principala modalitate prin care se pun la dispoziţia entităţilor controlate, organelor ierarhic superioare acesteia şi societăţii, informaţii independente, soluţii şi asigurări referitoare la legalitatea, conformitatea, justeţea operaţiunilor economico-financiare şi rapoartelor financiare, precum şi la economicitatea, eficienţa şi eficacitatea utilizării patrimoniului public de către entităţile controlate. Informaţiile din hotărîri le emise de Curte trebuie să fie clare şi bine documentate.

Hotărîrile vor fi concise, vor conţine sinteze ale concluziilor şi probelor controlului. Proiectele de hotărîri se elaborează de către şefii de direcţiei (secţii) ale Curţii de Conturi în baza rapoartelor (actelor) de control întocmite de controlori şi cuprind următoarele elemente:a) titlul hotărîrii;b) prezentarea sintetică a contextului în care se desfăşoară activităţile supuse controlului, inclusiv contextului instituţional;c) obiectivele activităţii entităţii controlate;d) descrierea metodologiilor de colectare şi analiză a probelor de control, cu precizarea surselor acestora;e) criteriile de evaluare a performanţei;f) constatările controlului sau cel puţin cele considerate relevante pentru destinatarii sau utilizatorii hotărîrii;g) concluziile referitoare la obiectivele controlului;h) recomandările referitoare la acţiunile ce trebuie întreprinse ca rezultat logic al concluziilor.Recomandările se vor face numai în cazul în care controlul identifică remedii posibile şi eficiente pentru oricare din încălcările comise. Recomandările vor indica principalele direcţii ale fiecărei modificări propuse,fara detalierea acestora. în proiectul de hotărîre este necesar să se menţioneze clar persoana responsabilă de încălcir comise şi persoana responsabilă de remedierea lor.

Proiectul de hotărîre se examinează de membrii Curţii de Conturi împreună cu echipa de control, cu autorii proiectului, precum şi cu reprezentanţii entităţii controlate şi cu alte persoane, la decizia Preşedintelui Curţii de Conturi.

Acestea evaluează dacă laptele şi probele prezentate sînt documentate şi concrete, iar condu/: . semnificative pentru destinatarul hotărîrii şi pot sugera modificări dacă proiectul de hotărîre depistează încălcari procedurale, care nu vor avea impact prea mare asupra statului. Membrii Curţii de Conturi sînt în drept să solicite opinia unei persoane neînplicate în control, dar competentă pentru a decide dacă probele care susţin constatarile, concluziile şi recomandările sînt suficiente, relevante şi semnificative.

Membrii Curţii de Conturi pot modifica concluziile şi recomandările prevăzute în proiectul de hotărîre cazul în care entitatea controlată sau altă persoană aduce probe de control noi. Proiectul de hotărîre poate fi modificat dacă probele de control noi au efect asupra constatărilor depistate. în acest caz, noul proiect de hotărîre va reexamina, luînd în consideraţie explicaţiile persoanei cu funcţie de răspundere a entităţii controlate.

Hotărîrile adoptate de Curtea de Conturi pe marginea rapoartelor de control sînt prezentate ordonatorilor de credite (alocaţii) ai autorităţilor administraţiei publice corespunzătoare. Despre încălcările comise este informat organul de resort ierarhic superior şi. după caz. organele financiare şi de drept respective.

Conducătorii autorităţilor administraţiei publice informează Curtea de Conturi despre măsurile luat legătură cu încălcările depistate în cadrul controlului.

Controlul ulterior al Curţii de Conturi este reglementat în scopul verificării exactităţii şi conform V contului general anual de execuţie a bugetului de stat. bugetului asigurărilor sociale de stat. fondurilor asigurărilo obligatorii de asistenţă medicală, conturilor anuale de execuţie a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale conturilor anuale de execuţie a bugetelor fondurilor băneşti speciale, ca şi a contului anual al datoriei publ situaţiei garanţiilor guvernamentale acordate pentru credite interne şi externe acordate persoanelor juridice.

17

In acelaşi timp. controlul ulterior al Curţii se exercită prin verificarea exactităţii şi conformităţii conturile, gestiunilor publice de bani şi alte valori materiale, a bilanţurilor contabile ale ordonatorilor de credite (aloca::: bugetare şi alte bilanţuri din sfera financiară privind operaţiunile băneşti ce depăşesc anumite limite valorice.

în exercitarea controlului ulterior ca cerinţă deosebita, se verifică şi necesitatea şi oportunitatea anga h cheltuielilor bugetare, a acordării de subvenţii, a efectuării de transferuri între bugetele publice, a aprobări viramentelor de alocaţii bugetare şi a acordării de alocaţii suplimentare.

La încheierea tuturor acestor verificări se formulează şi concluzii despre calitatea gestiunii economico financiare a unităţilor controlate din punct de vedere al economicităţii şi eficienţei.

Controlul ulterior se exercită în oficiul Curţii de Conturi sau la faţa locului, iar în cazul prezentă: verificare a unor conturi şi bilanţuri cu documentaţie incompletă, se pretinde completarea şi refacerea acestor; wta un termen stabilit în fiecare caz. Despre verificarea conturilor se întocmesc rapoarte în care se specifică constatării şi se formulează concluziile verificării, precum şi, atunci cînd este necesar, completarea ori refacerea e\ice-:e contabile.

V.2:Atribuţiile de control al Curţii de Conturi.Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a

resurselor financiare publice, precum şi asupra modului de gestionare a patrimoniului public.Prin controlul său Curtea de Conturi urmăreşte respectarea legilor şi aplicarea principiilor de

economicitate, raţionalitate şi eficienţă în gestionarea mijloacelor materiale şi financiare ale statului.Pentru exercitarea atribuţiilor Curtea de Conturi controlează:• formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat. ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale

fondurilor de asigurări obligatorii în medicină;• format ea, utilizarea şi gestionarea fondurilor speciale, precum şi a fondurilor de tezaur public:• formarea şi gestionarea datoriei publice, respectarea garanţiilor guvernamentale pentru creditele

interne şi externe;• procesul de reorganizare şi privatizare a patrimoniului statului.• activitatea altor organe de control, precum şi a structurilor de control intern:• emisiunea banilor, utili/arca resurselor creditare şi valutare ale slalului;Sunt supuse reviziei financiare:A)Aparatul Parlamentului. Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova. Curtea Constituţionala, Aparatul

Guvernului. Curtea Suprema de Justiţie. Judecătoria Economică. Procuratura Generala. Comisia Naţională aValorilor Mobiliare;

B) autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, alte autorităţi administrative. Banca Naţională aMoldovei şi băncile comerciale în care cota statului în capitalul social este mai mare decît 50 la sută.

2015:Curtea de Conturi Legea Curţii de Conturinr.261 din 05.12.2008 prevede următoarele:Curtea de Conturi este unica autoritate publică a statului care exercită controlul asupra formării,

administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi administrării patrimoniului public prin realizarea auditului extern în sectorul public în calitate de instituţie supremă de audit şi este protejată legal de interferenţa din partea organelor de drept sau cu funcţii de control.

Articolul 4. Obiectivele generale ale activităţii Curţii de Conturi sînt:    a) evaluarea regularităţii, legalităţii, conformităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii gestionării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public;    b) promovarea standardelor, recunoscute internaţional, privind transparenţa şi responsabilitatea în domeniul managementului finanţelor publice;     c) asigurarea transparenţei prin informarea autorităţilor publice responsabile şi publicului despre planurile sale strategice şi anuale, despre constatările şi recomandările sale;    d) certificarea personalului cu atribuţii de audit public.

Articolul 10. Cooperarea internaţională    (1) Curtea de Conturi poate participa la activitatea organismelor internaţionale de specialitate şi deveni

18

membru al acestora.     (2) Curtea de Conturi cooperează, în limitele competenţei sale, cu instituţiile supreme de audit din alte ţări şi cu organizaţii şi instituţii internaţionale din domeniul său de activitate.    (3) Curtea de Conturi poate efectua audite comune cu alte instituţii supreme de audit în baza tratatelor internaţionale.

Articolul 28. Domeniile şi entităţile supuse auditului     (1) În exercitarea atribuţiilor sale, Curtea de Conturi auditează următoarele domenii:    a) formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, ale fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, inclusiv:

    - formarea, utilizarea şi gestionarea fondurilor speciale, precum şi a fondurilor de tezaur public;    - formarea şi gestionarea datoriei publice, respectarea garanţiilor guvernamentale pentru creditele

interne şi externe;    - utilizarea de către instituţiile publice a granturilor şi finanţelor alocate de donatorii externi pentru

realizarea programelor la care participă Republica Moldova;    - utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi altor forme de asistenţă financiară

din partea statului, inclusiv a alocaţiilor de la bugetul de stat pentru finanţarea partidelor politice;b) executarea tratatelor interguvernamentale în domeniul economico-financiar;

    c) administrarea şi gestionarea patrimoniului public;    d) procesul de privatizare a patrimoniului statului şi de asigurare a activităţii de postprivatizare;    e) administrarea şi utilizarea resurselor naturale;    f) utilizarea resurselor creditare şi valutare ale statului;    g) ţinerea evidenţei contabile şi raportarea financiară;    h) activitatea altor organe de control/audit financiar public, precum şi a sistemelor de control intern;    i) alte domenii de activitate raportate, prin legi organice, la competenţa Curţii de Conturi.

(2) Curtea de Conturi poate să auditeze utilizarea resurselor alocate de Uniunea Europeană, de partenerii de dezvoltare şi de alţi donatori ale căror resurse au fost incluse în bugetul de stat sau în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale.    (3) În exercitarea atribuţiilor sale, Curtea de Conturi auditează următoarele entităţi:    a) autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, alte autorităţi publice;    b) instituţiile şi organizaţiile finanţate din bugetul public naţional şi partidele politice care primesc alocaţii de la bugetul de stat;    c) agenţii economici al căror capital social este de stat în întregime sau în al căror capital social cota statului este mai mare de 50%;    d) alte entităţi, în conformitate cu legislaţia.

19

II. Dreptul financiar - noţiuni generale

7. Dreptul financiar7.1. Definiţi noţiunea de drept financiar7.2. Clasificaţi normele de drept financiar7.3. Estimaţi trăsăturile caracteristice ale raporturilor juridice financiare

8. Dreptul financiar8.1. Definiți dreptul financiar (cel puţin trei noţiuni)8.2. Clasificaţi izvoarele dreptului financiar8.3. Argumentaţi locul şi rolul dreptului financiar în sistemul dreptului

8.1. Definiți dreptul financiar (cel puţin trei noţiuni)V.1:Dr. financiar – totalitatea normelor de drept care reglementează raporturile sociale ce apar la

constituirea, utilizarea fondurilor băneşti a statului, destinate satisfacerii sarcinilor şi necesităţilor social-economice a societăţii.

Dr financiar – totalitatea actelor normative ce reglementează relaţii de constituire, repartizare şi utilizare a fondurilor băneşti ale statului şi ale insituţiilor publice, destinate satisfacerii sarcinilor social- economice ale societăţii.

Dr. financiar – reprezintă ramura de drept alcătuită din norme de drept în vederea reglementării relaţiilor financiare, utilizării fondurilor băneşti destinate interesului public.

2015:Dreptul financiar este format din totalitatea actelor normative, care reglementează relațiile de

constituire, repartizare și utilizare a fondurilor bănești ale statului și ale unităților publice, destinate satisfacerii sarcinilor social-economice ale societății. (definiție întîlnită la Mircea Ștefan Minea, Radu Stancu, Ionel Bostan, Rada Postolachi, Dan Grosu-Șaguna).

Dreptul financiar reprezintă ansamblul normelor juridice instituite conform conceptului modern din statele contemporane, care reglementează, în regim de drept public, constituirea, și utilizarea fodurilor bănești ale statului și ale celorlalte colectivități publice, precum și controlul financiar de interes public (Ioan Gliga plus Emil Bălan și Cristina Oneț).

Autorii ruși vin cu o altă noțiune: dreptul financiar reprezintă ansamblul normelor juridice, care reglementează relațiile sociale care apar în legătură cu constituirea, repartizarea și utilizarea resurselor bănești (centrale și descentralizate) ale statului și ale unităților administrativ-terioriale, destinate pentru realizarea sarcinilor sale.

8.2. Clasificaţi izvoarele dreptului financiarV.1:Izvoarele dr. financiar se delimitează în raport cu gradul de generelitate:- izvoare commune a dr. fin. Cu alte ramuri de drept- izvoare specifice dr. fin.Izvoarele comune reprezintă acte normative care deşi reglementează relaţii financiare, mai

reglementează şi alte relaţii sociale(de exemplu : Constituţia, Emisiunea Monetară ş.a.)Izvoarele specifice reglementează strict relaţii financiare, ca spre exemplu : Legile bugetului de stat,

Legea cu priv la BNM, Legea cu priv la Curtea de Conturi, Legea cu priv la finanţele publice.

După scop distingem următoarele categorii de izvoare a dreptului financiar:- acte de întocmire a bugetului de stat- acte de împrumut public de formare şi întrebuinţare a fondurilor băneşti- acte de control financiar care se execută asupra actelor şi operaţiunilor de venituri.

După efectele produse:

20

- acte financiare , acte juridice, manifestări de voinţă făcute în scopul de a produce efecte juridice.- Operaţiuni financiare – nu produc efecte juridice, dar stau la baza emiterii actelor juridice financiare,

ele sunt acte de calcul a veniturilor, cheltuielilor săvîrşite de funcţionari de specialitate financiară, contabili.

După apariţie (oraganul care le-a emis) : - legi – sunt emise de Parlament cu aplicabilitate admnistrativ – teritorială şi a instituţiilor publice.- Acorduri internaţionale – izvoare de drept cu condiţia ca RM să fie parte la acest accord şi acesta să

fie ratificat de Parlament.- Hotărîrile Guvernului – se emit pentru organizarea executării legilor.- Acte normative ale Ministerului Finanţelor – acte normative prin care se instituie norme juridice care

dezvoltă şi detaliază cuprinsul dispoziţiilor generale din legile de specialitate financiară.

V.2:Izvoarele dreptului financiar sunt alcătuite din totalitatea actelor normative care reglementează

raporturile juridice financiare. În raport de gradul de generalitate sau specificitate, se disting următoarele izvoare:

A. IZVOARE COMUNE ALE DREPTULUI FINANCIARAstfel, în ierarhia izvoarelor, comune distingem ca prim izvor de drept financiar - Constituţia. Legea

fundamentală a ţării prevede dispoziţii referitoare la elaborarea, aprobarea şi executarea bugetului public naţional şi a contului de incheiere a exerciţiului bugetar, de asemenea prin normele constituţionale sunt stabilite competentele statului cu privire la gestiunea banului public, sarcini referitoare la controlul execuţiei bugetare, politica valutară, politica fiscală etc.

Ca izvoare comune se mai disting, legile ordinare ale parlamentului, decretele prezidenţiale şi hotărârii ale guvernului.

B.IZVOARE SPECIFICE ALE DREPTULUI FINANCIARIzvoarele specifice sunt actele normative care cuprind dispoziţii referitoare la relaţiile financiare. Ca

izvoare specifice ale dreptului financiar cităm: 1.Codul Fiscal al RM 2.Codul Penal al RM 3.Legea RM cu privire la bani 4.Legea RM cu privire la Banca Nationala a Moldovei 5.Legea RM privind sistemul bugetar si procesul bugetar 6.Legea Contabilitatii 7.Legea RM privind activitatea de audit 8.Hotarirea Guvernului RM privind aprobarea normelor pentru efectuarea operatiunilor de casa in

economia nationala a RM s.a.

Dupa scop:-acte de intocmire a bugetului de stat-acte de imprumut public,de formare si intrebuintare a fondurilor banesti;-acte de control financiar

Dupa efectele produse:-acte financiare-acte juridice,manifestari de vointa.-operatiuni financiare-nu prodic efecte juridice dar stau la baza emiterii actelor juridice financiare,ele

sunt acte de calcul a veniturilor,cheltuielilor savirsite de functionari de specialitate financiar-contabila.Dupa aparitie(organul care le-a emis):

-Legi-sunt emise de Parlament cu aplicabilitate asupra statului,al unitatilor administrativ-teritoriale si instintutiilor publice.

-Acorduri internationale-izvoare de drept cu conditia ca RM sa fie parte la acest accord si acestea sa fie ratificate de Parlament.

-Hotaririle Guvernului-se emit pentru organizarea executarii legilor.-Actele normative ale MF-acte normative prin care se instituie norme juridice care dezolta si

detaliaza cuprinsul dispozitiilor generale din legile de specialitate financiara.

21

2015:Izvoarele dreptului financiar sunt alcătuite din totalitatea actelor normative care reglementează

raporturi juridice financiare. În raport de gradul de generalitate sau specificitate, izvoarele dreptului financiar se disting în: izvoare

comune cu alte ramuri de drept și izvoare specifice ale dreptului financiar.

Izvoarele comune ale dreptului financiar cu alte ramuri de drept:1.Constituția RM- vezi! Art. 58, 66, 95, Titlul IV- art. 131-1332.Legea RM cu privire la Guvern- art. 133.Legea RM privind APL- art. 88, 18 lit. g), 34 (2), 49 lit. e) și f), art. 60 (2)4.Codul penal al RM- Capitolul X- Infracțiuni economice- art. 236-240, 244-2452, 2495.Codul civil al RM- Capitolul XXIV și XXVI6.Codul de procedură civilă7.Legea RM cu privire la antreprenoriat și întreprinderi- art. 10 (5)8.Codul vamal al RM, etc. (DE CĂUTAT ȘI ALTELE!!!)

Izvoarele specifice ale dreptului financiar:1. Legea Republicii Moldova nr.1232 din 15.12.1992 cu privire la bani2. Legea Republicii Moldova nr. 548 din 12 iulie 1995 Cu privire la Banca Naţională a Moldovei3. Legea Republicii Moldova nr.419-XVI din 22.12.2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de

stat şi recreditarea de stat4. Legea Republicii Moldova nr. 847 din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar5. Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr. 181 din 25.07.20146. Legea Republicii Moldova nr.261-XVI din 05 decembrie 2008 Curţii de Conturi7. Legea Contabilităţii, nr.l 13 din 27 aprilie 20078. Legea Republicii Moldova nr.397 din 16.10.2003 privind finanţele publice locale9. Legea Republicii Moldova nr.62 din 21.03.2008 privind reglementarea valutară10. Hotarîrea Guvernului Republicii Moldova nr.764 din 25 .12.1992 privind aprobarea Normelor

pentru efectuarea operaţiunilor de casă in economia naţională a Republicii Moldova...11. Hotărîrea B.N.M. nr.328 din 19.12.2002 privind aprobarea strategiei de dezvoltare a sistemului

de plăţi al Republicii Moldova...

Argumentaţi locul şi rolul dreptului financiar în sistemul dreptuluiV.1:Ştiinţa dreptului constituie un ansamblu de norme juridice care formează un sistem structurat pe ramuri,

cu domeniul său specific de reglementări a unor anumitor relaţii sociale care sunt legate între ele datorită unor principii sau a unor obiective comune. Astfel în raport cu criteriile aşa cum sunt metoda şi obiectul, acestea sunt configurate în ramuri ale dreptului.

Recunoscînd faptul existenţei a celor două mari diviziuni al sistemului de drept, ramura dreptului financiar face parte din dreptul public întrucît la fel ca şi celelalte ramuri de drept public cuprinde norme juridice instituite în scopul satisfacerii unor interese generale publice. În ansamblul ramurilor dreptului public, dreptul financiar se situează după dreptul constituţional şi dreptul administrative datorită apropierii şi interferenţei acestora, iar mai ales cu dreptul administrativ. De aceea în mare măsură sunt remarcate corelaţiile, precum şi delimitările dreptului financiar atît cu ramurile dreptului public cît şi a celui privat.

Legătura dreptului constituţional cu dreptul financiar: dreptului constituţional este format din normele juridice de drept financiar care reglementează rapoturile sociale fundamentale ce apar în procesul instaurării, menţinerii şi exercitării puterii de stat. În acest legătura dintre dreptul constituţional şi dreptul financiar este evidentă, astfel în prevederile Constituţiei RM întîlnim reglementări cu privire la competenţa Parlamentului în vederea adoptării bugetelor anuale, la bugetul public naţional, precum şi la sistemul de impunere.

Legătura dreptului financiar cu dreptul administrativ: Dreptul administrativ este determinat de totalitatea normelor care guvernează activitatea administrativă de stat. avînd în vedere obiectul dreptului financiar dreptul administrativ se deosebeşte după obiect:

Corelaţia: subiectele – unul este statul sau un organ al statului. Metoda imperativă – adică de subordonare a părţilor raportului juridic.

22

Legătura dreptului financiar cu dreptul civil: Dpretul civil reglementează raporturi patrimoniale şi personal nepatrimoniale prin care se manifestă individualizarea persoanelor.

Corelaţia: persistă caracterul patrimonial deoarece după obiect au tangenţe.

V.2:Totalitatea normelor juridice indiferent de continut si domeniu de aplicare sunt strans legate intre ele si

formeaza un tot bine inchegat si sub aspectul unui ansamblu coerent, logic, ce se prezinta sub forma unui sistem.In ceea ce priveste acest sistem, putem mentiona ca include normele de conduita instituite de catre stat sub

forma institutiilor juridice si a ramurilor de drept.O opinie unanima este aceea conform careia dreptul financiar face parte din dreptul public.Referitor la

domeniul public putem afirma ca normele juridice financiare asigura constituirea de fonduri in vederea finantarii si administrarii nevoilor de interes general, ca si destinatia si modul de realizare a finantarii.

In cazul domeniului privat, normele juridice care privesc finantele publice isi indreapta atentia si eforturile in vederea:

-delimitarii si colectarii resurselor publice de la contribuabili;-incurajarii prin intermediul unor facilitati fiscale a unor activitati economice;-stoparii unor activitati comerciale in functie de interesul public;-sustinerii unor comercianti pentru progres si dezvoltare;-derularii unor activitati conexe, prin intermediul unor instrumente financiare aflate la dispozitia statului.In lumina celor prezentate mai sus se intrevede necesitatea exprimarii ideii conform careia dreptul financiar

prezinta o importanta sporita si un puternic rol activ, avand in vedere ca prin normele juridice ce contribuie la formarea sa poate sprijini si stimula anumite sectoare productive din economie.

In ceea ce priveste locul ocupat de catre dreptul financiar in cadrul sistemului de drept roman si tinand cont si de existenta celor doua mari diviziuni ale dreptului, putem afirma ca ramura dreptului financiar face parte din dreptul public deoarece reglementeaza prin propriile norme interese cu carater general, public.

In cadrul dreptului public, dreptul financiar se regaseste in legatura cu dreptul constitutional, ramura de mare importanta care s-a consacrat prin intermediul Constitutiei. Reglementarile constitutionale contureaza o serie de directii generale de actiune catre bugetul de stat, procedura bugetara, impozite si taxe.

O alta relatie o reprezinta relatia cu dreptul administrativ, intrucat aceasta ramura de drept cuprinde dispozitii privitoare la organele puterii execiutive, organele financiare de stat ce fac parte din administratia de stat si constituie adminstratia finantelor publice.

Tinand cont de faptul ca exista o serie de masuri coercitive in domeniul dreptului financiar ce privesc constatarea si sanctionarea infractiunilor, putem afirma ca acesta poseda relatii cu drept penal. Legatura cu dreptul muncii rezida in formarea si utilizarea fondurilor bugetului de stat, pentru asigurarile sociale de stat si alte resurse financiare.

O alta stransa legatura se remarca intre dreptul financiar, dreptul civil si drept comercial, avand in vedere ca cele trei ramuri inglobeaza norme juridice ce reglementeaza intr-o maniera prioritara raporturi patrimoniale ce au ca obiect anumite drepturi precum si obligatii ce pot fi cuantificate, determinate si concretizate prin intermediul monedei.

Legaturi ale dreptului financiar se pot constata si in ceea ce priveste dreptul international public prin afirmarea unor conventii incheiate intre state, impuse de necesitatile si interesele financiare, cum ar fi credite externe, evitarea dublei impuneri, precum si determinarea de taxe si scutiri vamale.

O ultima relatie este aceea data de legaturile financiare cu dreptul european, prin apropierea dreptului nostru bugetar de cel european, de instituirea taxei pe valoare adaugata ca principal impozit, si de armonizarea legislatiei financiare romane cu legislatia europeana.

23

9. Dreptul financiar9.1. Indentificați obiectul și metoda de reglementare a dreptului financiar9.2. Stabiliți structura și felurile normei de drept financiar9.3. Analizați și argumentați felurile și particularitățile așezării sancțiunilor financiare în normele de DF

9.1. Indentificați obiectul și metoda de reglementare a dreptului financiarV.1:Dreptul financiar poate fi definit ca totalitatea normelor de drept care reglementeaza relatiile sociale ce

apar la constituirea , administrarea, repartizarea si utilizarea fondurilor banesti a statului destinate satisfacerii sarcinilor si necesitatilor social-economice ale statului.

Obiectul de reglementare a dreptului financiar reprezinta o totalitate de relatii financiare si mai putem atribui fixarea sistemului financiar, distribuirea competentei in acest domeniu intre administratia central si cea locala in domeniul de activitate financiara a statului. Obiectul de reglementare a dreptului financiar reprezinta o totalitate de relatii sociale ce apar in procesul constituirii,administrarii, repartizarii si utilizarii fondurilor banesti ale statului si sunt reglementate de normele dreptului financiar

Metoda de reglementare a dreptului financiar este metoda imperativa sau matoda subordonarii partilor in raportul juridic , esenta ei consta in faptul ca unul dintre subiecte impune o anumita conduit celuilalt, adica nu are loc egalitatea subiectelor si obligativitatea subiectului de a se conforma celuilalt subiect.

2015:Obiectul reglementării juridice financiare nu reprezintă altceva decît conținutul acestuia, în care se

înscriu elementele componente. Astfel, obiectul dreptului financiar, în viziunea absolut a tuturor autorilor, cuprinde următoarele

elemente structurale: dreptul bugetar; dreptul fiscal; procedura fiscală; controlul financiar; creditul public; finanțele instituțiilor publice.Aici mai putem include: emisiunea monetară, circulația monetară, regimul juridic al valutelor,

organizarea și funcțioarea aparatului financiar, bancar și de credit.Metoda de bază de reglementare a dreptului financiar este metoda imperativă, cu cele 2 laturi ale

sale: cea care prescrie sau interzice un anumit comportament.Odată cu trecerea la economia de piață, de rînd cu metoda de bază sunt admise și alte metode, ca de ex.,

metoda de colaborare, metoda de recomandare, precum și metoda caracteristică dreptului privat- de ex., metoda contractuală (atît în cadrul împrumutului de stat/creditului public, cît și în cadrul dreptului fiscal).

9.2. Stabiliți structura și felurile normei de drept financiarV.1:Pornind de la notiunea de norma juridical a dreptului financiar se poate define ca o regula de conuita

stabilita sau recunoscuta de stat, care cuprinde drepturile si obligatiile subiectelor participante la raportul de drept financiar si a carui respectare este asigurata de autoritatea de stat.

Dupa continutul lor normele de drept financiar se clasifica in: materiale procesualeMateriale sunt acelea ce stabilesc structura sistemului bugetar , forma si continutul obligatiilor financiare

ale persoanelor fizice fata de stat adica acelea care stabilesc drepturile si obligatiile suiectelor participante.Procesuale sunt cele care stabilesc forma si modul de actiune a normelor material ex: prosedura

bugetara ,stabilirea modalitatii de constituirae a organilor financiare.Normele drptului financiar au character general , impersonal si privesc un numar nelimitat de

participant si se aplica repetat in timp ori de cite ori sunt intrunite conditiile vizate in ele. Dupa structura logico-juridca norma dreptului financiar are urmatoarele 3 elemente: ipoteza-indica imprejurarile in care se aplica dispozitiile normei de drept; dispozitia-indica conduita subiectilor si poatefi:

24

-onerativă, adica obligatia de a face careva actiuni-prohibitivă, adica obligatia de a se abtine de a face careva actiuni-dispozitivă Sanctiunea-sunt stabilite sanctiuni pecuniare- amenzi fiscale, diferite majorari de

intirziere,suspendarea finantarii.

2015:Norma de drept financiar este acea normă care are un obiect de reglementare specific, care se referă la

drepturile și obligațiile subiectelor participante la raportul de drept financiar, și care prescriu conduita acestora în procesul de formare, repartizare și utilizare a banului public, a căror respectare este asigurată prin forța de constrîngere a statului.

După conținutul lor, normele dreptului financiar pot fi:-materiale-procesuale.Normele de drept financiar materiale sunt acele norme care stabilesc drepturile și oblgiațiile

participanților la raporturile de drept financiar. De ex., acele norme care stabilesc structura sistemului bugetar, acele care stabilesc repartizarea și mărimea cheltuielilor publice, acele care stabilesc forma și conținutul obligațiilor financiare ale persoanelor fizice și juridice.

Normele de drept financiar procesuale sunt acele norme care stabilesc forma și modalitatea de acțiune a normelor materiale. De ex., procedura bugetară, controlul financiar sau fiscal.

REGULA!!!Normele dreptului financiar au un caracter general, impersonal și se aplică la un nr. nelimitat de cazuri sau de persoane.

EXCEPȚIILE!!!De ex., legile bugetare anuale, pe lîngă dispozițiile generale, referitoare la aceste bugete, cuprind și norme cu dispoziții care stabilesc concret sarcini și obiective de realizat, cum ar fi: cuantumul unor transferuri, subvenții acordate anumitor categorii de subiecte (vezi!!! anexele legii bugetare anuale).

Codul fiscal- de ex., vezi!!! art. 49, 491, 50 etc.

După structura logico-juridică, norma de drept financiar cuprinde și ea cele 3 elemente: ipoteza, dispoziția, sancțiunea.

24 septembrie 2015Ipoteza normei de drept financiar prevede împrejurările în care urmează să se aplice dispoziția cuprinsă

în aceste norme. Cum ar fi, de ex., resursele financiare ale statului se constituie din impozite, taxe și alte prelevări de la persoanele fizice sau juridice.

Dispoziția normei de drept financiar prevede conduita subiectelor vizate în aceste norme. După felul de comportament al subiectelor, dispozițiile cuprinse în normele de drept financiar pot fi: onerative permisive prohibitiveCele mai multe din normele dreptului financiar conțin dispoziții onerative, prescriu un anumit

comportament. De ex., Curtea de Conturi elaborează și aprobă anual programul său de control. BNM este unicul organ de emisiune monetară în RM. Ministerul Finanțelor, în exercitarea atribuțiilor sale, este obligat să colaboreze cu autoritățile publice centrale și locale, asociații obștești, organizații financiare internaționale etc.- de completat cu alte exemple!!!

Unele din normele dreptului financiar conțin dispoziții permisive, lăsăm la discreția subiecților de a avea sau nu un anumit comportament. De ex., Curtea de Conturi poate să participe la activitatea organelor internaționale de specialitate și să devină membru al acestora. BNM poate acorda servicii bancare instituțiilor financiare, etc. - de completat cu alte exemple!!!

Determinat de interesul finanțelor publice, unele norme conțin dispoziții prohibitive. De ex., se interzice acoperirea cheltuielilor bugetare printr-o nouă emisiune monetară. Dacă banii sunt mai mulți în circulație decît se produce (inflație monetară). Se interzice unei persoane fizice sau juridice să practice activitate financiară, bancară fără autorizația emisă de BNM, etc. - de completat cu alte exemple!!!

În teoria finanțelor publice, vom întîlni sancțiuni caracteristice și altor categorii de norme juridice (amenda), dar avem și un șir de sancțiuni specifice acestor categorii de norme, cum ar fi: suspendarea

25

finanțării (de ex., situația din RM- 2015), anularea creditelor bugetare, majorarea dobînzilor, majorări de întrîrziere etc.

Comparativ cu alte norme, în dreptul financiar cele 3 elemente rareori sunt întîlnite cumulativ în cadrul unei și aceleiași norme.

9.3. Analizați și argumentați felurile și particularitățile așezării sancțiunilor financiare în normele de DFV.1:Specificul normelor de drept financiar consta in faptul ca spre deosebire de normele altor ramuri de

drept reglementeaza raporturi care apar in procesul constituirii, repartizarii si utlizarii fondurilor de resurse banesti ale statului necesare realizarii sarcinilor sale.

Astfel se stabilesc sanctiuni specific relatiilor de drept financiar: amenda fiscal(baneasca) majorari de intirzieri suspendarea finantarii majorarea dobinzii vinzarea silita a garantiilor gajuluiIn dependent de gradul de pericol social si de consecintele care au survenit.

26

III. Bazele juridice ale circulaţiei monetare

10. Circulaţia monetară10.1. Relataţi despre funcţiile monedei10.2. Determinaţi factorii care influenţează suma de bani şi viteza circulaţiei banilor10.3. Evaluaţi rolul B.N.M. în circulaţia monetară

10.1. Relataţi despre funcţiile monedeiV.1:Prin monedă este desemnat orice bun acceptat ca intrument liberator de creditori sau vînzători, un bon

pentru cumpărarea mărfurilor. Monmeda reprezintă un instrument etalon de plată pentru facilitarea schimburilor, pentru acumulări, fiind măsurătorul general de valori care poartă girul autorităţii emitente şi care se bucură de încredere publică.

Funcţiile monedei:a) evaluare a valorilor economice – cu moneda se măsoară valoarea materială, se exprimă preţurile,

puterea de cumpărare.b) Mijlocire a schimburilor de bunuri şi servicii – cu ajutorul monedei este intermediată circulaţia

mărfurilor, ea la rîndul său fiind o marfă intermediară.c) Mijlocire a plăţilor – dobîndeşte calitatea de obligat să primească moneda aflată în circulaţie la data

lichidării unei datorii.d) Mijlocire a creditului – creditul reprezintă transmiterea temporară a unei puteri de cumpărare, el este

un împrumut de monedă.e) Mijlocire a economiilor – disponibilităţile temporare a populaţiei se pot vorifica cu ajutorul monedei.f) Tezaurizare – cu ajutorul monedei se pot păstra şi transfera valorile care se cer menţinute în timp.g) Distribuirea şi redistribuirea socială a bunurilor şi serviciilor – produsul social se distribue direct sau

indirect de către cei care au participat la formarea lui.

V.2:Functiile monedei au evoluat in timp odata cu dezvoltarea productiei si schimbul de marfuri. La aparitie

moneda a servit ca masura a valorii si mijloc de circulatie a marfurilor: incepand a fi practicate apoi vanzarile de credit si imprumutul de capital, ea dobandeste si rolul de mijloc de plata, pentru ca in cele din urma, odata cu crearea pietei mondiale, sa indeplineasca functia de bani universali, slujind in circulatia internationala a valorilor materiale ca mijloc general de schimb.

• Functia de evaluare a valorilor economice. Cu moneda se masoara valori materiale, se exprima preturile, puterea de cumparare, creditul.

• Functia de mijlocire a schimburilor de bunuri si servicii prin intermediul operatiunilor de vanzare-cumparare.Moneda mijloceste circulatia marfurilor, ea insasi fiind o marfa intermediara. Moneda a evoluat neintrerupt cu productia si schimbul de marfuri; prin schimb, produsele devin marfuri a caror circulatie este inlesnita de moneda.

• Functia de mijlocire a platilor. Moneda dobandeste calitatea de moneda legala pentru ca creditorul este obligat sa primeasca moneda aflata in circulatie la data lichidarii unei datorii. Ea poate fi intrebuintata la efectuarea oricaror plati, de catre oricare dintre subiectele de drept, indiferent de categoria marfurilor ori serviciilor supuse acestui act commercial.

• Functia de mijlocire a creditului. Creditul reprezinta transmiterea temporara a unei puteri de cumparare; el este un imprumut de moneda.Moneda serveste ca mijloc de acordare a creditului.

• Functia de mijlocire a economiilor. Disponibilitatile temporare ale populatiei se pot valorifica prin intermediul monedei. In acest mod, moneda transforma in capital, care se poate utiliza eficient in circulatia monetara.

• Functia de tezaurizare. Cu ajutorul monedei se pot pastra si transfera valorile care se cer mentinute in timp pe operioada indelungata. De asemenea, valorile pot trece de la un detinator la altul in modul cel mai eficient prin intermediul monedei. Tezaurizarea se realizeaza in conditiile circulatiei banilor cu valoare integrala (de aur) cand functia de mijloc de circulatie si de plata este indeplinita de catre monedele din metal obisnuit sau bancnote, acesti bani lipsiti de valoare intrinse ca inlocuindu-i pe cei din metal pretios, care sunt transformati in lingouri, putand fi pastrati ori vanduti sub aceasta forma, dupa greutate, ca orice marfa.

27

• Functia sociala de distribuire si redistribuire a bunurilor si serviciilor. Produsul social se distribuie cu ajutorul monedei celor care au contribuit direct sau indirect la crearea lui. Moneda inlesneste o buna utilizare a factorilor de productie nationala, asigurand o repartitie cat mai justa a produsului social.

Aceste functii ale monedei nu se cer indeplinite cu necesitate, cumulativ, de catre o marfa pentru a fi considerate moneda. Este suficient ca ea sa indeplineasca o singura functie din cele amintite pentru a deveni moneda, daca este asimilata ca atare. In ultimii ani moneda exista tot mai rar prin materialitatea ei, dar exista totdeauna prin functiile pe care le indeplineste.

2015:Funcțiile monedei: funcția de evaluare a valorilor economice- cu moneda se măsoară valori materiale, se exprimă

prețurile, puterea de cumpărare, creditul; funcția de mijlocire a schimbului de bunuri și servicii- prin schimb, produsele devin mărfuri a

căror circulație este înlesnită de monedă. funcția de mijlocire a plăților- ea dobîndește calitatea de monedă legală, întrucît creditorul este

obligat să primească moneda aflată în circulație la data lichidării unei datorii; funcția de mijlocire a creditului- creditul reprezintă transmiterea temporară a unei puteri de

cumpărare. El este un împrumut de monedă. Montesquieu spunea că banul este un semn al valorii, și cui îi lipsește, trebuie să-l împrumute;

funcția de mijlocire a economiilor- disponibilitățile temporare ale populației se pot valorifica cu ajutorul monedei. Tot ceea ce deținem (bunuri mobile sau imobile), în anumite momente facem referință la cît costă;

funcția de tezaurizare-cu ajutorul monedei se pot păstra și transfera valorile care se cer menținute în timp pe o perioadă îndelungată, (vezi! Dan Grosu-Șaguna) în condițiile circulației banilor cu circulație..... ???(exprimați în aur). În literatura de specialitate se mai menționează că și Banca Națională a statelor realizează această funcție;

funcția socială de distribuire și redistribuire a bunurilor și serviciilor- produsul social se distribuie, cu ajutorul monedei, celor care au contribuit direct sau indirect la crearea lui;

funcția de bani mondiali (bani universali)- acești bani mondiali servesc drept:a.mijloc internațional de plată- se realizează pentru achitarea datoriilor externe; b.mijloc internațional de

cumpărare a mărfurilor din străinătate- forma de plată în numerar- cash-ului;c.întruchiparea generală a avuției publice și mijloc de transfer al acesteia dintr-o țară în alta. De ex., tezaurul României care se află la Moscova.

Exemple de bani mondiali: dolarul american, moneda unică europeană. DST- coș valutar- drepturi speciale de tragere.Concluzie: Pentru ca o marfă sau un bun să devină monedă, este suficient să îndeplinească una din

funcțiile menționate supra, în sens că nu e necesar ca aceste funcții să fie întrunite cumulativ.

10.2. Determinaţi factorii care influenţează suma de bani şi viteza circulaţiei banilorV.1:Suma de bani necesară circulaţiei este formată din totalul valoric al semnelor băneşti, masa monetară,

care dă posibilitatea efectuării normale a prestării serviciilor, schimbului de mărfuri, a diferitor plăţi. Această sumă este determinată de acţiunea legilor obiective, a circulaţiei banilor şi de legea vitezei de circulaţie a banilor. Potrivit acestei legi, suma necesară circulaţiei rezultă din totalitatea sumei, preţurilor mărfurilor şi serviciilor ce urmează a fi vîndute şi încasate ţi a sumei plăţilor scadente, din care se scade suma preţurilor mărfurilor vîndute în credit şi plăţile pentru circulaţia mărfurilor care compensează.

Suma de bani necesară circulaţiei este influe nţată de un şir de factori: Factori de influenţă directă:1. schimbarea volumului de mărfuri aflate în circulaţie2. nivelul de mărfuri, preţurilor şi serviciilor.Factori de influenţă indirectă:1. majorarea numărului de operaţii în credit, cu cît mai multă marfă se vinde în credit cu atît mai puţini

bani sînt necesari în circulaţie şi invers.2. dezvoltarea plăţilor fără numerar.

28

3. viteza de circulaţie a banilor.

Viteza de circulaţie a banilor exprimă numărul de tranzacţii la care serveşte o unitate monetară într-o perioadă de timp în procesul circulaţiei mărfurilor, prestării serviciilor, achitării debitelor.

Accelerarea V.C.B. (vitezei de circulaţie a banilor) duce la micşorarea masei monetare necesare circulaţiei şi invers.

V.C.B. este influenţată de următorii factori:a) masa banilor aflaţi în circulaţieb) proporţia unităţii monetare ţinute în rezervă sau tezaurizare.c) stabilitatea social – politică şi conjunctura economică.d) volumul veniturilor băneşti ale populaţiei, frecvenţa şi ritmicitatea încasării de către populaţie a

veniturilor sale băneşti.e) gradul de coincidenţă între încasările şi plăţile băneşti ale populaţiei.f) factorul psihologic al încrederii populaţiei în puterea de cumpărare a monedei naţionale.

V.2:Suma de bani necesara circulatiei monetare reprezinta un ansamblu de preturi ale marfurilor si

serviciilor vindute si incasate a platilor scadente influentate de preturile marfurilor si serviciilor vindute pe credit sau compensatie toate acestea in functie de viteza de rotatie a banilor.

Factorii ce influenteaza suma de bani:-Factorul intentiei directe;-Volumul produselor;-Nivelul preturilor;-Dezvoltarea platilor fara numerar.Viteza de circulatie a banilor exprima numarul de tranzactii la care poate servi o unitate baneasca.Este influentata de urmatorii factori:-Cu cit suma este mai mica viteza mai mare;-Stabilitatea social-economica si conjuncture;-Gradul de coincidenta intre incasarile veniturilor de catre populatie si momentul platilor effectuate de

catre populatie;-Increderea populatiei in puterea de cumparare a monedei.

2015:Suma de bani necesară circulației monetare este formată din totalul valoric al semnelor bănești (masa

monetară), care dă posibilitatea efectuării normale a schimbului de mărfuri, prestării serviciilor, achitării debitelor/datoriilor. Această sumă este determinată de acțiunea legii circulației mijloacelor de plată și de legea vitezei de circulație a banilor. Potrivit cerințelor acestor legi, într-o anumită perioadă de timp, suma de bani necesară circulației rezultă din totalizarea sumei prețurilor mărfurilor și serviciilor care urmează a fi vîndute și încasate, și a sumelor plăților scadente, din care se scade suma prețurilor mărfurilor vîndute în credit și prețurile pentru circulația mărfurilor care se compensează:

(SPMS+SPS)-(SPMC+PC)Sb= ---------------------------------------

VCB

Sb- suma de baniSPMS- suma prețurilor mărfurilor și serviciilor care urmează a fi vîndute șiincasateSPS- suma plăților scadenteSPMC- suma plăților mărfurilor vîndute în credit PC- prețurile pentru circulația mărfurilor care se compenseazăVCB- viteza de circulație a banilor

Suma de bani necesară circulației este influențată de următorii factori:1.factori de influență directă:

-modificarea volumului de mărfuri/de producție și nivelul prețurilor mărfurilor;

29

2.factori de influență indirectă:-majorarea nr. de operații în credit- cu cît mai multă marfă se vinde în credit, cu atît e nevoie mai

puțin de bani și viceversa;-dezvoltarea plăților fără numerar.

3.viteza de circulația a banilor.

Viteza de circulație a banilor (VCB) reprezintă nr. de tranzacții la care servește o unitate monetară într-o anumită perioadă de timp.

Accelerarea vitezei de circulație a banilor duce la micșorarea masei monetare necesară circulației și invers.

Într-un stat, viteza de circulație a banilor trebuie să fie cît mai mare.

VCB este influențată de mai mulți factori:1.masa banilor necesari circulației;2.proporția unității monetare ținută în rezervă sau tezaurizare (banii activi în economie și banii aflați în

rezerva BNM);3.stabilitatea social-politică și conjunctura economică;4.depinde de volumul veniturilor bănești ale populației, frecvența și ritmicitatea încasării de către

populație a veniturilor sale bănești;5.gradul de coincidență între încasările și plățile bănești ale populației; corelația dintre fondul de

cumpărare și fondul de mărfuri;6.factorul psihologic al încrederii populației în puterea de cumpărare a monedei naționale (RM- 2015).

10.3. Evaluaţi rolul B.N.M. în circulaţia monetarăV.1:- stabileşte şi implementează politica monetară şi valutară în stat.- Promovează şi menţine un sistem financiar bazat pe principiile pieţii.- Emite în circulaţie bancnote şi monede metalice de lei moldoveneşti.- Stabileşte valoarea nominală ( dimensiuni, greutate şi alte caracteristici tehnice al monedei)- Dreptul de a hotărî să anuleze sau să retragă din circulaţie orice monedă sau bancnotă şi să pună în

circulaţie alte tipuri.- Elaborarea programului de emisiune bancară în vederea asigurării şi satisfacerii necesităţilor de

numerar.- Asigurarea tipăririi bancnotelor şi baterea monedelor.- Păstrarea în siguranţă a celor ce nu sunt în circulaţie- De a retrage şi de a distruge bancnotele şi monedele uzate şi punerea în circulaţie în locul acestora.- Stocarea de către emitent a semnelor băneşti- Pune în circulaţie semnele băneşti.

V.2:Banca Naţională a Moldovei este o persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de

Parlament. Obiectivul principal al Băncii Naţionale este de a realiza şi a menţine stabilitatea monedei naţionale. Banca Naţională conlucrează cu Guvernul în realizarea obiectivelor sale şi, conform legii, întreprinde acţiunile necesare pentru a realiza o astfel de conlucrare. Banca Naţională aduce periodic la cunoştinţa publicului rezultatele analizei macroeconomice, evoluţiei pieţei financiare şi informaţia statistică, inclusiv cea privind masa monetară, acordarea creditelor, balanţa de plăţi şi situaţia pieţei valutare.

În scopul îndeplinirii atribuţiilor sale Banca Naţională are dreptul să emită hotărâri, regulamente, instrucţiuni şi ordonanţe. Actele normative ale Băncii Naţionale, care sînt obligatorii pentru instituţiile financiare şi alte persoane juridice şi fizice, se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră în vigoare fie la data publicării lor, fie la o altă dată prevăzută în textul actului respectiv, cu condiţia informării publicului

30

In 1991, conform legislatiei a fost format un sistem bancar de doua niveluri, in care Banca Nationala a Moldovei (B.N.M.) indeplineste functia de banca centrala, dar nu este angajata in activitatea bancara comerciala. In iunie si iulie 1995 Parlamentul a adoptat doua legi cu privire la B.N.M. si institutiile financiare.

Aceste legi includ elemente indreptate spre intarirea rolului B.N.M. in elaborarea si implimentarea politicii monetare si valutare si spre o activitate sigura si durabila a sistemului financiar.

B.N.M. este responsabila pentru autorizarea, supravegherea si reglementarea activitatii institutiilor financiare.Banca Naţională a Moldovei a fost înfiinţată în anul 1991. Atribuţiile de bază ale B.N.M. sunt:* stabilirea şi promovarea politicii monetare şi valutare în stat;* emisiunea monedei naţionale;* activitatea de bancher şi agent fiscal al statului;* autorizarea, supravegherea şi reglementarea activităţii instituţiilor financiare;* gestionarea rezervelor valutare ale statului;* întocmirea balanţei de plăţi a statului.Băncii Naţionale a Moldovei îi revine un rol important în procesul de tranziţie la economia de piaţă a

Republicii Moldova. Din 1991 şi până în prezent au fost elaborate şi implementate un şir de măsuri eficiente în vederea stabilizării mediului monetar şi creditor. Cel mai important pas în acest sens a constituit introducerea în circulaţie la 29 noiembrie 1993 a monedei naţionale - leul moldovenesc - cu promovarea ulterioară a unei politici monetare şi de credit antiinflaţioniste. A fost stopată inflaţia galopantă şi stabilizată monedei naţională.

În anul 1995 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei şi Legea instituţiilor financiare. Conform primei legi B.N.M. este independentă în promovarea politicii monetare, fiind responsabilă faţă de Parlament. Cea de-a doua lege sus-menţionată are drept scop crearea unui sector financiar puternic şi competitiv, neadmiterea riscului excesiv în acest sistem, protejarea intereselor deponenţilor.

Activitatea BNM pe piaţa monetară este îndreptată spre menţinerea condiţiilor optimale a acestei pieţe, prin formarea şi gestionarea unui sistem flexibil al instrumentelor sale aplicate, sistem adecvat fluctuaţiilor mediului macroeconomic, structurii pieţei interne financiare.

2015:Banca Na țională a Moldovei

Acte normative:1. Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.19952. Legea cu privire la bani nr.1232 din 15.12.1992 etc.

1. Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.1995:

I. DISPOZIŢII GENERALEArticolul 1. Statutul juridic al Băncii Naţionale a Moldovei(1) Banca Naţională a Moldovei (denumirea echivalentă – Banca Naţională) este banca centrală a

Republicii Moldova.(2) Banca Naţională este o persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de Parlament.(3) Banca Naţională nu este supusă înregistrării în Registrul de stat al întreprinderilor şi în Registrul de

stat al organizaţiilor.(4) Banca Naţională poate să deschidă filiale şi reprezentanţe în ţară şi în străinătate unde consideră

necesar.

Articolul 3. Competenţa Băncii NaţionaleDe competenţa Băncii Naţionale ţin:a) încheierea contractelor şi emiterea obligaţiilor;b) achiziţionarea şi dispunerea de bunuri mobile şi imobile în scopul exercitării atribuţiilor sale şi pentru

necesităţile sale de funcţionare;c) intentarea acţiunilor în instanţa de judecată şi participarea la proces în calitate de subiect. Articolul 4. Obiectivul fundamental(1) Obiectivul fundamental al Băncii Naţionale este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.

31

(2) Fără prejudicierea obiectivului său fundamental, Banca Naţională promovează şi menţine un sistem financiar bazat pe principiile pieţei şi sprijină politica economică generală a statului.

 Articolul 5. Atribuţiile de bază(1) Banca Naţională are următoarele atribuţii de bază:a) stabileşte şi implementează politica monetară şi valutară în stat;b) acţionează ca bancher şi agent fiscal al statului;c) întocmeşte analize economice şi monetare şi în baza lor adresează Guvernului propuneri, aduce

rezultatele analizelor la cunoştinţa publicului;d) licenţiază, supraveghează şi reglementează activitatea instituţiilor financiare;e) acordă credite băncilor;f) supraveghează sistemul de plăţi în republică şi promovează funcţionarea stabilă şi eficientă a sistemului

automatizat de plăţi interbancare;g) activează ca organ unic de emisiune a monedei naţionale;h) stabileşte regimul cursului de schimb al monedei naţionale;i) păstrează şi gestionează rezervele valutare ale statului;j) în numele Republicii Moldova îşi asumă obligaţii şi execută tranzacţiile rezultate din participarea

Republicii Moldova la activitatea instituţiilor publice internaţionale în domeniul bancar, de credit şi monetar în conformitate cu condiţiile acordurilor internaţionale;

k) întocmeşte balanţa de plăţi, poziţia investiţională internaţională şi elaborează statistica datoriei externe a Republicii Moldova;

l) efectuează reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova;m) licenţiază, reglementează şi supraveghează activitatea de prestare a serviciilor de plată şi activitatea de

emitere a monedei electronice.(2) Banca Naţională are dreptul de a prelucra datele cu caracter personal obţinute în exercitarea

atribuţiilor prevăzute de prezenta lege fără consimţămîntul subiecţilor datelor cu caracter personal.(3) Subiecţii datelor cu caracter personal nu au dreptul de a se opune prelucrării datelor personale

circumscrise exercitării atribuţiilor Băncii Naţionale prevăzute de prezenta lege.(4) Prelucrarea datelor cu caracter personal obţinute de către Banca Naţională potrivit prezentului articol

se realizează în conformitate cu prevederile legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal. 

VIII. MONEDA NAŢIONALĂArticolul 56. Unitatea monetară(1) Unitatea monetară a Republicii Moldova este leul moldovenesc. Un leu se divizează în 100 de bani.(2) Leul moldovenesc este mijlocul legal de plată pe teritoriul Republicii Moldova. Articolul 57. Dreptul de a emite bancnote şi monede metaliceBanca Naţională are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova bancnote şi monede

metalice ca mijloc de plată, precum şi bancnote şi monede metalice jubiliare şi comemorative ca mijloc de plată şi în scop numismatic.

Articolul 60. Imprimarea bancnotelor şi baterea monedelor metaliceBanca Naţională organizează imprimarea bancnotelor şi baterea monedelor metalice şi ia măsuri pentru

păstrarea în siguranţă a celor neemise în circulaţie, de retragere şi distrugere a bancnotelor şi monedelor metalice retrase din circulaţie.

 Articolul 61. Schimbul monedei naţionale(1) Banca Naţională poate efectua schimbul monedei naţionale care este în circulaţie în Republica

Moldova.(2) Bancnotele şi monedele metalice uzate vor fi retrase, distruse şi înlocuite de Banca Naţională cu alte

bancnote şi monede metalice.(3) Banca Naţională poate refuza să schimbe bancnotele şi monedele metalice, dacă modul lor de

prezentare nu corespunde normelor stabilite de ea. Articolul 62. Asigurarea circulaţiei monetare(1) Banca Naţională asigură acoperirea necesităţilor circulaţiei monetare cu bancnote şi monede metalice.

32

(2) Banca Naţională poate percepe comisioane la punerea în circulaţie a bancnotelor şi monedelor metalice ca mijloc de plată şi poate stabili preţul, diferit de valoarea nominală, pentru bancnotele şi monedele metalice jubiliare şi comemorative la comercializarea acestora.

 Articolul 63. Evidenţa monedei emiseSuma totală a bancnotelor şi monedelor metalice în circulaţie se evidenţiază în contabilitatea Băncii

Naţionale ca pasiv al acesteia. În pasiv nu se includ bancnotele şi monedele metalice aflate în rezerva de numerar.

 Articolul 64. Retragerea monedei naţionale(1) Banca Naţională are dreptul exclusiv de a retrage din circulaţie orice bancnote sau monede metalice

emise anterior.(2) La expirarea perioadei de preschimbare bancnotele şi monedele metalice retrase vor înceta să mai fie

mijloc de plată.(3) Suma totală a bancnotelor şi monedelor metalice retrase din circulaţie, dar nepreschimbate în perioada

stabilită de Banca Naţională se scade din totalul numerarului în circulaţie înregistrat în evidenţele contabile şi se înregistrează ca venit al Băncii Naţionale.

2. Legea cu privire la bani nr.1232 din 15.12.1992:Articolul 2. Emisia şi retragerea monedei naţionaleBanca Naţională a Moldovei are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova bancnote şi

monede metalice ca mijloc de plată, precum şi bancnote şi monede metalice jubiliare şi comemorative ca mijloc de plată şi în scop numismatic.

Banca Naţională a Moldovei stabileşte valoarea nominală, dimensiunile, greutatea, designul şi alte caracteristici ale bancnotelor şi monedelor metalice care sînt mijloc de plată în Republica Moldova.

Banca Naţională a Moldovei are dreptul exclusiv de a retrage din circulaţie orice bancnote sau monede metalice emise anterior.

Emisiunea monetarăBanca Naţională a Moldovei îşi exercită dreptul legal exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova şi

de a retrage din circulaţie bancnote şi monede ca mijloc de plată.BNM promovează o politică de asigurare a stabilităţii circulaţiei monedei naţionale, urmând principiile

continuităţii si credibilităţii, in concordanţă cu necesităţile reale ale economiei naţionale.BNM colaborează cu autorităţile administrative publice abilitate pentru menţinerea calităţii însemnelor

monetare în circulaţie şi protejarea monedei naţionale împotriva contrafacerii. În acest context, BNM informează publicul asupra elementelor de siguranţă ale bancnotelor   şi ale monedelor, a criteriilor privind stabilirea gradului de deteriorare a bancnotelor şi monedelor, precum şi asupra modului de preschimbare a acestora.

La fel, BNM emite monede şi bancnote jubiliare şi comemorative ca mijloc de plată şi în scop numismatic, pe care le pune în circulaţie prin intermediul sectorului bancar.

33

11. Circulaţia monetară11.1. Definiţi emisiunea monetară11.2. Stabiliţi avantajele (dezavantajele) plăţilor fără numerar11.3. Estimaţi plăţile în numerar efectuate de persoanele juridice conform legislaţiei R.M.

11.1. Definiţi emisiunea monetarăV.1:Prin emisiune monetara se intelege un ansamblu de acte si operatiuni realizate de de banca centrala a

ststului concretizate in baterea semnelor monetare, stocarea,emiterea punera si scoaterea din circulatie a bancnotelor si monedelor metalice precum si formarea crearea de bani scriptuali in conturi curente ale p.f si p.j

V.2:Emisiunea monetara-este acel drept a statelor de a bate moneda, reprezinta un atribut al suveranitatii lor

monetare, care pe plan international a fost recunoscut pentru prima data, in mod oficial, in anul 1929 si care consta in urmatoarele operatiuni: crearea semnelor banesti, adica tiparirea biletelor si baterea monedelor; stocarea de catre emitent a semnelor banesti, punerea in circulatie a semnelor banesti create in acest scop, respectiv retragerea acestora.

2015:Prin emisiune monetară (bănească) se înțelege un ansamblu de acte și operațiuni, realizate de Banca

Centrală a statului, concretizate în baterea semnelor monetare, stocarea, emiterea, punerea și scoaterea din circulație a bancnotelor și monedelor metalice, precum și formarea de bani scriptuali (cecul, cambia, ordinul de plată, alte rechizite) în conturi curente ale persoanelor fizice și juridice.

11.2. Stabiliţi avantajele (dezavantajele) plăţilor fără numerarV.1:Avantajele platilor fara numerar:-numerarul disponibil al e persoanelor repreyinta un capital in stare latenta-riscurile legate de pastrare si manipularea numerarului sunt exexcluse in cayul acestora-acestea pot fi revazute ,verificate controlate ,probate dupa documentele de evidenta bancara chiar si

dupa trecerea unui numar de ani de la efecturea lor-platile in numerar presupun o deplasare a partilor acesta situatie riscanta se poate evita prin platile fara

numerar care se executa rapid in termen scurt si la distanta mar-depunatorul se poate elibera de preocuparile pentru unile plati periodice printrun ordin dat institutiei

bacare -economisirea unor sume de bani legate de de minuirea numeraruluiDezavantaje:-neincrederea in banci-neacomodarea -bolcarea sistemelor electronice

V.2:Platile fara numerar constau in faptul ca moneda ce ar trebui sa faca obiectul platii,in loc sa fie inminata

beneficiarului in forma de moneda manuala etse substituita printr-o dispozitie prin care din disponibilul existent in contul platitorului se trece in contul beneficiarului suma convenita drept plata.

Avantaje: Numerarul disponibil al PF si PJ ar reprezenta un capital in stare latenta.Acelasi capital fiind pus la

institutie bancara ar putea fi investit in activitati economice,iar detinatorul capata un profit(dobinda). Prin acetse palti sunt inlaturate riscurile legate de prestarea si manipularea numerarului; Platile cu numerar presupun o deplasare sau a platitorului sau abeneficiarului,acestea insa nu. Platile fara numerar pot fi revazute,verificate,controlate in baza documentelor din baza contabilului Prin aceste plati detinatorul are posibilitatea sa se elibereze de perocuparile de plata a unor sume

periodice,sume benesti legate cu asigurarea circulatiei numerarului.Dezavantaje:

34

Un dezavantaj al platilor fara numerar este legat de risc,de neincredere-deblocarea sistemului de siguranta.

2015:În ultimul timp, asistăm la o micșorare/reducere a operațiunilor cu numerar și utilizarea pe o scară cît

mai largă a celor mai sofisticate forme a plăților fără numerar.

Avantajele (și dezavantajele) plăților fără numerar comparativ cu plățile în cash:1. numerarul disponibil al persoanei fizice și juridice ar reprezenta un capital în stare latentă (păstrați

banii în seifuri, la ciorap, case bani etc.). Același capital, depus la o instituție bancară, ar putea fi investit în acțiuni economice, iar depunătorului îi revine un profit sub formă de dobîndă;

2. dobînda oferită pentru depozit;3. riscurile legate de păstrarea sau manipularea numerarului (pierdere, furt, deteriorare, timp irosit cu

numărătoarea ș.a.) sunt înlăturate în cazul plăților fără numerar;4. plățile cu numerar presupun o deplasare a părților. Această situație incomodă și riscantă se poate

evita prin plățile fără numerar, care se execută rapid, în termene scurte și la distanțe foarte mari;5. plățile cu numerar pot fi revăzute, verificate, probate și controlate după documentele de evidență

bancară, chiar și după trecerea unui nr. de ani de la efectuarea lor (5 ani);6. depunătorul are posibilitatea de a se elibera de preocupările pentru unele plăți periodice, cum ar fi

serviciile comunale, impozite, taxe, contribuții, chirie, abonamente etc., printr-un ordin dat instituției bancare la care își are deschis contul;

7. economisirea unor importante sume de bani, necesare sau legate de mînuirea numerarului, cum ar fi cheltuielile de producere, de circulație, de retragere, de distrugere etc.; ș.a.

Dezavantajele plăților fără numerar comparativ cu plățile în cash:1. comisioanele mari;2. neîncrederea și riscul de falimentare a instituțiilor bancare;3. riscul de piraterie a banilor fără numerar;4. blocarea sistemului; etc.

11.3. Estimaţi plăţile în numerar efectuate de persoanele juridice conform legislaţiei R.M.V.1:La efectuarea decontărilor băneşti în numerar pentru tranzacţiile comerciale cu consumatorii,

contribuabilii sînt obligaţi să utilizeze MCC.Această obligativitate se extinde asupra tuturor subdiviziunilor (filială, reprezentanţă, oficiu, secţie,

magazin, depozit, unitate comercială, unitate de prestări servicii (inclusiv unitate de transport-taxi) etc.) în care contribuabilul primeşte plăţile pentru tranzacţiile comerciale (consumatorul achită plata).

Maşinile de casă şi control se instalează în fiecare din locurile special destinate (loc de lucru al casierului, operatorului-casier, vînzătorului, prestatorului etc.), amenajate pentru primirea şi păstrarea temporară a mijloacelor băneşti, conform normelor în vigoare.

Dacă în cadrul decontărilor băneşti în numerar contribuabilul acceptă, în modul stabilit, cardurile bancare în calitate de instrument de plată fără numerar sau alt mod de plată, decontările respective se efectuează de asemenea prin intermediul MCC.

Se permite efectuarea decontărilor băneşti în numerar fără aplicarea MCC la desfăşurarea activităţilor .Bonul de plată, care se eliberează în cazurile prevăzute în prezentul Regulament, se consideră

echivalentul bonului de casă emis de MCC. Eliberarea de către contribuabilul a documentelor de tip aviz de plată în numerar, factură, bon de

comandă-livrare, notă de plată etc. nu-l scuteşte pe acesta de obligaţia de a utiliza MCC.

Obligaţiunile utilizatorilor- Utilizatorii sînt obligaţi:a) să-şi doteze subdiviziunile cu MCC de modele incluse în Registrul unic al maşinilor de casă şi

control

35

b) să înregistreze/reînregistreze (să pună în evidenţă) MCC, în modul stabilit, la organul fiscal şi să primească Registrul MCC şi Registrul asistenţă tehnică, care se restituie după legalizare, precum şi Cartela de înregistrare a MCC perfectată în modul stabilit;

c) să ţină pentru fiecare MCC, pentru fiecare an de gestiune separat, un registru (Registrul MCC) şi să-l legalizeze (consemneze) la organul fiscal în care este înregistrată (reînregistrată) MCC.

În Registrul MCC se înregistrează (înscrie) în ordinea cronologică de apariţie, conform raportului de închidere zilnică, sumele de mijloace băneşti încasate.

Registrul MCC, care se deschide în anul în curs pentru anul de gestiune imediat următor, se legalizează (anexînd concomitent pentru verificare Registrul MCC curent/precedent) la organul fiscal, care a înregistrat (reînregistrat) MCC nu mai devreme de luna decembrie a anului în curs şi nu mai tîrziu de luna februarie a anului următor.

Contribuabilul care îşi desfăşoară activitatea în regim continuu şi în timp de fiecare 24 ore emite la MCC două rapoarte de închidere zilnică poate deschide pentru anul gestionar două registre (semestrul I şi II);

d) să încheie contracte de asistenţă tehnică pentru fiecare MCC cu centrele de asistenţă tehnică, care deţin autorizaţia de competenţă tehnică respectivă şi au contracte de colaborare cu furnizorii MCC respectivi, să apeleze la serviciile acestora, prezentînd Registrul de evidenţă a serviciilor de asistenţă tehnică pentru MCC (din documentaţia tehnică de însoţire a MCC; în continuare - Registrul asistenţă tehnică) în care se consemnează informaţii privind defecţiunea constatată, starea sigiliilor aplicate anterior, sigiliile furnizorului nou-aplicate etc.;

e) să utilizeze MCC în stare bună de funcţionare, care să fie sigilate de către organul fiscal în modul stabilit.

MCC se consideră în stare bună de funcţionare dacă sînt îndeplinite următoarele cerinţe:1. modelul MCC este inclus în Registrul unic;2. regimul fiscal este lansat;3. asigură emiterea bonurilor de casă, benzilor de control, rapoartelor de închidere zilnică, rapoartelor

periodice etc.;4. suportul de hîrtie pe care se tipăresc documentele, precum şi modul de imprimare asigură

vizibilitatea şi lizibilitatea lor pe perioada de păstrare;5. imprimă pe documente data calendaristică curentă şi timpul cu deviere maximă de 15 minute de la

timpul real; 6. sigiliile furnizorului MCC sînt aplicate în locurile stabilite, valide, nedeteriorate şi elementele de

identificare ale sigiliilor corespund celor consemnate în Registrul asistenţă tehnică;7. numărul de fabricaţie din cartea tehnică corespunde celui de pe placa de marcaj a MCC. MCC se consideră sigilată de către organul fiscal în modul stabilit dacă sigiliile (sigiliul) organului

fiscal sînt aplicate în locurile stabilite, valide, nedeteriorate şi elementele de identificare ale sigiliilor corespund celor consemnate de către organul fiscal în Registrul asistenţă tehnică.

Dacă cel puţin una dintre cerinţele enumerate nu este îndeplinită, se consideră că MCC nu este sigilată de către organul fiscal, deci MCC este nesigilată.

MCC care se utilizează cu încălcarea a cel puţin uneia dintre cerinţele sus-enumerate se consideră defectată;

f) să înmîneze consumatorului bonul de casă emis de MCC pentru tranzacţia comercială efectuată, care trebuie să corespundă sumei real achitate, iar la cererea consumatorului - să completeze şi să elibereze factura de expediţie sau alt formular tipizat prevăzut de actele normative în vigoare;

g) în toate cazurile cînd utilizarea MCC este temporar imposibilă (din cauza defectării, deconectării reţelei electrice etc.), să întrerupă activitatea sau să reorganizeze lucrul în continuare, eliberînd consumatorilor bonuri de plată.

În astfel de cazuri, durata utilizării bonurilor de plată se reglementează prin deciziile Comisiei interdepartamentale pentru maşinile de casă şi control.

În Registrul MCC se consemnează data, ora şi cauza care a determinat întreruperea aplicării acesteia. Expedierea la reparaţie a MCC defectate, precum şi primirea acesteia de la reparaţie, se efectuează prin

intermediul organului fiscal la care este ţinută în evidenţă;h) să afişeze la vedere anunţuri despre obligativitatea prezenţei bonurilor de casă la examinarea

reclamaţiilor consumatorilor şi cererea de a prelua şi păstra bonurile de casă. În cazul în care la tranzacţia comercială se anexează şi alte documente probatoare, anunţurile vor face referire la acestea;

36

i) să exploateze maşinile de casă şi control conform Regulamentului cu privire la modul de exploatare a maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală;

j) să asigure păstrarea documentaţiei de exploatare pe toată perioada de exploatare a MCC, iar a rapoartelor de închidere zilnică (lipite în Registrul MCC) şi a benzilor de control - nu mai puţin de 5 ani de la momentul emiterii acestora;

k) să scoată din evidenţă şi din exploatare, în modul stabilit, MCC de modelele excluse din Registrul unic; l) să ofere colaboratorilor organelor abilitate cu funcţii de control, în limitele competenţelor acestora,

acces liber la MCC, la informaţia şi documentaţia de exploatare a lor.

Obligaţiunile consumatorilorConsumatorul se obligă să prezinte, la examinarea reclamaţiei depuse de el, precum şi la cererea

organelor de control în cadrul controalelor efectuate de acestea, bonul de casă (echivalentul lui) înmînat la tranzacţia comercială respectivă.

V.2:Platile in numerar sunt acelea in care se intrbuinteaza semnul monetar sau de hirtie sau de metal si

constau in compensarea drepturilor si obligatiilor de plata reciproca.Din analiza efectuarii platilor in numerar de catre PJ si anume la circulatia platilor in numerar exista restictii.

Conform Legii cu privire la antrprenoriat si intreprinderi presupune ca faţă de întreprinderi şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, care efectuează decontări în numerar în sumă ce depăşeşte 1000 de lei pentru fiecare tranzacţie.De asemenea pina la 10 mii lunar la plata impozitelor si taxelor.

In vederea combaterii evaziunii fiscale la exfectuarea decontarilor in numerar precum si indeplinirii de catre agentii economici a prevederilor legale privind protectia consumatorilor,Guvernul prin Hotarirea nr.447 din 28.04.98 a hotarit de a obliga intreprinderile,organizatiile,intitutiile,filialele acestora indiferent de forma de proprietate si organizatorico-juridica care desfasoara activitatea de intreprinzator si presteaza servicii in numerar sa utilizeze masini de casa si control cu memorie fiscala.

Se permite comercializarea fara utilizarea masinilor de casa:-fermierilor,PF si bisericilor.De asemenea:-activitatii posesorilor de patent de intreprinzatori;-servicii medicale;-comercializarea obiectelor de cult in lacasurile religoase;-testerea serviciilor de avocat.

Obligaţiunile utilizatorilor - Utilizatorii sînt obligaţi: a) să-şi doteze subdiviziunile cu MCC de modele incluse în Registrul unic al maşinilor de casă şi

control b) să înregistreze/reînregistreze (să pună în evidenţă) MCC, în modul stabilit, la organul fiscal şi să

primească Registrul MCC şi Registrul asistenţă tehnică, care se restituie după legalizare, precum şi Cartela de înregistrare a MCC perfectată în modul stabilit;

c) să ţină pentru fiecare MCC, pentru fiecare an de gestiune separat, un registru (Registrul MCC) şi să-l legalizeze (consemneze) la organul fiscal în care este înregistrată (reînregistrată) MCC.

e) să utilizeze MCC în stare bună de funcţionare, care să fie sigilate de către organul fiscal în modul stabilit.

h) să afişeze la vedere anunţuri despre obligativitatea prezenţei bonurilor de casă la examinarea reclamaţiilor consumatorilor şi cererea de a prelua şi păstra bonurile de casă. În cazul în care la tranzacţia comercială se anexează şi alte documente probatoare, anunţurile vor face referire la acestea;

i) să exploateze maşinile de casă şi control conform Regulamentului cu privire la modul de exploatare a maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală;

j) să asigure păstrarea documentaţiei de exploatare pe toată perioada de exploatare a MCC, iar a rapoartelor de închidere zilnică (lipite în Registrul MCC) şi a benzilor de control - nu mai puţin de 5 ani de la momentul emiterii acestora;

l) să ofere colaboratorilor organelor abilitate cu funcţii de control, în limitele competenţelor acestora, acces liber la MCC, la informaţia şi documentaţia de exploatare a lor.

37

Obligaţiunile consumatorilor Consumatorul se obligă să prezinte, la examinarea reclamaţiei depuse de el, precum şi la cererea

organelor de control în cadrul controalelor efectuate de acestea, bonul de casă (echivalentul lui) înmînat la tranzacţia comercială respectivă.

38

IV. Creditul

-12. Creditul12.1. Relataţi despre funcţiile creditului12.2. Clasificaţi creditul12.3. Evaluaţi domeniul de utilizare a mijloacelor din împrumuturile interne

-13. Creditul13.1. Identificaţi trăsăturile caracteristice ale creditului public13.2. Stabiliţi avantajele şi dezavantajele creditului extern13.3. Elaboraţi planul unui împrumut extern reieșind din prevederile legale în vigoare

14. Creditul14.1. Definiţi noţiunea de credit şi elementele lui14.2. Clasificaţi creditul14.3. Evaluaţi domeniul de utilizare a mijloacelor din împrumuturile externe

14.1. Definiţi noţiunea de credit şi elementele luiV.1:Credit – act de schimb condiţionat de dare şi restituire a bunului, dreptului sau serviciului, care e

despăgubit într-un interval de timp.Elementele:-Subiectele

CreditorDebitor

-Scadenţa – restituirea împrumutului-Ratele de rambursare-Termenul de graţiere-Dobînda

V.2:Termenul de credit îsi are etimologia în latinescul creditum, participiul trecut al verbului credere

semnificând încrederea celui care da unei persoane anumite bunuri, lucrari sau servicii, ca va primi în schimb valori corespunzatoare.

În limba româna, notiunea de credit a patruns în secolul al XVIII- lea. Putem afirma ca aparitia creditului a depins de un anumit stadiu de dezvoltare a schimbului, când vânzatorul oferea cumparatorului valori de întrebuintare în schimbul unei promisiuni ca va primi în curând o valoare.

De asemenea, creditul a aparut din necesitatea stingerii obligatiilor dintre diferiti agenti economici în care moneda lichida nu poate face fata.

Creditul reprezinta suma de bani pe care o banca o acorda unei persoane fizice sau juridice pe o anumita perioada de timp, pîna la o anumita data numita scadenta si pentru care primeste o dobânda.

Raportul de credit priveste doua parti: o parte care acorda creditul, numita creditor si o parte care îl primeste, numita debitor.

Unii economisti considera ca încrederea este principalul continut al creditului si de aceea îl definesc ca fiind o categorie subiectiva, psihologica. Creditul mai este definit si ca o forma particulara a schimbului; operatiunile de creditreprezentand de fapt operatiuni de schimb caracterizate prin existenta unui interval de timp care separa efectuarea prestatiei de efectuarea contraprestatiei.

Elementele creditului:1.Subiectele raportului de credit, creditorul si debitorul prezinta o mare diversitate in ce priveste

apartenenta la structurile social-economice, motivele angajarii in raport de credit si durata angajarii sale etc.

In calitate de creditori se afrima intreprinderile, care manevreaza importante disponibilitati monetare. In calitate de debitori alaturi de intreprinderi si populatie se afirma si statul, ca unul din principalii debitori.

2.Termenul de garantie-perioada intre momentul angajarii creditului si inceperea rambursarii lui

39

3.Scadenta-momentul stabilit pentru intoarcerea bunului4.Ratele partiale-cele care se ramburseaza esalonat la anumite termene conform intelegerii stipulate in

contractul de credit.5.Garantarea creditului(gajul)-ets format din anumite bunuri care se constituie la dispozitia creditorului

sau a unui tert pentru asigurarea indeplinirii de catre debitor a unor obligatiuni de o valoare in general mai redusa.

6.Dobinda-o suma de bani platita de debitor creditorului sau pentru imprumutul acordat pe un termen determinat.

2015:Creditul, ca și moneda, este o categorie economico-financiară, creată pentru a servi la rezolvarea unor

probleme sociale, economice sau legate de procesul de schimb. Etimologic, creditul își are originea în cuvîntul latin creditum, care înseamnă a crede, a se încrede sau a

se avea încredere. Creditul a format obiectul unor ample cercetări în literatura de specialitate, astfel, exprimîndu-se un șir

de definiții a acestui fenomen: Profesorul W. Sombart definește creditul ca fiind puterea de cumpărare fără a deține numerar; Profesorul C. Gide definește creditul ca schimbul unei bogății prezente contra unei bogății viitoare. Profesorul Leitner? Definește creditul ca un act economic ce face să nască în favoarea unui individ a

unui drept de a dispune în mod permanent de bunurile sau serviciile puse la dispoziția lui de un alt individ, în cadrul termenului pentru care a fost acordat.

Profesorul Victor Stănescu menționează că este vorba de operațiune de credit ori de cîte ori este vorba de cedarea unei sume de bani, efectuată la un moment dat, din partea unui subiect economic altuia, cu obligația pentru cel din urmă de a restitui mai tîrziu, la o anumită dată, suma primită plus o sumă de bani care se numește interes sau dobîndă, etc.

Elementele creditului:-schimbul în timp (termenul);-intervin 2 subiecte (creditorul și debitorul);-termenul de grație- perioada între momentul angajării creditului și începerea rambursării lui;-ratele parțiale- acelea care se rambursează eșalonat;-scadența- momentul sau momentele stabilite pentru rambursarea creditelor;-garantarea creditului sau gajul- este format din anumite bunuri ce se constituie la dispoziția creditorului

sau a unui terț pentru asigurarea îndeplinirii de către debitor a unor obligațiuni de o valoare în general mai redusă;

-dobînda- prețul plătit de către debitor creditorului său pentru împrumutul acordat pe un termen determinat.

14.2. Clasificaţi creditulV.1:După forma în care se prezintă.

a)comercialb)bancar

După destinaţia creditorului.a) de producţieb) de consum

După subiectul care contractează.a) publicb) privat

După perioada de timp.a) termen scurtb) termen lungc) termen mediu

V.2:

40

Formele principale sub care se prezinta creditul in economia de piata sunt:1.Creditul commercial-reprezinta creditul pe care sil acorda egentii economici la vinzarea marfii sub

forma aminarii platii.Creditul commercial se manifesta sub 2 forme:-Creditul comparator;-Creditul vinzator.

2.Creditul bancar-participantii la creditul bancar sunt reprezentati de un agent nebanbcar(producatorul sau agentul economic),pe de o parte,si banca-pe de alta parte.

Dupa calitatea debitorului se face distinctia intre:-Credite acordate PF-Credite acordate PJPF li se acorda urmatoarele forme de credit:

-credite de trezorerie;-credite pentru constructii de locuinte,pe termen lung cu garantii ipotecare;

Creditele acordate PJ(agentilor economici) pot aparea sub urmatoarele forme:-credite de exploatare;-credite de investitii;-credite speciale.

Din punct de vedere al calitatii debitorului si creditorului,se face distinctia intre:1.Creditul privat-in care participantii la raportul de credit sunt subiect de dr privat;2. Creditul public-in cadrul caruia debitorul este reprezentat de stat,iar populatia si agentii econmici apar

in calitate de creditori.

In functie de scopul acordarii creditelor:1.Credite de productie,care pot fi:

-credite de exploatare;-credite de investitii;-credite de speculatii;-credite de circulatie;-credite de consum.

Dupa natura garantiilor,se intilnesc urmatoarele forme de credite:1.Credite reale-sunt cele pentru care garantia se prezinta sub forma de:

-garantie imobiliara concretizata intr-un contract de ipoteca asupra terenului sau cladirilor;-garabtie mobiliara,care consat in valori mobiliare;

2.Credite personale-au la baza garantii morale,care se pot prezenta astfel:-credite in alb acordate PF fara nici o formalitate;-credite personale cu gaj individual,caz in care o persoana terta garanteaza rambursarea cu propria-i

raspundere morala;-credite persoanale cu gaj colectiv.

Dupa intinderea drepturilor creditorului:1.Credite denuntabile-care s emanifesta atunci cind creditorul isi rezerva dreptul ca oricind,inainte de

scadenta,sa ceara rambursarea acestui credit,cu sau fara avizarea debitorului.2.Credite nedenuntabile-cind creditorul are dreptul de a cere rambursarea numai la o scadenta dinainte

stabilita.3.Credite legate-caz in care creditorul conditioneaza acordara creditului de folosirea sa in anumite

scopuri convenite de debitor.

Dupa modul de rambursare:1.Credite neamortizabile-pentru care rambursarea se face integral la scadenta.2.Credite amortizabile-caz in care rambursarea se face in transe egale sau neegale,formate din rate de

rambursta si dobinzi.

41

Dupa termenul de rambursare:1.Credite pe termen scurt-de la 1 luna-pina la 12 luni.2.Credite pe termen mediu-a caror rata de rambursare este de la 1 an la 5 ani.3.Credite pe termen lung-a caror rata de rambursare depaseste 5 ani.4.Credite overnight-o banca ce se afla pe un continent ce este zice crediteaza o alta banca de pe un alt

continent(SUA-Europa).

2015: CLASIFICAREA CREDITULUI:În societatea modernă, formele principale sub care se prezintă creditul în economia de piață sunt:

1.creditul comercial- o formă de împrumut practicată între vînzător și cumpărător. El constituie baza sistemului de credit în economia de piață.

2.creditul bancar- se acordă agenților economici de către instituțiile bancare și el reprezintă principala sursă pentru asigurarea cu fonduri bănești necesare diferitelor sectoare de activitate ale economiei naționale.

După destinație, avem:-credit de producție- este destinat activităților, are un rol activ în economie;-credit de consumație- este destinat consumului social.

În funcție de subiectul de drept care angajează creditul, avem:-credit public- contractat de stat sau instituție publică;-credit privat- contractat de o persoană fizică sau de o organizație privată.

După modul de garantare, avem:-credit real- garantat în valori sau în bunuri materiale certe;-credit personal- acordat pe baza încrederii, al prestigiului de care se bucură cel împrumutat. La

rîndul său, creditul personal, poate fi acoperit sau descoperit. E acoperit dacă debitorul nu prezintă garanții, creditorul solicită fie răspunderea personală, fie solidară a 2 sau mai mulți garanți (fidejusori). E descoperit atunci cînd banca are încredere totală în debitor.

În funcție de perioada de timp, avem:-credit pe termen scurt- pînă la 1 an de zile;-credit pe termen mediu- 1-5 ani;-credit pe termen lung- mai mult de 5 ani.

După locul de desfășurare a operațiunilor de credit, avem:-credit intern-credit extern

În funcție de posibilitatea creditorului de a avea sau nu dreptul de a solicita debitorului rambursarea anticipată a creditului, avem:

-credit denunțabil- creditorul are un asemenea drept:-credit nedenunțabil- cînd nu este stipulată o asemenea clauză în înțelegerea dintre părți.

În funcție de cauza care determină creditul, avem:-credite de finanțare, acordat firmelor care nu au creanțe asupra altora;-credite de refinanțare, acordate firmelor care au creanțe asupra altora.

Clasificarea legală - conform Hotărîrii BNM nr. 231 din 27.10.2011 , avem:-credite standard- 2 %;-credite supravegheate- 5 %;-substandard- 30 %;-dubioase/îndoielnce- 60 %;-compromise/pierderi- 100 %.

42

Se mai cunoaște forma creditului guvernamental, atunci cînd, în calitate de creditor ne apare Guvernul unui stat. La rîndul său, creditul guvernamental poate fi atît intern, cît și extern. De ex., Guvernul SUA oferă împrumut Guvernului RM (Credit guvernamental intern).

14.3. Evaluaţi domeniul de utilizare a mijloacelor din împrumuturile externeV.1:Domeniul de utilizare a mijloacelor din împrumuturile externe:1) susţinerea balanţei de plăţi2) finanţarea proiectelor de inevstiţii pentru dezvoltarea domeniilor prioritare ale economiei3) acoperirea deficitului bugetar4) finanţarea cheltuielilor legate de lichidarea consecinşelor calamnităţilor naturale şi altor situaţii

extraordinare.5) finanţarea cheluielilor rezonabile legate de contractul datoriei de stat6) importul de materie primă7)onorarea obligaţiilor asumate prin acordarea garanţiilor de stat pentru împrumuturi8)serviciul de refinanţarea datoriei contractate anterior.

2015:Legea cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat nr. 419-XVI

din 22.12.2006Articolul 14. Destinaţia mijloacelor obţinute din împrumuturile de statMijloacele obţinute din împrumuturile interne şi externe de stat sau din plasarea valorilor mobiliare de

stat, în limitele bugetelor anuale, vor fi utilizate pentru:a) sprijinirea dezvoltării economiei ţării şi activităţii investiţionale;b) promovarea exporturilor;c) crearea de noi locuri de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi ecologice în ţară;d) lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale şi ale altor situaţii excepţionale;e) rambursarea anticipată, rambursarea, refinanţarea şi restructurarea obligaţiilor existente şi a

garanţiilor;f) finanţarea deficitului bugetar şi acoperirea necesităţilor decalajului temporar de casă al bugetului de stat.

43

15. Creditul15.1. Relataţi despre funcţiile creditului15.2. Stabiliți domeniul de utilizare a mijloacelor din împrumuturile interne15.3. Elaboraţi planul unui împrumut extern reieșind din prevederile legale în vigoare

15.1. Relataţi despre funcţiile credituluiV.1:Importanta si rolul creditului este determinat de urmatoarele functii: Functia distributivă consta in redistribuirea resurselor banesti, disponibile la un moment dat in economie si

acordarea de imprumuturi in alte sectoare, svere de activitate care au nevoe de resurse financiare. Functia de transformare a economiiei in investitii care se realizeaza conform regulei E=investitiile, adica prin

intermediul creditului sunt puse la dispozitia intreprinderilor economiile inactive. Functia de emisiune monetara, ca urmare a consolidarii ei de credit bazata pe increderea intre participanti la

actul economic a fost create moneda fiduciara cu o valoare fictive bazata pe incredere, iar ulterior determinate de nevoile schimbului de marfuri apar si alte instrumente si tehnici de plata.

Functia de asigurare a stabilitatii preturilor, ea se realizeaza prin reglarea dimensiunilor cererei si ofertei, marfurilor si serviciilor creditindu-se pe deoparte consumul sip e de alta parte stocarile.

2015:Avantajele, locul și importanța creditului se evidențiază prin funcțiile sale, și anume:

1.funcția distributivă- constă în mobilizarea resurselor bănești disponibile la un moment dat în economie și redistribuirea lor prin acordarea de împrumuturi spre diferite ramuri, sectoare de activitate, care au nevoie de fonduri de finanțare;

2.funcția de transformare a economiilor în investiții- prin ea se realizează echilibrul macroeconomic conform ecuației E=I, unde E reprezintă economiile, I- investițiile. Prin această ecuație se realizează echilibrul macroeconomic.

3.funcția de emisiune monetară- ca urmare a consolidării ideii de credit, a fost creată moneda fiduciară (metoda fiduciară- o monedă cu valoare fictivă, bazată pe încredere). De la bun început au fost biletele de bancă, ca ulterior, pe parcursul anilor, să apară un șir de instrumente noi, cum ar fi: viramentul, cecul, cambia, ordinul de plată etc. Relația de credit a stat la apariția acestor instrumente de plată;

4.funcția de asigurare a stabilității prețurilor- se realizează prin reglarea dimensiunilor cererii și ofertei de mărfuri și servicii, creîndu-se consumul, pe de o parte, și stocurile, pe de altă parte. Iese în evidență această funcție în țările cu caracter de producție sezonieră.

În țările dezvoltate, pentru a evita decalajul, se utilizează un instrument de credit- warant- dă posibilitatea vînzătorilor de a-și plasa marfa în anumite locuri special amenajate și ulterior i se acordă prețul prestabilit.

Creditul are un rol deosebit în promovarea relațiilor economice internaționale, stimulînd exporturile și importurile de mărfuri, asigurînd o desfășurare normală, rapidă și în deplină siguranță a acestor operațiuni.

Creditul are un rol deosebit în acoperirea deficitului bugetar al statului (prin forma împrumutului de stat).

15.2. Stabiliți domeniul de utilizare a mijloacelor din împrumuturile interneV.1:Imprumuturile publice sunt veniturile extrordinare la care se recurge la dezechilibru budgetului adica atunci cind

veniturile ordinare sunt insuficiete pentru a face parte cheltuielilor. Imprumuturile de stat sunt relatii contractuale prin care creditorul transforma in proprietatea statului cu conditia rambursarii acestora de catre stat la expirarea termenului pentru care au fost acordate.

Imprumuturile publice au urmatoarele trasaturi: Utilizarea reproductive a acestui capital, in relatie cu creditul public intotdeauna se acorda superiritate statului Rolul deosebit al statului este ca el incheie aceste contracte fara a asigura careva gaj In cazul creditului bancar contractual se incheie in baza principiului egalitatii partilor , in cazul creditului

public uneori se aplica principiul constringeriiMijloacele obtinute din imprumuturile interne si externe se utilizeaza pentru dezvoltarea economiei tarii, crearea

de noi locuri de munca, imbunatatirea conditiilor sosiale si ecologice din tara. Instrumentele generatoare de datorie de stat interna sunt instrumente financiare reglementate de legislatia R.M., valorile de stat emise pentru plasarea interna a imprumuturilor de stat.

44

2015:Legea cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat nr. 419-XVI

din 22.12.2006Articolul 14. Destinaţia mijloacelor obţinute din împrumuturile de statMijloacele obţinute din împrumuturile interne şi externe de stat sau din plasarea valorilor mobiliare de

stat, în limitele bugetelor anuale, vor fi utilizate pentru:a) sprijinirea dezvoltării economiei ţării şi activităţii investiţionale;b) promovarea exporturilor;c) crearea de noi locuri de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi ecologice în ţară;d) lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale şi ale altor situaţii excepţionale;e) rambursarea anticipată, rambursarea, refinanţarea şi restructurarea obligaţiilor existente şi a

garanţiilor;f) finanţarea deficitului bugetar şi acoperirea necesităţilor decalajului temporar de casă al bugetului de stat.

15.3. Elaboraţi planul unui împrumut extern reieșind din prevederile legale în vigoareV.1:Creditul extern este creditul acordat de catre stat ,banci sau personae fizice sau juridice unor tari, banci sau

persoanelor fizice sau juridice. Creditele pot fi acordate de institutii financiare international unor state; Credite interguvernamentale care sunt acordate de catre state altor state; Credite acordate de catre state unor institutii bancare particulare a altor state.Un rol important in totalitatea veniturilor unui stat alaturat resurselor financiare propriiRevine si resurselor externe. Astfel din punct de vedere economic creditele externe trebuie in mare masura sa fie

destinate dezvoltarii lor economice sau sectoarelor economice care sunt dotate cu resurse economice interne. Din punct de vedere social credetele externe in primul rind trebuie sa postul tranzitiei pentru o perioada in care va fi mai usor de suportat rambursarea resurselor contractante anterior.

Imprumuturile de stat externe sunt angajate cu scopul de acoperi ca si cele interne:1. Acoperirea deficitului bugetar 2. Pentru sustinerea balantelor de plati3. Pentru finantarea proectelor de investitii in domeniile prioritare ale statului4. Pentru importul de material prime si energetice5. In vederea securitatii de stat6. Deservirea datoriei de stat7. Inlaturarea diferitelor consecinte ale calamitatilor naturale8. Finantarea diferitelor reforme economice, care nu trebuie sa fie finantate de guvern, dar de diferite organizatii

interguvernamentale.

45

16. Creditul16.1. Definiți creditul public (Identificaţi trăsăturile caracteristice ale creditului public)16.2. Stabiliţi avantajele şi dezavantajele creditului extern16.3. Dezvoltați aspectul legal referitor la instrumentele generatoare de împrumut intern și extern

16.1. Definiți creditul public (Identificaţi trăsăturile caracteristice ale creditului public)V.1:CREDITUL PUBLIC=ansamblul relatiilor de utilizare si mobilizare a resurselor cu caracter temporar si

rambursabil in scopul acoperirii cheltuielilor publice.Creditul public reprezinta o relatie contractuala prin care creditorul transmite in proprietatea statului

mijloace cu conditia rambursarii acestuia de catre stat la expirarea termenului pentru care au fost acordate.

2015:Împrumutul de stat (creditul public)Prin împrumut de stat se înțelege un ansamblu de relații sociale, reglementate de normele juridice cu

privire la acumularea de către stat a unor fluxuri financiare, disponibile la persoane fizice și juridice în baza prinipiilor benevole, operativității, rambursabilității, în scopul acoperirii deficitului bugetar și armonizarea circulației monetare. (autorii ruși)

Împrumuturile de stat/publice sunt venituri extraordinare la care se recurge în caz de dezechilibru bugetar, atunci cînd veniturile ordinare nu fac față cheltuielilor publice. (Gh. Bistriea?)

Art. 2 al Legii nr. 419 spoune că împrumutul de stat este o relație contractuală prin care creditorul transmite în proprietatea statului mijloace, cu condiția rambursării acestora de către stat la expirarea termenului pentru care a fost acordat. Etc.

Trăsăturile caracteristice ale împrumutului de stat:Cea mai esențială trăsătură a împrumutului de stat este utilizarea neproductivă a acestui capital.În relațiile de credit public, întotdeauna se observă superioritatea statului, necătînd la faptul că el apare

ca debitor. Avînd în vedere rolul deosebit al statului, el semnează aceste contracte fără a asigura cu careva gaj. În cazul creditului bancar, contraactul se încheie în baza principiului egalității părților, pe cînd, în cazul

creditului public, uneori se aplică principiul impunerii/constrîngerii.

16.2. Stabiliţi avantajele şi dezavantajele creditului externV.1:Creditul extern reprezinta imprumutul acordat de catre stat,banci si alte PF si J unor tari,banci si

persoane fizice si straine.Avantaje: Permit realizarea unor importuri modernizarii economice,ceea ce duce la cresterea competitivitatii

produselor pe piata externa; Efectuarea unor investiti in obiective economice; Crearea de noi locuri de munca pentru personalul provenit din ramurile afectate; Asigurarea efectuarii reformelor in conf cu procesele ce se afirma pe plan extern.Dezavantajele: O datorie de stat externa importanta atrage dupa sine alocarea pentru plata serviciilor acestora a unei

importante parti a intrarilor in valuta convertibila cu vederi asupra scaderii nivelului de investitii; Acumularea unui insemnat debit al datoriei exeterne este un process dureros pentru tarile cu export

necompetitiv si reprezinta o ipoteca asupra generatiilor viitoare.

CREDITUL EXTERN- împrumutul acordat de state, bănci, persoane fizice și juridice, unor altor state, bănci și persoane fizice sau juridice străine.

Dezvantaje:- cînd rambursăm un credit extern, trebuie să achităm la scadență suma în valută;Avantaje: au fost create noi locuri de muncă; realizarea procedurii de export a produselor autohtone pe piața internațională.

46

16.3. Dezvoltați aspectul legal referitor la instrumentele generatoare de împrumut intern și externV.1:Imprumutul de stat in calitate de act juridic, reprezinta o conventie incheiata intre PF si PJ, avind

calitate de creditor de stat- debitor, prin care o parte se obliga sa puna la dispozitia celeilalte parti o suma de bani cu titlu de imprumut,iar cealalta se oblige sa respecte conditiile Conventiei,platind pentru utilizarea creditului o anumita suma de bani.

MF utilizeaza instumente generatoare a imprumuturilor de stat reglementate de legislatia RM,inclusive valorile mobiliare de stat,emise pentru plasarea pe piata interna.

Intern:-HVS (hirtii de valoare de stat);-imprumuturile de la BNM si alte institutii financiare din RM;-alte insturmente generatoare de datorie de stat interna.

Extern:-HVS,reprezentind un contract de imprumut cu valoare exprimata in orice moneda legala cu exceptia

celei nationale;-imprumuturile de la Guvernele acestor state,de la agentii Guvernelor altor state;-imprumuturile de la institutiile financiare straine,organizatiile internationale financiare;-alte imprumuturi bi- sau multilaterale.

2015:L. nr.419 (Legea cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat)Articolul 15. Instrumentele generatoare de datorie de stat internăMinisterul Finanţelor utilizează în calitate de instrumente generatoare de datorie de stat internă

instrumentele financiare reglementate de legislaţia Republicii Moldova, inclusiv valorile mobiliare de stat emise pentru plasarea pe piaţa internă şi împrumuturile de stat interne.

Articolul 16. Emisiunea valorilor mobiliare de stat pentru plasare pe piaţa internă(1) Valorile mobiliare de stat pentru plasare pe piaţa internă se emit în monedă naţională şi pot fi

indexate. Valoarea nominală şi dobînda valorii mobiliare de stat indexate este corelată la momentul achitării la valoarea de referinţă a unei variabile. Această variabilă poate fi rata de schimb a valutei străine, rata inflaţiei sau oricare altă variabilă sau indice, după cum este prevăzut în condiţiile emisiunii.

(2) Valorile mobiliare de stat se emit:a) în formă de înscriere în cont, ca valori mobiliare pentru care emisiunea, evidenţa, confirmarea

dreptului de proprietate şi plata sumei principale şi a dobînzilor (cupoanelor) aferente se efectuează prin intermediul sistemului de înscriere în cont;

b) în formă materializată, ca înscrisuri imprimate, pentru care emisiunea, circulaţia şi răscumpărarea se vor efectua conform condiţiilor stabilite de legislaţie pentru aceste valori mobiliare.

(3) Fiecărei emisiuni a valorilor mobiliare de stat, Ministerul Finanţelor atribuie, conform cerinţelor standardelor naţionale şi internaţionale, numărul de înregistrare de stat.

 Articolul 17. Tipurile de valori mobiliare de stat(1) Valorile mobiliare de stat se emit pe termen scurt şi lung.(2) Valorile mobiliare de stat emise pe termen scurt sînt bonurile de trezorerie, emise cu scont şi

răscumpărate la scadenţă la valoarea lor nominală.(3) Valorile mobiliare de stat emise pe termen lung sînt obligaţiunile de stat, emise cu o rată flotantă sau

fixă a dobînzii. Dobînda (cupoanele) la obligaţiunile de stat se achită periodic. Obligaţiunile de stat pot fi vîndute cu scont, la preţul lor nominal sau cu primă şi sînt răscumpărate la scadenţă la valoarea lor nominală.

Articolul 23. Instrumentele generatoare de datorie de stat externăMinisterul Finanţelor utilizează în calitate de instrumente generatoare de datorie de stat externă

instrumentele financiare aplicabile pe pieţele financiare externe:

47

a) împrumuturi de stat externe;b) valori mobiliare de stat emise pentru plasare pe pieţele financiare externe;c) alocări de Drepturi Speciale de Tragere;d) garanţii de stat externe – în cazul prevăzut la art.39.

=>Conform prevederilor art. 15 al aceleiași legi, Ministerul Finanțelior utilizează în calitate de instrumente generatoare de datorie publică instrumente financiare reglementate de legislația RM, inclusiv valorile mobiliare de stat și împrumuturile de stat interne.

Valorile mobiliare de stat (VMS) se emit:1. în formă de înscriere în cont sau în formă materializată (vezi! Art. 14)2. pe termen scurt și lung

Valori mobiliare de stat pe termen scurtsunt bonurile de trezorierie, emise cu scont și răscumpărate la scadență la valoarea lor nominală.

Valori mobiliare de stat pe termen lungsunt obligațiunile de stat emise cu o rată flotantă sau fixă a dobînzii.

Dobînda la obligațiunile de stat se achită periodic. Obligațiunile de stat pot fi vîndute cu scont la prețul lor nominal sau cu primă și răscumpărate la scadență la valoarea lor nominală.

Emiterea/vînzarea cu scont- atunci cînd are loc tranzacția, prețul e mai mic decît valoarea nominală. Prima- este cu valoarea dobînzii.

48

V. Dreptul bugetar şi bugetul public naţional

17. Dreptul bugetar17.1. Definiţi noţiunea de buget (inclusiv conform legislaţiei R.M.)17.2. Argumentaţi importanţa principiilor şi ordinea repartizării veniturilor şi cheltuielilor bugetare17.3. Evaluaţi natura juridică a bugetului de stat din Republica Moldova

17.1. Definiţi noţiunea de buget (inclusiv conform legislaţiei R.M.)V.1:Termenul de buget îşi are originea în vechea limbă franceză şi anume în expresie bougette prin care se

înţelege o pungă cu bani. Există mai multe concepţii în ceea ce priveşte noţiunea de buget. Susţinătorii primei concepţii sunt de parerea că bugetul statului este un program sau plan de cheltuieli ce

urmează a se efectua şi de venituri ce urmează a se realiza într-o perioadă determinată.A doua concepţie susţine că bugetul statului este un act stabilire şi autorizare a veniturilor şi

cheltuielilor anuale a statului.Conform legislaţiei prin buget se subînţelege un document (o lege votată de Parlament) în care sînt

înscrise cheltuielile statului şi veniturile necesare pentru acoperirea acestora.Bugetul de stat este elaborat anual de către Guvern şi aprobat ulterior de Parlament.Bugetul de stat mai este numit şi legea finanţelor.

V.2:Bugetul reprezintă un procedeu economic-financiar, cu caracter evalutiv, programatic şi comparativ,

compus din două părţi, respectiv din partea de venituri şi partea de cheltuieli, care se întocmeşte pentru o perioadă determinată, în legătură cu resursele financiare ale oricărei persoane fizice sau juridice.

Se poate observa că ne referim la buget, în general, ca instrument de lucru în munca financiară de evidenţiere a veniturilor ce se poate realiza şi a cheltuielilor ce urmează a fi efectuate într-o perioadă determinată de timp de către orice persoană fizică sau juridică, indiferent dacă sunt persoane de drept public sau de drept privat.

Noţiunea de buget public a fost definită de lege ca fiind ‘documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în funcţie de sistemul de finanţare a instituţiilor publice’. Deşi legea arată că se referă, în aceşti termeni, la noţiunea de buget, din cuprinsul acestei definiţii rezultă că, de fapt, ea se referă la noţiunea de buget public, aşa cum am prezentat-o.

În literatura de specialitate este consacrată ideea că bugetul public reprezintă actul juridic necesar pentru stabilirea şi autorizarea prealabilă a veniturilor şi cheltuielilor publice.

Conform legislatiei prin buget se intelege un document(o lege votata de Parlament) in care sunt inscrise cheltuielile statuuli si veniturile necesare pentru acoperirea acestora.Bugetul de stat este elaborat annual de catre Guvern si aprobat ulterior de Parlament.Bugetul de stat mai este numit si Legea finantelor.

2015:Etimologic, cuvîntul bugetîși are originea în latinescul bulgo, care însemna o pungă cu bani. În Franța s-au folosit expresiile bugeși buget cu sensul de săculeț în care se acumulează ceva. În Anglia, prin cuvîntul budget se înțelegea mapa de piele a cancelarului trezorieriei, în care erau aduse

în Parlament documente referitoare la situația veniturilor și cheltuielilor statului. În Țările Române, folosirea expresiei buget s-a introdus prin regulamentele organice în 1831-1832, în care se vorbea despre buigesau bugea. Săbiile vistieriei, condica veniturilor de pe timpul lui C. Brîncoveanu și N. Mavrocordat.

Odată cu proclamarea suveranității și independenței, a apărut necesitatea de a avea un buget de stat propriu. Bazele sistemului bugetar au fost puse prin Legea cp la sistemul bugetar din 29.11.1990.

În art. 3 al acelei legi era stabilit că bugetul de stat, prin intermediul bugetului republican și bugetelor locale, exprima relații economice dintre persoanele juridice, fizice și statul în vederea formării și folosirii planificate a fondului centralizat de resurse bănești.

Odată cu adoptarea Constituției, în art. 131 a fost introdusă o noțiune nouă-bugetul public național, care menționează că acesta este format din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul unităților administrativ-teritoriale.

<><><><><><><><><><><><><><><><><><>

49

După adoptarea Constituției RM, au fost aprobate un șir de acte normative, care au reglementat și reglementează fiecare din elementele sistemului bugetar.

Bugetul de stata fost și este în proporție de 10% reglementat de Legea p sistemul bugetar și procesul bugetar. Acest act normativ va fi substituit de Legea finanțelor publice și responsabilitățile bugetar-fiscale.

Bugetul asigurărilor sociale de stat a fost reglementat de Legea cp la BASS din 1997 substituit prin Legea p sistemul public de asigurări sociale din 2000.

Bugetele locale sunt reglementate de multe acte normative. Legea RM p APL (din 1998, din 2003- aceasta este acum în vigoare).

16 septembrie 1999- Legea RM p finanțele publice locale, care a fost înlocuit cu alta din 2003. În literatura de specialitate s-au afirmat un șir de definiții ale bugetului, ca de ex.: Bugetuleste un stat/statut de prevedere a veniturilor și cheltuielilor pe o perioadă determinată.Bugetuleste un program de cheltuieli ce urmează a se efectua și de venituri ce urmează a se realiza într-

o perioadă determinată. Din toate definițiile, a devenit preferată cea consacrată în legea franceză a contabilității, conform căreia,

bugetul statuluieste un act de stabilire și autorizare a veniturilor și cheltuielilor anuale ale statului sau ale altor servicii publice.

Conform art. 3 din Legea nr. 181 p finanțele publice și responsabilitățile financiar-fiscale, prin bugetse înțelege totalitatea veniturilor, a cheltuielilor și a surselor de finanțare destinate pentru realizarea funcțiilor autorităților publice centrale și locale.

17.2. Argumentaţi importanţa principiilor şi ordinea repartizării veniturilor şi cheltuielilor bugetareV.1:Repartizarea veniturilor şi cheltuielilor în sistemul bugetar al RM este subordonată unor reguli generale

sau unor principii în vederea soluţionării a două probleme principale :1. să-i acorde administrării de stat acel volum de resurse financiare care să asigure pe deplin organele

respective în vederea exercitării funcţiilor care le revin; 2. să asigure aşa cheltuieli bugetare care să corespundă sferelor de activitate a acestor organe.Procesul de repartizare a cheltuielilor bugetare este bazat pe următoarele principii:a) Principiul reglementării centralizate – presupune necesitatea stabilirii prin lege a bazelor comune

care determină sistemul de venituri şi de cheltuieli de diferit nivel. Potrivit acestui principiu urmează a fi determinate prin norme generale competenţa organelor ce activează în domeniul repartizării veniturilor şi a cheltuielilor bugetare.

b) Principiul echilibrării a veniturilor şi cheltuielilor bugetare – se înfătuieşte în condiţiile unui dificit bugetar cronic printr-un şir de măsuri îndreptate în vederea înlăturării sau a micşorării dificitului bugetar.

c) Principiul teritorialităţii – transferarea, virarea veniturilor urmează să se realizeze în limitele teritoriului unde este amplsat subiectul, pe larg urmează a fi aplicat la repartizarea veniturilor la nivelul bugetului local. Ordinea repartizării veniturilor şi cheltuielilor bugetarea este reglementată de către legislaţia bugetar fiscală. Astfel legea privind sistemul bugetar şi proces bugetar prevede în modul general de repartizare a veniturilor şi cheltuielilor bugetare, astfel în art.1 este stipulat că legea bugetului anuală cuprinde sursele de venituri şi destinaţia cheltuielilor. Art. 32 prevede că în termen de 45 zile de la publicarea legii bugetare anuale Ministerul Finanţelor aprobă repartizarea lunară a veniturilor şi cheltuielilor bugetare elaborate conform clasificaţiei bugetare.

Codul fiscal prevede repartizarea veniturilor după bugete, ce venit bugetar şi cărui sistem este destinat.

V.2:Repartizarea veniturilor si cheltuielilor in sistemul bugetar este subordonata unor reguli de conduita in

vederea solutionarii unor probleme principale:-se acorda statului si administratiei de stat acel volum de resurse financiare care sa asigure indeplinirea

de cater aceste organe a functiilor puse in sarcina lor;-sa asigure asa cheltuili bugetare care sa corespunda sferelor de activitate a acestor organe.Procesul de repartizare a veniturilor si cheltuielilor se bazeaza pe urmatoarele principii:1.Principiul reglementarii uniforme(centralizate)-se exprima in stabilirea prin acte normative a bazelor

commune care determina sistemul de venituri si cheltuieli de diferit nivel,ordinea de aprobare a normativelor de defalcari sau modalitatea de utilizare a mijloacelor bugetare imprumutate

50

2.Principiul echilibrarii maximal posibile a bugetului-se infaptuieste in conditiile deficitului bugetar cronic printr-un sistem de masuri special elaborate care duc la inlaturarea sau la micsorarea acestui fenomen.

3.Principiul subordonarii administrative,insemnatatii obiective si masurilor finantate-din buget se finanteaza actiunile care se atribuie la competenta fiecarui organ de stat.

4.Principiul teritorialitatii trecerii in fond a veniturilor-foarte important la constituirea bugetelor locale.5.Principiul autonomiei autoritatilor publice locale la repartizarea unor venituri.

2015:Repartizarea veniturilor și cheltuielilor în sistemstul bugetar este un moment foarte important pentru

oricare din statele contemporane și este îndreptată această repartizare la soluționarea următoarelor probleme esențiale:

de a-i oferi statului și fiecărui organ al administrației publice acel volum de mijloace financiare care să asigure îndeplinirea de către aceste organe a funcțiilor ce au fost puse în sarcina lor;

determinarea cheltuielilor bugetare ale statului și ale fiecărui organ al administrației publice care să corespundă sferelor lor de activitate.

Procesul de realizare și repartizare a veniturilor și cheltuielilor între bugetele de diferite niveluri se stabilește în baza următoarelor principii:

1. principiul reglementării uniforme - care se exprimă în stabilirea prin actele normative a bazelor comune, care determină sistemul de venituri și cheltuieli de diferit nivel, ordinea de aprobare a normativelor de defalcări, condițiile de utilizare a mijloacelor bugetare împrumutate;

2. principiul echilibrării maximal posibile a bugetelor - se înfăptuiește în condițiile deficitului bugetar cronoc printr-un sistem de măsuri special elaborate, îndreptate la micșorarea sau la înlăturarea acestui deficit. În principal, acest principiu se referă la BASS, bugetele locale și fondurile de asigurare medicală;

3. principiul subordonării administrative și a măsurilor finanțate - din bugete se finanțează acțiunile care se atribuie la competența fiecărui organ al puterii de stat de nivel corespunzător;

4. principiul teritorialității trecerii în fond a veniturilor , este foarte important în ceea ce ține constituirea bugetelor locale de diferit nivel;

5. principiul autonomiei autorităților publice locale la repartizarea unor venituri sau cheltuieli.

17.3. Evaluaţi natura juridică a bugetului de stat din Republica MoldovaV.1:Referitor şa natura juridică a bugetului de stat există mai multe opinii:- bugetul statului – act administrativ – atît veniturile cît şi cheltuielile bugetare sînt simple evaluări de

ordin financiar care sînt realizate de agenţii administrativi.- Bugetul statului – act legislativ – este orice decizie ce emană de la puterea legislativă, astfel şi

bugetul este un program de administrare a resurselor statului adoptat ca o decizie a legislaturii.- Bugetul statului – act administrativ şi legislativ concomitent motivînd: bugetul act legislativ – în partea creatoare de norme generale – dispoziţii generale; bugetul act administrativ, împarte bugetul în 2 părţi: a) venituri – reglementate prin norme generale, subiecţi generali.b) cheltuieli – reglementate prin norme speciale:-cheltuieli publice efectuate de administraţia centrală-cheltuieli publice efectuate de colectivităţi locale-cheltuieli publice finanţate de fondurile asigurărilor sociale de stat-cheltuieli ale organismelor internaţionale.Cheltuielile publice cuprind în sfera lor cheltuieli bugetare, cheltuieli din fonduri cu destinaţie specială,

cheltuieli extrabugetare şi cheltuieli efectuate din bugetul trezorăriei publice. Structura cheltuielilor publice poate fi statică (la un anumit moment) şi dinamică (în evoluţie), poate fi urmărită conform indicatorilor: volumul cheltuielilor publice, ponderea cheltuielilor publice în PIB.

V.2:Sub aspectul naturii juridice a bugetului de stat in literature de specialitate s-au formulat o serie de teorii:

51

1.Bugetul este un act administrative pentru ca atit veniturile cit si cheltuielile bugetare sunt evaluari realizate de agentii administativi.

2.Bugetul este un act legislative-este o decizie care emana de la puterea legislativa.3.Bugetul este un act administrativ+legislative-bugetul este o lege in partea creatoare de dispozitii

generale si este un act administrative in partea creatoare de dispozitii individuale.4.Are natura juridica de lege-se considera ca bugetul este adoptat printr-o lege care poarta denumirea de

Lege bugetara anuala5.Bugetul este un plan financiar-imbraca forma unui act normativ.

2015:Natura juridică a bugetuluiSub aspectul naturii juridice, literatura de specialitate vine cu un șir de teorii, bazate pe analiza

legislațiilor mai multor state. De ex.: bugetul este un act administrativ, deoarece atît veniturile, cît și cheltuielile bugetare sunt evaluări

realizate de agenții administrativi; bugetul este un act legislativ, deoarece este o decizie care emană de la puterea legislativă; bugetul este un act administrativo-legislativ. Bugetul este o lege în partea creatoare de dispoziții

generale și este un act administrativ în partea creatoare de dispoziții individuale; bugetul are natură juridică de lege. În art. 3 Legea 181- lege bugetară anuală- un act legislativ prin

care se aprobă, după caz, bugetul de stat, BASS și fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală, care stabilește reglementări specifice între aceste bugete;

bugetul este un plan financiar.

18. Dreptul bugetar18.1. Definiți dreptul bugetar și raporturile bugetare18.2. Stabiliți conținutul și cuprinsul bugetului public național18.3. Estimați dreptul statului de a reglementa sistemul de impunere

18.1. Definiți dreptul bugetar și raporturile bugetareV.1: Dreptul bugetar reprezinta totalitatea normelor financiar-juridice care reglementeaza sistemul bugetar, structura

si ordinea repartizarii veniturilor si cheltuielilor bugetare,competenta organelor de stat si a organelor administartiei publice locale,precum si procesul bugetar.

Raporturile juridice bugetare reprezinta relatiile sociale care apar la constituirea,repartizarea si utilizarea resurselor bugetului public national si care sunt reglementate de normele dreptului bugetar.

2015:Dreptul bugetar al RM poate fi determinat ca totalitatea normelor finaniar-juridice care reglementează relații

sociale care apar în legătură cu constituirea, repartizarea și utilizarea resurselor bugetului public național. Cercul acestor instituții este foarte larg, la ele atribuindu-se în principal: raporturile care stabilesc structura sistemului bugetar; actele normative prin care se reglementează cuantumurile bănești ale veniturilor și cheltuielilor a fiecăruia

dintre elementele sistemului bugetar; raporturile între aceste bugete de diferite niveluri.Vezi! Art. 33-35 din Legea 181!!!

***Articolul 33. Relaţiile între bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat(1) Relaţiile între bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat se realizează prin:a) transferuri cu destinaţie specială pentru acordarea prestaţiilor sociale şi pentru alte cheltuieli care, potrivit

legislaţiei în vigoare, se suportă de la bugetul de stat prin intermediul bugetului asigurărilor sociale de stat;b) transferuri de la bugetul de stat pentru acoperirea insuficienţei veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat,

în cazul în care resursele bugetului asigurărilor sociale de stat nu acoperă cheltuielile acestuia.(2) Volumul transferurilor menţionate la alin.(1) se stabileşte în conformitate cu legislaţia în domeniul protecţiei

sociale.

52

 Articolul 34. Relaţiile între bugetul de stat şi fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală(1) Relaţiile între bugetul de stat şi fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală se realizează prin

transferuri de la bugetul de stat pentru asigurarea obligatorie de asistenţă medicală a categoriilor de persoane pentru care, conform legislaţiei, Guvernul are calitatea de asigurat, precum şi prin alte transferuri cu destinaţie specială pentru implementarea unor programe de sănătate.

(2) Volumul transferurilor menţionate la alin.(1) se stabileşte în conformitate cu legislaţia ce reglementează sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, precum şi cu alte acte normative în domeniul ocrotirii sănătăţii.

 Articolul 35. Relaţiile între bugetul de stat şi bugetele locale(1) Relaţiile între bugetul de stat şi bugetele locale se realizează prin:a) transferuri cu destinaţie generală;b) transferuri cu destinaţie specială.(2) Mecanismul, criteriile şi modul de stabilire a transferurilor interbugetare se reglementează de legislaţia

privind finanţele publice locale şi de alte acte normative.***

Pe lîngă acestea, din dreptul bugetar fac parte actele normative ale Guvernului și Ministerului Finanțelor, prin care se reglementează operațiunile de trezorierie, operațiunile de elaborare și de executare a bugetului de stat (sunt cele mai numeroase).

Avînd acet obiect de reglementare specific, dreptul bugetar nu se suprapune reglementărilor privind impozitele și celelalte venituri bugetare sau ale împrumutului de stat (aceste norme numai se intersectează și completează reciproc).

Relațiile sociale care apar la constituirea, repartizarea și utilizarea resurselor bugetului public național și care sunt reglementate de normele dreptului bugetar ele devin raporturi juridice bugetare.

Spre deosebire de alte raporturi juridice financiare, raporturile juridice bugetare prezintă anumite particularități. În primul rînd, izvorul apariției lor va fi întotdeauna legea (un act normativ cu valoare de lege).Aceste raporturi apar în procesul activității bugetare a statului sau a UAT. Cercul specific al subiectelor raporturilor bugetare în comparație cu subiectele altor raporturi juridice

financiare. Subiectele raportului de drept bugetar pot fi împărțite în următoarele grupe:1. statul și UAT;2. organele reprezentative și executive ale puterii de stat, atît centrale, cît și locale;3. întreprinderile de stat, instituțiile și organizațiile publice.

Aceste raporturi nu pot dura mai mult de 1 an, cu anumite excepții: Bugetul 2014, care a continuat să fie executat pînă în aprilie 2015.

18.2. Stabiliți conținutul și cuprinsul bugetului public naționalV.1: Bugetul public national – reprezinta expresia sintetizata a relatiilor economice ce se manifesta in procesele

formarii si utilizarii principalului fond centralizat de mijloace banesti ale statului si a fondurilor unitatilor administrativ teritoriale in vederea finantarii activitatilor social culturale.

Continutul bugetului public nationaleste format din veniturile publice si cheltuielile publice.Veniturile publice sunt mijloacele practice de constituire a fondurilor banesti ale statului. Acestea sunt formate

din venituri ordinare (curente) si venituri extraordinare. Veniturile ordinare sunt reprezentate prin taxe si impozite. Veniturile extraordinare sunt constituite din imprumuturi (datoria publica), suplimentarea masei monetare aflate in circulatie printr-o noua emisiune monetara, emiterea de bonuri de tezaur si vanzarea unei parti din rezervele de aur ale statului.

Cheltuielile publice reprezinta modalitati de repartizare si utilizare a fondului banesc bugetar in vederea satisfacerii necesitatilor generale ale societatii: armata, ordine publica, invatamant, sanatate, cultura, constructii de strazi, autostrazi, locuinte, porturi si aeroporturi, modernizarea mijloacelor de transport, agricultura, protectia mediului etc.

Cuprinsul bugetului public national consta in totalitatea de verigi care in ansamblul lor alcatuiesc structura bugetara.

Structura bugetara corespunde cu structura organizatorica a acestui stat(State federale-bugetul federatiei,bugetul statelor membre si bugetul UTA).

Conf Legii cu privire la sistemul bugetar si procesul bugetar,sistemul bugetar in RM in structura actuala este alcatuit din 4 elemente:

1.Bugetul de stat;2.BASS

53

3.Bugeturile locale4.Fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala.

2015:ConținutulBugetul RM este alcătuit din 2 părți:

-veniturile bugetare;-cheltuielile bugetare.

Acesta este conținutul!!!Veniturile bugetare sunt instituite în rapot cu necesitatea repartiției venitului național, în raport de structura

economiei naționale, de gradul de dezvoltare teritorială a țării și nivelul de dezvoltare a forțelor de producție. Conform prevederilor art. 28 Legea 181, veniturile bugetare se formează din:

1. impozite și taxe;2. contribuții de asigurări sociale de stat și prime de asigurare obligatorie de asistență medicală;3. granturi pentru susținerea bugetului și pentru proiectele finanțate din surse externe;4. alte venituri prevăzute de legislație. Tipurile şi cotele impozitelor, taxelor şi altor venituri bugetare, modul de administrare a acestora, precum şi

delimitarea lor între componentele bugetului public naţional se stabilesc şi se reglementează de Codul fiscal şi de alte acte legislative.

Veniturile publice sînt formate din venituri ordinare (curente) și venituri extraordinare.Veniturile publice ordinaresunt acelea care se încasează cu regularitate. Din această categorie fac parte:

impozitele directe, cum ar fi impozitul pe venit, pe profit al agenților economici, pentru bunurile imobiliare etc; impozite indirecte, cum ar fi TVA, taxele vamale, accizele etc.; venituri de la întreprinderile și domeniile statului, cum ar fi cele provenite de la bănci, telecomunicații, păduri etc.

Veniturile publice extraordinare, la care statul apelează în cazuri excepționale și anume atunci cînd veniturile ordinare nu acoperă integral cheltuielile statului. Din această categorie fac parte: împrumuturile (art. 30); suplimentarea masei monetare printr-o nouă emisiune monetară; emiterea de bonuri de tezaur (valori mobiliare de stat VMS); vînzarea unei părți din rezervele de aur ale statului (RM- nu).

Cheltuielile bugetare se repartizează de la buget pentru- Art. 10 Legea 847(pînă în 2016) fondul de salarii al angajaților publici; alte cheltuieli operaționale ale autorităților publice; cheltuieli pentru învățămînt, sport, cultură, artă, protecție socială etc.; susținerea unor programe de cercetare științifică fundamentală; transferul pentru autoritățile organelor autorității publice centrale;asigurarea apărării țării, ordinii publice și securității naționale; serviciul datoriei de stat (plata dobînzilor și penalităților); plata cotizațiilor în organisme internaționale, etc.

În noile prevederi- art. 29 Legea 181!!!! (din 2016) chletuieli de personal; prestații sociale; cheltuieli de bunuri și servicii; subvenții și transferuri; dobînzi; cheltuieli pentru formarea activelor fixe ș.a.

Cuprinsul Organizarea bugetară a statelor corespunde cu structura organizării administrativ-teritoriale ale statului. Din acest

pdv, vorbim despre state unitare și federative.Statele federative cuprind cca 3 verigi: bugetul central al federației, bugetul fiecărui subiect al federației, bugetele

locale.Statele unitare- RM- art. 131 Constituție, art. 26 Legea 181

Articolul 131 - Bugetul public naţional(1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele raioanelor,

oraşelor şi satelor.    (2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului. În caz de formare a fondului extrabugetar, el se prezintă spre aprobare Parlamentului.

54

    (3) Dacă bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate prin lege cu cel puţin trei zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică în continuare bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat ale anului precedent, pînă la adoptarea noilor bugete.    (4) Orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sînt acceptate de Guvern.

(5) Bugetele raioanelor, oraşelor şi satelor se elaborează, se aprobă şi se execută în condiţiile legii.    (6) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fară stabilirea sursei de finanţare.

L181: Articolul 26. Componentele bugetului public naţional(1) Bugetul public naţional cuprinde:a) bugetul de stat;b) bugetul asigurărilor sociale de stat;c) fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală;d) bugetele locale.(2) Bugetele menţionate la alin.(1) lit.a)–c) formează bugetul consolidat central.(3) Bugetele locale cuprind bugetele locale de nivelul întîi (bugetele satelor/comunelor, oraşelor/municipiilor, cu

excepţia municipiilor Chişinău şi Bălţi) şi bugetele locale de nivelul al doilea (bugetele raionale, bugetul central al 

18.3. Estimați dreptul statului de a reglementa sistemul de impunereV.1: Repartizarea veniturilor si cheltuielilor in sistemul bugetar al RM este subordonata unor reguli generale de

conduita sau a unor principii in vederea solutionarii a doua probleme:A.Sa-i acorde statului acel volum de resurse financiare care sa asigure pe deplin organelle in vederea

exercitarii functiilor care le revin.B.Sa asigure asa cheltuieli bugetare care sa corespunda sferelor de activitate a acestor organe.

Procesul de repartizarea a veniturilor si cheltuielilor se bazeaza pe urmatoarele principii:1.Reglementarea centralizata,presupune necesitatea stabilirii prin lege a bazelor commune care determina

sistemul de venituri si de cheltuieli de diferite niveluri.Deci,urmeaza a fi determinate prin norme generale competenta organelor ce activeaza in domeniu repartizarii veniturilor si cheltuielilor bugetare

2.Principiul echilibrarii maximale posibile a bugetelor se infaptuieste in conditiile unui deficit bugetar cronic printr-un sir de masuri cu un scop de a inlatura sau a miscora deficitul bugetar

3.Principiul teritorialitatii,presupune transferarea si evitarea veniturilor ce urmeaza sa se realizeaze in limitele teriotirului,unde este plasat subiectul.

Ordinea veniturilor si cheltuielilor bugetare este reglementata de legislatia bugetara fiscala.astefel,Legea privind sistemul si procesul bugetar prevede modul general de repartizare a veniturilor si cheltuielior bugetare.

In 45 de zile de la publicarea Legii bugetare anuale, MF aproba repartizarea lunara aveniturilor si cheltuielilor bugetare elaborate conform clasificatiei bugetare.De asemenea CF reglemteaza repartizarea veniturilor dupa bugete(care venituri si caror bugete le revin).

55

VI. Procedura bugetară

19. Procedura bugetară19.1. Definiți noțiunea legală și doctrinară a procedurii bugetare19.2. Stabiliți importanța dării de seama cu privire la executarea bugetară19.3. Evaluați elaborarea proiectului bugetului de stat al R.M.

19.1. Definiți noțiunea legală și doctrinară a procedurii bugetareV.1: Notiunea legala a procedurii bugetare este un ansamblul actiunilor si operatiunilor care se succind anual, privind

elaborarea si intocmirea proectului de budget, aprobarea si executarea bugetului, incheerea si aprobarea contului general de executie bugetara si controlul executiei bugetare.

Doctrinara definește procedura bugetarea ca o totalitate de acte si operatiuni cu caracter tehnic si normative infaptuite de catre organelle specializate ale statului in scopul elaborarii, adoptarii, executarii si incheierii bugetului national public.

V.2: Conform Legii privind sistemul bugetar si procesul bugetar :” Procesul bugetar reprezintă etape consecutive de

elaborare, aprobare, executare şi raportare a executării bugetului.”Procedura bugetara este activitatea care incepe cu elaborarea bugetului si se termina cu aprobarea darii de seamă

despre executarea lui pentru anul bugetar respectiv.Conform doctrinei, prin procedura bugetara se intelege un ansamblu de acte si operatiuni cu character tehnic si

normative infaptuite de organe specializate ale statului in scopul elaborarii ,adoptarii,executarii si incheierii bugetului public national.

2015:Conform doctrinei, prin procedură bugetară se înțelege totalitatea actelor și operațiunilor cu caracter tehnic și

normativ, înfăptuite de organele specializate ale statului, în scopul eleborării, adoptării, executării și încheierii bugetului public național.

Conform art. 3 a Legii finanțelor publice și responsabilităților bugetar-fiscale nr. 181, procesul bugetar reprezintă consecutivitate a activităților de elaborare, examinare, adoptare, executare și raportare a bugetelor.

Etapele procedurii bugetare:1. elaborarea2. examinarea și adoptarea (sau mai prescurtat- aprobarea)3. executarea4. încheierea

19.2. Stabiliți importanța dării de seama cu privire la executarea bugetarăV.1: Atribuirea de control in vederea executarii bugetare ii revin urmatoarelor organe: Parlamentul exercita un control politic, Curtea de Coturi auditul veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat Ministeru Finante exercita un control administratiei financiare specializate Ministeru Finante rapoarte privind executarea bugetului de stat pentru anul precedent si pina la data de 01.05 il

prezinta Guvernului pentru aprobarea, iar Guvernul la rindul sau pina la 01.06 il prezinta Parlamentului pentru aprobare. Raportul respective este examinat de Parlament si este aprobat pina la 15.07 si fara a fi anulat. Sructura este aprobata de M.F.ce se refera atit la venituri cit si la cheltuieli.

V.2: Procedura executiei bugetare annuale cuprinde actele si operatiunile de realizare a veniturilor si efectuare a

cheltuielilor prevazute de legea bugetara anuala.Procedura executiei bugetare este compusa din mai multe etape:1. Repartizarea lunara a veniturilor si cheltuielilor: responsabilitatea generala pentru executarea bugetului de stat revine Guvernului.  În termen de 10 zile după

adoptarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanţelor: a) solicită de la autorităţile publice centrale planurile de finanţare ale acestora, precum şi ale instituţiilor subordonate; b) întocmeşte repartizări lunare ale veniturilor prevăzute de legea bugetară anuală şi de alte acte legislative.

56

În termen de 45 de zile după publicarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanţelor aprobă repartizarea lunară a veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat conform Clasificaţiei bugetare. Ministerul Finanţelor poate aproba alocaţii pentru fiecare program guvernamental.

Repartizarea lunară se semnează de ministrul finanţelor sau de o persoană autorizată din Ministerul Finanţelor, care aprobă cererea de cheltuieli pentru un scop specific.

Nici o autoritate publică nu poate efectua cheltuieli fără autorizaţia semnată de ministrul finanţelor sau de persoana autorizată din Ministerul Finanţelor.

2. Executia partii de venituri a bugetului:realizarea veniturilor anuale ale bugetului de stat sunt supuse cerintelor de legalitate.În buget se percep impozitele, taxele şi alte încasări numai dacă au fost stabilite prin lege. La colectarea veniturilor sunt necesrae o serie de cate si operatiuni:1.Identificarea veniturilor si bunurilor impozabile si taxabile si stabilirea obligatiunilor fata de bugetul de stat;2.Incasarea veniturilor bugetare realizate in urma platii de catre subiectele platitoare a sumelor datorate bug. de stat;3.Urmarirea colectarii veniturilor bugetare care cuprinde o serie de masuri initiate de oprganele financiare si bancare

in vederea asigurarii integrale si la termenele prevazute a tuturor veniturilor bugetare.3. Executarea de casa a bugetului:operatiunile executiei de casa a bugetului de stat specifice si principale sunt:incasarea veniturilor bugetare,pastrarea

fondurilor banesti realizate pina la scadenta cheltuielilor bugetare si eliberarea fondurilor banesti necesare efectuarii acestor cheltuieli conform normelor privind executia platii de cheltuieli a bugetului de stat.

Executarea de casa a bugetului de stat se efectuează de Ministerul Finanţelor prin Trezoreria de Stat prin mijloace băneşti.Ministerul Finanţelor poate angaja băncile, care activează pe teritoriul Republicii Moldova, în calitate de agenţi pentru efectuarea operaţiunilor ce ţin de executarea de casă a bugetului.

În realizarea acestor funcţii Ministerul Finanţelor este responsabil de: a) asigurarea evidenţei stricte a veniturilor în baza încasărilor efective în ordinea colectării; b) efectuarea de cheltuieli, în caz de existenţă a autorizaţiei.c) administrarea veniturilor şi cheltuielilor prin conturi distincte bazate pe Clasificaţia bugetară; d) asigurarea serviciului datoriei de stat. La data de 31 decembrie a fiecărui an, Ministerul Finanţelor închide toate conturile deschise în decursul anului

bugetar curent, pentru a întocmi raportul annual  4. Executia partii de cheltuieli a bugetului:În procesul executării bugetului de stat, autorităţile publice pot face cheltuieli pentru diverse programe

guvernamentale, cu condiţia ca aceste alocaţii să corespundă legii bugetare anuale şi să se efectueze în baza autorizatiei.Alocaţiile aprobate pentru utilizări specifice nu pot fi redistribuite între destinatari. Alocaţiile incluse în repartizarea lunară pentru utilizări specifice nu pot fi transferate pentru alte utilizări fără

notificarea şi aprobarea ministrului finanţelor. Toate alocaţiile se închid la finele anului bugetar, cu excepţia cazurilor în care, conform actelor norma tive, soldurile

sînt accesibile spre utilizare în anul bugetar imediat următor. Dacă anumite cheltuieli sînt stabilite pentru un termen ce depăşeşte un an, sumele necesare sînt prevăzute în legile

bugetare anuale ulterioare. Eventualele disponibilităţi rămase neutilizate la finele anului bugetar pot fi realocate în anul bugetar viitor.

2015:Controlul și darea de seamă privind execuția bugetarăExecuția bugetului anual de stat este îndrumată și controlată cu ajutorul evidenței contabile bugetare ca parte a

sistemului contabil unificat al economiei naționale. Evidența contabilă în sistemul bugetar se organizează în baza legii contabilității și în conformitate cu planul de

conturi contabile și cu metodologia elaborată și aprobată de către Ministerul Finanțelor. Evidența contabilă este menită să înregistreze, în principal, datele privind veniturile și cheltuielile bugetelor tuturor

întreprinderilor și instituțiilor publice finanțate din bugetul de stat, precum și operațiunile de trezorierie ale execuției acestui buget.

Execuția bugetului public național presupune, la fel, că realizarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor să se facă sub controlul anumitor autorități publice, cu responsabilități în activitatea bugetară:

1. Parlamentul RM, care, conform art. 66 lit. h) din Legea 181, efectuează controlul politic prin chemarea în Parlament a executivului pentru darea de seamă cu privire la buget, în chemarea în cadrul comisiilor parlamentare etc.;

2. Curtea de Conturi- efectuează auditul public extern. Art. 79 Legea 181; art. 133 Constituție. Legea Curții de Conturi- în 7 fraze despre auditul public extern!!!!;

3. Ministerul Finanțelor (Inspecția Financiară, care efectuează inspectarea financiară. Vezi! Art. 78 Legea 181.

57

În conformitate cu prevederile art. 72 Legea 181, Ministerul Finanțelor, CNAS, CNAM, întocmesc și publică lunar rapoarte privind execuția bugetelor pe care le administrează.

Autoritățile executive locale întocmesc și publică rapoartele în conformitate cu Legea Raportul privind executarea bugetului public național se întocmește și se publică tot lunar de către Ministerul

Finanțelor. Din 01.01.2016- Guvernul prezintă Parlamentului raportul semianual privind executarea bugetului public național.

Rapoartele anuale privind executarea bugetelor anuale se întocmesc de administratorii bugetelor respective și se prezintă Guvernului, iar ulterior, Parlamentului, în termenele prevăzute de calendarul bugetar.

Rapoartele anuale privind executarea bugetelor respective se prezintă în format comparabil cu formatul bugetelor aprobate și cuprind:

- caracteristicile cadrului macroeconomic pe anul respectiv;- dinamica și tendința indicatorilor în comparație cu anii precedenți;- evaluarea implementării măsurilor de politici bugetar-fiscale în raport cu asumările prevăzute în buget, precum și

explicații pentru eventualele abateri;- nivelul de executare a veniturilor, a cheltuielilor și a surselor de finanțare în raport cu indicatorii planificați, cu

executarea din anul precedent și cu explicarea cauzelor devierii;- explicații la modificările bugetare efectuate pe parcursul anului;- nivelul datoriei de stat al datoriei UAT în raport cu limitele stabilite;- nivelul de realizare al performanței în cadrul programelor;- alte informații relevante.

După aprobarea de către Parlament, rapoartele anuale se publică în modul și în termenul stabilit de legislație. Art. 47 Legea 181.

19.3. Evaluați elaborarea proiectului bugetului de stat al R.M.V.1: Aceasta etapa incepe in cursul anului . Astfel incit pina la finele fiecarui exercitiu bugetar sa se ajunga la adoptarea

de catre parlament a budgetului elaborate. Elaborarea proectului budgetului de stat ii revine Min. Finante astfel din punct de vedere metodologic la elaborarea proectului budgetului de stat rolul important revine evaluarii sau estimarii si calculul evaluarii sau estimarii si calcului veniturilor si cheltuielilor bugetare precum si metodele utilizate in acest scop. In vederea estimarii veniturilor si cheltuielilor sunt utilizate urmatoarele metode:

metoda autonoma matoda majorarii metoda evaluarii directeMetoda autonoma se i-au drept baza la intocmirea budgetului venitirilor si cheltuelilor ultimului buget al carui

exercitiu este incheiat si se efectueaza evaluarile formate care sunt influentate de modificarile in legislatia financiar-fiscala.Aceasta metoda nu necesita un volum mare de lucru dar prezinta un dezavantaj care este rupt de realitate, din motivul ca functiile economice si sociale care au fost 2 ani in urma nu se mentin pe perioada elaborarii budgetului de stat.

Metoda majorarii se bazeaza pe rezultatele executarii bugetare de stat pentru ultimii ani determinindu-se ritmul de crestere sau dupa caz de descrestere a veniturilr si cheltuelilor bugetare.

Metoda evaluarii directe presupune efectuarea de calcule pentru fiecare sursa de venit si pentru fiecare categorie de cheltuieli. In ceea ce priveste propunirele de buget in R.M.care sunt reprezentate de autoritatile publice conform structurii si continutului determinat de catre Min.Finante cuprind :veniturile si cheltuelile realizate in anul bugetar trecut, veniturile si cheltuelile pentru viitor, estimate pentru cel putin 2 ani dupa anul viitor. In desfasurarea procedural a elaborarii proectului bugetar de stat un rol deosebit ii revine Min.Serviciilor pentru elaborarea proectelor bugetare(Potrivit art. 17 a legii cu privire la sistemul bugetar si procesul bugetar, actiunile de baza necesare pentru elaborarea proectului budgetului de stat se prezinta Min. Finantelor de catre Min. Economiei care prezinta prognoza indicatorilor macro-economici pentru anul bugetar viitor, prognnoza indicatorilor asigurarii sociale de stat este prezentata de catre C.N.A.S. precum si de Ministerul Sanatatii si a protctii sociale.Indicatorii Fondurilor Asigurarii Obligatorii de Asistenta Medicala, Banca Nationala prezinta prognoza balanta de plati a creditelor, si a obligatiilor externe .Ministeru Finante primeste propunerile de buget inaintate de autoritatile publice si la o data stabilita de catre Ministru le examineaza de comun accord cu reprezentantii acestor autoritati cu dreptul de a decide in ultima instant revenindui Ministerului, inainteaza toate veniturile si cheltuelile financiare. Proiectul bugetului de stat impreuna cu nota explicativa inainteaza si cu anexele inainteaza guvernului notificarile bugetare de stat pe un an.

2015:Elaborarea proiectului bugetului de statElaborarea bugetului RM revine Ministerului Finanțelor (responsabilitatea este pe seama Guvernului,

însă lucrul de bază îl face MF). Diferit de RM, de ex., în Anglia, bugetul este elaborat sub îndrumarea

58

cancelarului tezaurului, iar în SUA, proiectul bugetului federal este întocmit de un serviciu special, care activează pe lîngă Președenția statului.

Din punct de vedere metodologic, în etapa elaborării proiectului sunt deosebit de importante evaluarea și calculul veniturilor bugetare, metodele care se folosesc în acest sens. Cele mai des utilizate metode sunt:

metoda evaluării directe; metoda reportării veniturilor cu anumite majorări din anul precedent.Preferabilă este metoda evaluării directe. Ea este arhiimportantă în cazul impozitelor directe.

Pentru cheltuieli este metoda cvasi-automată.

La etapa elaborării bugetului de stat, datele economice de bază, necesare pentru elaborarea proiectului și a estimărilor pentru încă 2 ani următori, se prezintă Ministerului Finanțelor în termenul prevăzut de Guvern și includ:

prognoza indicatorilor macroeconomici și sociali pe anul bugetar viitor, care este elaborată și prezentată de către Ministerul Economiei;

prognoza indicatorilor și cerințelor BASS, prezentată de Minsiterul Muncii și Protecției Sociale; prognoza indicatorilor fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală, prezentată de

Ministerul Sănătății.BNM determină, elaborează și prezintă prognoza balanței de plăți, a creditelor, a obligațiunilor externe

și a altor indicatori ce caracterizează politica monetar-creditară a statului. În temeiul acestor estimări ale Ministerului Finanțelor, în fiecare an, Guvernul aprobă în termele

proxime cadrul bugetar pe termen mediu, care include obiectivele politicii bugetar-fiscale pe anul bugetar imediat următor și pe încă cel puțin 2 ani ulteriori, precum și cadrul de venituri și cheltuieli pe anii respectivi, inclusiv limitele de cheltuieli pe autorități publice centrale (vezi! Art. 48, 49 din Legea 181).

Ministerul Finanțelor emite anual, în termenul prevăzut de calendarul bugetar, circulara (notele metodologice) privind elaborarea propunerilor/proiectelor de buget, adresat autorităților publice centrale și locale.

Circulara cuprinde particularități specifice privind elaborarea propunerilor/proiectelor pentru anul bugetar următor.

Autoritățile publice centrale elaborează și prezintă Ministerului Finanțelor, în termenul stabilit de acesta, propuneri pentru elaborarea proiectului bugetului de stat. Propunerile/proiectele de buget cuprind indicatorii realizați în ultimii 2 ani bugetari, rezultatele estimate pentru anul bugetar curent, propunerile de buget pentru anul bugetar viitor și estimările pentru 2 ani ulteriori.

Propunerile/proiectele de buget se alaborează și se prezintă în conformitate cu metodologia de planificare a bugetului, avînd la bază:

1. cadrul macro-economic; politica bugetar-fiscală; politicile sectoriale etc. pe termen mediu;2. performanța realizată/asumată;3. particularitățile specifice cuprinse în circulara privind elaborarea proiectului.

Propunerile de buget ale autorităților publice, precum și sinteza proiectelor bugetelor locale se examinează de către Ministerul Finanțelor.

Rezultatele examinării propunerilor și proiectelor se supun consultării cu autoritățile publice respective. Dacă propunerile de buget nu respectă cerințele alin. (5) al art. 51, Ministerul Finanțelor respinge aceste

propuneri și solicită ajustarea lor. Divergențele nesoluționate în cadrul consultărilor bugetare la Ministerul Finanțelor se soluționează în

cadrul examinării proiectului legii bugetare la Guvern. Legile bugetare anuale conțin prevederi generale privind aprobarea indicatorilor principali ai

bugetelor respective, reglementări specifice anului bugetar respectiv, precum și anexele și nota informativă. Anexele la legea bugetului de stat cuprind:

1. indicatorii generali și sursele de finanțare ale bugetului de stat;2. componența veniturilor bugetului de stat; 3. bugetele autorităților publice centrale;4. transferurile către bugetele locale, inclusiv investițiile capitale;5. alte date relevante.

59

Nota informativă la proiect cuprinde:1. informații de fundamentare a proiectului, inclusiv performanța în cadrul programelor incluse în

proiect; 2. factorii care au influențat alocarea resurselor;3. precum și explicații privind eventualele abateri de la limitele de cheltuieli prevăzute în cadrul bugetar

pe termen mediu.

Informația prezentată în Nota informativă la proiectul de buget reflectă rezultatele ultimilor 2 ani bugetari, rezultatele estimate pentru anul bugetar curent, indicatorii planificați pentru anul bugetar viitor și estimările pentru cel puțin 2 ani ulteriori.

Bugetele se prezintă spre aprobare conform clasificației organizaționale și clasificației programelor, precum și conform clasificației economice pentru asigurarea controlului anumitor indicatori din partea Parlamentului.

Guvernul examinează și aprobă proiectul legii bugetare și-l prezintă Parlamentului în termenul prevăzut de calendarul bugetar (15 octombrie).

20. Procedura bugetară20.1. Relataţi despre controlul (conținutul) execuţiei bugetare20.2. Determinaţi adoptarea bugetului de stat al R.M.20.3. Argumentaţi corelaţia puterii legislative şi executive în procedura bugetară

20.1. Relataţi despre controlul (conținutul) execuţiei bugetareV.1: Executia bugetului avind importanta practica de a garanta rolul acestui buget in viata publica este indrumata si

controlata cu ajutorul evidentei contabile bugetare ca parte a sistemului contabil unificat al economiei nationale. Executia bugetului public national presupune la fel ca realizarea venitului si efectuarea cheltuielilor aprobate prin

legea bugetului anuala sa se faca sub controlul unor organe de stat cu raspundere in activitea de stat.Controlul executarii bugetare se efectuiaza de:1 Parlamenutl RM2 Curtea de conturi3 Ministerul finantelorDupa expirarea exercitiului financiar anual se procedeaza la intocmirea darii de seama contabile.

2015:Executarea bugetului de statProcedura execuției bugetare cuprinde următoarele etape:

1. repartizarea trimestrială (de la 01.ianuarie.2016; pînă atunci este repartizarea lunară);2. execuția părții de venituri a bugetului;3. execuția de casă a bugetului;4. execuția părții de cheltuieli a bugetului.

Repartizarea trimestrială- art. 59 Legea 181 Execuția părții de venituri a bugetului- realizarea veniturilor anuale ale bugetului de stat este supusă cerințelor

de legalitate. Vezi! Art. 65 Legea 181- colectarea veniturilor și a altor încasări, aprobate ăn bugetele componente ale bugetului public național, se asigură de către administratorii de venituri, stabiliți prin actele normative care instituie aceste venituri.

În cazul în care legislația nu prevede acești administratori, Ministerul Finanțelor va desemna pe cei care vor fi responsabili de acest sector.

La colectarea veniturilor sînt necesare o serie de acte și operațiuni. Identificarea veniturilor și bunurilor impozabile și taxabile și stabilirea obligațiilor față de bugetul de stat.

Aceasta are loc prin următoarele metode: calcularea obligațiilor bugetare datorate de către subiectele plătitoare (persoanele juridice (debit, credit,

instituțiile publice)); calcularea și reținerea obligațiilor bugetare de către terțul plătitor pentru anumite venituri provenite sau

datorate de persoanele fizice (contabilitatea întreprinderilor pentru salariați); calcularea obligațiilor bugetare de către organele fiscale teritoriale (impozitul pentru bunurilor imobiliare).

60

Încasarea veniturilor bugetare realizată în urma plății de către subiectele plătitoare a sumelor datorate bugetului de stat. Încasarea se realizează prin:

plățile prin virament (persoanele juridice- transferul prin intermediul instituțiilor bancare); plățile în numerar (utilizată, de regulă, de către persoanele fizice).

Urmărirea colectării veniturilor bugetare care cuprinde o serie de măsuri inițiate de organele fiscale și bancare în vederea asigurării integrale și la termenele prevăzute a tuturor sumelor datorate bugetului de stat.

Toate plățile calculate, dar netransferate la bugetele componente ale bugetului public național pînă la data încheierii anului bugetar se încasează în contul bugetelor respective pe anul viitor.

Executarea de casă- conform prevederilor art. 63 Legea 181, încasările bugetelor componente ale bugetului public național și plățile bugetului de stat și ale bugetelor locale se efectuează prin sistemul trezorerial, conform metodei de casă.

Evidența încasărilor și plăților bugetare prin sistemul trezorerial se asigură prin conturile trezorireale, bazate pe clasificația bugetară și pe planul de conturi contabile.

Ministerul Finanțelor, CNAS, CNAM, pot angaja bănci comerciale care activează pe teritoriul RM pentru efectuarea unor operațiuni ce țin de executarea de casă a bugetelor.

Procedura de selectare a băncilor comerciale pentru efectuarea operațiunilor ce țin de executarea de casă a bugetelor se face o dată la 3 ani în conformitate cu legislația privind achizițiile publice.

Execuția părții de cheltuieli- conform prevederilor art. 67 din Legea 181- în procesul executării bugetelor, autoritățile/instituțiile bugetare efectuează plăți în limitele alocațiilor bugetare aprobate și în conformitate cu prognozele de lichidități ale bugetelor. Finanțarea cheltuielilor se efectuează pe măsura încasărilor mijloacelor bănești la conturile bugetului, cu respectarea următoarelor priorități:

onorarea angajamentelor de deservire a datoriilor de stat sau datoriilor UAT; cheltuielile de personal, de achitare a burselor, a pensiilor, a indemnizațiilor, compensațiilor, a alocațiilor și

ajutoarelor sociale; cheltuielile pentru asigurarea obligatorie de asistență medicală a categoriilor de persoane care, conform

legislației, Guvernul are calitatea de asigurat; cheltuieli pentru resurse termo-energetice; cheltuieli din fondul de urgență.

Sunt prevăzute separat plățile în baza titlurilor executorii doar după ce devine irevocabilă.Dacă crește deficitul bugetar, autoritățile publice pe parcursul anului bugetar pot bloca anumite cheltuieli.

În ultima zi lucrătoare a anului bugetar nu se efectuează operațiuni de încasări și plăți bugetare, ci doar operațiuni interne și de încheiere a anului bugetar.

La data încheierii anului bugetar, alocațiile bugetare nevalorificate se închid, cu excepția soldurilor proiectelor finanțate din surse externe.

Soldurile de mijloace bugetare/bănești din conturile bugetelor respective, înregistrate la data încheierii anului bugetar, sunt tranzitorii pe anul bugetar următor și sunt accesibile spre utilizare la acoperirea deficitului în limitele prevăzute de legile/deciziile bugetare anuale.

Controlul și darea de seamă privind execuția bugetarăExecuția bugetului anual de stat este îndrumată și controlată cu ajutorul evidenței contabile bugetare ca parte a

sistemului contabil unificat al economiei naționale. Evidența contabilă în sistemul bugetar se organizează în baza legii contabilității și în conformitate cu planul de

conturi contabile și cu metodologia elaborată și aprobată de către Ministerul Finanțelor. Evidența contabilă este menită să înregistreze, în principal, datele privind veniturile și cheltuielile bugetelor

tuturor întreprinderilor și instituțiilor publice finanțate din bugetul de stat, precum și operațiunile de trezorierie ale execuției acestui buget.

Execuția bugetului public național presupune, la fel, că realizarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor să se facă sub controlul anumitor autorități publice, cu responsabilități în activitatea bugetară:

4. Parlamentul RM, care, conform art. 66 lit. h) din Legea 181, efectuează controlul politic prin chemarea în Parlament a executivului pentru darea de seamă cu privire la buget, în chemarea în cadrul comisiilor parlamentare etc.;

5. Curtea de Conturi- efectuează auditul public extern. Art. 79 Legea 181; art. 133 Constituție. Legea Curții de Conturi- în 7 fraze despre auditul public extern!!!!;

6. Ministerul Finanțelor (Inspecția Financiară, care efectuează inspectarea financiară. Vezi! Art. 78 Legea 181.

61

În conformitate cu prevederile art. 72 Legea 181, Ministerul Finanțelor, CNAS, CNAM, întocmesc și publică lunar rapoarte privind execuția bugetelor pe care le administrează.

Autoritățile executive locale întocmesc și publică rapoartele în conformitate cu Legea Raportul privind executarea bugetului public național se întocmește și se publică tot lunar de către Ministerul

Finanțelor. Din 01.01.2016- Guvernul prezintă Parlamentului raportul semianual privind executarea bugetului public național.

Rapoartele anuale privind executarea bugetelor anuale se întocmesc de administratorii bugetelor respective și se prezintă Guvernului, iar ulterior, Parlamentului, în termenele prevăzute de calendarul bugetar.

Rapoartele anuale privind executarea bugetelor respective se prezintă în format comparabil cu formatul bugetelor aprobate și cuprind:

- caracteristicile cadrului macroeconomic pe anul respectiv;- dinamica și tendința indicatorilor în comparație cu anii precedenți;- evaluarea implementării măsurilor de politici bugetar-fiscale în raport cu asumările prevăzute în buget, precum

și explicații pentru eventualele abateri;- nivelul de executare a veniturilor, a cheltuielilor și a surselor de finanțare în raport cu indicatorii planificați, cu

executarea din anul precedent și cu explicarea cauzelor devierii;- explicații la modificările bugetare efectuate pe parcursul anului;- nivelul datoriei de stat al datoriei UAT în raport cu limitele stabilite;- nivelul de realizare al performanței în cadrul programelor;- alte informații relevante.

După aprobarea de către Parlament, rapoartele anuale se publică în modul și în termenul stabilit de legislație. Art. 47 Legea 181.

20.2. Determinaţi adoptarea bugetului de stat al R.M.V.1: Conform legii privind sistemul bugetar si si procesul bugetar Guvernul prezinta parlamentului pina la 1

octombrie a fiecarui an proiectul bugetului de statProiectul legii bugetare anuale include anexele si este însoţit de nota explicativă.Adiţional la proiectul legii bugetare anuale. Ministerul Finanţelor prezintă calculele veniturilor şi cheltuielilor

bugetare.Proiectul legii bugetare anuale este examinat do Comisia Economie, Buget şi Finanţe, care prezintă Parlamentului

un aviz la data stabilită de acesta. Concomitent, proiectul legii bugetare anuale este examinat de Curtea de Conturi, care prezintă Parlamentului un aviz la data stabilită de acesta.

Pe lîngă Comisia de specialitate, proiectul legii bugetare anuale se examinează de toate Comisiile permanente şi Direcţia juridică a Parlamentului. La data stabilită de Parlament, Comisiile permanente şi Direcţia juridică prezintă avizele la proiectul legii bugetare anuale Comisiei Economie, Buget şi Finanţe.

În baza avizelor Comisiilor permanente şi avizului Direcţiei juridice. Comisia Economie. Buget şi Finanţe întocmeşte raportul şi lista de recomandări asupra proiectului legii bugetare anuale şi le prezintă Parlamentului la data stabilită de acesta.

Examinarea proiectului legii bugetare anuale în Parlament se efectuează în trei lecturi.În fiecare lectură Parlamentul examinează proiectul legii bugetare anuale şi nota explicativă.Legea bugetară anuală poale fi adoptată şi in două lecturi, dacă toate chestiunile din lecturile doi şi trei suni

examinate într-o singură lectură.A ) Examinarea in prima lectură.în decursul primei lecturi. Parlamentul audiază raportul Guvernului şi coraportul Comisiei Economie. Buget şi

Finanţe asupra proiectului legii bugetare anuale şi examinează:a) direcţiile principale ale politicii bugetare-fiscale;b) concepţiile de bază ale proiectului.

Parlamentul adoptă. în prima lectură, proiectul legii bugetare anuale şi îl remite Comisiei Economie. Buget şi Finanţe pentru pregătirea de examinare în a doua lectură.

În caz de respingere. Parlamentul stabileşte un termen pentru îmbunătăţire şi prezentare repetată a proiectului legii bugetare anuale în prima lectură.

B ) Examinarea in a doua lectură.În decursul lecturii a doua, Parlamentul, la prezentarea Comisiei Economie, Buget şi Finanţe, examinează:

a) veniturile estimate sub formă de calcule şi structura lor;b)cheltuielile estimate, structurii şi destinaţia, lor;c) deficitul scai excedentul bugetului de stal.

Parlamentul adoptă, în a doua lectură, proiectul legii bugetare anuale şi îl remite Comisiei Economie Buget şi Finanţe pentru pregătirea de examinarea îri a treia lectură..

62

În caz de respingere, Parlamentul stabileşte un termen pentru îmbunătăţire şi prezentare repetată a proiectului legii bugetare anuale în a doua lectură.

C ) Examinarea in a treia lectură.În decursul lecturii a treia, Parlamentul la prezentarea Comisiei Economie, Buget şi Finanţe:

a) examinează alocaţiile detaliate pentru autorităţile publice:b) stabileşte alocaţiile care vor fi finanţate in mod prioritar;c) examinează alte detalieri din legea bugetară anuală.

Pînă la 5 decembrie a fiecărui an, Parlamentul adoptă legea bugetară anuală, care va fi promulgată de Preşedintele statului, apoi va fi publicată şi va intră în vigoare la 01 ianuarie a următorului an. Termenul de 5 decembrie are un caracter de orientare şi nu produce nici un efect juridic dacă a fost încălcat

2015:Examinarea și adoptarea bugetului de statParlamentul examinează și adoptă legea bugetului de stat pe anul respectiv în termenul prevăzut de calendarul

bugetar. Acest termen este data de 1 decembrie. Responsabilă de examinarea proiectului legii bugetare în Parlament este Comisia permanentă a Parlamentului în

domeniul bugetului și a finanțelor.Legile bugetare anuale se examinează și se adoptă în 2 lecturi.

În prima lectură se audiază raportul privind proiectul bugetului, se examinează și se aprobă indicatorii generali ai bugetului (veniturile, cheltuielile și soldul bugetului).

În lectura a doua, proiectul legii se examinează și se votează pe articole sau, după caz, în ansamblu.

Un ultim aspect îl rezervăm situației în care organul legislativ nu reușește să dezbată și să voteze legea bugetară în termeni legali.

În teoria și practica finanțelor publice s-au conturat 2 metode: cea a aprobării a unor douăsprezecimi bugetare provizorii și cea a încredințării Guvernului să conducă execuția bugetară conform cifrei de venituri și cheltuieli din anul precedent.

Douăsprezecimi (1/12) bugetare provizorii sunt bugete ale căror venituri și cheltuieli reprezintă a 12-a parte din cele prevăzute și propuse prin legea bugetară ce nu a putut fi votată în termen legal. Sunt bugete ce se examinează în comisiile bugetare, se aprobă de Parlament și pun în executare potrivit necesității de continuitate a executării bugetului de stat (Regulamentul financiar al Comunității Europene).

În RM se aplică metoda încredințării Guvernului să conducă execuția bugetară conform cifrei de venituri și cheltuieli din anul precedent- art. 131 (3) Constituția RM și art. 57 din Legea 181.

20.3. Argumentaţi corelaţia puterii legislative şi executive în procedura bugetarăV.1: Dupa cum am mentionat mai sus Conform legii privind sistemul bugetar si si procesul bugetar Guvernul prezinta

parlamentului pina la 1 octombrie a fiecarui an proiectul bugetului de stat. Dar anterior acestui lucru minister finantelor prezinta guvernului proiectul aupra caruia trebuie sa se pronunte.Proiectul Min. finantelor este elaborat pe baya informatiilor si rapoartelor preyentate de autoritatile publice.

Parlamentul dupa ce a primit de la guvern proiectul il prezinta curtii de conturi, care se pronunta cu un aviz catre parlament si acesta din urma purcede mai departe.

Analizind aceasta etepa putem sa ne dam seam de fsptul ca legaturile intre acestea puteri ale statului sunt strinse.

63

21. Procedura bugetară21.1. Identificaţi principiile procedurii bugetare21.2. Stabiliţi eficienţa controlului execuţiei bugetare21.3. Estimaţi etapele execuţiei bugetare

21.1. Identificaţi principiile procedurii bugetareV.1: Aplicarea bugetului şi procedura bugetară sunt guvernate de următoarele principii:1. Pr universalităţii bugetare – toate veniturile şi toate cheltuielile statului urmează a fi înscrise în buget.2. Pr unităţii bugetare – toate veniturile publice şi cheltuielile publice trebuie să fie înscrise într-un singur buget.3. Pr anualităţii bugetare – bugetul este întocmite pentru o perioadă de un an de zile4. Pr publicităţii bugetare – legea bugetară se aduce la cunoştinţă opiniei publice şi se publică în M.O.5. Pr echilibrului bugetar – egalitatea între venituri şi cheltuieli6. Pr specializării bugetare – veniturile bugetare trebuiesc incluse după surse de provenienţă, iar cheltuielile pe

categorii de obiective şi activităţi7. Pr neafectării veniturilor bugetare

2015:Aplicarea dreptului bugetar și a procedurii bugetare are la bază un șir de principii (Vezi! Capitolul 2, art. 5-13

Legea 181!):1.principiul anualității- acest principiu prevede elaborarea și executarea bugetului pe perioada de 1 an de zile.

Principiul anualității se aplică reglementîndu-se așa-numitul exercițiu financiar (data de început și de sfîrșit ale execuției bugetare). În așa state ca Austria, Belgia, Franța, Germania, Grecia, Olanda, Vietnam, România, RM etc., exercițiul financiar sau bugetar concordă anului calendaristic (începe la 01.01 și se sfîrșește la 31.12); pe cînd în Canada, Danemarca, India, Japonia, Marea Britanie, exercițiul bugetar începe la 01.04 și se sfîrșește la 31.03 anul următor. În Australia, Filipine, Italia, Pakistan, Suedia exercițiul bugetar începe la 01.07 și se sfîrșește la 30.06 anul următor. În SUA, Thailanda, perioada este calculată:- 01.10 pînă la 30.09 anul următor.

În literatura de specialitate se menționează că cea mai utilă perioadă este cea din 01.04-31.03, deoarece: adoptarea bugetului este o atribuție a organului legislativ, plus aspectul dezvoltării în domeniul agriculturii.

2.principiul unității monetare- toate operațiunile de încasări și plăți bugetare se exprimă în moneda națională. 3.principiul unității- toate resursele și cheltuielile autorităților/instituțiilor bugetare se reflectă și se efectuează

exclusiv în/din bugetul de la care se finanțează. În literatura de specialitate, paralel cu acest principiu al unității, se aplică procedeul pluralității bugetare (care, paralel cu bugetul de stat, sunt admise și alte bugete). Alte categorii de bugete: bugete extraordinare, anexe și autonome.

Bugetele extraordinare- sunt practicate cu caracter temporar pentru situații excepționale, fiind alăturate bugetului ordinar și aprobate de către Parlament odată cu acesta. De ex., Franța are mai multe bugete extraordinare în scopuri militare.

Bugetele anexe- se adoptă cu scopul sporirii fondurilor bănești necesare anumitor ramuri din economie, sănătate. De ex., Franța: poșta, telecomunicațiile, Legiunea de Onoare.

Bugete autonome- bugetele locale, BASS, fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală. Autonomia nu este totală.

4.principiul universalității- toate resursele și cheltuielile bugetare se reflectă în buget în sumele lor brute. Toate veniturile/resursele bugetare, componente ale bugetului public național, sunt destinate finanțării tuturor cheltuielilor bugetare prevăzute în bugetele respective, fără a stabili relații între anumite tipuri de venituri și cheltuieli.

5.principiul balansării (echilibrării)- orice buget trebuie să fie balansat. Cheltuielile bugetare trebuie să fie egale cu veniturile plus sursele de finanțare.

Excedentul bugetar- partea de venituri este mai mare decît cea a cheltuielilor: deficitul bugetar- partea de cheltuieli este mai mare decît cea a veniturilor.

Ideal este atunci cînd într-un stat există un mic procent de deficit bugetar. 6.principiul previzibilității și sustenabilității-art. 10, în vigoare începînd cu 01.01.2016. 7.principiul performanței- resursele bugetare se alocă și se utilizează în mod econom, eficient și eficace, în

conformitate cu principiile bunei guvernări. Bugetele se elaborează și se raportează pe programe fundamentate pe performanță.

8.principiul transparenței- proiectele de acte normative în domeniul finanțelor publice se supun consultării publice. Bugetele se elaborează, se aprobă și se administrează în mod transparent, avînd la bază următoarele momente:

procesul bugetar bazat pe un calendar bugetar și pe proceduri transparente; roluri și responsabilități bine definite în procesul bugetar; informație bugetară cuprinzătoare, elaborată și prezentată publicului într-o manieră clară și accesibilă; bugetele aprobate și rapoartele privind executarea lor se fac publice. În literatura de specialitate, acest

fenomen apare separat- principiul publicității.

64

9.principiul specializării-bugetele se elaborează, se execută și se raportează în baza unui sistem unic de clasificație bugetară. (vezi! Art. 7 Legea nr. 847) Clasificația bugetară include: clasificația veniturilor, clasificația funcțională, clasificația organizațională și clasificația economică a cheltuielilor .

L181 (Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale): Principiile bugetareArticolul 5.   Principiul anualităţii Bugetele se aprobă pentru o perioadă de un an bugetar.Articolul 6.   Principiul unităţii monetare Toate operaţiunile de încasări şi plăţi bugetare se exprimă în monedă naţională.Articolul 7.   Principiul unităţii (1) Toate resursele şi cheltuielile autorităţilor/instituţiilor bugetare se reflectă şi se efectuează exclusiv în/din

bugetul de la care se finanţează.(2) Resursele şi cheltuielile bugetelor formate în cadrul sistemului bugetar se consolidează în bugetul public

naţional.Articolul 8.   Principiul universalităţii (1) Toate resursele şi cheltuielile bugetare se reflectă în buget în sume brute.(2) Resursele bugetelor componente ale bugetului public naţional sînt destinate finanţării tuturor cheltuielilor

prevăzute în bugetele respective, fără a stabili relaţii între anumite tipuri de resurse şi cheltuieli.Articolul 9.   Principiul balansării Orice buget trebuie să fie balansat. Cheltuielile bugetare trebuie să fie egale cu veniturile plus sursele de

finanţare.Articolul 10.   Principiul previzibilităţii şi sustenabilităţii Politica bugetar-fiscală şi prognozele macrobugetare pe termen mediu, în baza cărora se fundamentează bugetele

anuale, se elaborează în conformitate cu regulile bugetar-fiscale stabilite de prezenta lege şi se actualizează periodic pentru a asigura stabilitate macroeconomică şi sustenabilitate finanţelor publice pe termen mediu şi lung.

 Articolul 11.   Principiul performanţei (1) Resursele bugetare se alocă şi se utilizează în mod econom, eficient şi eficace, în concordanţă cu principiile

bunei guvernări.(2) Bugetele se elaborează şi se raportează pe programe fundamentate pe performanţă.Articolul 12.   Principiul transparenţei (1) Proiectele de acte normative în domeniul finanţelor publice se supun consultării publice.(2) Bugetele se elaborează, se aprobă şi se administrează în mod transparent, avînd la bază:a) procesul bugetar, bazat pe un calendar bugetar şi pe proceduri transparente;b) roluri şi responsabilităţi bine definite în procesul bugetar;c) informaţie bugetară cuprinzătoare, elaborată şi prezentată publicului într-o manieră clară şi accesibilă.(3) Bugetele aprobate şi rapoartele privind executarea lor se fac publice.Articolul 13.   Principiul specializării Bugetele se elaborează, se execută şi se raportează în baza unui sistem unic de clasificaţie bugetară. 

21.2. Stabiliţi eficienţa controlului execuţiei bugetareV.1: Execuţia bugetului anual de stat avînd importanţă practică de a garanta rolul acestui buget în viaţa publică este

îndrumată şi controlată cu ajutorul evidenţei contabile, bugetare ca parte a sistemului contabil unificat al economiei naţionale. Evidenţa contabilă e menită să înregistreze date privind veniturile şi cheltuielile bugetelor tuturor intreprinderilor şi instituţiilor publice ”finanţate din bugetul de stat şi operaţiunile de trezorerie”. Execuşia bugetului public naţional, se caracterizează prin realizarea veniturilor şi efectuarea cheluielilor, să se facă sub controlul unor organe de stat, cu răspundere în activitatea bugetară.

Atribuţiile de control în vederea executării bugetului revin următoarelor organe:1) Parlamentul – exercită un control politic2) Curtea de conturi . exercită auditul public extern, privind modul de administrare a mijloacelor financiare şi

bugetelor publice.3) Ministerul Finanţelor – efectuează revizii financiare privind gestionarea mijloacelor financiare şi a bugetelor

publice în instituţii publice.4) Serviciul public financiar

21.3. Estimaţi etapele execuţiei bugetareV.1: 

65

Procedura de executare a bugetului de stat constă în următoarele etape care sunt distincte:1) repartizarea anuală a veniturilor şi cheltuielilor bugetare2) Executarea de casă a bugetului de stat.3) Colectarea veniturilor bugetare4) Efectuarea cheluielilor bugetare5) Responsabilitatea pentru executarea bugetare de stat îi revine Guvernului.

2015:Executarea bugetului de statProcedura execuției bugetare cuprinde următoarele etape:

1. repartizarea trimestrială (de la 01.ianuarie.2016; pînă atunci este repartizarea lunară);2. execuția părții de venituri a bugetului;3. execuția de casă a bugetului;4. execuția părții de cheltuieli a bugetului.

1. Repartizarea trimestrială- art. 59 Legea 181 Articolul 59. Prognozele trimestriale şi monitorizarea indicatorilor bugetari(1) În termen de o lună de la începutul anului bugetar, Ministerul Finanţelor elaborează şi aprobă

prognoze trimestriale ale veniturilor, cheltuielilor şi soldului bugetului public naţional şi ale componentelor acestuia.

(2) Pe parcursul anului bugetar, Ministerul Finanţelor monitorizează executarea bugetelor în raport cu prognozele trimestriale prevăzute la alin.(1) şi întreprinde măsuri în vederea respectării nivelului aprobat al soldului bugetar.

2. Execuția părții de venituri a bugetului- realizarea veniturilor anuale ale bugetului de stat este supusă cerințelor de legalitate. Vezi! Art. 65 Legea 181- colectarea veniturilor și a altor încasări, aprobate ăn bugetele componente ale bugetului public național, se asigură de către administratorii de venituri, stabiliți prin actele normative care instituie aceste venituri.

În cazul în care legislația nu prevede acești administratori, Ministerul Finanțelor va desemna pe cei care vor fi responsabili de acest sector.

La colectarea veniturilor sînt necesare o serie de acte și operațiuni. Identificarea veniturilor și bunurilor impozabile și taxabile și stabilirea obligațiilor față de bugetul de

stat. Aceasta are loc prin următoarele metode: calcularea obligațiilor bugetare datorate de către subiectele plătitoare (persoanele juridice (debit,

credit, instituțiile publice)); calcularea și reținerea obligațiilor bugetare de către terțul plătitor pentru anumite venituri provenite

sau datorate de persoanele fizice (contabilitatea întreprinderilor pentru salariați); calcularea obligațiilor bugetare de către organele fiscale teritoriale (impozitul pentru bunurilor

imobiliare).Încasarea veniturilor bugetarerealizată în urma plății de către subiectele plătitoare a sumelor

datorate bugetului de stat. Încasarea se realizează prin: plățile prin virament (persoanele juridice- transferul prin intermediul instituțiilor bancare); plățile în numerar (utilizată, de regulă, de către persoanele fizice).

Urmărirea colectării veniturilor bugetarecare cuprinde o serie de măsuri inițiate de organele fiscale și bancare în vederea asigurării integrale și la termenele prevăzute a tuturor sumelor datorate bugetului de stat.

Toate plățile calculate, dar netransferate la bugetele componente ale bugetului public național pînă la data încheierii anului bugetar se încasează în contul bugetelor respective pe anul viitor.

3. Executarea de casă- conform prevederilor art. 63 Legea 181, încasările bugetelor componente ale bugetului public național și plățile bugetului de stat și ale bugetelor locale se efectuează prin sistemul trezorerial, conform metodei de casă.

Evidența încasărilor și plăților bugetare prin sistemul trezorerial se asigură prin conturile trezorireale, bazate pe clasificația bugetară și pe planul de conturi contabile.

66

Ministerul Finanțelor, CNAS, CNAM, pot angaja bănci comerciale care activează pe teritoriul RM pentru efectuarea unor operațiuni ce țin de executarea de casă a bugetelor.

Procedura de selectare a băncilor comerciale pentru efectuarea operațiunilor ce țin de executarea de casă a bugetelor se face o dată la 3 ani în conformitate cu legislația privind achizițiile publice.

4. Execuția părții de cheltuieli- conform prevederilor art. 67 din Legea 181- în procesul executării bugetelor, autoritățile/instituțiile bugetare efectuează plăți în limitele alocațiilor bugetare aprobate și în conformitate cu prognozele de lichidități ale bugetelor. Finanțarea cheltuielilor se efectuează pe măsura încasărilor mijloacelor bănești la conturile bugetului, cu respectarea următoarelor priorități:

onorarea angajamentelor de deservire a datoriilor de stat sau datoriilor UAT; cheltuielile de personal, de achitare a burselor, a pensiilor, a indemnizațiilor, compensațiilor, a

alocațiilor și ajutoarelor sociale; cheltuielile pentru asigurarea obligatorie de asistență medicală a categoriilor de persoane care,

conform legislației, Guvernul are calitatea de asigurat; cheltuieli pentru resurse termo-energetice; cheltuieli din fondul de urgență.

Sunt prevăzute separat plățile în baza titlurilor executorii doar după ce devine irevocabilă.Dacă crește deficitul bugetar, autoritățile publice pe parcursul anului bugetar pot bloca anumite

cheltuieli. În ultima zi lucrătoare a anului bugetar nu se efectuează operațiuni de încasări și plăți bugetare, ci

doar operațiuni interne și de încheiere a anului bugetar. La data încheierii anului bugetar, alocațiile bugetare nevalorificate se închid, cu excepția soldurilor

proiectelor finanțate din surse externe. Soldurile de mijloace bugetare/bănești din conturile bugetelor respective, înregistrate la data încheierii

anului bugetar, sunt tranzitorii pe anul bugetar următor și sunt accesibile spre utilizare la acoperirea deficitului în limitele prevăzute de legile/deciziile bugetare anuale.

67

VII. Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS)

22. Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS)22.1. Identificaţi conţinutul BASS22.2. Selectaţti particularităţile executării BASS22.3. Formulaţi adoptarea BASS

22.1. Identificaţi conţinutul BASSV.1: BASS este planul financiar annual care reflectă constituirea, repartizarea şi utilizarea fondurilor băneşti

necesare ocrotirii pensionarilor, salariaţilor şi membrilor lor de familie. Conţinutul său economic derivă din structura şi trăsăturile orînduirii social – economice, din necesitatea realizării cerinţelor legilor economice, precum şi din prerogativele şi funcţiile statului.

Elaborarea şi executarea separată a bugetului de stat faţă de BASS constituie o realizare importantă, deoarece permite ca resursele acestuia să fie utilizate integral pentru ocrotirea cetăţenilor. Dreptul la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită în condiţiile legii prin sistemul public de asigurări sociale avînd la bază următoarele principii:

1. unicităţii - potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul public bazat pe aceleaşi norme de drept2. egalităţii - care asigură tuturor participanţilor la sistemul public - contribuabili şi beneficiari - un

tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege3. solidarităţii - conform căruia participanţii la sistemul public îşi asumă conştient şi reciproc obligaţii şi

beneficiază de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege4. obligativităţii - potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaţia de a participa la

sistemul public5. contributivităţii - onform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate

de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public; drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite

6. repartiţiei - potrivit căruia fondurile de asigurări sociale realizate se redistribuie pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului public

7. autonomiei - otrivit căruia sistemul public se administrează de sine stătător, pe baza legii.Conform legii veniturile BASS provin din:

1. contribuţii de asigurări sociale2. transferuri de la bugetul de stat3. din alte venituri (dobînzi, majorări de întîrzieri)

Conform prevederilor legii cheltuielile BASS acoperă contravaloarea prestaţiilor de asigurări sociale din sistemul public, cheltuielile aferente, asigurării şi funcţionării sistemului public, finanţării unor investiţii proprii, alte cheltuieli.

V.2: BASS este planul financiar annual care reflecta constituirea,repartizarea si utilizarea fondurilor banesti

necesare ocrotirii pensionarilor,salariatilor si a membrilor de familie.BASS este o componenta a bugetului public national.Continutul sau trebuie privit sub 2 aspecte:1.La venituri cuprinde:

-contributia pentru asigurarile sociale de stat platite de catre agentii economici si institutii;-contributia salariatilor si ale celorlalti asigurati;-contributiile pentru asigurari sociale datorate de unitatile particulare bazate pe libera initiativa;-dobinzi pentru disponibilitatile din conturi;-contributiile differentiate ale salariatilor si pensionarilor care merg la tratament balnear sau odihna.

2.La cheltuieli cuprinde:-pensiile(pentru munca depusa si limita de virsta,invaliditate).-indemnizatiile si ajutoarele de asigurari sociale(ajutor de deces,de ingrijirea copilului bolnav sau cu

handicap);-trimiteri la tratament balnear si odihna;-cheltuieli cu plata taxelor postale ocazionate de traansimiterea pensiilor.

68

2015:Conținutul economic al BASSBASS reflectă constituirea, repartizarea și utilizarea fondurilor bănești necesare ocrotiri pensionarilor,

salariaților și membrilor de familie ale acestora. Conținutul său economic derivă din structura și trăsăturile orînduirii social-economice, din necesitatea

realizării cerințelor economice, precum și din prerogativele și funcțiile statului la fiecare etapă de dezvoltare. Veniturile și cheltuielile BASSConform art. 11 Legea 489, veniturile BASS provin din:

contribuții de asigurări sociale (angajatorul 23%, salariatul- 6%); dobînzi; majorări pentru plata cu întîrziere a contribuțiilor; alte venituri.

Conform prevederilor art. 12 Legea 489, cheltuielile BASS acoperă: contravaloarea prestațiilor de asigurări din sistemul public; cheltuieli aferente organizării și funcționării sistemului public; cheltuieli aferente finanțării unor investiții proprii; alte cheltuieli prevăzute de legislație.

Articolul 11. Veniturile bugetuluiVeniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin din contribuţii de asigurări sociale, transferuri din

bugetul de stat şi din alte venituri (din dobînzi, din majorări de întîrziere) prevăzute de lege. Articolul 111. Contractarea împrumuturilorCasa Naţională de Asigurări Sociale poate angaja de la bugetele/acorda bugetelor gestionate prin Contul

Unic Trezorerial, pe bază contractuală, împrumuturi pentru acoperirea decalajelor temporare de casă cu scadenţă în acelaşi an bugetar.

 Articolul 12. Repartizarea cheltuielilor bugetului(1) Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat acoperă contravaloarea prestaţiilor de asigurări

sociale din sistemul public, cheltuielile aferente organizării şi funcţionării sistemului public, finanţării unor investiţii proprii, alte cheltuieli prevăzute de lege.

(2) Din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se prelevă anual pînă la 3% pentru constituirea unui fond de rezervă.

(3) Fondul de rezervă cumulat nu poate depăşi 50% din nivelul cheltuielilor prevăzute pentru anul bugetar respectiv.

(4) Fondul de rezervă se utilizează pentru acoperirea prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(5) Fondul de rezervă nu se reportează la veniturile şi cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat şi reprezintă depăşirea veniturilor asupra cheltuielilor acestui buget.

22.2. Selectaţti particularităţile executării BASSV.1: Executarea BASS consta in realizarea contributiei si a celorlalte venituri, in corelatie cu plata pensiilor,

indemnizatiilor si ajutoarelor banesti acordate din acest buget.A) Veniturile BASSprovin din contributii de asigurari sociale, transferuri din bugetul de stat si alte

venituri prevazute de lege. Lunar de catre angajator, se face calculul si plata contributiei de a.s. (asigurare scială) datorate de asiguratii angajati cu CIM.

Transferurile sunt a II-a categorie a veniturilor BASS. Ele sunt efectuate pentru acoperirea unor cheltuieli ale bugetului a.s.s., fiind allocate din bugetul de stat. Transferul se apare doar dupa terminarea rezervei BASS.

Dobinzile- sume de bani, care pot constitui venituri bugetare, in cazul aparitiilor disponibilitatilor banesti in BASS.

69

Majorarile de intirziere – se platesc de contribuabil in cazul neachitarii la termene legale a contributiilor in BASS

B)Cheltuielile BASS- acopera contravaloarea prestatiilor de asigurari sociale in sistemul public, cheltuieli aferente organizarii si functionarii sistemului public, finantarii unor investitii proprii s.a. Sistemul cheltuielilor a.s.s. este format din fonduri:

1. Fondul de pensii ; 2. Fondul de protectie a familiilor cu copii ; 3. Fondul de indemnizatii ; 4. Fondul de somaj ; 5. Fondul de recuperare a sanatatii ; 6. Fondul de asigurare contra accidentelor de munca si bolilor profesionale. Excedentele anuale ale BASS se folosesc conform legii(exp. la procurarea valorilor

mobiliare).Deficitul curent al BASS se acopera din disponibilitatile BASS din anii precedenti.La sfirsitul fiecarui an bugetar Casa Nationala intocmeste o dare de seama cu privire la realizarea BASS, fiind prezentat Guvernului pina la 01 mai a anului imediat urmator a anului de gestiune, spre examinare si aprobare, iar Guvernul dupa aprobare va prezenta pina la data de 1 iunie Parlamentului.

V.2: Veniturile BASS provin din contribuţii de asigurări sociale, transferuri din bugetul de stat şi din alte

venituri (din dobînzi, din majorări de întîrziere) prevăzute de lege. Cheltuielile BASS acoperă contravaloarea prestaţiilor de asigurări sociale din sistemul public,

cheltuielile aferente organizării şi funcţionării sistemului public, finanţării unor investiţii proprii, alte cheltuieli prevăzute de lege.

Din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se prelevă anual pînă la 3% pentru constituirea unui fond de rezervă. Fondul de rezervă se utilizează pentru acoperirea prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Fondul de rezervă nu se reportează la veniturile şi cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat şi reprezintă depăşirea veniturilor asupra cheltuielilor acestui buget.

Excedentele anuale ale BASS pot fi utilizate la procurarea valorilor mobiliare şi/sau pot fi păstrate pe conturi bancare depozitare conform regulamentului aprobat de Guvern.Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din disponibilităţile bugetului asigurărilor sociale de stat din anii precedenţi şi, după epuizarea disponibilităţilor, din fondul de rezervă.Pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, după epuizarea fondului de rezervă, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se completează cu sume care se alocă de la bugetul de stat.

În sistemul public, contribuţiile şi prestaţiile de asigurări sociale, pe teritoriul Republicii Moldova, se plătesc în lei.Contribuţiile şi prestaţiile de asigurări sociale stabilite în moneda altor ţări se plătesc, pe teritoriul Republicii Moldova, în lei, la cursul de schimb al Băncii Naţionale a Moldovei din ziua plăţii.

22.3. Formulaţi adoptarea BASSV.1: BASS face parte din bugetul public naţional şi este independent de bugetul de stat.BASS cuprinde veniturile, cheltuielile şi rezultatele financiare ale sistemului public.Guvernul elaborează anual, pe baza propunerilor Casei Naţionale, proiectul legii bugetului asigurărilor

sociale de stat. Elaborea proiectului BASS are loc în urma stabilirii unui pronostic al veniturilor şi cheltuielilor BASS analizînd compartimente ale bugetului pentru o perioadă de cel puţin 2 ani anteriori anului bugetar proiectat, determinarea priorităţilor în domeniul asigurărilor sociale ce urmează a fi susţinute financiar în anul următor şi în cel puţin 2 ani ulteriori şi elaborarea planului de venituri şi cheltuieli pe fiecare articol conform clasificaţiei bugetare.

La estimarea cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul bugetar proiectat, se va ţine cont de următoarele cerinţe generale:

70

a) fundamentarea propunerilor în baza actelor legislative şi altor acte normative în vigoare; b) analiza politicii şi a obiectivelor elaborate în domeniul asigurării sociale şi asistenţei sociale de

către Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului pe termen mediu; c) estimarea transferurilor din bugetul de stat în limitele stabilite de către Ministerul Finanţelor; d) propunerile subdiviziunilor teritoriale ale Casei Naţionale de Asigurări Sociale pentru proiectul

bugetului asigurărilor sociale de stat ce ţin de determinarea cheltuielilor de organizare şi funcţionare a acestor structuri.

La elaborarea planului de cheltuieli se va ţine cont numai de sumele cheltuielilor calculate pentru activitatea din anul respectiv.

Pronosticul veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat se va prezenta spre examinare autorităţilor competente şi partenerilor sociali.Pronosticul veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul bugetar proiectat, întocmirea bugetului asigurărilor sociale de stat pe programe şi performanţe se efectuează cu participarea Ministerului Finanţelor.

Modificarea indicatorilor prevăzuţi în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat se efectuează în cazurile: a) adoptării unor acte legislative şi altor acte normative care stabilesc condiţii noi de protecţie socială

a diferitelor categorii de populaţie; b) modificării condiţiilor de calculare a contribuţiilor de asigurări sociale pentru unele categorii de

contribuabili; c) precizării cheltuielilor în legătură cu determinarea contingentului real de beneficiari înregistraţi la

Casa Naţională de Asigurări Sociale.

V.2: Proiectul este examinat de catre Comisia parlamentara de specialitate, celelalte comisii ale

parlamentului si Directia juridica a organului legislativ. Examinarea legii in Parlament se face in 3 lecturi. Legea bugetului asigurarilor de stat poate fi adoptata si in 2 lecturi, daca toate chestiunile din lecturile 2 si 3 sunt examinate intr-o singura lectura.

A) Examinarea in I lectura. Parlamentul audiaza raportul Guvernului si coraportul Comisiei de specialitate asupra proiectului legii

bugetului a.s.s. examinind : - directiile principale ale politicii bugetare a asigurarilor sociale de stat ; - conceptiile de baza a proiectului. B) Examinarea in a II-a lectura. Parlamentul la prezentarea Comisiei de specialitate examineaza: - veniturile estimate sub forma de calcule si structura lor ; - cheltuielile estimate, structura si destinatia lor ; - deficitul sau excedentul BASS. C) Examinarea in a III-a lectura. Parlamentul: - examineaza alocatiile detaliate care vor fi efectuate; - stabileste alocatiile care vor fi finantate in mod prioritar; - examineaza alte detalieri din proiectul legii bugetului a.s.s. Pina la 5 decembrie a fiecarui an, parlamentul adopta legea BASS, care va fi promulgate de Presedintele

statului, apoi va publicata si va intra in vigoare 1 ianuariea anului urmator. Daca legea nu a fost adoptata cel putin 3 zile dupa expirarea exrcitiului bugetar, se aplica in continuare legea anului precedent pina la adoptarea noului buget.

Promulgarea legii bugetului asigurarilor sociale de stat. Legile adoptate de parlament se trimit spre promulgare Presedintelui RM. Promulgarea este actul final

procedurii legislative si tine exclusiv de competenta sefului statului. Decretul de promulgare a legii bugetului asigurarilor sociale de stat emis de Presedintele RM este obligatoriu pentru executare pe intreg teritoriul statului, avind caracter normativ. Decretele Presedintelui se promulga intr-un termen de 2 saptamini. Insa Presedintele poate cere printr-o scisoare de remitere poate cere parlamentului reexaminarea legii BASS(doar o singura data). A doua data presedintele este obligat sa promulge legea. Ulterior, Decretul cu privire la promulgarea legii BASS se publica in Monitorul Oficial.

71

V.3: Acest buget se intocmeste distinct de bugetul de stat,cuprinde relatiile financiare de

constituire,repartizare si utilizare a fondurilor benesti necesare asistentei si protectiei sociale.Elaborarea BASS este asigurata de MF publice in conformitate cu prevederile Legii prvind finantele

publice.BASS este examinat de comisisa parlamentara de specialitate,celelalte comisii ale Parlamentului si

Directia juridical a organului legislative care prezinta Plenului Parlamentului un raport si aviz la data stabilita de acesta.Concomitent,proiectul legii BASS este examinat de Curtea de Conturi care prezinta Parlamentului un aviz la data stabilita de acesta.

In baza avizelor Comisiilor permanente si avizului Directiei juridice,Comisia de specialitate intocmeste raportul si lista de recomandari asupra legii BASS si le prezinta Parlamentului.

Examinarea proiectului legii BASS in Parlament se efectueaza in 3 lecturi.In fiecare lectura Parlamentul examineaza proiectul legii BASS si nota explicative.Legea bugetului poate fi adoptata si in 2 lecturi daca toate chestiunile sunt examinate intr-o singura lectura.

La prima lectura se examineaza:-directiile principale ale politicii bugetare ale asigurarii sociale de stat;-conceptiile de baza a proiectului;

A doua lectura:-veniturile estimate sub forma de calcul si structura lor;-cheltuielile estimate:structura si destinatia lor;-deficitul sau excedentul bugetului.

A treia lectura:Parlamentul la prezentarea Comisiei de specialitate:-examineaza alocatiile detaliate care vor fi effectuate;-stabileste alocatiile care vor fi finantate in mod prioritar;-examineaza alte detalieri din proiectul legii.

Pina la 5 decembrie a fiecarui an Parlamentul adopta legea BASS care va fi promulagat de Presedintele statului,apoi va fi publicata si va intra in vigoare la 1 ianuarie a urmatorului an.Daca Legea BASS nua fost adoptat cu cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar,se aplica Legea BASS al anului precedent.

72

VIII. Bugetele locale

23. Bugetul local23.1. Relatați despre autonomia finanțelor publice locale23.2. Stabiliți locul bugetelor locale în cadrul B.P.N.23.3. Interpretați procesul adoptării de nivelul II

23.1. Relatați despre autonomia finanțelor publice localeV.1: Autoritatile publice locale sunt o colectivitate umana delimitate teritorial care au autoritate publica

diferita de cele central de stat. Autonomiea financiara a acestora este absolute necesara deoarece autonomia, nu ar fi posibila administrarea fara autoritatile financiare care ii asigura suportul material a functionarii, comunitatile locale isi cunosc posibilitatile proprii privind resursele de provenienta publica, dar mai ales nevoile privind cheltuielile ei trebuie acoperite pentru producerea de servicii publice la nivel local.

Autonomia finantelor publice locale este: O colectivitate locala are dreptul la resursele proprii adecvate de care sa poata dispune liber in

vederea exercitarii atributiilor sale Resursele financiare ale colectivitatii locale trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile stabilite

de constitutie Protectia colectivitatlor locale mai slabe din punct de vedere financiar Cel putin o parte din resursele financiare a colictivitatii locale trebuie sa se produca impozite, taxe

locale din proportiile stbilite de lege In scopul finantarii propriilor obiective de investitii a colectivitatilor publice locale trebuie sa aiba

acces la plata de capital.

2015:Autonomia finanțelor publice localeComunitățile locale reprezintă colectivități umane, delimitate teritorial, care au autorități publice diferite

de cele ale statului. Autonomia financiară a acestora este absolut necesară, deoarece autonomia administrativă nu ar fi

posibilă fără această autonomie financiară, care-i asigură suportul financiar al funcționării. Există și o altă ipoteză în acest sens, și anume: comunitățile locale își cunosc cel mai bine posibilitățile

privind resursele bănești de proveniență publică, dar, mai ales, nevoile privind cheltuielile ce trebuie acoperite privind producerea de servicii publice pe plan local.

Problematica generală a autonomiei locale pentru statele europene face obiectivul Cartei Europene privind exercițiul autonom al puterii locale, adoptată în 1985 la Strasburg, ratificată de Parlamentul RM în 1998.

Art. 9 al Cartei sus-menționate ne expune următoarele principii, care se referă nemijlocit la administrarea finanțelor publice locale, și anume:

colectivitățile locale au dreptul la resurse proprii adecvate, de care să poată dispune liber, în vederea exercitării atribuțiilor lor;

resursele financiare ale colectivităților locale trebuie să fie proporționale cu responsabilitățile stabilite pentru ele prin Constituție sau alte acte normative;

cel puțin o parte din resursele financiare ale colectivităților locale trebuie să provină din impozite și taxe locale;

sistemul financiar trebuie să fie de natură suficient de diversificată și dinamică, încît să le permită să urmărească, pe cît de posibil, evoluția reală a costurilor exercitării competențelor lor;

protecția colectivităților locale mai slabe din punct de vedere financiar; colectivitățile locale trebuie să fie consultate asupra modalităților în care le vor fi realocate sau

alocate sumele redistribuite; subvențiile acordate colectivităților locale nu trebuie să fie destinate, în măsura în care este posibil,

finanțării unor proiecte expres specificate; în scopul finanțării propriilor obiective de investiții, colectivitățile locale trebuie să aibă acces la

piața de capital.

73

Prevederile respective trebuie realizate prin implementarea lor în actele normative, dar și în practică, evident.

23.2. Stabiliți locul bugetelor locale în cadrul B.P.N.V.1: Pentrua aprecia locul bugetelor locale in sistemul bugetului de stat contemporan ne folosim de pondereli

pe care le au veniturle si cheltuelile in totalul celor consolidate. Transformarile de la bugetul de stat la bugeturile rationale, bugeturile central UTA Gagauzia, bugetul municipiului Chisinau, de la aceste bugete la bugetele locale.

La elaborarea bugetelor locale se tine cont: In termenul stabilit de Ministerul Finantelor directiile de finante ale autoritatilor publice locale depun

la M.F. pentru analiza, prognoza tuturor tipurilor de impozite si taxe ce urmeaza a fi incasate in anul urmator precum si projectile bugetelor locale de nvelul 2

In termen cel mult 30 zile de la data publicarii legii bugetului autoritatile publice locale aduc bugetele aprobate

In termenul stability de M.F. directiile de finante prezinta M.F. rapoarte trimestriale si anuale privind executia bugetelor respective.

2015:Pentru a determina locul BL în sistemele bugetare din statele contemporane, vom face trimitere la

ponderile pe care le au veniturile și cheltuielile locale în totalul celor consolidate. De ex., în Danemarca, veniturile locale reprezintă în jur de 47% din totalurile veniturilor statului, pe

cînd cheltuielile reprezintă în jur de 81-82%. În Suedia, veniturile locale- cca 42%, cheltuielile- de la 53 la 63%.

Pentru a determina unde se intersectează interesele BL cu Bugetul de Stat- vezi! Art. 35 Legea 181!!!-Relațiile între bugetul de stat și bugetele locale.

Articolul 35. Relaţiile între bugetul de stat şi bugetele locale(1) Relaţiile între bugetul de stat şi bugetele locale se realizează prin:a) transferuri cu destinaţie generală;b) transferuri cu destinaţie specială.(2) Mecanismul, criteriile şi modul de stabilire a transferurilor interbugetare se reglementează de

legislaţia privind finanţele publice locale şi de alte acte normative.

Plus art. 4 Legea RM privind finanțele publice locale, care reglemetează veniturile BL!!!! Trimitere la Legea bugetului de stat pentru anul 2015

Articolul 4. Veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale(1) Veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se constituie din impozite, taxe, alte venituri

prevăzute de legislaţie şi se formează din:a) venituri proprii;b) mijloace speciale;c) defalcări, conform cotelor procentuale, de la impozitele şi taxele de stat, stabilite prin prezenta lege;d) transferuri cu destinaţie generală;e) transferuri cu destinaţie specială;f) granturi;g) fonduri speciale.(2) Veniturile bugetelor de orice nivel nu includ împrumuturile acordate din bugetul de stat sau din alt

buget, precum şi împrumuturile de la instituţiile financiare şi alţi creditori. 

Art. 19 Legea privind finanțele publice locale - Executare, control și dare de seamă

23.3. Interpretați procesul adoptării de nivelul II

74

V.1: Finantele unitatilor administrativ-teritoriale se administreaza in conditiile Legii privindfinantele publice locale

conform principiului autonomiei locale. Procesul bugetar si bugetele unitatilor administrative-teritoriale de nivelul 1 si 2 sunt independente unul de altul precum si de bugetul de stat. Autoritatile publice locale dispun de baza fiscal proprie (distinct de cea a statului) constituite din impozite cuantumul caror este stabilit in legea cu privire la finantele publice locale.Baza fiscal a autoritatilor publice locale va fi proportional competentei lor proprie prevazuta de Constitutie, de prezenta lege si afinanciare necesare lte acte legislative. Autoritatile publice locale dispun si de alte surse financiare cum ar fi : taxe locale, venituri si bunurile unitatilor administrative teritoriale si cele prevazute din prestari servicii. Veniturile nefiscale nu se include la calcularea transferurilor cu destinatie generala. Procedurile de disribuire a resursurilor financiare proprii ale autoritatilor publice locale precum si orice modificari a legislatiei referitoare la functionarea sistemului finantelor publice localevor fi coordinate in mod obligatoriu cu structurile representative ale autoritatilor publice locale. Este interzisa orice delegare de competentefara alocarea de surse financiare, necesare pentru a acoperi constiturea realizarii competentei respective.

2015:L E G Eprivind finanţele publice localenr. 397-XV din 16.10.2003Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea – bugetele locale care reprezintă bugetele

raionale, bugetul central al unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special, bugetele municipale Bălţi şi Chişinău;Articolul 19. Elaborarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale(1) Autorităţile administraţiei publice locale sînt responsabile de elaborarea şi aprobarea bugetelor proprii

conform prevederilor legale, în baza clasificaţiei bugetare şi metodologiei bugetare aprobate de Ministerul Finanţelor.(2) Bugetul unităţii administrativ-teritoriale se elaborează de către autoritatea executivă a acesteia, ţinîndu-se cont

de următoarele prevederi:a) în termenele stabilite de Guvern, Ministerul Finanţelor remite autorităţii executive a unităţii administrativ-

teritoriale de nivelul al doilea şi direcţiei finanţe respective note metodologice privind prognozele macroeconomice, principiile de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe anul(anii) următor(i) şi unele momente specifice de calculare a transferurilor ce se prognozează a fi alocate acestor bugete de la bugetul de stat;

d) în termenele stabilite de Ministerul Finanţelor, direcţia finanţe prezintă Ministerului Finanţelor, pentru consultare şi includere în bugetul public naţional, sinteza consolidată a proiectelor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi şi al doilea.

24. Finanțele publice locale24.1. Relatați despre controlul asupra procesului de execuție a bugetelor locale24.2. Formulați adoptarea bugetului local de nivelul I24.3. Estimați execuția de casă a bugetului unităților administrative teritoriale

24.1. Relatați despre controlul asupra procesului de execuție a bugetelor localeV.1: Ministerul Finanţelor şi/sau direcţia finanţe sînt în drept să efectueze controale tematice privind

corectitudinea elaborării şi execuţiei bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.Reviziile asupra execuţiei bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se efectuează de către

Departamentul control financiar şi revizie de pe lîngă Ministerul Finanţelor, periodic, o dată la doi ani.Rezultatele reviziilor execuţiei bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale sînt examinate de către

autorităţile reprezentative şi deliberative respective, cu adoptarea deciziilor corespunzătoare şi publicarea lor în mod obligatoriu.

V.2: Atributiile de control in vederea executarii bugetului le revine urmatoarelor organe: 1.Parlamentul -exercita un control politic. 2. Curtea de Conturi-exercita auditul veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat. 3.Ministerul Finantelor-exercita un control administrative financiar specializat.Ministerul Finantelor intocmeste raportul privind bugetul de stat pentru anul precedent si pana la data de

1 mai il prezinta Guvernului pentru aprobare,iar Guvernul pana la 1 iunie il prezinta Parlamentului pentru examinare si aprobare.

24.2. Formulați adoptarea bugetului local de nivelul IV.1: 

75

Procedura de elaborare a bugetului local este una relativ complexa,intrucat proiectul de buget la nivel local trebuie sa tina seama de o serie de indicatori care provin inclusiv de la nivelul central,politicile fiscale si bugetare la nivel national si local s.a.

Elaborarea proiectului de buget la nivel local ,cuprinde urmatoarele faze:-Informarea autoritatilor administr.publice locale-Elaborarea variantei preliminare a proiectului de buget,se face de ordonatorii principali de credite,pana

la data de 1 iulie a fiecarui an.-Definitivarea transferurilor de fonduri publice destinate bugetului local,este absolut necesara pentru

definitivarea proiectului de buget ce urmeaza a fi supus aprobarii legislativului local.Aceasta presupune repartizarea sumelor aflate la dispozitia consiliilor rationale pentru echilibrarea bugetelor locale.

-Definitivarea proiectelor de buget se face de catre ordonatorii principali de credite,pe baza tuturor informatiilor si indicatorilor obtinuti in fazele anterioare,in termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat.

Acest proiect de buget local se aduce la cunostinta publica fie prin afisare la sediul unitatii administratii teritoriale,fie prin publicare in presa locala,in scopul de-a permite locuitorilor din respective unitate adm.teritoriala sa-si exercite dreptul de-a contesta prevederile proiectului de buget,in termen de 15 zile de la aducerea la cunostinta publica.

2015:L.397 privind finanţele publice localeArticolul 19. Elaborarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale(1) Autorităţile administraţiei publice locale sînt responsabile de elaborarea şi aprobarea bugetelor

proprii conform prevederilor legale, în baza clasificaţiei bugetare şi metodologiei bugetare aprobate de Ministerul Finanţelor.

(2) Bugetul unităţii administrativ-teritoriale se elaborează de către autoritatea executivă a acesteia, ţinîndu-se cont de următoarele prevederi:

a) în termenele stabilite de Guvern, Ministerul Finanţelor remite autorităţii executive a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi direcţiei finanţe respective note metodologice privind prognozele macroeconomice, principiile de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe anul(anii) următor(i) şi unele momente specifice de calculare a transferurilor ce se prognozează a fi alocate acestor bugete de la bugetul de stat;

b) în termen de 10 zile după primirea notelor metodologice specificate la lit.a) din prezentul alineat, direcţia finanţe comunică autorităţilor executive ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi principiile de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe anul(anii) următor(i) şi momentele specifice de calculare a transferurilor ce se prognozează a fi alocate acestor bugete de la bugetul de stat;

c) în termen de 20 de zile după primirea notelor metodologice specificate la lit.b) din prezentul alineat, autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi asigură elaborarea prognozei tuturor tipurilor de impozite şi taxe ce urmează a fi colectate în anul(anii) următor(i) în unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum şi a proiectului bugetului autorităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi, care se prezintă direcţiei finanţe pentru analiza corectitudinii proiectului şi întocmirea sintezei consolidate a proiectelor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi şi al doilea;

d) în termenele stabilite de Ministerul Finanţelor, direcţia finanţe prezintă Ministerului Finanţelor, pentru consultare şi includere în bugetul public naţional, sinteza consolidată a proiectelor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi şi al doilea.

24.3. Estimați execuția de casă a bugetului unităților administrative teritorialeV.1: Procedura execuţiei de casă a bugetelor anuale ale unităţilor administrativ-teritoriale cuprinde actele şi

operaţiunile de realizare a veniturilor şi de efectuare a cheltuielilor prevăzute şi aprobate prin actele decizionale de aprobare a acestor bugete. Între aceste acte şi operaţiuni intervine şi execuţia de casă, respectiv operaţiunile de încasare, păstrare şi eliberare a fondurilor băneşti ale bugetelor locale15.

Asemănător bugetului de stat, şi în materia bugetelor locale îşi găseşte aplicare principiul constituţional potrivit căruia nu se pot înscrie şi nu se pot aproba cheltuieli în bugete, fără asigurarea

76

resurselor financiare corespunzătoare. Cheltuielile prevăzute în articolele şi capitolele de cheltuieli au destinaţia precisă şi limitată.

Veniturile şi cheltuielile prevăzute în bugetele locale se repartizează pe trimestre, în funcţie de termenele legale de încasare a veniturilor şi de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor şi se aprobă de către ordonatorii principali de credite.

Efectuarea cheltuielilor bugetare se poate face numai de bază de documente justificative, care să confirme angajamentele contractuale sau din convenţii, primirea de bunuri materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrări, plata salariilor şi a altor drepturi băneşti, plata obligaţiilor bugetare, precum şi a altor obligaţii.

În ceea ce priveşte execuţia de casă a bugetelor locale, aceasta se poate efectua prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului sau prin unităţile bancare competente să încaseze veniturile bugetelor locale şi să finanţeze cheltuielile acestor bugete în limita creditelor bugetare aprobate.

Execuţia bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an, orice venit neîncasat sau orice cheltuială angajată, lichidată şi ordonanţată se va încasa sau se va plăti în contul anului următor, iar creditele bugetare neutilizate până la sfârşitul anului, sunt anulate de drept.

V.2: Executarea de casa este efectuata de Ministerul Finantelor prin intermediul Trezolieriei si presupune

executarea operatiunilor financiare in vederea incasarii si alocarii mijloacelor banesti ale statului,tinerea contabilitatii a acestor operatiuni si evidenta datoriei de stat.In vederea incasarii veniturilor,M.F. poate angaja si bancile comerciale in calitate de agenti pentru efectuarea operatiunilor de executare de casa a bugetului de st.In acest sens M.F. este responsabil de asigurarea evidentei stricte a veniturilor in contul trezoreriei,efectuarea cheltuielilor in cazul existentei autorizatiei,administrarea veniturilor si a cheltuielilor bugetare in conturi distincte conform clasificatiei bug.,asiguararea gestionarii bugetului de stat. La data de 31 decembrie a fiecaru ai M.F. inchide conturile trezorioale a bugetului de st. in vederea intocmirii raportului annual.

2015:L.397 privind finanţele publice localeArticolul 27. Execuţia de casă a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale(1) Execuţia de casă a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se efectuează prin sistemul

trezorerial, reflectîndu-se în conturi distincte:a) încasările veniturilor în conformitate cu structura clasificaţiei bugetare;b) efectuarea de cheltuieli în limita alocaţiilor aprobate şi conform destinaţiei stabilite.(2) Sistemul trezorerial prin care se efectuează execuţia de casă a bugetelor unităţilor administrativ-

teritoriale şi reglarea decontărilor dintre bugetele de toate nivelurile este reprezentat prin Trezoreria de Stat şi trezoreriile teritoriale.

(3) Ministerul Finanţelor, în baza prezentei legi şi a legii anuale a bugetului de stat, efectuează defalcări de la impozitele şi taxele de stat la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale şi transferuri directe de la bugetul de stat la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale şi este în drept să perceapă în mod incontestabil din conturile trezoreriale ale bugetelor respective mijloacele băneşti datorate bugetului de stat.

(4) Transferurile cu destinaţie generală din fondul de susţinere financiară a unităţilor administrativ-teritoriale vor fi repartizate proporţional pe lunile anului şi alocate lunar în două tranşe: prima tranşă – pînă la data de 10, a doua tranşă – pînă la data de 20 a lunii în curs.

(5) La solicitarea autorităţilor executive şi în baza deciziilor autorităţilor reprezentative şi deliberative respective, Ministerul Finanţelor poate plasa mijloacele soldurilor temporar libere ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, gestionate prin intermediul Contului Unic Trezorerial, în depozite la Banca Naţională a Moldovei.

(6) Trezoreriile teritoriale au următoarele atribuţii:a) efectuează defalcări la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de la impozitele şi taxele de stat,

alocări de transferuri de la bugetul de stat către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi între diferite tipuri de bugete, conform prevederilor legale;

b) asigură execuţia conformă a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi ale instituţiilor publice finanţate de la aceste bugete, în raza de activitate a trezoreriei teritoriale.

77

(7) Conturile pentru gestionarea veniturilor şi cheltuielilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi conturile instituţiilor publice finanţate de la aceste bugete pot fi deschise numai în trezoreriile teritoriale respective.

(8) Metodologia de execuţie a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale prin sistemul trezorerial se elaborează şi se aprobă de către Ministerul Finanţelor în conformitate cu actele normative în vigoare.

 Articolul 28. Rapoartele privind execuţia bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale(1) Direcţia finanţe şi/sau subdiviziunea financiară a unităţilor administrativ-teritoriale întocmesc

rapoarte trimestriale şi anuale privind execuţia bugetelor respective.(2) Rapoartele trimestriale se examinează şi se aprobă de către autoritatea executivă respectivă.(3) Rapoartele privind mersul execuţiei bugetului unităţii administrativ-teritoriale pe semestrul întîi şi pe

9 luni ale anului în curs se audiază la şedinţa autorităţii reprezentative şi deliberative.(4) Raportul anual privind execuţia bugetului unităţii administrativ-teritoriale pe anul de gestiune se

examinează şi se aprobă de către autoritatea reprezentativă şi deliberativă cel tîrziu la data de 15 februarie a anului următor anului de gestiune.

(5) În termenele stabilite de Ministerul Finanţelor, direcţiile finanţe prezintă ministerului rapoarte trimestriale şi anuale consolidate privind execuţia bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi şi al doilea pentru a fi incluse în raportul privind execuţia bugetului public naţional.

78

IX. Sistemul veniturilor publice

25. Veniturile publice25.1. Definiţi noţiunea impozitului şi taxei25.2. Clasificaţi impozitele25.3. Selectaţi modalităţile de stingere a obligaţiei bugetare

25.1. Definiţi noţiunea impozitului şi taxeiV.1: Impozit –o contribuţie bănească obligatorie şu cu titlu nerambursabil datorită, conform legii bugetului

de stat de către persoanele fizice şi persoanele juridice pentru veniturile care le obţin sau bunurile pe care le posedă.

Taxă – este o plată efectuatăă de persoanele fizice sau juridice pentru anumite servicii prestate acestora de organele de stat sau instituţiei publice.

V.2: Etimologic, cuvantul ,,impozit" provine din limba latina de la ,,impositum", care semnifica obligatie

publica.Gaston Jeze considera ca ,,impozitul este in statele moderne o prestatie pecuniara pretinsa cetateniilor

cu scopul acoperirii cheltuielilor de interes general".Louis Trotabas intelege prin impozite ,,procedeul de repartizare a creantelor bugetare intre cetateni, in

functie de capacitatea lor contributiva".Lucien Mehl si Peirre Beltrane definesc impozitul ca ,, o prestatie pecuniara, pretinsa de autoritatea

publica de la persoane fizice si morale, dupa capacitatea lor contributive si fara contraprestatie determinata, in principal pentru acoperirea cheltuielilor publice, si in mod accesoriu, cu scopuri interventioniste publice". 

Ioan Talpos sintetizeaza urmatoarea definitie: ,,impozitul reprezinta o forma de prelevare silita, la dispozitia statului, fara contraprestatie directa si imediata si cu titlu nerestituibil a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice si/sau juridice in vederea acoperirii unor necesitati publice''.

Cu alte cuvinte, impozitul reprezinta ,,plata baneasca, obligatorie, generala, definita si nereciproca efectuata de persoane fizice si juridice pentru sustinerea cheltuielilor publice, in cuantumul si la termenele stabilite prin lege,fara obligatia din partea statului de a presta platitorului un echivalent direct si imediat''.

Cuvantul ,,taxa'' isi are originea in limba greaca,unde intalnim ,,taxis'' cu sensul de fixare de impozit.Taxele sunt plati facute de persoane fizice sau juridice, de regula, pentru serviciile prestate in favoarea

acestora de un agent economic, o institutie sau un serviciu de utilitate publica.Spre deosebire de impozit,texele dau dreptul platitorului sa beneficieze de un contraserviciu direct si

imediat, insa de regula nu se pune semnul egalitatii intre costul serviciului efectuat de catre stat sau institutiile sale si suma perceputa cu titlu de taxa.

25.2. Clasificaţi impoziteleV.1: 

După forma impunerii:-pe venit-pe cheltuieli-pe bunuri

După forma plăţii:-în bani-în natură

După forma perceperii:-directe(pe venit financiar)-indirecte(TVA, accize)

V.2: 

79

Există şi se folosesc numeroase impozite. Gruparea lor în clase după trăsături comune constituie o necesitate deopotrivă teoretică şi utilitară.

a) După forma în care se percep, impozitele se clasifică - impozite în natură: nu sunt specifice activităţii financiare. S-au practicat preponderent în societăţile

precapitaliste, îmbrăcând forma prestaţiilor şi dărilor în natură.- impozite în bani: s-au folosit sporadic în orânduirile vechi. Cunosc mare amploare în capitalism, când

relaţiile băneşti devin predominante, iar serviciile publice se dezvoltă. Constituie baza fiscală a statului modern.

b) După obiectul impunerii, impozitele se grupeaza in : - impozite pe avere: care afectează bunurile de natură mobiliară sau imobiliară ale contribuabililor

(impozitul pe clădiri, pe terenuri, - impozite pe venit: care vizează veniturile persoanelor fizice sau pe cele ale societăţilor comerciale

(impozitul pe profit). - impozite pe consum (cheltuieli): care vizează cheltuielile de consum (accizele, taxa pe valoare

adăugată).c) În funcţie de scopul urmărit există:- impozite financiare (cu caracter fiscal): care se instituie în vederea realizării de venituri necesare

acoperirii cheltuielilor publice. Sunt incluse în această categorie aproape toate impozitele.- impozite de ordine: introduse cu intenţia limitării unor acţiuni sau pentru atingerea unui ţel ce nu are

caracter fiscal. De exemplu, prin impozite ridicate pe importul unor produse se urmăreşte protejarea produselor autohtone de concurenţa străina; practicarea de impozite mari pe tutun, alcool, etc are ca scop protejarea sănătăţii populaţiei, şi exemplele pot continua.

d) În raport cu frecvenţa realizării lor, impozitele pot fi: - permanente: adică se instituie şi se încasează periodic, prezintă o anumită regularitate (sunt anuale,

trimestriale, lunare, chenzinale, decadale, etc), cuprinzând impozitele obişnuit practicate.- incidentale (întâmplătoare): se introduc şi se percep o singură dată (de pildă, impozitul pe averea şi

câştigul de război).e) După instituţia care le administrează, impozitele se pot clasifica în:- impozite de stat: care în statele de tip federal sunt ale federaţiei, ale statelor, provinciilor sau regiunilor

acesteia, iar în statele de tip unitar aparţin administraţiei centrale de stat. Cele mai numeroase şi importante impozite sunt incluse în această categorie.

- impozite locale: care sunt comunale şi ale organului teritorial administrativ. Sunt considerate impozite de interes local.

f) În funcţie de aria de cuprindere a materiei supuse impozitării, impozitele pot fi grupate în:- impozite sintetice: care se aşează asupra ansamblului materiei impozabile aparţinând unei persoane

fizice ori juridice, fără consideraţiuni privind natura componentelor. Avem de a face, în acest caz, cu impozitul general, fie pe venit, fie pe consum (pe cifra de afaceri).

- impozite analitice: care se instituie asupra fiecărei componente a materiei impozabile în proprietatea unui contribuabil. Acestea sunt impozite particulare, adică atâtea impozite câte venituri obţine o anumită persoană sau câte elemente de patrimoniu există.

g) După incidenţa asupra plătitorilor, impozitele pot fi: - impozite directe (convenţionale): se caracterizează prin incidenţa directă asupra contribuabililor, ele

fiind stabilite nominal, în funcţie de mărimea veniturilor şi/sau a veniturilor acestora.La rândul lor, impozitele directe pot fi grupate în: impozite reale (obiective): se caracterizează prin aceea că se stabilesc asupra obiectivelor

impozabile, fără a ţine seamă de situaţia personală a subiectului impozitului. Din categoria impozitelor reale fac parte: impozitul funciar; impozitul pe clădiri; impozitul pe activităţile industriale comerciale, profesiile liberale; impozitul pe capitalul mobiliar.

impozite personale (subiective): sunt aşezate asupra veniturilor sau averilor contribuabililor şi ţin seama de situaţia personală a acestora. În această categorie sunt incluse: impozitul pe veniturile persoanelor fizice şi impozitul pe veniturile societăţilor de capital; impozitele pe avere: impozitul pe averea propriu-zisă, impozitul pe circulaţia averii şi impozitul pe sporul de avere.

-impozite indirecte (neconvenţionale): impozite care se percep cu ocazia vânzărilor de bunuri, prestărilor de servicii sau executării de lucrări.

25.3. Selectaţi modalităţile de stingere a obligaţiei bugetare

80

V.1: Modalităţile de stingere a obligaţiei bugetare.- Stingerea prin plata contribuabilului, achitat benevol suma datorată Prin plata în numerar Reţinerea prin împunere Prin aplicarea timbrelor fiscale

- Stingerea prin anulare, aceasta se realizează prin acte normative emise de către organele competente conform cărora este declarată plata unei obligaţii bugetare ce au caracter general, obligativitate generală, caracter individual.

-Prin prescripţie are loc în cazul cînd statul nu a executat silit dr de creanţă bugetară. Obligaţia bugetară – termen 6 luni

-Prin scădere – această modalitate intervine în situaţiile în care contribuabilul a decedat, fără să lase careva avere

-Prin compensare – are loc în situaţia în care contribuabilul a achitat la buget o sumă nedatorată sau o sumă mai mare decît cea datorată.

-Stingerea prin executare silită.

V.2:  Stingerea obligaţiilor fiscale prin plată:Stingerea obligaţiilor fiscale are loc, de regulă, prin această modalitate, contribuabilii executându-şi de

bunăvoieobligaţia impusă în mod unilateral de către stat. Plata sumelor cuvenite bugetului de stat se poate realiza, în funcţiede caracteristicile veniturilor bugetare, potrivit prevederilor legale care le instituie, în una din următoarele modalităţi:prin plată directă, prin reţinere la sursă, prin aplicare şi anulare de timbre fiscale mobile.

Compensarea : Aceasta modalitate de stingere a obligatiei bugetare intervine in situatia in care un contribuabila platit

bugetului general consolidat o suma nedatorata sau a platit mai mult decat datora. Sumele astfel platite se vor compensa cu alteobligatii fiscale ale contribuabilului, restante sau viitoare.Compensarea este alternativa cu restituirea acestor sume.Compensarea se face de organul fiscal competent la cererea debitorului sau inainte de restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia.Organul fiscal poate efectua  compensare   din oficiu ori de cate ori constata existenta unor creante reciproce.

 Stingerea obligatiei fiscale prin anulare:Stingerea obligatiei fiscale prin anulare se efectueaza prin acte cu caracter general sau individual,

adoptate conform legislatiei.Data stingerii obligatiei fiscale prin anulare este considerata data indicata în actul de anulare sau data întrarii în vigoare a actului legislativ privind anularea obligatiei fiscale.Înscrierile în conturile personale privind stingerea obligatiilor fiscale prin anulare se efectueaza în temeiul documentelor fiscale interne, elaborate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, precum si tinînd cont de lamuririle date organelor fiscale privind particularitatile executarii pentru fiecare act legislativ privind anularea obligatiei fiscale.

 Stingerea obligatiei fiscale prin prescriptie :Stingerea obligatiei fiscale prin prescriptie se efectueaza în urma survenirii termenelor de prescriptie

pentru determinarea obligatiei fiscale sau stingerea ei prin executare silita.Data a stingerii obligatiei fiscale prin prescriptive este considerata prima zi dupa data în care a expirat termenul de prescriptie. Înscrierile în conturile personale privind stingerea obligatiilor fiscale prin prescriptie se efectueaza în temeiul documentelor fiscale interne, elaborate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în scopul reflectarii în sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal de Stat adeciziei scrise a conducerii organului fiscal sau organului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, în functie de faptul care organ administreaza obligatia fiscala respectiva.

În cazul serviciului de colectare aimpozitelor si taxelor locale, stingerea obligatiei fiscale prin prescriptie se efectueaza în baza deciziei adoptate de catreconsiliul local.

 Stingerea obligatiei fiscale prin scadereData stingerii obligatiei fiscale prin scadere este considerata data deciziei emise de organul cu atributii

de administrare fiscala, care administreaza obligatia respectiva.Înscrierile în conturile personale privind stingerea obligatiilor fiscale prin scadere se efectueaza în temeiul documentelor de uz intern, elaborate de

81

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în scopul reflectarii în sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal de Stat a deciziei conducerii organului fiscal sau organului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, în functie de faptul care organ administreaza obligatia fiscala respectiva.În cazul serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale,stingerea obligatiei fiscale prin scadere se efectueaza în baza deciziei adoptate de catre consiliul local.

 Stingerea obligatiei fiscale prin scadere:Data stingerii obligatiei fiscale prin scadere este considerata data deciziei emise de organul cu atributii

de administrare fiscala, care administreaza obligatia respectiva. Înscrierile în conturile personale privind stingerea obligatiilor fiscale prin scadere se efectueaza în temeiul documentelor de uz intern, elaborate de Inspectoratul FiscalPrincipal de Stat, în scopul reflectarii în sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal de Stat a deciziei conducerii organului fiscal sau organului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, în functie de faptul careorgan administreaza obligatia fiscala respectiva. În cazul serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale,stingerea obligatiei fiscale prin scadere se efectueaza în baza deciziei adoptate de catre consiliul local.

26. Veniturile publice26.1. Relatați despre funcțiile impozitelor și taxelor26.2. Determinați particularitățile ce individualizează obligația bugetară26.3. Evaluați compartimentul venituri nefiscale conform Legii Bugetului de stat pentru anul

(2005/2009)

26.1. Relatați despre funcțiile impozitelor și taxelorV.1: Evidentiem urmatoarele functii:1.Contributia la formarea fondurilor generale de dezvolate a societatii-este o obligatie a tuturor

persoanelor fizice si juridice care realizeaza venituri impozabile sau taxabile,deoarece inaceste fonduri se concentreaza mijloace banesti,centralizate necesare pentru finantarea de obiective si actiuni cu caracter general:constituirea rezervelor de stat,dezvoltarea bezei materiale a unitatilor social-culturale de stat.etc.

2.Redistribuirea unor venituri primare sau derivate-este operatiunea de preluare a unor resurse in vederea repartizarii lor pentru satisfacerea unor trebuinte,acceptate in folosul altora decat posesorii initiali ai resurselor.

3.Reglarea unor fenomene economice si sociale-actioneaza in mod diferit in cazul unitatilor sau persoanelor fizice.La unitatile economice,prin impozite si taxe se influenteaza preturile marfurilor si tarifele executarilor de lucrari si a serviciilor publice,se stimuleaza realizarea productie nete si fizice.

V.2: Impozitele si taxele la care sint obligate subiectele platitoare indeplinesc urmatoarele functii:a) Contribuţia la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societăţii (fiscală) este o obligaţie a

tuturor persoanelor fizice sau juridice care obţin venituri impozabile sau taxabile. Aceste fonduri sunt utilizate de stat pentru finanţarea de obiective şi acţiuni cu caracter general, folosind întregii colectivităţi ca: finanţarea instituţiilor publice, constituirea rezervelor de stat, alte acţiuni şi obiective cu caracter economic şi social.

b) Redistribuirea unor venituri primare sau derivate (socială) este operaţiunea de preluare a unor resurse în vederea repartizării lor pentru satisfacerea unor trebuinţe acceptate în folosul altora decât posesorii iniţiali ai resurselor.

c) Reglarea unor fenomene economice sau sociale (economică) acţionează în mod diferit în cazul unităţilor economice sau a persoanelor fizice. La unităţile economice, prin impozite şi taxe se influenţează preţurile mărfurilor şi tarifelor executărilor de lucrări şi servicii publice, rentabilitatea, eficienţa economico-financiară, etc. La persoanele fizice, prin impozite şi taxe se stimulează utilizarea cât mai productivă a terenurilor agricole şi ale altor bunuri, pe care le au în patrimoniul personal, se limitează realizarea de venituri exagerate, etc.

82

26.2. Determinați particularitățile ce individualizează obligația bugetarăV.1: Particularitatile ce individualizeaza obligatia bugetara privesc in special izvorul acestei

obligatii,beneficiarul,obiectul ,forma sa,precum si conditiile de stbilire,modificare si stingere.1.Izvorul obligatiei va fi mereu legea sau actul normative cu valoare de lege care instituie si

reglementeaza un venit al bugetului de stat.Prin lege se stabilesc categoriile de personae fizice sau juridice,ce datoareaza bugetului de stat venitul respectiv.

2.Beneficiara a obligatiei bugetare este intreaga societate desi calitatea de creditor o are statul.3.Obiectul obligatiei bugetare consta intodeauna intr-o suma de bani,aceasta fiind in prezent unica

forma in care statele moderne percep veniturile datorate bugetului de stat.4.Obligatia bugetara este constanta in forma scrisa prin titlul de creanta bugetara care o individualizeaza

la nivelul fiecarui contribuabil in raport de veniturile obtinute.5.Conditiile de stabilirede si executare a obligatiei bugetare sunt reglementate in mod diferit pentru

fiecare categorie de venituri bugetare,datorita particularitatilor prezentate de aceste venituri.6.Modificarea obligatiei bugetare este determinate de cauzele prevazute de lege,respectiv:modificarea

elementelor in raport de care s-a facut individualizarea oblig.;modificarea termenelor de plata stabilite anterior,modificarea situatiei juridice si in general modificarea actelor normative ce reglementeaza veniturile bugetare.

7.Stingerea obligatiei bugetare se realizeaza prin modalitati commune si altor obligatii juridice,cum ar fi plata,executarea silita sau prescriptia,fiind reglementate insa si o serie de modalitati specifice,cum ar fi compensarea,scadere sau anularea.

V.2: Particularitatile obligatiei bugetare-izvorul obligatiei bugetare va fi intotdeauna legea sau actul normativ

cu valoare de lege care instituie si reglementeaza un venit am BS-benefeciar al obligatie bugetare este intreaga societate desi calitattea de creditor o are statul.-obiectul obligatiei bugetare va fi intotdeauna o suma de bani aceasta fiind in prezent unica forma in

carte statele moderne percep venituri.-oblig.bugetara este constatata in forma scrisa,prin titlu de creanta care o individualizeaza la nivelul

fiecarui contribuabil in raport cu veniturile obtinute sau bunurile detinute-conditiile de stabilire si executare a obligatiei bugetare sint reglementatte in mod diferit pentru fiecare

categorie de venituri bugetare datorita particularitatilor prezentate de acest venit-Stingerea obligatiei bugetare se realizeza prin modalitati comune cu cele ale obligatiilor

civile:achitare,anulare,prescriptie,scadere compensare sau executare silita.

26.3. Evaluați compartimentul venituri nefiscale conform Legii Bugetului de stat pentru anul (2005/2009)

V.1: 2005Veniturile nefiscale,reprezinta in esenta acele venituri obtinute de stat din exploatarea

domeniilor,statului(terenuri,intreprinderi)in conformitate cu regulile liberei concurente si din valorificarea bunurilor apatinand statului

Veniturile nefiscale sunt acele venituri care revin statului: 1.in calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate in procesul reproductiei economice (de pilda,

dividendele); 2.de la regiile publice sau societatile nationale autonome (apar sub forma intregului profit net al

acestora sau a varsamintelor unei fractiuni din profitul net ramas dupa alimentarea fondurilor proprii); 3.de la institutiile publice (apar sub forma taxelor de metrologie, pentru eliberarea autorizatiilor de

transport cu autovehicule in traficul international de marfuri, pentru analizele efectuate de laboratoarele organizate in sistemul protectiei consumatorilor si de altele asemanatoare, taxele consulare, taxe si alte venituri din protectia mediului s.a., a veniturilor incasate de diverse unitati sau pentru diverse activitati, care se varsa la buget, cum sunt veniturile unitatilor publice veterinare, ale unitatilor de reproductie si selectie a animalelor, din chiriile aferente imobilelor proprietate de stat si administrate de institutii publice, sumele

83

incasate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare s.a., din varsamintele efectuate din veniturile unor institutii publice si ale unor activitati autofinantate);

4.din diverse alte surse (sunt denumite venituri nefiscale diverse) cum sunt de pilda cele provenite din: 5.amenzile si penalitatile aplicate; 6.valorificarea bunurilor confiscate; 7.concesiunile realizate de institutiile publice; 8.expertizele in domeniul navigatiei etc.

V.2: 2009Veniturile nefiscale s-au redus. Faţă de anul precedent acest tip de venit s-a micşorat cu  137,0 mii lei

(dobânzi aferente soldurilor mijloacelor băneşti la conturile bancare, amenzi aplicate  de  Poliţia  Rutieră)..-veniturile obligatorii de intreprinderi si din propriettae-venituri neidentificate-amenzile si sanctiunile administrative

2015:Încasări nefiscale 12

01480131,

2Alte venituri din activitatea de întreprinzător şi din proprietate 12

11096192,

3Taxele şi plăţile administrative 12

2200538,9

Amenzi şi sancţiuni administrative 123

183400,0

Mijloace speciale ale instituţiilor bugetare 151

723763,9

Veniturile fondurilor speciale 161

390440,8

Transferuri 300

30739,1

Transferuri între componentele bugetului de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi componentele bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale

362

30739,1

Granturi 400

2284558,1

Granturi interne 411

17253,8

Granturi externe 412

2267304,3

I. Evoluții economice și tendințe macroeconomice și bugetare în anul 2014Executarea bugetului public național în anul 2014Veniturilor nefiscale s-au încasat în buget în sumă de 1 354,2 mil.lei și au depăși nivelul sumei aprobate

cu 365,1 mil lei preponderent din contul amenzilor și sancțiunilor, acumulate pe parcursul anului și soldului profitului net, transferat la buget de către Banca Națională a Moldovei pe rezultatele activității în anul 2013. Ca pondere în suma totală a veniturilor acestea au constituit 3,2 la sută. Faţă de anul 2013, încasările date au rămas practic la același nivel. Ponderea lor în PIB a constituit 1,2%.

Încasările din mijloacele speciale ale instituțiilor bugetare au fost executate în suma de 929,3 mil. lei sau la nivel de 96,0 la sută faţă de prevederile anuale. Ponderea veniturilor date în PIB au înregistrat în anul 2014 - 0,83 % .

Veniturile fondurilor speciale au fost executate în suma de 404,6 mil. lei, cu 40,2 mil. lei sau cu 9,0 % mai puțin faţă de prevederile anuale stabilite. Ponderea acestor venituri în PIB a constituit 0,36.

În anul 2014, conform acordurilor încheiatecu investitorii interni şi donatorii externi,în buget, au fost executate debursăriîn formă de granturi în sumă de 4 127,1 mil. lei, dintre care, granturi externe - 4 046,5

84

mil. lei şi granturi interne - 80,6 mil. lei. În comparație cu anul precedent, sumele debursate în formă de granturi s-au majorat cu 2 043,3 mil. lei sau cu 98,1 la sută. Ponderea lor în PIB a constituit 3,7 %, fiind cu 1,6 % în creştere comparativ cu anul 2013.

În suma totală, granturile externe pentru susţinerea bugetului au constituit - 1 606,4 mil. lei, pentru implementarea proiectelor finanţate din surse externe au fost debursate granturi în sumă de 2 307,1 mil. lei şi granturi externe pentru implementarea unor programe în instituţiile bugetare - 133,0 mil. lei.

2.Estimarea bugetului public național pe anul 2015Veniturile nefiscale şi veniturile fondurilor şi mijloacelor speciale pentru anul 2015 sunt estimate în

sumă 3269,4 mil.lei. Aceste venituri vor crește în comparație cu executat 2014 cu 21,6 la sută sau cu 581,2 mil.lei, și anume veniturile nefiscale, reieșind din unii factori care au influențat la diminuarea ca neplanificarea veniturilor din amenzi și sancțiuni administrative la etapa elaborării proiectului de buget și majorarea față de executat în anul 2014 vărsarea la buget a soldului profitului net al BNM. Ca pondere în suma totală, aceste venituri, vor constitui - 7,2 la sută, iar ca pondere în PIB - 2,8 la sută, cu 0,9 p.p. și 0,4 p. p. mai mult față de executat în anul 2014.

Veniturile nefiscale vor constitui - 1 313,2 mil.lei şi vor crește în comparaţie cu 2014 (fără amenzi și sancțiuni) cu 749,4 mil.lei sau cu 75,2 la sută. Ca pondere în PIB și în suma totală, veniturile nefiscale vor constitui 1,1% şi 4,3 la sută, respectiv.

3. Estimările bugetului public național pentru anii 2016-2017Veniturile nefiscale vor înregistra în anul 2015 - 1 857,7 mil.lei şi și vor descrește lent atingînd către

anul 2017 - 1 039,8 mil.lei. Ca pondere în suma totală, încasările date se vor menține la nivel de 4,1 - 2,1 la sută și ca pondere în PIB la nivel de 1,6 - 0,7 la sută.

27. Veniturile publice27.1. Relatați despre particularitățile taxelor comparativ cu impozitele27.2. Determinați elementele definitorii ale veniturilor bugetare27.3. Evaluați compartimentul venituri fiscale conform Legii Bugetului de stat pentru anul (2005/2009)

27.1. Relatați despre particularitățile taxelor comparativ cu impoziteleV.1: Spre deosebire de impozit,taxele dau dreptul platitorului sa beneficieze de un contraserviciu direct si

imediat, insa de regula nu se pune semnul egalitatii intre costul serviciului efectuat de catre stat sau institutiile sale si suma perceputa cu titlu de taxa.

Impozitele reprezinta o contributie baneasca obligatorie cu titlu nerambursabil, datorata, conform legii, de catre persoanele fizice sau juridice pentru veniturile pe care le obtin sau pe bunurile pe care le poseda. Impozitul este oplata cu titlu gratuit ce nu tine de efectuarea unor actiuni determinate si concrete de catre organele imputernicite sau personaele cu funcție de raspundere a acestea pentru sau in raport cu contribuabilii care a achitat aceasta taxa.

Taxa reprezinta plata efectuata de persoana fizica sau juridica pentru serviciile prestate acestora de institutiile publice. Taxa este o plata obligatorie cu titlu gratuit care nu este impozit.

Spre deosebire de impozit taxa se creaza prin: plata neechevalenta subiectul platilor este précis determinat din momentul prestatiei serviciului taxa reprezinta plati effectuate de personae fizice sau juridice pentru serviciile sau lucrarile prestate

in mod direct sau indirect de catre institutiile speciale de statImpozitele si taxele au urmatoarele functii commune: contributii la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societatii redistribuirea unor venituri primare sau derivate reglarea unor fenomene economice sau sociale.

27.2. Determinați elementele definitorii ale veniturilor bugetareV.1: Veniturile bugetare sunt formate din totalitatea resursurilor banesti instituite prin lege care contribuie la

constituirea fondurilor banesti ale acestea alcatuind un tot itreg denumit sistem de venit bugetar.

85

Elemantele commune ale venitului bugetar: Denumirea venitului bugetar, care este stabilita prin lege Debitorul obligatiei impunerii sau subiectul impunerii, persoana fizica sau juridical care potrivit legii

are obligatia de a plati un anumit impozit sau taxa in termenul stabilit de lege. Obiectul su baza impozabila, acesta reprezinta bunurile sau veniturile pentru care sunt datorate

impozite sau taxe in budget. Unitatea de impuneri, reprezinta elemental cu ajutorul caruia se dermina coantumul banesc al

resurselor fiscal datorate de catre contribuabili. Unitatea de evaluere, etalonul in care se descriu material impozabila . Perceperea venitului bugetar , presupune realizarea efectiva a unui anumit venit si se face prin

urmatoarele metode: -metda platii directe -metoda retinerii -metoda aplicarii timbrelor fiscal Termenul de plata, termenul pina la care data a fi achitata un anumit budget la venit. Inlesnirea drepturilor si obligatiilor contribuabililor, sunt elementele expres prevazute in actele

legislative prin care se institute veniturile bugetare . Raspunderea debitorilor reprezinta aplicarea formelor raspunderii administrative,penale, in conditiile

in care savirsec careva infractiuni. Calificarea venitului bugetar, constitue determinarea carui buget este destinat acest venit bugetar ,se

realizeaza in scopul asigurarii sursei permamente de alimentare a fiecarui buget.

V.2: Veniturile bugetului de stat, reprezintă acea parte a veniturilor publice cuvenită puterii centrale a

statului, pentru a fi folosită apoi în scopul îndeplinirii obiectivelor şi programelor puterii centrale, pe perioada ultimului an bugetar.

Realizarea veniturilor bugetare se face în funcţie de necesitatea repartiţiei venitului naţional, structura economiei naţionale, gradul de dezvoltare teritorială a ţării şi nivelul de dezvoltare a forţelor de producţie. 

Veniturile bugetare au unele elemente comune ce facilitează determinarea, urmărirea şi realizarea lor cum ar fi:

1. denumirea venitului bugetar- se stabileşte în raport de natura financiar economică şi juridică care o caracterizează, ex. impozit pe venit, pe profit, pe clădiri etc

2. debitorul sau subiectul impunerii – contribuabilii adică persoane fizice, persoane juridice3. obiectul sau materia impozabilă - sau baza impozabilă este suma asupra căreia se aplică o

cotă de impozit pt. a se stabilii valoarea impozitului ce trebuie plătit. În ţara noastră bunurile impozabile sau taxabile sunt terenurile, clădirile, mijloacele de transport.

4. unitatea de evaluare – reprezintă elementul care exprimă cuantumul unitar al venitului bugetar în raport cu baza de calcul. Cuantumul unitar al venitului se stabileşte printr-o cotă de impunere care reprezintă suma sau procentul care se aplică asupra obiectului impozabil. În practică, cotele de impunere au fost stabilite diferenţiat fiind aplicată o cotă fixă sau o cotă procentuală. Cota procentuală poate fi de trei feluri:

a. proporţională – când rămâne neschimbatăb. progresivă – creşte în raport cu creşterea valorii bazei de calculc. regresivă – pe măsură ce baza de calcul sporeşte cota de impunere scade

5. unitatea de impunere – este reprezentată de unitatea prin care se exprimă mărimea obiectului impozabil. Ex: la impozit pe venit monetar leu, dolar; la impozitul pe avere: metru pătrat, ha.

6. asieta fiscală (modul de aşezare al impozitului) – după obiectul sau materia impozabilă constă în totalitatea operaţiunilor pe care organele fiscale le realizează în vederea identificării subiecţilor impozabili, stabilirii mărimii materiei impozabile şi a cuantumului impozitului. Asieta constată existenţa unei creanţe fiscale a statului creând pentru contribuabili obligaţia de plată a impozitului.

Metode de aşezare a impozitului: directă – se realizează pe declaraţia contribuabilului (contribuabilul este obligat să ţină o evidenţă

a veniturilor şi cheltuielilor, să întocmească un bilanţ şi să înainteze organelor fiscale declaraţii din care să rezulte veniturile realizate) şi pe baza declaraţiei unei terţe persoane, mărimea

86

obiectului impozabil se stabileşte pe baza declaraţiei scrise a unei terţe persoane care fixează ori cunoaşte mărimea obiectului impozabil

indirectă – presupune identificarea şi evaluarea venitului bugetar prin raportare la aspectul exterior al obiectului impozabil

metoda aşezării pe baze forfetare – agentul de impunere şi plătitorul stabilesc de comun acord mărimea aproximativă a materiei impozabile după care se va plăti impozitul

metoda administrativă – agentul fiscal stabileşte în mod unilateral mărimea materiei impozabile pe baza datelor existente la sediul organului financiar.

7. perceperea venitului bugetar – încasarea venitului bugetar constă în realizarea efectivă a sumei valorice de bani şi se realizează prin:

a. plată directă – constă în plata datorată pe care contribuabilul o face în mod direct în contul bugetului de stat din propria iniţiativă la termenul stabilit.

b. reţinere şi vărsare – se aplică atunci când debitorul este angajatul unor unităţi şi primeşte de la acestea venituri care sunt surse impozabile. Impozitul este calculat şi automat reţinut după care este vărsat la bugetul de stat, debitorul primind de la angajator un venit net

c. aplicarea de timbre fiscale – constă în aplicarea şi anularea de timbre fiscale pe acte emise care sunt supuse la o anumită taxă.

8. termenele de plată – sunt fixate prin lege, de regulă au caracter imperativ şi nerespectarea lor se sancţionează cu majorări

9. înlesnirea, drepturile şi obligaţiile debitorilor – sunt elemente pe care legea le prevede prin care contribuabilul beneficiază de anumite avantaje în folosul politicii fiscale a statului. Înlesnirea presupune reducerea sau scutirea de impozite. Drepturile decurg din regulile generale ale raportului juridic financiar-fiscal, debitorii fiind subiecţi pasivi. Obligaţiile - contribuabilii sunt obligaţi să pună la dispoziţia organelor fiscale toate documentele şi să ofere toate informaţiile pentru stabilirea exactă a materiei impozabile

10. răspunderea debitorilor – dacă nu-şi îndeplinesc obligaţiile fiscale, contribuabilii răspund administrativ, civil, penal în raport cu faptele comise.

11. calificarea veniturilor bugetare – dă posibilitatea stabilirii caracterului central sau local a unui venit bugetar pentru a se stabili spre ce conturi urmează să se îndrepte impozitul ori taxa stabilită în sarcina contribuabilului.

27.3. Evaluați compartimentul venituri fiscale conform Legii Bugetului de stat pentru anul 2005V.1: -

Venituri fiscale 110 24242717,5Impozite pe venit 111 3919600,0Impozite interne pe mărfuri şi servicii 115 19071317,5dintre careTaxa pe valoarea adăugată, total 14206529,5Accizele, total 3672993,0Încasările în fondul rutier din taxe, total 380760,0Impozite asupra comerţului exterior şi asupra operaţiunilor externe 116 1251800,0

I. Evoluții economice și tendințe macroeconomice și bugetare în anul 2014Executarea bugetului public național în anul 2014Partea majoră din veniturile bugetului public național, continuă să o dețină veniturile fiscale, astfel în

anul 2014 acestea au constituit circa 83,9. Pe parcursul anului 2014 la bugetul public național au fost acumulate venituri fiscale în sumă de 35 630,7 mil.lei, cu 362,4 mil.lei mai puțin decît suma precizată pe an. Comparativ cu executat pe anul precedent, aceste încasări s-au majorat cu 3 457,5 mil.lei sau 10,7 la sută.

Din totalul veniturilor fiscale (35 630,7 mil.lei), 44,9 la sută le revin impozitelor directe (1 5997,0 mil.lei) și 49,8 la sută impozitele indirecte (17 738,0 mil.lei).

87

În suma totală a veniturilor bugetului public naţional, impozitele directe au fost aprobate iniţial în sumă de 16 095,8 mil. lei, ca ulterior să fie precizate pînă la 15 974,4 mil. lei, astfel fiind micșorate cu 121,4 mil. lei preponderent din contul reducerii încasărilor conribuțiilor la BASS. De facto, încasările impozitelor date în anul 2014 au constituit 15 997,0 mil. lei, cu 22,6 mil. lei mai mult sau la nivel de 100,1 la sută faţă de prevederile anuale, comparativ cu anul 2013, încasările impozitelor directe s-au majorat cu 1 701,6 mil. lei sau cu 11,9 la sută. Ca raportare în PIB, ponderea acestor impozite s-a majorat în anul 2014 și a constituit 14,4% faţă de 14,2% - în anul 2013.

Pentru anul 2014, veniturile din impozitele indirecte au fost aprobate iniţial în sumă de 18 516,7 mil. lei. Pe parcursul anului 2014, reieșind din tendințele dezvoltării economiei și factorilor externi, sumele prognozate inițial au fost diminuate - cu 354,8 mil. lei și veniturile de la aceste impozite au constituit 18 161,9 mil. lei. Conform rezultatelor atinse, în buget în 2014, impozite indirecte au fost colectate în sumă de 17 738,0 mil. lei sau la nivel de 97,7 la sută (cu 423,9 mil. lei mai puțin faţă de precizat anual). În comparaţie cu anul 2013, încasările de la aceste impozite au crescut cu 638,5 mil. lei sau cu 3,7 la sută. Ca pondere în PIB, impozitele indirecte în anul de referință au reprezentat 15,9 % faţă de 17,0 % în anul 2013.

Este de menționat faptul că veniturile fiscale au crescut semnificativ în anul 2014 față de 2013, din contul încasărilor din vînzarea licențelor în sumă de 62,5 mil. euro (echivalentul a 1 157,1 mil. lei), în urma adoptării Hotărîrii Guvernului nr. 419 din 19.06.2014 cu privire la modificarea și completarea anexelor nr.1 și nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr. 116 din 11.02.2013, conform cărora au fost realizate licențe la cererea furnizorilor care operează rețelele de comunicații electronice mobile celulare (SA ”Orange” Moldova, Moldcell, SA ”Moldtelecom”).

2.Estimarea bugetului public național pe anul 2015În structura veniturilor bugetului public naţional, partea majoră continuă să o deţină veniturile fiscale,

astfel în anul 2015 acestea vor constitui circa 86,7 la sută (39 326,8 mil. lei), faţă de 83,9 la sută (35 630,7 mil. lei) în anul 2014 scontat. Din totalul acestora, 44,5 la sută le revin impozitelor directe (17 491,7 mil. lei) şi 52,7 la sută - impozitelor indirecte (20 708,9 mil. lei). Ca pondere în PIB impozitele directe vor deține în anul 2015 - 14,8%, cu 0,5 p.p. mai mult decît executat 2014. În structura impozitelor directe, prognozate pentru anul 2015 - 68,1 la sută revin contribuţiilor de asigurări sociale de stat şi primelor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, care, preponderent, vor fi determinate de majorarea fondului de remunerare a muncii.

În cuantumul veniturilor bugetului de stat prognozate pentru anul 2015, partea preponderentă - 82,9 la sută sau 25 145,1 mil. lei o deţin încasările veniturilor fiscale, cu o creştere faţă de executat în 2014 de 14,7 la sută sau cu 3 215,9 mil.lei. Ca pondere în PIB, aceste venituri vor atinge nivelul de 21,3%, cu 1,6 p. p. mai mult faţă de executat în 2014.

3. Estimările bugetului public național pentru anii 2016-2017În cuantumul veniturilor bugetului public naţional, partea majoră o deţin veniturile fiscale, astfel în anul

2015 acestea vor constitui circa 86,7 la sută, faţă de 83,9 la sută executat în anul 2014. Către anul 2017, ponderea veniturilor fiscale în suma totală a veniturilor bugetului public naţional se estimează cu o creştere, în comparație cu 2015, de 4,9 p.p și vor constitui 91,6 la sută.

88

X. Sistemul cheltuielilor publice

28. Cheltuielile publice28.1. Definiţi noţiunea cheltuielilor publice28.2. Clasificaţi cheltuielile publice28.3. Formulaţi structura cheltuielilor publice conform bugetului pentru anul (2005/2009)

28.1. Definiţi noţiunea cheltuielilor publiceV.1: Prin cheltuieli publice înţelegem repartizarea pe diverse destinaţii şi de utilizare a resurselor financiare a

statului. Cheltuielile publice includ 3 elemente:1. întrebuinţarea unei sume de bani2. de către o persoană juridică, stat, instituţie comună3. în vederea satsifacerii unei trebuinţe publice.

V.2: Prin cheltuiele publice statul acopera necesitatile publice de bunuri si servicii considerate prioritare in

fiecare perioada. Cheltuielile publice exprima relatii economico- sociale in forma baneasca care se manifesta intre stat, pe de

o parte, si persoane fizice si juridice, pe de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor acestuia.

Continutul economic al cheltuielilor publice se afla in stransa legatura cu destinatia lor, unele cheltuieli publice exprimand un consum definitiv de produs intern brut, iar altele o avansare de produs intern brut. Cheltuielile publice nu inseamna acelasi lucru cu cheltuielile bugetare.

Cheltuielile publice se refera la totalitatea cheltuielilor efectuate in domeniul public prin interiorul institutiilor publice care se acopera fie de la bugetul statului fie din bugetele proprii.

Cheltuielile publice inseamna numai acele cheltuieli care se acopera de la bugetul administratiei centrale de stat, din bugetele locale sau din bugetul asigurarilor sociale de stat.

Cheltuielile bugetare sunt cheltuieli publice dar nu toate cheltuielile publice sunt cheltuieli bugetare.

28.2. Clasificaţi cheltuielile publiceV.1: Clasificarea cheltuielilor publice are loc după diferite criterii teoretice, oficiale, legale.Dintre clasificările teoretice cele mai răspîndite sunt cele formulate în temeiul criteriilor economic şi al

destinaţiei specifice.Criteriul economic de clasificare a cheltuielilor publice este formulat mai ales din punct de vedere al

venitului naţional. Din punct de vedere al venitului naţional cheltuielilor publice se împart în 2 grupe:- cheltuieli productive – cheltuieli ce reprezintă o avansare de venit naţional( pentru producţii, dezvoltarea

întreprinderilor)- cheltuieli neproductive – cheltuieli pentru întreţinere forţelor armate, funcţionarea organelor de stat.Criteriul destinaţiei specifice:- cheltuieli pentru sănătate, învăţămînt, educaţie, asistenţă publică.- Cheltuieli pentru economie naţională- Cheltuieli cu caracter administrativ.Din clasifcarea oficială – instituită prin acte normative ale organizaţiilor internaţionale şi ale organelor de

conducere de stat.Clasificare funcţională – reglementată de instituţiile speciale ONU:- cheltuieli pentru servicii publice generale- cheltuielipentru apărare- cheltuieli pentru educaţie- cheltuieli pentru sănătate- cheltuieli pentru servicii comunaleClasificare legală – clasificare aprobată în fiecare stat de organele legislative prin legi bugetare.Legea privind sistemul bugetar clasifică cheltuielile în următoarele categorii:- cheltuieli pentru autrităţile publice şi apărarea ţării- cheltuieli pentru cercetare ştiinţifică- cheltuieli în domeniul economic

89

- cheltuieli pentru infrastructura publică.La fiecare dintre aceste destinaţii cheltuielile bugetare sînt împărţite :1. cheltuieli curente – de personal, materiale, servicii2. cheltuieli de capital – investiţii, şi rezerve de stat.Clasificarea administrativă – pe criteriul instituţiilor prin intermediul cărora se efectuează cheltuielile

publice (ministere, unităţi administrativ-teritoriale)Clasificaţia după rolul cheltuielilor: 1. cheltuieli publice pozitive; 2. cheltuieli publice pozitive.

V.2: Bugetul de stat al RM este alcatuit din: veniturile bugetare si chelruielile bugetare.A) Partea veniturilor bugetare cuprinde : venituri curente fiscale, nefiscale, din operatiunile cu capital si

transferurile.Veniturile fiscale. I categorie – este formata din impozitul pe venit, constituind : impozitul pe venit retinut

de intreprinderi, institutii si organizatii ; impozitul pe venit calculat de organele fiscale ; impozitul pe venit al intreprinderilor mixte si celor cu investitii straine . II categorie – o constituie impozitele interne pe marfuri si servicii : TVA la marfurile produse pe teritoriul RM, la serviciile si la marfurilor importate ; impozitul privat ; accizele la diferite produse stabilite conform legislatiei. III categorie de venituri : impozitele asupra comertului international : taxa vamala ; tariful vamal la marfurile si obiectele importate ; incasarile consulare ; taxele de export.

Veniturile nefiscale.I categorie este formata din venituri din activitatea de antreprenoriat si de proprietate : dividendele aferente cotei de participare a statului in sociatati pe actiuni ; venitul net al Bancii Nationale a Moldovei ; arenda pentru patrimoniul de stat. II categorie de venituri nefiscale o constituie unele taxe si plati administrative : taxele percepute de politia rutiera ; taxa pentru elaborare de pasapoarte, buletine de identitate, legitimatii si certificate. III categorie o contituie amenzile si sanctiunile administrative : amenzile aplicate de politia rutiera ; amenzile aplicate de politia economica ; veniturile provenite de la confiscari ; amenzile si alte sanctiuni aplicate de Departamentul Vamal.

B) Partea veniturilor bugetare e formata din : - clasificatia functionala a cheltuielilor bugetare ; - clasificatia organizationala a cheltuielilor bugetare; - clasificatia economica a cheltuielilor bugetare.Clasificatia functionala a cheltuielilor bugetare   - grupeaza aceste cheltuieli in functie de obiectivele

urmarite de stat, fiind create pe categoriile principale de cheltuieli: serviciul de stat cu destinatie generala; activitatea externa; apararea nationala; jurisdictia constitutionala; autoritatile judecatoresti; mentinerea ordinii publice si securitatea nationala; invatamintul; cercetari stiintifice; cultura, arta, religia, sportul; ocrotirea sanatatii; asigurarea si sustinerea sociala; agricultura, gospodaria silvica, piscicola, a apelor; protectia mediului inconjurator si hidrometrologia; industria si constructiile; excedent; deficit.

Clasificatia organizationala a cheltuielilor bugetare – grupeaza veniturile dupa institutiile insarcinate cu incasarea lor, iar cheltuielile dupa institutiile imputernicite cu efectuarea lor. Clasificarea bugetara dupa criteriul organiztional se face dupa 2 criterii: - ministere, departamente, municipii, raioane si alti beneficiari de mijloace bugetare; - intreprinderi, institutii, , organizatii, platile si actiunile finantate de la buget.

Clasificatia economica a cheltuielilor bugetare – are menirea de a preciza speciile si subspeciile de cheltuieli limitative admise si finantate din bugetul de stat si anume: cheltuieli curente; cheltuieli capitale ; acordarea de imprumuturi de la buget si rambursarea lor ; plata dobinzilor si rambursarea creditelor contractate de ordinatorii principali de credite ; procurarea de actiuni.

V.3: Clasificaţia cheltuielilor publice se face pe mai multe criterii:1.Clasificaţia administrativă – pe criteriul instituţiilor prin intermediul cărora se efectuează cheltuieli

publice(ministere, instituţii publice autonome, unităţi administrativ teritoriale.)2.Clasificaţia economică – pe două criterii: al scopului în care sunt efectuate plăţile (cheltuieli publice

curente sau defuncţionare şi cheltuieli publice de capital sau de investiţii); al existenţei sau nu a unei contraprestaţii (cheltuieli publice ale serviciilor publice, numite şi administrative şi cheltuieli publice de transfer).

3.Clasificaţia funcţională – pe criteriul sectoarelor de activitate către care sunt repartizate resursele financiare publice(a) în domeniul social: învăţământ, sanitare, ocrotire socială ; b) în domeniul cercetării; c) în domeniul economic(investiţii, acordarea de subvenţii şi facilităţi; d) în domeniul apărării şi siguranţei naţionale; e) în domeniul administrativ public central şi local; f) în ceea ce priveşte dobânzile aferente datoriei publice).

4.Clasificaţia financiară – pe criteriul momentului efectuării şi a efectului avut de acestea (cheltuielile publice definitive caracterizate prin faptul că se finalizează cu plăţi la scadenţe ferme, certificând lichidarea totală a angajării statului pentru efectuarea cheltuielilor prevăzute în buget; cheltuieli publice temporare: majoritatea

90

sunt operaţiunide trezorerie urmate de plăţi cu scadenţe certe; cheltuieli publice virtuale: pe care statul le va realiza în anumite condiţii doar).

5.Si pe criteriul formei de manifestare (cu/ fără contraprestaţie; definitive/ provizorii; speciale/ globale)6.Clasificaţia după rolul cheltuielilor publice în reproducţia socială – pot fi: cheltuieli publice negative

(reale) şi cheltuieli publice pozitive (economice)7.Clasificaţia folosită de instituţiile specializate ale O.N.U. – pe criteriile:a) funcţională (cheltuielile publice sunt împărţite în cheltuieli pentru: servicii publice, apărare, educaţie,

sănătate,securitate socială, locuinţe şi servicii comunale, recreaţie, cultură şi religie, acţiuni economice, alte scopuri) 

b) economică (cheltuielile publice reprezentând un consum final şi cheltuielile publice în scopul formării brute decapital) 

Astfel, cheltuielile publice se împart după criteriul economic în:-cheltuieli curente (de personal, de materiale şi servicii, subvenţii, prime, transferuri, dobânzi aferente datoriei publice, rezerve);-cheltuieli de capital împrumuturi acordate (pentru finalizări de obiective stabilite prin convenţii, pentru creditarea agriculturi-rambursări de credite şi plăţi de dobânzi şi comisioane la credite externe şi interne.

După criteriul funcţional, cheltuielile publice se împarte în:servicii publice generale apărare, ordine publică şi siguranţă naţională social-culturaleservicii şi dezvoltare publică, locuinţe mediu şi ape acţiuni economicealte acţiuni transferuri împrumuturi acordate plăţi de dobânzi şi alte cheltuieli aferente datoriei publice fonduri de rezervă.

28.3. Formulaţi structura cheltuielilor publice conform bugetului pentru anul (2005/2009)V.1: 2005Nivelul si structura cheltuielilor publice sint stabilite in functie de nevoile publice care urmeaza conform

prioritatilor acestora,si ierarhizarii lor pe anumite criterii,sa fie realizat in perioada considerate(anul financiar,anul bugetar).

Cheltuielile publice reflecta cererea de resurse,dar volumul veniturilor posibile de realizat reflecta oferta de resurse.

Introducerea cheltuielilor publice in buget presupune diferite etape:-Identificarea nevoilor-Stabilirea importantei nevoilor si ierarhizarea lor;-Urgenta rezolvarii acestor cheltuieli;-Eficacitatea cheltuielilor;-Eforturi si efecte.

V.2: 2009Orice cheltuiala publica sau bugetara se caracterizeaza prin elemental de intrebiuntare a unei sume de bani,

cu relevanta materiala sau tehnico-financiara.Cheltuielile publice de interes statal sunt efectuate in scopul intretinerii sau functionarii organelor sau

institutiilor de stat, ca si al desfasurarii activitatilor de invatamint, sanatate, protectie sociala si alte activitati care trebuie finantate de catre stat, din fonduri banesti a caror formare si intrebuintare este decisa de organele de stat.

Dintre cheltuielile publice de interes statal, cele mai importante sunt cheltuielile bugetare cu ramificatia impusa in RM de cuprinsul bugetului public national.

Categoria cheltuielilor bugetare cuprinde : cheltuielile bugetului de stat,, cheltuielele bugetelor locale, cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat si cheltuielile fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala.

Drept concepte comunitare privind cheltuielile bugetare sunt evidentiate urmatoarele : sporirea cheltuielilor pentru invatamint, sanatate publica, cercetari stiintifice, cai de comunicatii si dezvoltare regionala; politica cheltuielilor publice sa fie concordata cu politica resurselor financiare in cuprinsul careia impozitele sa nu compromita economiile banesti particulare si nici investitiile intreprinderilor, iar investitiile publice fiind finantate cu preferinta din imprumuturi publice pe termen lung ; ’’cresterea cheltuielilor publice este inevitabila’’, insa ea trebuie subordonata cerintelor de echilibru economic si financiar al comunitatii si statelor membre.

91

XI. Controlul financiar29. Controlul financiar

29.1. Relataţi despre controlul financiar cameral29.2. Generalizaţi etapele procedurii executării controlului financiar29.3. Evaluaţi atribuţiile de control ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat

30. Controlul financiar30.1. Definiţi noţiunea şi funcţiile controlului financiar30.2. Determinaţi metodele controlului financiar30.3. Proiectaţi un act de control financiar

30.1. Definiţi noţiunea şi funcţiile controlului financiarV.1: Controlul financiar este o componenţă specială separată al controlului economic efectuată într-un stat

anumit. Controlul financiar are ca obiective cunoaşterea de către stat a modalităţilor de administrare a mijloacelor materiale şi financiare, precum şi a modului de realizare şi cheltuire a bunului public. Controlul reprezintă acţiunile de verificare a opreaţiunilor economico-financiare anticipat, concomitent şi ulterior executării acesteia.

Prin rolul şi obiectivele pe care le urmăreşte controlul financiar îndeplineşte următoarele 5 funcţii:1) F de evaluare2) F preventivă3) F de documentare4) F recuperatorie5) F pedagocică

30.2. Determinaţi metodele controlului financiarV.1: Conform C.F., controlul financiar, la faţa locului şi la oficiul organului fiscal, poate fi organizat şi

efectuat prin următoarele metode:1) Verificarea faptică (art. 217 CF) – are sarcina de a constata situaţiile ce nu sunt reflectate sau care nu

rezultă din documente.2) Verificarea documentară (art 218 CF) – constă în confruntarea dărilor de seamă fiscale, documentelor

de evidenţă, cu documentele şi informaţiile de care dispune organul care exercită controlul fiscal.3) Verificarea totală (art 219 CF) – verificarea tuturor actelor şi operaţiunilor de determinare a

obiectelor impozabile.4) Verificarea parţială (art 220 CF) – constă în controlul asupra singerii unor anumitor obligaţii fiscale

dintr-o anumită perioadă, verificîndu-se, în tot sau în parte, documentele sau activitatea contribuabiluluui.5) Verificarea tematică (art 221 CF)6) Verificarea operativă (art 222 CF) – verificarea operativă se face prin verificarea faptică şi, sau

documentară7) Verificarea prin contrapunere (art 223) – constă în controlul concomitent al contribuabilului şi al

persoanelor cu care aceasta are sau a avut raporturi economice, financiare sau de altă natură.

30.3. Proiectaţi un act de control financiarV.1: Actul de control financiar se întocmeşte la finalizarea acontrolului financiar la faţa locului, în 2

exemplare.Actul e constituit din 3 părţi.1) partea introductivă – ciprinde date de ordin informativ (date despre contribuabil, organul ce

efectuează, data actului de control, numele prenumele, funcţia deţinută de organul care efectuează controlul, tipul controlului, denumirea şi informaţii generale despre contribuabil şi adresa juridică a lui; data începerii şi data finalizării controlului)

2) partea constatatorie – se reflectă acţiunile şi faptele constataoare în procesul controlului. Se descrie obiectiv, clar şi exact, încălcările legislative. Dacă nu sunt abateri de la lege, în act se menţionează concret: - nu s-au constata încălcări.

92

3) concluzii asupra actului de control – în această parte se descrie: controlul efectuat, obligaţiile contribuabilului, materialele anexate la act, semnăturile părţilor participante la control, confirmarea înmînării actului controlului. Actul se aduce la cunoştinţă contra semnătură.

31. Controlul financiar31.1. Relatați despre formele controlului financiar31.2. Stabiliți procedura executării controlului financiar31.3. Evaluați atribuțiile de control financiar ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat

31.1. Relatați despre formele controlului financiarV.1: Formele controlului financiar:In functie de momentul exercitarii: - Controlul anterior – este efectuat inainte de realizarea operatiunilor economice, pentru a preveni

incalcarea disciplinei financiare. Controlul este realizat prin verificarea documentelor prin care sunt contractate drepturi si obligatii patrimoniale;

- Controlul concomitent – se realizeaza in acelasi timp cu derularea operatiunilor economice si este efectuat atat de catre persoanele din conducerea unitatii, cat si de catre fiecare salariat in parte, prin autocontrol.

- Controlul posterior – se realizeaza, dupa cum arata si numele, dupa efectuarea operatiunilor economice. Acest tip de control este exercitat de catre organe specializate prin studierea datelor inregistrate in documentele si evidentele institutiei care fac obiectul controlului.

In functie de aria de cuprindere: - Controlul general , denumit si control de fond, presupune un control exhaustiv al unitatii economice,

fiind cercetate toate sectoarele de activitate si toate operatiunile efectuate. - Controlul partial vizeaza doar cateva sectoare, eventual cele care fac obiectul unor suspiciuni. - Controlul total si prin sondaj. Controlul total vizeaza o analizare in profunzime a tuturor

documentelor si operatiunilor efectuate de catre institutie, in timp ce controlul prin sondaj se realizeaza prin alegerea unor documente sau operatiuni considerate reprezentative pentru institutia respectiva.

- Controlul mixt cuprinde o utilizare combinata a fomelor de control anterioare.In functie de scopul urmarit: - Controlul tematic –vizeaza cerceterea unor documente, operatiuni concrete; - Controlul complex – Acest tip de control depaseste granitele economic, efectuandu-se verificari si

asupra aspectelor tehnice, sociale, sau politice. - Controale repetate – au rolul de a tine sub control activitatea unei unitati economice prin urmarirea

evolutiei acesteia intr-o perioada de timp determinata. - Controale sub forma de ancheta –au la baza sesizari sau reclamatii, fiind efectuate in cazuri speciale.

In acest caz, controlul este mai complex, putand implica inclusiv organe de cercetare penala.In functie de modalitatile de exercitare: - Controlul faptic – reprezinta una dintre cele mai eficiente forme de control prin faptul ca implica

inventarierea, putandu-se descoperi astfel posibile lipsuri. Acest tip de control presupune cercetarea la fata locului a documentelor si operatiunilor financiare.

- Controlul documentar – presupune o verificare indirecta a operatiunilor economice in acte.Din punct de vedere al pozitiei organelor de control: - Control din interiorul unei unitati – este obligatoriu si este realizat de catre conducerea institutiei

economice - Control financiar exercitat din afara unitatii – subsumeaza acele verificari efectuate la cererea

organelor superioare de control, precum Curtea de Conturi sau Ministerul Finantelor.

31.2. Stabiliți procedura executării controlului financiarV.1: 

93

Procedura controlului financiar este alcătuita dintr-un ansamblu de acte si operaţiuni privind organizarea, desfasurarea si valorificarea rezultatelor actiunii de control.

Rezultatele actiunii de control sunt determinate tocmai de modul de programare si organizare, asigurandu-se astfel ordinea in munca. Procedura controlului financiar se desfasoara pe baza unui plan bine determinat, intr-o anumita ordine, care poate fi grupata pe sase etape.

 Prima etapa consta in pregatirea echipei de control financiar, prin informarea si documentarea asupra dispozitiilor legale cu privire la specificul unitatii ce urmeaza a fi controlata, actele normative cu caracter economico-financiare, analizarea actelor de control anterioare, masurile luate in urma verificarilor, sesizarilor facute de catre banca finantatoare, cele ale intreprinderilor cu care are legaturi economice. Pregatirea echipei de control joaca un rol important, deoarece da posibilitatea de a stabili problemele de baza si de a asigura calitatea controlului.

 Cea de-a doua etapa este prezentarea la unitatea in care urmeaza sa se efectueze controlul. Organele de control cer conducerii unitatii sprijinul pentru efectuarea controlului in bune conditii, prin a li se pune la dispozitie toate materialele necesare.

 A treia etapa conrespunde organizarii activitatii echipei de control. Dupa constatarile facute in urma informarii, documentarii, se intocmeste un plan de lucru in care se prevad obiectivele cuprinse in tematica de control, metodele folosite etc. Cu cat acest plan este intocmit, cu atat creste calitatea controlului.

  O alta etapa reprezinta desfasurarea actiunii de control, care consta in verificarea propriuzisa a actelor si operatiilor, legalitatea, necesitatea, oportunitatea, economicitatea si realizarea acestora.

 Controlul are la baza in primul rand date din evidentele contabile, insa nu sunt suficiente, de aceea se controleaza si celelalte documente si evidente care nu sunt de natura contabila. Prin controlul tematic al documentelor si evidentelor se poate obtine un tablou complet asupra continutului operatiunilor si proceselor economice ale unitatii controlate. Procesele economice se reflecta insa clar in indicii sintetici si analitici cuprinsi in bugetele de venituri si cheltuiieli.

Organele de control, in cazul constatarii unor fraude, deplasari, lipsuri in gestiune sau daca documentele sunt dubioase, trebuie sa se realizeze un control incrucisat. Pentru aceasta este necesar sa se ridice documentele cercetate, lasandu-se in locul lor copii. Este foarte important ca documentele sa fie ridicate imediat pentru ca acestea sa nu fie modificate sau distruse.

In timpul controlului, in caz ca se descopera abateri, comise in mod constient sau inconstient, vinovatilor li se va cere sa dea explicatii in legatura cu acea problema.

 O alta etapa consta in redactarea actelor de control, acestea constand in fundamentarea concluziilor, a constatarilor si a masurilor propuse, prezentarea abaterilor si a dispozitiilor legale inclacate, persoanele raspunzatoare, pozitia acestora in fata echipei de control, punctul de vedere al echipei de control si concluzia definitiva. In aceasta etapa se sintetizeaza, se definitiveaza constatarile facute in timpul controlului, actele facandu-se in tot acest timp si nu la incheierea controlului, aceasta ar duce la ingreunarea valorificarii actelor.     

  Ultima etapa consta in valorificarea actiunii de control, care se concretizeaza prin luarea masurilor si urmarirea executarilor de catre unitatea care a dispus controlul, ca urmare a constatarilor facute in acte.

Valorificarea rezultatelor are ca principal scop remedierea deficientelor. Pentru aceasta se va intocmii un plan de masuri, organelor de control revenindu-le sarcina sa acorde sprijinul necesar unitatii pentru a-l realiza..

 Putem trage concluzia ca daca se tine cont de toate aceste momente in realizarea controlului, acesta va avea eficienta dorita, descoperindu-se la timp deficientele, asigurandu-se luarea in  mod operativ a masurilor ce se impun.

31.3. Evaluați atribuțiile de control financiar ale Inspectoratului Fiscal Principal de StatV.1: Inspectoratul Fiscal Principal de Stat  exercita urmatoarele atributii:a) efectueaza supravegherea activitatii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale în vederea exercitarii

controlului fiscal, asigura crearea si functionarea unui sistem informational unic privind contribuabilii si obligatiile fiscale;

b) controleaza activitatea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale, examineaza scrisorile, cererile si reclamatiile referitoare la actiunile acestora, ia masuri în vederea eficientizarii activitatii lor;

c) emite ordine, instructiuni si alte acte în vederea executarii legislatiei fiscale;

94

d) organizeaza popularizarea legislatiei fiscale, raspunde la scrisorile, reclamatiile si la alte petitii ale contribuabililor în modul stabilit;

e) efectueaza controale fiscale;f) organizeaza si efectueaza, dupa caz, executarea silita a obligatiilor fiscale;g) examineaza contestatii si emite decizii pe marginea lor;h) exercita controlul asupra respectarii legislatiei fiscale în activitatea organelor vamale si serviciilor de

colectare aimpozitelor si taxelor locale si prezinta autoritatilor competente propuneri vizÎnd tragerea la raspundere afunctionarilor acestor autoritati care au încalcat legislatia fiscala;

i) organizeaza diferite concursuri, cu stimularea din surse bugetare a contribuabililor care, direct sau indirect, si-auadus contributia la îmbunatatirea procesului de administrare fiscala si/sau la majorarea încasarilor la bugetul publicnational. Organizarea concursurilor se efectueaza în modul stabilit de Guvern;

 j) colaboreaza cu autoritati din alte state în baza tratatelor internationale la care Republica Moldova este parte si activeaza în cadrul organizatiilor internationale de specialitate al caror membru este;

k) prezinta informatii si rapoarte asupra obligatiilor fiscale, inclusiv asupra restantelor, în conformitate cu instructiunile Ministerului Finantelor;

l) deleaga atributii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale;m) preîntîmpina, depisteaza si curma încalcarile ce tin de repatrierea mijloacelor banesti, a marfurilor si

serviciilor provenite din tranzactiile economice externe;n) exercita alte atributii prevazute de legislatie.

95

XII. Răspunderea juridică în procesul de execuţie bugetară

32. Răspunderea juridică în procesul de execuţie bugetară32.1. Definiți noțiunea și rolul răspunderii juridice în procesul de executare bugetară32.2. -32.3. -

*1.Noțiunea și rolul răspunderii juridice2.Asemănări și deosebiri dintre răspunderea contravențională, penală și cea prevăzută în Codul fiscal3.Felurile sancțiunilor - Cod Fiscal, Contravențional și Penal- de făcut asemănările și deosebirile

32.1. Definiți noțiunea și rolul răspunderii juridice în procesul de executare bugetarăV.1: 

L E G E Afinanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscalenr. 181  din  25.07.2014

Capitolul VII

RESTRICŢII, PENALITĂŢI ŞI RĂSPUNDEREA JURIDICĂ

Articolul 80. Restricţii şi penalităţi(1) Se interzice dezafectarea incontestabilă a mijloacelor băneşti din conturile bancare ale Trezoreriei de

Stat şi ale trezoreriilor teritoriale ale Ministerului Finanţelor, cu excepţia executării ordinelor incaso ale organelor abilitate cu dreptul de executare silită, de suspendare a operaţiunilor în conturile bancare ale contribuabilului şi de sechestrare sau de percepere, în mod incontestabil, a mijloacelor băneşti din conturile bancare şi/sau trezoreriale.

(2) De la persoanele fizice şi juridice care au primit din partea autorităţilor/instituţiilor bugetare mijloace financiare sub formă de plată prealabilă, inclusiv pentru mărfuri şi servicii (cu excepţia lucrărilor de construcţie, de reparaţie capitală şi de achiziţionare a rachetelor antigrindină), pentru perioada care depăşeşte termenul prevăzut de contract, se percepe la bugetul respectiv o sumă calculată în funcţie de rata de bază aplicată de Banca Naţională a Moldovei la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt. Termenul stipulat de contract pentru onorarea obligaţiilor persoanelor fizice sau juridice faţă de autoritatea/instituţia bugetară nu poate depăşi 30 de zile de la data primirii mijloacelor financiare la contul de decontare. Concomitent, la buget se percep şi mijloacele financiare neutilizate (datoria debitoare) la momentul controlului.

(3) Se interzice dezafectarea de la buget a mijloacelor pentru acordare de împrumuturi persoanelor fizice şi juridice. Excepţie fac resursele recreditate în condiţiile Legii cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat, precum şi cele destinate acordării de credite fără dobîndă concurenţilor electorali.

(4) În caz de nerambursare la scadenţă a împrumuturilor recreditate din surse interne şi externe prin intermediul Ministerului Finanţelor, a dobînzilor şi a altor plăţi aferente, precum şi a mijloacelor dezafectate de la bugetul de stat pentru stingerea împrumuturilor acordate cu garanţie de stat, organele abilitate cu dreptul de executare silită, de suspendare a operaţiunilor în conturile bancare ale contribuabilului şi de sechestrare sau de percepere, în mod incontestabil, a mijloacelor băneşti din conturile bancare şi/sau trezoreriale vor percepe în mod prioritar şi incontestabil, de la bugetele respective şi de la persoanele care au beneficiat de împrumuturi recreditate şi împrumuturi acordate cu garanţie de stat, sumele nerambursate.

(5) Stingerea datoriilor expirate aferente împrumuturilor acordate şi/sau recreditate de Ministerul Finanţelor, precum şi a împrumuturilor achitate din contul bugetului de stat conform garanţiei de stat, se va efectua în următoarea succesiune: suma principală a împrumutului, dobînda şi alte plăţi, penalitatea.

(6) Mijloacele bugetare, inclusiv cele exprimate prin bunuri materiale, utilizate de către autorităţile/instituţiile bugetare, contrar prevederilor actelor normative, pentru acordare de împrumut sau de ajutor financiar persoanelor fizice şi juridice se percep integral de la acestea şi se varsă la bugetul respectiv fără a fi restabilite ulterior pe conturile creditorilor. Pentru întreaga perioadă de utilizare a acestor mijloace, de la persoanele menţionate se percepe la bugetul respectiv o sumă calculată în funcţie de rata de bază aplicată de Banca Naţională a Moldovei la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt.

96

(7) Sancţiunile specificate la alin.(2) şi (6) se aplică de către Inspecţia financiară în baza rezultatelor inspectărilor efectuate.

(8) Pentru neplata în termenele stabilite de actele normative a plăţilor la bugetele componente ale bugetului public naţional se aplică majorări de întîrziere în mărimea şi în modul stabilit de Codul fiscal şi de alte acte legislative.

 Articolul 81. Formele de răspundere juridicăÎncălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspundere disciplinară, civilă, contravenţională sau penală

în conformitate cu legislaţia în vigoare. 

Cod ContravenționalArticolul 48. Utilizarea fondurilor nedeclarate, neconforme sau venite din străinătate pentru finanţarea

partidelor politiceArticolul 481. Încălcarea legislaţiei privind gestionarea mijloacelor financiare ale partidelor politice şi

ale fondurilor electoraleArticolul 2661. Încălcarea regulilor de gestionare a mijloacelor financiare provenite din fondurile

asigurării obligatorii de asistenţă medicalăArticolul 295. Încălcarea regulilor de organizare şi de ţinere a contabilităţii, de întocmire şi prezentare a

rapoartelor financiare

Cod Fiscal Capitolul 14PROCEDURA DE EXAMINARE A CAZURILOR DE ÎNCĂLCARE FISCALĂArticolul 239. Scopul procedurii de examinare a cazului de încălcare fiscalăArticolul 240. Circumstanţele care exclud procedura de examinare a cazului de încălcare fiscalăArticolul 241. Autoritatea abilitată să examineze cauzele privind încălcările fiscaleArticolul 242. Drepturile şi obligaţiile persoanei trase la răspundere pentru încălcare fiscalăArticolul 243. Participarea persoanei trase la răspundere pentru încălcare fiscală la examinarea cazuluiArticolul 244. Reprezentantul şi confirmarea împuternicirilor luiArticolul 245. Locul şi modul examinării cazului de încălcare fiscalăArticolul 246. Termenele de examinare a cazului de încălcare fiscalăArticolul 247. Clarificarea circumstanţelor cazului de încălcare fiscalăArticolul 248. Decizia asupra cazului de încălcare fiscalăArticolul 249. Tipurile de deciziiArticolul 250. Pronunţarea deciziei asupra cazului de încălcare fiscală şi înmînarea unui exemplar al

decizieiArticolul 251. Propunerile de lichidare a cauzelor şi condiţiilor săvîrşirii încălcării fiscaleArticolul 252. Executarea deciziei asupra cazului de încălcare fiscală Capitolul 15TIPURILE DE ÎNCĂLCĂRI FISCALE ŞI RĂSPUNDEREA PENTRU ELEArticolul 253. Împiedicarea activităţii organului fiscalArticolul 254. Neutilizarea maşinilor de casă şi de control/terminalelor de plată în numerarArticolul 254 1 . Nerespectarea reglementărilor din domeniul transporturilor auto de călători. Neeliberarea

biletelor de călătorieArticolul 255. Neprezentarea informaţiei despre sediuArticolul 256. Nerespectarea regulilor de evidenţă a contribuabililorArticolul 257. Încălcarea regulilor de ţinere a evidenţei contabile şi a evidenţei în scopuri fiscaleArticolul 2571. Neeliberarea facturii fiscale în cazul bunurilor gajateArticolul 258.ExclusArticolul 259. Încălcarea de către instituţiile financiare (sucursale sau filialele acestora) a modului de

decontareArticolul 260. Nerespectarea modului de întocmire, de prezentare a dării de seamă fiscale şi a facturii

fiscale, precum şi neînregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale

97

Articolul 260 1 . Încălcarea modului de prezentare de către contribuabil a documentelor privind plăţile şi/sau impozitele reţinute

Articolul 261. Încălcarea regulilor de calculare şi de plată a impozitelor şi taxelorArticolul 262. Lipsa “Timbrelor de acciz”Articolul 2621. Nerespectarea regulilor de comercializare a ţigaretelor cu filtruArticolul 263. Nerespectarea regulilor de executare silită a obligaţiei fiscaleArticolul 2631. Ruperea sau deteriorarea sigiliului

Cod Penal:Articolul 241 1 .  Practicarea ilegală a activităţii financiareArticolul 245 5 .  Refuzul intenţionat de a dezvălui şi/sau prezenta informaţiile prevăzute de legislaţia

privind piaţa financiară nebancară sau bancarăArticolul 245 6 .  Practicarea activităţilor profesioniste pe piaţa financiară nebancară fără licenţăArticolul 245 7 .  Încălcarea cerinţelor privind activitatea profesionistă pe piaţa financiară nebancară

98

*1. Evidentiati izvoarele dreptului financiarIzvoarele dr. fin. sunt :Legilefiind cele mai importante acte normative emise pentru domeniul financiar, datorita competentei

parlamentului de a reglementa prin legi :administrarea, formarea,folosirea si controlul resurselor financiare ale statului, UAT si institutiilor publice.

Conventiile internationale care sunt ratificate de Parlament sidaca RM este parte la ele. Hotaririle parlamentului sunt acte normative ce prevad norme juridice pentru organizarea sistemica a dispozitiilor generale de specialitate financiara.

Hotaririle Guvernului se emit pentru organizarea executarii legilor, prin ele instituindu-se norme juridice necesare pentru executarea dispozitiilor generale din legi cu specialitate financiara.

Instructiunile, regulamentele, normele metodologice ale Ministerului Finantelor, prin ele se instituie norme juridice, care dezvolta cuprinsul dispozitiilor generale din legile de specialitate financiara.

2. Analizati actele si operatiunile financiareActele financiare –sunt manifestari de vointa care au scopul de a produce efecte juridice a caror

realizare e garantata prin forta de constringere a statului in conditiile prevazute de normele juridice in vigoare. Cele mai multe acte financiare sunt facute de catre Ministerul Finantelor, organele financiare din UAT, CNAS si Casele Teritoriale.

Operatiunile financiare sunt : de calcul a veniturilor si cheltuielilor org, ; de stat si institutii publice ; de plata si incasare a veniturilor publice ; de intocmire a inscrisurilor privind cheltuielile bugetare. Operatiunile financiare sunt efectuate de catre functionarii specializati contabil din organele de stat. Operatiunile financiare se deosebesc de actele financiare prin ceea ca nu produc prin ele insele efecte juridice, fiind denumite operatiuni financiar-tehnice. Insemnatatea lor se apreciaza datorita rolului lor si prin pregatirea, emiterea si executarea actelor juridice financiare.

3. Delimitati dreptul financiar de alte ramuri de drept.D.fin – D.constitutional aceasta relatie e determinata prin prisma importantei D.Const. care studiaza

conceptul bugetului public national, competenta Parlamentului de a adopta bugete anuale de stat si obligatia cetatenilor de a contribui prin impozite si taxe la acoperirea cheltuielilor publice.

D.fin. – D. administrativ acestea se afla intr-o relatie de interferenta, caci D.adm. cuprinde normele despre organizarea, function. tuturor organelor de stat ce fac parte din administratia de stat si constituie administarea finantelor publice. In dr. finan. se folosesc dispozitii generale si speciale din dr. adm.

D.fin. – D. fiscal este o legatura strinsa datorita importantei sistemului fiscal asupra formarii veniturilor bugetare anuale de satat si locale. Natura de dr.public a legisl. fiscale se apreciaza nu autonom, ci-n corespundere cu regl. cheltuielilor publice, a bugetului de stat si locale a imprumuturilor de stat, si-n corespundere cu natura de dr.public ale acestor compartimente.

D.fin. – D.international public este evidentiata existenta multor conventii determinate de interese si necesitati financiare. Aceste conventii dovedesc existenta raporturilor financiare intre state.

4. Identificati elementele veniturilor bugetareElementele si trasaturile veniturilor bugetare trebuie sa fie precizate cu cleritate in actele normative

prin care sunt instituite.Elementele veniturilor bugetare :1) Denumirea venitului bugetar stabileste legatura economico-financiara si juridica a venitului

respectiv : impozit, taxa, incasari si contributie.2) Debitorul, platitorul, subiectul impunerii sau contribuabilul este acea PF sau PJ care datoreaza,

potrivit legii un impozit, o taxa, ori este este obligat la efectuarea unor anumite prelevari la bugetul statului.

3) Obiectul impozabil - veniturile sau bunurile impozabile ori taxabile specificate prin dispozitiile legilor in vigoare. Venitul impozabil se poate constitui sub diferite forme : veniturile PF, veniturile SRL, veniturile SA etc. bunurile impozabile sau taxabile pot fi : cladiri, terenuri, mijloace de transport s.a.

4) Baza impozabila- suma venitului, valoarea bunurilor, volumul marfurilor, valoarea serviciilor prestate asupra carora se aplica cotele impozitelor, taxelor s.a. pentru a se determina volumul obligatiilor

99

banesti ale subiectelor impunerii.5) Cota de impunere - suma sau procentul care se aplica asupra bazei impozabile si cu ajutorul carora

se calculeaza cuantumul banesc al fiecarui venit bugetar. Sunt folosite doua categorii de cote de impunere : cote fixe si cote procentuale. Cote fixesunt stabilite in suma egala, neschimbata pe anumita marime a venitului impozabil, a averii ori situatiei platitorului. Cote procentuale reprezinta un anumit procent din venitul sau valoarea bunului impozabil.

6) Unitatea de impunere - unitatea de masura in care se evaluiaza obiectul impozabil : spre exemplu, in cazul venitului – leul, in cazul bunurilor imobiliare – metrul patrat, in cazul automobilelor – centimetrul cub.

7) Perceperea venitului constituie realizarea efectiva a acestuia si are loc prin mai multe metode : - metoda platii directe, agentii economici au obligatia sa determine baza impozabila, si sa achite singuri la timp si integral, impozitul datorat statului ;metoda retinerii si varsarii consta in aceea ca atunci cind un agent economic plateste drepturile banesti unei persoane, are obligatia sa calculeze, sa retina si sa verse in termenele stabilite de lege la bugetul statului sumele datorate de acestia ; metoda aplicarii de timbre fiscale se foloseste in cazul aplicarii acestora pe produsele accizate.

8) Termenul de plata arata data la care sau pina la care un anumit venit trebuia sa fie varsat la bugetul statului.

9) Inlesnirile si facilitatile acordate contribuabililorInlesnirile acordate la plata impozitelor si taxelor fac parte din masurile si politica financiara,

economica si sociala din RM. Aceste inlesniri sunt : esalonari,scutiri, aminari, deduceri s.a. scopul acestor inlesniri este sporirea rentabilitatii si stprijinirea familiei, favorizarea persoanelor in virsta si a celor cu capacitate redusa de munca

5. Determinati criteriile de diferentiere a veniturilor publiceA. Dupa sursele de constituire :- v.b. care se disting in taxe, impozite, accize sit axe vamale;- v.b. care se constituie din platile pentru pentru serviciile prestate de institutiile publice ;- v.b. ce se incaseaza din creserea de capital ;- amenzile, penalitatile etc.B. Dupa continutul economic :- venituri bugetare care au continut fiscal (impozite, accizele) ;- venituri bugetare care nu au continut fiscal (imprumuturile de stat, donatiile).C. Dupa sursele de provenienta :- provenite din surse interne ;- din surse externe.D. dupa apartenenta la verigile sistemului bugetar :- venituri care se incaseaza la bugetul de stat(accizele, taxa vamala) ;- venituri care revin bugetelor locale (impozitul pe bunurile imobiliare).E. Dupa caracterul veniturilor bugetare :- venituri ordinare, au caracter permanent, se incaseaza cu regularitate, cum sunt : impozitul pe

venit, TVA, accizele s.a.- venituri extraordinare, se incaseaza in situatii exceptionale, pentru a acoperi cheltuielile specifice :

lansarea unui imprumut de stat, emisiunea monetara etc.- Analizati clasificarea veniturilor bugetarePartea veniturilor bugetare cuprinde : venituri curente fiscale, nefiscale, din operatiunile cu capital si

transferurile.Veniturile fiscale. I categorie – este formata din impozitul pe venit, constituind : impozitul pe venit

retinut de intreprinderi, institutii si organizatii ; impozitul pe venit calculat de organele fiscale ; impozitul pe venit al intreprinderilor mixte si celor cu investitii straine . II categorie – o constituie impozitele interne pe marfuri si servicii : TVA la marfurile produse pe teritoriul RM, la serviciile si la marfurilor importate ; impozitul privat ; accizele la diferite produse stabilite conform legislatiei. III categorie de venituri : impozitele asupra comertului international : taxa vamala ; tariful vamal la marfurile si obiectele importate ; incasarile consulare ; taxele de export.

Veniturile nefiscale.I categorie este formata din venituri din activitatea de antreprenoriat si de proprietate : dividendele aferente cotei de participare a statului in sociatati pe actiuni ; venitul net al Bancii Nationale a Moldovei ; arenda pentru patrimoniul de stat. II categorie de venituri nefiscale o

100

constituie unele taxe si plati administrative : taxele percepute de politia rutiera ; taxa pentru elaborare de pasapoarte, buletine de identitate, legitimatii si certificate. III categorie o contituie amenzile si sanctiunile administrative : amenzile aplicate de politia rutiera ; amenzile aplicate de politia economica ; veniturile provenite de la confiscari ; amenzile si alte sanctiuni aplicate de Departamentul Vamal.

6. Determinati executia partii de venituri si a partii de cheltuieli a bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale

Executarea părţii de venituriScopul execuţiei părţii de venituri ale bugetelor unităţilor adm-ter e realizarea integrală şi în termenele

legale a veniturilor în bugetul aprobat. Realizarea veniturilor este supusă cerinţelor de legalitate privind încasarea impozitelor, taxelor şi altor venituri care sunt cuprinse şi specificate în lista impozitelor, taxelor şi altor venituri bugetare, fiind parte din documentaţia anexată fiecărui buget.

La colectarea veniturilor sunt necesare o serie de acte şi operaţiuni: a. Identificarea veniturilor şi bunurilor impozabile şi stabilirea obligaţiilor faţă de bugetul

respectiv; b.încasarea veniturilor bugetare; c. urmărirea realizării veniturilor bugetare.Veniturile bugetare ale unităţilor administrativ-teritoriale se încasează de la contribuabili în conturile

bancare ale trezoreriei teritoriale în felul următor: prin virament si in numerar, prin avizExecutarea părţii de cheltuieliExecutarea părţii de cheltuieli a bugetului UAT înseamnă efectuarea cheltuielilor publice în

concordanţă deplină cu destinaţiile stabilite.Cheltuielile din bugetele UAT se efectuează în baza repartizărilor lunare elaborate şi aprobate în

ordinea stabilită, în limita alocaţiilor aprobate fiecărui ordonator de credite (executor de buget).Ordonatorul de bugeteste agentul public al diferitelor administraţii, care pe lângă funcţiile ce decurg

din apartenenţa la funcţia publică, beneficiază de un statut special, care îl împuterniceşte cu atribuţii decizionale în domeniul financiar-bugetar.

Ordonatorul efectuează toate operaţiunile succesive ale unei încasări sau plăţi, după apariţia datoriei sau a creanţei, inclusiv sau exclusiv ordinul de a plăti o cheltuială sau de a acoperi o încasare.

După funcţiile atribuite, ordonatorii de credite se clasifică pe tipuri, după cum urmează: 1. Ordonatori principali de credite (primarii sat, oras, presed.raioan,pr Chisinau)

Ordonatori secundari de credite 3.Ordonatori terţiari de credite. Apoi se intocmesc rapoarte. Si anume rapoarte trimestriale şi anuale privind execuţia acestora.

7. Analizati conceptul si functiile bugetului de statBugetul - un act de autorizare dat de puterea reprezentativă privind condițiile de realizare a veniturilor

bugetare minime, precum si cheltuielilor maxime alocate cu indicarea naturii și destinațiilor acestora pe o perioadă dată(de obicei 1 an). Funcția legislativă – fiindcă anual se adoptă cu putere de lege(Legea bugetară anuală),dispozițiile cuprinse în această lege au caracter imperativ cu privire la cuantumul minim al veniturilor si cheltuielilor. Funcția politică – deoarece bugetul reflectă intregul program politic al guvernului, votarea lui de către Parlament. Funcția financiară – prsupune sub forma bănească a necesarului de cheltuieli in domeniul public și evaluarea cît mai corectă a surselor care pot fi de natură fiscală și nefiscală. Funcția publică – bugetul este un mijloc de satisfacere a nevoilor colective, fiind un act de conducere statală, emanat dintr-un interes public general.

8. Analizati procedura efectuarii cheltuielilor bugetului de statAutoritatile publice pot face cheltuieli pentru diverse programe guvernamentale si sa existe autorizatia

semnata de ministrul finantelor sau de o persoana autorizata din Ministerul Finantelor.La stabilirea cheltuielilor publice se au in vedere urmatoarele :a) in domeniul social,(utilizarea res.fin. ale statului pentru invatamint,sanatate,cultura, arta, sport, s.a) ;b) in domeniul economic (acordarea de subventii, acordarea de investitii s.a) ; c) asigurarea cerintelor de aparare a tarii si a ordinii publice ; d) finantarea administratiei centrale de stat si a altor cheltuieli prevazute de lege.Este interzisa acoperirea cheltuielilor bugetului de stat, prin recurgerea la emisiunea monetara sau prin

finantarea directa de catre banci.Alocatiile bugetare – sume de bani aprobate de buget, in limitele carora se pot face cheltuieli, cu

destinatie precizata, prin legea bugetara anuala.Executorii de buget principali(ordonatorii de credite ) ai bugetului de stat sunt ministrii si

101

conducatorii celorlalte organe centrale de stat. Conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica din subordinea ministerelor si celorlalte organe centrale de stat finantate din bugetul statului, sunt dupa caz : ordonatori, secundari sau tertiari de credite.

Ordonatorii secundari de credite, aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozitiilor legale si repartizarea alocatiilor bugetare aprobate unitatilor ierarhic inferioare, ai caror conducatori sunt sunt ordonatori tertiari de credite.

Ordonatorii tertiari de credite – sunt conducatorii institutiilor publice imputerniciti sa utilizeze creditele bugetare ce le-au fost repartizate, numai pentru nevoile unitatilor care le conducc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si in conditiile stabilite prin dispozitiile legii.

Indiferent de categoria din care fac parte, ordonatorii de alocatii sunt responsabili :- de respectarea dispozitiilor legale in utilizarea creditelor bugetare ;- de folosirea cu eficienta a sumelor de bani primite de la bugetul de stat;- de intergritatea bunurilor incredintate unitatilor pe care le conduc ;- de tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a darilor de seama contabile asupra

exercitiului bugetar.

9. Caracterizati notiunea de procedura bugetaraActivitatea bugetara trece prin mai multe etape: elaborarea proiectului bugetului de stat, adoptarea,

promulgarea si executarea bugetului de stat.Elaborarea proiectului bugetului de stat este prima etapa a procedurii bugetare, care cuprinde

activitatea de determinare a veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat.Adoptarea presupune dezbaterea si votarea de catre Parlament a legii de adoptare a bugetului de stat.Promulgarea sau remiterea legii bugetare anuale adoptate implica analiza efectuata de Presedintele

statului a legii bugetare anuale, exprimindu-si opinia fie de promulgare a legii de adoptare a bugetului de stat, fie remiterea acesteia Parlamentului.

Executia bugetara consta in realizarea veniturilor la termenele si cuantumul prevazut si efectuarea cheltuielilor conform destinatiei prevazute.

Procedura bugetara- totalitatea actelor si operatiunilor cu caracter normativ si tehnic, infaptuite de organe specializate ale statului in scopul elaborarii, adoptarii, executarii si incheierii bugetului de stat.

Proces bugetar - procesul care incepe cu elaborarea bugetului de stat si se termina cu adoptarea darii de seama despre executarea lui pentru anul bugetar respectiv

10. Analizati clasificatia veniturilor si cheltuielilor bugetareBugetul de stat al RM este alcatuit din: veniturile bugetare si cheltuielile bugetare.A) Partea veniturilor bugetare cuprinde : venituri curente fiscale, nefiscale, din operatiunile cu

capital si transferurile. Veniturile fiscale. I categorie – este formata din impozitul pe venit, constituind : imp.retinut de

intreprinderi,institutii,organizatii ; imp .calculat de organele fiscale ; imp. intreprinderilor mixte si celor cu investitii straine . II categorie – o constituie impozitele interne pe marfuri si servicii : TVA la marfurile produse pe teritoriul RM, la serviciile si la marfurilor importate ; impozitul privat ; accizele la diferite produse stabilite conform legislatiei. III categorie de venituri : impozitele asupra comertului international : taxa vamala ; tariful vamal la marfurile si obiectele importate ; incasarile consulare ; taxele de export.

Veniturile nefiscale.I categ este formata din venituri din activitatea de antreprenoriat si de proprietate : dividendele aferente cotei de participare a statului in sociatati pe actiuni ; venitul net al Bancii Nationale a Moldovei ; arenda pentru patrimoniul de stat. II categ : taxe si plati administrative : taxele percepute de politia rutiera ; taxa pentru elaborare de pasapoarte, buletine de identitate, legitimatii si certificate. III categ : amenzile si sanctiunile administrative : amenzile aplicate de politia rutiera si cea economica ; veniturile provenite de la confiscari ; amenzile si alte sanctiuni aplicate de Departamentul Vamal.

B) Partea veniturilor bugetare e formata din :Clasificatia functionala a cheltuielilor bugetare   - grupeaza aceste cheltuieli in functie de

obiectivele urmarite de stat, fiind create pe categoriile principale de cheltuieli: activitatea externa;

102

apararea nationala; jurisdictia constitutionala; autoritatile judecatoresti; mentinerea ordinii publice si securitatea nationala; invatamintul; cercetari stiintifice; cultura, arta, religia, sportul; ocrotirea sanatatii ; excedent; deficit etc.

Clasificatia organizationala a cheltuielilor bugetare – grupeaza veniturile dupa institutiile insarcinate cu incasarea lor, iar cheltuielile dupa institutiile imputernicite cu efectuarea lor. Clasificarea bugetara dupa criteriul organiztional se face dupa 2 criterii: - ministere, departamente, municipii, raioane s.a.; - intreprinderi, institutii, , organizatii, platile si actiunile finantate de la buget.

Clasificatia economica a cheltuielilor bugetare – are menirea de a preciza speciile si subspeciile de cheltuieli limitative admise si finantate din bugetul de stat si anume: cheltuieli curente; cheltuieli capitale ; acordarea de imprumuturi de la buget si rambursarea lor ; plata dobinzilor si rambursarea creditelor contractate de ordinatorii principali de credite ; procurarea de actiuni.

11. Determinati atributiile Casei Nationale de Asigurari SocialeAtributile CNAS sunt :publica anual raportul sau de activitate ; exercita indrumarea si controlul privind aplicarea dispozitiilor

legale de catre structurile sale teritoriale s.a. ; vireaza contributiile de asigurari sociale ; controleaza veridicitatea darilor de seama ce privesc bugetul a.s.s., corectitudinea utilizarii mijloacelor virate la bugetul a.s.s. ; ia masuri pentru dezvoltarea eficienta a patrimoniului sistemului public ; furnizeaza datele necesare pentru fundamentarea si elaborarea bugetului a.s.s. ; prezinta Guvernului date referitoare la modul de administrare si gestionare a bugetului; ia masuri pentru protectia fondurilor de a.s. ; certifica anual stagiul de cotizare pentru fiecare asigurat ; asigura aplicarea conventiilor internationale la care RM este parte ; dezvolta relatii cu organisme similare din domeniul a.s. din alte tari ; asigura reprezentarea in fata instantelor de judecata in litigiile in care este implicate ca urmare a aplicarii legislatiei din sfera data; organizeaza selectia, perfectionarea profesionala a personalului din domeniul a.s.

12. Caracterizati casele teritoriale de asigurari socialeCasa teritoriala este o persoana juridica desfasurindu-si activitatea sub controlul si Atributiile Casei

Teritoriale : incheierea contracelor de asigurari sociale ;achitarea pensiilor, compensatiilor, indemnizatiilor si efectuarea analizelor periodice a acestui proces, in vederea perfectionarii lui ;inaintarea si argumentarea propunerilor de elaborare a proiectului devizului de cheltuieli pentru organizarea si functionarea in anul bugetar urmator a Casei teritor;organizarea si desfasurarea activitatii de perfectionare a personalului din teritoriu;exercitarea unui control al procesului de acumulare a contributiilor de a.s;certificarea stagiului de cotizare a asiguratului in conditiile legii ;aplicarea amenzilor si sanctiunilor fata de agentii economici si persoanele fizice – debitori ai CNAS ;perfectarea documentelor pentru stabilirea pensiilor si indemnizatiilor ;

exercitarea controlului asupra legitimitatii si corectitudinii eliberarii certificatelor de concediu medical ; asigurarea reprezentarii in instantele juridice pe litigiile in care este implicate; elaborarea si solutionarea contestatiilor, sesizarilor si reclamatiilor ce-I sunt adresate.

13. Analizati elaborarea si aprobarea proiectului legii bugetare anualeAutoritatile publice prezinta Mnisterului Finantelor propunerile proprii de bugete ce includ veniturile

si cheltuielile. Listele de investitii se centralizeaza si se anexeaza la bugetele anuale si se aproba urmarindu-se o anumita procedura, care cuprinde : - evaluarea tehnica a fiecarei investitii sau achizitii ; - evaluarea financiara a costului total al fiecarei investitii sau achizitii ; - estimarea veniturilor anuale sau a cotezatiilor, daca acestea exista, posibile de a fi colectate de catre Guvern ca rezultat al investitiei sau al achizitiei. Ministerul de Finante verifica temeinicia si corectitudinea proiectelor de bugete ale celorlalte ministere, cere modificari. Daca sunt divirgente acestea se solutioneaza de Guvern. Apoi se intocmeste sinteza veniturilor si sinteza cheltuielilor, care sunt necesare pentru cunoasterea structurii economice a veniturilor si cheltuielilor bugetare din fiecare exercitiu bugetar. Dupa finisarea elaborarii proiectului legii bugetare anuale, care cuprinde anexele, Ministerul Finantelor il prezinta Guvernului impreuna cu nota explicativa. Anexele - proiectului legii bugetare anuale cuprind : veniturile si cheltuielile estimate : pentru anul bugetar viitor ; pentru cel putin un an dupa anul bugetar viitor si datele aditionale, prevazute de legea bugetara anuala. Nota explicativa – la proiectul legii bugetare anuale include prognozele indicatorilor macroeconomici, precum strategii ale Guvernului : de dezvoltare sociala si economica ; de sprijin financiar ; de politici bugetar-fiscale ; datoriei de stat ; strategiile relatiilor bugetului de stat cu

103

bugetele unitatilor administrativ-teritoriale. Guvernul decide includerea amendamentelor la proiectul legii bugetare anuale si la nota explicativa si controleaza operarea amendamentelor respective de catre Ministerul Finantelor. Dupa includerea amendamentelor, daca acestea exista, Guvernul adopta proiectul legii bugetare anuale.

14. Identificati cheltuielile bugetare pentru asigurarile sociale de statCheltuielile bugetare pentru a.s.s au urmatoarea destinatie : - pensii pentru munca desfasurata pina la

depasirea limitei legale de virsta ; - pensiile acordate pentru pierderae capacitatii de munca, pentru accidente de munca, boala profesionala (pensii de invaliditate); - pensiile de urmas se acorda copiilor pina la o anumita virsta, ai asiguratilor decedati si ai sotilor acestora ; - indemnizatii pentru incapacitatea temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii, boli profesionale si accidente de munca ; - prestatii pentru prevenirea imbolnavirilor, ex reducerea programului de lucru sau trecerea temporara la un post mai usor, se acorda pentru tratament balneo-climateric ; - indemnizatii pentru maternitate si pentru cresterea copilului sau ingrijirea copilului bolnav. Indemnizatia de maternitate este o forma de protectie sociala ce consta intr-o suma de bani acordata prin sistemul public de a.s. femeilor asigurate. Indemnizatia pentru cresterea copilului sauingrijirea copilului bolnav este un mod de sprijin banesc ce se acorda prin sistemul public de a.s. persoanei asigurate ; - ajutorul de somaj este o forma de protectie sociala a persoanei asigurate apta pentru munca si neincadrate ; - ajutorul banesc in caz de deces al salariatului sau al membrilor familiilor acestuia consta intr-o suma de bani. Fiecare dintre aceste pensii, indemnizatii si ajutoare banesti de asigurari sociale se calculeaza in temeiul unor norme speciale, care garanteaza acordarea acestor pensii, indemnizatii si ajutoare in mod individual.

15. Analizati adoptarea bugetului in unele state dezvoltateAdoptarea bugetului de stat de catre Parlament in multe state este reglementata prin dispozitii specifice

in sensul ca implica o anumita procedura de examinare de catre comisii financiar-bugetare a cuprinsului bugetului annual. Apoi, urmata de dezbaterea, fie separat in fiecare dintre cele 2 camere ale Parlamentului, fie de catre celelalte 2 camere reunite, si in final, discutarea pe articole si votul deschis ori secret al legii bugetare anuale. Dezbaterea parlamentara a bugetului de stat, este diferita in mai multe state. De exp. in Germania, Parlamentului ii ramin pentru discutii pina la fixarea bugetului prin legea bugetara, inaintea inceperii anului bugetar, in cel mai bun caz 3 luni. In Anglia, Camera Comunelor are drepturi bugetare mai largi decit Camera Lorzilor si ca atare bugetul pe anul urmator este prezentat mai intii in Camera Comunelor. In Franta, Adunarea Nationala are si ea drepturi prioritare in domeniul bugetului de stat, iar proiectul de buget ajunge la senat, numai dupa prima lui lectura in cadrul Adunarii Nationale ale carei optiuni ramin decisive pentru cuprinsul bugetului de stat pe exercitiul financiar urmator. In SUA proiectul noului buget federal este propus de catre Presedintele SUA Congresului, intrunit din membrii Camerei reprezentantilor si ai Senatului, apoi acest proiect este discutat mai intii in Camera reprezentantilor, care insa are dreptul limitat de a modifica veniturile bugetare. In cele mai multe state se insista cu prioriate asupra votului cheltuielilor bugetare sau publice.

16. Evidentiati specificul adoptarii si promulgarii bugetului de stat in RMConform legii Guvernul prezinta Parlamentului pina la 1 octombrie a fiecarui an proiectul legii

bugetare anuale. Acesta contine anexele si nota explicativa. Proiectul legii bugetare anuale este examinat de Comisia Economie, Buget, Finante, care prezinta parlamentului un aviz de la data stabilita de acesta. Examinarea PLBA in Parlament se efectuiaza in trei lecturi. Ea poate fi adoptata si in 2 lecturi, daca toate chestiunile din lecturile 2 si 3 sunt examinate intr-o singura lectura. A) Examinarea in prima lectura   : Parlamentul audiaza raportul Guverului si coraportul Comisiei Economie, Buget, Finante asupra PLBA si examineaza : - directiile principale ale politicii bugetar-fiscale ; - conceptiile de baza ale proiectului. Parlamentul adopta, in prima lectura, PLBA si il remite Comisiei Europene, Buget si Finante pentru Pregatirea de examinare in a doua lectura. In caz de respingere Parlamentul stabileste stabileste un termen pentru imbunatatire si prezentare repetata a PLBA in prima lectura. B) Examinarea in a doua lectura : parlamentul examineaza : veniturile estimate sub forma de calcule si structura lor ; - cheltuielile estimate, structura si destinatia lor ; - deficitul sau excedentul bugetului de stat.

C)Examinarea in a treia lectura, Parlamentul: - examineaza alocatiile detaliate pentru autoritatile publice ; - stabileste alocatiile care vor fi finantate in mod prioritar ;-examineaza alte detalii din legea bugetara anuala.

104

Pina la 5 decembrie a fiecarui an, Parlamentul adopta legea bugetara anuala, care va fi promulgate. Promulgarea legii este actul final si tine exclusiv de competenta sefului statului care investeste legea cu formula executorie. Decretul de promulgare(2 saptamini) emis de Presedintele RM este obligatoriu pentru executarea pe intreg teritoriul statului, avind caracter normativ. Ulterior, Decretul cu privire la promulgarea legii bugetare anuale se publica in Monitorul Oficial.

17. Evidentiati elaborarea bugetului asigurarilor sociale de statCuprinzind actele si operatiunile de elaborare, aprobare si executare sau indeplinire a fiecarui buget

anual al a.s.s., procedura acestui buget este supusa dispozitiilor generale prevazute de legislatie. Elaborarea si executia bugetului a.s.s. sunt supuse principiilor anualitatii, realitatii si echilibrarii. Bugetul a.s.s. face parte din bugetul public national si este independent de bugetul de stat. La elaborarea proiectului bugetului anual al a.s.s. se urmareste echilibrul intre venituri si cheltuieili. Elaborarea proiestului bugetului a.s.s. se face de catre CNAS, coordonat cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale privind evolutia veniturilor si cheltuielilor in anii precedenti. Proiectul legii bugetului asigurarilor sociale de stat, este elaborat pina la inceputul noului trimestru si este supus avizarii de catre Ministerul Finantelor si aprobarii de catre Guvern. Guvernul examineaza proiectul acestei legi si noata explicativa inaintea adoptarii hotaririi. Dupa includerea amendamentelor, daca acestea exista, Guvernul aproba proiectul legii bugetului asigurarilor sociale de stat. Apoi acesta este inaintat Parlamentului spre dezbatere si adoptare. Proiectul legii bugetului asigurarilor sociale de stat include anexele si este insotit de nota explicativa.

18. Expuneti procedura realizarii veniturilor bugetare de statIn realizarea conforma a veniturilor bugetare, obligatoriu trebuie respectate, urmatoarele conditii

reglementate de cadrul normativ financiar;- nici un impozit, taxa sau alte oblibatii de natura acestora, nu pot fi inscrise in buget si incasate, daca

acestea nu au fost stabilite prin lege ;- legea bugetara anuala adopta pentru fiecare an lista impozitelor, taxelor si a cotelor acestora, precum

si a celorlalte venituri ale statului, care urmaeaza sa se perceapa;- este interzisa perceperea sub orice titlu, sub orice denumire, de contributii directe sau indirecte

inafara celor stabilite de lege.Realizarea veniturilor bugetare, presupune cunoasterea si aplicarea normelor juridice in materie, atit

de contribuabili, cit si de organele competente privind executia bugetara.

19. Individualizati elementele autonomiei financiare.Fundamentul autonomiei locale este autonomia financiara. Elementele autonomiei financiaresunt:• Resursele financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale trebuie să fie proporţionale

cu competenţele prevăzute de constituţie sau de lege;• Cel puţin o parte din resursele financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale trebuie să

provină din taxele şi impozitele locale, al căror nivel acestea au competenţa să-1 stabilească în limitele legale;

• Sistemele de prelevare pe care se bazează resursele de care dispun aut.adm. pub.loc. trebuie să fie de natura diversificată şi evolutivă pentru a le permite să urmeze practic, pe cât posibil, evoluţia reală a costurilor exercitării competenţelor acestora;

• UAT cu o situaţie mai grea financiară necesită instituirea de proceduri de egalizarefinanciară sau de măsuri echivalente, destinate să corecteze efectele repartiţiei inegale resurselor potenţiale de finanţare, precum şi a sarcinilor fiscale care le suportă.

• aut.adm. pub.loc trebuie să fie consultate, de o manieră adecvată, asupra modalităţilor derepartizare a resurselor redistribuite care le revin;

• Subvenţiile alocate UAT trebuie să nu fie destinate finanţării unor proiecte specifice. • în scopul finanţării cheltuielilor de investiţii, aut.adm. pub.loc trebuie să aibă acces, la piaţa

naţională a capitalului;• Unităţile administrativ-teritoriale sunt obligate să menţinădisciplina financiară în teritoriu.

105