Comunicarea mediatic: evoluie i efecte

Program: Comunicare public n domeniul securitii i aprrii

Bucureti2015

RezumatLucrarea de fata se numeste Comunicarea mediatica. Evolutii si efecte, unde am analizat conceptul de comunicare mediatica, parcurgand etapele de dezvoltare si efectele produse. Fenomenul de comunicare mediatica, ce cuprinde atat comunicarea de masa, cat si cea interpersonala asistata de media, a luat amploare in ultima jumatate a secolului XX, oferind publicului ocazia de a asista la evenimente unice, precum primii pasi pe Luna. Aceasta deschidere catre informatie a dus la democratizarea culturii, oamenii avand in prezent un acces mai mare la cunoastere, putand chiar selecta domeniile de interes. Datorita sistemului mediatic, tot mai independent in ultimele decenii, indivizii isi pot crea pareri cat mai realiste in privinta celor care ii conduc, a modului in care functioneaza institutiile, crescand astfel transparenta controlui democratic. Cu toate acestea, nu toate tarile s-au aliniat la acest process. Sa luam ca exemplu Coreea de Nord, unde sistemul mediatic este controlat de guvern. Aici populatia este indoctrinata prin cultul personalitatii, mass-media reprezentand doar un instrument de propaganda al conducatorilor.

Comunicarea mediatica. Evolutie si efecte

1.PreliminariiPentru o mai bun nelegere a temei abordate, este nevoie s definim termenul de comunicare. Astfel, James Lull afirma in cartea sa ca acest termen reprezinta terenul de ntlnire conceptual unde se intersecteaz relaiile interpersonale i inovaiile tehnologice, stimulentele politico-economice i ambiiile socoi-culturale, divertismentul uor i informaia serioas, mediile ambiante locale i influenele globale, forma i coninutul, substana i stilul.[footnoteRef:2] Considerat un concept complex, acesta a fost subiectul analistilor de pretutindeni, ajungndu-se, in timp, la numeroase definiii. Astfel, comunicarea poate fi definita ca un schimb al informatiilor intre indivizi, putandu-se intalni in doua forme : comunicare directa si comunicare indirecta. [2: Lull, James. Cultura in era comunicarii, ed, Polity Press, pag. 43.]

Comunicarea directa sau interpersonala, reprezinta transferul de informatii intre indivizii prezenti in acelasi spatiu fizic, mesajul fiind transmis prin vorbe, gesturi, mimica. In situatia comunicarii indirecte mesajul este transmis folosindu-se tehnici secundare, cum ar fi telefonul (destinatar individual) sau afisele, presa ( destinatar colectiv).

Sursa: Comunicare mediatica, Delia Balaban. 2. Evolutie si caracteristici. Spre deosebire de comunicarea interpersonala, unde emitatorul este o persoana, iar receptorul o alta sau un grup restrans, comunicarea de masa nu presupune un contact direct cu grupul caruia mesajul ii este adresat. Exista o diferenta si intre comunicarea de masa si cea mediatica. Astfel, comunicarea de masa se realizeaza, asa cum am mentionat anterior, prin intermediul mijloacelor de adresare unui public cat mai larg, in timp ce comunicarea mediatica are loc prin intermediul media. Sa luam ca exemplu telefonul. Utilizarea acestuia reprezinta o comunicare mediatica, insa nu si una de masa, telefonul fiind un mijloc de comunicare informala. Un alt exemplu valid este televiziunea, un mijloc media de transmitere a mesajelor in masa. Deducem, asadar, ca in comunicarea mediatica includem si comunicarea de masa, dupa cum putem observa si in schema de mai sus, dar si comunicarea interpersonala asistata de media.Comunicarea mediatica inglobeaza toate formele media, atat cele primare, secundare, tertiare, cat si cele digitale. Desigur, se pot identifica si alte caracteristici ale acestei forme de comunicare: Publicul caruia mesajul ii este adresat este mult mai mare; Simultaneitatea; Jurnalistul devine o simpla componenta a procesului media, rolul sau fiind diminuat considerabil; Acest fenomen mediatic a capatat amploare in ultimele decenii, oferind tuturor sansa de a participa la evenimente ce au loc la mii de kilometri distanta, la democratizarea culturii, deschizand astfel accesul la informare si cunoastere.[footnoteRef:3] [3: Coman, Mihai,Introducere in sistemul mass-media, Editura Polirom, Bucuresti, 1999, p. 62.]

Sa analizam, insa, evolutia mijloacelor de comunicare, pentru a intelege mai bine dezvoltarea media:1. Prima etapa este reprezentata de Epoca semnelor, strans legata de momentul in care stramosii nostri au descoperit focul. Limbajul corpului predomina, mesajele fiind foarte simple, transmise prin maraieli si semne facute cu bratele. 2. Cea de-a doua etapa se intinde pana in anul 5000 i.H, fiind numita Epoca vorbirii si a limbajului. 3. Epoca scrisului, aparuta in Grecia la inceputul secolului VIII i.Hr, este marcata de alfabetul fonetic si scrierea pe scoarta de ficus ca metoda de pastrare a cunoasterii. 4. Cea de-a patra revolutie infomationala este reprezentata de Epoca tiparului, ce marcheaza sfarsitul erei feudale si trecerea la era moderna. In aceasta perioada se intalnesc numeroare schimbari, atat de ordin educational, cat si religios si economic. Un nume reprezentativ pentru aceasta perioada este Johannes Gutenberg, parintele masinariei de tiparit. Datorita inventiei sale, perioada a cunoscut un boom al cartilor, fiind tot mai numeroase in randul oamenilor. 5. Epoca mijloacelor comunicarii de masa este marcata de prezenta cinematografului, radioului si televiziunii. Astfel, in prima jumatate a secolului XX acestea au reprezentat un obiect de mare interes pentru public, producandu-se numeroase mutatii socio-culturale, politice si economice. 6. Ultima etapa informationala este cea a mijloacelor de comunicare computerizate. Aparitia computerelor, a satelitilor si a tehnologiilor vizuale au dus la cresterea libertatii de exprimare si un acces mai rapid la informatie. Punctul culminant il reprezinta aparitia internetului, avand toate caracteristicile mijloacelor de comunicare precedente, mai putin una: spre deosebire de presa si televiziune, care oferta publicului un produs mediatic standardizat (tipar de adresare), internetul ofera utilizatorului posibilitatea de a cauta exact ce informatii are nevoie, in functie de propriile interese (tipar consultativ). Fiecare etapa are caracteristici comune cu precedentele, toate ducand la o nivelare a conditiilor de viata si un grad mai mare de democratizare. Continutul informatiilor transmise a crescut cu fiecare etapa, atat calitativ cat si cantitativ. Sa luam ca exemplu televiziunea. De-a lungul timpului, canalele de televiziune s-au inmultit, iar subiecte abordate sunt mult mai diversificate. Exista canale de divertisment, culturale, economice, sportive, etc. Limitele impuse de factorii de marketing sunt tot mai diminuate, iar publicul are o gama larga de optiuni pentru a-si petrece timpul liber, audientele posturilor crescand in functie de interesele tot mai satisfacute ale indivizilor. Acest fapt a dus la cresterea libertatii de exprimare a publicului, fiind mult mai informat in numeroase domenii. Principale repere in dezvoltarea comunicarii mediatice :1. Se inventeaza tiparul rotativ la inceputul secolului XIX.2. In aceeasi perioada apare si telegraful, datorita lui Samuel Morse, la New York.3. In 1860 este inventat telefonul, de catre Alexander Graham Bell.4. La scurt timp dupa apare primul cablu care leaga America-Europa. 5. Spre sfarsitul secolului XIX are loc prima transmitere a unui concert ce avea loc la Basel, prin telefon, la Zurich. Tot atunci au loc si primele proiectii de film la Berlin.6. In 1929 se produce primul film sonor. Pana la acel moment existau 4000 de cinematografe doar in Germania.Secolul XX a fost declarat secolul televiziunii si al radioului, in aceasta perioada luand nastere primele transmisii si emisiuni de televiziune, desi cel de-Al Doilea Razboi Mondial intrerupe transmisia tv in toata Europa. Era informatiei a adus nenumarate schimbari pentru domeniul comunicarii de masa, chiar definitia acestui termen fiind contestata. Noile mijloace de comunicare aparute, precum internetul, cartile oferite impreuna cu CD-uri si televiziunea prin satelit se caracterizeaza prin amestecarea mai multor tehnologii, abundenta si continut individualizat, realizat doar pentru anumite grupuri si care nu se adreseaza masei, nu pot fi incadrate in categoria comunicarii de masa. Dezvoltarea tehnologiei de-a lungul timpului a dus si la standardizarea produsului oferit si la valorizarea acestuia in functie de un singur criteriu: profitul obtinut. Produsele sunt orientate in functie de preferintele clasei medii, astfel concepute incat sa fie pe intelesul unui public cat mai larg simple si directe, ajungand doar un bun comercial. O alta caracteristica rezultata in urma dezvoltarii tehnologiei este simultaneitatea cu evenimentul. Timpul dintre producerea unui eveniment si difuzarea acestuia pe canalele de transmitere este foarte scurt, situatiile fiind descrise chiar de la fata locului. Acest lucru satisface oamenilor dorinta de informare si cunoastere, ajungandu-se in cele din urma la dependenta, deoarece majoritatea aleg sa-si umple timpul liber cu astfel de activitati. Se ajunge, asadar, la o societate subjugata de mass-media. Mass-media, termen ce inglobeaza mijloace precum radioul, televiziunea, presa, are un rol crucial in societatea democratica, informand si criticand aspectele vietii publice. Termenul s-a format din cuvantul anglo-saxon mass, respectiv latinescul media, ce inseamna mijloace. A fost folosit pentru prima oara in prima jumatate a secolului XIX, cand studiul presei era foarte intalnit, in special sub numele de Zeitungswissenschaft. Dezvoltarea societatii moderne este strans legata de dezvoltarea comunicarii mediatice, libertatea de exprimare avand un rol foarte important in democratia moderna, ajungand unul dintre pilonii acesteia. Astfel, in articolele 17 si 18 ale Constitutiei Franceze comunicarea libera este definita ca fiind unul dintre cele mai valoroase drepturi ale omului. Dispozitiile articolului 30 alin.1 din Constitutia Romaniei consacra libertatea de exprimare a gndurilor, a opiniilor sau a credinelor i libertatea creaiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare n public. In ultima vreme, datorita diversificarii masive a acestui domeniu, termenul mass-media este inlocuit, din ce in ce mai frecvent, de termenul media, insemnand totalitatea mijloacelor de comunicare. Luand in considerare nevoile indivizilor, functiile mass-media se pot imparti in urmatoarele categorii:1. Functia de informare. Oamenii isi pot largi bagajul de cunostinte bazandu-se pe informatiile prezentate de mijloacele mass-media, putand astfel sa evalueze evenimentele petrecute in jurul lor sau la distante considerabile. Informatii precum starea vremii, situatiile din trafic, deschiderea unor noi centre comerciale determina publicul sa-si contureze actiunile in functie de acestea, uneori chiar mobilizandu-i in vederea prevenirii unor evenimente neplacute.2. Functia de comunicare. Stirile de ultima ora transmise, evenimentele recent petrecute sau campanile publicitare pot face subiectul socializarilor intre indivizi, de aceea aceasta functie poate fi numita si de integrare sociala. Informatiile transmise prin mijloacele mass-media sunt tot mai diversificate, publicul fiind la curent cu evenimentele petrecute in fiecare colt al lumii, deschizand accesul acestuia spre cunoastere. Se formeaza, asadar, o viziune globala. 3. Functia culturala. Asa cum am mentionat in paragrafele anterioare, mass-media are un rol major in formarea generatiilor tinere, prin prezentarea unor modele culturale ale societatii si ale valorilor sociale promovate de acestea. Din pacate, era consumului in care traim a denaturant aceasta functie, atat in presa cat si pe micul ecran fiind prezente false vedete, scandaluri si comportamente nepotrivite. 4. Functia de interpretare. Informatiile transmise publicului prin mijloacele de comunicare pot fi discutate in cadrul emisiunilor de profil de catre specialisti, critici din domeniu sau chiar de public, prin intermediul telefonului in direct. 5. Functia de divertisment. Permite publicului sa se deconecteze de la ritmul alert de zi cu zi, reprezentand o importanta optiune de petrecere a timpului liber. Fie ca citesc bancuri, vizioneaza un film sau o emisiune de divertisment, indivizii sunt angrenati in mijlocul actiunii, satisfacandu-si astfel nevoia de divertisment. Bertrand afirma in cartea sa ca mijloacele media "stimuleaza (emotiile sau intelectul) si tot ele linistesc (prin distractie sau catharsis)."[footnoteRef:4] Informatiile transmise sunt prezentate cat mai atractiv, iar stirile poarta de cele mai multe ori titluri exagerate, menite sa atraga un numar cat mai mare de vizionari. Chiar si programele educative sunt imbracate intr-o forma amuzanta, considerandu-se ca "educatia este primita mai usor, daca este ascunsa sub masca distractiei".[footnoteRef:5] [4: Bertrand, J. C.O introducere in presa scrisa si vorbita, pag. 38.] [5: Analog, pag. 39.]

6. Functia de limbaj. Vocabularul indivizilor este tot mai influentat de mass-media, publicul tinzand sa preia cat mai multe cuvinte si expresii din limbajul mediatic.Mass-media are rolul, printre altele, de a prezenta situatiile politice, economice si militare ce se desfasoara la momentul actual, atat in tara cat si in afara acesteia. Spre deosebire de Antichitate, cand oamenii puteau afla informatii referitoare la situatia tarii in care locuiau doar de la cateva persoane, acum, datorita mass-mediei, acestia se pot informa din surse diferite, situatiile fiind comentate si analizate din nenumarate puncte de vedere. Exista persoane calificate care transmit din zonele de conflict, aducand informatiile mai aproape de publicul interesat. Putem spune, asadar, ca mass-media promoveaza cultura de securitate, o abordare ce presupune cunoasterea registrului de urgente de ordin militar, economic, politic si societal. Un sistem medicatic independent ajuta indivizii sa-si creeze o parere cat mai aproape de realitate, crescand astfel transparenta controlului democratic. Cu toate acestea, exista tari unde sistemul mediatic este controlat de guvern, reprezentand doar un instrument de propaganda al conducatorilor. 3. Efectele comunicarii mediaticeAsa cum am observat in paragrafele anterioare, oamenii isi petrec mare parte din timpul liber in fata televizorului, a radioului sau citind ziare si reviste, ce a dus la numeroase transformari ale procesului de educare si culturalizare. Acest lucru este valabil in cazul generatiilor tinere, fiind inclinati sa adopte comportamente nepotrivite si, in unele cazuri, chiar agresive. Unul dintre cele mai importante subiecte in stiinta comunicarii il reprezinta efectele produse. Atat organizatiile, cat si comunicatorii profesionisti, reprezentati de jurnalisti si reporteri acorda interes acestui subiect in vederea optimizarii procesului de comunicare. Chiar si oamenii politici sunt interesati de mediarizarea vietii lor politice, putand fi cu usurinta prezentati intr-o maniera negativa sau pozitiva, modeland preferintele indivizilor. Efectul comunicarii mediatice este definit ca schimbarea produsa in comportamentul individului, in urma expunerii la mesajele mediatice. Cu toate acestea, efectul nu se manifesta doar asupra receptorilor, ci si receptorii au efect asupra media.[footnoteRef:6] [6: Delia Balaban, Comunicare mediatica, ed. Tritonic, Bucuresti, 2009, p. 92.]

Primele efecte au fost studiate in secolul XX, considerandu-se ca mjloacele comunicarii mediatice au o mare influenta asupra publicului, efect cunoscut sub numele de teoria glontului sau modelul acului hypodermic. Astfel, indivizii sunt descrisi ca fiind izolati, reprezentand tinte usor de influentat de mesajele mediatice. Cu trecerea timpului, noile rezultate ale cercetatorilor au demonstrate ca teoria glontului nu este corecta, mesajele mediatice avand de fapt o putere mult mai mica asupra indivizilor. Noua conceptie a fost numita modelul efectelor limitate si potrivit acesteia, publicul are ultimul cuvant de spus, fiind capabil sa opuna rezistenta mesajelor mediatice in urma propriei constientizari. In perioada Primului Razboi Mondial au fost identificate primele efecte, cand oamenii urmareau cu mare interes gazetele si posturile de radio pentru a fi la curent cu razboiul dintre Aliati si Axa. Prin intermediul mass-mediei, conducatorii reuseau sa tina sub control moralul populatiei, dar si sa influenteze tinerii sa se alature armatelor.Mesajele propagandiste erau din ce in ce mai prezente, fiind mijloace eficace de orientare a maselor in orice directie dorita. [footnoteRef:7] [7: DeFleur, Melvin, Ball-Rokeach, Sandra,Teorii ale comunicarii de masa,Editura Polirom, 1999, p. 189.]

Sursa: Comunicarea mediatica, Delia Balaban. 4. Utilizarea media in prezent Cu timpul, utilizarea produselor mediatice a suferit numeroase transformari. In prezent, ziarele si revistele sunt citite in timpul liber, ca o modalitate de relaxare, in transportul in comun si in salile de asteptare. Cotidienele si suplimentele sunt adresate unor persoane cu inteligenta usor peste medie, avand subiecte foarte diversificate. Radioul, spre deosebire de prima jumatate a secolului XX, cand toti membrii familiei ascultau teatru radiofonic la apus, este utilizat la momentul actual impreuna cu alte activitati, cum ar fi cele gospodaresti sau cursele de lunga durata. Desi la momentul aparitiei televizorul avea rolul de a strange familia in aceeasi camera, acum lucrurile stau cu totul altfel. Dezvoltarea tehnologiei si ieftinirea acestor produse a dus la existenta unui televizor in fiecare camera a membrilor familiei, vizionarea simultana a canalelor tv fiind un fenomen foarte intalnit.

Bibliografie 1. Bertrand, J. C.O introducere in presa scrisa si vorbita, pag. 38, 39.2. Balaban, Delia. Comunicare mediatica, ed. Tritonic, Bucuresti, 2009, p. 92.3. Lull, James. Cultura in era comunicarii, ed. Polity Press, New York, pag. 43.4. Constitutia Romaniei, articolul 30. 5. Coman, Mihai,Introducere in sistemul mass-media, Editura Polirom, Bucuresti, 1999, p. 62.6. DeFleur, Melvin, Ball-Rokeach, Sandra,Teorii ale comunicarii de masa,Editura Polirom, 1999, p. 189.

11