8/2/2019 exameeeeen

1/17

Dislalia si rinolalia: principalele asemanari si deosebiri din punct devedere al etiologiei si simtomatologiei.

Dislalia este o tulburare de articulatie-pronuntie si se manifesta prin deformarea, omiterea,substituirea, inlocuirea si inversarea sunetelor. Etimologic termenul de dislalie vine de la dis-

lisa, deficienta si lalie- glas, voce.

Insusirea limbajului se realizeaza printr-un efort indelungat , la inceput vorbirea copilului sedezvolta pe baza unei activitati nesistematice, pentru satisfacerea unor necesitati imediate.Odata cu inaintarea in varsta el trebuie sa inteleaga si sa raspunda corect la o serie desolicitari, imbogatindu-si treptat vorbirea impresiva si expresiva. Pronuntarea sunetelor serealizeaza pe baza de imitatie si prin joc, apoi se realizeaza primele cuvinte, propozitii sifraze. In aceasta perioada apar si primele handicapuri vizibile de vorbire care pot fi mentinuteatat de influentele educative, mediul de viata, deficiente din structura psiho fizica a copilului,cat si de actiunea unor factori nocivi.

Dislalia poate fi periferica sau centrala.

Rinolalia se caracterizeaza prin tulburarea rezonantei sunetelor si a vocii. Etimologictermenul de rinolalie vine de la grecescul rhino- nas si lalie vorbire (vorbire pe nas). Ea se

produce prin miscari asincronice ale organelor de articulare. Laringele si partea posterioara alimbii sunt coborate, trecerea in cavitatea nazala se largeste, trcerea in cavitatea bucala seingusteaza, se amplifica rezonanta nazala. Rinolalia este o disfunctie instrumentala aorganelor de executie a actului vorbirii.

Etiologie

Asemanari

- Ambele sunt tulburari de pronuntie- Ambele au ca etiologie afectarea organelor periferice ale vorbirii: Dislalia periferica

este provocata de afectiuni organice sau functionale ale organelor periferice alevorbirii. Si in cazul rinolaliei este afectata partea functionala a organelor periferice.

- In dislalia organica si rinolalia aperta organica se datoreaza anomaliilor organelorperiferice ale vorbirii, anomalii de maxilare, dinti, limba, bolta palatina.

- Dislalia functionala si rinolalia aperta functionala sunt determinate de incapacitateasau mobilitatea redusa a aparatului verbo-articulator (in cazul atrofiei sau neexersariimuschilor limbii,buzelor, valului, al traseului gresit pe care il ia aerul expirat si al

insuficientei in dezvoltarea atentiei auditive).

Deosebiri

Spre deosebire de rinolalie care are etiologie preponderent functionala si organica asistemului periferic de vorbire, in dislalia centrala sau de evolutie intalnim odiversitate de factori:

8/2/2019 exameeeeen

2/17

- Neurogeni, ca o leziune micro sau macrosechelara si exercita o frana asupraprocesului de maturizare fono-articulatorie;

- Somatogeni, ce determina o intarzaiare globala in dezvoltarea somato-psihica prinafectiuni grave sau repetate;

- Constitutionali, reprezentanti de ascendenti pe (linie paterna) care au manifestatintarzaieri in maturizarea fono-articulatorie.- Prezenta factorilor functionali sau psihogeni in etiologia dislaliei periferice reprezintao alta deosebire fata de rinolalie, acestia pot fi: greseli in educatie, supraprotectionismsi intretinerea peste limita fiziologica a vorbirii infantile sau opozitionismulmanifestat de copii lipsiti de afectiune, maltratati, abandonati.

- Dupa operatia de amigdale poate aparea rinolalia aperta, sau rinolalia clausa se poatetransforma in rinolalie aperta.

Simtomatologie

Asemanari

- In rinolalie intalnim caracteristici specifice dislaliei,in rinolalia aperta organica suntafectate atat consoanele cat si vocalele, aparand omisiuni, substituiri, deformari desunete. In rinolalia clausa functionala daca sunt blocate narinele, sonoritatea msi neste foarte stearsa, daca e blocat naso-faringele, sunetele m si n sunt omise sau m esteinlocuit cu b si n cu d.

- In ambele deficiente de limbaj apar: tulburari de motricitate generala care semanifesta prin intarzaieri in achizitia deprinderilor motorii, deficit de maturizare aintelectului manifestat prin deficit de concentrare a atentiei, lentoare si fatigabilitate.Tulburari ale afectivitatii si comportamentului caracterizat prin agitatie fie printimiditate, mutism electiv. In functie de caracteristicile personalitatii copilului si agrupului social in care este integrat acesta poate suferi inadaptari ...

Deosebiri

- Dislalia centrala consta in incapacitatea de a pronunta corect anumite sunete saugrupuri de sunete si se manifesta prin: alterarea, inlocuirea sau omiterea unor fonemesau prin inversarea locului pe care il ocupa in alcatuirea silabelor sau cuvintelor.Rinolalia desi are si ea in compozitie unele caracteristici ale dislaliei este caracterizata

prin nazalizarea sunetelor, vocea e lipsita de forta, scazand in intensitate pe parcursulvorbirii si are caracteristici nazale.

- Dislalia centrala este precedata de intarzaieri in aparitia si dezvoltarea vorbirii, deintarzaieri in dezvoltarea motorie, de statica corpului si a capului, de achizitia

mersului si controlul sfincterian. Aceasta intarzaiere arata caracterul dismaturativ aldislaliei centrale ceea ce nu intalnim in rinolalie.

- Diversitatea tulburarilor de pronuntie formeaza tabloul principal in cadru dislaliei deevolutie. Maturizarea structurilor motorii, kinestezice, auditive, care sunt implicate nmaturizarea fonoarticulatorie se desvrete cu mare ntrziere. Scoara ntmpindificulti n a edifica sheme fine perceptive i motorii prin care se organizeaz activitateaorganelor fonoarticulatorii. n dislalia central vocalele sunt rar afectate, iar vocala a nue niciodat afectat, mai rar sunt afectate sunetele : m,b,p,v,d,n; mai

8/2/2019 exameeeeen

3/17

frecvent sunt alterate sunetele posterioare : c, g, iar cel mai frecvent sunt alteratesiflantele : s, z , i linguala r. Sunetele care apar mai trziu, care au o

biomecanic articulatorie dificil sunt cel mai frecvent alterate, nlocuite, omise.Dislaliade sunete poate mbrca formele :

- moghilalia omisiunea de sunete;- paralalia nlocuirea de sunete;- parial sau simpl cnd sunt alterate cteva sunete sau doar unul singur;- monomorf - cnd alterarea afecteaz o singur grup de articulare;- polimorf sau multipl cnd sunt afectate mai multe grupe de sunete;- universal sau total cnd sunt alterate majoritatea sunetelor.Dislalia de silabe n care

sunetele sunt pronunate corect izolat, dar sunt nlocuite, omise n cadrul silabei.Dislaliade cuvinte n care este afectat pronunia cuvintelor, dar sunetele i silabele sunt

pronunate corect izolat.Tetismul cnd vorbirea este neinteligibil datorit omisiunilor iinversrilor foarte frecvente.

Dislalia si dizartria

Principalele asemanari si deosebiri din punct de vedere al etiologiei si simtomatologiei

Dislalia este o tulburare de articulatie-pronuntie si se manifesta prin deformarea, omiterea,substituirea, inlocuirea si inversarea sunetelor. Etimologic termenul de dislalie vine de la dis-lisa, deficienta si lalie- glas, voce.

Insusirea limbajului se realizeaza printr-un efort indelungat , la inceput vorbirea copilului sedezvolta pe baza unei activitati nesistematice, pentru satisfacerea unor necesitati imediate.Odata cu inaintarea in varsta el trebuie sa inteleaga si sa raspunda corect la o serie desolicitari, imbogatindu-si treptat vorbirea impresiva si expresiva. Pronuntarea sunetelor serealizeaza pe baza de imitatie si prin joc, apoi se realizeaza primele cuvinte, propozitii sifraze. In aceasta perioada apar si primele handicapuri vizibile de vorbire care pot fi mentinuteatat de influentele educative, mediul de viata, deficiente din structura psiho fizica a copilului,cat si de actiunea unor factori nocivi.

Dislalia poate fi periferica sau centrala.

Etimologic termenul de dizartrie vine de la grecescul dys greu i arthrom articulaie (greuti n articulaie).

Afectarea unuia din marile sisteme motorii (piramidal, extrapiramidal, cerebelos) poate produce tulburri de natur dizartric. La dizartrici tulburarea motorie e general imotricitatea organelor fonoarticulatorii mbrac caracterul tulburrii motorii generale (vorbireneclar, confuz, disritmic, disfazic, monoton, cu rezonan nazal).

La dizartrici tulburarea pronuniei este stabil i invariabil. Una din caracteristicilespecifice ale acestei tulburri e neconcordana dintre vorbirea impresiv, pstrat integral sau

8/2/2019 exameeeeen

4/17

n mare msur, i cea expresiv, care e denaturat uneori att de grav nct nici nu poate fineleas. Deci ea nu afecteaz limbajul propriu zis i nici vorbirea n genere, ci numai laturainstrumental.

Etiologie

Asemanari

- Ambele sunt tulburari de pronuntie- Tulburarile sistemului nervos central reprezinta o cauza a dizartiei dar si in dislalia

centrala sau de evolutie intalnim tulburari neurogene, ca o leziune micro saumacrosechelara si exercita o frana asupra procesului de maturizare fono-articulatorie;

- Ca si in dizartrie, in dislalia centrala factorii etiologici somatogeni determina ointarzaiere globala in dezvoltarea somato-psihica prin afectiuni grave sau repetate.

- In ambele cazuri copii sunt cei mai afectati.Deosebiri

- In timp ce dizartriile apar numai in cazuri de deficiente survenite dupa boli sau leziuniin diferite regiuni ale S.N.C care afecteaza conductibilitatea impulsurilor nervoasemotrico-verbale spre efectori, unde se realizeaza sunetele vorbirii, dislalia perifericaeste provocata de afectiuni organice sau functionale ale organelor periferice alevorbirii.

- Dupa sistemul motric afectat sunt 4 tipuri caracteristice de dizartrie: corticala, aparein urma deficientelor scoartei cerebrale care participa prin vaste arii neuronale, siruatein diversi lobi, la motricitatea vorbirii;subcorticala, care apare pe baza unor tulburariale cailor sistemului piramidal si extrapiramidal; cerebeloasa, cu tulburari ale cailorcerebeloase; bulbara, cu tulburari ale neuronilor motori inferiori ai centrilor careintereseaza cavitatea bucala, limba, faringele, laringele cat si centri care controleaza

miscarile respiratorii. In dislalia periferica dupa modul de afectare a aparatului verbo-motor avem 2 tipuri de dislalie: dislalia organica datorata organelor periferice alevorbirii (in cazul surzeniei periferice, al anomaliilor de maxilare, dinti, limba si balta

palatina) si dislalia functionala datorata functionarii defectuase a aparatului verboarticulator (in cazul atrofiei sau neexersarii muschilor limbii, buzelor, valului si atraseului gresit pe care il ia curentul de aer expirat si al insuficientei in dezvoltareaatentiei auditive)

Simtomatologie

Asemanari

- Dizartria contine si particularitati ale dislaliei, tulburari ale ritmului si fluenteivorbirii, tulburari in articulare in dizartria corticala precum si in dizartria bulbara undetulburarile motorii influenteaza pronuntia la nivelul:limbii, unde deficitul motric seexteriorizeaza prin dificultati de articulatie ale sunetelor, in special a siflantelor,sueratoarelor si a lui r-l;buzelor, deficitul motric se exteriorizeaza prin dificultati derealizare a sunetelor labiale (p,b,m) si labio-dentalelor (v-f); palatului moale, deficitul

8/2/2019 exameeeeen

5/17

motric se exteriorizeaza prin nazalizare deschisa si prin dificultati in articulareasunetelorc,g,h.

- In ambele boli de vorbire apar: tulburarile de motricitate generala manifestata prin:intarzaieri in aparitia deprinderilor motorii,si disabilitati motorii (coordonareadeficitara a miscarilor, imprecizia a miscarilor); deficit de maturizare a intelectului

manifestat prin intarzaiere in dezvoltarea intelectului, deficit de concentrare a atentiei,lentoare si fatigabilitate; tulburari ale afectivitatii si comportamentului (puerilism,negativism,agitatie, timiditate, mutism electiv; tulburari de auz fonematic datoratenivelului dismaturativ in zonele de receptie si sinteza auditiva sau leziunilor corticalefine care afecteaza aceste zone si care se manifesta in insuficienta discriminarenasunetelor in cadru fluxului verbal ca si slaba capacitate de memorare a structurilorverbale.

Deosebiri

Datorita etiologiei specifice si simtomatologia dizartriei este mai grava comparativ cu

cea a dislaliei. In dislalia centrala tabloul simtomatologic este cuprins detulburrile depronunie care formeaz tabloul principal. Maturizarea structurilor motorii, kinestezice,auditive, care sunt implicate n maturizarea fonoarticulatorie se desvrete cu marentrziere. Scoara ntmpin dificulti n a edifica sheme fine perceptive i motorii prin carese organizeaz activitatea organelor fonoarticulatorii. n dislalia central vocalele sunt rarafectate, iar vocala a nu e niciodat afectat, mai rar sunt afectate sunetele : m,b,p,v,d,n; mai frecvent sunt alterate sunetele posterioare :c,g, iar cel mai frecventsunt alterate siflantele : s, z , i linguala r.Sunetele care apar mai trziu, care au o

biomecanic articulatorie dificil sunt cel mai frecvent alterate, nlocuite, omise.Dislalia de sunete poate mbrca formele :

- moghilalia omisiunea de sunete;- paralalia nlocuirea de sunete;- parial sau simpl cnd sunt alterate cteva sunete sau doar unul singur;- monomorf - cnd alterarea afecteaz o singur grup de articulare;- polimorf sau multipl cnd sunt afectate mai multe grupe de sunete;- universal sau total cnd sunt alterate majoritatea sunetelor.

Dislalia de silabe n care sunetele sunt pronunate corect izolat, dar sunt nlocuite,omise n cadrul silabei.Dislalia de cuvinte n care este afectat pronunia cuvintelor, darsunetele i silabele sunt pronunate corect izolat.Tetismul cnd vorbirea este neinteligibildatorit omisiunilor i inversrilor foarte frecvente.

- In dizartria subcorticala tulburrile fonetice sunt foarte variate: intarzaieri grave indezvoltarea vorbirii la copii (vorbirea apare dupa 2 ani in cazul encefalitelor survenite

pana la 2 ani)- articularea incorect a cuvintelor;- repetarea unor pri din cuvinte ( iteraie );- repetarea cuvintelor ntregi .- vorbirea accelerat, uneori pn la bolboroseal neinteligibil;- rhinolalia;- blbiala dizartric, ce apare n toate formele de vorbire oral ( citire, recitare, cnt )cauzat de displegie spastic;- uneori vorbirea are un ritm ncetinit, este lent, lipsit de melodicitate, monoton (fr accent i modulaie );

8/2/2019 exameeeeen

6/17

- tulburri de voce: slab, optit sau prea puternic. Fonaia este prea scurt. Pentruc trebuie s inspire foarte des se produc ntreruperi n cuvinte mai ales a celor

plurisilabice;- mimica i gesticulaia este srac i neexpresiv la cei cu hipofuncie a sistemuluiextrapiramidal, iar la cei cu hiperfuncia sistemului extrapiramidal apare o dinamizarea micrilor organelor de vorbire i de voce i neconcordana lor n micri, tahilalie.

In formele grave se dizartrie bulbara apar dificultati de masticatie si deglutitie. Guraeste semideschisa, sialoree, respiratia este neregulata. Vorbirea este stearsa,estompata, ca si cand s-ar vorbi cu gura plina. Deseori apar tulburatri in automatismulvorbirii datorate reducerii sensibilitatii organelor de articulatie. Adesea aparfenomene nevrotice grave, asociate cu tulburari de vorbire (instabilitate emotiva,iritabilitate, plans).Dislalia i dizartria au simptome asemntoare, dar i simptome care le deosebesc.Dac n dislalie sunt afectate sunete izolate, sistemul fonetic fiind pstrat, n dizartrieimplicaiile sunt mult mai grave. n dizartrie tulburarea motorie este general imotricitatea aparatului fonoarticulatormbrac caracteristicile tulburrii motorii

generale vorbire confuz, neclar, disritmnic, disfazic, monoton, cu rezonannazal. Deci pe lng pronunarea defectoas a unor sunete este modificat ritmul,expresivitatea i modulaia vocii. Copilul dizartric tie ce micri trebuie s fac darnu le poate realiza datorit limitrii micrilor muchilor implicai n pronunie.

Rinolalia si dizartriaPrincipalele asemanari si deosebiri din punct de vedere al etiologiei si simtomatologiei

Rinolalia se caracterizeaza prin tulburarea rezonantei sunetelor si a vocii. Etimologictermenul de rinolalie vine de la grecescul rhino- nas si lalie vorbire (vorbire pe nas). Ea se

produce prin miscari asincronice ale organelor de articulare. Laringele si partea posterioara alimbii sunt coborate, trecerea in cavitatea nazala se largeste, trcerea in cavitatea bucala seingusteaza, se amplifica rezonanta nazala. Rinolalia este o disfunctie instrumentala aorganelor de executie a actului vorbirii.

Etimologic termenul de dizartrie vine de la grecescul dys greu i arthrom articulaie(greuti n articulaie).

Afectarea unuia din marile sisteme motorii (piramidal, extrapiramidal, cerebelos)poate produce tulburri de natur dizartric. La dizartrici tulburarea motorie e general i

motricitatea organelor fonoarticulatorii mbrac caracterul tulburrii motorii generale (vorbireneclar, confuz, disritmic, disfazic, monoton, cu rezonan nazal).

La dizartrici tulburarea pronuniei este stabil i invariabil. Una din caracteristicilespecifice ale acestei tulburri e neconcordana dintre vorbirea impresiv, pstrat integral saun mare msur, i cea expresiv, care e denaturat uneori att de grav nct nici nu poate fineleas. Deci ea nu afecteaz limbajul propriu zis i nici vorbirea n genere, ci numai laturainstrumental.

8/2/2019 exameeeeen

7/17

Etiologie

Asemanari

Ambele fac parte din categoria tulburarilor de vorbire

Deosebiri- Rinolalia se produce prin miscari asincronice ale organelor de articulare. Laringele si

partea posterioara a limbii sunt coborate, trecerea in cavitatea nazala se largeste,trcerea in cavitatea bucala se ingusteaza, se amplifica rezonanta nazala. Rinolalia esteo disfunctie instrumentala a organelor de executie a actului vorbirii. Pe cand dizartiareprezinta afectarea unuia din marile sisteme motorii (piramidal, extrapiramidal,cerebelos). La dizartrici tulburarea motorie e general i motricitatea organelorfonoarticulatorii mbrac caracterul tulburrii motorii generale (vorbire neclar,

confuz, disritmic, disfazic, monoton, cu rezonan nazal).-Simtomatologie

Asemanari

Dizartria contine elemente ale rinolaliei: vorbirea pe nas, de exemplu in dizartriaextrapiramidala o intalinim in stare pura ca simtom.In ambele deficiente unda respiratorie este afectata si duce la specificitatea tulburarii

de vorbire.Ambele au ca simtom caracteristic: labilitatea sunetelor, vocea lipsita de forta carescade in intensitate pe parcursulvorbirii si are caracteristici nazale.Ambele deficiente afecteaza integrarea sociala si dezvoltatrea fizica si psihica acopilului.

DeosebiriDat fiind faptul ca in dizartrie simtomatologia este data de afectarea sistemului nervoscentral simtomatologia are implicatii mult mai grave asupra tuturor laturilor fizice,

pshice si verbale ale copilului ( pe langa defectele pur de vorbire: vorbire neclara,

confuza, disritmica, disfazica, monotona, cu rezonanta nazala, mai avem tulburari demotricitate: spasticitate si miscari vicioase ale membrelor superioare, care impiedicadezvoltarea miscarilor fine ale mainii si degetelor necesare in insusirea scrisului,desenului si lucrului manual, implicatii ale deficientelor muschilor intercostali,abdominali, ai diafragmului, ai aparatului fono articulator fac imposibila vorbireafluenta ducand uneori pana la imposibilitatea rostirii unor sunete; tulburari

senzoriale: tulburari centrale ale zonelor care coordoneaza diferite cai senzoriale,auditive, tactile, vizuale, cu efecte negative asupra lumbajului scris si oral; tulburariafective: sunt determinate de tulburarile centrale si se manifesta prin incapacitatea

8/2/2019 exameeeeen

8/17

copilului de asi accesele emotive de ras sau de plans, uneori reactii impulsive saubizare; intarzaiere mintala apare la unii copii dizartrici determinata de leziunicerebrale, adaugand la tulburarile de pronuntie si de fonatie si deficiente lingvisticespecifice copilului cu deficienta verbala) in comparatie cu rinolalia care se produce

prin miscarile asincronice ale organelor vorbirii, producanduse prin disfunctiainstrumentala a organelor de executie a actului vorbirii si care desi afecteaza in mod

serios verbalizarea si exprimarea, integrarea sociala aducand greutati in adaptareascolara, toate acestea

8/2/2019 exameeeeen

9/17

TULBURRILE LIMBAJULUI SCRIS - CITIT

Dislexia disgrafia versus alexia agrafia

Principalele asemanari si deosebiri din punct de vedere al etiologiei si simtomatologiei

Dislexia este o dificultate de a citi, manifestat prin tulburri la nivelul percepieiauditive, optice i a celei kinestezice; dificultile n nsuirea citirii se refer att lacorectitudine ct i n modul contient, curent i expresiv pe care trebuie s-l realizezecititul.

Disgrafia se refer la tulburrile ce intervin n actul grafic; incapacitatea copilului

(cu limbaj, auz, dezvoltare mintal normal) de a nva corect i de a utiliza corectscrisul n condiiile de colarizare normal.Alexia este incapacitatea relativ total a nvrii actului lexic.Agrafia este incapacitatea relativ total a nvrii actului grafic, se gsete rar lacopil, ea implicnd grave tulburri la nivelul structurilor centrale.

Tulburrile lexico-grafice sunt incapaciti paradoxale totale n nvarea i formareadeprinderilor de citit-scris, cunoscute sub denumirea de alexie-agrafie sauincapaciti pariale denumite dislexie-disgrafie ce apar ca urmare a existenei unorfactori psiho-pedagogici necorespunztori sau neadecvai la structura psihic asubiectului, a insuficienelor n dezvoltarea psihic i a personalitii, a modificrilormorfo-funcionale, de la nivelul sistemului nervos central, i a deteriorrii unor funciidin cadrul sistemului psihic uman, a deficienelor spaio-temporale i

psihomotricitii, a unor condiii cu caracter genetic, a nedezvoltrii vorbirii sau adeteriorrii ei etc., i care se manifest prin apariia de confuzii frecvente ntregrafemele i literele asemntoare, inversiuni, adugiri, omisiuni i substituiri degrafeme i litere, omisiuni, adugiri i substituiri de cuvinte i chiar de sintagme,deformri de litere i grafeme, plasarea defectuoas n spaiul paginii a grafemelor,nenelegerea complet a celor citite sau scrise, lipsa de coeren logic a ideilor nscris i n final, neputina de a dobndi abilitile corespunztoare vrstei, dezvoltrii

psihice i instruciei.

Etiologie

AsemanariAfectarea sistemului nervosDeosebiri

Factori ce aparin subiectului:

- deficiene de ordin senzorial;- gradul dezvoltrii intelectuale;- slaba dezvoltare psihologic;

8/2/2019 exameeeeen

10/17

- starea general a sntii;- reacii nevrotice;- condiii motivaionale;- instabilitate emoional;- deficiene pe linia activitii colare;- nedezvoltarea i tulburrile vorbirii;- leziuni ale creierului;B) Factori ce aparin mediului:- slaba integrare n colectiv;- nivelul socio-cultural sczut al familiei;- dezinteresul familiei fa de pregtirea copilului;- metode i procedee necorespunztoare pentru nvarea scrisului.

Exist alte trei categorii de factori care sunt discutai n literatura de specialitate cafiind posibili n producerea disgrafiei-dislexiei:

- factori materni;- factori socio-economici;

Simtomatologie

Asemanari- ambele sunt tulburari de limbaj scris citit

Deosebiri- in timp ce alexia si agrafia se manifesta prin incapacitatea relativ totala a invatarii

scrisului si cititului in disgragie si dislexie intalnim urmatoarele simtome:a) Perturbri ale elementelorprimare (de baz) ale grafismului

-inabilitatea sau disabilitatea de a reproduce o figur geometric dup model;

-dificulti de a trasa dup comand linii drepte, curbe, delimitri de spaiu;

-imposibiltatea sau dificultatea de a respecta direciile de orientare spaial: sus-jos, stnga-dreapta;

-dificultatea de a lega ntr-o structur unitar fragmentele grafice care compun o liter;

-dificultatea de comutare a sonorului n schema grafic: copilul poate desena litera o dar nu-ireine denumirea;

-dificulti de legare ntr-o unitate a dou sau mai multe litere care s reprezinte o silab sauun cuvnt;

-dificulti de conectare a sensului la semnele grafice ncepnd cu silaba i terminnd cupropoziia.

b) Disgrafia-dislexia specific sau propriu-zisa nu este capabil s scrie literele dup dictaredei aceste litere le poate reproduce individual.

8/2/2019 exameeeeen

11/17

c)Disgrafia-dislexia de evoluie (structural) confuzii,inversiuni,omisiuni.

d)Disgrafia-dislexia motric - ilizibilitate i ritm extrem de lent n scris-citit - scriereadefectuoas (deformarea literelor), la tulburri caligrafice.

e)Disgrafia-dislexia de tip spaial

n continuare vor fi prezentate cteva manifestri ale tulburrilor disgrafice-dislexice:

a) Scrisul ncet, lent, stacatoSe pare c cea mai mare categorie de disgrafici-dislexici este constituit din cei cescriu i citesc extrem de ncet n raport cu cei ce nu prezint astfel de deficiene.Dei pare surprinztor, dificultile cele mai pregnante nu le au la dictare, ci lacopierea unui text.Sunt dou faze care devin evidente:- n unele sitiaii copilul scrie foarte mrunt, puchinos, nghesuie grafemele dndimpresia suprapunerii lor;- n alte situaii grafemele sunt inegale ca mrime i depesc spaiul normal din

pagin.b) Dificulti n corelarea complexului sonor cu simbolul grafic i n nelegereasensului convenional al simbolurilor lexiein principal asemenea dificulti se datoresc tulburrilor de la nivelul percepiiloracustico-vizuale i n general, de la nivelul proceselor cognitive ce au implicaiinegative asupra efecturii operaiilor de analiz i sintez, precum i adiscriminrii simbolurilor verbale. ntre cele dou componente, vizual i acustic,trebuie s existe o unitate i un echilibru pentru a putea reproduce graficcomplexul sonor. Aceste dou condiii faciliteaz funcionarea, n planul ideaiei, aoperaiilor de analiz i sintez, ca i a celor de comparare i discriminare agrafemelor n vederea redrii lor difereniate.Toate aceste dificulti fac s apar, la aceast categorie de disgrafici-dislexici, o

serie de caracteristici: Omisiuni de grafeme i cuvinte; Adugiri de grafeme i cuvinte ; nlocuirea unor grafeme cu altele ; Contopirea unor cuvinte prin alungirea unor linii ce unesc cuvintele respective; Nerespectarea spaiului paginii ce se poate manifesta prin redarea inegal aunor grafeme, srirea unor rnduri, suprapunerea altora, nepstrarea direciei descris; Manifestarea scrisului n oglind sau a unor fenomene asemntoare prinrotirea (trecerea) unui grafem n locul altuia.

) Dificulti n respectarea regulilor gramaticale i caligraficeAceast categorie de dificulti poate fi luat n consideraie n calitate de eroritipice disgrafice i dislexice numai dup trecerea unui timp necesar instruirii nscopul nvrii i formrii deprinderlor ortografice i caligrafice.De asemenea, pentru a le considera specifice, ele trebuie s se produc cu oanumit constan i frecven n compuneri i dictri, iar n unele cazuri i ncopierea unui text. n unele cazuri se scrie cu liter mare i la mijlocul cuvntuluiiar n altele se ncepe propoziia sau fraza cu liter mic.

8/2/2019 exameeeeen

12/17

Tot n textele scrise pot s apar i unele semne de punctuaie necunoscute nunumai pentru cititorul normal, dar nici disortograficul nu le mai cunoate dup untimp relativ scurt i nu poate oferi explicaii asupra lor.Agramatismele cele mai evidente sunt: Desprirea incorect a unor cuvinte la capt de rnd; Desprirea unor cuvinte care n mod normal se scriu mpreun;

Unirea unor cuvinte care se scriu desprit; Scrierea substantivelor proprii cu liter mic.

d) Omisiuni de litere, grafeme i cuvinten copierea unui text fenomenul este mai rar ntlnit i are un caracter labil, dar estefoarte evident n dictri i compuneri.Omiterea nu se produce similar n toate cazurile, ea depinznd de o serie de factori

printre care cei mai importani privesc: Locul ocupat de o anumit liter sau grafem n raport cu altele; Lungimea i dificultatea cuvntului scris; Dificultatea realizrii grafice a grafemului.Ca fenomen caracteristic pentru disgrafici-dislexici se observ omisiunile de grafeme

ce vizeaz sistemul vocalic, ceea ce conduce la ideea diminurii importanei vocalelorn recunoaterea cuvntului. Vocalele cel mai frecvent omise sunt: i, e, a, u. n ceea ce

privete sistemul consonantic, cele mai frecvente omisiuni se produc n cazul lui n, l,r, t.

e) Adugirile de litere, grafeme i cuvinteAdugarea grafemelor are loc n special la sfritul cuvntului sau fenomenul semanifest sub forma repetrii cuvintelor de legtur, ns n ambele situaii cauza nueste reprezentat de neatenia subiectului, ci de slaba posibilitate de concentrare aateniei i a exacerbrii excitaiei nervoase.f) Substituirile i confuziile de litere, grafemeGrupa substituirilor poate fi considerat una din caracteristicile reprezentative pentrutulburrile limbajului scris, spre deosebire de omisiuni i adugiri aici conturndu-seanumite reguli dup care se defoar substituirile i confuziile.n primul rnd substituirile se datoresc confuziilor dintre grupurile de litere i grafemeasemntoare din punct de vedere optic: d-p-b; u-n; a-; s-; t- i invers.Dup principiul asemnrii, fie din punct de vedere fonematic, fie kinestezic, fieoptic, se produc substituiri i confuzii i pentru grupurile f-v, b-p, c-g, d-t, a crorfoneme se gsesc dou cte dou n opoziie principal surd-sonor.

g) Contopiri i comprimri de cuvinte

Aceste fenomene se produc n scris prin alungirea liniei de la ultimul grafem care se

unete cu primul grafem al cuvntului urmtor. Cnd cuvintele contopite sunt lungi, cititorulse descurc mai uor dat fiind accesibilitatea intuitiv, dar dificultile apar n cazulcontopirii cuvintelor scurte cum ar fi cele de legtur.

h) Nerespectarea spaiului paginii, srirea i suprapunerea rndurilor

n disgrafie-dislexie urmrirea liniei drepte de scriere-citire devine foarte dificil. Interesanteste faptul c n scris, chiar i atunci cnd spaiul paginii este liniat, pstrarea direciei se facecu oscilaii de la un rnd la altul.

8/2/2019 exameeeeen

13/17

i) Scrisul servil i scrisul n oglind

Scrisul servil se manifest prin nclinarea exagerat spre dreapta sau spre stnga, ceea ce ducela deformarea grafemelor i la slaba difereniere, n special a celor asemntoare din punct devedere optic.n asemenea situaii, grafemele sunt executate alungit i nu au nlimea necesar

pentru a putea fi percepute uor.

Tulburari polimorfe ale limbajului

Alalia si afazia

Principalele asemanari si deosebiri din punct de vedere al etiologiei si simtomatologiei

Alalia este tulburarea cea mai profund de elaborare, de organizare i de dezvoltare alimbajului intlnit la copiii care nu au vorbit niciodat i care nu se explic prin deficitul deauz sau prin intrzierea mintal.

Afazia este pierderea, diminuarea sau denaturarea facultii de a exprima gndurile princuvinte, fr s existe o paralizie a organelor vorbirii (muchii limbii, buzelor, obrajilor etc.).Afazia apare n diferite forme i grade putnd afecta total nelegerea vorbirii, reproducerea eisau determinnd dificulti n articulaie, n evocarea cuvintelor i expresiilor.

Etiologie

Asemanari

- doar deficientele motrice ale aparatului vorbirii (care in cazul afaziei are centrul insistemul nervos).

- Afectarea sistemului central nervos atat in cazul afaziei cat si alaliei mixteDeosebiriAlalia are ca etiologie:

- generale (alcoolismul prinilor, sifilis, tuberculoza, rahitism, traume la natere,ereditare (25% - 50%)

-psihice (lipsa imboldului n vorbire, teama patologic, tonus psihic sczut)

-motorii (ntrziere motorie, defecte generale de motricitate)

Afazia are ca etiologie:

- diferite tulburri organice, n perioada vorbirii deja formate, ale sistemelor verbale alecreierului. Ea apare mai ales la aduli i btrni fiind provocat de leziuni vasculare,arterioscleroza vaselor sanguine, hemoragii cerebrale, traumatisme craniene nchise saudeschise.

8/2/2019 exameeeeen

14/17

Simtomatologie

Asemanari

- Tulburarile de voce- Greselile gramaticale

Deosebiri

1)Alalia motorie

Vorbirea spontan este absent sau redus la 3-4 cuvinte. Vorbirea repetat esteimposibil, dar n unele cazuri alalicul motor poate pronuna sunete sau silabe izolate, pe carenu le poate integra n cuvinte. Vorbirea se realizeaz cu mare dificultate datorit tulburrilormotorii articulatorii. Micrile fonoarticulatorii sunt difuze, nesigure, dezordonate.

2) Alalia senzorial

Vorbirea spontan este absent sau redus la 2-3 cuvinte.Vorbirea repetat poate fi:

imposibil, aproximativ sau ecolalic. Vocea alalicului senzorial este sonor.. Poatepronuna unele sunete sau cuvinte mai mult sau mai puin corect,dar nu inelege vorbirea princuvinte, cu toate ca la foarte muli acuitatea auditiv este bun.

3) Alalia senzo motric sau mixt

Copilului cu alalie mixt i lipsete att vorbirea impresiv ct i expresiv. Ea se datoreazunei vaste afeciuni a creierului care s-a extins asupra zonelor verbale senzoriale i motorii.Alalia mixta se intlnete mai rar i de obicei una din formele vorbirii este mai accentuattulburat.

Afazia are ca simtomatologie:

-forme pure de afazie sunt foarte rare.

1)Afazia motorie

vorbirea impresiv este pstrat, dar vorbirea expresiv articulat este imposibil sau foartelimitat.

2)Afazia senzorial

Vorbirea lor expresiv este foarte limitat, deformat, dar nu sunt contieni de acest lucru in-o controleaz. Vorbirea interioar este relativ pstrat, se pstreaz mai bine vorbirea prinmimic i gesturi.

8/2/2019 exameeeeen

15/17

Tulburarile de dezvoltare a limbajului

Retardul de limbaj versus mutismul electiv

Principalele asemanari si deosebiri din punct de vedere al etiologiei si simtomatologiei

Retardul de limbaj este o ntrziere n apariia i dezvoltarea limbajului copilul care pn lavrsta de 3 ani folosete un numr redus de cuvinte, pe care le pronun alterat i care nu

poate forma propoziii simple, dei are auzul normal i organele fono-articulatorii binedezvoltate.

Mutismul electiv este o reacie nevrotic pasiv, de aprare, care se manifest printr-oblocare a vorbirii n condiii de stress afectiv. Deci, este considerat ca o tulburare psihogende vorbire.

Etiologie

Asemanari

In ambele tulburari de vorbire intalnimca factori etiologici Factori psihogeni : factoridismaturativi manifestai prin mediu nestimulativ de vorbire (abandon, prini cu tulburri devorbire); factori nevrozani manifestai prin: suprasolicitare verbal, exigene exagerate,atitudini brutale care diminueaz dorina de comunicare a copilului; ocuri emotive foarte

puternice.

Deosebiri

Spre deosebire de mutismul psihogen care isi are cauza psihogena in retardul de limbaj maiintalnim ca si cauze etiologice:

- Factorii neurogeni care au acionat n perioada peri- i postnatal determinnd micro saumacroleziuni sechelare cerebrale prin tulburri hipoxice sau hemoragii difuze

Factorii somatogeni care determin o ntrziere global a dezvoltrii somato-neuropsihice:boli cronice cu evoluie ndelungat; boli infecioase care se succed la scurt timp.

Factori constituionali care se refer la inabilitate verbalce poate fi ereditar pe liniepatern i care este mai frecvent la biei.

Simtomatologie

Asemanari

- Ambele pot constitui o bariera in calea dezvoltarii normale fizice si psihice, mai ales indirectia adaptarii la noi situatii de mediu, afectivitati si insusirea limbii

8/2/2019 exameeeeen

16/17

Deosebiri

- Mutismul psihogen poate fi de situatie, atunci copilul refuza sa vorbeasca in anumitesituatii si mutismul de persoane copilul refuza sa vorbeasca cu anumite persoane, desivorbeste cu prietenii si familia, in cazul retardului de limbaj indiferent de persoana sau desituatie copilul nu vorbeste.

- In cazul retardului de limbaj copilul nu poate sa vorbeasca pe cand in cazul mutismuluielectiv copilul nu vrea sa vorbeasca

- In cazul retardului de limbaj intalnim o intarzaiere a evolutiei motricitatii generale(mers,statica corpului), ca si stagnarea sub aspect fono articulator dupa perioadalalatiunii.

- In cazul mutismului afectiv in cazurile mai simple nu ii sunt afectate motricitatea- In retardul de limbaj examenul vorbirii indic o mare variabilitate de manifestri :

Fonetice. Vocalele sunt prezente. Consoanele dificile sunt omise sau nlocuite.Grupurile consonantice sunt nlocuite cu o consoan mai uor de pronunat. Diftongii sunt

redui la o vocal. Silabele sunt eludate n special la sfritul cuvntului.Semantice. Cuvintele apar dup vrsta de 2 ani sau 2 ani i jumtate. Vocabularul

cuprinde n jur de 20-30 de cuvinte.

Structura gramatical

Copiii nu pot formula propoziii. Adesea cuvntul are rol de propoziie sau folosescpropoziii n care lipsesc pronumele i legturile gramaticale.De obicei, odat cu creareacondiiilor favorabile stimulrii vorbirii, recuperarea limbajului se face ntr-un ritm rapid.

Prelungirea nedezvoltrii limbajului pn la intrarea n coal se manifest prin :

- nesurprinderea unitii fonetice i grafice a sunetelor i literelor, a cuvintelor;

- nediferenierea sunetelor n cadrul cuvintelor;

- insuficienta dezvoltare a mecanismelor transmiterii din limbajul interior n celexterior;

- capacitatea redus de formulare a propoziiilor;

- folosirea incorect a singularului i pluralului;

- srcia adverbelor i adjectivelor folosite n vorbire;

- apariia unor cuvinte parazitare, a repetrilor etc.

8/2/2019 exameeeeen

17/17