Testul Nr. 16

Sub 1: Notiunea de actiune civila. Elementele actiunii civile si importanta lor.

1.1 Formulati definitia actiunii civile.

1.2. Identificati elementele Actiunii Civile;

1.3 Determinati argumentat elementele actiunii civile in urmatoarele pricini:

a. Albu V a inaintat o cerere de chemare in judecata catre Negru I si Slutu O cu privire

la repararea prejudiciului material in valoare de 3500 lei si a prejudiciului moral in marime de

10.000 lei, cauzat in legatura cu vatamarea integritatii corporale;

b. Fusu N si Croitoru M au inaintat o cerere de chemare de judecata catre

SRLstruguras cu privire la contestarea concedierii ilegale, restabilirea la locul de munca, incasarea platilor salariale pentru absenta fortata de la locul de munca si repararea

prejudiciului moral, solicitind si atragerea in proces a directorului intreprinderii Nacu I.

1.1 Actiunea civila- adresarea in instanta de judecata cu privire la examinarea intro

anumita ordine procesuala a pretentiilor material-juridice ale unei persoane fata de alta, care

rezulta din raportul material litigios.

1.2 Elementele A.C. constituie:

Obiectul- actiunii reprezinta pretentia material-juridica a reclamantului fata de pirit,

concretizata in cererea de chemare in judecata, care rezulta din raportul material litigios,

temeinicia careia instanta de judecata trebuie sa o verifice si sa adopte o hotarire in acest sens.

(nu trebuie confundat cu bunurile materiale. Ex casa de locuit) Ex obiect: pretentia de

recunoastere dreptului de proprietate; partajul, evacuarea uni locatar;

Temeiul actiunii civile reprezinta circumstantele de fapt si de drept din care rezulta si

pe care se intemeiaza pretentiile reclamantului fata de pirit. Faptele juridice din pretentiile

reclamnatului (incheierea unui contract, inregistrarea casatorie).

Continutul AC este format din actiunile instantei pe care le solicita reclamantul,

Metodele de aparare a dreptului prevazt Art 11 Cod Civil.

Articolul 11. Metodele de aprare a drepturilor civile Aprarea dreptului civil se face prin: a) recunoaterea dreptului; b) restabilirea situaiei anterioare nclcrii dreptului i suprimarea aciunilor prin care se ncalc dreptul sau se creeaz pericolul nclcrii lui; c) recunoaterea nulitii actului juridic; d) declararea nulitii actului emis de o autoritate public; e) impunerea la executarea obligaiei n natur; f) autoaprare; g) repararea prejudiciilor;

h) ncasarea clauzei penale; i) repararea prejudiciului moral;

j) desfiinarea sau modificarea raportului juridic; k) neaplicarea de ctre instana de judecat a actului ce contravine legii emis de o autoritate public; l) alte ci prevzute de lege.

Partile AC- Subiect activ(a carui drept a fost incalcat) si Subiect Pasiv(cel care a atenat

la exercitarea normala a drept subiectiv)

Elementele actiunii sunt interdependente

1.3

A. Partile: Albu V- Subiect Activ); Negru I si Slutu O- sub pasiv;

Obiect- Repararea prejudiciului material si moral;

Temei- Vatamarea integritatii corporale( temei de fapt) Art 11 Codul civil lit g)

repararea prejudiciilor( temei de drept.

B. Partile: Fusu N si Croitoru M subiect activ; SRL struguras, Nacu I- subiect pasiv;

Obiect: cerere de chemare de judecata cu privire la contestarea concedierii ilegale si

repararea prejudiciului moral;

Temei concedierea ilegala restabilirea la locul de munca, incasarea platilor salariale pentru absenta fortata de la locul de munca;

2. Pregatirea pricinii pentru dezbateri judiciare. Actele procedural ale partilor,

judecatorului in vederea pregatirii pricinii pt dezbateri judiciare.

2.1 Descrieti sarcinile pregatirii pricinii pentru dezbat judiciare.

Dup ce primete cererea de chemare n judecat, judectorul pregtete pricina pentru dezbateri judiciare, pentru a asigura judecarea ei just i prompt. Pregtirea pentru dezbatere judiciar este obligatorie pentru orice pricin civil i are ca scop(SARCINILE):

a) precizarea legii care urmeaz a fi aplicat i determinarea raporturilor juridice dintre pri;

b) constatarea circumstanelor care au importan pentru soluionarea just a pricinii; c) stabilirea componenei participanilor la proces i implicarea n proces a altor

persoane;

d) prezentarea de probe.

2.2 Comparati actele procesuale pe care pot sa le execite participantii la process

cu cele care trebuie exercitate de instant de judecata.

Actele procesuale pe care le exercita participantii la proces:

- Acumularea, administrarea si prezentare probelor. Legea nu prevede expres obligatia

partilor de asi transmite reciproc probele care demonstreaza pretentiile si obiectiile lor.

Comunicarea mutual atit a materialului probant, cit si a actelor de procedura, partile, de

obicei, o infaptuiesc prin intermediul instantei de judecata( judecatorul trimite copiile piritului

sau reclamantului). Legea permite reprezentantilor partilor sa inmineze unul altuia actele de

procedura judiciara contra semnatura.

-Asigurarea actiunii(AA). La cererea participanilor la proces, judectorul sau instana poate lua msuri de asigurare a aciunii. Asigurarea se admite n orice faz a procesului, n cazul n care neaplicarea msurilor de asigurare a aciunii ar crea dificulti judectoreti sau ar face imposibil executarea hotrrii judectoreti.

- Actiunea reconvantionala. Prtul este n drept s intenteze mpotriva reclamantului o aciune reconvenional pentru a fi judecat odat cu aciunea iniial. Legiuitorul admite 2 prescriptii contrare ce reglemnteaza depunerea referintei:

A. In pricini complicate, judecat propune prtului s prezinte n scris, la data fixat, o referin privind aciunea reclamantului, i explic drepturile i obligaiile procedurale;

B.Depunerea referinei este obligatorie. Actele care trebuie exercitate de judecator:

- determinarea obiectului probatiunii pe pricina in cauza. Cheam n judecat reclamantul pentru a-l audia privitor la preteniile lui, i explic drepturile i obligaiile procedurale; cheam n judecat prtul pentru a-l audia privitor la circumstanele pricinii, clarific obieciile pe care le are mpotriva aciunii i probele prin care pot fi dovedite aceste

obiecii. Circumstanele care au importanta pt solutionarea justa a pricinei sint determinate de Instant de jud pentru solutionarea justa a pricinii.

- Stabilirea componenei participanilor la proces i implicarea n proces a altor persoane. Identificarea concreta a participantilor la proces si clarificarea necesitatii implicarii

in proces a subiectilor conduc la adoptarea unei Hot legale. Componenta participantilor

persoane care au interes material(pirit, reclmant)+ procesual, pers care au interes

procesual(procuror, Org autorit publice).

Pentru solutionarea justa si prompta a pricinii civile, jud urmeaza sa stabileasca si

persoanele care pot fi implicate pentru a contribui la infaptuirea justitiei(experti, martori..)

Judecatorul este obligat sa verifice formularea imputernicirilor care acorda

reprezentatilor dreptul la sav actelor de procedura. Instanta este in drept sa numeasca din

oficiu partii reprezentant avocat.

Din oficiu, la cererea partilor la proces printr-o incheiere, judecatorul poate ordona

expertiza pentru elucidarea unor aspecte din domeniul stiintei, artei, tehnicei.

Judecatorul din oficiu ordona efectuarea expertizei in cazurile incuviintarii spitalizarii

fortate, tratamentului fortat, incuviintarii examenului psihiatric

- Prezentarea probelor. Absenta unei probe, este egala cu absenta dreptului. La cererea participanilor la proces, reclam organizaiilor i persoanelor fizice probele necesare. Probele se adun i se prezint de ctre pri i de ali participani la proces. Dac n procesul de adunare a probelor apar dificulti, instana poate contribui, la solicitarea prilor i altor participani la proces, la adunarea i prezentarea probelor necesare.

Instana judectoreasc (judectorul) este n drept s propun prilor i altor participani la proces, dup caz, s prezinte probe suplimentare i s dovedeasc faptele ce constituie obiectul probaiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor.

- Alte acte ar fi conexarea pretentiilor; judecatorul este obligat sa intreprinda masuri pt

incheierea tranzactiei de impacare intre parti/ sa propuna medierea; sa propuna solutionarea

cauzei pe cale arbitrala.

- Fizarea termenului pt judecarea cauzei. Judecatorul pronun o ncheiere prin care stabilete termenul de judecare a pricinii n edin de judecat, notificnd prilor i altor participani la proces locul, data i ora edinei. Legea obliga judecatorul sa stabileasca termen pt judecare pricinii, luind in consideratie opinia partilor

2.3 Argumentati care din actele enumerate mai jos pot fi efectuate de catre

judecator in faza pregatirii pricinii pentru dezbat judiciare:

A. Incheierea de a nu da curs cererii, motivate prin neachitarea de catre reclamant a

taxei de stat.

Consider ca Judecatorul poate sa nu dea curs cererii in faza intentarii procesului in

instanta de judecata, dup ce constat c cererea a fost depus n judecat fr a se respecta plata taxei de stat, judectorul emite, n cel mult 7 zile de la depunerea cererii, o ncheiere pentru a nu se da curs cererii, comunicnd persoanei care a depus cererea acest fapt de nclcare i acordndu-i un termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor;

B. Trimiterea unei delegatii judecatoresti international.

Art 185 al 1 lit k. n cazul necesitii de a aduna probe ori de a nmna acte judiciare ntr-un alt stat instana care judec pricina sesiyeaya Ministerul afacerilor externe prin ncheiere, o delegaie pentru efectuarea unor anumite acte de procedur, la care MAE ia legatura cu tara respectiva.

Instantele jud RM adreseaya delegatii instantelor jud straine in vederea efectuarii unor

acte de procedura in modul stabilit de legislat RM, acordurile si conventiile internationale la

care RM este parte.;

C. Incuviintarea Tranzactiei de Impacare(TI).

In cadrul pregat pricinii pt dezbater judiciare, judecatorul e obligat sa intreprinda

masuri pt incheierea tranzactiei de impacare intre parti. Insa judecatorul nu poate sa se

pronunte asupra solutiei care ar putea fi luata de catre instanta in urma neconfirmarii tranzact

de impacare.

Daca partile vor sa incheie o tranzactie de impacare, ele trebuie sa prezinte TI in forma

scrisa, semnata de ambele parti.La care judecatorul le explica efectele TI si ale incetarii

procesului.

Testul Nr. 21

Subiectul nr. 1. Actiunea reconventionala

1. Conditiile de exrcitare a actiunii reconventionale Articolul 173. Condiiile primirii aciunii reconvenionale

(1) Judectorul primete aciunea reconvenional dac: a) aceasta urmrete compensarea preteniei iniiale;

[Art.173 al.(1), lit.a) modificat prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814]

b) admiterea ei exclude, total sau parial, admiterea aciunii iniiale; c) ea i aciunea iniial snt n conexiune, iar judecarea lor simultan ar duce

la soluionarea rapid i just a litigiilor; d) aciunea este naintat n cadrul aceluiai litigiu ntre aceleai pri. [Art.173 al.(1), lit.d) introdis prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06

art.814]

(2) Dac, n cazurile menionate la alin.(1) lit.a) i c), se constat c numai aciunea principal poate fi judecat, instana o judec separat.

2. Procedura Actiunea reconventionala Referinta

Articolul 172. Intentarea aciunii reconvenionale

(1) Pn la stabilirea termenului de judecare a pricinii n edin de judecat, prtul este n drept s intenteze mpotriva reclamantului o aciune reconvenional pentru a fi judecat odat cu aciunea iniial. Aciunea reconvenional poate fi intentat i pn la finalizarea examinrii pricinii n fond n cazul n care prtul demonstreaz c a fost n imposibilitatea de a o intenta pn la stabilirea termenului de judecare a pricinii n edin de judecat.

[Art.172 al.(1) n redacia LP2-XVI din 07.02.08, MO42-44/29.02.08 art.121]

[Art.172 al.(1) modificat prin LP244-XVI

din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814]

(2) Intentarea aciunii reconvenionale se face conform regulilor generale de intentare a aciunii.

Articolul 186. Prezentarea de ctre prt a probelor i referinei

(1) n cadrul pregtirii pricinii pentru dezbateri judiciare, judectorul propune prtului s prezinte n judecat n termen probele necesare.

[Art.186 al.(1) modificat prin

LP244-XVI din 21.07.06, MO178-

180/17.11.06 art.814]

(2) Depunerea referinei este obligatorie. n cazul nedepunerii ei n termenul stabilit de instan, pricina poate fi examinat n baza materialelor anexate la dosar.

[Art.186 al.(2) n redacia LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06

art.814]

(3) n referin se indic instana la care se depune, numele sau denumirea

reclamantului i revendicrile lui, rspunsul la preteniile de fapt ale aciunii i probele

aduse mpotriva fiecrei revendicri, alte date importante pentru soluionarea pricinii, precum i demersurile prtului. n cazul mai multor pri, se poate depune o singur referin ori attea referine ci pri snt sau cte grupuri de pri exist. La referin se anexeaz attea copii de pe referine ci reclamani i intervenieni exist n proces. Pentru instana judectoreasc se anexeaz acelai numr de copii certificate de pe nscrisuri i de pe alte documente pe care se ntemeiaz referina.

(4) Judectorul explic prtului c neprezentarea n termen a probelor i a referinei nu mpiedic soluionarea pricinii n baza materialelor din dosar.

3. Argumentati A) Nu este conditie, pt ca chiar daca actiunea de desfacere a casatoriei si actiunea de

partajare a averii sunt in conexiune, judecarea lor simultana nu a r duce la o

solutionare justa si rapida a litigiilor

B) Este conditie de primire a cererii actiunii reconventionale, pt ca actiunea este inaintata in cadrul aceluiasi litigiu, intre aceleasi parti, actiunile sint in conexiune, iar judecarea

lor simultana ar duce la o solutionare justa si rapida

C) DA, pt ca actiunea reconventionala urmareste compensarea pretentiei initiale

Subietul Nr. 2 . Temeiuri pentru Casare

1. Enumerati incalcarile ce duc la casare - Netemeinicia hotararii constatarea si elucidarea necompleta a circumstatelor

importante pt solutionarea pricinii, nedovedirea circumstantelor importante pt

solutionarea pricinii, contradictii intre concluziile primei instante expuse in hotarare si

circumstantele pricinii

- Ilegalitatea pricinii aplicarea eronata a normelor de drept material (neaplicarea legii potrivite, aplicarea legii nepotrivite, interpretarea eronata a legii, aplicarea eronata a

analogiei legii sau a dreptului), aplicarea eronata sau incalcarea esesntiala a normelor

de drept procedural (judecarea de catre un complet format illegal, judecarea in absenta

unui participant la process care nu a fost instiintat legal , s-au incalcat regulile cu

privire la limba procesului, instant a solutionat problema drepturilor unor persoaNe

neatrenate in process, a fost incalcat secretul deliberarii, hotararea nu a fost semnata de

catre un judecator sau de Ctre Cel ce a avut o opinie separate, in dosar lipseste

procesul verbal sau alt act procedural, s-a incalcat competenta generala sau

juridictionala, pricina a fost judecata in fond desi exista temeiuri pt incetarea sau

scoaterea de pe rol a acesteia).

2. Felurile aplicarii eronate a ormelor de drept material Felurile de aplicari eronate ale normelor de drept material se afla in stransa legatura cu

cu etapele aplicarii legii. Acestea rezulta din art. 387 cpc.

Articolul 387. nclcarea sau aplicarea eronat a normelor de drept material

Se consider c normele de drept material snt nclcate sau aplicate eronat n cazul n care instana judectoreasc:

a) nu a aplicat legea care trebuia s fie aplicat; b) a aplicat o lege care nu trebuia s fie aplicat; c) a interpretat eronat legea;

d) a aplicat eronat analogia legii sau analogia dreptului.

3. A) daca instant a incalcat procedura de audiere a martorului, iar acest lucru se atesta prin lipsa procesului verbal de audiere, apelul delarat se finiseaza cu casarea

hotararii primei instante

B) hotararea se modifica

c) hotararea semodifica, conf art 249 cpc

Testul Nr. 22

Subiectul 1. Asigurarea actiunii

1. Descrieti masurile de asigurare a actiunii In conformitate cu alin (1) art 175 CPC, in vederea asigurarii actiunii, judecatorul sau

instanta este in drept:

Sa puna sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale piritului, inclusive pe cele care se afla la alte personae

Sa interzica piritului savarsirea anumitor acte

Sa interzica altor personae savarsirea anumitor acte in privinta obiectului in litigiu, inclusive transmiterea de bunuri catre pirit sau indeplinirea unor alte obligatii fata de

el

Sa suspende urmarirea, intemeiata pe un document executoriu, contestat de catre debitor pe cale judiciara

Sa suspende vanzarea bunurilor sechestrate in cazul intentarii unei actiuni de ridicare a sechetrului de pe ele

2. Identificati procedura Procedura asigurarii actiunii: se depune o cerere de asigrare a actiunii de

catre reclamant.

Articolul 177. Soluionarea cererii de asigurare a aciunii Cererea de asigurare a aciunii se soluioneaz de judector sau de instana care

examineaz pricina chiar n ziua depunerii ei, fr a-l ntiina pe prt i pe ceilali participani la proces. Privitor la asigurarea aciunii, judectorul sau instana pronun o ncheiere.

Articolul 180. Anularea msurilor de asigurare a aciunii (1) Msura anterioar de asigurare a aciunii poate fi anulat din oficiu sau la

cererea prtului de ctre judectorul sau instana care a ordonat msura de asigurare ori de judectorul sau instana n a cror procedur se afl pricina.

(2) Anularea msurii anterioare de asigurare a aciunii se soluioneaz n edin de judecat. Participanilor la proces li se comunic locul, data i ora edinei. Neprezentarea lor repetat ns nu mpiedic examinarea problemei.

(3) n cazul respingerii aciunii, msurile anterioare de asigurare a aciunii se menin pn cnd hotrrea judectoreasc devine definitiv. n cazul admiterii aciunii, msurile anterioare de asigurare i pstreaz efectul pn la executarea hotrrii judectoreti.

[Art.180 al.(3) modificat prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06

art.814]

(4) Despre anularea msurilor de asigurare a aciunii, judectorul sau instana ntiineaz, dup caz, organul care nregistreaz bunul sau dreptul asupra lui.

Articolul 181. Atacarea ncheierii de asigurare a aciunii (CONTESTAREA) (1) ncheierile de asigurare a aciunii pot fi atacate cu recurs. (2) Dac ncheierea de asigurare a aciunii a fost emis fr tirea recurentului,

termenul de depunere a recursului se calculeaz din ziua n care persoana interesat a aflat despre pronunarea ncheierii.

(3) Depunerea recursului mpotriva ncheierii de asigurare a aciunii nu suspend executarea ncheierii. Recursul mpotriva ncheierii de anulare a msurilor de asigurare a aciunii sau de substituire a unei forme de asigurare cu o alta suspend executarea ncheierii.

Articolul 179. Substituirea unei forme de asigurare a aciunii printr-o alt form (1) La cererea participanilor la proces, se admite substituirea unei forme de

asigurare a aciunii printr-o alt form. (2) Substituirea unei forme de asigurare a aciunii printr-o alt form se soluioneaz

n edin de judecat. Participanilor la proces li se comunic locul, data i ora edinei de judecat. Neprezentarea lor ns nu mpiedic examinarea problemei.

(3) n cazul asigurrii aciunii prin care se cere plata unei sume, prtul este n drept ca, n locul msurilor de asigurare luate, s depun pe contul de depozit al instanei suma cerut de reclamant.

3. A. conform art 177 CPC, actiunea insantei este legala. Sub acest aspect incheierea pronunata de catre judecator nu va putea fi contestata

B. in conformitate cu art 176 CPC, alin (2) Sechestrarea bunurilor se efectueaz n limita valorii revendicrilor din aciune., astfel, sechestrarea bunului imobil care evalueaza 30 mii, este oarecum ilegala, in contextual in care, actiunea constituie doar 10 mii. Cu toate

acestea instant nu poate pune sechestru doar pe un perete, o camera din apartament.

C. inca nu stiu raspuns

Subiectul nr. 2. Rec tificarea hotararii

1. Metodele de corectare a hotaririi A) Indreptarea erorilor material si de calcul evidente (art. 249 cpc) se reduce la

corectarea greselilor in scrierea sumelor, pozitiei procesuale, etc., iar cele de calcul

evidente nu tb sa schimbe esenta hotaririi. Important este ca erorile material si de

calcul evidente sa nu afecteze esenta solutiei pronuntate prin hor judecat. O hot

judecat fara greseli material sau de calcul evidente este certa, nu produce confuzii in

procesul executarii si nu creaza disesnsiuni pt cei care urmeaza sa-si conformeze

conduit prescrierilor acesteia.

B) Explicarea hotaririi (art. 251 cpc) se face atunbci cand nu este clar sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului hot ori cand dispozitiile din hot sunt contradictorii.

Extinderea se face pt ca hot sa fie certa si neconditionata.

C) Emiterea hot suplimentare (art. 250 cpc) - (1) Instana care a pronunat hotrrea poate, din oficiu sau la cererea participanilor la proces, s emit o hotrre suplimentar dac: a) nu s-a pronunat asupra unei pretenii n a crei privin participanii la proces au

prezentat probe i au dat explicaii; b) rezolvnd problema dreptului n litigiu, nu a indicat suma adjudecat, bunurile ce

urmeaz a fi remise sau aciunile pe care prtul trebuie s le ndeplineasc;

c) nu a rezolvat problema repartizrii ntre pri a cheltuielilor de judecat ori a omis s se pronune asupra cererilor martorilor, experilor, specialitilor, interpreilor sau reprezentanilor cu privire la cheltuielile de judecat a cror compensare li se cuvine.

(2) Problema pronunrii unei hotrri suplimentare poate fi pus n termenul executrii silite a hotrrii. Instana emite, dup examinare n edin de judecat, hotrrea suplimentar, care poate fi atacat n ordinea stabilit de prezentul cod. Participanilor la proces li se comunic locul, data i ora edinei. Neprezentarea lor ns nu mpiedic examinarea problemei.

(3) Cererea de adoptare a unei hotrri suplimentare nu se impune cu tax de stat. (4) ncheierea judectoreasc de respingere a cererii de emitere a unei hotrri

suplimentare se supune recursului.

2. Temeiurile si procedura emiterii hot suplimentare vezi mai sus

3. Argumentati modul

- Nu se aplica nici o metoda de corectare, deoarece nu este temei pt nici o metoda de corectare a hot

- Se emite o hot suplimentara, dat fiind faptul ca etse temei pt aceasta, art. 250, alin (1), lit. c cpc

- Se corecteaza eroarea materiala

Testul Nr. 17

Subiectul 1.Clasificarea actiunilor civile dupa scopul material juridic urmarit si

dupa scopul procesual.

1.1.Identificati categoriile actiunilor civile in functie de interesele cui se apara

prin exercitarea acestora.

Cea mai utila si raspindita clasificare a actiunilor civile este clasificarea procesual-

juridica,avind drept criteriu:obiectul actiunii,scopul urmarit de reclamant si natura solutiei

instantei.Contine categoriile de actiuni:

*actiuni civile de realizare a dreptului(cu putere executorie);

*actiuni civile de constatare a existentei sau inexistentei dreptului(de continuare);

*actiuni civile de constituire(transformare).

1.2.Comparati particularitatile actiunii in realizare in raport cu actiunea in

constatare si transformare.

Actiunii in realizare ii este caracteristic faptul:nu se pune la indoiala existenta

raportului material litigios;are drept scop confirmarea existentei sau lipsei unui drept sau

obligatii,a raportului juridic dintre parti;in baza hotaririi se elibereaza titlul executoriu,avind

loc executarea silita a hotaririi.In raport cu actiunea in realizare,actiunea de constatare se

deosebeste prin particularitatile:se pune la indoiala existenta raportului material litigios;are

drept scop exercitarea coercitiva a dreptului subiectiv;in baza hotaririi nu se elibereaza titlul

executoriu,ne avind loc executarea silita a hotaririi.Deasemenea,actiunii civile de

transformare ii sunt specific particularitati care o individualizeaza prin faptul:au ca scop

aparitia,modificarea sau stingerea unor raporturi material-juridice;modificarea sau stingerea

unui raport juridic nu se poate produce altfel decit in baza hotaririi judecatoresti;adresarea in

judecata cu actiuni de constituire este cauzata de divergentele dintre parti; in baza hotaririi nu

se elibereaza titlul executoriu,instant nu va putea examina si solution astfel de actiuni decit

daca legea prevede expres acest lucru;prin hotarirea instantei nu se va confrima un raport

preexistent,ci se va constitui o situatie juridical noua. Se aseamana cu act. in realizare prin

faptul ca nu se pune la indoiala existent raportului material litigios.

1.3.Determinati argumentat felul actiunii civile dupa scopul procesual in urm

pricini:

a)actiunea in revendicare unui bun mobil-actiune de constatare deoarece nu au

niciodata ca obiect constatarea unei stari de fapt. Actiunile n constatare sunt admisibile doar cnd reclamantul nu are la ndemna calea unei actiuni n realizarea dreptului.

b)actiunea cu privire la declararea nulitatii unui contract de donatie-actiune de

constatare deoarece se cere constatarea lipsei unui raport juridic intre reclamant si pirit si

actiunea de constatare este negativa.

c)actiunea de anulare a adoptiei-actiune de transformare deoarece consecintele acestei

actiuni de transformare tind la schimbarea sau desfiintarea unor raporturi juridice vechi si la

crearea unor raporturi juridice noi intre parti.

Subiectul 2.Esenta si particularitatile procedurii speciale.Participanti la proces in

procedura speciala.

2.1.Definiti procedura speciala si identificati participantii la proces in proc.

Speciala.Procedura speciala reprezinta o procedura judiciara in cadrul careia se examineaza

pricini caracterizate prin lipsa litigiului de drept si prin aplicarea modalitatilor special de

aparare,in care instanta de judecata recunoaste existenta sau lipsa faptelor juridice de care

depinde aparitia,modificarea sau stingerea drepturilor personale sau patrimoniale ale

cetatenilor si organizatiilor,determina prezenta dreptului incontestabil,stabileste statutul

juridic al cetateanului sau al bunului.Partile procedurii special sunt:petitionarul in calitate de

cetateni si organizatii,ale caror interese sau drepturi pot fi atinse nemijlocit prin hotarirea

instantei de judecata.Deaemeane participa si persoanele interesate(rudele

petitionarului,organele locative,financiare,notarul,organizatiile si intitutiile,etc).In pricina

pentru emancipare poate fi intenta minorul care a atins virsta de 16 ani;cererea de adoptie se

depune de catre cetatenii care o solicita si dispun de dreptul de-a adopta,pricina de

incuviintare a examinului psihiatric fara liberal consimtamint al persoanei poate fi intentata in

instant de judecata la cererea medicului psihiatru.

2.2.Comparati particularitatile procedurii special in raport cu procedurile

contencioase (in actiune civila,in contencios adm.)

Esenta procedurii special este determinate de natura juridical a priciniilor ce constituie

obiectul acestei procedure,de scopurile dar si d emodalitatile prin care se realizeaza justitia in

procedura speciala.Procedura speciala se deosebeste de procedura contencioasa in actiune

civila si de cea in actiunea contenciosului administratic prin natura juridical a priciniilor care

constituie obiectul dezbaterilor judiciare.In procedurile juridice contencioase(in actiune civila

si administrative)se apara drepturile inculcate sau contestate ale cetatenilor si

organizatiilor.Priciniile in procedura speciala se caracterizeaza prin aceea ca obiectul

activitatii judecatoresti,de regula il constituie apararea intereselor ocrotite de lege pe calea

confirmarii prezentei sau lipsei faptelir juridice sau altor situatii de drept de care depinde

aparitia,modificatea sau stingerea drepturilor a cetatenilor cit si organizatiilor.In ordinea

procedurii special persoanele interesate pot sa-si apere in judecata drepturile necontestabile in

cazurile cind nu le pot realize fara confirmarea lor pe cale judiciara,deexemplu:in pricinile cu

privire la adoptie,constatarea faptului d eposesie,folosinta,dispozitie asupra unui imobil

(etc).Procedura speciala deasemenea se deosebeste de procedura contencioasa prin datele

cuprinse in dispozitivul hotaririi.

2.3.Argumentati actiunile judecatorului in urmatoarele situatii:

a)la examinarea pricinii in procedura speciala s-a constatat existent unui litigiu de

drept.-scoate cererea de pe rol, si explica petitionarului si persoanelor interesate ca acestea

sint in drept sa depuna o cerere de chemare in judecata in baza regulilor generale in instant

de judecata competent.

b)in cadrul procedurii de constatare a faptului acceptarii unei succesiuni si a

locului ei de deschidere,petitionarul solicita in vederea asigurarii actiunii,punerea

sechestrului pe bunurile care fac parte din masa succesorala.-judecatorul nu admite

actiunea de asigurare deoarece exista doar in contencios administrativ.

c)cererea a fost depusa de petitionar cu incalcarea conditiilor de forma si

continut,cit si fara achitarea taxei de stat.-nu se da curs cererii,se aplica reguli generale,se da

termen.

Testul Nr. 13

SUBIECTUL 1:Efectele juridice ale hotaririi ramase definitive (irevocabile)

1. Indicati esenta puterii lucrului judecat prin prisma efectelor juridice ale

hotaririi ramase definitive(irevocabile).

Principiul securitatii si stabilitatii raporturilor juridice impune respectarea puterii

lucrului judecat al hotaririi judecatoresti irevocabile.CEDO indicind in repetate rinduri ca

Solutia definitive a oricarui litigiu nu trebuie rediscutata, exceptie de la acst principiu poate fi

facuta doar in cazurile in care reexaminarea este necesara in virtutea circumstantelor

fundamentale si obligatorii.

Hotaririle judecatoreti se bucura de esenta lucrului judecat ->insemnind ca ceea ce s-a

decis printro hotarire judecatoreasca exprima adevarul si ca acest adevar nu poate fi contrazis

printr-o noua hotarire pronuntata in aceiasi cauza , pentru acelasi obiect si intre acelasi parti in

aceiasi calitate.Efectele lucrului judecat pot fi private din doua puncte de vedere:a instantei

care a pronuntat hotarirea si al partilor intre care s-a purtat litigiul.Efectele lucruli judecat ale

hotaririi irevocabile pot fi sterse ca urmare a exercitarii impotriva acestor hotariri a cailor de

atac extraordinare :revizuirea sau recursul in interesul legii.Dar exista si hotariri judecatoresti

care datorita naturii lor special , desi sunt definitive si irevocabile , produc efecte provizorii

putind fi desfiintate pe calea unei actiuni simple , de catre instant de drept comun. De ex.

hotaririle date in materie de pensie de intretinere< de incredintare a copiilor minori parintilor

in caz de divort;de punere sub interdictie; ordonantele presedintelui etc. Puterea lucrului

judecat dureaza in cadrul acestor hotariri atit timp cit imprejurarile care au stat la baza

stabilirii lor, ramin neschimbate.Obiectul revizuirii conform art 446 CPC Pot fi supuse

revizuirii hotrrile, ncheierile i deciziile irevocabile ale tuturor instanelor judectoreti.Conform art 449 CPC sunt stabilite temeiuri de declarare a revizurii, revizuirea hotaririi irevocabile poate afecta stabilirea raporturilor juridice prodicind efecte grave pentru

parti:

Puterea lucrului judecat produce urmatoarele efecte:

A. Exclusivitate-imposibilitatea adresarii repetate in judecata a acelorasiparti, cu aceiasi actiune,avind acelasi obiect si temeiuri art.169 alin.1 lit b si art265 lit b CPC

B. PREJUDICIALITATE-ART.123 alin 2 si art. 254 alin 3 CPC - Faptele stabilite printr-o hotrre judectoreasc irevocabil ntr-o pricin civil soluionat anterior n instan de drept comun sau n instan specializat snt obligatorii pentru instana care judec pricina i nu se cer a fi dovedite din nou i nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care particip aceleai persoane. Dup ce hotrrea rmne irevocabil, prile i ceilali participani la proces, precum i succesorii lor n drepturi, nu pot nainta o nou cerere de chemare n judecat cu aceleai pretenii i n acelai temei, nici s contesteze n alt proces faptele i raporturile juridice stabilite n hotrrea judectoreasc irevocabil.Prejudiciabilitatea are limite subiective(cer ca acest effect juridic sa se produca prin participarea la un alt process a acelorasi

persoane) si limiteleobiective(se refera la examinarea in cadrul altui process a

acelorasi fapte si raporturi juridice in privinta carora a fost emisa dj o hotarire irevocabila). Respectarea prejudicialitatii contribuie la ezcluderea

posibilitatiipronuntarii hot. Contradictorii.Hotarirea judecatoreasca nu va avea puterea

lucrului judecat in cadrul examinarii actiunii in regres daca partea interesata nu a atras

in process intervenentul accesoriu.

C. Obligativitate-se extinde asupra participantilor la process ,acestia trebuie sa-si conformeze conduit dupa cum autoritatea judecatoreasca s-a expus in hotarire.tertele

persoane nu sint in drept sa intreprinda acte de natura care ar contravene hotaririi

judecatoresti, ceea ce in esenta constituie respect fata de autoritatea judecatoreasca.

D. EXECUTORIALITATEA-posibilitatea dea pune in executarea silita hotarirea pronuntata de catre instant dac ea nu se executa benevol, conform art.255

CPC Hotrrea judectoreasc se execut, n modul stabilit de lege, dup ce rmne definitiv, cu excepia cazurilor de executare imediat dup pronunare.Caracterul executoriu al hotaririi a hotaririlor definitive nu este absolute din cauza caracterului

suspensiv al recursului impotriva hotaririlor date fara drept de apel art.403 CPCsi al

caracterului conditionat suspensiv a recursului impotriva deciziilor date in apel art435

CPCIn pricinele patrimoniale instant investita cu judecarea recursului este en drept sa

dispuna suspendarea executarii hotaririi atacate cu recurs daca recurentul a depus

cautiunea,in pricinele nepatrimoniale executrea hotaririi poate fi suspendatala cererea

motivate a recurentului.

2. Deduceti momentul devenirii hotaririi judecatoresti definitive si irevocabile.

Conform art 254 CPC Hotrrile judectoreti definitive i irevocabile

Rmn definitive hotrrile judectoreti: a) emise n prim instan fr drept de apel; b) emise n prim instan, supuse apelului, dup examinarea pricinii n apel, n

cazul n care apelul este respins; c) emise n apel prin care s-a rezolvat fondul cauzei. Rmn irevocabile hotrrile judectoreti: a) emise n prim instan, dup expirarea termenului de atac; b) emise n prim instan, atacate n apel sau recurs, dup examinarea pricinii n

recurs, n cazul n care recursul este respins; c) emise n recurs, prin care s-a rezolvat fondul cauzei.

Dup ce hotrrea rmne irevocabil, prile i ceilali participani la proces, precum i succesorii lor n drepturi, nu pot nainta o nou cerere de chemare n judecat cu aceleai pretenii i n acelai temei, nici s contesteze n alt proces faptele i raporturile juridice stabilite n hotrrea judectoreasc irevocabil.

Hotrrea judectoreasc irevocabil este obligatorie pentru persoana n al crei interes a fost pornit procesul de ctre organele i persoanele specificate la art.7 alin.(2).

Dac prtul este obligat, prin hotrre definitiv, s efectueze pli periodice i dac se schimb circumstanele care influeneaz determinarea cuantumului obligaiilor de plat sau durata lor, fiecare parte este n drept s depun o nou cerere n judecat i s solicite schimbarea cuantumului obligaiilor de plat sau a termenului lor, naintnd o nou aciune. In concluzie putem sa mentionam

3. Argumentati caracterul (nedefinitiv, definitive sau irevocabil)ale hotariririlor

mentionate:

a) Hotarirea primei instante care a fost mentinuta si de catre CSJ ca instant de recurs- este hotarire irevocabile de la pronuntare, neputind fi contestate nici cu apel

nici cu recurs, fiind neanulabile, ea obtinind puterea lucrului judecat.

b) Hotarirea emisa in prima instanat succesibila de apel,pina la expirarea termenului de atac hotarirea este nedefinitiva deoarece sunt sucetibile de atac cu apel

c) Hotarirea emisa in prima instant, fara dreptul de apel-hotarirea este definitiva deoarece participantii la proces nu mai dreptul de a cere redjudecarea fondului pricinii

civile respective art 254 CPC a) emise n prim instan fr drept de apel;

SUBIECTUL 2:Notiune si esenta procedurii in ordonanata(procedura

simplificata)

1. Enumerati categoriile de pretentii in al caror temei se elibereaza ordonanata

judecatoreasca.

Lista pretentiilor in ale caror temeiuri se elibereaza in ordonantafixate in art. 345CPC

poarta un caracter exhaustive si nu poate fi supusa unei interpretari extensive.

Potrivit art. 345 CPC ordonanta judecatoreasca se emite in cazul in care:

a) Pretentia deriva dintr-un act juridic autentificat notarial-se au in vedere doar conventiile legalizate pe cale notariala legate de incasarea unor sume de bani,de

restituirea sau transmiterea unor bunuri mobiliare, ci nu vizeaza bunurile

imobiliare.Pentru eliberarea ordonante se prezinta copia actului juridic autentificat

notaria, iar daca acesta urmeaza a fi inregistrat, se prezinta si dovada inregistrarii

actului respective in organelle competente.

b) Pretentia rezulta dintr-un act juridic incheiat printr-un inscris simplu, iar legea nu dispune altfel-este de mentinut ca se au in vedere

c) Pretentia este intemeiata pe protestul cambiei in neachitarea , neacceptarea sau ndatarea acceptului,autentificat notarial.

d) Pretentia ine de ncasarea pensiei de ntreinere a copilului minor care nu necesit stabilirea paternitii, contestarea paternitii (maternitii) sau atragerea n proces a unor alte persoane interesate;

e) Pretentia urmrete perceperea salariului sau unor alte drepturi calculate, dar nepltite salariatului;

f) Pretentia este naintat de organul de poliie, de organul fiscal sau de organul de executare a actelor judectoreti privind ncasarea cheltuielilor aferente cutrii prtului sau debitorului ori bunurilor lui sau copilului luat de la debitor n temeiul unei hotrri judectoreti, precum i a cheltuielilor de pstrare a bunurilor sechestrate de la debitor i a bunurilor debitorului evacuat din locuin;

g) Pretentia rezult din procurarea n credit sau acordarea n leasing a unor bunuri; h) Pretentia rezult din nerestituirea crilor mprumutate de la bibliotec; i) Pretentia decurge din neonorarea de ctre agentul economic a datoriei fa de

Fondul Social;

j) Pretentia rezult din restanele de impozit sau din asigurarea social de stat; k) Pretentia rezult din neachitarea de ctre persoanele fizice i juridice a primelor de

asigurare obligatorie de asisten medical.

2. Comparati particularitatile procedurii in ordonanta(procedura simplificata)in

raport cu procedura in actiunea civila.

Din prevederile CPC Procedura speciala face parte din procedurile neconticioase,spre

deosebire de procedura in actiunea civila care fac parte di procedura contencioasa.

Procedura in actiunea civila este procedura in care se adreseaza in instant de judecata

cu privire la examinarea intr-o anumiat ordine procesuala a pretentiilor material-juridice ale

unei persoane fata de alta,care rezulta din raportul material litigious,iar procedura in

ordonanta este o forma specifica de aparare a dr. si intereselor creditorului ce se bazeaza pe

acte incontestabile cu privire la obligatiile debitorului pe care nu le executa in mod

evident.APlicabilitatea procedurii in ordonanta este conditionata de natura specifica a

pretentiilor material juridice inaintate de catre creditor aceste fiind expres prevazute in art

345.CPC ,insa aplicabilitatea procedurii in actiunea civila este conditionata de natura

juridical a pretentiilor material-juridic a reclamantului fata de pirit, concretizate in cererea de

chemare In judecat ,care rtezulta din raportul material litigios , temeinicia careia instant dee

judecata trebuie sa o verifice si sadopta o hotarire in acest sens.Premisa pentru solutionarea

pricinii in ordine procedurii in ordonanta o constituie detinerea de catre creditor a unor probe

scrise cerute de lege sau cu o inalta putere probatorie .Procedura in ordonanta rezulta din

raporturi care apar in legatura cu incasarea sumelor banesti sau revendicarea de bunuri

mobiliare, procedura in actiunea civila rezulta din anumite fapte juridice care apar in legatura

cu incheierea unui contract, inregistrarea casatoriei, cauzarea prejudiciului, concidierea.In

cazul procedurii in actiunii civile exista solutionarea prealabila a cauzei pe cale

extrajudiciarain cazul litigiilor de munca ,de conticios administrative,etc., insa I procedura in

ordonanta nu este prezenta solutionarea litigiului pe cale extrajudiciara.Partile in procedura in

ordonanta sint numite creditor si debitor,iar ina cazul actiunii civile partile sunt numite

reclamant si pirit.Incazul procedurii in ordonanta ,ordonanta judecatoreasca se pronunta de

catre judecator dupa examinarea materialelor din dosar, fara citarea partilor pentru explicatii,

fara dezbateri judiciare, fara cercetarea depozitiilor martorilor si fara intocmirea unui proces

verbal, insa in actiunea civila hotarirea se pronunta de catre judecator cu citarea partilor

pentru explicatii, cu dezbateri judiciare, cu cercetarea depozitiilor martorilor si cu intocmirea

unui proces verbal.

3. Indicati argumentat actiunile judecatoresti la primirea ceririi de eliberare a

ordonantei judecatoresti in urmatoarea situatie:

a) Se cere incasarea pensiei de intretinere pentru un copil major inapt de munca-Art 74 cod

de starea familiei Prinii snt obligai s-i ntrein copiii minori i copiii majori inapi de munc care necesit sprijin material. Modul de plat a pensiei de ntreinere se determin n baza unui contract ncheiat ntre prini sau ntre prini i copilul major inapt de munc. Dac lipsete un atare contract i prinii nu particip la ntreinerea copiilor, pensia de ntreinere se ncaseaz pe cale judectoreasc, la cererea unuia dintre prini, a tutorelui copilului sau a autoritii tutelare.

Art78 cod familiei Prinii snt obligai s-i ntrein copiii majori inapi de munc care necesit sprijin material. n caz de litigii privind achitarea pensiei de ntreinere, instana judectoreasc stabilete cuantumul acesteia pentru copiii majori inapi de munc ntr-o sum

bneasc fix pltit lunar, inndu-se cont material i familial, de alte circumstane importante.

b) Lipseste documentele care confirma cererea creditorului- In cazul in care legea prevede depunerea cererii de eliberare a ordonantei judecatoresti dupa respectarea

procedurii prealabile, creditorul va prezenta probe care vor confirma respectarea

procedurii prealabile.

Drept dovada de respectare a procedurii prealabile de catre autoritatea fiscala va fi

prezentarea urmatoarelor inscrisuri:

- avizul despre necesitatea stingerii obligatiei fiscale, expediat contribuabilului pe un

formular tipizat pina la expirarea termenului de stingere a obligatiei fiscale;

- hotarirea autoritatii de executare silita a obligatiei fiscale in cazul neonorarii

benevole;

- dispozitia incaso trezoreriala remisa de institutia financiara organului fiscal cu

mentiunea despre lipsa totala sau partiala a mijloacelor pe contul bancar al contribuabilului (in

cazul existentei contului);

- actul intocmit de catre functionarul fiscal, prin care se confirma ca contribuabilul nu

permite accesul in domiciliul sau resedinta sa pentru a i se sechestra bunurile.

c)Lipseste imputernicirile reprezentantului creditorului-nu se va elibera ordonanta

judecatoreasca deoarece lipseste imputernicirile reprezentantului creditorului, si pretentia nu

deriva dintr-un act juridic autentificat notarial mentionate acesta in HOTARIREA

PLENULUI CURTII SUPREME DE JUSTITIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la

unele chestiuni ce vizeaza procedura de eliberare a ordonantelor judecatoresti nr.18 din

31.05.2004. In cazul depunerii cererii de catre reprezentantul creditorului, la cerere se

anexeaza documentul care atesta imputernicirile reprezentantului, autentificat in modul

stabilit de lege.

Testul Nr. 19

Subiectul1.Conditiile de exercitare a actiunii civile.

1.1.Definiti si enumerati conditiile dreptului la intentarea actiunii.

Conditiile de intentare a actiunii civile constituie acele imprejurari de fapt si de drept

de care depinde valorificarea dreptului la intentarea actiunii.Conditiile de exercitare a actiunii

civile sunt:

*respectarea regulilor cu privire la competent jurisdictionala;

*respectarea regulilor cu privire la capacitatea de exercitiu a drepturilor procesuale

civile;

*respectarea regulilor cu privire la forma si continutul cererii de chemare in judecata;

*respectarea regulilor cu privire la timbrarea cererii de chemare in judecata,adica la

achitarea taxei de stat.

*respectarea regulilor cu privire la formularea imputernicirilor reprezentantului.

1.2.Comparati particularitatile conditiilor dreptului la intentarea actiunii cu

premisele dreptului la intentarea actiunii.

Premisele si conditiile de exercitiu ale actiunii civile supraenuntate poarta caracter

general,fiind aplicabile in toate cazurile si formele procedural de manifestare a actiuni

civile,inclusiv in cazul actiunii in procedura contenciosului adm,indiferent de natura litigiului

material.Lipsa unei premise sau conditii constituie temei de refuz la primirea cererii de

chemare in judecata sau restituirea cesteia.In caz de absenta a unei premise de intentare a

actiunii,instanta refuza in primirea cererii sau inceteaza procesul pornit dind o incheiere

motivate in acest sens si avind efect imposibilitatea de a se mai putea face o noua chemare in

judecata intre aceleasi parti,cu privire la acelasi obiect si cu aceleasi temeiuri.In caz de

absenta a unei conditii de intentare a actiunii,instanta restituie cererea de chemare in

judecata,fie nu da curs cererii,fie scoate cererea de pe rol adoptind o incheiere motivate in

acest sens insa,pastrindu-se posibilitatea de a se mai adresa in instant cu aceeasi cerere dupa

inlaturarea obstacolelor si intrunirea conditiilor necesare.

1.3.Argumentati actiunile judecatorului daca la primirea cererii de chemare in

judecata se vor constata urmatoarele situatii:

a)sotul a inaintat o actiune de desfacerea casatoriei,cu consimtamintul sotiei,in timpul

sarcinii acesteia-judecatorul va da curs cererii si se va examina in sedinta de judecata.

b)in cerere nu sunt clar determinate pretentiile reclamantului- judecatorul nu da curs

cererii, si ii acorda un termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor.

c)actiunea este intentata impotriva unui pirit-persoana juridica-lichidata dj-judecatorul refuza de-a primi cererea printr-o incheiere motivata.

Subiectul 2.Procedura de limitare in capacitate de exercitiu si declarare a

incapacitatii cetateanului.

2.1.Descrieti procedura de limitare a persoanei in capacitate de exercitiu si de

declarare a incapacitatii.

Procesul privind limitarea persoanei n capacitatea de exerciiu din cauza consumului abuziv de alcool sau consumului de droguri i de alte substane psihotrope, prin care fapt se agraveaz situaia material a familiei, poate fi pornit la cererea membrilor ei de familie, a procurorului sau a organului de tutel i curatel.

Procesul privind declararea incapacitii persoanei din cauza unei tulburri psihice (boli mintale sau deficiene mintale) poate fi pornit la cererea membrilor ei de familie, a rudelor apropiate (prini, copii, frai, surori, bunei), indiferent de faptul c domiciliaz ori nu n comun cu aceasta, sau la solicitarea organului de tutel i curatel, a instituiei de psihiatrie (psihoneurologie), a procurorului.

2.2.Deduceti particularitatile procedurii de anulare a limitarii capacitatii de

exercitiu si de declararea a capacitatii de exercitiu.

Daca temeiurile in care persoana fizica a fost declarata incapabila au disparut,instana judectoreasc, la cererea persoanei, a membrilor ei de familie sau a curatorului, a organului de tutel i curatel, a dispensarului de psihiatrie, intenteaz un proces i pronun o hotrre prin care anuleaz limitarea persoanei n capacitatea de exerciiu. n temeiul acestei hotrri, curatela instituit asupra persoanei se anuleaz.

Daca temeiurile in care persoana fizica a fost declarata incapabila au disparut, instana, la cererea tutorelui, a membrilor de familie a persoanei, a instituiei de psihiatrie (psihoneurologie), a organului de tutel i curatel, a procurorului i n baza raportului de expertiz psihiatric legal, pornete un proces i emite o hotrre prin care declar capabil persoana nsntoit. n temeiul acestei hotrri, tutela instituit asupra persoanei se anuleaz.

2.3.Argumentati actiunile judecatorului in urmatoarele situatii:

a)dupa intentarea procesului privind declararea unei persoane incapabile,instanta a

constatat ca persoana vizata nu este asistata in judecata de un avocat,pentru apararea

intereselor ei in proces:

judecatorul numeste un avocat din oficiu,care va dispune de imputernicirile unui

reprezentant legal.

b)persoana in a carei privinte este intentat un proces de declarare a incapacitatii se

eschiveaza in mod vadit de la expertiza de constatare a starii psihice:instant poate pronunta,in

sedinta de judecata,cu participarea medicului psihiatru,o incheiere privind trimiterea fortata a

persoanei la expertiza psihiatrica.

c)dupa intentarea procesului s-a constat ca a fost desfacuta casatoria petitionarei cu

persoana in privinta careia a cerut limitarea in capacitate de exercitiu:judecatorul nu-l

limiteaza in capacitate de exercitiu ca nu este temei si continua examinarea judecatii.

Testul Nr. 20

Subiectul nr. 1. Modalitati de aparare

1. Modalitatile de aparare Modalitatile de aparare sunt:

- Inaintarea obiectiilor - Actiunea reconventionala

Obiectiile impotriva actiunii sunt contraargumentele de fapt si de drept prin care

piritul combate pretentiile reclamantului. Ele pot fi procesuale si material.

Obiectiile procesuale sunt indreptate spre combaterea dreptului la intentarea

actiunii, piritul avand ca scop sa probeze ca procesul tb sa fie suspendat sau sa inceteze,

ori cererea sa fie scoasa de pe rol din cauza ca nu sunt respectate preisele sau conditiile

intentarii actiunii.

Obiectiile material sunt indrepatate spre combaterea dreptului la admiterea actiunii

si vizeaza temeiurile de fapt si de drept ale actiunii. Piritul afirma si incearca sa

dovedeasca ca pretentiile reclamantului sunt neintemeiate si nelegitime., adica

reclamantului nu-I apartin drepturile la care pretinde si dovezile prezentate sunt

insuficiente sau impertinente, iar normele juridice care se invoca nu sunt aplicarte sau

nterpretATe correct.

Actiunea reconventionala consta dinntr-o pretentie material-juridica separate a

piritului impotriva reclamantului ce urmeaza sa fie examinata concomitant cu actiunea

principal.

2. Comparati act reconventionala cu obiectiile

Act reconventionala Obiectiile (referinta)

- Are character incidental - Poate fi inaintata pana la finisarea

examinarii cauzei in fond

-

- are caracter obligatoriu

- trebuie inaintata la etapa de pregatire

a pricinii pt dezbateri judiciare

3. A) material, pt ca se specifica ca pe aceste norme se bazeaza pretentiile B) procesual, prevazuta de cpc, art. 170

c) procesual, termenul de prescriptive , este prevazut de cpc, adica termenul de

inaintare a actiunii

Subiectul nr. 2. Drept de a declara apel

1. Elementele si instant Obiectul apelului il contituie hotararile nedefinitive pronuntate de judecatoriile de

drept comun sau de JEC. Nu pot fi atacate cu apel hotararile pronuntate in prima instant de

judecatorii in litigii care rezulta din raporturile de contencios administrative, precum si ate

hotarari prevazute de lege.

Obiect al apelului in general, este dispozitivul hotararii cuprinzand Solutia data de

instant, cu care nu este de accord apelantul. Sunt posibile totusi cazuri cand o parte este de

accord cu Solutia adoptata, dar nu este multumit de motivarea acesteia.

Subiectii. Art 360 cpc, (1) Snt n drept s declare apel:

a) prile i ali participani la proces; [Art.360 al.(1), lit.b) exclus prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814; lit. c) i d) devin lit.b) i c)]

b) reprezentantul n interesul apelantului, dac este mputernicit n modul stabilit de lege;

c) martorul, expertul, specialistul i interpretul, reprezentantul cu privire la compensarea cheltuielilor de judecat ce li se cuvine.

(2) Persoana interesat care a renunat expres la apel n privina unei hotrri nu mai are dreptul s declare apel.

Instanta: hotararile pronuntate in prima instant de judecatorii se ataca cu apel la curitle

de apel de drept comun. Hot pronuntate de JEC se ataca ca CAE. In instant de apel pricinile se

judeca collegial de un complet format din 3 judecatori.

2. Comparati apelul cu recursul Apel Recurs impotriva deciziilor instantei

de apel

- Cale ordinara de atac - Verfiica atat temeinicia,cat si

legalitatea hotararii atacate

- Instanta competenta curtea de apel - Termen de declarare a apelului- 20

zile de la data comunicarii hotararii

motivate

- Cale extraordinara de atac - Verifica doar legalitatea hotararii - -instanta competenta curtea

suprema de justitie

- Termen de declarare a recursului 2 luni de la data pronuntarii deciziei

3. A) cererea a fost depusa in afara termenului nu este examinata cererea, dar daca se intrunesc conditiile, prevazute la art.116, atunci are loc repunerea in termen

B) cererea va fi restituita, deoarece conform art. 71, 73 ale cpc, procurorul este in

drept sa exercite apel doar in cazurile intentate de el

c) daca cererea nu este motivata, instamta de apel nu o poate examina, dat fiind faptul

ca atunci cand apelantul are o nemultumire referitor la judecarea cauzei in prima instanta, si

vrea sa declara apel, atunci el trebuie sa dovedeasca

Testul Nr. 15

Sub 1: Procedura de incuviintare a adoptiei;

1.1 Enumerati actele judecatorului in vederea pregatirii pricinii de incuviintare a

adoptiei pentru dezbateri judiciare.

La cererea de adopie se anexeaz: a) copia de pe certificatul de natere al adoptatorului, n cazul adopiei de ctre o

persoan necstorit; b) copia de pe certificatul de cstorie al adoptatorilor, n cazul adopiei de ctre

persoane cstorite; c) consimmntul scris al celuilalt so sau nscrisul care confirm divorul i faptul

c fotii soi nu convieuiesc cel puin un an, n cazul adopiei de ctre un so. Dac anexarea unui astfel de act este imposibil, n cerere se indic dovezile care confirm faptul;

d) adeverina de sntate a adoptatorilor; e) certificatul de la locul de munc al adoptatorului despre funcia deinut i

cuantumul salariului sau copia de pe declaraia veniturilor sau un alt act similar; f) copia autentificat de pe actul ce confirm dreptul de folosin sau dreptul de

proprietate al adoptatorului asupra unui spaiu locativ.

Instana judectoreasc poate reclama, din oficiu sau la cererea participanilor la proces, i alte documente admise de lege, inclusiv cazierul judiciar.

1.2 Identicati procedura de examinare a pricinilor cu privire la incuviintarea

adoptiei;

n cadrul pregtirii pricinii pentru dezbateri judiciare, judectorul emite o ncheiere prin care expediaz copiile de pe cererea de adopie i actele anexate organului de tutel i curatel de la domiciliul (locul de aflare) al copilului, oblignd organul s prezinte n judecat un aviz asupra caracterului raional al adopiei i corespunderii acesteia interesului copilului. Prin ncheiere, procesul se suspend pn la primirea avizului organului de tutel i curatel.

Organul de tutel i curatel prezint n judecat avizul cu urmtoarele anexe: a) avizul organului de tutel i curatel de la domiciliul (locul de aflare) al copilului

sau de la domiciliul adoptatorilor asupra rezultatelor examinrii condiiilor de trai ale adoptatorilor;

b) avizul organului de tutel i curatel de la domiciliul (locul de aflare) al copilului sau de la domiciliul adoptatorilor asupra rezultatelor verificrii piedicilor din calea ncuviinrii adopiei, posibilitii de a fi adoptator i corespunderii adopiei intereselor copilului;

c) copia de pe certificatul de natere al copilului, autentificat n modul stabilit de lege;

d) adeverina medical privind starea de sntate, dezvoltarea fizic i mental a copilului;

e) consimmntul scris al copilului, dac acesta a mplinit vrsta de 10 ani, precum i consimmntul la o eventual schimbare a numelui la nscrierea adoptatorilor n calitate de prini ai si (cu excepia cazurilor cnd consimmntul, conform legii, nu se cere);

f) acordul scris al prinilor la adopia copilului, cu excepia cazurilor prevzute la art.125 din Codul familiei;

g) consimmntul scris la adopie al tutorelui (curatorului), al prinilor adoptivi, al conductorului instituiei n care este internat copilul rmas fr ocrotire printeasc;

h) documentul ce confirm c la banca de scont statal a datelor despre copiii rmai fr ocrotire printeasc exist informaii despre copilul ce se adopt, precum i documentele ce atest imposibilitatea plasrii lui, pentru educaie, ntr-o familie de ceteni ai Republicii Moldova sau, pentru adopie, n familia rudelor lui, indiferent de cetenia i domiciliul acestora, n cazul adopiei de ctre ceteni ai Republicii Moldova domiciliai n strintate, de ctre ceteni strini sau apatrizi care nu snt n raporturi de rudenie cu copilul.

Instana judectoreasc poate cere i alte date necesare soluionrii pricinii. Dup ce primete avizul organului de tutel i curatel, instana dispune, printr-o

ncheiere, reluarea procesului, stabilind data examinrii pricinii n edin de judecat, cu citarea participanilor la proces, precum i a organului de tutel i curatel.

Cererea de adopie se examineaz n edin secret cu participarea obligatorie a adoptatorilor, a reprezentantului organului de tutel i curatel i a copilului dac acesta a mplinit vrsta de 10 ani. n proces pot fi atrase, dup caz, i alte persoane interesate de actul adopiei.

Examinnd pricina n fond, instana judectoreasc admite sau respinge cererea de adopie. n cazul admiterii cererii de adopie, instana recunoate adopia de ctre persoane concrete i indic n hotrre datele despre adoptat i adoptatori, necesare nregistrrii adopiei n organele de stare civil.

ncuviinnd adopia, instana este n drept s nu satisfac cererea adoptatorilor de a fi nscrii n actul de nregistrare a naterii n calitate de prini i nici de a schimba data i locul de natere a copilului.

La ncuviinarea adopiei, drepturile i obligaiile reciproce ale adoptatorilor i ale adoptatului iau natere de la data rmnerii irevocabile a hotrrii judectoreti privind adopia.

n 5 zile de la data rmnerii irevocabile a hotrrii judectoreti privind adopia, instana trimite o copie autentificat de pe hotrre organului de stare civil de la locul pronunrii hotrrii pentru a se efectua nregistrarea de stat a adopiei.

1.3 Argumentati instanta de judecata competent sa judece pricina in urmatoarele

situatii:

a. cererea de incuviintare a adoptiei a unui copil cetatean al RM depusa de cetatenii

RM, domiciliati in tara- Judectoria de la domiciliul (locul de aflare) al copilului sau, dac este n interesul acestuia, de la domiciliul lor;

b. cererea de incuviintare a adoptiei a unui copil cetatean RM depusa de cetateni

straini- Curtea de apel de la domiciliul (locul de aflare) al copilului.;

c. cererea de declarare a nulitatii adoptiei unui copil cetatean RM depusa de cetatenii

RM, domiciliati in strainatate- instanta de fond de la domiliul (la locul de aflare) al copilului..

2. Recursul impotriva deciziilor instantei de apel. Elementele recursului(

subiectii, obiectul) si instant competent sa judece recursul.

2.1Caracterizati recursul impotriva deciziilor instantei de apel drept cale de atac;

Cale extraordinara de atac,

O alta trasatura a recursului impotriva deciziilor instantei de apel- reprezinta o cale

nedevolutiva de atac care nu provoaca o rejudecare a fondului pricinii. Rolul nu este de a

realiza o noua judecata in fond, de a examina pricina sub toate aspectele, ci exlusiv de a

asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate.

Recursul impotriva deciziilor instantei de apel vizeaza in exclusivitate legalitatea

solutiei contestate. Prile i ali participani la proces snt n drept s declare recurs n cazul n care se invoc nclcarea esenial sau aplicarea eronat a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Recursul impotriva deciziilor instantei de apel, nu este suspensiv de executare(nu

suspenda executarea hotaririi). Este de natura de asigurarea protejarii intereselor partilor, in

beneficiul careia a fost emisa hot, impotriva abuzurilorpartii adverse care prin folosirea

acestei cai ar putea urmari aminarea nejustificata a executarii Hot. In acelasi timp protejeaza

si interesele recurentului ce pot fi lezate prin punerea in executare a unei hot ilegale.

Astfel, Recursul impotriva deciziilor instantei de apel reprezinta o cale de atac

extraordinara , de reformare, nedevolutiva si, de regula, nesuspensivade executare, prin care

se exercita controlul de legalitate asupra deciziilor pronuntate de instanta de apel.

2.2 Deduceti elementele recursului( subiecti, obiect) si instant competent sa

judece recurs;

Obiectul recursului. Obiectul recursului l constituie deciziile pronunate de curile de apel n calitate de instan de apel(pot fi numai deciziile instantei de apel sau decizia instantei de apel si hotarirea primei instante concomitent).

ncheierile date n apel pot fi atacate cu recurs numai o dat cu decizia, cu excepia cazurilor cnd, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs i cnd ncheierea face imposibil desfurarea de mai departe a procesului.

Nu pot fi atacate cu recurs deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare ce nu se supun

nici unei ci de atac, nici hotrrile n a cror privin persoanele nu au folosit calea de apel, din moment ce legea prevede aceast cale de atac, sau n privina crora apelul a fost retras n modul prevzut la art.374.

Persoanele n drept s declare recurs: a) prile i ali participani la proces; b) martorul, expertul, specialistul, interpretul i reprezentantul, cu privire la compensarea cheltuielilor de judecat ce li se cuvine.

Instana competent s examineze recursul. Examinarea recursului mpotriva deciziilor instanelor de apel ine de competena Curii Supreme de Justiie.

Asupra admisibilitii recursului decide un complet din 3 judectori desemnai de preedintele colegiului respectiv al Curii Supreme de Justiie.

Examinarea recursului admisibil se efectueaz de colegiul lrgit al Curii Supreme de Justiie, format din 5 judectori, care se constituie de preedintele sau, dup caz, de vicepreedintele Curii Supreme de Justiie, de regul din rndul judectorilor colegiului respectiv. Preedintele Curii Supreme de Justiie, preedintele i, dup caz, vicepreedintele colegiului respectiv snt de drept preedini ai colegiului lrgit. n cazul n care acetia snt n imposibilitatea de a participa la judecarea cauzei, preedintele sau vicepreedintele Curii Supreme de Justiie desemneaz preedintele colegiului lrgit.

2.3Argumentati cum trebuie sa procedeze instant de recurs in urmatoarele

situatii:

a. cererea de recurs a fost depusa cu omiterea din motive intemeiate a termenului de 2

luni- instanta va recunoaste inadmisibilitatea recursului art 433 lit B);

b. recurentul a solicitat eliberarea de plata taxei de stat- Art 438 CPCivila.

n cazul n care se solicit scutirea, amnarea sau ealonarea plii taxei de stat (cu prezentarea documentelor justificative), suspendarea executrii hotrrii atacate cu recurs sau aplicarea msurilor de asigurare, cererea de recurs nu se restituie, completul din trei judectori urmnd s se pronune, printr-o ncheiere nesusceptibil de atac, asupra demersului naintat. Dac demersul privind scutirea, amnarea sau ealonarea plii taxei de stat a fost respins, se dispune, printr-o ncheiere nesusceptibil de atac, de a nu da curs cererii, acordndu-i-se recurentului un termen rezonabil pentru achitarea taxei de stat. Dac recurentul ndeplinete n termen indicaiile din ncheierea judectoreasc, recursul se consider depus la data prezentrii iniiale. n caz contrar, cererea de recurs se restituie recurentului.;

c. in calitate de temei al recursului se indica lipsa de probe in dovedirea

circumstantelor considerate de instant de fond si instant de apel ca fiind stabilite inadmisibilitatea recursului art 438 lit a.

Testul Nr. 18

Subiectul 1.Premisele de exercitare a actiunii civile.

1.1.Definiti si enumerati premisele dreptului la intentarea actiunii.Premisele -au

valoarea unor conditiide baza si care constituie acele imprejurari de fapt si de drept de care

depind aparitia dreptului la intentarea actiunii.Premisele dreptului la intentarea actiunii sint:

1.Competenta generala a instantelor judecatoresti;

2.absenta unei hotariri judecatoresti irevocabile sau a unei incheieri judecatoresti.

3.absenta unei hotariri judecatoresti irevocabile a judecatii arbitrale;

4.capacitatea de folosinta a drepturilor procedural civile.

1.2.Comparati particularitatile premiselor dreptului la intentarea actiunii in

raport cu conditiile dreptului la intentarea actiunii.Premisele si conditiile de exercitiu ale

actiunii civile supraenuntate poarta caracter general,fiind aplicabile in toate cazurile si

formele procedural de manifestare a actiuni civile,inclusiv in cazul actiunii in procedura

contenciosului adm,indiferent de natura litigiului material.Lipsa unei premise sau conditii

constituie temei de refuz la primirea cererii de chemare in judecata sau restituirea cesteia.In

caz de absenta a unei premise de intentare a actiunii,instanta refuza in primirea cererii sau

inceteaza procesul pornit dind o incheiere motivate in acest sens si avind efect imposibilitatea

de a se mai putea face o noua chemare in judecata intre aceleasi parti,cu privire la acelasi

obiect si cu aceleasi temeiuri.In caz de absenta a unei conditii de intentare a actiunii,instanta

restituie cererea de chemare in judecata,fie nu da curs cererii,fie scoate cererea de pe rol

adoptind o incheiere motivate in acest sens insa,pastrindu-se posibilitatea de a se mai adresa

in instant cu aceeasi cerere dupa inlaturarea obstacolelor si intrunirea conditiilor necesare.

1.3.Indicati argumentat actiunile judecatorului daca la primirea cererii de

chemare in judecata se vor constata urmatoarele situatii:

a)exista o incheiere judecatoreasca cu privire la un litigiu intre aceleasi

parti,asupra aceluiasi obiect si avind aceleasi temeiuri prin care s-a dispus incetarea

procesului in legatura cu incheierea tranzactiei de impacare intre parti-judecatorul refuza

sa primeasca cererea de chemare in judecata.

b)instant de judecata sesizata nu este competent sa judece pricina-restituirea

cererii de chemare in judecata,printr-o incheiere motivate in care judecatorul indica instanta

unde trebuie sa se adreseze reclamantul.

c)in cererea de chemare in judecata nu este indicat domiciliul piritului-nu se da

curs cererii deoarece nu s-au respectat conditiile art 166(forma si cuprinsul cererii de

chemare in judecata).

Subiectul 2.Procedura de constatare a faptelor care au valoare juridica.

2.1.Descrieti conditiile de contatare a faptelor cu valoare juridica.

Instana judectoreasc constat faptul cu valoare juridic enumerate exhaustiv in lege n cazul n care:

a) acesta genereaz, n virtutea legii, urmtoarele efecte juridice: apariia, modificarea sau ncetarea unor drepturi personale sau reale ale petiionarului;

b) petiionarul nu are o alt posibilitate de a obine sau de a restabili documentele care ar certifica faptul juridic a crui constatare o solicit;

c) constatarea faptului nu este legat de soluionarea unui litigiu de drept ce ine de competena instanelor judectoreti.

2.2.Comparati procedura de constatare a faptelor care au valoare juridica cu

actiunile civile de constatare a dreptului litigios. Procedura de constatare a faptelor care au

valoare juridica se evidentiaza prin particularitatile sale fata de actiunile civile de constatare a

dreptului litigios prin faptul ca contribuie la realizarea drepturilor cetatenilor si organizatiilor

de a obtine pensie, mostenire, restituirea daunei etc., instantele judecatoresti isi iau obligatie

sa curme incercarile unor persoane de a folosi ordinea judiciara de constatare a faptelor in

scopul obtinerii ilegale a privilegiilor si altor beneficii patrimoniale. Primind cererile despre

constatarea faptului de valoare juridica, judecatorul verifica daca constatarea acestui fapt este

de competenta instantei judecatoresti, daca petitionarul are dreptul sa se adreseze cu o

asemenea cerere in instanta judecatoreasca, clarifica scopul constatarii faptului respectiv, cere

de la petitionar probe scrise care ar confirma imposibilitatea obtinerii sau restabilirii

documentului care certifica faptul, precum si probele necesare pentru pricina.Actiunea civila

de constatare ii este caracteristiv faptul ca se pune la indoiala existenta raportului material

litigios;are drept scop exercitarea coercitiva a dreptului subiectiv.Daca se cere confirmarea

existentei unui raport juridic,actiunea in constatare este pozitiva,de exemplu:constatarea

paternitatii,recunoasterea dreptului de ator,etc.Daca se cere constatarea lipsei unui raport

juridic intre reclamant si pirit.actiunea de constatare este negativa,de exemplu:constatarea

paternitatii,delararea nulitatii casatoriei,a unui testament sua contract.Deasemenea ,in baza

hotaririi in actiunea civila de constatare nu se elibereaza un titlu executoriu,ne avind loc

executarea silita a hotaririi.

2.3.Determinati argumetat actiunile judecatorului in urm situatii:

a)s-a stabilit ca petitionarul are o alta posibilitate de a obtine sau de a restabili

documentele care certifica faptul juridic a carui constatare o solicita-judecatorul va

restitui cerererea deoarece reclamantul nu a respectat procedura de solutionare prealabila a

litigiului pe cale extrajudiciara.

b)in cadrul examinarii pricinii de constatare a unui fapt care are valoare juridica

,apare un litigiu de drept,care nu tine de competenta instantelor judecatoresti-(art 282

al.2.) Dac, n cadrul examinrii pricinii de constatare a unui fapt cu valoare juridic, apare un litigiu de drept care nu ine de competena instanelor judectoreti, instana examineaz cererea de constatare a acestui fapt n procedur special.

c)cererea de constatare a faptului de posesiunesi folosinta a unui bun imobil a

fost depusa de petitionar la instant judecatoreasca de la domiciliul sau-judecatorul va

restitui cererea deoarece cererea se depune la instant de la locul aflarii bunului.

Testul Nr. 14

1. TEMEIURILE SI PROCEDURA EMITERII HOTARIRII SUPLIMENTARE

IN PRIMA INSTANTA

1.1 Expuneti metodele de corectare a deficientelor Hot Jud de catre instant care a

pronuntat-o.

Dup pronunarea hotrrii, instana care a adoptat-o nu este n drept s o anuleze nici s o modifice. Instanta de judecata care a pronuntat hot o poate rectifica:

- indreptarea erorilor materiale si de calcul evidente;

- explicarea hotaririi;

- emiterea hotaririi suplimentare

Problema corectrii unor astfel de greeli se soluioneaz n edin de judecat. Participanilor la proces li se comunic locul, data i ora edinei de judecat. Neprezentarea lor ns nu mpiedic examinarea corectrii greelilor. ncheierea prin care instana judectoreasc se pronun asupra cererii poate fi atacat cu recurs.

1.2 Deduceti temeiurile si procedura emiterii Hot suplimentare in prima instanta.

Instana care a pronunat hotrrea poate, din oficiu sau la cererea participanilor la proces, s emit o hotrre suplimentar dac(TEMEIURILE): a) nu s-a pronunat asupra unei pretenii n a crei privin participanii la proces au prezentat probe i au dat explicaii; b) rezolvnd problema dreptului n litigiu, nu a indicat suma adjudecat, bunurile ce urmeaz a fi remise sau aciunile pe care prtul trebuie s le ndeplineasc; c) nu a rezolvat problema repartizrii ntre pri a cheltuielilor de judecat ori a omis s se pronune asupra cererilor martorilor, experilor, specialitilor, interpreilor sau reprezentanilor cu privire la cheltuielile de judecat a cror compensare li se cuvine(regretabil ca este omis interpretul).

Problema pronunrii unei hotrri suplimentare poate fi pus n termenul executrii silite a hotrrii. Instana emite, dup examinare n edin de judecat, hotrrea suplimentar, care poate fi atacat n ordinea stabilit de prezentul cod. Participanilor la proces li se

comunic locul, data i ora edinei. Neprezentarea lor ns nu mpiedic examinarea problemei.

Cererea de adoptare a unei hotrri suplimentare nu se impune cu tax de stat. ncheierea judectoreasc de respingere a cererii de emitere a unei hotrri suplimentare se supune recursului.( legea nu stabileste termen in care instanta ar putea fi sesizata de a corecta

greselile din hotarire, pe cind explicarea Hot este admisibila daca aceasta nu a fost executata

si nu a expirat termenul de executare silita.

1.3 Explicati argumentat in fiecare din cazurile mentionate daca instant care a

pronuntat Hot poate sau nu sa emita o Hot Supl:

a. Instanta nu s-a pronuntat asupra pretentiilor tuturor coreclamantilor care au

participat efectiv in cadrul dezbaterilor judiciarei- chiar si atunci cind in cerere sunt mai multe

pretentii adresate piritului, dar pe parcursul examinarii pricinii coreclamantul nu a dat

explicatii si a dovedit unele dintre pretentiile sale, instanta trebuie in Hot suplim sa se

pronunte asupra lor;

b. Instanta nu s-a expus asupra compensarii cheltuielilor de asistenta juridica suportate

de catre piritul care a cistigat procesul- Daca piritul a solicitat compensarea cheltuielilor de

asistenta juridica, Instana judectoreasc oblig partea care a pierdut procesul s compenseze prii care a avut ctig de cauz cheltuielile ei de asisten juridic, n msura n care acestea au fost reale, necesare i rezonabile.

Cheltuielile menionate se compenseaz prii care a avut ctig de cauz dac aceasta a fost reprezentat n judecat de un avocat.

n cazul n care partea care a ctigat procesul a beneficiat de asisten juridic calificat garantat de stat, plata cheltuielilor de acordare a asistenei juridice calificate revine prii care a pierdut procesul. Sumele respective se transfer n contul oficiului teritorial al Consiliului Naional pentru Asisten Juridic Garantat de Stat( Art 96 CPCivila).

c. La adoptarea Hot a fost enumerate incomplet bunurile care urmeaza a fi partaje intre

fostii soti- Instanta care a solutionat pricina civila( Hotarirea fiind incompleta) trebuie sa

indice clar intro Hot suplim ce bunuri iau fost adjudecate piritului care urmeaza sa fie

partajate intre fosti soti.

2. Notiunea si esenta procedurii ce rezulta din pricinile juridico-publice;

2.1. Definiti esenta procedurii ce rezulta din pricinile jur-polit.

Procedura ce rezulta din pricinile juridico-publice(Contenciosul administrativ) este o

forma de aparare judiciara a drepturiloe si libertatilor persoanelor impotriva abuzurilor comise

de organele autorit publice si a functionarilor publici din cadrul acestor organe.

Art 1 L cu pr la contencios administrat. Scopul contenciosului administrativ

Contenciosul administrativ ca instituie juridic are drept scop contracararea abuzurilor i exceselor de putere ale autoritilor publice, aprarea drepturilor persoanei n spiritul legii, ordonarea activitii autoritilor publice, asigurarea ordinii de drept.

Orice persoan care se consider vtmat ntr-un drept al su, recunoscut de lege, de ctre o autoritate public, printr-un act administrativ sau prin nesoluionarea n termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanei de contencios administrativ competente pentru a obine anularea actului, recunoaterea dreptului pretins i repararea pagubei ce i-a fost cauzat.

2.2 Comparati particularitatile procedurii contenciosului administra in raport cu

procedura in actiune civila.

Actiunea Civila Contencios Administrativ

1. Pozitia de egalitate a partilor Pozitia de Subordonarea( una dintre parti

obligatoriu o Autoritate publica, functionar

public

2. Se achita taxa de stat 3% din valoarea

actiunii( Act patrimoniala)

Prevazut in Legea privind taxa de stat( act

nepatrim)

Nu se achita taxa de stat

3. Probeaza acel care invoca petitii Probeaza Autoritate publica, functionar

public.

4. Calea de atac- Apel Recus

5. Hot nedefinitiva Hot definitiva din momentul pronuntarii

primei instante.Hot trebuie sa fie pub in act

normativ

2.3 Indicati argumentat actiunile judecatorului in urmatoarele cazuri:

a. In procesul privind anularea Deciziei comisiei de licentiere reclamantul nu s-a

prezentat in sedinta de judecata fara a invoca careva motive ale absentei sale- neprezentarea la

sedinta de judecata, fara motive temeinic justificate, a reclamantului si/sau a reprezentantului

lui nu impiedica examinarea cererii, iar in cazul in care este imposibil a judeca cauza in lipsa

reclamantului, instanta de judecata va scoate cererea de pe rol;

b. In judecatoria economica de circumscriptie Chisinau a fost contestat refuzul

notarului de a autentifica modificarile in statutul SRL ONix cu privire la component fondatorilor- Judecatorul va restitui cererea de chemare in judecata dac pricina nu este de competena instanei respectiv. Cererea de chemare n judecat se restituie printr-o ncheiere motivat, n care judectorul indic instana unde trebuie s se adreseze reclamantu(judecatoria de fond);

Articolul 7. Competena judectoriilor L Contencios administrativ (4) Judectoriile judec litigiile cu privire la refuzul organelor notariale de a ndeplini anumite acte notariale, precum i verific legalitatea actelor notariale ndeplinite, cu excepia cazurilor cnd ntre persoanele interesate apare un litigiu de drept privat ce decurge din actul notarial contestat, situaie n care cauza se examineaz n ordinea aciunii civile.

c. Reclamanta Macovei a solicitat anularea Deciziei Primariei Codru privind atribuirea

lotului de teren din momentul emiterii acesteia- actiunea va fi admisa si judecatorul va

constata circumstantele cauzei;

Testul Nr. 1

I. Noiunea i importana fazei de intentare a procesului civil

1 Descriei efectele material-juridice i procesual-juridice ale intentrii procesului

Efectele procesuale se refer n primul rnd la apariia drepturior i obligaiilor de procedur cum ar fi: ntocmirea cererii n modul corespunztor, taxarea corect a acesteia, posibilitatea asigurrii de aciuni sau probelor, prezentarea i cercetarea probelor i alte aciuni procedurale, care n afara procesului civil nu pot fi nfptuite.

Dupa sesizarea instantei de judecata de reclamant prin inaintarea unei cereri de

intentare a unei pricini civile se porneste procesul civil.

Prin inaintarea cererii si declansarii procesului civil, au loc unele schimbari in raportul

juridic intre viitorii participanti la proces.

Odata cu intentarea cererii de chemare in judecata, reclamantul obliga instanta de a

solutiona pricina (cazul) civila ce s-a ivit intre reclamant si parat.

Astfel porneste procesul civil in pricina concreta intre doi participanti la proces.

Odata cu declansarea procesului se creiaza raporturile de drept procedural intre

instanta de judecata si participantii la proces.

Prin aceste raporturi intelegem drepturile participantilor la proces de a folosi toate

mijloacele si drepturile procedurale respectand pe deplin procedura civila in solutionarea

acestui litigiu.

Instanta de judecata nu trebuie sa omita nici una din procedurile obligatorii pentru a nu

incalca legea fiind obligata sa solutioneze litigiul civil respectand principiile si normele

dreptului procesual civil.

Participantii la proces si instanta de judecata folosindu-se de drepturile sale

procedurale conform legislatiei si a codului de procedura civila indeplinesc toate actele

procedurale necesare conform legii si in decursul mersului procesului civil care sunt

prevazute special ne catre normele dreptului procesual civil.

Odata cu intentarea procesului civil paratul fiind invinuit de pricinuirea unei pagube

sau de incalcarea unui drept civil fie acesta patrimonial fie nepatrimonial personal, este supus

unei supravegheri din partea instantei de judecata si a organelor de drept. Daca cazul este

legat de platirea pensiei de intretinere sau de platirea salariului odata cu depunerea cererii

paratul este obligat sa plateasca pensia sau salariul indicat de reclamant, pana la adoptarea

hotararii. In caz ca este legat de restituirea unei sume de bani paratul este obligat pana la

hotararea instantei de judecata sa plateasca si dobanda ce ar fi obtinut el din aceasta (suma de

bani).

Din cele examinate mai sus observam ca odata cu declansarea actiunii civile apar si

unele efecte juridice ce reiese din procedura civila pentru examinarea litigiului civil atat

instanta cat si participantii la proces sunt datori sa respecte toate etapele procedurii civile,

numai asa examinand pricina civila in baza legii.

2 Comparai efectele nerespectrii premiselor i condiiilor dreptului la aciune pentru intentarea procesului civil

Dac cererea de chemare n judecat nu ntrunete toate elementele eseniale n termen de cel mult apte zile de la depunere judectorul va emite o ncheiere de a nu da curs cererii.

n ncheierea de a nu da curs cererii instana va indica neajunsurile i termenul oferit pentru corectarea lor.

Dac persoana care a depus cererea lichideaz neajunsurile n termenul ofeirt de instan cererea se consider depus la data iniial. n caz contrar cerea i toate materialele anexate se restituie printr-o ncheiere susceptibil de recurs.

Pentru a respecta termenul oferit de instan pentru corectarea cererii ncheierea de a nu da curs trebuie adus la cunotina persoanei care a depus-o.

ncheierea de a nu da curs cererii emis n baza articolului 171 Cod Procedur Civil nu afecteaz curgerea termenului de prescrpie, ns restituirea cererii provoac anularea ntreruperii prescripiei.

3 Argumentati cum trebuie sa procedeze instanta daca la primirea cererii de

chemare in judecata s-a constatat:

A) Instanta nu este competenta sa judece pricina

Articolul 170. Restituirea cererii de chemare n judecata (1) Judecatorul restituie cererea de chemare n judecata daca:

a) reclamantul nu a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinii pe calea

extrajudiciara, prevazuta de lege pentru categoria respectiva de pricini sau de

contractul partilor;

b) instanta nu este competenta sa judece pricina;

c) cererea a fost depusa de o persoana incapabila;

d) sotul a naintat actiunea de desfacere a casatoriei fara consimtamntul sotiei, n timpul

sarcinii sau n primul an de la nasterea copilului;

e) cererea nu este semnata ori este semnata de o persoana nemputernicita de a o semna

ori este semnata fara a se indica functia semnatarului;

f) cererea a fost depusa n numele persoanei interesate de catre o persoana

nemputernicita de a porni si a sustine procesul;

g) la aceeasi instanta sau la o alta, se afla n judecata un litigiu ntre aceleasi parti,

asupra aceluiasi obiect si avnd aceleasi temeiuri;

h) nu snt prezentate probe ce ar confirma adresarea creditorului ntr-o institutie

financiara unde, conform legislatiei, ar fi trebuit sa primeasca datoria;

i) reclamantul si retrage cererea nainte de emiterea ncheierii privind intentarea

procesului.

(2) Cererea de chemare n judecata se restituie printr-o ncheiere motivata, n care

judecatorul indica instanta unde trebuie sa se adreseze reclamantul, daca pricina

nu este de competenta instantei respective, sau modalitatea de nlaturare a

circumstantelor ce mpiedica intentarea procesului.

(3) n decursul a 5 zile de la data depunerii cererii de chemare n judecata,

judecatorul

dispune, printr-o ncheiere, restituirea cererii si remite reclamantului ncheierea si

cererea cu toate documentele anexate.

(4) Restituirea cererii de chemare n judecata nu exclude posibilitatea adresarii

repetate n judecata a aceluiasi reclamant, cu aceeasi actiune, mpotriva aceluiasi prt, cu

acelasi

obiect si aceleasi temeiuri daca reclamantul a lichidat ncalcarile.

(5) ncheierea prin care instanta judecatoreasca restituie cererea n temeiul alin.(1)

lit.a), b), c) si g) poate fi atacata cu recurs.

B) Actiunea a fost depusa de un organ al autoritatii publice in apararea

drepturilor unei alte persoane, fara ca legea sa-i delege acest drept