8/17/2019 Evolutia-pietei-muncii

1/7

Evolu ia pie ei munciiț ț

Concepte

Conform Dic ionarului de Sociologie de Cătălin Zamfir i Lazăr Vlăsceanu, evolu iaț ș țeste definită ca fiind un proces de schimbare a unui sistem, guvernat de legiobiective, şi caracteriza t prin trecerea de la stadii inferioare la stadii superioare

!otrivit aceleia i surse, negocierea reprezintăș  proces interac"ional care implică douăsau mai multe entită"i sociale #persoane, grupuri, institu"ii, organiza"ii, comunită"i$, cuinterese neomogene ca intensitate şi orientare, %n schimburi reciproce de informa"ii,schimburi reglementate de reguli implicite şi&sau e'plicite, av(nd menirea de a conducela stabilirea unui acord, la transferul unor bunuri echivalente sau, %n general, la adoptareaunei solu"ii reciproc acceptabile pentru o problemă care le afectează interesele

! i a a ) u n c i i r e p r e z i n t ăț  una din principalele componente

ale economiei de pia"ă alături de pia"a bunurilor şi pia"a capitalului, referitoare lafor"a de muncă

* e s u r s e l e s u n t i n s t r u m e n t e , c a p a c i t ă " i , m a t e r i i , e n e r g i i ,f o n d u r i f i n a n c i a r e d e c a r e o act iv itate social+umană are nevoie pentrua se r ea l i za

S c h i m b a r e a S o c i a ă constă %n trec ere a un ui s is te m soc ia l sa ua une i componente a acestuia de la o stare la o altă stare diferită calitativ si&saucantitativ

!ia"a muncii s+a format i func"ionează %n corela"ie cu rolul determinant al muncii %nșdezvoltarea economico+socială i cu e'igentele generale ale teoriei pie"ei i pre"ului ceastaș ș

 pia"a releva un comple' de rela"ii in care se regăsesc, in cea mai mare parte,raporturile dintreoameni si evolu"ia lor in timp si spa"iu pun(ndu+si amprenta pe tipul de civiliza"ie-

.n orice condi"ii de timp si spa"iu,activitatea economica implica in mod obiectiv factorulmunca,menit sa valorizeze sistematic resursele in interesul sau Ca si ceilal"i factori de produc"ie, el se ob"ine prin intermediul pie"ei muncii, care se constituie intr+un subsistem aleconomiei cu pia"a concuren"iala /ranzac"iile pe aceasta pia"a au ca obiect munca sau for"ade munca0

!ia"a for"ei de munca sau pia"a muncii reprezintă spa"ial economico+geografic unde seconfrunta, la un moment dat, cererea cu oferta de munca, se negociază anga1area lucrătorilor,mărimea salariului, condi"iile de munca etcEa e'prima si sistemul rela"iilor si al tranzac"iilor care permite echilibrarea cererii si a ofertei de for"a de munca 2biectul tranzac"iilor,pe

aceasta pia"a,%l formează for"a de munca, respectiv poten"ialul sau capacitatea de munca acelor care se anga1ează3

Diverşi autori definesc nuan"at conceptul de pia"a a muncii 4nii considera ca un spa"iueconomic unde se %ncheie tranzac"ii intre purtătorii ofertei si cei ai cererii de for"a de munca,asigur(ndu+se echilibrul cu a1utorul pre"ului format prin concurenta libera intre agen"ii

- Ciucur D,5avrilă .,!opescu C, Economie-manual universitar ,Editura Economica,066-,p07-0  Idem -3 )unteanu V,8ucur+Sabo ),.rimia ),8utnariu , Economie,Editura Sedcom Libris,.aşi 0669p3-6

8/17/2019 Evolutia-pietei-muncii

2/7

economici respectivi l"i autori considera pia"a muncii ca un mecanism comple', careasigura reglarea ofertei cu cererea de munca, prin intermediul salariului real l"i autoriconsidera pia"a muncii ca o totalitate de mi1loace de comunicare cu a1utorul cărora purtătoriiofertei si cei ai cererii de munca isi furnizează reciproc informa"iile necesare privind for"a demunca pe care o tranzac"ionează si pre"ul acesteia

E'perien"a istorica arata ca in esen"a pia"a muncii implica %ntotdeauna stabilirea deraporturi intre purtătorii ofertei si cei ai cererii de muncaceasta determina anumitespecificitati referitoare la a1ustarea ofertei si cererii, la formarea pre"ului muncii,la e'istentaunui sistem de norme si valori sociale:

!ia"a muncii, ca unitate sistemica intre oferta si cererea de munca,func"ionează ininterdependenta cu celelalte pie"e specifice, mai intai cu pia"a bunurilor economice ,ca unitatedinamica a ofertei agregate si cererii agregate de bunuri economice #materiale, servicii,informa"ii$ceasta %nseamnă ca rela"iile specifice pie"ei muncii sunt reciproce cu rela"iilespecifice pie"ei bunurilor economice,in sensul ca toate %mpre1urările de timp si spa"iu privinddezvoltarea economico+sociala este sursa cererii de munca si evolu"ia demografica este sursaofertei de munca9

  Literatura economica prezintă principalele particularitati ale pie"ei muncii astfel;a$ pia"a muncii are un grad %nalt de rigiditate si de sensibilitate,condi"ion(nd echilibrueconomic si social+politic *igiditatea si sensibilitatea ei sunt determinate nu numai de particularită"ile ofertei,ci si de ponderea mare si interdependenta ridicata,sistemica a laturilor economice si sociale

Dreptul la munca,la alegerea libera a profesiei si a locului de munca reprezintă un dreptfundamental al omului intr+o societate democratica sigurarea locului de munca,alegerea sie'ercitarea libera a profesiei constituie in egala măsura un act economic si unul de 1usti"iesociala,de echilibru social<

 b$ pia"a muncii se caracterizează prin comple'itate,dar,comparativ cu celelalte pie"e,estemai organizata si mai reglementata /ranzac"iile ce se derulează pe aceasta pia"a nu apar 

numai ca rela"ii de v(nzare+cumpărare,iar agen"ii economici nu sunt numai v(nzători sicumparatori !ia"a for"ei de munca se prezintă ca un cadru organizat in care seinterac"ionează si se confrunta mai mul"i subiec"i economici si parteneri sociali;ofertan"ii demunca,respectiv persoanele purtătoare de for"a de munca

8/17/2019 Evolutia-pietei-muncii

3/7

 participativa in care negocierea si contractul de munca 1oaca un rol esen"ial in determinareacererii si a ofertei de munca=

!ia"a muncii constituie punctul de interferenta a cel pu"in trei categorii defactori;demografici,tehnologici si economici ceştia sunt primari,esen"iali+determinan"i sifiecare in parte,deosebit de comple'>

Deasemenea pia"a muncii presupune negocierea permanenta intre purtătorii ofertei demunca si cei ai cererii de munca,sub aspect cantitativ,calitativ si structural )unca este unatribut numai al omului,constituind un consum de energie fizica si intelectuala intr+un scop precis,concretizat, de obicei in bunuri economice )odalitatea prin care se realizează unireaintre for"a de munca si celelalte elemente ale unei activitati economice este caracteristicafiecărui sistem real al economiei Dar pe pia"a muncii nu se negociază %ntregul poten"ial demunca al unei tari,deoarece persoanele care au in posesie si ceilal"i factori de produc"ie iicombina pe to"i in mod direct fara a apela la mecanismul pie"ei muncii

!ia"a muncii este reglementata in cel mai %nalt grad si %nregistrează cele mai multeinfluente din partea multor factori ceasta caracteristica rezulta din specificul for"ei demunca,ca si din cerin"a de a se asigura protec"ia salariatului ,de a controla competi"ia loiala

 prin intermediul organiza"iilor sindicale ,de a permite gruparea %ntreprinzătorilor careanga1ează munca salariata !ia"a muncii este o pia"a cu concurenta imperfecta,put(nd fiapreciata fie ca pia"a de monopol,fie ca pia"a de oligopol,in func"ie de gradul de organizare side constituire a cererii si ofertei de către patronate si sindicate  .n condi"iile actuale ale economiei cu pia"a concuren"iala se ad(nceşte considerabildiviziunea sociala a muncii,astfel ca nu se poate trata nevoia globala de for"a de munca,inrela"iile cu nevoile capitalului  .n func"ie de parametrii de performanta pot fi delimitate;pia"a principala a muncii,caracterizata prin niveluri ridicate de stabilitate si siguran"a a locului de munca si desalarizare,precum si pia"a secundara a muncii,caracterizata prin parametrii specifici activitatiieconomice,respective instabilitate mai accentuate,salarizare modesta etc

  Deasemenea pia"a muncii mai poate fi segmentata in;pia"a muncii caracteristica niveluluimacroeconomic,care favorizează formarea condi"iilor generale de anga1are a salaria"ilor, principiile de dimensionare si ierarhizare a salariilor,toate cuprinse in contractul colectiv demunca,si pia"a muncii caracteristica nivelului microeconomic,unde se stabilesc concretcantitatea si structura de baza a contractelor si anga1amentelor asumate de%ntreprinzători,precum si condi"iile reale ale ofertei de munca  2 alta caracteristica este faptul ca pia"a muncii reflecta felul in care se asigura resurselede munca pe ramuri,sectoare,profesii si niveluri de calificare ceasta se infaptuieste prinintermediul tendin"ei de egalizare pe ramuri,sectoare si profesii a costurilor si a veniturilor factorilor de produc"ie necesari activită"ilor economice .n str(nsa rela"ie cu acest aspect,pia"amuncii are si o %nsemnata func"ie sociala,in sensul ca ea implica si negocierea unor elementece "in de condi"iile de munca si de ansamblul calită"ii vie"ii?

  @.n teoria economica se apreciază unanim ca nivelul ocupării for"ei de munca estedependent de dimensiunea cererii interne de produse, de raportul import+e'port, demărimea produc"iei si, respective, a ofertei de bunuri,de modul in care este aceastarepartizata intre consum si investi"ii, de dimensiunea,v(rsta,valoarea,structura si eficienta

= )unteanu V,8ucur+Sabo ),.rimia ),8utnariu ,Op. cit.,p3--+3-0> Ciutacu C, Piaţa muncii ,Editura E'pert,066-,p30? Ciucur D,5avrilă .,!opescu C,Op. cit.,p070+073

8/17/2019 Evolutia-pietei-muncii

4/7

capitalului si a muncii,de nivelul costurilor si al veniturilor,de rata dob(nzii,de cursul deschimb, toate acestea private in evolu"iile lor corelateA7

Comple'itatea si intensitatea presiunilor pe pia"a muncii sunt si mai mari incondi"iile in care economia *om(niei se afla sub incidenta unor ample transformăricaracteristice tranzi"iei; restructurare, privatizare, liberalizare, retehnologizare

etc.nterdependentele e'istente intre pia"a monetara, pia"a valutar+financiara, a bunurilor si a capitalului, pe de o parte, si pia"a muncii, pe de alta parte, impactul pe care l+ar aveaasupra pie"ei muncii liberalizarea celorlalte au determinat pe mul"i economişti saformuleze si nevoia alegerii unei ordini de realizare a acestei liberalizări

!entru *om(nia, studierea proceselor, fenomenelor si dinamicii pie"ei muncii, adezechilibrelor globale si structurale, a disfunctionalitatii si gripării mecanismelor dea1ustare a cererii si ofertei de for"a de munca prezintă importanta, in prezent, din cel pu"indoua puncte de vedere;

a$ sub aspectul evaluării poten"ialului societatii, a capacita"ii deocupare&utilizare a acestuia, a elaborării si aplicării la nivel global si locala unor strategii si politici de administrare a pie"ei muncii, a ocupării for"ei

de munca si combaterii şoma1ului, a autoprotec"iei for"ei de muncaocupate si, respective, a protec"iei sociale a somerilor.n conte'tual acestor abordări nu pot sa lipsească evaluările privind pia"a paralela a muncii,amploarea si implica"iile fenomenului

 b$ din perspectiva integrării in structurile pie"ei unice europene a muncii, aapropierii&alinierii progresive la standardele si practicile din tarileoccidentale

Principalele caracteristici ale pieţei muncii din România:1) O piaţa a muncii in formare

   Başterea si consolidarea noii pie"ei a muncii este un proces relativ %ndelungat,dificil si, in numeroase cazuri contradictoriu .mplica at(t dereglementare, cat si

reglementare, prin noi institu"ii, legi, norme 1uridice si reguli de func"ionare, schimbareamentalită"ilor si a comportamentelor umane, in spe"a ale partenerilor sociali , promovareaunui alt sistem de stimuli, motiva"ii si valori

2) O piaţa cu o sfera de cuprindere limitata  si, parado'al, in ultimii ani, cutendinţe de comprimare!rivita ca proces de apari"ie si dezvoltare, pia"a muncii presupune reglementarea

rela"iilor de munca dintre patroni sau manageri, ca reprezentan"i ai acestora$ sisalaria"i#organiza"i sau nu in sindicate$, dintre asocia"iile patronale si, respective, alesalaria"ilor la diferite niveluri de agregare a economiei#macro, sectorial, micro$ 

3) Dimensiuni apreciabile si tendinţe de extindere a pieţei paralele a muncii#grisi neagra$, generatoare at(t de bloca1e economice, financiare si sociale, cat si dealterare si pecarizare a protec"iei sociale a for"ei de munca ocupate sau a şomerilor,care fac obiectul aceste piete

  .n sinteza, in economia *om(niei, procesul de dezocupare este puternic !rintrefactorii cu puternic impact asupra structurilor de ocupare ale popula"iei nu putem sa nuamintim importantele modificări in domeniul structurilor proprietatii!onderea popula"ieiocupate in sectorul privat creste continuu

8/17/2019 Evolutia-pietei-muncii

5/7

era de apro'imativ ==,-!onderea cea mai ridica a popula"iei ocupate in sectorul privatse intalneste in agricultura+7=,:, urmata de comert+?=,:, hoteluri si restaurante+>0,?, constructii+==,-, in industria prelucatoare+90,0,iar in cea e'tractive+9,3Deasemenea, mult sub media pe economie, se plasează o serie de activitati din domeniulserviciilor publice#invatamantul,sănătatea si asistenta sociala, posta si telecomunica"iile

etc$ 5eneza şoma1ului se e'plica pornind de la situa"ia in care şoma1ul si subocupareacoe'ista cu poten"ialul economic, cu capacitatile de produc"ie nefolosite sau par"ialfolosite, intr+un conte't de recesiune economica profunda, ceea ce va face ca venitulna"ional sa fie mai mic dec(t i+ar permite productivitatea muncii-6

4n efect distructiv asupra investi"iilor si asupra ocupării for"ei de munca %l pot aveadob(nzile, deoarece men"inerea acestora la rate ridicate ar putea dauna economiei din maimulte puncte de vedere Doua dintre acestea ar putea fi posibilită"ile viitoare dedezvoltare, cat si posibilită"ile de ocupare .n condi"iile actuale, c(nd ne confruntam cu unritm alert in domeniul %nnoirilor tehnice si tehnologice, men"inerea dob(nzilor la rate%nalte echivalează practic cu compromiterea capitalului fizic e'istent prin blocarea

 procesului investi"ional, fapt care accentuează şoma1ul!e langa rata dob(nzii, trebuie luat in calcul si nivelul salariilor, aspect ce se impunea fi luat in considerare pentru %n"elegerea genezei si manifestării şoma1ului in *om(niaici părerile sunt impartite stfel, unii specialişti considera ca rigiditatea salariului in privin"a scăderii constituie un element de blocare a pie"ii muncii si in acelaşi timp deimpulsionare a sporirii şoma1ului Din contra, al"ii sus"in ca mărirea necontrolata asalariilor si a costurilor salariale de astăzi ar da dimensiunea şoma1ului de m(ine

4n alt aspect ce necesita aten"ie %l reprezintă faptul ca eliberarea for"ei de muncadin motive de retehnologizare in diferite ramuri si unitati economice s+a accentuat, intimp ce crearea de locuri de munca a stagnat cest lucru a fost posibil din cauzanesiguran"ei economice si a lentei restructurări a economiei .n vederea ameliorării

acestei stări se impun o serie de ac"iuni mai importante, cum ar fi; %nfăptuirea ferma a unei strategii ştiin"ifice, realiste si coerente privinddezvoltarea economiei na"ionale si a ramurilor ei

realizarea privatizării, restructurării si modernizării unitatilor economice pecoordonatele eficientei economico+sociale

o ameliorare a formarii profesionale performante, in func"ie de e'igentelereconversiei for"ei de munca

se impune o dezvoltare a capacita"ii manageriale %ncep(nd de la nivelulmicroeconomic si continu(nd cu cel macroeconomic

elaborarea si realizarea in practica a unor noi modele de ocupare si utilizare afor"ei de munca, %ntemeiate pe competenta, eficienta si performanta

Cauza principala a dezechilibrelor constau, pe de o parte in lipsa unei oferteadecvate cantitativ si calitativ de bunuri vandabile, iar pe de alta parte in creştereaenorma a masei monetare )oneda se emite in cantitati tot mai mari pentru;

+plata salariilor anga1a"ilor din sectorul public+finantarea a1utoarelor acordate bolnavilor si persoanelor in v(rsta

-6 Dumitru Ciucur, .lie 5avrilă, Constantin !opescu, Economie. Manual universitar , Editura Economica,066-, p97=+97>

8/17/2019 Evolutia-pietei-muncii

6/7

+subventionarea firmelor care %nregistrează pierderi din cauza costurilor mari de personal

4n astfel de program de transformare are drept scop stimularea produc"iei sicreşterea economica /ocmai de aceea este nevoie de un nivel stabil al pre"ului pentru adescura1a specula cu bunuri de consum si a spri1ini produc"ia pe baza unor rela"ii

 predictibile intre v(nzători si cumparatori--

Este posibila formularea c(torva considerente si cu privire la rolul politiciiindustriale in revitalizarea procesului transformării in diverse regiuni ale teritoriuluina"ional .n privin"a sarcinilor sectoriale am putea men"iona;

+dezvoltarea infrastructurii+reorganizarea sectorului energetic+dezvoltarea sectorului de servicii care sus"in produc"ia+reducerea consumului de materii prime, energie si a degradării mediului

%ncon1urător in acele sectoare de produc"ie cunoscute ca mari consumatoare-0

!rintre cele mai importante sarcini func"ionale se număra;+descentralizarea monopolurilor

+cresterea productivită"ii+crearea unei re"ele de %ntreprinderi mici si mi1locii in cooperare cu %ntreprinderilemari

+stabilirea de legături cu furnizorii si cu re"eaua de desfacere+atragerea unor parteneri de cooperare autohtoni si străini+calificarea si recalificarea for"ei de munca in toate domeniile "in(nd seama de

e'igentele calificării moderne+restructurarea ambientului muncii si produc"iei-3

Ca o concluzie a acestor interven"ii pentru creşterea for"ei de munca si a stocului decapital, putem men"iona ca politicile monetare si fiscale pot fin %ntrebuin"ate in %ncercareade a reorienta resursele dinspre produc"ia de bunuri de consum spre produc"ia de bunuri

de investi"ii

-:

.n general guvernele acorda prioritate sporita obiectivelor legate de utilizareadeplina a for"ei de munca si stabilizarea preturilor, nu celor privind creşterea economicastfel, politicile fiscale si monetare au fost %ntrebuin"ate in special pentru o stimulare acererii pe termen scurt, si nu pentru atingerea obiectivelor pe termen lung privindcreşterea economica /otuşi, in %ncercarea de favorizare a creşterii economice, guverneleau pus accentul pe politicile de stimulare a ofertei-9

De asemenea printre sectoarele afectate se număra sectorul ./, sectorul bunurilor delarg consum, domeniul construc"iilor, cel imobiliar, dar si companiile cu @o rata %nalta decapital %mprumutatA-= in urma devalorizării leului, %nso"ita de creşterea considerabila ainfla"iei .n aceasta viziune, pia"a muncii cunoaşte un grad %nalt al şoma1ului, precum siun grad %nalt al %ndatorării publice

-- an Fregel, Egon )atzner, 5ernot 5rabher, Socul pieţei , Editura Economica, -779, p?9+?=-0  Idem 4, p7= -3  Idem 6 -: !hilip GardHicI, ohn Langmead, 8ahadur Fhan, Introducere in economia politica moderna, Editura!olirom, 0660, p993-9  Idem 8, p99:-= 8(rzoi V, 2sman 2, )ihail S, http;&&HHHcapitalro&articole&criza+economica+scenarii+si+

consecinte&-6=?9>

8/17/2019 Evolutia-pietei-muncii

7/7

La polul opus, o evolu"ie optimista sau pozitiva a pie"ii muncii ar %nsemna oredresare a economiei romanestista ar presupune crearea de noi locuri de munca, lucruce ar duce la scăderea ratei şoma1ului, scăderea ratei dob(nzii si implicit o creştere ainvesti"iilor, duc(nd la dezvoltarea poten"ialului tarii noastre Bivelul salariilor tind către punctul lor de echilibru, adică o stabilizare a bugetului statului, dar si o ameliorare a

gradului de %ndatorare a balan"ei de pla"i!ia"a muncii este in continua dezvoltare, ea avans(nd sau regres(nd sub influentafactorilor con1uncturali stfel, se impune o revizuire si ameliorare permanenta a planurilor de combatere a factorilor negativi cu influenta semnificativa asupra pie"iimuncii, dar si o imbunatatire prin ree'ploatarea resurselor disponibile