Evolutia Impozitelor Directe in Sistemul Fiscal Din Romania in Perioada 2008-2010
-
Upload
flory-flori -
Category
Documents
-
view
74 -
download
0
Transcript of Evolutia Impozitelor Directe in Sistemul Fiscal Din Romania in Perioada 2008-2010
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CUPRINS
INTRODUCERE 2
CAPITOLUL I
IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA 4
11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE4
12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE5
13 IMPOZITUL PE VENIT6
131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE 7
132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE8
14 IMPOZITUL PE AVERE8
15 IMPOZITUL PE PROFIT10
CAPITOLUL II
REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE 13
21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ13
22 IMPOZITUL PE PROFIT15
23 IMPOZITUL PE VENIT17
24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE19
241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI 19
242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN 22
243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT 23
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE 24
31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA
2005 -200624
32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN26
ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-201026
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 201332
CONCLUZII ȘI PROPUNERI 39
BIBLOGRAFIE 40
1
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
INTRODUCERE
Icircn fiecare moment de dezvoltare al societății icirci corespunde un anumit nivel al
impozitelor nivel care se schimbă pe măsura acestei dezvoltări Specific evoluției impozitelor
icircn perioada postbelică este tendința creșterii lor icircn mărime absolută și relativă
Sporirea volumului impozitelor s-a realizat prin creșterea numărului plăților creșterea
materiei impozabile precum și majorarea cotei de impunere
Rolul inițial unic al impozitelor a fost de natură financiară Acesta constituie principalul
mijloc de procurare a resurselor financiare pentru acoperirea cheltulelilor publice
Icircn perioada modernă impozitele au fost folosite ca instrument al intervenției statului icircn viața
economică o metodă prin care se reglează mecanismul pieței Icircn funcție de intenția
legiuitorului impozitele se pot manifesta ca instrument de stimulare sau fracircnare a unor
activități de creștere sau de reducere a producției ori a consumului unui anumit produs
Pe plan social rolul impozitelor se concretizează prin faptul că prin intermediul lor
statul redistribuie o parte importantă din produsul intern brut icircntre clase și grupuri sociale
icircntre persoane fizice și juridice Icircn acest mod are loc o anumită rectificare a discrepanțelor
dintre nivelurile veniturilor
Impozitele directe icircn evoluția lor au ținut pasul cu dezvoltarea economiei deoarece ele
se stabilesc fie pe anumite obiecte materiale sau genuri de activități fie pe venit sau avere
Caractristic acestor impozite este faptul că icircn intenția legiuitorului subiectul și
suportatorul impozitului sunt una și aceeiași persoană cu toate că uneori acestea nu coincid
Sunt echitabile au cuantum și termene de plată precis stabilite
Icircn perioada post decembristă sistemul fiscal a fost marcat de schimbări majore induse
de mecanismele trecerii la economia de piață și de necesitatea de armonizare a sistemului
fiscal romacircnesc cu abordarea și experiența fiscală a țărilor dezvoltate cu tradiție icircn economia
de piață
Astfel icircn ceea ce privește impozitele directe icircn domeniul impozitului pe profit s-au
aplicat cote diferite iar impozitul pe venitul populației a cunoscut evoluții semnificative mai
ales icircn impozitarea activităților independente
Prin urmare impozitele directe reprezintă instrumente veritabile cu ajutorul cărora
organele de decizie influiențează dezvoltarea economico-socială a țării
Lucrarea este structurată icircn trei capitole
2
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Capitolul I Conține o caracterizare generală a impozitelor directe și locul pe care icircl
dețin acestea icircn cadrul sistemului fiscal din Romacircnia Icircn acest capitol sunt detailate
principalele impozite directe impozitul pe venit impozitul pe profit și impozitul pe avere
Capitolul II Sunt prezentate normele de aplicare a impozitelor directe icircn Romacircnia și
reglementarea acestora așa cum este prevăzută icircn Codul Fiscal sfera de cuprindere a
impozitului scutiri anul fiscal cotele de impozitare
Capitolul III Prezintă o analiză a evoluției impozitelor directe icircn cadrul sistemului
fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008 ndash 2010 Principalele măsuri icircn domeniul politicii fiscale
și perspective macroeconomice monetare fiscale și bugetare icircn perioada 2008 ndash 2010 icircn
Romacircnia
3
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CAPITOLUL I
IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
Icircn evoluția lor impozitele directe au ținut pasul cu dezvoltarea economiei deoarece ele
se stabilesc fie pe anumite obiecte materiale sau genuri de activități fie pe venit sau pe avere
Impozitele directe reprezintă forma cea mai veche de impunere Ele s-au practicat și icircn
oracircnduirile precapitaliste dar au cunoscut o extindere și o diversificare mai mare icircn
capitalism La icircnceputul secolului al XX-lea icircn locul impozitelor așezate pe obiecte materiale
sau pe activități deci impozitele reale au apărut impozitele stabilite pe diferite venituri
(salarii profit rentă) sau pe avere (mobiliară sau nemobiliară) deci impozite de tip personal
care au adus printre plătitorii de impozite și marea masă a muncitorilor și funcționarilor
Impozitele directe prezintă anumite trăsături distinctive astfel
sunt impozite nominative ce cad icircn sarcina unei anumite persoane fizice sau juridice
se stabilesc icircn funcție de veniturile sau averea contribuabililor pe baza cotelor de
impozit prevăzute de lege
au un cuantum și termene de plată precis stabilite acestea fiind aduse din timp la
cunoștința plătitorilor
subiectul și suportatorul sunt icircn intenția legiuitorului una și acceiași persoană
tehnica de percepere a celor mai multe impozite directe este cea a rolului
bdquonominativrdquo
Analizacircnd caracteristicile enunțate se observă că impozitele directe sunt mai
echitabile și deci mai de preferat decacirct impozitele indirecte deoarece la acestea din urmă
consumatorii diverselor mărfuri și servicii nu au posibilitatea să cunoască momentul și mai
ales suma plătită statului cu titlu de impozite indirecte
Potrivit indicatorilor specifici privind finanțele din Romacircnia luați icircn considerare la
ordonarea veniturilor bugetare impozitele directe sunt clasificate astfel
I Impozitul pe profit (bugetul de stat și bugetele locale)
II Impozite și taxe de la populație (bugete locale)
Impozitul pe clădiri de la persoane fizice
Taxa asupra mijloacelor de transport obișnuite deținute de persoane fizice
Impozitul pe terenuri de la persoane fizice
4
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Alte impozite și taxe de la populație
III Impozitele pe clădiri și pe terenuri de la persoanele juridice (bugetele locale)
IV Impozitul pe venit (bugetul de stat bugetele locale)
V Alte impozite directe (bugetul de stat și bugetele locale)
VI Contribuții (bugetele asigurărilor sociale)
Contribuții pentru asigurările sociale de stat datorate de angajați angajatori de alte
persoane asigurate (bugetul asigurărilor sociale de stat)
Contribuții pentru asigurările pentru șomaj datorate de angajatori și angajați (bugetul
asigurărilor pentru șomaj)
Contribuții pentru asigurările sociale de sănătate datorate de angajatori și angajați
(bugetul asigurărilor sociale de sănătate)
Deoarece icircncepacircnd cu ultimile decenii ale secolului trecut s-a icircnregistrat o creștere
simțitoare a cheltuielilor publice sporul de venituri realizat prin introducerea impozitelor
personale nu a fost suficient pentru acoperirea acestora astfel icircncacirct s-a extins și impunerea
indirectă
12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
Icircn categoria impozitelor de tip real cele mai cunoscute de practica financiară
internațională sunt acelea care au ca obiect al impunerii pămacircntul clădirile activitățile
economice neagricole și mișcarea capitalului bănesc Aceste impozite s-au icircntacirclnit icircn perioada
descompunerii feudalismului și icircn primele stadii de dezvoltare ale capitalismului și au purtat
denumiri diverse ca impozitul funciar impozitul pe clădiri impozitul pe locuințe Impozitul
de tip real continuă să existe și astăzi icircn unele țări icircn care agricultura ocupă un loc important
icircn economia națională și unde impozitul funciar conservă icircn general trăsăturile impozitelor
reale
Specific impozitelor rele este faptul că se stabilesc pe baza unor criterii exterioare care
dau o anumită imagine despre materia impozabilă dar nu și despre puterea economică a
subiectului impozitului
Cu timpul dezvoltarea manufacturilor fabricilor comerțului și a profesiilor libere a
determinat creștera numărului meșteșugarilor fabricanților comercianților și
liberprofesioniștilor Impunerea acestora a necesitat introducerea impozitului pe activitățile
industriale comerciale și profesiile libere dar la baza stabilirii acestui impozit au stat tot
criterii de ordin exterior cum sunt mărimea capitalului mărimea localității icircn care icircși
5
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
desfășoară activitatea icircntreprinderea felul icircntreprinderii numărul muncitorilor Nu se lua icircn
considerare nici venitul realizat și nici cheltuielile de producție și de circulație
Dezvoltarea industriei și a comerțului a impus dezvoltarea relațiilor de credit a băncilor
și a comerțului cu hacircrtii de valoare Icircn aceste condiții o categorie de oameni se ocupă numai
cu plasarea capitalurilor bănești disponibile icircn operații speculative Pentru impunerea acestora
s-a introdus impozitul pe capitalurile bănești care se stabilea icircn funcție de volumul
dobacircnzilor pe care le plătea pentru capitalul luat cu icircmprumut sau icircn funcție de volumul
dobacircnzilor pe care creditorul le icircncasa pentru capitalul dat cu icircmprumut
Avacircnd icircn vedere modul cum se așează impozitul un mare număr număr de rentieri
aveau posibilitatea să se sustragă de la plata lui deoarece nici debitorul și nici creditorul nu
erau interesați să anunțe organele fiscale despre existența unor relații de credit icircntre ei
Icircn același timp impozitele indirecte deveneau tot mai apăsătoare pentru cei cu venituri
mici Sub impulsul contribuabilor s-a convenit construirea unui sistem de impunere care să
asigure impunerea progresivă a veniturilor și a averii introducerea minimului neimpozabil și
acordarea unor icircnlesniri pentru contribuabilii cu persoane aflate icircn icircntreținere sau cu sarcini
familiale deosebite
Icircn acest fel statul a consimțit trecerea la diferențierea sarcinii fiscale icircn funcție de
mărimea veniturilor și sau averii și de situația personală a fiecărui plătitor ceea ce a
icircnsemnat trecerea la sistemul impunerii personale Impozitele personale sunt icircntacirclnite sub
forma impozitelor pe venit și a impozitelor pe avere
13 IMPOZITUL PE VENIT
Impozitele pe venit au apărut icircn perioada cacircnd veniturile diferitelor clase de categorii
sociale au fost suficient de diferențiate Prin introducerea impozitelor pe venit s-a mărit
considerabil numărul contribuabililor ca urmare a existenței muncitorilor și funcționarilor care
realizau venituri sub forma salariilor a industriașilor comercianților și bancherilor care
realizau venituri sub forma profiturilor a proprietăților funciari care obțineau venituri sub
forma rentei
Icircn cazul impozitelor pe venit icircn calitatea de subiect pot apărea atacirct persoanele fizice cacirct
și persoanele juridice (societățile comerciale) care realizează venituri din diferite surse
131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
6
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Acest impozit este datorat de persoanele fizice care au domiciliul sau rezidența icircntr-un
anumit stat precum și cele nerezidende care realizează venituri din surse situate pe teritoriul
acestui stat cu unele excepții prevăzute de lege Nu sunt supuși la plata impozitului pe venit
diplomații acreditați icircn statul considerat cu condiția reciprocității persoanele care realizează
venituri ce nu depășesc un anumit plafon uneori militarii suveranii și familiile regale acolo
unde e cazul
Obiectul impunerii icircl constituie veniturile relizate de muncitori și funcționari fermieri
icircntreprinzători mici-meșteșugari și liber-profesioniști proprietari imobiliari și rentieri
venituri realizate din munca salariată din activități economice icircnchirieri și arendări dobacircnzi
la sumele icircmprumutate etc
Icircn practica fiscală există două sisteme de așezare a impozitelor pe veniturile persoanelor
fizice
- impunerea separată a veniturilor provenind din fiecare sursă
- impunerea globală a veniturilor indiferent de sursa care provin
Impunerea separată se realizează fie prin instituirea mai multor impozite fiecare vizacircnd
veniturile dintr-o anumită sursă fie prin instituirea unui impozit unic dar care asigură un
tratament diferențiat fiecărei categorii de venituri (icircn funcție de natura acestora) Uneori după
impunerea separată a fiecărei categorii de venit veniturile din diferite surse cumulate se
supun unei noi impuneri
Impunerea globală presupune cumularea veniturilor realizate de o personă fizică din
diferite surse și supunerea acestora unui singur impozit Acest sistem este fregvent icircntacirclnit icircn
țări ca SUA Germania Franța Italia Belgia Marea Britanie
Icircn prezent tendința care se manifestă pe plan mondial este aceea de a se trece la
impunerea globală chiar și icircn țările cu tradiție icircn impunerea separată
Icircn funcție de obiectivele urmărite impunerea se face pe fiecare persoană sau pe
ansamblul familiei sau gospodăriei icircn cote proporționale progresive și regresive Impozitul
pe venitul persoanelor fizice se stabilește de regulă anual pe bază de declarație de impunere
a contribuabilului sau pe baza elementelor de care dispun organele financiare Suma astfel
stabilită se trece icircn debitul contribuabilului respectiv icircn registrul de rol Perceperea
impozitului aferent veniturilor salariale pensii dobacircnzi rente și altele se face icircn mod fregvent
prin stopaj la sursă iar cel aferent altor venituri prin plăți eșalonate icircn contul debitului
stabilit Atacirct sumele reținute și vărsate de un terț cacirct și cele vărsate direct de contribuabil se
decontează icircn contul impozitului anual Icircn Romacircnia pentru impunerea veniturilor persoanelor
7
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
fizice se utilizează următoarele impozite impozitul pe venitul global și impozitul pe
dividende
132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
Icircn majoritatea statelor cu economie de piață pentru impunerea veniturilor realizate de
societățile de capital se utilizează de regulă un regim fiscal propriu deosebit de cel aplicat
veniturilor persoanelor fizice Sub incidența impozitului pe venit intră societățile pe acțiuni
societățile cu răspundere limitată societățile cooperative societățile cu asigurare limitată
societățile de asigurări mutuale așezămintele societățile și alte organisme cu personalitate
juridică avacircnd scopuri lucrative Icircn unele țări (de exemplu Belgia) societățile de persoane pot
opta cu respectarea unor condiții pentru sistemul de impunere ce se aplică persoanelor fizice
Icircn general regimul de impunere a veniturilor persoanelor juridice este diferențiat icircn
funcție de modul cum sunt organizate acestea respectiv icircn societăți de capital sau societăți de
persoane Icircn cazul societăților de capital există o delimitare precisă icircntre patrimoniul societății
și averea asociaților precum și icircntre răspunderea acestora față de actele și faptele săvacircrșite de
societate Icircn cazul societăților de persoane este dificilă distincția dintre averea fiecărei
persoane asociate și patrimoniul societății Din această cauză impunerea veniturilor
societăților de persoane se face fregvent pe baza sistemului aplicat persoanelor fizice
La societățile de capital profitul obținut se repartizează o parte acționarilor sub formă
de dividend proporțional cu participarea la capitalul social iar o altă parte rămacircne la
dispoziția societății pentru constituirea unor fonduri Se poate vorbi astfel de profitul societății
icircnainte de repartizare profitul repartizat acționarilor cu titlu de dividend și profitul rămas icircn
final la dispoziția societății
14 IMPOZITUL PE AVERE
Impozitele pe avere au fost instituite icircn stracircnsă legătură cu dreptul de proprietate
asupra unor bunuri mobile și imobile Impozitele pe avere se icircntacirclnesc icircn practica financiară
sub trei forme și anume
Impozitele propriu-zise asupra averii
Impozitele pe circulației averii
Impozitele asupra creșterii averii
a) Impozitele propriu-zise asupra averii pot fi de două feluri
8
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- impozite stabilite asupra averii dar care se plătesc din venitul produs de averea respectivă
- impozite pe substanța averii icircn acest caz impozitul duce la micșorarea materiei impozabile
fiind perceput din substanța averii motiv pentru care se icircntacirclnește destul da rar ca și impozit
permanent
Icircn categoria impozitelor propriu-zise asupra averii mai des icircntacirclnite sunt următoarele
a Impozitele pe proprietăți imobiliare
b Impozitele asupra activului net
Icircn Romacircnia impozitele asupra averii propriu-zise au denumiri asemănătoare celor
practicate pe plan internațional respectiv impozitul pe clădiri impozitul pe teren taxa asupra
mijloacelor de transport
b) Impozitele pe circulația averii au ca obiect al impunerii trecerea dreptul de proprietate
asupra anumitor bunuri de la o persoană la alta
Icircn raport cu modalitatea icircn care are loc transmiterea dreptului de proprietate icircntacirclnim
- impozite asupra transferului cu titlu a dreptului de proprietate (impozitul pe succesiuni
impozitul pe donații)
- impozite asupra transferului cu titlu oneros a dreptului de proprietate
1 Icircn cazul impozitului pe succesiuni obiectul impozitului icircl constituie averea primită
drept moștenire de persoana fizică Sarcina fiscală se stabilește fie asupra icircntregului activ
succesoral (de exemplu icircn Marea Britanie SUA Australia) independent de modul de
icircmpărțire icircntre moștenitori fie asupra fiecărei părți succesoral (de exemplu icircn Franța Belgia
Germania) icircn condițiile progresivității impozitului
Subiectul impunerii icircl constituie moștenitorii și legatarii lor iar materia impozabilă este
reprezentată de averea lăsată moștenire din care au fost deduse icircn prealabil datoriile care
grevează succesiunea
2 Impozitul pe donații s-a instituit pentru a preveni eludarea impozitului pe succesiuni pe
calea efectuării de donații de avere icircn timpul vieții Obiectul impozitului pe donații icircl
constituie averea drept primită drept donație de la o persoană fizică La determinarea valorii
impozabile adesea nu se operează reducerile care se fac icircn cazul succesiunilor
Subiectul impozabil este persoana care a primit donația și este numită donatar
3 Impozitele asupra transferului cu titlu oneros a dreptului de proprietate se percep
cu ocazia tranzacțiilor privind bunurile imobiliare sau mobiliare și sunt reprezentate de
impozitile pe actele de vacircnzare-cumpărare a unor bunuri imobiliare impozitul pe hacircrtii de
valoare impozitul pe circulația capitalurilor și a efectelor comerciale etc
9
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Aceste impozite se stabilesc icircn cote proporționale sau progresive și se numesc taxe de
icircnregistrare deoarece se percep la icircnregistrarea actului de vacircnzare-cumpărare la instituția
publică de profil
Totodată icircn Romacircnia s-a instituit un impozit pe donații pentru a descuraja eludarea
impozitelor prin actele de vacircnzare-cumpărare sau a celor de succesiune
c) La impozitele asupra creșterii averii obiectul impunerii icircl constituie sporul de valoare
pe care l-au icircnregistrat anumite bunuri icircntr-o perioadă de timp Icircn această categorie de
impozite de impozite se includ
1 impozitul pe plusul de valoare imobiliară
2 impozitul pe sporul de avere realizat icircn timp de război etc
Impozitul pe pulsul de valoare imobiliară numit și impozit asupra cacircștigului de capital
a fost introdus pentru impunerea sporului de valoare icircnregistrat de anumite bunuri imobiliare
(terenuri clădiri) icircn intervalul de timp de la cumpărare și pacircnă la vacircnzare independent de
acțiunea proprietarului
Icircnregistrarea bunului de valoare imobiliară poate fi determinată de constituirea unor căi
de comunicație icircn imediata apropriere a averii respective extinderea perimetrului unei
localități astfel icircncacirct să fie scos din circuitul agricol și să fie utilizat pentru construcții de
locuințe executarea unor lucrări edilitare (canalizare electicitate etc)
Acestea s-a calculat profitului care depășea nivelul perioadei luate ca bază (de exemplu
profitul mediu obținut pe cacircțiva ani consecutivi dinaintea războiului) fie asupra profitului
care depășea o anumită rată considerată normală față de capitalul investit
Icircn Romacircnia acest gen de impozite nu este instituit
15 IMPOZITUL PE PROFIT
Impozitul pe profit reprezintă o sursă certă de alimentare cu venituri a bugetului
public icircn vederea asigurării mijloacelor financiare necesare icircndeplinirii drepturilor
fundamentale ale cetățenilor cu privire la icircnvățacircmacircnt sănătate cultură artă sport apărare
națională și ordine publică ocrotire socială și protecție ecologică precum și pentru finanțarea
unor acțiuni și obiective economice de interes național mai ales icircn domeniul infrastructurii
Randamentul fiscal al impozitului pe profit este icircn general scăzut pentru că există
numeroase posibilități de evaziune fiscală Totuși ponderea sa icircn resursele publice poate
crește printr-o mai bună organizare și o conducere mai exactă a evidențelor la agenții
10
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
economici icircn conformitate cu prevederile Legii Contabilității și prin aplicarea fermă a
sancțiunilor prevăzute de lege
Cu toate acestea impozitul pe profit are un rol important icircn creșterea ponderii
impozitelor directe icircn sistemul fiscal romacircnesc
Icircn același timp prin modul icircn care este reglementat impozitul pe profit se urmărește
stimularea activităților producătoare de profit ale agenților economici Se urmărește
stimularea dezvoltării economiei și crearea de noi locuri de muncă creșterea producției și icircn
consecință venitului agenților economici icircn final și a profitului impozabil
Există cinci forme de societăți comerciale prevăzute de legea societăților comerciale din
Romacircnia societăți icircn nume colectiv societăți icircn comandită simplă societăți icircn comandită pe
acțiuni societăți pe acțiuni societăți cu răspundere limitată
Cele mai des icircntacirclnite sunt societățile pe acțiuni și societățile cu răspundere limitată ale
căror obligații sunt garantate cu program social iar acționarii răspund numai icircn limita
capitalului vărsat
Deoarece profitul obținut este repartizat atacirct acționarilor sub formă de dividende cacirct și
sub formă de sume la dispoziția societății pentru rezerve sau investiții modalitatea de
impunere este impozitarea profitului brut cu impozitul pe profit și separat impozitarea
profitului net destinat dividendelor cu impozitul pe dividende
Icircn Romacircnia impozitul pe profit are următoarele caracteristici
se aplică cota de 16 asupra profitului impozabil
cota de impozit pe profit icircn cazul Băncii Naționale a Romacircniei este de 80 și se aplică
asupra veniturilor rămase după scăderea cheltuielilor deductibile și a fondului de rezervă
contribuabilii care obțin venituri din activitatea barurilor de noapte a cluburilor de noapte
a cazinourilor sau a pariurilor sportive și la care impozitul pe profit datorat pentru activitățile
prevăzute icircn acest articol este mai mic decacirct 5 din veniturile respective sunt obligați la plata
unui impozit de 5 aplicat acestor venituri
pierderea anuală icircnregistrată și declarată de contribuabili se recuperează din profitul
impozabil lunar obținut icircn exercițiile fiscale următoare fără a depăși icircnsă 5 ani
Profitul impozabil se determină ca diferență icircntre veniturile obținute din orice sursă și
cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un an fiscal din care se scad veniturile
neimpozabile și se adaugă cheltuielile nedeductibile
Veniturile reprezintă sumele sau valorile icircncasate sau de icircncasat și includ
veniturille din exploatare
venituri financiare
11
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
venituri excepționale
Cheltuielile reprezintă sumele sau valorile plătite ori de plătit după natura lor care
sunt aferente realizării veniturilor așa cum sunt icircnregistrate icircn contabilitatea contribuabililor
Icircn cadrul cheltuielilor efectuate pentru realizarea veniturilor se includ
cheltuieli de exploatare
cheltuielile financiare
cheltuieli excepționale
Pentru determinarea profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt
aferente realizării veniturilor conform prevederilor legale
Constatarea controlul urmărirea și icircncasarea impozitelor și a majorărilor de
icircntacircrziere se efectuează de către organele fiscale din subordinea direcțiilor finanțelor publice
județene și a municipiului București de Garda Financiară și de Curtea de Conturi
La efectuarea controlului se urmărește respectarea de către plătitor a realității și
legalității atacirct a veniturilor cacirct și a cheltuielilor determinarea profitului impozabil aplicarea
cotelor legale pentru stabilirea impozitului vărsarea integrală și la termen a acestuia
reflectarea corectă și la zi icircn evidența contabilă a tuturor operațiilor efectuate
12
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CAPITOLUL II
REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
Moneda de plată și de calcul a impozitelor și taxelor
(1) Impozitele și taxele se plătesc icircn moneda națională a Romacircniei
(2) Sumele icircnscrise pe o declarație fiscală se exprimă icircn moneda națională a Romacircniei
(3) Sumele exprimate icircntr-o menedă se convertesc icircn moneda națională a Romacircnieidupă
cum urmează
a) icircn cazul unei persoane care desfășoară o activitate icircntr-un stat străin și icircși ține
contabilitatea acestei activități profitul impozabil sau venitul net din activități independente și
impozitul plătit statului străin se convertesc icircn moneda națională a Romacircniei prin utilizarea
unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioda căreia icirci este aferent profitul
impozabil sau venitul net
b) icircn oricare alt caz sumele se convertesc icircn moneda națională a Romacircniei prin utilizare
cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se plătesc sumele respective ori la
altă dată prevăzută icircn norme
(4) Icircn icircnțelesul prevederilor alin (3) cursul de schimb valutar folosit pentru a converti icircn
moneda națională a Romacircniei sumele exprimate icircn moneda străină este cursul comunicat de
Banca Națională a Romacircniei exceptacircnd cazurile prevăzute expres icircn norme
Veniturile icircn natură
(1) Icircn icircnțelesul prezentului cod veniturile impozabile cuprind veniturile icircn numerar șisau
icircn natură
(2) Icircn cazul venitului icircn natură valoarea acestuia se stabilește pe baza cantității și a prețului
de piață pentru bunurile sau serviciile respective
Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal ndash (1) La stabilirea sumei unui
impozit sau a unei taxe icircn icircnțelesul prezentului cod autoritățile fiscale pot să nu ia icircn
considerare o tranzacție care nu are un scop economic sau pot reicirccadra forma unei tranzacții
pentru a reflecta conținutul economic al tranzacției
(2) Icircn cadrul unei tranzacții icircntre persoane afiliate autoritățile fiscale pot ajusta venitul sau
cheltuielile oricăreia dintre persoane după cum este necesar pentru a reflecta prețul de piață
13
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
al bunurilor sau serviciilor furnizate icircn cadrul tranzacției la stabilirea prețului de piață al
tranzacțiilor icircntre persoane afiliate se folosește cea mai adecvată dintre următoarele
metode
a) metoda comparării prețurilor plătite altor persoane care vacircnd bunuri sau servicii
comparabile către persoane independente
b) metoda cost-plus prin care prețul de piață se stabilește pe baza costurilor bunului sau
serviciului asigurat prin tranzacție majorat cu marja de profit corespunzătoare
c) metoda prețului de revacircnzare prin care prețul de piață se stabilește pe baza prețului de
revacircnzare a bunului sau serviciului unei persoane independente diminuat cu cheltuiala cu
vacircnzarea alte cheltuieli ale contribuabilului și o marjă de profit
d) orice metodă recunoscută icircn liniile directoare privind prețurile de transfer emise de
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
Veniturile obținute icircn Romacircnia ndash Următoarele venituri sunt considerate ca fiind
obținute icircn Romacircnia indiferent dacă sunt primite icircn Romacircnia sau icircn străinătate sub formă de
a) venituri atribuibile unui sediu permanent din Romacircnia
b) veniturile din activități dependente desfășurate icircn Romacircnia
c) dividende de la o persoană juridică romacircnă
d) dobacircnzi de la un rezident
e) dobacircnzi de la un nerezident care are un sediu permanent icircn Romacircnia este o cheltuială
a sediului permanent
f) redevențe de la un rezident
g) redevențe de la un nerezident care are un sediu permanent icircn Romacircnia dacă redevența
este o cheltuială a sediului permanent
h) venituri din proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia inclusiv veniturile din exploatarea
resurselor naturale situate icircn Romacircnia venituri din folosirea proprietății imobiliare situate icircn
Romacircnia și venituri din transferul dreptului de proprietate asupra proprietăților imobiliare
situate icircn Romacircnia
i) venituri din transferul titlurilor de participare la o persoană juridică dacă persoana
juridică este o persoană juridică romacircnă sau dacă cea mai mare parte a valorii mijloacelor fixe
ale persoanei juridice direct sau prin una sau mai multe persoane juridice reprezintă
proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia
j) venituri din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat
k) venituri din servicii prestate icircn Romacircnia exclusiv transportul internațional și prestările
de servicii accesorii acestui transport
14
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
l) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanță din orice domeniu
dacă aceste venituri sunt obținute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt
cheltuieli ale unui sediu permanent din Romacircnia
m) veniturile reprezentacircnd remunerații primite de la nerezidenți ce au calitate de
administrator fondator sau membru al consiliului de administrație al unei persoane juridice
romacircne
n) comisioane de la un rezident
o) comisioane de la un nerezident care are sediul permanent icircn Romacircnia dacă comisionul
este o cheltuială a sediului permanent
p) venituri din activități sportive și divertisment desfășurate icircn Romacircnia indiferent dacă
veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activități sau de
către alte persoane
q) veniturile obținute de la jocurile de noroc practicate icircn Romacircnia
r) orice alte venituri obținute dintr-o activitate desfășurată icircn Romacircnia
s) veniturile realizate din lichidare sau dizolvare icircn Romacircnia fără lichidare a unei
persoane juridice romacircne
22 IMPOZITUL PE PROFIT
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitului pe profit următoarele persoane
denumite icircn continuare contribuabili
a) persoanele juridice romacircne
b) persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent icircn Romacircnia
c) persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate icircn
Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică
d) persoanele juridice străine care realizează venitul dinsau icircn legătură cu proprietăți
imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne pentru veniturile
realizate atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică icircn acest
caz impozitul datorat de persoana fizică se calculează se reține și se varsă de către persoana
juridică romacircnă
Sfera de cuprindere a impozitului ndash impozitul pe profit se aplică după cum urmează
15
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
a) icircn cazul persoanelor juridice romacircne asupra profitului impozabil obținut din orice
sursă atacirct icircn Romacircnia cacirct și din străinătate
b) icircn cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui
sediu permanent icircn Romacircnia asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent
c) icircn cazul persoanelor juridice străine și al persoanelor fizice nerezidente care desfășoră
o activitate icircn Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică asupra părții din profitul
impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane
d) icircn cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri dinsau icircn legătură cu
proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare
deținute la o persoană juridică romacircnă asupra profitului impozabil acestor venituri
e) icircn cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne care
realizează venituri atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică
asupra părții din profitul impozabil al asocierii atribuite persoanei fizice rezidente
Scutiri ndash Sunt scutiți de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili
a) trezoreria statului
b) instituțiile publice pentru fondurile publice inclusiv pentru veniturile proprii și
disponibilitățile realizate și utilizate potrivit Legii nr5002002 privind finanțele publice cu
modificările ulterioare și Ordonanței de urgență a Guvernului nr452003 privind finanțele
publice locale dacă legea nu prevede altfel
c) persoanele juridice romacircne care plătesc impozitul pe veniturile microicircntreprinderilor
d) fundațiile romacircne constitute ca urmare a unui legat
e) cultele religioase pentru veniturile obținute din activități economice care sunt utilizate
pentru susținerea activităților cu scop caritabil
f) cultele religioase pentru veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor
produselor necesare activității de cult potrivit legii și pentru veniturile obținute din chirii cu
condiția ca sursele respective să fie utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori pentru
icircntreținerea și funcționarea unităților de cult pentru lucrările de construcție reparații și de
consolidare a lăcașelor de cult și a clădirilor ecliziastice pentru icircnvățacircmacircnt și pentru acțiuni
specifice cultelor religioase inclusiv veniturile din despăgubiri sub formă bănescă obținute ca
urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de
proprietate
g) instituțiile de icircnvățacircmacircnt particular acreditate precum și cele autorizate pentru
veniturile utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori potrivit Legii icircnvățacircmacircntului
nr841995 republicată cu modificările și completările ulterioare și Ordonanței de urgență a
16
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Guvernului nr1742001 privind unele măsuri pentru icircmbunătățirea finanțării icircnvățacircmacircntului
superior cu modificările ulterioare
h) asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari
recunoscute ca asociații de proprietari potrivit Legii locuinței nr 1441996 republicată cu
modificările și completările ulterioare pentru veniturile obținute din activități economice și
care sunt sau urmează a fi utilizate pentru icircmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii
pentru icircntreținerea și repararea proprietății comune
i) fondul de garantare a depozitelor icircn sistemul bancar constituit potrivit legii
j) fondul de compensare a investițiilor icircnființat potrivit legii
k) Banca Națională a Romacircniei
l) fondul de garantare a pensiilor private icircnființat potrivit legii
Cotele de impozitare ndash Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului
impozabil este de 16 cu excepțiile prevăzute icircn articolul 38 Profitul impozabil și impozitul
pe profit se calculează și se evidențiază trimestrial cumulat de la icircnceputul anului
Anul fiscal este considerat conform legislației icircn vigoare anul calendaristic Cacircnd un
contribuabil se icircnființează sau icircncetează să mai existe icircn cursul unui an fiscal perioada
impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat
23 IMPOZITUL PE VENIT
Contribuabilii ndash Următoarele persoane datorează plata impozitului conform articolului
39 și sunt numite icircn continuare contribuabili
a) persoanele fizice rezidente
b) persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin
intermediul unui sediu permanent icircn Romacircnia
c) persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente icircn Romacircnia
d) persoanele fizice nerezidente care obțin venituri din activități independente
Sfera de cuprindere a impozitului ndash (1) Impozitul prevăzut icircn articolul 40 denumit
icircn continuare impozit pe venit se aplică la următoarele venituri
a) icircn cazul persoanelor fizice rezidente romacircne cu domiciliul icircn Romacircnia veniturile
obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei
17
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) icircn cazul persoanelor fizice rezidente altele decacirct cele prevăzute la litera a) numai
veniturile obținute din Romacircnia care sunt impuse la nivelul fiecărei surse din categoriile de
venituri prevăzute la articolul 41
c) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă prin
intermediul unui sediu permenent icircn Romacircnia venitului net atribuibil sediului permanent
d) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă icircn
Romacircnia venitului salarial net din această activitate
e) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care obțin veniturile prevăzute la articolul 39
litera d) venitului determinat conform regulilor prevăzute icircn prezentul titlu ce corespund
categoriei respective de venit
(2) Persoanele fizice care icircndeplinesc condițiile de rezidență prevăzute la articolul 7 aliniatul
(1) pct 23 litera b) sau c) timp de trei ani consecutiv vor fi supuse impozitul pe venit pentru
veniturile obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei icircncepacircnd cu al
patrulea an fiscal
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit ndash Categoriile de venituri supuse
impozitului pe venit potrivit articolului 41 sunt următoarele
a) veniturile din activități independente
b) veniturile din salarii
c) veniturile din cedarea folosinței bunurilor
d) veniturile din investiții
e) veniturile din pensii
f) veniturile din activități agricole
g) veniturile din premii și jocuri de noroc
h) veniturile din transferul proprietăților imobiliare
i) veniturile din alte surse
Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activități indepente
salarii cedarea folosinței bunurilor pensii activități agricole premii și alte surse este de 16
aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă Fac
excepție de la prevederile de mai sus cotele de impozit prevăzute icircn categoriile de venituri din
investiții și jocuri de noroc
Perioada impozabilă ndash este anul fiscal care corespunde anului calendaristic Prin
excepție perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic icircn situația icircn care decesul
contribuabilului survine icircn cursul anului
18
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitelor și taxelor locale atacirct personale
fizice (inclusiv cele care desfășoră activități economice pe baza liberei inițiative ori exercită icircn
mod individual sau prin asociere orice profesie liberă) cacirct și persoanele juridice
Icircn categoria impozitelor și taxelor locale sunt incluse
impozitul și taxa pe clădiri
impozitul și taxa pe teren
taxa asupra mijloacelor de transport
taxa pentru eliberarea certificatelor avizelor și autorizațiilor
taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate
impozitul pe spectacole
taxa hotelieră
taxe speciale
alte taxe locale
241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
Orice persoană care are icircn proprietate o clădire situată icircn Romacircnia datorează anual
impozit pentru acea cladire exceptacircnd cazul icircn care icircn prezentul titlu se prevede diferit
Impozitul pe cladiri precum si taxa pe cladiri se datorează către bugetul local al
comunei al orasului sau al municipiului icircn care este amplasată clădirea
Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unitaților administrativ-
teritoriale concesionate icircnchiriate date icircn administrare ori in folosință după caz persoanelor
juridice altele decat cele de drept public se stabilește taxa pe cladiri care reprezintă sarcina
fiscală a concesionarilor locatarilor titularilor dreptului de administrare sau de folosință
după caz icircn condiții similare impozitului pe cladiri
Calculul impozitului pentru persoane fizice
Icircn cazul persoanelor fizice impozitul pe clădiriicircn mediul rural se calculează prin
aplicarea cotei de impozitare de 01 la valoarea impozabilă a cladirii
Valoarea impozabila a cladirii exprimată icircn lei se determină prin icircnmulțirea
suprafeței construite desfășurate a acesteia exprimate icircn metri patrați cu valoarea impozabilă
corespunzatoare exprimată icircn leimp din tabelul urmator
Valoarea impozabila ndash leimp -
19
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
A Cladire cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
806 478
B Cladire cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
219 137
C Cladire-anexa cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
137 123
D Cladire-anexa cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
82 54
E Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate ca locuinta in oricare dintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
75 din suma care s-
ar aplica cladirii
75 din suma care s-ar
aplica cladirii
F Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate in alte scopuri decat cel de locuinta in oricaredintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
50 din suma care s-
ar aplica cladirii
50 din suma care s-ar
aplica cladirii
Sursa Preluare din Codul fiscal
Valoarea impozabilă a cladirii se ajustează icircn funcție de rangul localității și zona icircn
care este amplasată cladirea prin icircnmulțirea valorii determinate cu coeficientul de corecție
corespunzator prevăzut icircn tabelul urmator
Tabelul nr12 Coeficienti de corectie
Zona in
cadrul
localitatii
Rangul localitatii
0 I II III IV V
A 260 250 240 230 110 105
B 250 240 230 220 105 100
C 240 230 220 210 100 095
D 230 220 210 200 095 090
Sursa Preluare din Codul fiscal
In cazul unui apartament amplasat icircntr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8
apartamente coeficientul de corecție se reduce cu 010
Valoarea impozabilă a cladirii se reduce icircn funcție de anul terminarii acesteia după
cum urmează
a) cu 20 pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referință
20
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) cu 10 pentru clădirea care are o vechime cuprinsă icircntre 30 de ani și 50 de ani
inclusiv la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință
Persoanele fizice care au icircn proprietate două sau mai multe cladiri datorează un
impozit pe cladiri majorat după cum urmează
a) cu 65 pentru prima cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
b) cu 150 pentru a doua cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
c) cu 300 pentru a treia cladire și urmatoarele icircn afara celei de la adresa de
domiciliu
Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
Icircn cazul persoanelor juridice impozitul pe cladiri se calculează prin aplicarea unei
cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii Cota de impozit se stabilește prin
hotarare a consiliului local și poate fi cuprinsă icircntre 025 si 150 inclusiv
Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii icircn patrimoniu
icircnregistrată icircn contabilitatea proprietarului cladirii conform prevederilor legale icircn vigoare
Icircn cazul clădirii la care au fost executate lucrari de reconstruire consolidare
modernizare modificare sau extindere de catre locatar din punct de vedere fiscal acesta are
obligația sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi
declarații fiscale icircn termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective
Icircn cazul unei clădiri a carei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizarii
valoarea impozabilă se reduce cu 15
Icircn cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform reglementarilor contabile valoarea
impozabilă a cladirii este valoarea contabilă rezultată icircn urma reevaluarii icircnregistrată ca atare
icircn contabilitatea proprietarului ndash persoană juridică
Icircn cazul unei clădiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de
referință cota impozitului pe cladiri se stabilește de consiliul localConsiliul General al
Municipiului București icircntre 5 si 10 și se aplică la valoarea de inventar a clădirii
icircnregistrată icircn contabilitatea persoanelor juridice pacircnă la sfacircrșitul lunii icircn care s-a efectuat
prima reevaluare
Icircn cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar pe icircntreaga
durata a acestuia se aplică urmatoarele reguli
a) impozitul pe cladiri se datorează de locatar
b) valoarea care se ia icircn considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din
contract a clădirii asa cum este ea icircnregistrată icircn contabilitatea locatorului sau a locatarului
conform prevederilor legale icircn vigoare
21
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
c) icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decacirct prin ajungerea la
scadență impozitul pe cladiri este datorat de locator
Impozitul pe cladiri se aplică pentru orice cladire deținută de o persoană juridica aflată
icircn funcțiune icircn rezervă sau icircn conservare chiar dacă valoarea sa a fost recuperata integral pe
calea amortizarii
242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
Impozitul pe teren este un impozit anual datorat de contribuabilii care dețin icircn
proprietate terenuri situate icircn municipii orașe și comune icircn intravilanul sau extravilanul
acestora
Icircn cazul unui teren aflat icircn administrarea sau icircn folosință după caz a altei persoane și
pentru care se datorează chiriearendă icircn baza unui contract de icircnchirierearendare impozitul
pe teren se datorează de către proprietar
Cacircnd terenul este deținut icircn comun de două sau mai multe persoane fiecare proprietar
datorează impozit pentru partea din teren aflată icircn proprietatea sa Icircn cazul icircn care nu se pot
stabili părțile individuale ale proprietăților icircn comun se aplică aceleași reguli ca la impozitul
pe clădiri
Impozitul pe teren nu se datorează pentru
a terenurile aflate icircn administrarea sau icircn folosință instituțiilor publice
b terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru
agricultură sau silvicultură inclusiv cele ocupate de iazuri bălți sau lacuri de acumulare
terenurile utilizate pentru exploatările din subsol icircn măsura icircn care nu afectează folosirea
suprafeței solului
c terenurile aferente clădirile aflate pe domeniul public și privat al statului
administrate de Regia Autonomă
243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
Orice persoană care are icircn proprietate un mijloc de transport care trebuie icircnmatriculat
icircn Romacircnia datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport cu excepția cazurilor icircn
care icircn prezentul capitol se prevede altfel
22
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Impozitul pe mijloacele de transport se platește la bugetul local al unitații
administrativ-teritoriale unde persoana icircși are domiciliul sediul sau punctul de lucru după
caz
Icircn cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar
pe icircntreaga durată a acestuia impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar
Icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decat prin ajungerea la scadență
impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator
Impozitul pe mijloacele de transport se calculează icircn funcție de tipul mijlocului de
transport conform celor prevazute icircn prezentul capitol
Icircn cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule impozitul pe mijlocul de transport
se calculează icircn funcție de capacitatea cilindrică a acestuia prin inmulțirea fiecarei grupe de
200 cm^3 sau fracțiune din această cu sumă corespunzatoare din tabelul urmator
Tabelul nr13 Mijloace de transport
Nr crt
Mijloace de transport cu tractiune mecanica - lei 200 cmc sau fractiune
din aceasta -
1 Motorete scutere motociclete si autoturisme cu capacitatea cilindrica de pana la 1600 cmc inclusiv
8
2 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 1601 cmc si 2000 cmc inclusiv
18
3 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2001 cmc si 2600 cmc inclusiv
72
4 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2601 cmc si 3000 cmc inclusiv
144
5 Autoturisme cu capacitatea cilindrica peste 3001 cmc 2906 Autobuze autocare microbuze 247 Alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata de
pana la 12 tone inclusiv30
8 Tractoare inmatriculate 18 Sursa Preluarea de la Codul fiscal
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
23
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA
2005 -2006
Prin măsurile fiscale icircntreprinse anul 2005 a marcat o abordare nouă a politicii fiscale
care se icircnscrie icircn tendința actuală din țările foste socialiste urmărinde-se declanșarea unei
adevărate competiții icircntre economiile naționale măsuri ce au avut impact și asupra anului
2006
Dintre aceste măsuri cele mai importante au avut icircn fost
a) perfecționarea impozitului pe profit
reducerea cotei de impunere a profitului de la 25 la 16
unificarea cotei de impozitare a profiturilor persoanelor juridice prin eliminarea
cotei reduse de impunere de 10 a profitului obținut din vacircnzarea-cesionarea
proprietăților imobiliare situate icircn Romacircnia și a titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă icircn contextul reducerii cotei standard de impozitare la 16
extinderea bazei de impozitare prin
- eliminarea posibilităților de opțiune pentru impunerea veniturilor la data ratelor
icircn cazul contractelor de vacircnzare cu plata icircn rate și impunerea acestora la data facturării
- renunțarea la posibilitatea deducerii cheltuielilor de amortizare reprezenacircnd 20
din valoarea de intrare a achizițiilor de mijloace fixe amortizabile sau brevete de invenție
amortizabile
b) majorarea cotei de impunere de la 15 la 3 a veniturilor
microicircntreprinderilor Prin această măsură s-a urmărit crearea unui sistem fiscal echitabil
neutru și care să nu genereze tratamente fiscale discriminatorii icircn raport cu diversele categorii
de contribuabili
c) simplificarea și perfecționarea impozitului pe venit unde măsurile luate au
constat icircn
- icircnlocuirea sistemului global de impunere a veniturilor realizate de persoane
fizice care presupunea utilizarea unui barem de impunere cu cote progresive cuprinse icircntre
18 și 40 cu sistemul bazat pe cota unică de 16 aplicată majoritatea categoriilor de
venituri Sistemul propus asigură simplitate obiectivitate și creează premisele pentru creștrea
economică prin stimularea investițiilor
Elementele cheie icircn impunerea veniturilor icircn acest sistem vizează renunțarea la
procedura de globalizare a anumitor venituri și icircnlocuirea acestui sistem cu impunerea
veniturilor pentru fiecare sursă de venie din fiecare categorie impozitul fiind final Această
24
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
abordare a generat modificări icircn sistemul de compensare a pierderilor precum și icircn sistemul
de declarare
- s-au eliminat din legislația fiscală deducerile economice care includeau
cheltuieli pentru reabilitarea locuinței de domiciliu destinate reducerii
pierderilor de căldură icircn scopul icircmbunătățirii confortului termic icircn limita sumei de 15
milioane lei anual
prime de asigurare pentru locuința de domiciliu icircn limita echivalentului icircn lei a
200 de euro pe an
prime de asigurare privată de sănătate cu excepția celor icircncheiate icircn scopuri
estetice icircn limita echivalentului icircn lei a 200 de euro pe an
cotizația de sindicat potrivit legislației icircn materie
Cele mai importante măsuri fiscale icircn anul 2006 au fost
Icircn domeniul impozitului pe profit
- extinderea numărului de contribuabili
- extinderea bazei impozabile prin
restracircngerea categoriilor de rezerve deductibile la calculul profitului impozabil
pentru societățile bancare și de asigurare precum și din sectorul energetic petrolier prin
eliminarea celor specifice față de celelalte categorii de contribuabili
eliminarea unor facilități fiscale cuprinse icircn acte normative considerate
neconforme cu principiile Uniunii Europene
Icircn domeniul impozitului pe venit
aplicarea cotei unice de 16 asupra cacircștigurilor din transferul titlurilor de valoare icircn
timpul anului cu posibilitatea opțională de definitivare la sfacircrșitul anului a impozitului
aplicacircnd cota de 16 asupra cacircștigului net
renunțarea la facilitarea de neimpozitare a cacircștigurilor din transferul proprietăților
imobiliare dobacircndite prin moștenire și schimb
Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2006 conform legislației pentru veniturile realizate de
persoanele fizice și juridice nerezidente s-a aplicat cota de 16 cu excepția veniturilor
obținute din jocuri de noroc pentru care se obține cota de impozit de 20 și 25
S-au unificat icircn felul acesta cotele de impozitare practicate pentru nerezidenți crescacircnd
de la 10 și respectiv 15 la 16 cu excepția jocurilor de noroc unde cota rămacircne
constantă
Icircn domeniul impozitelor și taxelor locale au fost avute icircn vedere următoarele măsuri
25
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
icircn cazul clădirilor utilizate ca locuințe s-a majorat impozitul aferent acestora taxa asupra
mijloacelor de transport s-a majorat ca urmare a modificării modului de calcul a impozitului
majorarea taxei datorate pentru iahturi renunțarea la scutirea de la plata taxei asupra
succesiunii dacă icircncheierea procedurilor succesorale a fost făcută icircn termen de un an de la
data decesului proprietarilor bunului
32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
Din analiza datelor existente icircn bugetele de stat pe anii 2008 2009 si 2010
comparativ icircn dinamica situația principalelor impozite directe se prezintă astfel
Tabelul nr 31
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada 2008 - 2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit
profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
11783340 14477345 15237165
Impozit pe profit 10382000 12821300 13445500
Alte impozite pe
venit profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
1401340 1656045 1791665
SursaBugetul de stat 2008 2009 și 2010
26
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig31 Impozitul pe venitprofit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada
2008-2010
Tabelul nr32
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane fizice icircn perioada 2008-
2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit profit
și cacircștiguri de capital
de la persoane fizice
2181700 4116100 4696314
Impozit pe venit 13036500 17482527 20006115
Alte impozite pe venit
profit și cacircștiguri de
capital de la persoane
fizice
110 500 2000
Sursa Bugetul de stat 20082009 și 2010
27
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig32 Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoanele fizice icircn perioada
2008-2010
Tabel nr33
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venitul din salarii 12848200 14761042
Impozit pe venituri din activități independente 344523 642061
Impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor 261600 297610
Impozit pe venituri din dividende 1583200 1708260
Impozit pe venituri din pensii 346300 441797
Impozit pe venituri din activități agricole 28673 50802
Impozit pe veniturile din transferul proprietăților
imobiliare din
patrimoniul personal
835706 895258
Impozit pe venituri realizate de persoane fizice
nerezidente
74000 122995
SursaBugetul de stat 2009 și 2010
28
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig33 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr34
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venituri din dobacircnzi 383600 117662
Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare 592700 120260
Impozit pe venituri din operațiuni de vacircnzare-cumpărare de
valută la termen pe bază de contract precum și din orice alte
operațiuni
2599 323
Impozit pe venituri obținute din valorificare de bunuri icircn
regim de consignație și din activități desfășurate pe baza
unui contract de agent comision sau mandat comercial
56000
119130
Impozit pe veniturile din activități de expertiză contabilă
tehnică judiciară și extrajudiciară
4200 6292
Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc din
premii și din prime icircn bani și sau natură
47500 92055
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
29
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr34 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr35
Impozitul pe venit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozitul pe venitul microicircntreprinderilor 556000 694000
Impozit pe venitul reprezentanțelor din Romacircnia ale
societăților
comerciale și organizațiilor economice străine
28000 3800
Impozit pe venitul realizat de persoane juridice
nerezidente
751325 799000
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
30
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice
Tabel nr36
Impozitul pe profit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500
Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000
Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din
nerespectarea Legii privind protecția consumatorului
629
325
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
31
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
INTRODUCERE
Icircn fiecare moment de dezvoltare al societății icirci corespunde un anumit nivel al
impozitelor nivel care se schimbă pe măsura acestei dezvoltări Specific evoluției impozitelor
icircn perioada postbelică este tendința creșterii lor icircn mărime absolută și relativă
Sporirea volumului impozitelor s-a realizat prin creșterea numărului plăților creșterea
materiei impozabile precum și majorarea cotei de impunere
Rolul inițial unic al impozitelor a fost de natură financiară Acesta constituie principalul
mijloc de procurare a resurselor financiare pentru acoperirea cheltulelilor publice
Icircn perioada modernă impozitele au fost folosite ca instrument al intervenției statului icircn viața
economică o metodă prin care se reglează mecanismul pieței Icircn funcție de intenția
legiuitorului impozitele se pot manifesta ca instrument de stimulare sau fracircnare a unor
activități de creștere sau de reducere a producției ori a consumului unui anumit produs
Pe plan social rolul impozitelor se concretizează prin faptul că prin intermediul lor
statul redistribuie o parte importantă din produsul intern brut icircntre clase și grupuri sociale
icircntre persoane fizice și juridice Icircn acest mod are loc o anumită rectificare a discrepanțelor
dintre nivelurile veniturilor
Impozitele directe icircn evoluția lor au ținut pasul cu dezvoltarea economiei deoarece ele
se stabilesc fie pe anumite obiecte materiale sau genuri de activități fie pe venit sau avere
Caractristic acestor impozite este faptul că icircn intenția legiuitorului subiectul și
suportatorul impozitului sunt una și aceeiași persoană cu toate că uneori acestea nu coincid
Sunt echitabile au cuantum și termene de plată precis stabilite
Icircn perioada post decembristă sistemul fiscal a fost marcat de schimbări majore induse
de mecanismele trecerii la economia de piață și de necesitatea de armonizare a sistemului
fiscal romacircnesc cu abordarea și experiența fiscală a țărilor dezvoltate cu tradiție icircn economia
de piață
Astfel icircn ceea ce privește impozitele directe icircn domeniul impozitului pe profit s-au
aplicat cote diferite iar impozitul pe venitul populației a cunoscut evoluții semnificative mai
ales icircn impozitarea activităților independente
Prin urmare impozitele directe reprezintă instrumente veritabile cu ajutorul cărora
organele de decizie influiențează dezvoltarea economico-socială a țării
Lucrarea este structurată icircn trei capitole
2
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Capitolul I Conține o caracterizare generală a impozitelor directe și locul pe care icircl
dețin acestea icircn cadrul sistemului fiscal din Romacircnia Icircn acest capitol sunt detailate
principalele impozite directe impozitul pe venit impozitul pe profit și impozitul pe avere
Capitolul II Sunt prezentate normele de aplicare a impozitelor directe icircn Romacircnia și
reglementarea acestora așa cum este prevăzută icircn Codul Fiscal sfera de cuprindere a
impozitului scutiri anul fiscal cotele de impozitare
Capitolul III Prezintă o analiză a evoluției impozitelor directe icircn cadrul sistemului
fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008 ndash 2010 Principalele măsuri icircn domeniul politicii fiscale
și perspective macroeconomice monetare fiscale și bugetare icircn perioada 2008 ndash 2010 icircn
Romacircnia
3
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CAPITOLUL I
IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
Icircn evoluția lor impozitele directe au ținut pasul cu dezvoltarea economiei deoarece ele
se stabilesc fie pe anumite obiecte materiale sau genuri de activități fie pe venit sau pe avere
Impozitele directe reprezintă forma cea mai veche de impunere Ele s-au practicat și icircn
oracircnduirile precapitaliste dar au cunoscut o extindere și o diversificare mai mare icircn
capitalism La icircnceputul secolului al XX-lea icircn locul impozitelor așezate pe obiecte materiale
sau pe activități deci impozitele reale au apărut impozitele stabilite pe diferite venituri
(salarii profit rentă) sau pe avere (mobiliară sau nemobiliară) deci impozite de tip personal
care au adus printre plătitorii de impozite și marea masă a muncitorilor și funcționarilor
Impozitele directe prezintă anumite trăsături distinctive astfel
sunt impozite nominative ce cad icircn sarcina unei anumite persoane fizice sau juridice
se stabilesc icircn funcție de veniturile sau averea contribuabililor pe baza cotelor de
impozit prevăzute de lege
au un cuantum și termene de plată precis stabilite acestea fiind aduse din timp la
cunoștința plătitorilor
subiectul și suportatorul sunt icircn intenția legiuitorului una și acceiași persoană
tehnica de percepere a celor mai multe impozite directe este cea a rolului
bdquonominativrdquo
Analizacircnd caracteristicile enunțate se observă că impozitele directe sunt mai
echitabile și deci mai de preferat decacirct impozitele indirecte deoarece la acestea din urmă
consumatorii diverselor mărfuri și servicii nu au posibilitatea să cunoască momentul și mai
ales suma plătită statului cu titlu de impozite indirecte
Potrivit indicatorilor specifici privind finanțele din Romacircnia luați icircn considerare la
ordonarea veniturilor bugetare impozitele directe sunt clasificate astfel
I Impozitul pe profit (bugetul de stat și bugetele locale)
II Impozite și taxe de la populație (bugete locale)
Impozitul pe clădiri de la persoane fizice
Taxa asupra mijloacelor de transport obișnuite deținute de persoane fizice
Impozitul pe terenuri de la persoane fizice
4
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Alte impozite și taxe de la populație
III Impozitele pe clădiri și pe terenuri de la persoanele juridice (bugetele locale)
IV Impozitul pe venit (bugetul de stat bugetele locale)
V Alte impozite directe (bugetul de stat și bugetele locale)
VI Contribuții (bugetele asigurărilor sociale)
Contribuții pentru asigurările sociale de stat datorate de angajați angajatori de alte
persoane asigurate (bugetul asigurărilor sociale de stat)
Contribuții pentru asigurările pentru șomaj datorate de angajatori și angajați (bugetul
asigurărilor pentru șomaj)
Contribuții pentru asigurările sociale de sănătate datorate de angajatori și angajați
(bugetul asigurărilor sociale de sănătate)
Deoarece icircncepacircnd cu ultimile decenii ale secolului trecut s-a icircnregistrat o creștere
simțitoare a cheltuielilor publice sporul de venituri realizat prin introducerea impozitelor
personale nu a fost suficient pentru acoperirea acestora astfel icircncacirct s-a extins și impunerea
indirectă
12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
Icircn categoria impozitelor de tip real cele mai cunoscute de practica financiară
internațională sunt acelea care au ca obiect al impunerii pămacircntul clădirile activitățile
economice neagricole și mișcarea capitalului bănesc Aceste impozite s-au icircntacirclnit icircn perioada
descompunerii feudalismului și icircn primele stadii de dezvoltare ale capitalismului și au purtat
denumiri diverse ca impozitul funciar impozitul pe clădiri impozitul pe locuințe Impozitul
de tip real continuă să existe și astăzi icircn unele țări icircn care agricultura ocupă un loc important
icircn economia națională și unde impozitul funciar conservă icircn general trăsăturile impozitelor
reale
Specific impozitelor rele este faptul că se stabilesc pe baza unor criterii exterioare care
dau o anumită imagine despre materia impozabilă dar nu și despre puterea economică a
subiectului impozitului
Cu timpul dezvoltarea manufacturilor fabricilor comerțului și a profesiilor libere a
determinat creștera numărului meșteșugarilor fabricanților comercianților și
liberprofesioniștilor Impunerea acestora a necesitat introducerea impozitului pe activitățile
industriale comerciale și profesiile libere dar la baza stabilirii acestui impozit au stat tot
criterii de ordin exterior cum sunt mărimea capitalului mărimea localității icircn care icircși
5
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
desfășoară activitatea icircntreprinderea felul icircntreprinderii numărul muncitorilor Nu se lua icircn
considerare nici venitul realizat și nici cheltuielile de producție și de circulație
Dezvoltarea industriei și a comerțului a impus dezvoltarea relațiilor de credit a băncilor
și a comerțului cu hacircrtii de valoare Icircn aceste condiții o categorie de oameni se ocupă numai
cu plasarea capitalurilor bănești disponibile icircn operații speculative Pentru impunerea acestora
s-a introdus impozitul pe capitalurile bănești care se stabilea icircn funcție de volumul
dobacircnzilor pe care le plătea pentru capitalul luat cu icircmprumut sau icircn funcție de volumul
dobacircnzilor pe care creditorul le icircncasa pentru capitalul dat cu icircmprumut
Avacircnd icircn vedere modul cum se așează impozitul un mare număr număr de rentieri
aveau posibilitatea să se sustragă de la plata lui deoarece nici debitorul și nici creditorul nu
erau interesați să anunțe organele fiscale despre existența unor relații de credit icircntre ei
Icircn același timp impozitele indirecte deveneau tot mai apăsătoare pentru cei cu venituri
mici Sub impulsul contribuabilor s-a convenit construirea unui sistem de impunere care să
asigure impunerea progresivă a veniturilor și a averii introducerea minimului neimpozabil și
acordarea unor icircnlesniri pentru contribuabilii cu persoane aflate icircn icircntreținere sau cu sarcini
familiale deosebite
Icircn acest fel statul a consimțit trecerea la diferențierea sarcinii fiscale icircn funcție de
mărimea veniturilor și sau averii și de situația personală a fiecărui plătitor ceea ce a
icircnsemnat trecerea la sistemul impunerii personale Impozitele personale sunt icircntacirclnite sub
forma impozitelor pe venit și a impozitelor pe avere
13 IMPOZITUL PE VENIT
Impozitele pe venit au apărut icircn perioada cacircnd veniturile diferitelor clase de categorii
sociale au fost suficient de diferențiate Prin introducerea impozitelor pe venit s-a mărit
considerabil numărul contribuabililor ca urmare a existenței muncitorilor și funcționarilor care
realizau venituri sub forma salariilor a industriașilor comercianților și bancherilor care
realizau venituri sub forma profiturilor a proprietăților funciari care obțineau venituri sub
forma rentei
Icircn cazul impozitelor pe venit icircn calitatea de subiect pot apărea atacirct persoanele fizice cacirct
și persoanele juridice (societățile comerciale) care realizează venituri din diferite surse
131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
6
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Acest impozit este datorat de persoanele fizice care au domiciliul sau rezidența icircntr-un
anumit stat precum și cele nerezidende care realizează venituri din surse situate pe teritoriul
acestui stat cu unele excepții prevăzute de lege Nu sunt supuși la plata impozitului pe venit
diplomații acreditați icircn statul considerat cu condiția reciprocității persoanele care realizează
venituri ce nu depășesc un anumit plafon uneori militarii suveranii și familiile regale acolo
unde e cazul
Obiectul impunerii icircl constituie veniturile relizate de muncitori și funcționari fermieri
icircntreprinzători mici-meșteșugari și liber-profesioniști proprietari imobiliari și rentieri
venituri realizate din munca salariată din activități economice icircnchirieri și arendări dobacircnzi
la sumele icircmprumutate etc
Icircn practica fiscală există două sisteme de așezare a impozitelor pe veniturile persoanelor
fizice
- impunerea separată a veniturilor provenind din fiecare sursă
- impunerea globală a veniturilor indiferent de sursa care provin
Impunerea separată se realizează fie prin instituirea mai multor impozite fiecare vizacircnd
veniturile dintr-o anumită sursă fie prin instituirea unui impozit unic dar care asigură un
tratament diferențiat fiecărei categorii de venituri (icircn funcție de natura acestora) Uneori după
impunerea separată a fiecărei categorii de venit veniturile din diferite surse cumulate se
supun unei noi impuneri
Impunerea globală presupune cumularea veniturilor realizate de o personă fizică din
diferite surse și supunerea acestora unui singur impozit Acest sistem este fregvent icircntacirclnit icircn
țări ca SUA Germania Franța Italia Belgia Marea Britanie
Icircn prezent tendința care se manifestă pe plan mondial este aceea de a se trece la
impunerea globală chiar și icircn țările cu tradiție icircn impunerea separată
Icircn funcție de obiectivele urmărite impunerea se face pe fiecare persoană sau pe
ansamblul familiei sau gospodăriei icircn cote proporționale progresive și regresive Impozitul
pe venitul persoanelor fizice se stabilește de regulă anual pe bază de declarație de impunere
a contribuabilului sau pe baza elementelor de care dispun organele financiare Suma astfel
stabilită se trece icircn debitul contribuabilului respectiv icircn registrul de rol Perceperea
impozitului aferent veniturilor salariale pensii dobacircnzi rente și altele se face icircn mod fregvent
prin stopaj la sursă iar cel aferent altor venituri prin plăți eșalonate icircn contul debitului
stabilit Atacirct sumele reținute și vărsate de un terț cacirct și cele vărsate direct de contribuabil se
decontează icircn contul impozitului anual Icircn Romacircnia pentru impunerea veniturilor persoanelor
7
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
fizice se utilizează următoarele impozite impozitul pe venitul global și impozitul pe
dividende
132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
Icircn majoritatea statelor cu economie de piață pentru impunerea veniturilor realizate de
societățile de capital se utilizează de regulă un regim fiscal propriu deosebit de cel aplicat
veniturilor persoanelor fizice Sub incidența impozitului pe venit intră societățile pe acțiuni
societățile cu răspundere limitată societățile cooperative societățile cu asigurare limitată
societățile de asigurări mutuale așezămintele societățile și alte organisme cu personalitate
juridică avacircnd scopuri lucrative Icircn unele țări (de exemplu Belgia) societățile de persoane pot
opta cu respectarea unor condiții pentru sistemul de impunere ce se aplică persoanelor fizice
Icircn general regimul de impunere a veniturilor persoanelor juridice este diferențiat icircn
funcție de modul cum sunt organizate acestea respectiv icircn societăți de capital sau societăți de
persoane Icircn cazul societăților de capital există o delimitare precisă icircntre patrimoniul societății
și averea asociaților precum și icircntre răspunderea acestora față de actele și faptele săvacircrșite de
societate Icircn cazul societăților de persoane este dificilă distincția dintre averea fiecărei
persoane asociate și patrimoniul societății Din această cauză impunerea veniturilor
societăților de persoane se face fregvent pe baza sistemului aplicat persoanelor fizice
La societățile de capital profitul obținut se repartizează o parte acționarilor sub formă
de dividend proporțional cu participarea la capitalul social iar o altă parte rămacircne la
dispoziția societății pentru constituirea unor fonduri Se poate vorbi astfel de profitul societății
icircnainte de repartizare profitul repartizat acționarilor cu titlu de dividend și profitul rămas icircn
final la dispoziția societății
14 IMPOZITUL PE AVERE
Impozitele pe avere au fost instituite icircn stracircnsă legătură cu dreptul de proprietate
asupra unor bunuri mobile și imobile Impozitele pe avere se icircntacirclnesc icircn practica financiară
sub trei forme și anume
Impozitele propriu-zise asupra averii
Impozitele pe circulației averii
Impozitele asupra creșterii averii
a) Impozitele propriu-zise asupra averii pot fi de două feluri
8
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- impozite stabilite asupra averii dar care se plătesc din venitul produs de averea respectivă
- impozite pe substanța averii icircn acest caz impozitul duce la micșorarea materiei impozabile
fiind perceput din substanța averii motiv pentru care se icircntacirclnește destul da rar ca și impozit
permanent
Icircn categoria impozitelor propriu-zise asupra averii mai des icircntacirclnite sunt următoarele
a Impozitele pe proprietăți imobiliare
b Impozitele asupra activului net
Icircn Romacircnia impozitele asupra averii propriu-zise au denumiri asemănătoare celor
practicate pe plan internațional respectiv impozitul pe clădiri impozitul pe teren taxa asupra
mijloacelor de transport
b) Impozitele pe circulația averii au ca obiect al impunerii trecerea dreptul de proprietate
asupra anumitor bunuri de la o persoană la alta
Icircn raport cu modalitatea icircn care are loc transmiterea dreptului de proprietate icircntacirclnim
- impozite asupra transferului cu titlu a dreptului de proprietate (impozitul pe succesiuni
impozitul pe donații)
- impozite asupra transferului cu titlu oneros a dreptului de proprietate
1 Icircn cazul impozitului pe succesiuni obiectul impozitului icircl constituie averea primită
drept moștenire de persoana fizică Sarcina fiscală se stabilește fie asupra icircntregului activ
succesoral (de exemplu icircn Marea Britanie SUA Australia) independent de modul de
icircmpărțire icircntre moștenitori fie asupra fiecărei părți succesoral (de exemplu icircn Franța Belgia
Germania) icircn condițiile progresivității impozitului
Subiectul impunerii icircl constituie moștenitorii și legatarii lor iar materia impozabilă este
reprezentată de averea lăsată moștenire din care au fost deduse icircn prealabil datoriile care
grevează succesiunea
2 Impozitul pe donații s-a instituit pentru a preveni eludarea impozitului pe succesiuni pe
calea efectuării de donații de avere icircn timpul vieții Obiectul impozitului pe donații icircl
constituie averea drept primită drept donație de la o persoană fizică La determinarea valorii
impozabile adesea nu se operează reducerile care se fac icircn cazul succesiunilor
Subiectul impozabil este persoana care a primit donația și este numită donatar
3 Impozitele asupra transferului cu titlu oneros a dreptului de proprietate se percep
cu ocazia tranzacțiilor privind bunurile imobiliare sau mobiliare și sunt reprezentate de
impozitile pe actele de vacircnzare-cumpărare a unor bunuri imobiliare impozitul pe hacircrtii de
valoare impozitul pe circulația capitalurilor și a efectelor comerciale etc
9
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Aceste impozite se stabilesc icircn cote proporționale sau progresive și se numesc taxe de
icircnregistrare deoarece se percep la icircnregistrarea actului de vacircnzare-cumpărare la instituția
publică de profil
Totodată icircn Romacircnia s-a instituit un impozit pe donații pentru a descuraja eludarea
impozitelor prin actele de vacircnzare-cumpărare sau a celor de succesiune
c) La impozitele asupra creșterii averii obiectul impunerii icircl constituie sporul de valoare
pe care l-au icircnregistrat anumite bunuri icircntr-o perioadă de timp Icircn această categorie de
impozite de impozite se includ
1 impozitul pe plusul de valoare imobiliară
2 impozitul pe sporul de avere realizat icircn timp de război etc
Impozitul pe pulsul de valoare imobiliară numit și impozit asupra cacircștigului de capital
a fost introdus pentru impunerea sporului de valoare icircnregistrat de anumite bunuri imobiliare
(terenuri clădiri) icircn intervalul de timp de la cumpărare și pacircnă la vacircnzare independent de
acțiunea proprietarului
Icircnregistrarea bunului de valoare imobiliară poate fi determinată de constituirea unor căi
de comunicație icircn imediata apropriere a averii respective extinderea perimetrului unei
localități astfel icircncacirct să fie scos din circuitul agricol și să fie utilizat pentru construcții de
locuințe executarea unor lucrări edilitare (canalizare electicitate etc)
Acestea s-a calculat profitului care depășea nivelul perioadei luate ca bază (de exemplu
profitul mediu obținut pe cacircțiva ani consecutivi dinaintea războiului) fie asupra profitului
care depășea o anumită rată considerată normală față de capitalul investit
Icircn Romacircnia acest gen de impozite nu este instituit
15 IMPOZITUL PE PROFIT
Impozitul pe profit reprezintă o sursă certă de alimentare cu venituri a bugetului
public icircn vederea asigurării mijloacelor financiare necesare icircndeplinirii drepturilor
fundamentale ale cetățenilor cu privire la icircnvățacircmacircnt sănătate cultură artă sport apărare
națională și ordine publică ocrotire socială și protecție ecologică precum și pentru finanțarea
unor acțiuni și obiective economice de interes național mai ales icircn domeniul infrastructurii
Randamentul fiscal al impozitului pe profit este icircn general scăzut pentru că există
numeroase posibilități de evaziune fiscală Totuși ponderea sa icircn resursele publice poate
crește printr-o mai bună organizare și o conducere mai exactă a evidențelor la agenții
10
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
economici icircn conformitate cu prevederile Legii Contabilității și prin aplicarea fermă a
sancțiunilor prevăzute de lege
Cu toate acestea impozitul pe profit are un rol important icircn creșterea ponderii
impozitelor directe icircn sistemul fiscal romacircnesc
Icircn același timp prin modul icircn care este reglementat impozitul pe profit se urmărește
stimularea activităților producătoare de profit ale agenților economici Se urmărește
stimularea dezvoltării economiei și crearea de noi locuri de muncă creșterea producției și icircn
consecință venitului agenților economici icircn final și a profitului impozabil
Există cinci forme de societăți comerciale prevăzute de legea societăților comerciale din
Romacircnia societăți icircn nume colectiv societăți icircn comandită simplă societăți icircn comandită pe
acțiuni societăți pe acțiuni societăți cu răspundere limitată
Cele mai des icircntacirclnite sunt societățile pe acțiuni și societățile cu răspundere limitată ale
căror obligații sunt garantate cu program social iar acționarii răspund numai icircn limita
capitalului vărsat
Deoarece profitul obținut este repartizat atacirct acționarilor sub formă de dividende cacirct și
sub formă de sume la dispoziția societății pentru rezerve sau investiții modalitatea de
impunere este impozitarea profitului brut cu impozitul pe profit și separat impozitarea
profitului net destinat dividendelor cu impozitul pe dividende
Icircn Romacircnia impozitul pe profit are următoarele caracteristici
se aplică cota de 16 asupra profitului impozabil
cota de impozit pe profit icircn cazul Băncii Naționale a Romacircniei este de 80 și se aplică
asupra veniturilor rămase după scăderea cheltuielilor deductibile și a fondului de rezervă
contribuabilii care obțin venituri din activitatea barurilor de noapte a cluburilor de noapte
a cazinourilor sau a pariurilor sportive și la care impozitul pe profit datorat pentru activitățile
prevăzute icircn acest articol este mai mic decacirct 5 din veniturile respective sunt obligați la plata
unui impozit de 5 aplicat acestor venituri
pierderea anuală icircnregistrată și declarată de contribuabili se recuperează din profitul
impozabil lunar obținut icircn exercițiile fiscale următoare fără a depăși icircnsă 5 ani
Profitul impozabil se determină ca diferență icircntre veniturile obținute din orice sursă și
cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un an fiscal din care se scad veniturile
neimpozabile și se adaugă cheltuielile nedeductibile
Veniturile reprezintă sumele sau valorile icircncasate sau de icircncasat și includ
veniturille din exploatare
venituri financiare
11
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
venituri excepționale
Cheltuielile reprezintă sumele sau valorile plătite ori de plătit după natura lor care
sunt aferente realizării veniturilor așa cum sunt icircnregistrate icircn contabilitatea contribuabililor
Icircn cadrul cheltuielilor efectuate pentru realizarea veniturilor se includ
cheltuieli de exploatare
cheltuielile financiare
cheltuieli excepționale
Pentru determinarea profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt
aferente realizării veniturilor conform prevederilor legale
Constatarea controlul urmărirea și icircncasarea impozitelor și a majorărilor de
icircntacircrziere se efectuează de către organele fiscale din subordinea direcțiilor finanțelor publice
județene și a municipiului București de Garda Financiară și de Curtea de Conturi
La efectuarea controlului se urmărește respectarea de către plătitor a realității și
legalității atacirct a veniturilor cacirct și a cheltuielilor determinarea profitului impozabil aplicarea
cotelor legale pentru stabilirea impozitului vărsarea integrală și la termen a acestuia
reflectarea corectă și la zi icircn evidența contabilă a tuturor operațiilor efectuate
12
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CAPITOLUL II
REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
Moneda de plată și de calcul a impozitelor și taxelor
(1) Impozitele și taxele se plătesc icircn moneda națională a Romacircniei
(2) Sumele icircnscrise pe o declarație fiscală se exprimă icircn moneda națională a Romacircniei
(3) Sumele exprimate icircntr-o menedă se convertesc icircn moneda națională a Romacircnieidupă
cum urmează
a) icircn cazul unei persoane care desfășoară o activitate icircntr-un stat străin și icircși ține
contabilitatea acestei activități profitul impozabil sau venitul net din activități independente și
impozitul plătit statului străin se convertesc icircn moneda națională a Romacircniei prin utilizarea
unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioda căreia icirci este aferent profitul
impozabil sau venitul net
b) icircn oricare alt caz sumele se convertesc icircn moneda națională a Romacircniei prin utilizare
cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se plătesc sumele respective ori la
altă dată prevăzută icircn norme
(4) Icircn icircnțelesul prevederilor alin (3) cursul de schimb valutar folosit pentru a converti icircn
moneda națională a Romacircniei sumele exprimate icircn moneda străină este cursul comunicat de
Banca Națională a Romacircniei exceptacircnd cazurile prevăzute expres icircn norme
Veniturile icircn natură
(1) Icircn icircnțelesul prezentului cod veniturile impozabile cuprind veniturile icircn numerar șisau
icircn natură
(2) Icircn cazul venitului icircn natură valoarea acestuia se stabilește pe baza cantității și a prețului
de piață pentru bunurile sau serviciile respective
Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal ndash (1) La stabilirea sumei unui
impozit sau a unei taxe icircn icircnțelesul prezentului cod autoritățile fiscale pot să nu ia icircn
considerare o tranzacție care nu are un scop economic sau pot reicirccadra forma unei tranzacții
pentru a reflecta conținutul economic al tranzacției
(2) Icircn cadrul unei tranzacții icircntre persoane afiliate autoritățile fiscale pot ajusta venitul sau
cheltuielile oricăreia dintre persoane după cum este necesar pentru a reflecta prețul de piață
13
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
al bunurilor sau serviciilor furnizate icircn cadrul tranzacției la stabilirea prețului de piață al
tranzacțiilor icircntre persoane afiliate se folosește cea mai adecvată dintre următoarele
metode
a) metoda comparării prețurilor plătite altor persoane care vacircnd bunuri sau servicii
comparabile către persoane independente
b) metoda cost-plus prin care prețul de piață se stabilește pe baza costurilor bunului sau
serviciului asigurat prin tranzacție majorat cu marja de profit corespunzătoare
c) metoda prețului de revacircnzare prin care prețul de piață se stabilește pe baza prețului de
revacircnzare a bunului sau serviciului unei persoane independente diminuat cu cheltuiala cu
vacircnzarea alte cheltuieli ale contribuabilului și o marjă de profit
d) orice metodă recunoscută icircn liniile directoare privind prețurile de transfer emise de
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
Veniturile obținute icircn Romacircnia ndash Următoarele venituri sunt considerate ca fiind
obținute icircn Romacircnia indiferent dacă sunt primite icircn Romacircnia sau icircn străinătate sub formă de
a) venituri atribuibile unui sediu permanent din Romacircnia
b) veniturile din activități dependente desfășurate icircn Romacircnia
c) dividende de la o persoană juridică romacircnă
d) dobacircnzi de la un rezident
e) dobacircnzi de la un nerezident care are un sediu permanent icircn Romacircnia este o cheltuială
a sediului permanent
f) redevențe de la un rezident
g) redevențe de la un nerezident care are un sediu permanent icircn Romacircnia dacă redevența
este o cheltuială a sediului permanent
h) venituri din proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia inclusiv veniturile din exploatarea
resurselor naturale situate icircn Romacircnia venituri din folosirea proprietății imobiliare situate icircn
Romacircnia și venituri din transferul dreptului de proprietate asupra proprietăților imobiliare
situate icircn Romacircnia
i) venituri din transferul titlurilor de participare la o persoană juridică dacă persoana
juridică este o persoană juridică romacircnă sau dacă cea mai mare parte a valorii mijloacelor fixe
ale persoanei juridice direct sau prin una sau mai multe persoane juridice reprezintă
proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia
j) venituri din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat
k) venituri din servicii prestate icircn Romacircnia exclusiv transportul internațional și prestările
de servicii accesorii acestui transport
14
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
l) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanță din orice domeniu
dacă aceste venituri sunt obținute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt
cheltuieli ale unui sediu permanent din Romacircnia
m) veniturile reprezentacircnd remunerații primite de la nerezidenți ce au calitate de
administrator fondator sau membru al consiliului de administrație al unei persoane juridice
romacircne
n) comisioane de la un rezident
o) comisioane de la un nerezident care are sediul permanent icircn Romacircnia dacă comisionul
este o cheltuială a sediului permanent
p) venituri din activități sportive și divertisment desfășurate icircn Romacircnia indiferent dacă
veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activități sau de
către alte persoane
q) veniturile obținute de la jocurile de noroc practicate icircn Romacircnia
r) orice alte venituri obținute dintr-o activitate desfășurată icircn Romacircnia
s) veniturile realizate din lichidare sau dizolvare icircn Romacircnia fără lichidare a unei
persoane juridice romacircne
22 IMPOZITUL PE PROFIT
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitului pe profit următoarele persoane
denumite icircn continuare contribuabili
a) persoanele juridice romacircne
b) persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent icircn Romacircnia
c) persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate icircn
Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică
d) persoanele juridice străine care realizează venitul dinsau icircn legătură cu proprietăți
imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne pentru veniturile
realizate atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică icircn acest
caz impozitul datorat de persoana fizică se calculează se reține și se varsă de către persoana
juridică romacircnă
Sfera de cuprindere a impozitului ndash impozitul pe profit se aplică după cum urmează
15
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
a) icircn cazul persoanelor juridice romacircne asupra profitului impozabil obținut din orice
sursă atacirct icircn Romacircnia cacirct și din străinătate
b) icircn cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui
sediu permanent icircn Romacircnia asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent
c) icircn cazul persoanelor juridice străine și al persoanelor fizice nerezidente care desfășoră
o activitate icircn Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică asupra părții din profitul
impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane
d) icircn cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri dinsau icircn legătură cu
proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare
deținute la o persoană juridică romacircnă asupra profitului impozabil acestor venituri
e) icircn cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne care
realizează venituri atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică
asupra părții din profitul impozabil al asocierii atribuite persoanei fizice rezidente
Scutiri ndash Sunt scutiți de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili
a) trezoreria statului
b) instituțiile publice pentru fondurile publice inclusiv pentru veniturile proprii și
disponibilitățile realizate și utilizate potrivit Legii nr5002002 privind finanțele publice cu
modificările ulterioare și Ordonanței de urgență a Guvernului nr452003 privind finanțele
publice locale dacă legea nu prevede altfel
c) persoanele juridice romacircne care plătesc impozitul pe veniturile microicircntreprinderilor
d) fundațiile romacircne constitute ca urmare a unui legat
e) cultele religioase pentru veniturile obținute din activități economice care sunt utilizate
pentru susținerea activităților cu scop caritabil
f) cultele religioase pentru veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor
produselor necesare activității de cult potrivit legii și pentru veniturile obținute din chirii cu
condiția ca sursele respective să fie utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori pentru
icircntreținerea și funcționarea unităților de cult pentru lucrările de construcție reparații și de
consolidare a lăcașelor de cult și a clădirilor ecliziastice pentru icircnvățacircmacircnt și pentru acțiuni
specifice cultelor religioase inclusiv veniturile din despăgubiri sub formă bănescă obținute ca
urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de
proprietate
g) instituțiile de icircnvățacircmacircnt particular acreditate precum și cele autorizate pentru
veniturile utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori potrivit Legii icircnvățacircmacircntului
nr841995 republicată cu modificările și completările ulterioare și Ordonanței de urgență a
16
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Guvernului nr1742001 privind unele măsuri pentru icircmbunătățirea finanțării icircnvățacircmacircntului
superior cu modificările ulterioare
h) asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari
recunoscute ca asociații de proprietari potrivit Legii locuinței nr 1441996 republicată cu
modificările și completările ulterioare pentru veniturile obținute din activități economice și
care sunt sau urmează a fi utilizate pentru icircmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii
pentru icircntreținerea și repararea proprietății comune
i) fondul de garantare a depozitelor icircn sistemul bancar constituit potrivit legii
j) fondul de compensare a investițiilor icircnființat potrivit legii
k) Banca Națională a Romacircniei
l) fondul de garantare a pensiilor private icircnființat potrivit legii
Cotele de impozitare ndash Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului
impozabil este de 16 cu excepțiile prevăzute icircn articolul 38 Profitul impozabil și impozitul
pe profit se calculează și se evidențiază trimestrial cumulat de la icircnceputul anului
Anul fiscal este considerat conform legislației icircn vigoare anul calendaristic Cacircnd un
contribuabil se icircnființează sau icircncetează să mai existe icircn cursul unui an fiscal perioada
impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat
23 IMPOZITUL PE VENIT
Contribuabilii ndash Următoarele persoane datorează plata impozitului conform articolului
39 și sunt numite icircn continuare contribuabili
a) persoanele fizice rezidente
b) persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin
intermediul unui sediu permanent icircn Romacircnia
c) persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente icircn Romacircnia
d) persoanele fizice nerezidente care obțin venituri din activități independente
Sfera de cuprindere a impozitului ndash (1) Impozitul prevăzut icircn articolul 40 denumit
icircn continuare impozit pe venit se aplică la următoarele venituri
a) icircn cazul persoanelor fizice rezidente romacircne cu domiciliul icircn Romacircnia veniturile
obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei
17
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) icircn cazul persoanelor fizice rezidente altele decacirct cele prevăzute la litera a) numai
veniturile obținute din Romacircnia care sunt impuse la nivelul fiecărei surse din categoriile de
venituri prevăzute la articolul 41
c) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă prin
intermediul unui sediu permenent icircn Romacircnia venitului net atribuibil sediului permanent
d) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă icircn
Romacircnia venitului salarial net din această activitate
e) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care obțin veniturile prevăzute la articolul 39
litera d) venitului determinat conform regulilor prevăzute icircn prezentul titlu ce corespund
categoriei respective de venit
(2) Persoanele fizice care icircndeplinesc condițiile de rezidență prevăzute la articolul 7 aliniatul
(1) pct 23 litera b) sau c) timp de trei ani consecutiv vor fi supuse impozitul pe venit pentru
veniturile obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei icircncepacircnd cu al
patrulea an fiscal
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit ndash Categoriile de venituri supuse
impozitului pe venit potrivit articolului 41 sunt următoarele
a) veniturile din activități independente
b) veniturile din salarii
c) veniturile din cedarea folosinței bunurilor
d) veniturile din investiții
e) veniturile din pensii
f) veniturile din activități agricole
g) veniturile din premii și jocuri de noroc
h) veniturile din transferul proprietăților imobiliare
i) veniturile din alte surse
Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activități indepente
salarii cedarea folosinței bunurilor pensii activități agricole premii și alte surse este de 16
aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă Fac
excepție de la prevederile de mai sus cotele de impozit prevăzute icircn categoriile de venituri din
investiții și jocuri de noroc
Perioada impozabilă ndash este anul fiscal care corespunde anului calendaristic Prin
excepție perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic icircn situația icircn care decesul
contribuabilului survine icircn cursul anului
18
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitelor și taxelor locale atacirct personale
fizice (inclusiv cele care desfășoră activități economice pe baza liberei inițiative ori exercită icircn
mod individual sau prin asociere orice profesie liberă) cacirct și persoanele juridice
Icircn categoria impozitelor și taxelor locale sunt incluse
impozitul și taxa pe clădiri
impozitul și taxa pe teren
taxa asupra mijloacelor de transport
taxa pentru eliberarea certificatelor avizelor și autorizațiilor
taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate
impozitul pe spectacole
taxa hotelieră
taxe speciale
alte taxe locale
241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
Orice persoană care are icircn proprietate o clădire situată icircn Romacircnia datorează anual
impozit pentru acea cladire exceptacircnd cazul icircn care icircn prezentul titlu se prevede diferit
Impozitul pe cladiri precum si taxa pe cladiri se datorează către bugetul local al
comunei al orasului sau al municipiului icircn care este amplasată clădirea
Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unitaților administrativ-
teritoriale concesionate icircnchiriate date icircn administrare ori in folosință după caz persoanelor
juridice altele decat cele de drept public se stabilește taxa pe cladiri care reprezintă sarcina
fiscală a concesionarilor locatarilor titularilor dreptului de administrare sau de folosință
după caz icircn condiții similare impozitului pe cladiri
Calculul impozitului pentru persoane fizice
Icircn cazul persoanelor fizice impozitul pe clădiriicircn mediul rural se calculează prin
aplicarea cotei de impozitare de 01 la valoarea impozabilă a cladirii
Valoarea impozabila a cladirii exprimată icircn lei se determină prin icircnmulțirea
suprafeței construite desfășurate a acesteia exprimate icircn metri patrați cu valoarea impozabilă
corespunzatoare exprimată icircn leimp din tabelul urmator
Valoarea impozabila ndash leimp -
19
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
A Cladire cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
806 478
B Cladire cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
219 137
C Cladire-anexa cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
137 123
D Cladire-anexa cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
82 54
E Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate ca locuinta in oricare dintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
75 din suma care s-
ar aplica cladirii
75 din suma care s-ar
aplica cladirii
F Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate in alte scopuri decat cel de locuinta in oricaredintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
50 din suma care s-
ar aplica cladirii
50 din suma care s-ar
aplica cladirii
Sursa Preluare din Codul fiscal
Valoarea impozabilă a cladirii se ajustează icircn funcție de rangul localității și zona icircn
care este amplasată cladirea prin icircnmulțirea valorii determinate cu coeficientul de corecție
corespunzator prevăzut icircn tabelul urmator
Tabelul nr12 Coeficienti de corectie
Zona in
cadrul
localitatii
Rangul localitatii
0 I II III IV V
A 260 250 240 230 110 105
B 250 240 230 220 105 100
C 240 230 220 210 100 095
D 230 220 210 200 095 090
Sursa Preluare din Codul fiscal
In cazul unui apartament amplasat icircntr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8
apartamente coeficientul de corecție se reduce cu 010
Valoarea impozabilă a cladirii se reduce icircn funcție de anul terminarii acesteia după
cum urmează
a) cu 20 pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referință
20
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) cu 10 pentru clădirea care are o vechime cuprinsă icircntre 30 de ani și 50 de ani
inclusiv la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință
Persoanele fizice care au icircn proprietate două sau mai multe cladiri datorează un
impozit pe cladiri majorat după cum urmează
a) cu 65 pentru prima cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
b) cu 150 pentru a doua cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
c) cu 300 pentru a treia cladire și urmatoarele icircn afara celei de la adresa de
domiciliu
Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
Icircn cazul persoanelor juridice impozitul pe cladiri se calculează prin aplicarea unei
cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii Cota de impozit se stabilește prin
hotarare a consiliului local și poate fi cuprinsă icircntre 025 si 150 inclusiv
Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii icircn patrimoniu
icircnregistrată icircn contabilitatea proprietarului cladirii conform prevederilor legale icircn vigoare
Icircn cazul clădirii la care au fost executate lucrari de reconstruire consolidare
modernizare modificare sau extindere de catre locatar din punct de vedere fiscal acesta are
obligația sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi
declarații fiscale icircn termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective
Icircn cazul unei clădiri a carei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizarii
valoarea impozabilă se reduce cu 15
Icircn cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform reglementarilor contabile valoarea
impozabilă a cladirii este valoarea contabilă rezultată icircn urma reevaluarii icircnregistrată ca atare
icircn contabilitatea proprietarului ndash persoană juridică
Icircn cazul unei clădiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de
referință cota impozitului pe cladiri se stabilește de consiliul localConsiliul General al
Municipiului București icircntre 5 si 10 și se aplică la valoarea de inventar a clădirii
icircnregistrată icircn contabilitatea persoanelor juridice pacircnă la sfacircrșitul lunii icircn care s-a efectuat
prima reevaluare
Icircn cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar pe icircntreaga
durata a acestuia se aplică urmatoarele reguli
a) impozitul pe cladiri se datorează de locatar
b) valoarea care se ia icircn considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din
contract a clădirii asa cum este ea icircnregistrată icircn contabilitatea locatorului sau a locatarului
conform prevederilor legale icircn vigoare
21
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
c) icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decacirct prin ajungerea la
scadență impozitul pe cladiri este datorat de locator
Impozitul pe cladiri se aplică pentru orice cladire deținută de o persoană juridica aflată
icircn funcțiune icircn rezervă sau icircn conservare chiar dacă valoarea sa a fost recuperata integral pe
calea amortizarii
242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
Impozitul pe teren este un impozit anual datorat de contribuabilii care dețin icircn
proprietate terenuri situate icircn municipii orașe și comune icircn intravilanul sau extravilanul
acestora
Icircn cazul unui teren aflat icircn administrarea sau icircn folosință după caz a altei persoane și
pentru care se datorează chiriearendă icircn baza unui contract de icircnchirierearendare impozitul
pe teren se datorează de către proprietar
Cacircnd terenul este deținut icircn comun de două sau mai multe persoane fiecare proprietar
datorează impozit pentru partea din teren aflată icircn proprietatea sa Icircn cazul icircn care nu se pot
stabili părțile individuale ale proprietăților icircn comun se aplică aceleași reguli ca la impozitul
pe clădiri
Impozitul pe teren nu se datorează pentru
a terenurile aflate icircn administrarea sau icircn folosință instituțiilor publice
b terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru
agricultură sau silvicultură inclusiv cele ocupate de iazuri bălți sau lacuri de acumulare
terenurile utilizate pentru exploatările din subsol icircn măsura icircn care nu afectează folosirea
suprafeței solului
c terenurile aferente clădirile aflate pe domeniul public și privat al statului
administrate de Regia Autonomă
243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
Orice persoană care are icircn proprietate un mijloc de transport care trebuie icircnmatriculat
icircn Romacircnia datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport cu excepția cazurilor icircn
care icircn prezentul capitol se prevede altfel
22
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Impozitul pe mijloacele de transport se platește la bugetul local al unitații
administrativ-teritoriale unde persoana icircși are domiciliul sediul sau punctul de lucru după
caz
Icircn cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar
pe icircntreaga durată a acestuia impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar
Icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decat prin ajungerea la scadență
impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator
Impozitul pe mijloacele de transport se calculează icircn funcție de tipul mijlocului de
transport conform celor prevazute icircn prezentul capitol
Icircn cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule impozitul pe mijlocul de transport
se calculează icircn funcție de capacitatea cilindrică a acestuia prin inmulțirea fiecarei grupe de
200 cm^3 sau fracțiune din această cu sumă corespunzatoare din tabelul urmator
Tabelul nr13 Mijloace de transport
Nr crt
Mijloace de transport cu tractiune mecanica - lei 200 cmc sau fractiune
din aceasta -
1 Motorete scutere motociclete si autoturisme cu capacitatea cilindrica de pana la 1600 cmc inclusiv
8
2 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 1601 cmc si 2000 cmc inclusiv
18
3 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2001 cmc si 2600 cmc inclusiv
72
4 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2601 cmc si 3000 cmc inclusiv
144
5 Autoturisme cu capacitatea cilindrica peste 3001 cmc 2906 Autobuze autocare microbuze 247 Alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata de
pana la 12 tone inclusiv30
8 Tractoare inmatriculate 18 Sursa Preluarea de la Codul fiscal
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
23
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA
2005 -2006
Prin măsurile fiscale icircntreprinse anul 2005 a marcat o abordare nouă a politicii fiscale
care se icircnscrie icircn tendința actuală din țările foste socialiste urmărinde-se declanșarea unei
adevărate competiții icircntre economiile naționale măsuri ce au avut impact și asupra anului
2006
Dintre aceste măsuri cele mai importante au avut icircn fost
a) perfecționarea impozitului pe profit
reducerea cotei de impunere a profitului de la 25 la 16
unificarea cotei de impozitare a profiturilor persoanelor juridice prin eliminarea
cotei reduse de impunere de 10 a profitului obținut din vacircnzarea-cesionarea
proprietăților imobiliare situate icircn Romacircnia și a titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă icircn contextul reducerii cotei standard de impozitare la 16
extinderea bazei de impozitare prin
- eliminarea posibilităților de opțiune pentru impunerea veniturilor la data ratelor
icircn cazul contractelor de vacircnzare cu plata icircn rate și impunerea acestora la data facturării
- renunțarea la posibilitatea deducerii cheltuielilor de amortizare reprezenacircnd 20
din valoarea de intrare a achizițiilor de mijloace fixe amortizabile sau brevete de invenție
amortizabile
b) majorarea cotei de impunere de la 15 la 3 a veniturilor
microicircntreprinderilor Prin această măsură s-a urmărit crearea unui sistem fiscal echitabil
neutru și care să nu genereze tratamente fiscale discriminatorii icircn raport cu diversele categorii
de contribuabili
c) simplificarea și perfecționarea impozitului pe venit unde măsurile luate au
constat icircn
- icircnlocuirea sistemului global de impunere a veniturilor realizate de persoane
fizice care presupunea utilizarea unui barem de impunere cu cote progresive cuprinse icircntre
18 și 40 cu sistemul bazat pe cota unică de 16 aplicată majoritatea categoriilor de
venituri Sistemul propus asigură simplitate obiectivitate și creează premisele pentru creștrea
economică prin stimularea investițiilor
Elementele cheie icircn impunerea veniturilor icircn acest sistem vizează renunțarea la
procedura de globalizare a anumitor venituri și icircnlocuirea acestui sistem cu impunerea
veniturilor pentru fiecare sursă de venie din fiecare categorie impozitul fiind final Această
24
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
abordare a generat modificări icircn sistemul de compensare a pierderilor precum și icircn sistemul
de declarare
- s-au eliminat din legislația fiscală deducerile economice care includeau
cheltuieli pentru reabilitarea locuinței de domiciliu destinate reducerii
pierderilor de căldură icircn scopul icircmbunătățirii confortului termic icircn limita sumei de 15
milioane lei anual
prime de asigurare pentru locuința de domiciliu icircn limita echivalentului icircn lei a
200 de euro pe an
prime de asigurare privată de sănătate cu excepția celor icircncheiate icircn scopuri
estetice icircn limita echivalentului icircn lei a 200 de euro pe an
cotizația de sindicat potrivit legislației icircn materie
Cele mai importante măsuri fiscale icircn anul 2006 au fost
Icircn domeniul impozitului pe profit
- extinderea numărului de contribuabili
- extinderea bazei impozabile prin
restracircngerea categoriilor de rezerve deductibile la calculul profitului impozabil
pentru societățile bancare și de asigurare precum și din sectorul energetic petrolier prin
eliminarea celor specifice față de celelalte categorii de contribuabili
eliminarea unor facilități fiscale cuprinse icircn acte normative considerate
neconforme cu principiile Uniunii Europene
Icircn domeniul impozitului pe venit
aplicarea cotei unice de 16 asupra cacircștigurilor din transferul titlurilor de valoare icircn
timpul anului cu posibilitatea opțională de definitivare la sfacircrșitul anului a impozitului
aplicacircnd cota de 16 asupra cacircștigului net
renunțarea la facilitarea de neimpozitare a cacircștigurilor din transferul proprietăților
imobiliare dobacircndite prin moștenire și schimb
Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2006 conform legislației pentru veniturile realizate de
persoanele fizice și juridice nerezidente s-a aplicat cota de 16 cu excepția veniturilor
obținute din jocuri de noroc pentru care se obține cota de impozit de 20 și 25
S-au unificat icircn felul acesta cotele de impozitare practicate pentru nerezidenți crescacircnd
de la 10 și respectiv 15 la 16 cu excepția jocurilor de noroc unde cota rămacircne
constantă
Icircn domeniul impozitelor și taxelor locale au fost avute icircn vedere următoarele măsuri
25
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
icircn cazul clădirilor utilizate ca locuințe s-a majorat impozitul aferent acestora taxa asupra
mijloacelor de transport s-a majorat ca urmare a modificării modului de calcul a impozitului
majorarea taxei datorate pentru iahturi renunțarea la scutirea de la plata taxei asupra
succesiunii dacă icircncheierea procedurilor succesorale a fost făcută icircn termen de un an de la
data decesului proprietarilor bunului
32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
Din analiza datelor existente icircn bugetele de stat pe anii 2008 2009 si 2010
comparativ icircn dinamica situația principalelor impozite directe se prezintă astfel
Tabelul nr 31
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada 2008 - 2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit
profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
11783340 14477345 15237165
Impozit pe profit 10382000 12821300 13445500
Alte impozite pe
venit profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
1401340 1656045 1791665
SursaBugetul de stat 2008 2009 și 2010
26
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig31 Impozitul pe venitprofit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada
2008-2010
Tabelul nr32
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane fizice icircn perioada 2008-
2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit profit
și cacircștiguri de capital
de la persoane fizice
2181700 4116100 4696314
Impozit pe venit 13036500 17482527 20006115
Alte impozite pe venit
profit și cacircștiguri de
capital de la persoane
fizice
110 500 2000
Sursa Bugetul de stat 20082009 și 2010
27
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig32 Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoanele fizice icircn perioada
2008-2010
Tabel nr33
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venitul din salarii 12848200 14761042
Impozit pe venituri din activități independente 344523 642061
Impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor 261600 297610
Impozit pe venituri din dividende 1583200 1708260
Impozit pe venituri din pensii 346300 441797
Impozit pe venituri din activități agricole 28673 50802
Impozit pe veniturile din transferul proprietăților
imobiliare din
patrimoniul personal
835706 895258
Impozit pe venituri realizate de persoane fizice
nerezidente
74000 122995
SursaBugetul de stat 2009 și 2010
28
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig33 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr34
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venituri din dobacircnzi 383600 117662
Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare 592700 120260
Impozit pe venituri din operațiuni de vacircnzare-cumpărare de
valută la termen pe bază de contract precum și din orice alte
operațiuni
2599 323
Impozit pe venituri obținute din valorificare de bunuri icircn
regim de consignație și din activități desfășurate pe baza
unui contract de agent comision sau mandat comercial
56000
119130
Impozit pe veniturile din activități de expertiză contabilă
tehnică judiciară și extrajudiciară
4200 6292
Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc din
premii și din prime icircn bani și sau natură
47500 92055
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
29
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr34 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr35
Impozitul pe venit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozitul pe venitul microicircntreprinderilor 556000 694000
Impozit pe venitul reprezentanțelor din Romacircnia ale
societăților
comerciale și organizațiilor economice străine
28000 3800
Impozit pe venitul realizat de persoane juridice
nerezidente
751325 799000
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
30
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice
Tabel nr36
Impozitul pe profit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500
Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000
Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din
nerespectarea Legii privind protecția consumatorului
629
325
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
31
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Capitolul I Conține o caracterizare generală a impozitelor directe și locul pe care icircl
dețin acestea icircn cadrul sistemului fiscal din Romacircnia Icircn acest capitol sunt detailate
principalele impozite directe impozitul pe venit impozitul pe profit și impozitul pe avere
Capitolul II Sunt prezentate normele de aplicare a impozitelor directe icircn Romacircnia și
reglementarea acestora așa cum este prevăzută icircn Codul Fiscal sfera de cuprindere a
impozitului scutiri anul fiscal cotele de impozitare
Capitolul III Prezintă o analiză a evoluției impozitelor directe icircn cadrul sistemului
fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008 ndash 2010 Principalele măsuri icircn domeniul politicii fiscale
și perspective macroeconomice monetare fiscale și bugetare icircn perioada 2008 ndash 2010 icircn
Romacircnia
3
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CAPITOLUL I
IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
Icircn evoluția lor impozitele directe au ținut pasul cu dezvoltarea economiei deoarece ele
se stabilesc fie pe anumite obiecte materiale sau genuri de activități fie pe venit sau pe avere
Impozitele directe reprezintă forma cea mai veche de impunere Ele s-au practicat și icircn
oracircnduirile precapitaliste dar au cunoscut o extindere și o diversificare mai mare icircn
capitalism La icircnceputul secolului al XX-lea icircn locul impozitelor așezate pe obiecte materiale
sau pe activități deci impozitele reale au apărut impozitele stabilite pe diferite venituri
(salarii profit rentă) sau pe avere (mobiliară sau nemobiliară) deci impozite de tip personal
care au adus printre plătitorii de impozite și marea masă a muncitorilor și funcționarilor
Impozitele directe prezintă anumite trăsături distinctive astfel
sunt impozite nominative ce cad icircn sarcina unei anumite persoane fizice sau juridice
se stabilesc icircn funcție de veniturile sau averea contribuabililor pe baza cotelor de
impozit prevăzute de lege
au un cuantum și termene de plată precis stabilite acestea fiind aduse din timp la
cunoștința plătitorilor
subiectul și suportatorul sunt icircn intenția legiuitorului una și acceiași persoană
tehnica de percepere a celor mai multe impozite directe este cea a rolului
bdquonominativrdquo
Analizacircnd caracteristicile enunțate se observă că impozitele directe sunt mai
echitabile și deci mai de preferat decacirct impozitele indirecte deoarece la acestea din urmă
consumatorii diverselor mărfuri și servicii nu au posibilitatea să cunoască momentul și mai
ales suma plătită statului cu titlu de impozite indirecte
Potrivit indicatorilor specifici privind finanțele din Romacircnia luați icircn considerare la
ordonarea veniturilor bugetare impozitele directe sunt clasificate astfel
I Impozitul pe profit (bugetul de stat și bugetele locale)
II Impozite și taxe de la populație (bugete locale)
Impozitul pe clădiri de la persoane fizice
Taxa asupra mijloacelor de transport obișnuite deținute de persoane fizice
Impozitul pe terenuri de la persoane fizice
4
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Alte impozite și taxe de la populație
III Impozitele pe clădiri și pe terenuri de la persoanele juridice (bugetele locale)
IV Impozitul pe venit (bugetul de stat bugetele locale)
V Alte impozite directe (bugetul de stat și bugetele locale)
VI Contribuții (bugetele asigurărilor sociale)
Contribuții pentru asigurările sociale de stat datorate de angajați angajatori de alte
persoane asigurate (bugetul asigurărilor sociale de stat)
Contribuții pentru asigurările pentru șomaj datorate de angajatori și angajați (bugetul
asigurărilor pentru șomaj)
Contribuții pentru asigurările sociale de sănătate datorate de angajatori și angajați
(bugetul asigurărilor sociale de sănătate)
Deoarece icircncepacircnd cu ultimile decenii ale secolului trecut s-a icircnregistrat o creștere
simțitoare a cheltuielilor publice sporul de venituri realizat prin introducerea impozitelor
personale nu a fost suficient pentru acoperirea acestora astfel icircncacirct s-a extins și impunerea
indirectă
12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
Icircn categoria impozitelor de tip real cele mai cunoscute de practica financiară
internațională sunt acelea care au ca obiect al impunerii pămacircntul clădirile activitățile
economice neagricole și mișcarea capitalului bănesc Aceste impozite s-au icircntacirclnit icircn perioada
descompunerii feudalismului și icircn primele stadii de dezvoltare ale capitalismului și au purtat
denumiri diverse ca impozitul funciar impozitul pe clădiri impozitul pe locuințe Impozitul
de tip real continuă să existe și astăzi icircn unele țări icircn care agricultura ocupă un loc important
icircn economia națională și unde impozitul funciar conservă icircn general trăsăturile impozitelor
reale
Specific impozitelor rele este faptul că se stabilesc pe baza unor criterii exterioare care
dau o anumită imagine despre materia impozabilă dar nu și despre puterea economică a
subiectului impozitului
Cu timpul dezvoltarea manufacturilor fabricilor comerțului și a profesiilor libere a
determinat creștera numărului meșteșugarilor fabricanților comercianților și
liberprofesioniștilor Impunerea acestora a necesitat introducerea impozitului pe activitățile
industriale comerciale și profesiile libere dar la baza stabilirii acestui impozit au stat tot
criterii de ordin exterior cum sunt mărimea capitalului mărimea localității icircn care icircși
5
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
desfășoară activitatea icircntreprinderea felul icircntreprinderii numărul muncitorilor Nu se lua icircn
considerare nici venitul realizat și nici cheltuielile de producție și de circulație
Dezvoltarea industriei și a comerțului a impus dezvoltarea relațiilor de credit a băncilor
și a comerțului cu hacircrtii de valoare Icircn aceste condiții o categorie de oameni se ocupă numai
cu plasarea capitalurilor bănești disponibile icircn operații speculative Pentru impunerea acestora
s-a introdus impozitul pe capitalurile bănești care se stabilea icircn funcție de volumul
dobacircnzilor pe care le plătea pentru capitalul luat cu icircmprumut sau icircn funcție de volumul
dobacircnzilor pe care creditorul le icircncasa pentru capitalul dat cu icircmprumut
Avacircnd icircn vedere modul cum se așează impozitul un mare număr număr de rentieri
aveau posibilitatea să se sustragă de la plata lui deoarece nici debitorul și nici creditorul nu
erau interesați să anunțe organele fiscale despre existența unor relații de credit icircntre ei
Icircn același timp impozitele indirecte deveneau tot mai apăsătoare pentru cei cu venituri
mici Sub impulsul contribuabilor s-a convenit construirea unui sistem de impunere care să
asigure impunerea progresivă a veniturilor și a averii introducerea minimului neimpozabil și
acordarea unor icircnlesniri pentru contribuabilii cu persoane aflate icircn icircntreținere sau cu sarcini
familiale deosebite
Icircn acest fel statul a consimțit trecerea la diferențierea sarcinii fiscale icircn funcție de
mărimea veniturilor și sau averii și de situația personală a fiecărui plătitor ceea ce a
icircnsemnat trecerea la sistemul impunerii personale Impozitele personale sunt icircntacirclnite sub
forma impozitelor pe venit și a impozitelor pe avere
13 IMPOZITUL PE VENIT
Impozitele pe venit au apărut icircn perioada cacircnd veniturile diferitelor clase de categorii
sociale au fost suficient de diferențiate Prin introducerea impozitelor pe venit s-a mărit
considerabil numărul contribuabililor ca urmare a existenței muncitorilor și funcționarilor care
realizau venituri sub forma salariilor a industriașilor comercianților și bancherilor care
realizau venituri sub forma profiturilor a proprietăților funciari care obțineau venituri sub
forma rentei
Icircn cazul impozitelor pe venit icircn calitatea de subiect pot apărea atacirct persoanele fizice cacirct
și persoanele juridice (societățile comerciale) care realizează venituri din diferite surse
131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
6
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Acest impozit este datorat de persoanele fizice care au domiciliul sau rezidența icircntr-un
anumit stat precum și cele nerezidende care realizează venituri din surse situate pe teritoriul
acestui stat cu unele excepții prevăzute de lege Nu sunt supuși la plata impozitului pe venit
diplomații acreditați icircn statul considerat cu condiția reciprocității persoanele care realizează
venituri ce nu depășesc un anumit plafon uneori militarii suveranii și familiile regale acolo
unde e cazul
Obiectul impunerii icircl constituie veniturile relizate de muncitori și funcționari fermieri
icircntreprinzători mici-meșteșugari și liber-profesioniști proprietari imobiliari și rentieri
venituri realizate din munca salariată din activități economice icircnchirieri și arendări dobacircnzi
la sumele icircmprumutate etc
Icircn practica fiscală există două sisteme de așezare a impozitelor pe veniturile persoanelor
fizice
- impunerea separată a veniturilor provenind din fiecare sursă
- impunerea globală a veniturilor indiferent de sursa care provin
Impunerea separată se realizează fie prin instituirea mai multor impozite fiecare vizacircnd
veniturile dintr-o anumită sursă fie prin instituirea unui impozit unic dar care asigură un
tratament diferențiat fiecărei categorii de venituri (icircn funcție de natura acestora) Uneori după
impunerea separată a fiecărei categorii de venit veniturile din diferite surse cumulate se
supun unei noi impuneri
Impunerea globală presupune cumularea veniturilor realizate de o personă fizică din
diferite surse și supunerea acestora unui singur impozit Acest sistem este fregvent icircntacirclnit icircn
țări ca SUA Germania Franța Italia Belgia Marea Britanie
Icircn prezent tendința care se manifestă pe plan mondial este aceea de a se trece la
impunerea globală chiar și icircn țările cu tradiție icircn impunerea separată
Icircn funcție de obiectivele urmărite impunerea se face pe fiecare persoană sau pe
ansamblul familiei sau gospodăriei icircn cote proporționale progresive și regresive Impozitul
pe venitul persoanelor fizice se stabilește de regulă anual pe bază de declarație de impunere
a contribuabilului sau pe baza elementelor de care dispun organele financiare Suma astfel
stabilită se trece icircn debitul contribuabilului respectiv icircn registrul de rol Perceperea
impozitului aferent veniturilor salariale pensii dobacircnzi rente și altele se face icircn mod fregvent
prin stopaj la sursă iar cel aferent altor venituri prin plăți eșalonate icircn contul debitului
stabilit Atacirct sumele reținute și vărsate de un terț cacirct și cele vărsate direct de contribuabil se
decontează icircn contul impozitului anual Icircn Romacircnia pentru impunerea veniturilor persoanelor
7
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
fizice se utilizează următoarele impozite impozitul pe venitul global și impozitul pe
dividende
132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
Icircn majoritatea statelor cu economie de piață pentru impunerea veniturilor realizate de
societățile de capital se utilizează de regulă un regim fiscal propriu deosebit de cel aplicat
veniturilor persoanelor fizice Sub incidența impozitului pe venit intră societățile pe acțiuni
societățile cu răspundere limitată societățile cooperative societățile cu asigurare limitată
societățile de asigurări mutuale așezămintele societățile și alte organisme cu personalitate
juridică avacircnd scopuri lucrative Icircn unele țări (de exemplu Belgia) societățile de persoane pot
opta cu respectarea unor condiții pentru sistemul de impunere ce se aplică persoanelor fizice
Icircn general regimul de impunere a veniturilor persoanelor juridice este diferențiat icircn
funcție de modul cum sunt organizate acestea respectiv icircn societăți de capital sau societăți de
persoane Icircn cazul societăților de capital există o delimitare precisă icircntre patrimoniul societății
și averea asociaților precum și icircntre răspunderea acestora față de actele și faptele săvacircrșite de
societate Icircn cazul societăților de persoane este dificilă distincția dintre averea fiecărei
persoane asociate și patrimoniul societății Din această cauză impunerea veniturilor
societăților de persoane se face fregvent pe baza sistemului aplicat persoanelor fizice
La societățile de capital profitul obținut se repartizează o parte acționarilor sub formă
de dividend proporțional cu participarea la capitalul social iar o altă parte rămacircne la
dispoziția societății pentru constituirea unor fonduri Se poate vorbi astfel de profitul societății
icircnainte de repartizare profitul repartizat acționarilor cu titlu de dividend și profitul rămas icircn
final la dispoziția societății
14 IMPOZITUL PE AVERE
Impozitele pe avere au fost instituite icircn stracircnsă legătură cu dreptul de proprietate
asupra unor bunuri mobile și imobile Impozitele pe avere se icircntacirclnesc icircn practica financiară
sub trei forme și anume
Impozitele propriu-zise asupra averii
Impozitele pe circulației averii
Impozitele asupra creșterii averii
a) Impozitele propriu-zise asupra averii pot fi de două feluri
8
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- impozite stabilite asupra averii dar care se plătesc din venitul produs de averea respectivă
- impozite pe substanța averii icircn acest caz impozitul duce la micșorarea materiei impozabile
fiind perceput din substanța averii motiv pentru care se icircntacirclnește destul da rar ca și impozit
permanent
Icircn categoria impozitelor propriu-zise asupra averii mai des icircntacirclnite sunt următoarele
a Impozitele pe proprietăți imobiliare
b Impozitele asupra activului net
Icircn Romacircnia impozitele asupra averii propriu-zise au denumiri asemănătoare celor
practicate pe plan internațional respectiv impozitul pe clădiri impozitul pe teren taxa asupra
mijloacelor de transport
b) Impozitele pe circulația averii au ca obiect al impunerii trecerea dreptul de proprietate
asupra anumitor bunuri de la o persoană la alta
Icircn raport cu modalitatea icircn care are loc transmiterea dreptului de proprietate icircntacirclnim
- impozite asupra transferului cu titlu a dreptului de proprietate (impozitul pe succesiuni
impozitul pe donații)
- impozite asupra transferului cu titlu oneros a dreptului de proprietate
1 Icircn cazul impozitului pe succesiuni obiectul impozitului icircl constituie averea primită
drept moștenire de persoana fizică Sarcina fiscală se stabilește fie asupra icircntregului activ
succesoral (de exemplu icircn Marea Britanie SUA Australia) independent de modul de
icircmpărțire icircntre moștenitori fie asupra fiecărei părți succesoral (de exemplu icircn Franța Belgia
Germania) icircn condițiile progresivității impozitului
Subiectul impunerii icircl constituie moștenitorii și legatarii lor iar materia impozabilă este
reprezentată de averea lăsată moștenire din care au fost deduse icircn prealabil datoriile care
grevează succesiunea
2 Impozitul pe donații s-a instituit pentru a preveni eludarea impozitului pe succesiuni pe
calea efectuării de donații de avere icircn timpul vieții Obiectul impozitului pe donații icircl
constituie averea drept primită drept donație de la o persoană fizică La determinarea valorii
impozabile adesea nu se operează reducerile care se fac icircn cazul succesiunilor
Subiectul impozabil este persoana care a primit donația și este numită donatar
3 Impozitele asupra transferului cu titlu oneros a dreptului de proprietate se percep
cu ocazia tranzacțiilor privind bunurile imobiliare sau mobiliare și sunt reprezentate de
impozitile pe actele de vacircnzare-cumpărare a unor bunuri imobiliare impozitul pe hacircrtii de
valoare impozitul pe circulația capitalurilor și a efectelor comerciale etc
9
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Aceste impozite se stabilesc icircn cote proporționale sau progresive și se numesc taxe de
icircnregistrare deoarece se percep la icircnregistrarea actului de vacircnzare-cumpărare la instituția
publică de profil
Totodată icircn Romacircnia s-a instituit un impozit pe donații pentru a descuraja eludarea
impozitelor prin actele de vacircnzare-cumpărare sau a celor de succesiune
c) La impozitele asupra creșterii averii obiectul impunerii icircl constituie sporul de valoare
pe care l-au icircnregistrat anumite bunuri icircntr-o perioadă de timp Icircn această categorie de
impozite de impozite se includ
1 impozitul pe plusul de valoare imobiliară
2 impozitul pe sporul de avere realizat icircn timp de război etc
Impozitul pe pulsul de valoare imobiliară numit și impozit asupra cacircștigului de capital
a fost introdus pentru impunerea sporului de valoare icircnregistrat de anumite bunuri imobiliare
(terenuri clădiri) icircn intervalul de timp de la cumpărare și pacircnă la vacircnzare independent de
acțiunea proprietarului
Icircnregistrarea bunului de valoare imobiliară poate fi determinată de constituirea unor căi
de comunicație icircn imediata apropriere a averii respective extinderea perimetrului unei
localități astfel icircncacirct să fie scos din circuitul agricol și să fie utilizat pentru construcții de
locuințe executarea unor lucrări edilitare (canalizare electicitate etc)
Acestea s-a calculat profitului care depășea nivelul perioadei luate ca bază (de exemplu
profitul mediu obținut pe cacircțiva ani consecutivi dinaintea războiului) fie asupra profitului
care depășea o anumită rată considerată normală față de capitalul investit
Icircn Romacircnia acest gen de impozite nu este instituit
15 IMPOZITUL PE PROFIT
Impozitul pe profit reprezintă o sursă certă de alimentare cu venituri a bugetului
public icircn vederea asigurării mijloacelor financiare necesare icircndeplinirii drepturilor
fundamentale ale cetățenilor cu privire la icircnvățacircmacircnt sănătate cultură artă sport apărare
națională și ordine publică ocrotire socială și protecție ecologică precum și pentru finanțarea
unor acțiuni și obiective economice de interes național mai ales icircn domeniul infrastructurii
Randamentul fiscal al impozitului pe profit este icircn general scăzut pentru că există
numeroase posibilități de evaziune fiscală Totuși ponderea sa icircn resursele publice poate
crește printr-o mai bună organizare și o conducere mai exactă a evidențelor la agenții
10
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
economici icircn conformitate cu prevederile Legii Contabilității și prin aplicarea fermă a
sancțiunilor prevăzute de lege
Cu toate acestea impozitul pe profit are un rol important icircn creșterea ponderii
impozitelor directe icircn sistemul fiscal romacircnesc
Icircn același timp prin modul icircn care este reglementat impozitul pe profit se urmărește
stimularea activităților producătoare de profit ale agenților economici Se urmărește
stimularea dezvoltării economiei și crearea de noi locuri de muncă creșterea producției și icircn
consecință venitului agenților economici icircn final și a profitului impozabil
Există cinci forme de societăți comerciale prevăzute de legea societăților comerciale din
Romacircnia societăți icircn nume colectiv societăți icircn comandită simplă societăți icircn comandită pe
acțiuni societăți pe acțiuni societăți cu răspundere limitată
Cele mai des icircntacirclnite sunt societățile pe acțiuni și societățile cu răspundere limitată ale
căror obligații sunt garantate cu program social iar acționarii răspund numai icircn limita
capitalului vărsat
Deoarece profitul obținut este repartizat atacirct acționarilor sub formă de dividende cacirct și
sub formă de sume la dispoziția societății pentru rezerve sau investiții modalitatea de
impunere este impozitarea profitului brut cu impozitul pe profit și separat impozitarea
profitului net destinat dividendelor cu impozitul pe dividende
Icircn Romacircnia impozitul pe profit are următoarele caracteristici
se aplică cota de 16 asupra profitului impozabil
cota de impozit pe profit icircn cazul Băncii Naționale a Romacircniei este de 80 și se aplică
asupra veniturilor rămase după scăderea cheltuielilor deductibile și a fondului de rezervă
contribuabilii care obțin venituri din activitatea barurilor de noapte a cluburilor de noapte
a cazinourilor sau a pariurilor sportive și la care impozitul pe profit datorat pentru activitățile
prevăzute icircn acest articol este mai mic decacirct 5 din veniturile respective sunt obligați la plata
unui impozit de 5 aplicat acestor venituri
pierderea anuală icircnregistrată și declarată de contribuabili se recuperează din profitul
impozabil lunar obținut icircn exercițiile fiscale următoare fără a depăși icircnsă 5 ani
Profitul impozabil se determină ca diferență icircntre veniturile obținute din orice sursă și
cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un an fiscal din care se scad veniturile
neimpozabile și se adaugă cheltuielile nedeductibile
Veniturile reprezintă sumele sau valorile icircncasate sau de icircncasat și includ
veniturille din exploatare
venituri financiare
11
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
venituri excepționale
Cheltuielile reprezintă sumele sau valorile plătite ori de plătit după natura lor care
sunt aferente realizării veniturilor așa cum sunt icircnregistrate icircn contabilitatea contribuabililor
Icircn cadrul cheltuielilor efectuate pentru realizarea veniturilor se includ
cheltuieli de exploatare
cheltuielile financiare
cheltuieli excepționale
Pentru determinarea profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt
aferente realizării veniturilor conform prevederilor legale
Constatarea controlul urmărirea și icircncasarea impozitelor și a majorărilor de
icircntacircrziere se efectuează de către organele fiscale din subordinea direcțiilor finanțelor publice
județene și a municipiului București de Garda Financiară și de Curtea de Conturi
La efectuarea controlului se urmărește respectarea de către plătitor a realității și
legalității atacirct a veniturilor cacirct și a cheltuielilor determinarea profitului impozabil aplicarea
cotelor legale pentru stabilirea impozitului vărsarea integrală și la termen a acestuia
reflectarea corectă și la zi icircn evidența contabilă a tuturor operațiilor efectuate
12
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CAPITOLUL II
REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
Moneda de plată și de calcul a impozitelor și taxelor
(1) Impozitele și taxele se plătesc icircn moneda națională a Romacircniei
(2) Sumele icircnscrise pe o declarație fiscală se exprimă icircn moneda națională a Romacircniei
(3) Sumele exprimate icircntr-o menedă se convertesc icircn moneda națională a Romacircnieidupă
cum urmează
a) icircn cazul unei persoane care desfășoară o activitate icircntr-un stat străin și icircși ține
contabilitatea acestei activități profitul impozabil sau venitul net din activități independente și
impozitul plătit statului străin se convertesc icircn moneda națională a Romacircniei prin utilizarea
unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioda căreia icirci este aferent profitul
impozabil sau venitul net
b) icircn oricare alt caz sumele se convertesc icircn moneda națională a Romacircniei prin utilizare
cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se plătesc sumele respective ori la
altă dată prevăzută icircn norme
(4) Icircn icircnțelesul prevederilor alin (3) cursul de schimb valutar folosit pentru a converti icircn
moneda națională a Romacircniei sumele exprimate icircn moneda străină este cursul comunicat de
Banca Națională a Romacircniei exceptacircnd cazurile prevăzute expres icircn norme
Veniturile icircn natură
(1) Icircn icircnțelesul prezentului cod veniturile impozabile cuprind veniturile icircn numerar șisau
icircn natură
(2) Icircn cazul venitului icircn natură valoarea acestuia se stabilește pe baza cantității și a prețului
de piață pentru bunurile sau serviciile respective
Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal ndash (1) La stabilirea sumei unui
impozit sau a unei taxe icircn icircnțelesul prezentului cod autoritățile fiscale pot să nu ia icircn
considerare o tranzacție care nu are un scop economic sau pot reicirccadra forma unei tranzacții
pentru a reflecta conținutul economic al tranzacției
(2) Icircn cadrul unei tranzacții icircntre persoane afiliate autoritățile fiscale pot ajusta venitul sau
cheltuielile oricăreia dintre persoane după cum este necesar pentru a reflecta prețul de piață
13
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
al bunurilor sau serviciilor furnizate icircn cadrul tranzacției la stabilirea prețului de piață al
tranzacțiilor icircntre persoane afiliate se folosește cea mai adecvată dintre următoarele
metode
a) metoda comparării prețurilor plătite altor persoane care vacircnd bunuri sau servicii
comparabile către persoane independente
b) metoda cost-plus prin care prețul de piață se stabilește pe baza costurilor bunului sau
serviciului asigurat prin tranzacție majorat cu marja de profit corespunzătoare
c) metoda prețului de revacircnzare prin care prețul de piață se stabilește pe baza prețului de
revacircnzare a bunului sau serviciului unei persoane independente diminuat cu cheltuiala cu
vacircnzarea alte cheltuieli ale contribuabilului și o marjă de profit
d) orice metodă recunoscută icircn liniile directoare privind prețurile de transfer emise de
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
Veniturile obținute icircn Romacircnia ndash Următoarele venituri sunt considerate ca fiind
obținute icircn Romacircnia indiferent dacă sunt primite icircn Romacircnia sau icircn străinătate sub formă de
a) venituri atribuibile unui sediu permanent din Romacircnia
b) veniturile din activități dependente desfășurate icircn Romacircnia
c) dividende de la o persoană juridică romacircnă
d) dobacircnzi de la un rezident
e) dobacircnzi de la un nerezident care are un sediu permanent icircn Romacircnia este o cheltuială
a sediului permanent
f) redevențe de la un rezident
g) redevențe de la un nerezident care are un sediu permanent icircn Romacircnia dacă redevența
este o cheltuială a sediului permanent
h) venituri din proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia inclusiv veniturile din exploatarea
resurselor naturale situate icircn Romacircnia venituri din folosirea proprietății imobiliare situate icircn
Romacircnia și venituri din transferul dreptului de proprietate asupra proprietăților imobiliare
situate icircn Romacircnia
i) venituri din transferul titlurilor de participare la o persoană juridică dacă persoana
juridică este o persoană juridică romacircnă sau dacă cea mai mare parte a valorii mijloacelor fixe
ale persoanei juridice direct sau prin una sau mai multe persoane juridice reprezintă
proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia
j) venituri din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat
k) venituri din servicii prestate icircn Romacircnia exclusiv transportul internațional și prestările
de servicii accesorii acestui transport
14
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
l) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanță din orice domeniu
dacă aceste venituri sunt obținute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt
cheltuieli ale unui sediu permanent din Romacircnia
m) veniturile reprezentacircnd remunerații primite de la nerezidenți ce au calitate de
administrator fondator sau membru al consiliului de administrație al unei persoane juridice
romacircne
n) comisioane de la un rezident
o) comisioane de la un nerezident care are sediul permanent icircn Romacircnia dacă comisionul
este o cheltuială a sediului permanent
p) venituri din activități sportive și divertisment desfășurate icircn Romacircnia indiferent dacă
veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activități sau de
către alte persoane
q) veniturile obținute de la jocurile de noroc practicate icircn Romacircnia
r) orice alte venituri obținute dintr-o activitate desfășurată icircn Romacircnia
s) veniturile realizate din lichidare sau dizolvare icircn Romacircnia fără lichidare a unei
persoane juridice romacircne
22 IMPOZITUL PE PROFIT
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitului pe profit următoarele persoane
denumite icircn continuare contribuabili
a) persoanele juridice romacircne
b) persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent icircn Romacircnia
c) persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate icircn
Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică
d) persoanele juridice străine care realizează venitul dinsau icircn legătură cu proprietăți
imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne pentru veniturile
realizate atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică icircn acest
caz impozitul datorat de persoana fizică se calculează se reține și se varsă de către persoana
juridică romacircnă
Sfera de cuprindere a impozitului ndash impozitul pe profit se aplică după cum urmează
15
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
a) icircn cazul persoanelor juridice romacircne asupra profitului impozabil obținut din orice
sursă atacirct icircn Romacircnia cacirct și din străinătate
b) icircn cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui
sediu permanent icircn Romacircnia asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent
c) icircn cazul persoanelor juridice străine și al persoanelor fizice nerezidente care desfășoră
o activitate icircn Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică asupra părții din profitul
impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane
d) icircn cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri dinsau icircn legătură cu
proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare
deținute la o persoană juridică romacircnă asupra profitului impozabil acestor venituri
e) icircn cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne care
realizează venituri atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică
asupra părții din profitul impozabil al asocierii atribuite persoanei fizice rezidente
Scutiri ndash Sunt scutiți de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili
a) trezoreria statului
b) instituțiile publice pentru fondurile publice inclusiv pentru veniturile proprii și
disponibilitățile realizate și utilizate potrivit Legii nr5002002 privind finanțele publice cu
modificările ulterioare și Ordonanței de urgență a Guvernului nr452003 privind finanțele
publice locale dacă legea nu prevede altfel
c) persoanele juridice romacircne care plătesc impozitul pe veniturile microicircntreprinderilor
d) fundațiile romacircne constitute ca urmare a unui legat
e) cultele religioase pentru veniturile obținute din activități economice care sunt utilizate
pentru susținerea activităților cu scop caritabil
f) cultele religioase pentru veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor
produselor necesare activității de cult potrivit legii și pentru veniturile obținute din chirii cu
condiția ca sursele respective să fie utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori pentru
icircntreținerea și funcționarea unităților de cult pentru lucrările de construcție reparații și de
consolidare a lăcașelor de cult și a clădirilor ecliziastice pentru icircnvățacircmacircnt și pentru acțiuni
specifice cultelor religioase inclusiv veniturile din despăgubiri sub formă bănescă obținute ca
urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de
proprietate
g) instituțiile de icircnvățacircmacircnt particular acreditate precum și cele autorizate pentru
veniturile utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori potrivit Legii icircnvățacircmacircntului
nr841995 republicată cu modificările și completările ulterioare și Ordonanței de urgență a
16
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Guvernului nr1742001 privind unele măsuri pentru icircmbunătățirea finanțării icircnvățacircmacircntului
superior cu modificările ulterioare
h) asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari
recunoscute ca asociații de proprietari potrivit Legii locuinței nr 1441996 republicată cu
modificările și completările ulterioare pentru veniturile obținute din activități economice și
care sunt sau urmează a fi utilizate pentru icircmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii
pentru icircntreținerea și repararea proprietății comune
i) fondul de garantare a depozitelor icircn sistemul bancar constituit potrivit legii
j) fondul de compensare a investițiilor icircnființat potrivit legii
k) Banca Națională a Romacircniei
l) fondul de garantare a pensiilor private icircnființat potrivit legii
Cotele de impozitare ndash Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului
impozabil este de 16 cu excepțiile prevăzute icircn articolul 38 Profitul impozabil și impozitul
pe profit se calculează și se evidențiază trimestrial cumulat de la icircnceputul anului
Anul fiscal este considerat conform legislației icircn vigoare anul calendaristic Cacircnd un
contribuabil se icircnființează sau icircncetează să mai existe icircn cursul unui an fiscal perioada
impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat
23 IMPOZITUL PE VENIT
Contribuabilii ndash Următoarele persoane datorează plata impozitului conform articolului
39 și sunt numite icircn continuare contribuabili
a) persoanele fizice rezidente
b) persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin
intermediul unui sediu permanent icircn Romacircnia
c) persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente icircn Romacircnia
d) persoanele fizice nerezidente care obțin venituri din activități independente
Sfera de cuprindere a impozitului ndash (1) Impozitul prevăzut icircn articolul 40 denumit
icircn continuare impozit pe venit se aplică la următoarele venituri
a) icircn cazul persoanelor fizice rezidente romacircne cu domiciliul icircn Romacircnia veniturile
obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei
17
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) icircn cazul persoanelor fizice rezidente altele decacirct cele prevăzute la litera a) numai
veniturile obținute din Romacircnia care sunt impuse la nivelul fiecărei surse din categoriile de
venituri prevăzute la articolul 41
c) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă prin
intermediul unui sediu permenent icircn Romacircnia venitului net atribuibil sediului permanent
d) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă icircn
Romacircnia venitului salarial net din această activitate
e) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care obțin veniturile prevăzute la articolul 39
litera d) venitului determinat conform regulilor prevăzute icircn prezentul titlu ce corespund
categoriei respective de venit
(2) Persoanele fizice care icircndeplinesc condițiile de rezidență prevăzute la articolul 7 aliniatul
(1) pct 23 litera b) sau c) timp de trei ani consecutiv vor fi supuse impozitul pe venit pentru
veniturile obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei icircncepacircnd cu al
patrulea an fiscal
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit ndash Categoriile de venituri supuse
impozitului pe venit potrivit articolului 41 sunt următoarele
a) veniturile din activități independente
b) veniturile din salarii
c) veniturile din cedarea folosinței bunurilor
d) veniturile din investiții
e) veniturile din pensii
f) veniturile din activități agricole
g) veniturile din premii și jocuri de noroc
h) veniturile din transferul proprietăților imobiliare
i) veniturile din alte surse
Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activități indepente
salarii cedarea folosinței bunurilor pensii activități agricole premii și alte surse este de 16
aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă Fac
excepție de la prevederile de mai sus cotele de impozit prevăzute icircn categoriile de venituri din
investiții și jocuri de noroc
Perioada impozabilă ndash este anul fiscal care corespunde anului calendaristic Prin
excepție perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic icircn situația icircn care decesul
contribuabilului survine icircn cursul anului
18
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitelor și taxelor locale atacirct personale
fizice (inclusiv cele care desfășoră activități economice pe baza liberei inițiative ori exercită icircn
mod individual sau prin asociere orice profesie liberă) cacirct și persoanele juridice
Icircn categoria impozitelor și taxelor locale sunt incluse
impozitul și taxa pe clădiri
impozitul și taxa pe teren
taxa asupra mijloacelor de transport
taxa pentru eliberarea certificatelor avizelor și autorizațiilor
taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate
impozitul pe spectacole
taxa hotelieră
taxe speciale
alte taxe locale
241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
Orice persoană care are icircn proprietate o clădire situată icircn Romacircnia datorează anual
impozit pentru acea cladire exceptacircnd cazul icircn care icircn prezentul titlu se prevede diferit
Impozitul pe cladiri precum si taxa pe cladiri se datorează către bugetul local al
comunei al orasului sau al municipiului icircn care este amplasată clădirea
Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unitaților administrativ-
teritoriale concesionate icircnchiriate date icircn administrare ori in folosință după caz persoanelor
juridice altele decat cele de drept public se stabilește taxa pe cladiri care reprezintă sarcina
fiscală a concesionarilor locatarilor titularilor dreptului de administrare sau de folosință
după caz icircn condiții similare impozitului pe cladiri
Calculul impozitului pentru persoane fizice
Icircn cazul persoanelor fizice impozitul pe clădiriicircn mediul rural se calculează prin
aplicarea cotei de impozitare de 01 la valoarea impozabilă a cladirii
Valoarea impozabila a cladirii exprimată icircn lei se determină prin icircnmulțirea
suprafeței construite desfășurate a acesteia exprimate icircn metri patrați cu valoarea impozabilă
corespunzatoare exprimată icircn leimp din tabelul urmator
Valoarea impozabila ndash leimp -
19
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
A Cladire cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
806 478
B Cladire cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
219 137
C Cladire-anexa cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
137 123
D Cladire-anexa cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
82 54
E Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate ca locuinta in oricare dintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
75 din suma care s-
ar aplica cladirii
75 din suma care s-ar
aplica cladirii
F Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate in alte scopuri decat cel de locuinta in oricaredintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
50 din suma care s-
ar aplica cladirii
50 din suma care s-ar
aplica cladirii
Sursa Preluare din Codul fiscal
Valoarea impozabilă a cladirii se ajustează icircn funcție de rangul localității și zona icircn
care este amplasată cladirea prin icircnmulțirea valorii determinate cu coeficientul de corecție
corespunzator prevăzut icircn tabelul urmator
Tabelul nr12 Coeficienti de corectie
Zona in
cadrul
localitatii
Rangul localitatii
0 I II III IV V
A 260 250 240 230 110 105
B 250 240 230 220 105 100
C 240 230 220 210 100 095
D 230 220 210 200 095 090
Sursa Preluare din Codul fiscal
In cazul unui apartament amplasat icircntr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8
apartamente coeficientul de corecție se reduce cu 010
Valoarea impozabilă a cladirii se reduce icircn funcție de anul terminarii acesteia după
cum urmează
a) cu 20 pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referință
20
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) cu 10 pentru clădirea care are o vechime cuprinsă icircntre 30 de ani și 50 de ani
inclusiv la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință
Persoanele fizice care au icircn proprietate două sau mai multe cladiri datorează un
impozit pe cladiri majorat după cum urmează
a) cu 65 pentru prima cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
b) cu 150 pentru a doua cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
c) cu 300 pentru a treia cladire și urmatoarele icircn afara celei de la adresa de
domiciliu
Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
Icircn cazul persoanelor juridice impozitul pe cladiri se calculează prin aplicarea unei
cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii Cota de impozit se stabilește prin
hotarare a consiliului local și poate fi cuprinsă icircntre 025 si 150 inclusiv
Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii icircn patrimoniu
icircnregistrată icircn contabilitatea proprietarului cladirii conform prevederilor legale icircn vigoare
Icircn cazul clădirii la care au fost executate lucrari de reconstruire consolidare
modernizare modificare sau extindere de catre locatar din punct de vedere fiscal acesta are
obligația sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi
declarații fiscale icircn termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective
Icircn cazul unei clădiri a carei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizarii
valoarea impozabilă se reduce cu 15
Icircn cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform reglementarilor contabile valoarea
impozabilă a cladirii este valoarea contabilă rezultată icircn urma reevaluarii icircnregistrată ca atare
icircn contabilitatea proprietarului ndash persoană juridică
Icircn cazul unei clădiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de
referință cota impozitului pe cladiri se stabilește de consiliul localConsiliul General al
Municipiului București icircntre 5 si 10 și se aplică la valoarea de inventar a clădirii
icircnregistrată icircn contabilitatea persoanelor juridice pacircnă la sfacircrșitul lunii icircn care s-a efectuat
prima reevaluare
Icircn cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar pe icircntreaga
durata a acestuia se aplică urmatoarele reguli
a) impozitul pe cladiri se datorează de locatar
b) valoarea care se ia icircn considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din
contract a clădirii asa cum este ea icircnregistrată icircn contabilitatea locatorului sau a locatarului
conform prevederilor legale icircn vigoare
21
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
c) icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decacirct prin ajungerea la
scadență impozitul pe cladiri este datorat de locator
Impozitul pe cladiri se aplică pentru orice cladire deținută de o persoană juridica aflată
icircn funcțiune icircn rezervă sau icircn conservare chiar dacă valoarea sa a fost recuperata integral pe
calea amortizarii
242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
Impozitul pe teren este un impozit anual datorat de contribuabilii care dețin icircn
proprietate terenuri situate icircn municipii orașe și comune icircn intravilanul sau extravilanul
acestora
Icircn cazul unui teren aflat icircn administrarea sau icircn folosință după caz a altei persoane și
pentru care se datorează chiriearendă icircn baza unui contract de icircnchirierearendare impozitul
pe teren se datorează de către proprietar
Cacircnd terenul este deținut icircn comun de două sau mai multe persoane fiecare proprietar
datorează impozit pentru partea din teren aflată icircn proprietatea sa Icircn cazul icircn care nu se pot
stabili părțile individuale ale proprietăților icircn comun se aplică aceleași reguli ca la impozitul
pe clădiri
Impozitul pe teren nu se datorează pentru
a terenurile aflate icircn administrarea sau icircn folosință instituțiilor publice
b terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru
agricultură sau silvicultură inclusiv cele ocupate de iazuri bălți sau lacuri de acumulare
terenurile utilizate pentru exploatările din subsol icircn măsura icircn care nu afectează folosirea
suprafeței solului
c terenurile aferente clădirile aflate pe domeniul public și privat al statului
administrate de Regia Autonomă
243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
Orice persoană care are icircn proprietate un mijloc de transport care trebuie icircnmatriculat
icircn Romacircnia datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport cu excepția cazurilor icircn
care icircn prezentul capitol se prevede altfel
22
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Impozitul pe mijloacele de transport se platește la bugetul local al unitații
administrativ-teritoriale unde persoana icircși are domiciliul sediul sau punctul de lucru după
caz
Icircn cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar
pe icircntreaga durată a acestuia impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar
Icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decat prin ajungerea la scadență
impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator
Impozitul pe mijloacele de transport se calculează icircn funcție de tipul mijlocului de
transport conform celor prevazute icircn prezentul capitol
Icircn cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule impozitul pe mijlocul de transport
se calculează icircn funcție de capacitatea cilindrică a acestuia prin inmulțirea fiecarei grupe de
200 cm^3 sau fracțiune din această cu sumă corespunzatoare din tabelul urmator
Tabelul nr13 Mijloace de transport
Nr crt
Mijloace de transport cu tractiune mecanica - lei 200 cmc sau fractiune
din aceasta -
1 Motorete scutere motociclete si autoturisme cu capacitatea cilindrica de pana la 1600 cmc inclusiv
8
2 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 1601 cmc si 2000 cmc inclusiv
18
3 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2001 cmc si 2600 cmc inclusiv
72
4 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2601 cmc si 3000 cmc inclusiv
144
5 Autoturisme cu capacitatea cilindrica peste 3001 cmc 2906 Autobuze autocare microbuze 247 Alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata de
pana la 12 tone inclusiv30
8 Tractoare inmatriculate 18 Sursa Preluarea de la Codul fiscal
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
23
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA
2005 -2006
Prin măsurile fiscale icircntreprinse anul 2005 a marcat o abordare nouă a politicii fiscale
care se icircnscrie icircn tendința actuală din țările foste socialiste urmărinde-se declanșarea unei
adevărate competiții icircntre economiile naționale măsuri ce au avut impact și asupra anului
2006
Dintre aceste măsuri cele mai importante au avut icircn fost
a) perfecționarea impozitului pe profit
reducerea cotei de impunere a profitului de la 25 la 16
unificarea cotei de impozitare a profiturilor persoanelor juridice prin eliminarea
cotei reduse de impunere de 10 a profitului obținut din vacircnzarea-cesionarea
proprietăților imobiliare situate icircn Romacircnia și a titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă icircn contextul reducerii cotei standard de impozitare la 16
extinderea bazei de impozitare prin
- eliminarea posibilităților de opțiune pentru impunerea veniturilor la data ratelor
icircn cazul contractelor de vacircnzare cu plata icircn rate și impunerea acestora la data facturării
- renunțarea la posibilitatea deducerii cheltuielilor de amortizare reprezenacircnd 20
din valoarea de intrare a achizițiilor de mijloace fixe amortizabile sau brevete de invenție
amortizabile
b) majorarea cotei de impunere de la 15 la 3 a veniturilor
microicircntreprinderilor Prin această măsură s-a urmărit crearea unui sistem fiscal echitabil
neutru și care să nu genereze tratamente fiscale discriminatorii icircn raport cu diversele categorii
de contribuabili
c) simplificarea și perfecționarea impozitului pe venit unde măsurile luate au
constat icircn
- icircnlocuirea sistemului global de impunere a veniturilor realizate de persoane
fizice care presupunea utilizarea unui barem de impunere cu cote progresive cuprinse icircntre
18 și 40 cu sistemul bazat pe cota unică de 16 aplicată majoritatea categoriilor de
venituri Sistemul propus asigură simplitate obiectivitate și creează premisele pentru creștrea
economică prin stimularea investițiilor
Elementele cheie icircn impunerea veniturilor icircn acest sistem vizează renunțarea la
procedura de globalizare a anumitor venituri și icircnlocuirea acestui sistem cu impunerea
veniturilor pentru fiecare sursă de venie din fiecare categorie impozitul fiind final Această
24
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
abordare a generat modificări icircn sistemul de compensare a pierderilor precum și icircn sistemul
de declarare
- s-au eliminat din legislația fiscală deducerile economice care includeau
cheltuieli pentru reabilitarea locuinței de domiciliu destinate reducerii
pierderilor de căldură icircn scopul icircmbunătățirii confortului termic icircn limita sumei de 15
milioane lei anual
prime de asigurare pentru locuința de domiciliu icircn limita echivalentului icircn lei a
200 de euro pe an
prime de asigurare privată de sănătate cu excepția celor icircncheiate icircn scopuri
estetice icircn limita echivalentului icircn lei a 200 de euro pe an
cotizația de sindicat potrivit legislației icircn materie
Cele mai importante măsuri fiscale icircn anul 2006 au fost
Icircn domeniul impozitului pe profit
- extinderea numărului de contribuabili
- extinderea bazei impozabile prin
restracircngerea categoriilor de rezerve deductibile la calculul profitului impozabil
pentru societățile bancare și de asigurare precum și din sectorul energetic petrolier prin
eliminarea celor specifice față de celelalte categorii de contribuabili
eliminarea unor facilități fiscale cuprinse icircn acte normative considerate
neconforme cu principiile Uniunii Europene
Icircn domeniul impozitului pe venit
aplicarea cotei unice de 16 asupra cacircștigurilor din transferul titlurilor de valoare icircn
timpul anului cu posibilitatea opțională de definitivare la sfacircrșitul anului a impozitului
aplicacircnd cota de 16 asupra cacircștigului net
renunțarea la facilitarea de neimpozitare a cacircștigurilor din transferul proprietăților
imobiliare dobacircndite prin moștenire și schimb
Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2006 conform legislației pentru veniturile realizate de
persoanele fizice și juridice nerezidente s-a aplicat cota de 16 cu excepția veniturilor
obținute din jocuri de noroc pentru care se obține cota de impozit de 20 și 25
S-au unificat icircn felul acesta cotele de impozitare practicate pentru nerezidenți crescacircnd
de la 10 și respectiv 15 la 16 cu excepția jocurilor de noroc unde cota rămacircne
constantă
Icircn domeniul impozitelor și taxelor locale au fost avute icircn vedere următoarele măsuri
25
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
icircn cazul clădirilor utilizate ca locuințe s-a majorat impozitul aferent acestora taxa asupra
mijloacelor de transport s-a majorat ca urmare a modificării modului de calcul a impozitului
majorarea taxei datorate pentru iahturi renunțarea la scutirea de la plata taxei asupra
succesiunii dacă icircncheierea procedurilor succesorale a fost făcută icircn termen de un an de la
data decesului proprietarilor bunului
32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
Din analiza datelor existente icircn bugetele de stat pe anii 2008 2009 si 2010
comparativ icircn dinamica situația principalelor impozite directe se prezintă astfel
Tabelul nr 31
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada 2008 - 2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit
profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
11783340 14477345 15237165
Impozit pe profit 10382000 12821300 13445500
Alte impozite pe
venit profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
1401340 1656045 1791665
SursaBugetul de stat 2008 2009 și 2010
26
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig31 Impozitul pe venitprofit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada
2008-2010
Tabelul nr32
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane fizice icircn perioada 2008-
2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit profit
și cacircștiguri de capital
de la persoane fizice
2181700 4116100 4696314
Impozit pe venit 13036500 17482527 20006115
Alte impozite pe venit
profit și cacircștiguri de
capital de la persoane
fizice
110 500 2000
Sursa Bugetul de stat 20082009 și 2010
27
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig32 Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoanele fizice icircn perioada
2008-2010
Tabel nr33
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venitul din salarii 12848200 14761042
Impozit pe venituri din activități independente 344523 642061
Impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor 261600 297610
Impozit pe venituri din dividende 1583200 1708260
Impozit pe venituri din pensii 346300 441797
Impozit pe venituri din activități agricole 28673 50802
Impozit pe veniturile din transferul proprietăților
imobiliare din
patrimoniul personal
835706 895258
Impozit pe venituri realizate de persoane fizice
nerezidente
74000 122995
SursaBugetul de stat 2009 și 2010
28
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig33 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr34
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venituri din dobacircnzi 383600 117662
Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare 592700 120260
Impozit pe venituri din operațiuni de vacircnzare-cumpărare de
valută la termen pe bază de contract precum și din orice alte
operațiuni
2599 323
Impozit pe venituri obținute din valorificare de bunuri icircn
regim de consignație și din activități desfășurate pe baza
unui contract de agent comision sau mandat comercial
56000
119130
Impozit pe veniturile din activități de expertiză contabilă
tehnică judiciară și extrajudiciară
4200 6292
Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc din
premii și din prime icircn bani și sau natură
47500 92055
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
29
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr34 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr35
Impozitul pe venit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozitul pe venitul microicircntreprinderilor 556000 694000
Impozit pe venitul reprezentanțelor din Romacircnia ale
societăților
comerciale și organizațiilor economice străine
28000 3800
Impozit pe venitul realizat de persoane juridice
nerezidente
751325 799000
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
30
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice
Tabel nr36
Impozitul pe profit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500
Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000
Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din
nerespectarea Legii privind protecția consumatorului
629
325
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
31
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CAPITOLUL I
IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
Icircn evoluția lor impozitele directe au ținut pasul cu dezvoltarea economiei deoarece ele
se stabilesc fie pe anumite obiecte materiale sau genuri de activități fie pe venit sau pe avere
Impozitele directe reprezintă forma cea mai veche de impunere Ele s-au practicat și icircn
oracircnduirile precapitaliste dar au cunoscut o extindere și o diversificare mai mare icircn
capitalism La icircnceputul secolului al XX-lea icircn locul impozitelor așezate pe obiecte materiale
sau pe activități deci impozitele reale au apărut impozitele stabilite pe diferite venituri
(salarii profit rentă) sau pe avere (mobiliară sau nemobiliară) deci impozite de tip personal
care au adus printre plătitorii de impozite și marea masă a muncitorilor și funcționarilor
Impozitele directe prezintă anumite trăsături distinctive astfel
sunt impozite nominative ce cad icircn sarcina unei anumite persoane fizice sau juridice
se stabilesc icircn funcție de veniturile sau averea contribuabililor pe baza cotelor de
impozit prevăzute de lege
au un cuantum și termene de plată precis stabilite acestea fiind aduse din timp la
cunoștința plătitorilor
subiectul și suportatorul sunt icircn intenția legiuitorului una și acceiași persoană
tehnica de percepere a celor mai multe impozite directe este cea a rolului
bdquonominativrdquo
Analizacircnd caracteristicile enunțate se observă că impozitele directe sunt mai
echitabile și deci mai de preferat decacirct impozitele indirecte deoarece la acestea din urmă
consumatorii diverselor mărfuri și servicii nu au posibilitatea să cunoască momentul și mai
ales suma plătită statului cu titlu de impozite indirecte
Potrivit indicatorilor specifici privind finanțele din Romacircnia luați icircn considerare la
ordonarea veniturilor bugetare impozitele directe sunt clasificate astfel
I Impozitul pe profit (bugetul de stat și bugetele locale)
II Impozite și taxe de la populație (bugete locale)
Impozitul pe clădiri de la persoane fizice
Taxa asupra mijloacelor de transport obișnuite deținute de persoane fizice
Impozitul pe terenuri de la persoane fizice
4
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Alte impozite și taxe de la populație
III Impozitele pe clădiri și pe terenuri de la persoanele juridice (bugetele locale)
IV Impozitul pe venit (bugetul de stat bugetele locale)
V Alte impozite directe (bugetul de stat și bugetele locale)
VI Contribuții (bugetele asigurărilor sociale)
Contribuții pentru asigurările sociale de stat datorate de angajați angajatori de alte
persoane asigurate (bugetul asigurărilor sociale de stat)
Contribuții pentru asigurările pentru șomaj datorate de angajatori și angajați (bugetul
asigurărilor pentru șomaj)
Contribuții pentru asigurările sociale de sănătate datorate de angajatori și angajați
(bugetul asigurărilor sociale de sănătate)
Deoarece icircncepacircnd cu ultimile decenii ale secolului trecut s-a icircnregistrat o creștere
simțitoare a cheltuielilor publice sporul de venituri realizat prin introducerea impozitelor
personale nu a fost suficient pentru acoperirea acestora astfel icircncacirct s-a extins și impunerea
indirectă
12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
Icircn categoria impozitelor de tip real cele mai cunoscute de practica financiară
internațională sunt acelea care au ca obiect al impunerii pămacircntul clădirile activitățile
economice neagricole și mișcarea capitalului bănesc Aceste impozite s-au icircntacirclnit icircn perioada
descompunerii feudalismului și icircn primele stadii de dezvoltare ale capitalismului și au purtat
denumiri diverse ca impozitul funciar impozitul pe clădiri impozitul pe locuințe Impozitul
de tip real continuă să existe și astăzi icircn unele țări icircn care agricultura ocupă un loc important
icircn economia națională și unde impozitul funciar conservă icircn general trăsăturile impozitelor
reale
Specific impozitelor rele este faptul că se stabilesc pe baza unor criterii exterioare care
dau o anumită imagine despre materia impozabilă dar nu și despre puterea economică a
subiectului impozitului
Cu timpul dezvoltarea manufacturilor fabricilor comerțului și a profesiilor libere a
determinat creștera numărului meșteșugarilor fabricanților comercianților și
liberprofesioniștilor Impunerea acestora a necesitat introducerea impozitului pe activitățile
industriale comerciale și profesiile libere dar la baza stabilirii acestui impozit au stat tot
criterii de ordin exterior cum sunt mărimea capitalului mărimea localității icircn care icircși
5
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
desfășoară activitatea icircntreprinderea felul icircntreprinderii numărul muncitorilor Nu se lua icircn
considerare nici venitul realizat și nici cheltuielile de producție și de circulație
Dezvoltarea industriei și a comerțului a impus dezvoltarea relațiilor de credit a băncilor
și a comerțului cu hacircrtii de valoare Icircn aceste condiții o categorie de oameni se ocupă numai
cu plasarea capitalurilor bănești disponibile icircn operații speculative Pentru impunerea acestora
s-a introdus impozitul pe capitalurile bănești care se stabilea icircn funcție de volumul
dobacircnzilor pe care le plătea pentru capitalul luat cu icircmprumut sau icircn funcție de volumul
dobacircnzilor pe care creditorul le icircncasa pentru capitalul dat cu icircmprumut
Avacircnd icircn vedere modul cum se așează impozitul un mare număr număr de rentieri
aveau posibilitatea să se sustragă de la plata lui deoarece nici debitorul și nici creditorul nu
erau interesați să anunțe organele fiscale despre existența unor relații de credit icircntre ei
Icircn același timp impozitele indirecte deveneau tot mai apăsătoare pentru cei cu venituri
mici Sub impulsul contribuabilor s-a convenit construirea unui sistem de impunere care să
asigure impunerea progresivă a veniturilor și a averii introducerea minimului neimpozabil și
acordarea unor icircnlesniri pentru contribuabilii cu persoane aflate icircn icircntreținere sau cu sarcini
familiale deosebite
Icircn acest fel statul a consimțit trecerea la diferențierea sarcinii fiscale icircn funcție de
mărimea veniturilor și sau averii și de situația personală a fiecărui plătitor ceea ce a
icircnsemnat trecerea la sistemul impunerii personale Impozitele personale sunt icircntacirclnite sub
forma impozitelor pe venit și a impozitelor pe avere
13 IMPOZITUL PE VENIT
Impozitele pe venit au apărut icircn perioada cacircnd veniturile diferitelor clase de categorii
sociale au fost suficient de diferențiate Prin introducerea impozitelor pe venit s-a mărit
considerabil numărul contribuabililor ca urmare a existenței muncitorilor și funcționarilor care
realizau venituri sub forma salariilor a industriașilor comercianților și bancherilor care
realizau venituri sub forma profiturilor a proprietăților funciari care obțineau venituri sub
forma rentei
Icircn cazul impozitelor pe venit icircn calitatea de subiect pot apărea atacirct persoanele fizice cacirct
și persoanele juridice (societățile comerciale) care realizează venituri din diferite surse
131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
6
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Acest impozit este datorat de persoanele fizice care au domiciliul sau rezidența icircntr-un
anumit stat precum și cele nerezidende care realizează venituri din surse situate pe teritoriul
acestui stat cu unele excepții prevăzute de lege Nu sunt supuși la plata impozitului pe venit
diplomații acreditați icircn statul considerat cu condiția reciprocității persoanele care realizează
venituri ce nu depășesc un anumit plafon uneori militarii suveranii și familiile regale acolo
unde e cazul
Obiectul impunerii icircl constituie veniturile relizate de muncitori și funcționari fermieri
icircntreprinzători mici-meșteșugari și liber-profesioniști proprietari imobiliari și rentieri
venituri realizate din munca salariată din activități economice icircnchirieri și arendări dobacircnzi
la sumele icircmprumutate etc
Icircn practica fiscală există două sisteme de așezare a impozitelor pe veniturile persoanelor
fizice
- impunerea separată a veniturilor provenind din fiecare sursă
- impunerea globală a veniturilor indiferent de sursa care provin
Impunerea separată se realizează fie prin instituirea mai multor impozite fiecare vizacircnd
veniturile dintr-o anumită sursă fie prin instituirea unui impozit unic dar care asigură un
tratament diferențiat fiecărei categorii de venituri (icircn funcție de natura acestora) Uneori după
impunerea separată a fiecărei categorii de venit veniturile din diferite surse cumulate se
supun unei noi impuneri
Impunerea globală presupune cumularea veniturilor realizate de o personă fizică din
diferite surse și supunerea acestora unui singur impozit Acest sistem este fregvent icircntacirclnit icircn
țări ca SUA Germania Franța Italia Belgia Marea Britanie
Icircn prezent tendința care se manifestă pe plan mondial este aceea de a se trece la
impunerea globală chiar și icircn țările cu tradiție icircn impunerea separată
Icircn funcție de obiectivele urmărite impunerea se face pe fiecare persoană sau pe
ansamblul familiei sau gospodăriei icircn cote proporționale progresive și regresive Impozitul
pe venitul persoanelor fizice se stabilește de regulă anual pe bază de declarație de impunere
a contribuabilului sau pe baza elementelor de care dispun organele financiare Suma astfel
stabilită se trece icircn debitul contribuabilului respectiv icircn registrul de rol Perceperea
impozitului aferent veniturilor salariale pensii dobacircnzi rente și altele se face icircn mod fregvent
prin stopaj la sursă iar cel aferent altor venituri prin plăți eșalonate icircn contul debitului
stabilit Atacirct sumele reținute și vărsate de un terț cacirct și cele vărsate direct de contribuabil se
decontează icircn contul impozitului anual Icircn Romacircnia pentru impunerea veniturilor persoanelor
7
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
fizice se utilizează următoarele impozite impozitul pe venitul global și impozitul pe
dividende
132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
Icircn majoritatea statelor cu economie de piață pentru impunerea veniturilor realizate de
societățile de capital se utilizează de regulă un regim fiscal propriu deosebit de cel aplicat
veniturilor persoanelor fizice Sub incidența impozitului pe venit intră societățile pe acțiuni
societățile cu răspundere limitată societățile cooperative societățile cu asigurare limitată
societățile de asigurări mutuale așezămintele societățile și alte organisme cu personalitate
juridică avacircnd scopuri lucrative Icircn unele țări (de exemplu Belgia) societățile de persoane pot
opta cu respectarea unor condiții pentru sistemul de impunere ce se aplică persoanelor fizice
Icircn general regimul de impunere a veniturilor persoanelor juridice este diferențiat icircn
funcție de modul cum sunt organizate acestea respectiv icircn societăți de capital sau societăți de
persoane Icircn cazul societăților de capital există o delimitare precisă icircntre patrimoniul societății
și averea asociaților precum și icircntre răspunderea acestora față de actele și faptele săvacircrșite de
societate Icircn cazul societăților de persoane este dificilă distincția dintre averea fiecărei
persoane asociate și patrimoniul societății Din această cauză impunerea veniturilor
societăților de persoane se face fregvent pe baza sistemului aplicat persoanelor fizice
La societățile de capital profitul obținut se repartizează o parte acționarilor sub formă
de dividend proporțional cu participarea la capitalul social iar o altă parte rămacircne la
dispoziția societății pentru constituirea unor fonduri Se poate vorbi astfel de profitul societății
icircnainte de repartizare profitul repartizat acționarilor cu titlu de dividend și profitul rămas icircn
final la dispoziția societății
14 IMPOZITUL PE AVERE
Impozitele pe avere au fost instituite icircn stracircnsă legătură cu dreptul de proprietate
asupra unor bunuri mobile și imobile Impozitele pe avere se icircntacirclnesc icircn practica financiară
sub trei forme și anume
Impozitele propriu-zise asupra averii
Impozitele pe circulației averii
Impozitele asupra creșterii averii
a) Impozitele propriu-zise asupra averii pot fi de două feluri
8
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- impozite stabilite asupra averii dar care se plătesc din venitul produs de averea respectivă
- impozite pe substanța averii icircn acest caz impozitul duce la micșorarea materiei impozabile
fiind perceput din substanța averii motiv pentru care se icircntacirclnește destul da rar ca și impozit
permanent
Icircn categoria impozitelor propriu-zise asupra averii mai des icircntacirclnite sunt următoarele
a Impozitele pe proprietăți imobiliare
b Impozitele asupra activului net
Icircn Romacircnia impozitele asupra averii propriu-zise au denumiri asemănătoare celor
practicate pe plan internațional respectiv impozitul pe clădiri impozitul pe teren taxa asupra
mijloacelor de transport
b) Impozitele pe circulația averii au ca obiect al impunerii trecerea dreptul de proprietate
asupra anumitor bunuri de la o persoană la alta
Icircn raport cu modalitatea icircn care are loc transmiterea dreptului de proprietate icircntacirclnim
- impozite asupra transferului cu titlu a dreptului de proprietate (impozitul pe succesiuni
impozitul pe donații)
- impozite asupra transferului cu titlu oneros a dreptului de proprietate
1 Icircn cazul impozitului pe succesiuni obiectul impozitului icircl constituie averea primită
drept moștenire de persoana fizică Sarcina fiscală se stabilește fie asupra icircntregului activ
succesoral (de exemplu icircn Marea Britanie SUA Australia) independent de modul de
icircmpărțire icircntre moștenitori fie asupra fiecărei părți succesoral (de exemplu icircn Franța Belgia
Germania) icircn condițiile progresivității impozitului
Subiectul impunerii icircl constituie moștenitorii și legatarii lor iar materia impozabilă este
reprezentată de averea lăsată moștenire din care au fost deduse icircn prealabil datoriile care
grevează succesiunea
2 Impozitul pe donații s-a instituit pentru a preveni eludarea impozitului pe succesiuni pe
calea efectuării de donații de avere icircn timpul vieții Obiectul impozitului pe donații icircl
constituie averea drept primită drept donație de la o persoană fizică La determinarea valorii
impozabile adesea nu se operează reducerile care se fac icircn cazul succesiunilor
Subiectul impozabil este persoana care a primit donația și este numită donatar
3 Impozitele asupra transferului cu titlu oneros a dreptului de proprietate se percep
cu ocazia tranzacțiilor privind bunurile imobiliare sau mobiliare și sunt reprezentate de
impozitile pe actele de vacircnzare-cumpărare a unor bunuri imobiliare impozitul pe hacircrtii de
valoare impozitul pe circulația capitalurilor și a efectelor comerciale etc
9
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Aceste impozite se stabilesc icircn cote proporționale sau progresive și se numesc taxe de
icircnregistrare deoarece se percep la icircnregistrarea actului de vacircnzare-cumpărare la instituția
publică de profil
Totodată icircn Romacircnia s-a instituit un impozit pe donații pentru a descuraja eludarea
impozitelor prin actele de vacircnzare-cumpărare sau a celor de succesiune
c) La impozitele asupra creșterii averii obiectul impunerii icircl constituie sporul de valoare
pe care l-au icircnregistrat anumite bunuri icircntr-o perioadă de timp Icircn această categorie de
impozite de impozite se includ
1 impozitul pe plusul de valoare imobiliară
2 impozitul pe sporul de avere realizat icircn timp de război etc
Impozitul pe pulsul de valoare imobiliară numit și impozit asupra cacircștigului de capital
a fost introdus pentru impunerea sporului de valoare icircnregistrat de anumite bunuri imobiliare
(terenuri clădiri) icircn intervalul de timp de la cumpărare și pacircnă la vacircnzare independent de
acțiunea proprietarului
Icircnregistrarea bunului de valoare imobiliară poate fi determinată de constituirea unor căi
de comunicație icircn imediata apropriere a averii respective extinderea perimetrului unei
localități astfel icircncacirct să fie scos din circuitul agricol și să fie utilizat pentru construcții de
locuințe executarea unor lucrări edilitare (canalizare electicitate etc)
Acestea s-a calculat profitului care depășea nivelul perioadei luate ca bază (de exemplu
profitul mediu obținut pe cacircțiva ani consecutivi dinaintea războiului) fie asupra profitului
care depășea o anumită rată considerată normală față de capitalul investit
Icircn Romacircnia acest gen de impozite nu este instituit
15 IMPOZITUL PE PROFIT
Impozitul pe profit reprezintă o sursă certă de alimentare cu venituri a bugetului
public icircn vederea asigurării mijloacelor financiare necesare icircndeplinirii drepturilor
fundamentale ale cetățenilor cu privire la icircnvățacircmacircnt sănătate cultură artă sport apărare
națională și ordine publică ocrotire socială și protecție ecologică precum și pentru finanțarea
unor acțiuni și obiective economice de interes național mai ales icircn domeniul infrastructurii
Randamentul fiscal al impozitului pe profit este icircn general scăzut pentru că există
numeroase posibilități de evaziune fiscală Totuși ponderea sa icircn resursele publice poate
crește printr-o mai bună organizare și o conducere mai exactă a evidențelor la agenții
10
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
economici icircn conformitate cu prevederile Legii Contabilității și prin aplicarea fermă a
sancțiunilor prevăzute de lege
Cu toate acestea impozitul pe profit are un rol important icircn creșterea ponderii
impozitelor directe icircn sistemul fiscal romacircnesc
Icircn același timp prin modul icircn care este reglementat impozitul pe profit se urmărește
stimularea activităților producătoare de profit ale agenților economici Se urmărește
stimularea dezvoltării economiei și crearea de noi locuri de muncă creșterea producției și icircn
consecință venitului agenților economici icircn final și a profitului impozabil
Există cinci forme de societăți comerciale prevăzute de legea societăților comerciale din
Romacircnia societăți icircn nume colectiv societăți icircn comandită simplă societăți icircn comandită pe
acțiuni societăți pe acțiuni societăți cu răspundere limitată
Cele mai des icircntacirclnite sunt societățile pe acțiuni și societățile cu răspundere limitată ale
căror obligații sunt garantate cu program social iar acționarii răspund numai icircn limita
capitalului vărsat
Deoarece profitul obținut este repartizat atacirct acționarilor sub formă de dividende cacirct și
sub formă de sume la dispoziția societății pentru rezerve sau investiții modalitatea de
impunere este impozitarea profitului brut cu impozitul pe profit și separat impozitarea
profitului net destinat dividendelor cu impozitul pe dividende
Icircn Romacircnia impozitul pe profit are următoarele caracteristici
se aplică cota de 16 asupra profitului impozabil
cota de impozit pe profit icircn cazul Băncii Naționale a Romacircniei este de 80 și se aplică
asupra veniturilor rămase după scăderea cheltuielilor deductibile și a fondului de rezervă
contribuabilii care obțin venituri din activitatea barurilor de noapte a cluburilor de noapte
a cazinourilor sau a pariurilor sportive și la care impozitul pe profit datorat pentru activitățile
prevăzute icircn acest articol este mai mic decacirct 5 din veniturile respective sunt obligați la plata
unui impozit de 5 aplicat acestor venituri
pierderea anuală icircnregistrată și declarată de contribuabili se recuperează din profitul
impozabil lunar obținut icircn exercițiile fiscale următoare fără a depăși icircnsă 5 ani
Profitul impozabil se determină ca diferență icircntre veniturile obținute din orice sursă și
cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un an fiscal din care se scad veniturile
neimpozabile și se adaugă cheltuielile nedeductibile
Veniturile reprezintă sumele sau valorile icircncasate sau de icircncasat și includ
veniturille din exploatare
venituri financiare
11
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
venituri excepționale
Cheltuielile reprezintă sumele sau valorile plătite ori de plătit după natura lor care
sunt aferente realizării veniturilor așa cum sunt icircnregistrate icircn contabilitatea contribuabililor
Icircn cadrul cheltuielilor efectuate pentru realizarea veniturilor se includ
cheltuieli de exploatare
cheltuielile financiare
cheltuieli excepționale
Pentru determinarea profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt
aferente realizării veniturilor conform prevederilor legale
Constatarea controlul urmărirea și icircncasarea impozitelor și a majorărilor de
icircntacircrziere se efectuează de către organele fiscale din subordinea direcțiilor finanțelor publice
județene și a municipiului București de Garda Financiară și de Curtea de Conturi
La efectuarea controlului se urmărește respectarea de către plătitor a realității și
legalității atacirct a veniturilor cacirct și a cheltuielilor determinarea profitului impozabil aplicarea
cotelor legale pentru stabilirea impozitului vărsarea integrală și la termen a acestuia
reflectarea corectă și la zi icircn evidența contabilă a tuturor operațiilor efectuate
12
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CAPITOLUL II
REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
Moneda de plată și de calcul a impozitelor și taxelor
(1) Impozitele și taxele se plătesc icircn moneda națională a Romacircniei
(2) Sumele icircnscrise pe o declarație fiscală se exprimă icircn moneda națională a Romacircniei
(3) Sumele exprimate icircntr-o menedă se convertesc icircn moneda națională a Romacircnieidupă
cum urmează
a) icircn cazul unei persoane care desfășoară o activitate icircntr-un stat străin și icircși ține
contabilitatea acestei activități profitul impozabil sau venitul net din activități independente și
impozitul plătit statului străin se convertesc icircn moneda națională a Romacircniei prin utilizarea
unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioda căreia icirci este aferent profitul
impozabil sau venitul net
b) icircn oricare alt caz sumele se convertesc icircn moneda națională a Romacircniei prin utilizare
cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se plătesc sumele respective ori la
altă dată prevăzută icircn norme
(4) Icircn icircnțelesul prevederilor alin (3) cursul de schimb valutar folosit pentru a converti icircn
moneda națională a Romacircniei sumele exprimate icircn moneda străină este cursul comunicat de
Banca Națională a Romacircniei exceptacircnd cazurile prevăzute expres icircn norme
Veniturile icircn natură
(1) Icircn icircnțelesul prezentului cod veniturile impozabile cuprind veniturile icircn numerar șisau
icircn natură
(2) Icircn cazul venitului icircn natură valoarea acestuia se stabilește pe baza cantității și a prețului
de piață pentru bunurile sau serviciile respective
Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal ndash (1) La stabilirea sumei unui
impozit sau a unei taxe icircn icircnțelesul prezentului cod autoritățile fiscale pot să nu ia icircn
considerare o tranzacție care nu are un scop economic sau pot reicirccadra forma unei tranzacții
pentru a reflecta conținutul economic al tranzacției
(2) Icircn cadrul unei tranzacții icircntre persoane afiliate autoritățile fiscale pot ajusta venitul sau
cheltuielile oricăreia dintre persoane după cum este necesar pentru a reflecta prețul de piață
13
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
al bunurilor sau serviciilor furnizate icircn cadrul tranzacției la stabilirea prețului de piață al
tranzacțiilor icircntre persoane afiliate se folosește cea mai adecvată dintre următoarele
metode
a) metoda comparării prețurilor plătite altor persoane care vacircnd bunuri sau servicii
comparabile către persoane independente
b) metoda cost-plus prin care prețul de piață se stabilește pe baza costurilor bunului sau
serviciului asigurat prin tranzacție majorat cu marja de profit corespunzătoare
c) metoda prețului de revacircnzare prin care prețul de piață se stabilește pe baza prețului de
revacircnzare a bunului sau serviciului unei persoane independente diminuat cu cheltuiala cu
vacircnzarea alte cheltuieli ale contribuabilului și o marjă de profit
d) orice metodă recunoscută icircn liniile directoare privind prețurile de transfer emise de
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
Veniturile obținute icircn Romacircnia ndash Următoarele venituri sunt considerate ca fiind
obținute icircn Romacircnia indiferent dacă sunt primite icircn Romacircnia sau icircn străinătate sub formă de
a) venituri atribuibile unui sediu permanent din Romacircnia
b) veniturile din activități dependente desfășurate icircn Romacircnia
c) dividende de la o persoană juridică romacircnă
d) dobacircnzi de la un rezident
e) dobacircnzi de la un nerezident care are un sediu permanent icircn Romacircnia este o cheltuială
a sediului permanent
f) redevențe de la un rezident
g) redevențe de la un nerezident care are un sediu permanent icircn Romacircnia dacă redevența
este o cheltuială a sediului permanent
h) venituri din proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia inclusiv veniturile din exploatarea
resurselor naturale situate icircn Romacircnia venituri din folosirea proprietății imobiliare situate icircn
Romacircnia și venituri din transferul dreptului de proprietate asupra proprietăților imobiliare
situate icircn Romacircnia
i) venituri din transferul titlurilor de participare la o persoană juridică dacă persoana
juridică este o persoană juridică romacircnă sau dacă cea mai mare parte a valorii mijloacelor fixe
ale persoanei juridice direct sau prin una sau mai multe persoane juridice reprezintă
proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia
j) venituri din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat
k) venituri din servicii prestate icircn Romacircnia exclusiv transportul internațional și prestările
de servicii accesorii acestui transport
14
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
l) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanță din orice domeniu
dacă aceste venituri sunt obținute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt
cheltuieli ale unui sediu permanent din Romacircnia
m) veniturile reprezentacircnd remunerații primite de la nerezidenți ce au calitate de
administrator fondator sau membru al consiliului de administrație al unei persoane juridice
romacircne
n) comisioane de la un rezident
o) comisioane de la un nerezident care are sediul permanent icircn Romacircnia dacă comisionul
este o cheltuială a sediului permanent
p) venituri din activități sportive și divertisment desfășurate icircn Romacircnia indiferent dacă
veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activități sau de
către alte persoane
q) veniturile obținute de la jocurile de noroc practicate icircn Romacircnia
r) orice alte venituri obținute dintr-o activitate desfășurată icircn Romacircnia
s) veniturile realizate din lichidare sau dizolvare icircn Romacircnia fără lichidare a unei
persoane juridice romacircne
22 IMPOZITUL PE PROFIT
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitului pe profit următoarele persoane
denumite icircn continuare contribuabili
a) persoanele juridice romacircne
b) persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent icircn Romacircnia
c) persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate icircn
Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică
d) persoanele juridice străine care realizează venitul dinsau icircn legătură cu proprietăți
imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne pentru veniturile
realizate atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică icircn acest
caz impozitul datorat de persoana fizică se calculează se reține și se varsă de către persoana
juridică romacircnă
Sfera de cuprindere a impozitului ndash impozitul pe profit se aplică după cum urmează
15
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
a) icircn cazul persoanelor juridice romacircne asupra profitului impozabil obținut din orice
sursă atacirct icircn Romacircnia cacirct și din străinătate
b) icircn cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui
sediu permanent icircn Romacircnia asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent
c) icircn cazul persoanelor juridice străine și al persoanelor fizice nerezidente care desfășoră
o activitate icircn Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică asupra părții din profitul
impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane
d) icircn cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri dinsau icircn legătură cu
proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare
deținute la o persoană juridică romacircnă asupra profitului impozabil acestor venituri
e) icircn cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne care
realizează venituri atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică
asupra părții din profitul impozabil al asocierii atribuite persoanei fizice rezidente
Scutiri ndash Sunt scutiți de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili
a) trezoreria statului
b) instituțiile publice pentru fondurile publice inclusiv pentru veniturile proprii și
disponibilitățile realizate și utilizate potrivit Legii nr5002002 privind finanțele publice cu
modificările ulterioare și Ordonanței de urgență a Guvernului nr452003 privind finanțele
publice locale dacă legea nu prevede altfel
c) persoanele juridice romacircne care plătesc impozitul pe veniturile microicircntreprinderilor
d) fundațiile romacircne constitute ca urmare a unui legat
e) cultele religioase pentru veniturile obținute din activități economice care sunt utilizate
pentru susținerea activităților cu scop caritabil
f) cultele religioase pentru veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor
produselor necesare activității de cult potrivit legii și pentru veniturile obținute din chirii cu
condiția ca sursele respective să fie utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori pentru
icircntreținerea și funcționarea unităților de cult pentru lucrările de construcție reparații și de
consolidare a lăcașelor de cult și a clădirilor ecliziastice pentru icircnvățacircmacircnt și pentru acțiuni
specifice cultelor religioase inclusiv veniturile din despăgubiri sub formă bănescă obținute ca
urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de
proprietate
g) instituțiile de icircnvățacircmacircnt particular acreditate precum și cele autorizate pentru
veniturile utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori potrivit Legii icircnvățacircmacircntului
nr841995 republicată cu modificările și completările ulterioare și Ordonanței de urgență a
16
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Guvernului nr1742001 privind unele măsuri pentru icircmbunătățirea finanțării icircnvățacircmacircntului
superior cu modificările ulterioare
h) asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari
recunoscute ca asociații de proprietari potrivit Legii locuinței nr 1441996 republicată cu
modificările și completările ulterioare pentru veniturile obținute din activități economice și
care sunt sau urmează a fi utilizate pentru icircmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii
pentru icircntreținerea și repararea proprietății comune
i) fondul de garantare a depozitelor icircn sistemul bancar constituit potrivit legii
j) fondul de compensare a investițiilor icircnființat potrivit legii
k) Banca Națională a Romacircniei
l) fondul de garantare a pensiilor private icircnființat potrivit legii
Cotele de impozitare ndash Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului
impozabil este de 16 cu excepțiile prevăzute icircn articolul 38 Profitul impozabil și impozitul
pe profit se calculează și se evidențiază trimestrial cumulat de la icircnceputul anului
Anul fiscal este considerat conform legislației icircn vigoare anul calendaristic Cacircnd un
contribuabil se icircnființează sau icircncetează să mai existe icircn cursul unui an fiscal perioada
impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat
23 IMPOZITUL PE VENIT
Contribuabilii ndash Următoarele persoane datorează plata impozitului conform articolului
39 și sunt numite icircn continuare contribuabili
a) persoanele fizice rezidente
b) persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin
intermediul unui sediu permanent icircn Romacircnia
c) persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente icircn Romacircnia
d) persoanele fizice nerezidente care obțin venituri din activități independente
Sfera de cuprindere a impozitului ndash (1) Impozitul prevăzut icircn articolul 40 denumit
icircn continuare impozit pe venit se aplică la următoarele venituri
a) icircn cazul persoanelor fizice rezidente romacircne cu domiciliul icircn Romacircnia veniturile
obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei
17
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) icircn cazul persoanelor fizice rezidente altele decacirct cele prevăzute la litera a) numai
veniturile obținute din Romacircnia care sunt impuse la nivelul fiecărei surse din categoriile de
venituri prevăzute la articolul 41
c) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă prin
intermediul unui sediu permenent icircn Romacircnia venitului net atribuibil sediului permanent
d) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă icircn
Romacircnia venitului salarial net din această activitate
e) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care obțin veniturile prevăzute la articolul 39
litera d) venitului determinat conform regulilor prevăzute icircn prezentul titlu ce corespund
categoriei respective de venit
(2) Persoanele fizice care icircndeplinesc condițiile de rezidență prevăzute la articolul 7 aliniatul
(1) pct 23 litera b) sau c) timp de trei ani consecutiv vor fi supuse impozitul pe venit pentru
veniturile obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei icircncepacircnd cu al
patrulea an fiscal
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit ndash Categoriile de venituri supuse
impozitului pe venit potrivit articolului 41 sunt următoarele
a) veniturile din activități independente
b) veniturile din salarii
c) veniturile din cedarea folosinței bunurilor
d) veniturile din investiții
e) veniturile din pensii
f) veniturile din activități agricole
g) veniturile din premii și jocuri de noroc
h) veniturile din transferul proprietăților imobiliare
i) veniturile din alte surse
Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activități indepente
salarii cedarea folosinței bunurilor pensii activități agricole premii și alte surse este de 16
aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă Fac
excepție de la prevederile de mai sus cotele de impozit prevăzute icircn categoriile de venituri din
investiții și jocuri de noroc
Perioada impozabilă ndash este anul fiscal care corespunde anului calendaristic Prin
excepție perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic icircn situația icircn care decesul
contribuabilului survine icircn cursul anului
18
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitelor și taxelor locale atacirct personale
fizice (inclusiv cele care desfășoră activități economice pe baza liberei inițiative ori exercită icircn
mod individual sau prin asociere orice profesie liberă) cacirct și persoanele juridice
Icircn categoria impozitelor și taxelor locale sunt incluse
impozitul și taxa pe clădiri
impozitul și taxa pe teren
taxa asupra mijloacelor de transport
taxa pentru eliberarea certificatelor avizelor și autorizațiilor
taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate
impozitul pe spectacole
taxa hotelieră
taxe speciale
alte taxe locale
241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
Orice persoană care are icircn proprietate o clădire situată icircn Romacircnia datorează anual
impozit pentru acea cladire exceptacircnd cazul icircn care icircn prezentul titlu se prevede diferit
Impozitul pe cladiri precum si taxa pe cladiri se datorează către bugetul local al
comunei al orasului sau al municipiului icircn care este amplasată clădirea
Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unitaților administrativ-
teritoriale concesionate icircnchiriate date icircn administrare ori in folosință după caz persoanelor
juridice altele decat cele de drept public se stabilește taxa pe cladiri care reprezintă sarcina
fiscală a concesionarilor locatarilor titularilor dreptului de administrare sau de folosință
după caz icircn condiții similare impozitului pe cladiri
Calculul impozitului pentru persoane fizice
Icircn cazul persoanelor fizice impozitul pe clădiriicircn mediul rural se calculează prin
aplicarea cotei de impozitare de 01 la valoarea impozabilă a cladirii
Valoarea impozabila a cladirii exprimată icircn lei se determină prin icircnmulțirea
suprafeței construite desfășurate a acesteia exprimate icircn metri patrați cu valoarea impozabilă
corespunzatoare exprimată icircn leimp din tabelul urmator
Valoarea impozabila ndash leimp -
19
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
A Cladire cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
806 478
B Cladire cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
219 137
C Cladire-anexa cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
137 123
D Cladire-anexa cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
82 54
E Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate ca locuinta in oricare dintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
75 din suma care s-
ar aplica cladirii
75 din suma care s-ar
aplica cladirii
F Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate in alte scopuri decat cel de locuinta in oricaredintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
50 din suma care s-
ar aplica cladirii
50 din suma care s-ar
aplica cladirii
Sursa Preluare din Codul fiscal
Valoarea impozabilă a cladirii se ajustează icircn funcție de rangul localității și zona icircn
care este amplasată cladirea prin icircnmulțirea valorii determinate cu coeficientul de corecție
corespunzator prevăzut icircn tabelul urmator
Tabelul nr12 Coeficienti de corectie
Zona in
cadrul
localitatii
Rangul localitatii
0 I II III IV V
A 260 250 240 230 110 105
B 250 240 230 220 105 100
C 240 230 220 210 100 095
D 230 220 210 200 095 090
Sursa Preluare din Codul fiscal
In cazul unui apartament amplasat icircntr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8
apartamente coeficientul de corecție se reduce cu 010
Valoarea impozabilă a cladirii se reduce icircn funcție de anul terminarii acesteia după
cum urmează
a) cu 20 pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referință
20
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) cu 10 pentru clădirea care are o vechime cuprinsă icircntre 30 de ani și 50 de ani
inclusiv la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință
Persoanele fizice care au icircn proprietate două sau mai multe cladiri datorează un
impozit pe cladiri majorat după cum urmează
a) cu 65 pentru prima cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
b) cu 150 pentru a doua cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
c) cu 300 pentru a treia cladire și urmatoarele icircn afara celei de la adresa de
domiciliu
Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
Icircn cazul persoanelor juridice impozitul pe cladiri se calculează prin aplicarea unei
cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii Cota de impozit se stabilește prin
hotarare a consiliului local și poate fi cuprinsă icircntre 025 si 150 inclusiv
Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii icircn patrimoniu
icircnregistrată icircn contabilitatea proprietarului cladirii conform prevederilor legale icircn vigoare
Icircn cazul clădirii la care au fost executate lucrari de reconstruire consolidare
modernizare modificare sau extindere de catre locatar din punct de vedere fiscal acesta are
obligația sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi
declarații fiscale icircn termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective
Icircn cazul unei clădiri a carei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizarii
valoarea impozabilă se reduce cu 15
Icircn cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform reglementarilor contabile valoarea
impozabilă a cladirii este valoarea contabilă rezultată icircn urma reevaluarii icircnregistrată ca atare
icircn contabilitatea proprietarului ndash persoană juridică
Icircn cazul unei clădiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de
referință cota impozitului pe cladiri se stabilește de consiliul localConsiliul General al
Municipiului București icircntre 5 si 10 și se aplică la valoarea de inventar a clădirii
icircnregistrată icircn contabilitatea persoanelor juridice pacircnă la sfacircrșitul lunii icircn care s-a efectuat
prima reevaluare
Icircn cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar pe icircntreaga
durata a acestuia se aplică urmatoarele reguli
a) impozitul pe cladiri se datorează de locatar
b) valoarea care se ia icircn considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din
contract a clădirii asa cum este ea icircnregistrată icircn contabilitatea locatorului sau a locatarului
conform prevederilor legale icircn vigoare
21
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
c) icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decacirct prin ajungerea la
scadență impozitul pe cladiri este datorat de locator
Impozitul pe cladiri se aplică pentru orice cladire deținută de o persoană juridica aflată
icircn funcțiune icircn rezervă sau icircn conservare chiar dacă valoarea sa a fost recuperata integral pe
calea amortizarii
242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
Impozitul pe teren este un impozit anual datorat de contribuabilii care dețin icircn
proprietate terenuri situate icircn municipii orașe și comune icircn intravilanul sau extravilanul
acestora
Icircn cazul unui teren aflat icircn administrarea sau icircn folosință după caz a altei persoane și
pentru care se datorează chiriearendă icircn baza unui contract de icircnchirierearendare impozitul
pe teren se datorează de către proprietar
Cacircnd terenul este deținut icircn comun de două sau mai multe persoane fiecare proprietar
datorează impozit pentru partea din teren aflată icircn proprietatea sa Icircn cazul icircn care nu se pot
stabili părțile individuale ale proprietăților icircn comun se aplică aceleași reguli ca la impozitul
pe clădiri
Impozitul pe teren nu se datorează pentru
a terenurile aflate icircn administrarea sau icircn folosință instituțiilor publice
b terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru
agricultură sau silvicultură inclusiv cele ocupate de iazuri bălți sau lacuri de acumulare
terenurile utilizate pentru exploatările din subsol icircn măsura icircn care nu afectează folosirea
suprafeței solului
c terenurile aferente clădirile aflate pe domeniul public și privat al statului
administrate de Regia Autonomă
243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
Orice persoană care are icircn proprietate un mijloc de transport care trebuie icircnmatriculat
icircn Romacircnia datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport cu excepția cazurilor icircn
care icircn prezentul capitol se prevede altfel
22
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Impozitul pe mijloacele de transport se platește la bugetul local al unitații
administrativ-teritoriale unde persoana icircși are domiciliul sediul sau punctul de lucru după
caz
Icircn cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar
pe icircntreaga durată a acestuia impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar
Icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decat prin ajungerea la scadență
impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator
Impozitul pe mijloacele de transport se calculează icircn funcție de tipul mijlocului de
transport conform celor prevazute icircn prezentul capitol
Icircn cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule impozitul pe mijlocul de transport
se calculează icircn funcție de capacitatea cilindrică a acestuia prin inmulțirea fiecarei grupe de
200 cm^3 sau fracțiune din această cu sumă corespunzatoare din tabelul urmator
Tabelul nr13 Mijloace de transport
Nr crt
Mijloace de transport cu tractiune mecanica - lei 200 cmc sau fractiune
din aceasta -
1 Motorete scutere motociclete si autoturisme cu capacitatea cilindrica de pana la 1600 cmc inclusiv
8
2 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 1601 cmc si 2000 cmc inclusiv
18
3 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2001 cmc si 2600 cmc inclusiv
72
4 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2601 cmc si 3000 cmc inclusiv
144
5 Autoturisme cu capacitatea cilindrica peste 3001 cmc 2906 Autobuze autocare microbuze 247 Alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata de
pana la 12 tone inclusiv30
8 Tractoare inmatriculate 18 Sursa Preluarea de la Codul fiscal
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
23
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA
2005 -2006
Prin măsurile fiscale icircntreprinse anul 2005 a marcat o abordare nouă a politicii fiscale
care se icircnscrie icircn tendința actuală din țările foste socialiste urmărinde-se declanșarea unei
adevărate competiții icircntre economiile naționale măsuri ce au avut impact și asupra anului
2006
Dintre aceste măsuri cele mai importante au avut icircn fost
a) perfecționarea impozitului pe profit
reducerea cotei de impunere a profitului de la 25 la 16
unificarea cotei de impozitare a profiturilor persoanelor juridice prin eliminarea
cotei reduse de impunere de 10 a profitului obținut din vacircnzarea-cesionarea
proprietăților imobiliare situate icircn Romacircnia și a titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă icircn contextul reducerii cotei standard de impozitare la 16
extinderea bazei de impozitare prin
- eliminarea posibilităților de opțiune pentru impunerea veniturilor la data ratelor
icircn cazul contractelor de vacircnzare cu plata icircn rate și impunerea acestora la data facturării
- renunțarea la posibilitatea deducerii cheltuielilor de amortizare reprezenacircnd 20
din valoarea de intrare a achizițiilor de mijloace fixe amortizabile sau brevete de invenție
amortizabile
b) majorarea cotei de impunere de la 15 la 3 a veniturilor
microicircntreprinderilor Prin această măsură s-a urmărit crearea unui sistem fiscal echitabil
neutru și care să nu genereze tratamente fiscale discriminatorii icircn raport cu diversele categorii
de contribuabili
c) simplificarea și perfecționarea impozitului pe venit unde măsurile luate au
constat icircn
- icircnlocuirea sistemului global de impunere a veniturilor realizate de persoane
fizice care presupunea utilizarea unui barem de impunere cu cote progresive cuprinse icircntre
18 și 40 cu sistemul bazat pe cota unică de 16 aplicată majoritatea categoriilor de
venituri Sistemul propus asigură simplitate obiectivitate și creează premisele pentru creștrea
economică prin stimularea investițiilor
Elementele cheie icircn impunerea veniturilor icircn acest sistem vizează renunțarea la
procedura de globalizare a anumitor venituri și icircnlocuirea acestui sistem cu impunerea
veniturilor pentru fiecare sursă de venie din fiecare categorie impozitul fiind final Această
24
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
abordare a generat modificări icircn sistemul de compensare a pierderilor precum și icircn sistemul
de declarare
- s-au eliminat din legislația fiscală deducerile economice care includeau
cheltuieli pentru reabilitarea locuinței de domiciliu destinate reducerii
pierderilor de căldură icircn scopul icircmbunătățirii confortului termic icircn limita sumei de 15
milioane lei anual
prime de asigurare pentru locuința de domiciliu icircn limita echivalentului icircn lei a
200 de euro pe an
prime de asigurare privată de sănătate cu excepția celor icircncheiate icircn scopuri
estetice icircn limita echivalentului icircn lei a 200 de euro pe an
cotizația de sindicat potrivit legislației icircn materie
Cele mai importante măsuri fiscale icircn anul 2006 au fost
Icircn domeniul impozitului pe profit
- extinderea numărului de contribuabili
- extinderea bazei impozabile prin
restracircngerea categoriilor de rezerve deductibile la calculul profitului impozabil
pentru societățile bancare și de asigurare precum și din sectorul energetic petrolier prin
eliminarea celor specifice față de celelalte categorii de contribuabili
eliminarea unor facilități fiscale cuprinse icircn acte normative considerate
neconforme cu principiile Uniunii Europene
Icircn domeniul impozitului pe venit
aplicarea cotei unice de 16 asupra cacircștigurilor din transferul titlurilor de valoare icircn
timpul anului cu posibilitatea opțională de definitivare la sfacircrșitul anului a impozitului
aplicacircnd cota de 16 asupra cacircștigului net
renunțarea la facilitarea de neimpozitare a cacircștigurilor din transferul proprietăților
imobiliare dobacircndite prin moștenire și schimb
Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2006 conform legislației pentru veniturile realizate de
persoanele fizice și juridice nerezidente s-a aplicat cota de 16 cu excepția veniturilor
obținute din jocuri de noroc pentru care se obține cota de impozit de 20 și 25
S-au unificat icircn felul acesta cotele de impozitare practicate pentru nerezidenți crescacircnd
de la 10 și respectiv 15 la 16 cu excepția jocurilor de noroc unde cota rămacircne
constantă
Icircn domeniul impozitelor și taxelor locale au fost avute icircn vedere următoarele măsuri
25
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
icircn cazul clădirilor utilizate ca locuințe s-a majorat impozitul aferent acestora taxa asupra
mijloacelor de transport s-a majorat ca urmare a modificării modului de calcul a impozitului
majorarea taxei datorate pentru iahturi renunțarea la scutirea de la plata taxei asupra
succesiunii dacă icircncheierea procedurilor succesorale a fost făcută icircn termen de un an de la
data decesului proprietarilor bunului
32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
Din analiza datelor existente icircn bugetele de stat pe anii 2008 2009 si 2010
comparativ icircn dinamica situația principalelor impozite directe se prezintă astfel
Tabelul nr 31
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada 2008 - 2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit
profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
11783340 14477345 15237165
Impozit pe profit 10382000 12821300 13445500
Alte impozite pe
venit profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
1401340 1656045 1791665
SursaBugetul de stat 2008 2009 și 2010
26
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig31 Impozitul pe venitprofit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada
2008-2010
Tabelul nr32
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane fizice icircn perioada 2008-
2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit profit
și cacircștiguri de capital
de la persoane fizice
2181700 4116100 4696314
Impozit pe venit 13036500 17482527 20006115
Alte impozite pe venit
profit și cacircștiguri de
capital de la persoane
fizice
110 500 2000
Sursa Bugetul de stat 20082009 și 2010
27
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig32 Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoanele fizice icircn perioada
2008-2010
Tabel nr33
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venitul din salarii 12848200 14761042
Impozit pe venituri din activități independente 344523 642061
Impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor 261600 297610
Impozit pe venituri din dividende 1583200 1708260
Impozit pe venituri din pensii 346300 441797
Impozit pe venituri din activități agricole 28673 50802
Impozit pe veniturile din transferul proprietăților
imobiliare din
patrimoniul personal
835706 895258
Impozit pe venituri realizate de persoane fizice
nerezidente
74000 122995
SursaBugetul de stat 2009 și 2010
28
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig33 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr34
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venituri din dobacircnzi 383600 117662
Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare 592700 120260
Impozit pe venituri din operațiuni de vacircnzare-cumpărare de
valută la termen pe bază de contract precum și din orice alte
operațiuni
2599 323
Impozit pe venituri obținute din valorificare de bunuri icircn
regim de consignație și din activități desfășurate pe baza
unui contract de agent comision sau mandat comercial
56000
119130
Impozit pe veniturile din activități de expertiză contabilă
tehnică judiciară și extrajudiciară
4200 6292
Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc din
premii și din prime icircn bani și sau natură
47500 92055
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
29
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr34 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr35
Impozitul pe venit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozitul pe venitul microicircntreprinderilor 556000 694000
Impozit pe venitul reprezentanțelor din Romacircnia ale
societăților
comerciale și organizațiilor economice străine
28000 3800
Impozit pe venitul realizat de persoane juridice
nerezidente
751325 799000
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
30
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice
Tabel nr36
Impozitul pe profit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500
Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000
Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din
nerespectarea Legii privind protecția consumatorului
629
325
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
31
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Alte impozite și taxe de la populație
III Impozitele pe clădiri și pe terenuri de la persoanele juridice (bugetele locale)
IV Impozitul pe venit (bugetul de stat bugetele locale)
V Alte impozite directe (bugetul de stat și bugetele locale)
VI Contribuții (bugetele asigurărilor sociale)
Contribuții pentru asigurările sociale de stat datorate de angajați angajatori de alte
persoane asigurate (bugetul asigurărilor sociale de stat)
Contribuții pentru asigurările pentru șomaj datorate de angajatori și angajați (bugetul
asigurărilor pentru șomaj)
Contribuții pentru asigurările sociale de sănătate datorate de angajatori și angajați
(bugetul asigurărilor sociale de sănătate)
Deoarece icircncepacircnd cu ultimile decenii ale secolului trecut s-a icircnregistrat o creștere
simțitoare a cheltuielilor publice sporul de venituri realizat prin introducerea impozitelor
personale nu a fost suficient pentru acoperirea acestora astfel icircncacirct s-a extins și impunerea
indirectă
12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
Icircn categoria impozitelor de tip real cele mai cunoscute de practica financiară
internațională sunt acelea care au ca obiect al impunerii pămacircntul clădirile activitățile
economice neagricole și mișcarea capitalului bănesc Aceste impozite s-au icircntacirclnit icircn perioada
descompunerii feudalismului și icircn primele stadii de dezvoltare ale capitalismului și au purtat
denumiri diverse ca impozitul funciar impozitul pe clădiri impozitul pe locuințe Impozitul
de tip real continuă să existe și astăzi icircn unele țări icircn care agricultura ocupă un loc important
icircn economia națională și unde impozitul funciar conservă icircn general trăsăturile impozitelor
reale
Specific impozitelor rele este faptul că se stabilesc pe baza unor criterii exterioare care
dau o anumită imagine despre materia impozabilă dar nu și despre puterea economică a
subiectului impozitului
Cu timpul dezvoltarea manufacturilor fabricilor comerțului și a profesiilor libere a
determinat creștera numărului meșteșugarilor fabricanților comercianților și
liberprofesioniștilor Impunerea acestora a necesitat introducerea impozitului pe activitățile
industriale comerciale și profesiile libere dar la baza stabilirii acestui impozit au stat tot
criterii de ordin exterior cum sunt mărimea capitalului mărimea localității icircn care icircși
5
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
desfășoară activitatea icircntreprinderea felul icircntreprinderii numărul muncitorilor Nu se lua icircn
considerare nici venitul realizat și nici cheltuielile de producție și de circulație
Dezvoltarea industriei și a comerțului a impus dezvoltarea relațiilor de credit a băncilor
și a comerțului cu hacircrtii de valoare Icircn aceste condiții o categorie de oameni se ocupă numai
cu plasarea capitalurilor bănești disponibile icircn operații speculative Pentru impunerea acestora
s-a introdus impozitul pe capitalurile bănești care se stabilea icircn funcție de volumul
dobacircnzilor pe care le plătea pentru capitalul luat cu icircmprumut sau icircn funcție de volumul
dobacircnzilor pe care creditorul le icircncasa pentru capitalul dat cu icircmprumut
Avacircnd icircn vedere modul cum se așează impozitul un mare număr număr de rentieri
aveau posibilitatea să se sustragă de la plata lui deoarece nici debitorul și nici creditorul nu
erau interesați să anunțe organele fiscale despre existența unor relații de credit icircntre ei
Icircn același timp impozitele indirecte deveneau tot mai apăsătoare pentru cei cu venituri
mici Sub impulsul contribuabilor s-a convenit construirea unui sistem de impunere care să
asigure impunerea progresivă a veniturilor și a averii introducerea minimului neimpozabil și
acordarea unor icircnlesniri pentru contribuabilii cu persoane aflate icircn icircntreținere sau cu sarcini
familiale deosebite
Icircn acest fel statul a consimțit trecerea la diferențierea sarcinii fiscale icircn funcție de
mărimea veniturilor și sau averii și de situația personală a fiecărui plătitor ceea ce a
icircnsemnat trecerea la sistemul impunerii personale Impozitele personale sunt icircntacirclnite sub
forma impozitelor pe venit și a impozitelor pe avere
13 IMPOZITUL PE VENIT
Impozitele pe venit au apărut icircn perioada cacircnd veniturile diferitelor clase de categorii
sociale au fost suficient de diferențiate Prin introducerea impozitelor pe venit s-a mărit
considerabil numărul contribuabililor ca urmare a existenței muncitorilor și funcționarilor care
realizau venituri sub forma salariilor a industriașilor comercianților și bancherilor care
realizau venituri sub forma profiturilor a proprietăților funciari care obțineau venituri sub
forma rentei
Icircn cazul impozitelor pe venit icircn calitatea de subiect pot apărea atacirct persoanele fizice cacirct
și persoanele juridice (societățile comerciale) care realizează venituri din diferite surse
131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
6
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Acest impozit este datorat de persoanele fizice care au domiciliul sau rezidența icircntr-un
anumit stat precum și cele nerezidende care realizează venituri din surse situate pe teritoriul
acestui stat cu unele excepții prevăzute de lege Nu sunt supuși la plata impozitului pe venit
diplomații acreditați icircn statul considerat cu condiția reciprocității persoanele care realizează
venituri ce nu depășesc un anumit plafon uneori militarii suveranii și familiile regale acolo
unde e cazul
Obiectul impunerii icircl constituie veniturile relizate de muncitori și funcționari fermieri
icircntreprinzători mici-meșteșugari și liber-profesioniști proprietari imobiliari și rentieri
venituri realizate din munca salariată din activități economice icircnchirieri și arendări dobacircnzi
la sumele icircmprumutate etc
Icircn practica fiscală există două sisteme de așezare a impozitelor pe veniturile persoanelor
fizice
- impunerea separată a veniturilor provenind din fiecare sursă
- impunerea globală a veniturilor indiferent de sursa care provin
Impunerea separată se realizează fie prin instituirea mai multor impozite fiecare vizacircnd
veniturile dintr-o anumită sursă fie prin instituirea unui impozit unic dar care asigură un
tratament diferențiat fiecărei categorii de venituri (icircn funcție de natura acestora) Uneori după
impunerea separată a fiecărei categorii de venit veniturile din diferite surse cumulate se
supun unei noi impuneri
Impunerea globală presupune cumularea veniturilor realizate de o personă fizică din
diferite surse și supunerea acestora unui singur impozit Acest sistem este fregvent icircntacirclnit icircn
țări ca SUA Germania Franța Italia Belgia Marea Britanie
Icircn prezent tendința care se manifestă pe plan mondial este aceea de a se trece la
impunerea globală chiar și icircn țările cu tradiție icircn impunerea separată
Icircn funcție de obiectivele urmărite impunerea se face pe fiecare persoană sau pe
ansamblul familiei sau gospodăriei icircn cote proporționale progresive și regresive Impozitul
pe venitul persoanelor fizice se stabilește de regulă anual pe bază de declarație de impunere
a contribuabilului sau pe baza elementelor de care dispun organele financiare Suma astfel
stabilită se trece icircn debitul contribuabilului respectiv icircn registrul de rol Perceperea
impozitului aferent veniturilor salariale pensii dobacircnzi rente și altele se face icircn mod fregvent
prin stopaj la sursă iar cel aferent altor venituri prin plăți eșalonate icircn contul debitului
stabilit Atacirct sumele reținute și vărsate de un terț cacirct și cele vărsate direct de contribuabil se
decontează icircn contul impozitului anual Icircn Romacircnia pentru impunerea veniturilor persoanelor
7
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
fizice se utilizează următoarele impozite impozitul pe venitul global și impozitul pe
dividende
132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
Icircn majoritatea statelor cu economie de piață pentru impunerea veniturilor realizate de
societățile de capital se utilizează de regulă un regim fiscal propriu deosebit de cel aplicat
veniturilor persoanelor fizice Sub incidența impozitului pe venit intră societățile pe acțiuni
societățile cu răspundere limitată societățile cooperative societățile cu asigurare limitată
societățile de asigurări mutuale așezămintele societățile și alte organisme cu personalitate
juridică avacircnd scopuri lucrative Icircn unele țări (de exemplu Belgia) societățile de persoane pot
opta cu respectarea unor condiții pentru sistemul de impunere ce se aplică persoanelor fizice
Icircn general regimul de impunere a veniturilor persoanelor juridice este diferențiat icircn
funcție de modul cum sunt organizate acestea respectiv icircn societăți de capital sau societăți de
persoane Icircn cazul societăților de capital există o delimitare precisă icircntre patrimoniul societății
și averea asociaților precum și icircntre răspunderea acestora față de actele și faptele săvacircrșite de
societate Icircn cazul societăților de persoane este dificilă distincția dintre averea fiecărei
persoane asociate și patrimoniul societății Din această cauză impunerea veniturilor
societăților de persoane se face fregvent pe baza sistemului aplicat persoanelor fizice
La societățile de capital profitul obținut se repartizează o parte acționarilor sub formă
de dividend proporțional cu participarea la capitalul social iar o altă parte rămacircne la
dispoziția societății pentru constituirea unor fonduri Se poate vorbi astfel de profitul societății
icircnainte de repartizare profitul repartizat acționarilor cu titlu de dividend și profitul rămas icircn
final la dispoziția societății
14 IMPOZITUL PE AVERE
Impozitele pe avere au fost instituite icircn stracircnsă legătură cu dreptul de proprietate
asupra unor bunuri mobile și imobile Impozitele pe avere se icircntacirclnesc icircn practica financiară
sub trei forme și anume
Impozitele propriu-zise asupra averii
Impozitele pe circulației averii
Impozitele asupra creșterii averii
a) Impozitele propriu-zise asupra averii pot fi de două feluri
8
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- impozite stabilite asupra averii dar care se plătesc din venitul produs de averea respectivă
- impozite pe substanța averii icircn acest caz impozitul duce la micșorarea materiei impozabile
fiind perceput din substanța averii motiv pentru care se icircntacirclnește destul da rar ca și impozit
permanent
Icircn categoria impozitelor propriu-zise asupra averii mai des icircntacirclnite sunt următoarele
a Impozitele pe proprietăți imobiliare
b Impozitele asupra activului net
Icircn Romacircnia impozitele asupra averii propriu-zise au denumiri asemănătoare celor
practicate pe plan internațional respectiv impozitul pe clădiri impozitul pe teren taxa asupra
mijloacelor de transport
b) Impozitele pe circulația averii au ca obiect al impunerii trecerea dreptul de proprietate
asupra anumitor bunuri de la o persoană la alta
Icircn raport cu modalitatea icircn care are loc transmiterea dreptului de proprietate icircntacirclnim
- impozite asupra transferului cu titlu a dreptului de proprietate (impozitul pe succesiuni
impozitul pe donații)
- impozite asupra transferului cu titlu oneros a dreptului de proprietate
1 Icircn cazul impozitului pe succesiuni obiectul impozitului icircl constituie averea primită
drept moștenire de persoana fizică Sarcina fiscală se stabilește fie asupra icircntregului activ
succesoral (de exemplu icircn Marea Britanie SUA Australia) independent de modul de
icircmpărțire icircntre moștenitori fie asupra fiecărei părți succesoral (de exemplu icircn Franța Belgia
Germania) icircn condițiile progresivității impozitului
Subiectul impunerii icircl constituie moștenitorii și legatarii lor iar materia impozabilă este
reprezentată de averea lăsată moștenire din care au fost deduse icircn prealabil datoriile care
grevează succesiunea
2 Impozitul pe donații s-a instituit pentru a preveni eludarea impozitului pe succesiuni pe
calea efectuării de donații de avere icircn timpul vieții Obiectul impozitului pe donații icircl
constituie averea drept primită drept donație de la o persoană fizică La determinarea valorii
impozabile adesea nu se operează reducerile care se fac icircn cazul succesiunilor
Subiectul impozabil este persoana care a primit donația și este numită donatar
3 Impozitele asupra transferului cu titlu oneros a dreptului de proprietate se percep
cu ocazia tranzacțiilor privind bunurile imobiliare sau mobiliare și sunt reprezentate de
impozitile pe actele de vacircnzare-cumpărare a unor bunuri imobiliare impozitul pe hacircrtii de
valoare impozitul pe circulația capitalurilor și a efectelor comerciale etc
9
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Aceste impozite se stabilesc icircn cote proporționale sau progresive și se numesc taxe de
icircnregistrare deoarece se percep la icircnregistrarea actului de vacircnzare-cumpărare la instituția
publică de profil
Totodată icircn Romacircnia s-a instituit un impozit pe donații pentru a descuraja eludarea
impozitelor prin actele de vacircnzare-cumpărare sau a celor de succesiune
c) La impozitele asupra creșterii averii obiectul impunerii icircl constituie sporul de valoare
pe care l-au icircnregistrat anumite bunuri icircntr-o perioadă de timp Icircn această categorie de
impozite de impozite se includ
1 impozitul pe plusul de valoare imobiliară
2 impozitul pe sporul de avere realizat icircn timp de război etc
Impozitul pe pulsul de valoare imobiliară numit și impozit asupra cacircștigului de capital
a fost introdus pentru impunerea sporului de valoare icircnregistrat de anumite bunuri imobiliare
(terenuri clădiri) icircn intervalul de timp de la cumpărare și pacircnă la vacircnzare independent de
acțiunea proprietarului
Icircnregistrarea bunului de valoare imobiliară poate fi determinată de constituirea unor căi
de comunicație icircn imediata apropriere a averii respective extinderea perimetrului unei
localități astfel icircncacirct să fie scos din circuitul agricol și să fie utilizat pentru construcții de
locuințe executarea unor lucrări edilitare (canalizare electicitate etc)
Acestea s-a calculat profitului care depășea nivelul perioadei luate ca bază (de exemplu
profitul mediu obținut pe cacircțiva ani consecutivi dinaintea războiului) fie asupra profitului
care depășea o anumită rată considerată normală față de capitalul investit
Icircn Romacircnia acest gen de impozite nu este instituit
15 IMPOZITUL PE PROFIT
Impozitul pe profit reprezintă o sursă certă de alimentare cu venituri a bugetului
public icircn vederea asigurării mijloacelor financiare necesare icircndeplinirii drepturilor
fundamentale ale cetățenilor cu privire la icircnvățacircmacircnt sănătate cultură artă sport apărare
națională și ordine publică ocrotire socială și protecție ecologică precum și pentru finanțarea
unor acțiuni și obiective economice de interes național mai ales icircn domeniul infrastructurii
Randamentul fiscal al impozitului pe profit este icircn general scăzut pentru că există
numeroase posibilități de evaziune fiscală Totuși ponderea sa icircn resursele publice poate
crește printr-o mai bună organizare și o conducere mai exactă a evidențelor la agenții
10
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
economici icircn conformitate cu prevederile Legii Contabilității și prin aplicarea fermă a
sancțiunilor prevăzute de lege
Cu toate acestea impozitul pe profit are un rol important icircn creșterea ponderii
impozitelor directe icircn sistemul fiscal romacircnesc
Icircn același timp prin modul icircn care este reglementat impozitul pe profit se urmărește
stimularea activităților producătoare de profit ale agenților economici Se urmărește
stimularea dezvoltării economiei și crearea de noi locuri de muncă creșterea producției și icircn
consecință venitului agenților economici icircn final și a profitului impozabil
Există cinci forme de societăți comerciale prevăzute de legea societăților comerciale din
Romacircnia societăți icircn nume colectiv societăți icircn comandită simplă societăți icircn comandită pe
acțiuni societăți pe acțiuni societăți cu răspundere limitată
Cele mai des icircntacirclnite sunt societățile pe acțiuni și societățile cu răspundere limitată ale
căror obligații sunt garantate cu program social iar acționarii răspund numai icircn limita
capitalului vărsat
Deoarece profitul obținut este repartizat atacirct acționarilor sub formă de dividende cacirct și
sub formă de sume la dispoziția societății pentru rezerve sau investiții modalitatea de
impunere este impozitarea profitului brut cu impozitul pe profit și separat impozitarea
profitului net destinat dividendelor cu impozitul pe dividende
Icircn Romacircnia impozitul pe profit are următoarele caracteristici
se aplică cota de 16 asupra profitului impozabil
cota de impozit pe profit icircn cazul Băncii Naționale a Romacircniei este de 80 și se aplică
asupra veniturilor rămase după scăderea cheltuielilor deductibile și a fondului de rezervă
contribuabilii care obțin venituri din activitatea barurilor de noapte a cluburilor de noapte
a cazinourilor sau a pariurilor sportive și la care impozitul pe profit datorat pentru activitățile
prevăzute icircn acest articol este mai mic decacirct 5 din veniturile respective sunt obligați la plata
unui impozit de 5 aplicat acestor venituri
pierderea anuală icircnregistrată și declarată de contribuabili se recuperează din profitul
impozabil lunar obținut icircn exercițiile fiscale următoare fără a depăși icircnsă 5 ani
Profitul impozabil se determină ca diferență icircntre veniturile obținute din orice sursă și
cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un an fiscal din care se scad veniturile
neimpozabile și se adaugă cheltuielile nedeductibile
Veniturile reprezintă sumele sau valorile icircncasate sau de icircncasat și includ
veniturille din exploatare
venituri financiare
11
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
venituri excepționale
Cheltuielile reprezintă sumele sau valorile plătite ori de plătit după natura lor care
sunt aferente realizării veniturilor așa cum sunt icircnregistrate icircn contabilitatea contribuabililor
Icircn cadrul cheltuielilor efectuate pentru realizarea veniturilor se includ
cheltuieli de exploatare
cheltuielile financiare
cheltuieli excepționale
Pentru determinarea profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt
aferente realizării veniturilor conform prevederilor legale
Constatarea controlul urmărirea și icircncasarea impozitelor și a majorărilor de
icircntacircrziere se efectuează de către organele fiscale din subordinea direcțiilor finanțelor publice
județene și a municipiului București de Garda Financiară și de Curtea de Conturi
La efectuarea controlului se urmărește respectarea de către plătitor a realității și
legalității atacirct a veniturilor cacirct și a cheltuielilor determinarea profitului impozabil aplicarea
cotelor legale pentru stabilirea impozitului vărsarea integrală și la termen a acestuia
reflectarea corectă și la zi icircn evidența contabilă a tuturor operațiilor efectuate
12
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CAPITOLUL II
REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
Moneda de plată și de calcul a impozitelor și taxelor
(1) Impozitele și taxele se plătesc icircn moneda națională a Romacircniei
(2) Sumele icircnscrise pe o declarație fiscală se exprimă icircn moneda națională a Romacircniei
(3) Sumele exprimate icircntr-o menedă se convertesc icircn moneda națională a Romacircnieidupă
cum urmează
a) icircn cazul unei persoane care desfășoară o activitate icircntr-un stat străin și icircși ține
contabilitatea acestei activități profitul impozabil sau venitul net din activități independente și
impozitul plătit statului străin se convertesc icircn moneda națională a Romacircniei prin utilizarea
unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioda căreia icirci este aferent profitul
impozabil sau venitul net
b) icircn oricare alt caz sumele se convertesc icircn moneda națională a Romacircniei prin utilizare
cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se plătesc sumele respective ori la
altă dată prevăzută icircn norme
(4) Icircn icircnțelesul prevederilor alin (3) cursul de schimb valutar folosit pentru a converti icircn
moneda națională a Romacircniei sumele exprimate icircn moneda străină este cursul comunicat de
Banca Națională a Romacircniei exceptacircnd cazurile prevăzute expres icircn norme
Veniturile icircn natură
(1) Icircn icircnțelesul prezentului cod veniturile impozabile cuprind veniturile icircn numerar șisau
icircn natură
(2) Icircn cazul venitului icircn natură valoarea acestuia se stabilește pe baza cantității și a prețului
de piață pentru bunurile sau serviciile respective
Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal ndash (1) La stabilirea sumei unui
impozit sau a unei taxe icircn icircnțelesul prezentului cod autoritățile fiscale pot să nu ia icircn
considerare o tranzacție care nu are un scop economic sau pot reicirccadra forma unei tranzacții
pentru a reflecta conținutul economic al tranzacției
(2) Icircn cadrul unei tranzacții icircntre persoane afiliate autoritățile fiscale pot ajusta venitul sau
cheltuielile oricăreia dintre persoane după cum este necesar pentru a reflecta prețul de piață
13
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
al bunurilor sau serviciilor furnizate icircn cadrul tranzacției la stabilirea prețului de piață al
tranzacțiilor icircntre persoane afiliate se folosește cea mai adecvată dintre următoarele
metode
a) metoda comparării prețurilor plătite altor persoane care vacircnd bunuri sau servicii
comparabile către persoane independente
b) metoda cost-plus prin care prețul de piață se stabilește pe baza costurilor bunului sau
serviciului asigurat prin tranzacție majorat cu marja de profit corespunzătoare
c) metoda prețului de revacircnzare prin care prețul de piață se stabilește pe baza prețului de
revacircnzare a bunului sau serviciului unei persoane independente diminuat cu cheltuiala cu
vacircnzarea alte cheltuieli ale contribuabilului și o marjă de profit
d) orice metodă recunoscută icircn liniile directoare privind prețurile de transfer emise de
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
Veniturile obținute icircn Romacircnia ndash Următoarele venituri sunt considerate ca fiind
obținute icircn Romacircnia indiferent dacă sunt primite icircn Romacircnia sau icircn străinătate sub formă de
a) venituri atribuibile unui sediu permanent din Romacircnia
b) veniturile din activități dependente desfășurate icircn Romacircnia
c) dividende de la o persoană juridică romacircnă
d) dobacircnzi de la un rezident
e) dobacircnzi de la un nerezident care are un sediu permanent icircn Romacircnia este o cheltuială
a sediului permanent
f) redevențe de la un rezident
g) redevențe de la un nerezident care are un sediu permanent icircn Romacircnia dacă redevența
este o cheltuială a sediului permanent
h) venituri din proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia inclusiv veniturile din exploatarea
resurselor naturale situate icircn Romacircnia venituri din folosirea proprietății imobiliare situate icircn
Romacircnia și venituri din transferul dreptului de proprietate asupra proprietăților imobiliare
situate icircn Romacircnia
i) venituri din transferul titlurilor de participare la o persoană juridică dacă persoana
juridică este o persoană juridică romacircnă sau dacă cea mai mare parte a valorii mijloacelor fixe
ale persoanei juridice direct sau prin una sau mai multe persoane juridice reprezintă
proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia
j) venituri din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat
k) venituri din servicii prestate icircn Romacircnia exclusiv transportul internațional și prestările
de servicii accesorii acestui transport
14
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
l) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanță din orice domeniu
dacă aceste venituri sunt obținute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt
cheltuieli ale unui sediu permanent din Romacircnia
m) veniturile reprezentacircnd remunerații primite de la nerezidenți ce au calitate de
administrator fondator sau membru al consiliului de administrație al unei persoane juridice
romacircne
n) comisioane de la un rezident
o) comisioane de la un nerezident care are sediul permanent icircn Romacircnia dacă comisionul
este o cheltuială a sediului permanent
p) venituri din activități sportive și divertisment desfășurate icircn Romacircnia indiferent dacă
veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activități sau de
către alte persoane
q) veniturile obținute de la jocurile de noroc practicate icircn Romacircnia
r) orice alte venituri obținute dintr-o activitate desfășurată icircn Romacircnia
s) veniturile realizate din lichidare sau dizolvare icircn Romacircnia fără lichidare a unei
persoane juridice romacircne
22 IMPOZITUL PE PROFIT
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitului pe profit următoarele persoane
denumite icircn continuare contribuabili
a) persoanele juridice romacircne
b) persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent icircn Romacircnia
c) persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate icircn
Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică
d) persoanele juridice străine care realizează venitul dinsau icircn legătură cu proprietăți
imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne pentru veniturile
realizate atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică icircn acest
caz impozitul datorat de persoana fizică se calculează se reține și se varsă de către persoana
juridică romacircnă
Sfera de cuprindere a impozitului ndash impozitul pe profit se aplică după cum urmează
15
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
a) icircn cazul persoanelor juridice romacircne asupra profitului impozabil obținut din orice
sursă atacirct icircn Romacircnia cacirct și din străinătate
b) icircn cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui
sediu permanent icircn Romacircnia asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent
c) icircn cazul persoanelor juridice străine și al persoanelor fizice nerezidente care desfășoră
o activitate icircn Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică asupra părții din profitul
impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane
d) icircn cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri dinsau icircn legătură cu
proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare
deținute la o persoană juridică romacircnă asupra profitului impozabil acestor venituri
e) icircn cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne care
realizează venituri atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică
asupra părții din profitul impozabil al asocierii atribuite persoanei fizice rezidente
Scutiri ndash Sunt scutiți de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili
a) trezoreria statului
b) instituțiile publice pentru fondurile publice inclusiv pentru veniturile proprii și
disponibilitățile realizate și utilizate potrivit Legii nr5002002 privind finanțele publice cu
modificările ulterioare și Ordonanței de urgență a Guvernului nr452003 privind finanțele
publice locale dacă legea nu prevede altfel
c) persoanele juridice romacircne care plătesc impozitul pe veniturile microicircntreprinderilor
d) fundațiile romacircne constitute ca urmare a unui legat
e) cultele religioase pentru veniturile obținute din activități economice care sunt utilizate
pentru susținerea activităților cu scop caritabil
f) cultele religioase pentru veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor
produselor necesare activității de cult potrivit legii și pentru veniturile obținute din chirii cu
condiția ca sursele respective să fie utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori pentru
icircntreținerea și funcționarea unităților de cult pentru lucrările de construcție reparații și de
consolidare a lăcașelor de cult și a clădirilor ecliziastice pentru icircnvățacircmacircnt și pentru acțiuni
specifice cultelor religioase inclusiv veniturile din despăgubiri sub formă bănescă obținute ca
urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de
proprietate
g) instituțiile de icircnvățacircmacircnt particular acreditate precum și cele autorizate pentru
veniturile utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori potrivit Legii icircnvățacircmacircntului
nr841995 republicată cu modificările și completările ulterioare și Ordonanței de urgență a
16
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Guvernului nr1742001 privind unele măsuri pentru icircmbunătățirea finanțării icircnvățacircmacircntului
superior cu modificările ulterioare
h) asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari
recunoscute ca asociații de proprietari potrivit Legii locuinței nr 1441996 republicată cu
modificările și completările ulterioare pentru veniturile obținute din activități economice și
care sunt sau urmează a fi utilizate pentru icircmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii
pentru icircntreținerea și repararea proprietății comune
i) fondul de garantare a depozitelor icircn sistemul bancar constituit potrivit legii
j) fondul de compensare a investițiilor icircnființat potrivit legii
k) Banca Națională a Romacircniei
l) fondul de garantare a pensiilor private icircnființat potrivit legii
Cotele de impozitare ndash Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului
impozabil este de 16 cu excepțiile prevăzute icircn articolul 38 Profitul impozabil și impozitul
pe profit se calculează și se evidențiază trimestrial cumulat de la icircnceputul anului
Anul fiscal este considerat conform legislației icircn vigoare anul calendaristic Cacircnd un
contribuabil se icircnființează sau icircncetează să mai existe icircn cursul unui an fiscal perioada
impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat
23 IMPOZITUL PE VENIT
Contribuabilii ndash Următoarele persoane datorează plata impozitului conform articolului
39 și sunt numite icircn continuare contribuabili
a) persoanele fizice rezidente
b) persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin
intermediul unui sediu permanent icircn Romacircnia
c) persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente icircn Romacircnia
d) persoanele fizice nerezidente care obțin venituri din activități independente
Sfera de cuprindere a impozitului ndash (1) Impozitul prevăzut icircn articolul 40 denumit
icircn continuare impozit pe venit se aplică la următoarele venituri
a) icircn cazul persoanelor fizice rezidente romacircne cu domiciliul icircn Romacircnia veniturile
obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei
17
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) icircn cazul persoanelor fizice rezidente altele decacirct cele prevăzute la litera a) numai
veniturile obținute din Romacircnia care sunt impuse la nivelul fiecărei surse din categoriile de
venituri prevăzute la articolul 41
c) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă prin
intermediul unui sediu permenent icircn Romacircnia venitului net atribuibil sediului permanent
d) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă icircn
Romacircnia venitului salarial net din această activitate
e) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care obțin veniturile prevăzute la articolul 39
litera d) venitului determinat conform regulilor prevăzute icircn prezentul titlu ce corespund
categoriei respective de venit
(2) Persoanele fizice care icircndeplinesc condițiile de rezidență prevăzute la articolul 7 aliniatul
(1) pct 23 litera b) sau c) timp de trei ani consecutiv vor fi supuse impozitul pe venit pentru
veniturile obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei icircncepacircnd cu al
patrulea an fiscal
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit ndash Categoriile de venituri supuse
impozitului pe venit potrivit articolului 41 sunt următoarele
a) veniturile din activități independente
b) veniturile din salarii
c) veniturile din cedarea folosinței bunurilor
d) veniturile din investiții
e) veniturile din pensii
f) veniturile din activități agricole
g) veniturile din premii și jocuri de noroc
h) veniturile din transferul proprietăților imobiliare
i) veniturile din alte surse
Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activități indepente
salarii cedarea folosinței bunurilor pensii activități agricole premii și alte surse este de 16
aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă Fac
excepție de la prevederile de mai sus cotele de impozit prevăzute icircn categoriile de venituri din
investiții și jocuri de noroc
Perioada impozabilă ndash este anul fiscal care corespunde anului calendaristic Prin
excepție perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic icircn situația icircn care decesul
contribuabilului survine icircn cursul anului
18
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitelor și taxelor locale atacirct personale
fizice (inclusiv cele care desfășoră activități economice pe baza liberei inițiative ori exercită icircn
mod individual sau prin asociere orice profesie liberă) cacirct și persoanele juridice
Icircn categoria impozitelor și taxelor locale sunt incluse
impozitul și taxa pe clădiri
impozitul și taxa pe teren
taxa asupra mijloacelor de transport
taxa pentru eliberarea certificatelor avizelor și autorizațiilor
taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate
impozitul pe spectacole
taxa hotelieră
taxe speciale
alte taxe locale
241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
Orice persoană care are icircn proprietate o clădire situată icircn Romacircnia datorează anual
impozit pentru acea cladire exceptacircnd cazul icircn care icircn prezentul titlu se prevede diferit
Impozitul pe cladiri precum si taxa pe cladiri se datorează către bugetul local al
comunei al orasului sau al municipiului icircn care este amplasată clădirea
Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unitaților administrativ-
teritoriale concesionate icircnchiriate date icircn administrare ori in folosință după caz persoanelor
juridice altele decat cele de drept public se stabilește taxa pe cladiri care reprezintă sarcina
fiscală a concesionarilor locatarilor titularilor dreptului de administrare sau de folosință
după caz icircn condiții similare impozitului pe cladiri
Calculul impozitului pentru persoane fizice
Icircn cazul persoanelor fizice impozitul pe clădiriicircn mediul rural se calculează prin
aplicarea cotei de impozitare de 01 la valoarea impozabilă a cladirii
Valoarea impozabila a cladirii exprimată icircn lei se determină prin icircnmulțirea
suprafeței construite desfășurate a acesteia exprimate icircn metri patrați cu valoarea impozabilă
corespunzatoare exprimată icircn leimp din tabelul urmator
Valoarea impozabila ndash leimp -
19
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
A Cladire cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
806 478
B Cladire cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
219 137
C Cladire-anexa cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
137 123
D Cladire-anexa cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
82 54
E Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate ca locuinta in oricare dintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
75 din suma care s-
ar aplica cladirii
75 din suma care s-ar
aplica cladirii
F Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate in alte scopuri decat cel de locuinta in oricaredintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
50 din suma care s-
ar aplica cladirii
50 din suma care s-ar
aplica cladirii
Sursa Preluare din Codul fiscal
Valoarea impozabilă a cladirii se ajustează icircn funcție de rangul localității și zona icircn
care este amplasată cladirea prin icircnmulțirea valorii determinate cu coeficientul de corecție
corespunzator prevăzut icircn tabelul urmator
Tabelul nr12 Coeficienti de corectie
Zona in
cadrul
localitatii
Rangul localitatii
0 I II III IV V
A 260 250 240 230 110 105
B 250 240 230 220 105 100
C 240 230 220 210 100 095
D 230 220 210 200 095 090
Sursa Preluare din Codul fiscal
In cazul unui apartament amplasat icircntr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8
apartamente coeficientul de corecție se reduce cu 010
Valoarea impozabilă a cladirii se reduce icircn funcție de anul terminarii acesteia după
cum urmează
a) cu 20 pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referință
20
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) cu 10 pentru clădirea care are o vechime cuprinsă icircntre 30 de ani și 50 de ani
inclusiv la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință
Persoanele fizice care au icircn proprietate două sau mai multe cladiri datorează un
impozit pe cladiri majorat după cum urmează
a) cu 65 pentru prima cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
b) cu 150 pentru a doua cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
c) cu 300 pentru a treia cladire și urmatoarele icircn afara celei de la adresa de
domiciliu
Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
Icircn cazul persoanelor juridice impozitul pe cladiri se calculează prin aplicarea unei
cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii Cota de impozit se stabilește prin
hotarare a consiliului local și poate fi cuprinsă icircntre 025 si 150 inclusiv
Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii icircn patrimoniu
icircnregistrată icircn contabilitatea proprietarului cladirii conform prevederilor legale icircn vigoare
Icircn cazul clădirii la care au fost executate lucrari de reconstruire consolidare
modernizare modificare sau extindere de catre locatar din punct de vedere fiscal acesta are
obligația sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi
declarații fiscale icircn termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective
Icircn cazul unei clădiri a carei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizarii
valoarea impozabilă se reduce cu 15
Icircn cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform reglementarilor contabile valoarea
impozabilă a cladirii este valoarea contabilă rezultată icircn urma reevaluarii icircnregistrată ca atare
icircn contabilitatea proprietarului ndash persoană juridică
Icircn cazul unei clădiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de
referință cota impozitului pe cladiri se stabilește de consiliul localConsiliul General al
Municipiului București icircntre 5 si 10 și se aplică la valoarea de inventar a clădirii
icircnregistrată icircn contabilitatea persoanelor juridice pacircnă la sfacircrșitul lunii icircn care s-a efectuat
prima reevaluare
Icircn cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar pe icircntreaga
durata a acestuia se aplică urmatoarele reguli
a) impozitul pe cladiri se datorează de locatar
b) valoarea care se ia icircn considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din
contract a clădirii asa cum este ea icircnregistrată icircn contabilitatea locatorului sau a locatarului
conform prevederilor legale icircn vigoare
21
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
c) icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decacirct prin ajungerea la
scadență impozitul pe cladiri este datorat de locator
Impozitul pe cladiri se aplică pentru orice cladire deținută de o persoană juridica aflată
icircn funcțiune icircn rezervă sau icircn conservare chiar dacă valoarea sa a fost recuperata integral pe
calea amortizarii
242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
Impozitul pe teren este un impozit anual datorat de contribuabilii care dețin icircn
proprietate terenuri situate icircn municipii orașe și comune icircn intravilanul sau extravilanul
acestora
Icircn cazul unui teren aflat icircn administrarea sau icircn folosință după caz a altei persoane și
pentru care se datorează chiriearendă icircn baza unui contract de icircnchirierearendare impozitul
pe teren se datorează de către proprietar
Cacircnd terenul este deținut icircn comun de două sau mai multe persoane fiecare proprietar
datorează impozit pentru partea din teren aflată icircn proprietatea sa Icircn cazul icircn care nu se pot
stabili părțile individuale ale proprietăților icircn comun se aplică aceleași reguli ca la impozitul
pe clădiri
Impozitul pe teren nu se datorează pentru
a terenurile aflate icircn administrarea sau icircn folosință instituțiilor publice
b terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru
agricultură sau silvicultură inclusiv cele ocupate de iazuri bălți sau lacuri de acumulare
terenurile utilizate pentru exploatările din subsol icircn măsura icircn care nu afectează folosirea
suprafeței solului
c terenurile aferente clădirile aflate pe domeniul public și privat al statului
administrate de Regia Autonomă
243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
Orice persoană care are icircn proprietate un mijloc de transport care trebuie icircnmatriculat
icircn Romacircnia datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport cu excepția cazurilor icircn
care icircn prezentul capitol se prevede altfel
22
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Impozitul pe mijloacele de transport se platește la bugetul local al unitații
administrativ-teritoriale unde persoana icircși are domiciliul sediul sau punctul de lucru după
caz
Icircn cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar
pe icircntreaga durată a acestuia impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar
Icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decat prin ajungerea la scadență
impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator
Impozitul pe mijloacele de transport se calculează icircn funcție de tipul mijlocului de
transport conform celor prevazute icircn prezentul capitol
Icircn cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule impozitul pe mijlocul de transport
se calculează icircn funcție de capacitatea cilindrică a acestuia prin inmulțirea fiecarei grupe de
200 cm^3 sau fracțiune din această cu sumă corespunzatoare din tabelul urmator
Tabelul nr13 Mijloace de transport
Nr crt
Mijloace de transport cu tractiune mecanica - lei 200 cmc sau fractiune
din aceasta -
1 Motorete scutere motociclete si autoturisme cu capacitatea cilindrica de pana la 1600 cmc inclusiv
8
2 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 1601 cmc si 2000 cmc inclusiv
18
3 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2001 cmc si 2600 cmc inclusiv
72
4 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2601 cmc si 3000 cmc inclusiv
144
5 Autoturisme cu capacitatea cilindrica peste 3001 cmc 2906 Autobuze autocare microbuze 247 Alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata de
pana la 12 tone inclusiv30
8 Tractoare inmatriculate 18 Sursa Preluarea de la Codul fiscal
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
23
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA
2005 -2006
Prin măsurile fiscale icircntreprinse anul 2005 a marcat o abordare nouă a politicii fiscale
care se icircnscrie icircn tendința actuală din țările foste socialiste urmărinde-se declanșarea unei
adevărate competiții icircntre economiile naționale măsuri ce au avut impact și asupra anului
2006
Dintre aceste măsuri cele mai importante au avut icircn fost
a) perfecționarea impozitului pe profit
reducerea cotei de impunere a profitului de la 25 la 16
unificarea cotei de impozitare a profiturilor persoanelor juridice prin eliminarea
cotei reduse de impunere de 10 a profitului obținut din vacircnzarea-cesionarea
proprietăților imobiliare situate icircn Romacircnia și a titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă icircn contextul reducerii cotei standard de impozitare la 16
extinderea bazei de impozitare prin
- eliminarea posibilităților de opțiune pentru impunerea veniturilor la data ratelor
icircn cazul contractelor de vacircnzare cu plata icircn rate și impunerea acestora la data facturării
- renunțarea la posibilitatea deducerii cheltuielilor de amortizare reprezenacircnd 20
din valoarea de intrare a achizițiilor de mijloace fixe amortizabile sau brevete de invenție
amortizabile
b) majorarea cotei de impunere de la 15 la 3 a veniturilor
microicircntreprinderilor Prin această măsură s-a urmărit crearea unui sistem fiscal echitabil
neutru și care să nu genereze tratamente fiscale discriminatorii icircn raport cu diversele categorii
de contribuabili
c) simplificarea și perfecționarea impozitului pe venit unde măsurile luate au
constat icircn
- icircnlocuirea sistemului global de impunere a veniturilor realizate de persoane
fizice care presupunea utilizarea unui barem de impunere cu cote progresive cuprinse icircntre
18 și 40 cu sistemul bazat pe cota unică de 16 aplicată majoritatea categoriilor de
venituri Sistemul propus asigură simplitate obiectivitate și creează premisele pentru creștrea
economică prin stimularea investițiilor
Elementele cheie icircn impunerea veniturilor icircn acest sistem vizează renunțarea la
procedura de globalizare a anumitor venituri și icircnlocuirea acestui sistem cu impunerea
veniturilor pentru fiecare sursă de venie din fiecare categorie impozitul fiind final Această
24
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
abordare a generat modificări icircn sistemul de compensare a pierderilor precum și icircn sistemul
de declarare
- s-au eliminat din legislația fiscală deducerile economice care includeau
cheltuieli pentru reabilitarea locuinței de domiciliu destinate reducerii
pierderilor de căldură icircn scopul icircmbunătățirii confortului termic icircn limita sumei de 15
milioane lei anual
prime de asigurare pentru locuința de domiciliu icircn limita echivalentului icircn lei a
200 de euro pe an
prime de asigurare privată de sănătate cu excepția celor icircncheiate icircn scopuri
estetice icircn limita echivalentului icircn lei a 200 de euro pe an
cotizația de sindicat potrivit legislației icircn materie
Cele mai importante măsuri fiscale icircn anul 2006 au fost
Icircn domeniul impozitului pe profit
- extinderea numărului de contribuabili
- extinderea bazei impozabile prin
restracircngerea categoriilor de rezerve deductibile la calculul profitului impozabil
pentru societățile bancare și de asigurare precum și din sectorul energetic petrolier prin
eliminarea celor specifice față de celelalte categorii de contribuabili
eliminarea unor facilități fiscale cuprinse icircn acte normative considerate
neconforme cu principiile Uniunii Europene
Icircn domeniul impozitului pe venit
aplicarea cotei unice de 16 asupra cacircștigurilor din transferul titlurilor de valoare icircn
timpul anului cu posibilitatea opțională de definitivare la sfacircrșitul anului a impozitului
aplicacircnd cota de 16 asupra cacircștigului net
renunțarea la facilitarea de neimpozitare a cacircștigurilor din transferul proprietăților
imobiliare dobacircndite prin moștenire și schimb
Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2006 conform legislației pentru veniturile realizate de
persoanele fizice și juridice nerezidente s-a aplicat cota de 16 cu excepția veniturilor
obținute din jocuri de noroc pentru care se obține cota de impozit de 20 și 25
S-au unificat icircn felul acesta cotele de impozitare practicate pentru nerezidenți crescacircnd
de la 10 și respectiv 15 la 16 cu excepția jocurilor de noroc unde cota rămacircne
constantă
Icircn domeniul impozitelor și taxelor locale au fost avute icircn vedere următoarele măsuri
25
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
icircn cazul clădirilor utilizate ca locuințe s-a majorat impozitul aferent acestora taxa asupra
mijloacelor de transport s-a majorat ca urmare a modificării modului de calcul a impozitului
majorarea taxei datorate pentru iahturi renunțarea la scutirea de la plata taxei asupra
succesiunii dacă icircncheierea procedurilor succesorale a fost făcută icircn termen de un an de la
data decesului proprietarilor bunului
32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
Din analiza datelor existente icircn bugetele de stat pe anii 2008 2009 si 2010
comparativ icircn dinamica situația principalelor impozite directe se prezintă astfel
Tabelul nr 31
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada 2008 - 2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit
profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
11783340 14477345 15237165
Impozit pe profit 10382000 12821300 13445500
Alte impozite pe
venit profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
1401340 1656045 1791665
SursaBugetul de stat 2008 2009 și 2010
26
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig31 Impozitul pe venitprofit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada
2008-2010
Tabelul nr32
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane fizice icircn perioada 2008-
2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit profit
și cacircștiguri de capital
de la persoane fizice
2181700 4116100 4696314
Impozit pe venit 13036500 17482527 20006115
Alte impozite pe venit
profit și cacircștiguri de
capital de la persoane
fizice
110 500 2000
Sursa Bugetul de stat 20082009 și 2010
27
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig32 Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoanele fizice icircn perioada
2008-2010
Tabel nr33
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venitul din salarii 12848200 14761042
Impozit pe venituri din activități independente 344523 642061
Impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor 261600 297610
Impozit pe venituri din dividende 1583200 1708260
Impozit pe venituri din pensii 346300 441797
Impozit pe venituri din activități agricole 28673 50802
Impozit pe veniturile din transferul proprietăților
imobiliare din
patrimoniul personal
835706 895258
Impozit pe venituri realizate de persoane fizice
nerezidente
74000 122995
SursaBugetul de stat 2009 și 2010
28
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig33 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr34
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venituri din dobacircnzi 383600 117662
Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare 592700 120260
Impozit pe venituri din operațiuni de vacircnzare-cumpărare de
valută la termen pe bază de contract precum și din orice alte
operațiuni
2599 323
Impozit pe venituri obținute din valorificare de bunuri icircn
regim de consignație și din activități desfășurate pe baza
unui contract de agent comision sau mandat comercial
56000
119130
Impozit pe veniturile din activități de expertiză contabilă
tehnică judiciară și extrajudiciară
4200 6292
Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc din
premii și din prime icircn bani și sau natură
47500 92055
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
29
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr34 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr35
Impozitul pe venit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozitul pe venitul microicircntreprinderilor 556000 694000
Impozit pe venitul reprezentanțelor din Romacircnia ale
societăților
comerciale și organizațiilor economice străine
28000 3800
Impozit pe venitul realizat de persoane juridice
nerezidente
751325 799000
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
30
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice
Tabel nr36
Impozitul pe profit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500
Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000
Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din
nerespectarea Legii privind protecția consumatorului
629
325
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
31
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
desfășoară activitatea icircntreprinderea felul icircntreprinderii numărul muncitorilor Nu se lua icircn
considerare nici venitul realizat și nici cheltuielile de producție și de circulație
Dezvoltarea industriei și a comerțului a impus dezvoltarea relațiilor de credit a băncilor
și a comerțului cu hacircrtii de valoare Icircn aceste condiții o categorie de oameni se ocupă numai
cu plasarea capitalurilor bănești disponibile icircn operații speculative Pentru impunerea acestora
s-a introdus impozitul pe capitalurile bănești care se stabilea icircn funcție de volumul
dobacircnzilor pe care le plătea pentru capitalul luat cu icircmprumut sau icircn funcție de volumul
dobacircnzilor pe care creditorul le icircncasa pentru capitalul dat cu icircmprumut
Avacircnd icircn vedere modul cum se așează impozitul un mare număr număr de rentieri
aveau posibilitatea să se sustragă de la plata lui deoarece nici debitorul și nici creditorul nu
erau interesați să anunțe organele fiscale despre existența unor relații de credit icircntre ei
Icircn același timp impozitele indirecte deveneau tot mai apăsătoare pentru cei cu venituri
mici Sub impulsul contribuabilor s-a convenit construirea unui sistem de impunere care să
asigure impunerea progresivă a veniturilor și a averii introducerea minimului neimpozabil și
acordarea unor icircnlesniri pentru contribuabilii cu persoane aflate icircn icircntreținere sau cu sarcini
familiale deosebite
Icircn acest fel statul a consimțit trecerea la diferențierea sarcinii fiscale icircn funcție de
mărimea veniturilor și sau averii și de situația personală a fiecărui plătitor ceea ce a
icircnsemnat trecerea la sistemul impunerii personale Impozitele personale sunt icircntacirclnite sub
forma impozitelor pe venit și a impozitelor pe avere
13 IMPOZITUL PE VENIT
Impozitele pe venit au apărut icircn perioada cacircnd veniturile diferitelor clase de categorii
sociale au fost suficient de diferențiate Prin introducerea impozitelor pe venit s-a mărit
considerabil numărul contribuabililor ca urmare a existenței muncitorilor și funcționarilor care
realizau venituri sub forma salariilor a industriașilor comercianților și bancherilor care
realizau venituri sub forma profiturilor a proprietăților funciari care obțineau venituri sub
forma rentei
Icircn cazul impozitelor pe venit icircn calitatea de subiect pot apărea atacirct persoanele fizice cacirct
și persoanele juridice (societățile comerciale) care realizează venituri din diferite surse
131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
6
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Acest impozit este datorat de persoanele fizice care au domiciliul sau rezidența icircntr-un
anumit stat precum și cele nerezidende care realizează venituri din surse situate pe teritoriul
acestui stat cu unele excepții prevăzute de lege Nu sunt supuși la plata impozitului pe venit
diplomații acreditați icircn statul considerat cu condiția reciprocității persoanele care realizează
venituri ce nu depășesc un anumit plafon uneori militarii suveranii și familiile regale acolo
unde e cazul
Obiectul impunerii icircl constituie veniturile relizate de muncitori și funcționari fermieri
icircntreprinzători mici-meșteșugari și liber-profesioniști proprietari imobiliari și rentieri
venituri realizate din munca salariată din activități economice icircnchirieri și arendări dobacircnzi
la sumele icircmprumutate etc
Icircn practica fiscală există două sisteme de așezare a impozitelor pe veniturile persoanelor
fizice
- impunerea separată a veniturilor provenind din fiecare sursă
- impunerea globală a veniturilor indiferent de sursa care provin
Impunerea separată se realizează fie prin instituirea mai multor impozite fiecare vizacircnd
veniturile dintr-o anumită sursă fie prin instituirea unui impozit unic dar care asigură un
tratament diferențiat fiecărei categorii de venituri (icircn funcție de natura acestora) Uneori după
impunerea separată a fiecărei categorii de venit veniturile din diferite surse cumulate se
supun unei noi impuneri
Impunerea globală presupune cumularea veniturilor realizate de o personă fizică din
diferite surse și supunerea acestora unui singur impozit Acest sistem este fregvent icircntacirclnit icircn
țări ca SUA Germania Franța Italia Belgia Marea Britanie
Icircn prezent tendința care se manifestă pe plan mondial este aceea de a se trece la
impunerea globală chiar și icircn țările cu tradiție icircn impunerea separată
Icircn funcție de obiectivele urmărite impunerea se face pe fiecare persoană sau pe
ansamblul familiei sau gospodăriei icircn cote proporționale progresive și regresive Impozitul
pe venitul persoanelor fizice se stabilește de regulă anual pe bază de declarație de impunere
a contribuabilului sau pe baza elementelor de care dispun organele financiare Suma astfel
stabilită se trece icircn debitul contribuabilului respectiv icircn registrul de rol Perceperea
impozitului aferent veniturilor salariale pensii dobacircnzi rente și altele se face icircn mod fregvent
prin stopaj la sursă iar cel aferent altor venituri prin plăți eșalonate icircn contul debitului
stabilit Atacirct sumele reținute și vărsate de un terț cacirct și cele vărsate direct de contribuabil se
decontează icircn contul impozitului anual Icircn Romacircnia pentru impunerea veniturilor persoanelor
7
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
fizice se utilizează următoarele impozite impozitul pe venitul global și impozitul pe
dividende
132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
Icircn majoritatea statelor cu economie de piață pentru impunerea veniturilor realizate de
societățile de capital se utilizează de regulă un regim fiscal propriu deosebit de cel aplicat
veniturilor persoanelor fizice Sub incidența impozitului pe venit intră societățile pe acțiuni
societățile cu răspundere limitată societățile cooperative societățile cu asigurare limitată
societățile de asigurări mutuale așezămintele societățile și alte organisme cu personalitate
juridică avacircnd scopuri lucrative Icircn unele țări (de exemplu Belgia) societățile de persoane pot
opta cu respectarea unor condiții pentru sistemul de impunere ce se aplică persoanelor fizice
Icircn general regimul de impunere a veniturilor persoanelor juridice este diferențiat icircn
funcție de modul cum sunt organizate acestea respectiv icircn societăți de capital sau societăți de
persoane Icircn cazul societăților de capital există o delimitare precisă icircntre patrimoniul societății
și averea asociaților precum și icircntre răspunderea acestora față de actele și faptele săvacircrșite de
societate Icircn cazul societăților de persoane este dificilă distincția dintre averea fiecărei
persoane asociate și patrimoniul societății Din această cauză impunerea veniturilor
societăților de persoane se face fregvent pe baza sistemului aplicat persoanelor fizice
La societățile de capital profitul obținut se repartizează o parte acționarilor sub formă
de dividend proporțional cu participarea la capitalul social iar o altă parte rămacircne la
dispoziția societății pentru constituirea unor fonduri Se poate vorbi astfel de profitul societății
icircnainte de repartizare profitul repartizat acționarilor cu titlu de dividend și profitul rămas icircn
final la dispoziția societății
14 IMPOZITUL PE AVERE
Impozitele pe avere au fost instituite icircn stracircnsă legătură cu dreptul de proprietate
asupra unor bunuri mobile și imobile Impozitele pe avere se icircntacirclnesc icircn practica financiară
sub trei forme și anume
Impozitele propriu-zise asupra averii
Impozitele pe circulației averii
Impozitele asupra creșterii averii
a) Impozitele propriu-zise asupra averii pot fi de două feluri
8
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- impozite stabilite asupra averii dar care se plătesc din venitul produs de averea respectivă
- impozite pe substanța averii icircn acest caz impozitul duce la micșorarea materiei impozabile
fiind perceput din substanța averii motiv pentru care se icircntacirclnește destul da rar ca și impozit
permanent
Icircn categoria impozitelor propriu-zise asupra averii mai des icircntacirclnite sunt următoarele
a Impozitele pe proprietăți imobiliare
b Impozitele asupra activului net
Icircn Romacircnia impozitele asupra averii propriu-zise au denumiri asemănătoare celor
practicate pe plan internațional respectiv impozitul pe clădiri impozitul pe teren taxa asupra
mijloacelor de transport
b) Impozitele pe circulația averii au ca obiect al impunerii trecerea dreptul de proprietate
asupra anumitor bunuri de la o persoană la alta
Icircn raport cu modalitatea icircn care are loc transmiterea dreptului de proprietate icircntacirclnim
- impozite asupra transferului cu titlu a dreptului de proprietate (impozitul pe succesiuni
impozitul pe donații)
- impozite asupra transferului cu titlu oneros a dreptului de proprietate
1 Icircn cazul impozitului pe succesiuni obiectul impozitului icircl constituie averea primită
drept moștenire de persoana fizică Sarcina fiscală se stabilește fie asupra icircntregului activ
succesoral (de exemplu icircn Marea Britanie SUA Australia) independent de modul de
icircmpărțire icircntre moștenitori fie asupra fiecărei părți succesoral (de exemplu icircn Franța Belgia
Germania) icircn condițiile progresivității impozitului
Subiectul impunerii icircl constituie moștenitorii și legatarii lor iar materia impozabilă este
reprezentată de averea lăsată moștenire din care au fost deduse icircn prealabil datoriile care
grevează succesiunea
2 Impozitul pe donații s-a instituit pentru a preveni eludarea impozitului pe succesiuni pe
calea efectuării de donații de avere icircn timpul vieții Obiectul impozitului pe donații icircl
constituie averea drept primită drept donație de la o persoană fizică La determinarea valorii
impozabile adesea nu se operează reducerile care se fac icircn cazul succesiunilor
Subiectul impozabil este persoana care a primit donația și este numită donatar
3 Impozitele asupra transferului cu titlu oneros a dreptului de proprietate se percep
cu ocazia tranzacțiilor privind bunurile imobiliare sau mobiliare și sunt reprezentate de
impozitile pe actele de vacircnzare-cumpărare a unor bunuri imobiliare impozitul pe hacircrtii de
valoare impozitul pe circulația capitalurilor și a efectelor comerciale etc
9
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Aceste impozite se stabilesc icircn cote proporționale sau progresive și se numesc taxe de
icircnregistrare deoarece se percep la icircnregistrarea actului de vacircnzare-cumpărare la instituția
publică de profil
Totodată icircn Romacircnia s-a instituit un impozit pe donații pentru a descuraja eludarea
impozitelor prin actele de vacircnzare-cumpărare sau a celor de succesiune
c) La impozitele asupra creșterii averii obiectul impunerii icircl constituie sporul de valoare
pe care l-au icircnregistrat anumite bunuri icircntr-o perioadă de timp Icircn această categorie de
impozite de impozite se includ
1 impozitul pe plusul de valoare imobiliară
2 impozitul pe sporul de avere realizat icircn timp de război etc
Impozitul pe pulsul de valoare imobiliară numit și impozit asupra cacircștigului de capital
a fost introdus pentru impunerea sporului de valoare icircnregistrat de anumite bunuri imobiliare
(terenuri clădiri) icircn intervalul de timp de la cumpărare și pacircnă la vacircnzare independent de
acțiunea proprietarului
Icircnregistrarea bunului de valoare imobiliară poate fi determinată de constituirea unor căi
de comunicație icircn imediata apropriere a averii respective extinderea perimetrului unei
localități astfel icircncacirct să fie scos din circuitul agricol și să fie utilizat pentru construcții de
locuințe executarea unor lucrări edilitare (canalizare electicitate etc)
Acestea s-a calculat profitului care depășea nivelul perioadei luate ca bază (de exemplu
profitul mediu obținut pe cacircțiva ani consecutivi dinaintea războiului) fie asupra profitului
care depășea o anumită rată considerată normală față de capitalul investit
Icircn Romacircnia acest gen de impozite nu este instituit
15 IMPOZITUL PE PROFIT
Impozitul pe profit reprezintă o sursă certă de alimentare cu venituri a bugetului
public icircn vederea asigurării mijloacelor financiare necesare icircndeplinirii drepturilor
fundamentale ale cetățenilor cu privire la icircnvățacircmacircnt sănătate cultură artă sport apărare
națională și ordine publică ocrotire socială și protecție ecologică precum și pentru finanțarea
unor acțiuni și obiective economice de interes național mai ales icircn domeniul infrastructurii
Randamentul fiscal al impozitului pe profit este icircn general scăzut pentru că există
numeroase posibilități de evaziune fiscală Totuși ponderea sa icircn resursele publice poate
crește printr-o mai bună organizare și o conducere mai exactă a evidențelor la agenții
10
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
economici icircn conformitate cu prevederile Legii Contabilității și prin aplicarea fermă a
sancțiunilor prevăzute de lege
Cu toate acestea impozitul pe profit are un rol important icircn creșterea ponderii
impozitelor directe icircn sistemul fiscal romacircnesc
Icircn același timp prin modul icircn care este reglementat impozitul pe profit se urmărește
stimularea activităților producătoare de profit ale agenților economici Se urmărește
stimularea dezvoltării economiei și crearea de noi locuri de muncă creșterea producției și icircn
consecință venitului agenților economici icircn final și a profitului impozabil
Există cinci forme de societăți comerciale prevăzute de legea societăților comerciale din
Romacircnia societăți icircn nume colectiv societăți icircn comandită simplă societăți icircn comandită pe
acțiuni societăți pe acțiuni societăți cu răspundere limitată
Cele mai des icircntacirclnite sunt societățile pe acțiuni și societățile cu răspundere limitată ale
căror obligații sunt garantate cu program social iar acționarii răspund numai icircn limita
capitalului vărsat
Deoarece profitul obținut este repartizat atacirct acționarilor sub formă de dividende cacirct și
sub formă de sume la dispoziția societății pentru rezerve sau investiții modalitatea de
impunere este impozitarea profitului brut cu impozitul pe profit și separat impozitarea
profitului net destinat dividendelor cu impozitul pe dividende
Icircn Romacircnia impozitul pe profit are următoarele caracteristici
se aplică cota de 16 asupra profitului impozabil
cota de impozit pe profit icircn cazul Băncii Naționale a Romacircniei este de 80 și se aplică
asupra veniturilor rămase după scăderea cheltuielilor deductibile și a fondului de rezervă
contribuabilii care obțin venituri din activitatea barurilor de noapte a cluburilor de noapte
a cazinourilor sau a pariurilor sportive și la care impozitul pe profit datorat pentru activitățile
prevăzute icircn acest articol este mai mic decacirct 5 din veniturile respective sunt obligați la plata
unui impozit de 5 aplicat acestor venituri
pierderea anuală icircnregistrată și declarată de contribuabili se recuperează din profitul
impozabil lunar obținut icircn exercițiile fiscale următoare fără a depăși icircnsă 5 ani
Profitul impozabil se determină ca diferență icircntre veniturile obținute din orice sursă și
cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un an fiscal din care se scad veniturile
neimpozabile și se adaugă cheltuielile nedeductibile
Veniturile reprezintă sumele sau valorile icircncasate sau de icircncasat și includ
veniturille din exploatare
venituri financiare
11
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
venituri excepționale
Cheltuielile reprezintă sumele sau valorile plătite ori de plătit după natura lor care
sunt aferente realizării veniturilor așa cum sunt icircnregistrate icircn contabilitatea contribuabililor
Icircn cadrul cheltuielilor efectuate pentru realizarea veniturilor se includ
cheltuieli de exploatare
cheltuielile financiare
cheltuieli excepționale
Pentru determinarea profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt
aferente realizării veniturilor conform prevederilor legale
Constatarea controlul urmărirea și icircncasarea impozitelor și a majorărilor de
icircntacircrziere se efectuează de către organele fiscale din subordinea direcțiilor finanțelor publice
județene și a municipiului București de Garda Financiară și de Curtea de Conturi
La efectuarea controlului se urmărește respectarea de către plătitor a realității și
legalității atacirct a veniturilor cacirct și a cheltuielilor determinarea profitului impozabil aplicarea
cotelor legale pentru stabilirea impozitului vărsarea integrală și la termen a acestuia
reflectarea corectă și la zi icircn evidența contabilă a tuturor operațiilor efectuate
12
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CAPITOLUL II
REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
Moneda de plată și de calcul a impozitelor și taxelor
(1) Impozitele și taxele se plătesc icircn moneda națională a Romacircniei
(2) Sumele icircnscrise pe o declarație fiscală se exprimă icircn moneda națională a Romacircniei
(3) Sumele exprimate icircntr-o menedă se convertesc icircn moneda națională a Romacircnieidupă
cum urmează
a) icircn cazul unei persoane care desfășoară o activitate icircntr-un stat străin și icircși ține
contabilitatea acestei activități profitul impozabil sau venitul net din activități independente și
impozitul plătit statului străin se convertesc icircn moneda națională a Romacircniei prin utilizarea
unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioda căreia icirci este aferent profitul
impozabil sau venitul net
b) icircn oricare alt caz sumele se convertesc icircn moneda națională a Romacircniei prin utilizare
cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se plătesc sumele respective ori la
altă dată prevăzută icircn norme
(4) Icircn icircnțelesul prevederilor alin (3) cursul de schimb valutar folosit pentru a converti icircn
moneda națională a Romacircniei sumele exprimate icircn moneda străină este cursul comunicat de
Banca Națională a Romacircniei exceptacircnd cazurile prevăzute expres icircn norme
Veniturile icircn natură
(1) Icircn icircnțelesul prezentului cod veniturile impozabile cuprind veniturile icircn numerar șisau
icircn natură
(2) Icircn cazul venitului icircn natură valoarea acestuia se stabilește pe baza cantității și a prețului
de piață pentru bunurile sau serviciile respective
Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal ndash (1) La stabilirea sumei unui
impozit sau a unei taxe icircn icircnțelesul prezentului cod autoritățile fiscale pot să nu ia icircn
considerare o tranzacție care nu are un scop economic sau pot reicirccadra forma unei tranzacții
pentru a reflecta conținutul economic al tranzacției
(2) Icircn cadrul unei tranzacții icircntre persoane afiliate autoritățile fiscale pot ajusta venitul sau
cheltuielile oricăreia dintre persoane după cum este necesar pentru a reflecta prețul de piață
13
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
al bunurilor sau serviciilor furnizate icircn cadrul tranzacției la stabilirea prețului de piață al
tranzacțiilor icircntre persoane afiliate se folosește cea mai adecvată dintre următoarele
metode
a) metoda comparării prețurilor plătite altor persoane care vacircnd bunuri sau servicii
comparabile către persoane independente
b) metoda cost-plus prin care prețul de piață se stabilește pe baza costurilor bunului sau
serviciului asigurat prin tranzacție majorat cu marja de profit corespunzătoare
c) metoda prețului de revacircnzare prin care prețul de piață se stabilește pe baza prețului de
revacircnzare a bunului sau serviciului unei persoane independente diminuat cu cheltuiala cu
vacircnzarea alte cheltuieli ale contribuabilului și o marjă de profit
d) orice metodă recunoscută icircn liniile directoare privind prețurile de transfer emise de
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
Veniturile obținute icircn Romacircnia ndash Următoarele venituri sunt considerate ca fiind
obținute icircn Romacircnia indiferent dacă sunt primite icircn Romacircnia sau icircn străinătate sub formă de
a) venituri atribuibile unui sediu permanent din Romacircnia
b) veniturile din activități dependente desfășurate icircn Romacircnia
c) dividende de la o persoană juridică romacircnă
d) dobacircnzi de la un rezident
e) dobacircnzi de la un nerezident care are un sediu permanent icircn Romacircnia este o cheltuială
a sediului permanent
f) redevențe de la un rezident
g) redevențe de la un nerezident care are un sediu permanent icircn Romacircnia dacă redevența
este o cheltuială a sediului permanent
h) venituri din proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia inclusiv veniturile din exploatarea
resurselor naturale situate icircn Romacircnia venituri din folosirea proprietății imobiliare situate icircn
Romacircnia și venituri din transferul dreptului de proprietate asupra proprietăților imobiliare
situate icircn Romacircnia
i) venituri din transferul titlurilor de participare la o persoană juridică dacă persoana
juridică este o persoană juridică romacircnă sau dacă cea mai mare parte a valorii mijloacelor fixe
ale persoanei juridice direct sau prin una sau mai multe persoane juridice reprezintă
proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia
j) venituri din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat
k) venituri din servicii prestate icircn Romacircnia exclusiv transportul internațional și prestările
de servicii accesorii acestui transport
14
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
l) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanță din orice domeniu
dacă aceste venituri sunt obținute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt
cheltuieli ale unui sediu permanent din Romacircnia
m) veniturile reprezentacircnd remunerații primite de la nerezidenți ce au calitate de
administrator fondator sau membru al consiliului de administrație al unei persoane juridice
romacircne
n) comisioane de la un rezident
o) comisioane de la un nerezident care are sediul permanent icircn Romacircnia dacă comisionul
este o cheltuială a sediului permanent
p) venituri din activități sportive și divertisment desfășurate icircn Romacircnia indiferent dacă
veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activități sau de
către alte persoane
q) veniturile obținute de la jocurile de noroc practicate icircn Romacircnia
r) orice alte venituri obținute dintr-o activitate desfășurată icircn Romacircnia
s) veniturile realizate din lichidare sau dizolvare icircn Romacircnia fără lichidare a unei
persoane juridice romacircne
22 IMPOZITUL PE PROFIT
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitului pe profit următoarele persoane
denumite icircn continuare contribuabili
a) persoanele juridice romacircne
b) persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent icircn Romacircnia
c) persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate icircn
Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică
d) persoanele juridice străine care realizează venitul dinsau icircn legătură cu proprietăți
imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne pentru veniturile
realizate atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică icircn acest
caz impozitul datorat de persoana fizică se calculează se reține și se varsă de către persoana
juridică romacircnă
Sfera de cuprindere a impozitului ndash impozitul pe profit se aplică după cum urmează
15
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
a) icircn cazul persoanelor juridice romacircne asupra profitului impozabil obținut din orice
sursă atacirct icircn Romacircnia cacirct și din străinătate
b) icircn cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui
sediu permanent icircn Romacircnia asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent
c) icircn cazul persoanelor juridice străine și al persoanelor fizice nerezidente care desfășoră
o activitate icircn Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică asupra părții din profitul
impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane
d) icircn cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri dinsau icircn legătură cu
proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare
deținute la o persoană juridică romacircnă asupra profitului impozabil acestor venituri
e) icircn cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne care
realizează venituri atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică
asupra părții din profitul impozabil al asocierii atribuite persoanei fizice rezidente
Scutiri ndash Sunt scutiți de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili
a) trezoreria statului
b) instituțiile publice pentru fondurile publice inclusiv pentru veniturile proprii și
disponibilitățile realizate și utilizate potrivit Legii nr5002002 privind finanțele publice cu
modificările ulterioare și Ordonanței de urgență a Guvernului nr452003 privind finanțele
publice locale dacă legea nu prevede altfel
c) persoanele juridice romacircne care plătesc impozitul pe veniturile microicircntreprinderilor
d) fundațiile romacircne constitute ca urmare a unui legat
e) cultele religioase pentru veniturile obținute din activități economice care sunt utilizate
pentru susținerea activităților cu scop caritabil
f) cultele religioase pentru veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor
produselor necesare activității de cult potrivit legii și pentru veniturile obținute din chirii cu
condiția ca sursele respective să fie utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori pentru
icircntreținerea și funcționarea unităților de cult pentru lucrările de construcție reparații și de
consolidare a lăcașelor de cult și a clădirilor ecliziastice pentru icircnvățacircmacircnt și pentru acțiuni
specifice cultelor religioase inclusiv veniturile din despăgubiri sub formă bănescă obținute ca
urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de
proprietate
g) instituțiile de icircnvățacircmacircnt particular acreditate precum și cele autorizate pentru
veniturile utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori potrivit Legii icircnvățacircmacircntului
nr841995 republicată cu modificările și completările ulterioare și Ordonanței de urgență a
16
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Guvernului nr1742001 privind unele măsuri pentru icircmbunătățirea finanțării icircnvățacircmacircntului
superior cu modificările ulterioare
h) asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari
recunoscute ca asociații de proprietari potrivit Legii locuinței nr 1441996 republicată cu
modificările și completările ulterioare pentru veniturile obținute din activități economice și
care sunt sau urmează a fi utilizate pentru icircmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii
pentru icircntreținerea și repararea proprietății comune
i) fondul de garantare a depozitelor icircn sistemul bancar constituit potrivit legii
j) fondul de compensare a investițiilor icircnființat potrivit legii
k) Banca Națională a Romacircniei
l) fondul de garantare a pensiilor private icircnființat potrivit legii
Cotele de impozitare ndash Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului
impozabil este de 16 cu excepțiile prevăzute icircn articolul 38 Profitul impozabil și impozitul
pe profit se calculează și se evidențiază trimestrial cumulat de la icircnceputul anului
Anul fiscal este considerat conform legislației icircn vigoare anul calendaristic Cacircnd un
contribuabil se icircnființează sau icircncetează să mai existe icircn cursul unui an fiscal perioada
impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat
23 IMPOZITUL PE VENIT
Contribuabilii ndash Următoarele persoane datorează plata impozitului conform articolului
39 și sunt numite icircn continuare contribuabili
a) persoanele fizice rezidente
b) persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin
intermediul unui sediu permanent icircn Romacircnia
c) persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente icircn Romacircnia
d) persoanele fizice nerezidente care obțin venituri din activități independente
Sfera de cuprindere a impozitului ndash (1) Impozitul prevăzut icircn articolul 40 denumit
icircn continuare impozit pe venit se aplică la următoarele venituri
a) icircn cazul persoanelor fizice rezidente romacircne cu domiciliul icircn Romacircnia veniturile
obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei
17
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) icircn cazul persoanelor fizice rezidente altele decacirct cele prevăzute la litera a) numai
veniturile obținute din Romacircnia care sunt impuse la nivelul fiecărei surse din categoriile de
venituri prevăzute la articolul 41
c) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă prin
intermediul unui sediu permenent icircn Romacircnia venitului net atribuibil sediului permanent
d) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă icircn
Romacircnia venitului salarial net din această activitate
e) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care obțin veniturile prevăzute la articolul 39
litera d) venitului determinat conform regulilor prevăzute icircn prezentul titlu ce corespund
categoriei respective de venit
(2) Persoanele fizice care icircndeplinesc condițiile de rezidență prevăzute la articolul 7 aliniatul
(1) pct 23 litera b) sau c) timp de trei ani consecutiv vor fi supuse impozitul pe venit pentru
veniturile obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei icircncepacircnd cu al
patrulea an fiscal
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit ndash Categoriile de venituri supuse
impozitului pe venit potrivit articolului 41 sunt următoarele
a) veniturile din activități independente
b) veniturile din salarii
c) veniturile din cedarea folosinței bunurilor
d) veniturile din investiții
e) veniturile din pensii
f) veniturile din activități agricole
g) veniturile din premii și jocuri de noroc
h) veniturile din transferul proprietăților imobiliare
i) veniturile din alte surse
Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activități indepente
salarii cedarea folosinței bunurilor pensii activități agricole premii și alte surse este de 16
aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă Fac
excepție de la prevederile de mai sus cotele de impozit prevăzute icircn categoriile de venituri din
investiții și jocuri de noroc
Perioada impozabilă ndash este anul fiscal care corespunde anului calendaristic Prin
excepție perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic icircn situația icircn care decesul
contribuabilului survine icircn cursul anului
18
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitelor și taxelor locale atacirct personale
fizice (inclusiv cele care desfășoră activități economice pe baza liberei inițiative ori exercită icircn
mod individual sau prin asociere orice profesie liberă) cacirct și persoanele juridice
Icircn categoria impozitelor și taxelor locale sunt incluse
impozitul și taxa pe clădiri
impozitul și taxa pe teren
taxa asupra mijloacelor de transport
taxa pentru eliberarea certificatelor avizelor și autorizațiilor
taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate
impozitul pe spectacole
taxa hotelieră
taxe speciale
alte taxe locale
241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
Orice persoană care are icircn proprietate o clădire situată icircn Romacircnia datorează anual
impozit pentru acea cladire exceptacircnd cazul icircn care icircn prezentul titlu se prevede diferit
Impozitul pe cladiri precum si taxa pe cladiri se datorează către bugetul local al
comunei al orasului sau al municipiului icircn care este amplasată clădirea
Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unitaților administrativ-
teritoriale concesionate icircnchiriate date icircn administrare ori in folosință după caz persoanelor
juridice altele decat cele de drept public se stabilește taxa pe cladiri care reprezintă sarcina
fiscală a concesionarilor locatarilor titularilor dreptului de administrare sau de folosință
după caz icircn condiții similare impozitului pe cladiri
Calculul impozitului pentru persoane fizice
Icircn cazul persoanelor fizice impozitul pe clădiriicircn mediul rural se calculează prin
aplicarea cotei de impozitare de 01 la valoarea impozabilă a cladirii
Valoarea impozabila a cladirii exprimată icircn lei se determină prin icircnmulțirea
suprafeței construite desfășurate a acesteia exprimate icircn metri patrați cu valoarea impozabilă
corespunzatoare exprimată icircn leimp din tabelul urmator
Valoarea impozabila ndash leimp -
19
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
A Cladire cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
806 478
B Cladire cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
219 137
C Cladire-anexa cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
137 123
D Cladire-anexa cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
82 54
E Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate ca locuinta in oricare dintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
75 din suma care s-
ar aplica cladirii
75 din suma care s-ar
aplica cladirii
F Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate in alte scopuri decat cel de locuinta in oricaredintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
50 din suma care s-
ar aplica cladirii
50 din suma care s-ar
aplica cladirii
Sursa Preluare din Codul fiscal
Valoarea impozabilă a cladirii se ajustează icircn funcție de rangul localității și zona icircn
care este amplasată cladirea prin icircnmulțirea valorii determinate cu coeficientul de corecție
corespunzator prevăzut icircn tabelul urmator
Tabelul nr12 Coeficienti de corectie
Zona in
cadrul
localitatii
Rangul localitatii
0 I II III IV V
A 260 250 240 230 110 105
B 250 240 230 220 105 100
C 240 230 220 210 100 095
D 230 220 210 200 095 090
Sursa Preluare din Codul fiscal
In cazul unui apartament amplasat icircntr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8
apartamente coeficientul de corecție se reduce cu 010
Valoarea impozabilă a cladirii se reduce icircn funcție de anul terminarii acesteia după
cum urmează
a) cu 20 pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referință
20
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) cu 10 pentru clădirea care are o vechime cuprinsă icircntre 30 de ani și 50 de ani
inclusiv la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință
Persoanele fizice care au icircn proprietate două sau mai multe cladiri datorează un
impozit pe cladiri majorat după cum urmează
a) cu 65 pentru prima cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
b) cu 150 pentru a doua cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
c) cu 300 pentru a treia cladire și urmatoarele icircn afara celei de la adresa de
domiciliu
Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
Icircn cazul persoanelor juridice impozitul pe cladiri se calculează prin aplicarea unei
cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii Cota de impozit se stabilește prin
hotarare a consiliului local și poate fi cuprinsă icircntre 025 si 150 inclusiv
Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii icircn patrimoniu
icircnregistrată icircn contabilitatea proprietarului cladirii conform prevederilor legale icircn vigoare
Icircn cazul clădirii la care au fost executate lucrari de reconstruire consolidare
modernizare modificare sau extindere de catre locatar din punct de vedere fiscal acesta are
obligația sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi
declarații fiscale icircn termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective
Icircn cazul unei clădiri a carei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizarii
valoarea impozabilă se reduce cu 15
Icircn cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform reglementarilor contabile valoarea
impozabilă a cladirii este valoarea contabilă rezultată icircn urma reevaluarii icircnregistrată ca atare
icircn contabilitatea proprietarului ndash persoană juridică
Icircn cazul unei clădiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de
referință cota impozitului pe cladiri se stabilește de consiliul localConsiliul General al
Municipiului București icircntre 5 si 10 și se aplică la valoarea de inventar a clădirii
icircnregistrată icircn contabilitatea persoanelor juridice pacircnă la sfacircrșitul lunii icircn care s-a efectuat
prima reevaluare
Icircn cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar pe icircntreaga
durata a acestuia se aplică urmatoarele reguli
a) impozitul pe cladiri se datorează de locatar
b) valoarea care se ia icircn considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din
contract a clădirii asa cum este ea icircnregistrată icircn contabilitatea locatorului sau a locatarului
conform prevederilor legale icircn vigoare
21
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
c) icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decacirct prin ajungerea la
scadență impozitul pe cladiri este datorat de locator
Impozitul pe cladiri se aplică pentru orice cladire deținută de o persoană juridica aflată
icircn funcțiune icircn rezervă sau icircn conservare chiar dacă valoarea sa a fost recuperata integral pe
calea amortizarii
242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
Impozitul pe teren este un impozit anual datorat de contribuabilii care dețin icircn
proprietate terenuri situate icircn municipii orașe și comune icircn intravilanul sau extravilanul
acestora
Icircn cazul unui teren aflat icircn administrarea sau icircn folosință după caz a altei persoane și
pentru care se datorează chiriearendă icircn baza unui contract de icircnchirierearendare impozitul
pe teren se datorează de către proprietar
Cacircnd terenul este deținut icircn comun de două sau mai multe persoane fiecare proprietar
datorează impozit pentru partea din teren aflată icircn proprietatea sa Icircn cazul icircn care nu se pot
stabili părțile individuale ale proprietăților icircn comun se aplică aceleași reguli ca la impozitul
pe clădiri
Impozitul pe teren nu se datorează pentru
a terenurile aflate icircn administrarea sau icircn folosință instituțiilor publice
b terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru
agricultură sau silvicultură inclusiv cele ocupate de iazuri bălți sau lacuri de acumulare
terenurile utilizate pentru exploatările din subsol icircn măsura icircn care nu afectează folosirea
suprafeței solului
c terenurile aferente clădirile aflate pe domeniul public și privat al statului
administrate de Regia Autonomă
243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
Orice persoană care are icircn proprietate un mijloc de transport care trebuie icircnmatriculat
icircn Romacircnia datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport cu excepția cazurilor icircn
care icircn prezentul capitol se prevede altfel
22
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Impozitul pe mijloacele de transport se platește la bugetul local al unitații
administrativ-teritoriale unde persoana icircși are domiciliul sediul sau punctul de lucru după
caz
Icircn cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar
pe icircntreaga durată a acestuia impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar
Icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decat prin ajungerea la scadență
impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator
Impozitul pe mijloacele de transport se calculează icircn funcție de tipul mijlocului de
transport conform celor prevazute icircn prezentul capitol
Icircn cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule impozitul pe mijlocul de transport
se calculează icircn funcție de capacitatea cilindrică a acestuia prin inmulțirea fiecarei grupe de
200 cm^3 sau fracțiune din această cu sumă corespunzatoare din tabelul urmator
Tabelul nr13 Mijloace de transport
Nr crt
Mijloace de transport cu tractiune mecanica - lei 200 cmc sau fractiune
din aceasta -
1 Motorete scutere motociclete si autoturisme cu capacitatea cilindrica de pana la 1600 cmc inclusiv
8
2 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 1601 cmc si 2000 cmc inclusiv
18
3 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2001 cmc si 2600 cmc inclusiv
72
4 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2601 cmc si 3000 cmc inclusiv
144
5 Autoturisme cu capacitatea cilindrica peste 3001 cmc 2906 Autobuze autocare microbuze 247 Alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata de
pana la 12 tone inclusiv30
8 Tractoare inmatriculate 18 Sursa Preluarea de la Codul fiscal
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
23
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA
2005 -2006
Prin măsurile fiscale icircntreprinse anul 2005 a marcat o abordare nouă a politicii fiscale
care se icircnscrie icircn tendința actuală din țările foste socialiste urmărinde-se declanșarea unei
adevărate competiții icircntre economiile naționale măsuri ce au avut impact și asupra anului
2006
Dintre aceste măsuri cele mai importante au avut icircn fost
a) perfecționarea impozitului pe profit
reducerea cotei de impunere a profitului de la 25 la 16
unificarea cotei de impozitare a profiturilor persoanelor juridice prin eliminarea
cotei reduse de impunere de 10 a profitului obținut din vacircnzarea-cesionarea
proprietăților imobiliare situate icircn Romacircnia și a titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă icircn contextul reducerii cotei standard de impozitare la 16
extinderea bazei de impozitare prin
- eliminarea posibilităților de opțiune pentru impunerea veniturilor la data ratelor
icircn cazul contractelor de vacircnzare cu plata icircn rate și impunerea acestora la data facturării
- renunțarea la posibilitatea deducerii cheltuielilor de amortizare reprezenacircnd 20
din valoarea de intrare a achizițiilor de mijloace fixe amortizabile sau brevete de invenție
amortizabile
b) majorarea cotei de impunere de la 15 la 3 a veniturilor
microicircntreprinderilor Prin această măsură s-a urmărit crearea unui sistem fiscal echitabil
neutru și care să nu genereze tratamente fiscale discriminatorii icircn raport cu diversele categorii
de contribuabili
c) simplificarea și perfecționarea impozitului pe venit unde măsurile luate au
constat icircn
- icircnlocuirea sistemului global de impunere a veniturilor realizate de persoane
fizice care presupunea utilizarea unui barem de impunere cu cote progresive cuprinse icircntre
18 și 40 cu sistemul bazat pe cota unică de 16 aplicată majoritatea categoriilor de
venituri Sistemul propus asigură simplitate obiectivitate și creează premisele pentru creștrea
economică prin stimularea investițiilor
Elementele cheie icircn impunerea veniturilor icircn acest sistem vizează renunțarea la
procedura de globalizare a anumitor venituri și icircnlocuirea acestui sistem cu impunerea
veniturilor pentru fiecare sursă de venie din fiecare categorie impozitul fiind final Această
24
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
abordare a generat modificări icircn sistemul de compensare a pierderilor precum și icircn sistemul
de declarare
- s-au eliminat din legislația fiscală deducerile economice care includeau
cheltuieli pentru reabilitarea locuinței de domiciliu destinate reducerii
pierderilor de căldură icircn scopul icircmbunătățirii confortului termic icircn limita sumei de 15
milioane lei anual
prime de asigurare pentru locuința de domiciliu icircn limita echivalentului icircn lei a
200 de euro pe an
prime de asigurare privată de sănătate cu excepția celor icircncheiate icircn scopuri
estetice icircn limita echivalentului icircn lei a 200 de euro pe an
cotizația de sindicat potrivit legislației icircn materie
Cele mai importante măsuri fiscale icircn anul 2006 au fost
Icircn domeniul impozitului pe profit
- extinderea numărului de contribuabili
- extinderea bazei impozabile prin
restracircngerea categoriilor de rezerve deductibile la calculul profitului impozabil
pentru societățile bancare și de asigurare precum și din sectorul energetic petrolier prin
eliminarea celor specifice față de celelalte categorii de contribuabili
eliminarea unor facilități fiscale cuprinse icircn acte normative considerate
neconforme cu principiile Uniunii Europene
Icircn domeniul impozitului pe venit
aplicarea cotei unice de 16 asupra cacircștigurilor din transferul titlurilor de valoare icircn
timpul anului cu posibilitatea opțională de definitivare la sfacircrșitul anului a impozitului
aplicacircnd cota de 16 asupra cacircștigului net
renunțarea la facilitarea de neimpozitare a cacircștigurilor din transferul proprietăților
imobiliare dobacircndite prin moștenire și schimb
Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2006 conform legislației pentru veniturile realizate de
persoanele fizice și juridice nerezidente s-a aplicat cota de 16 cu excepția veniturilor
obținute din jocuri de noroc pentru care se obține cota de impozit de 20 și 25
S-au unificat icircn felul acesta cotele de impozitare practicate pentru nerezidenți crescacircnd
de la 10 și respectiv 15 la 16 cu excepția jocurilor de noroc unde cota rămacircne
constantă
Icircn domeniul impozitelor și taxelor locale au fost avute icircn vedere următoarele măsuri
25
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
icircn cazul clădirilor utilizate ca locuințe s-a majorat impozitul aferent acestora taxa asupra
mijloacelor de transport s-a majorat ca urmare a modificării modului de calcul a impozitului
majorarea taxei datorate pentru iahturi renunțarea la scutirea de la plata taxei asupra
succesiunii dacă icircncheierea procedurilor succesorale a fost făcută icircn termen de un an de la
data decesului proprietarilor bunului
32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
Din analiza datelor existente icircn bugetele de stat pe anii 2008 2009 si 2010
comparativ icircn dinamica situația principalelor impozite directe se prezintă astfel
Tabelul nr 31
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada 2008 - 2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit
profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
11783340 14477345 15237165
Impozit pe profit 10382000 12821300 13445500
Alte impozite pe
venit profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
1401340 1656045 1791665
SursaBugetul de stat 2008 2009 și 2010
26
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig31 Impozitul pe venitprofit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada
2008-2010
Tabelul nr32
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane fizice icircn perioada 2008-
2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit profit
și cacircștiguri de capital
de la persoane fizice
2181700 4116100 4696314
Impozit pe venit 13036500 17482527 20006115
Alte impozite pe venit
profit și cacircștiguri de
capital de la persoane
fizice
110 500 2000
Sursa Bugetul de stat 20082009 și 2010
27
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig32 Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoanele fizice icircn perioada
2008-2010
Tabel nr33
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venitul din salarii 12848200 14761042
Impozit pe venituri din activități independente 344523 642061
Impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor 261600 297610
Impozit pe venituri din dividende 1583200 1708260
Impozit pe venituri din pensii 346300 441797
Impozit pe venituri din activități agricole 28673 50802
Impozit pe veniturile din transferul proprietăților
imobiliare din
patrimoniul personal
835706 895258
Impozit pe venituri realizate de persoane fizice
nerezidente
74000 122995
SursaBugetul de stat 2009 și 2010
28
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig33 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr34
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venituri din dobacircnzi 383600 117662
Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare 592700 120260
Impozit pe venituri din operațiuni de vacircnzare-cumpărare de
valută la termen pe bază de contract precum și din orice alte
operațiuni
2599 323
Impozit pe venituri obținute din valorificare de bunuri icircn
regim de consignație și din activități desfășurate pe baza
unui contract de agent comision sau mandat comercial
56000
119130
Impozit pe veniturile din activități de expertiză contabilă
tehnică judiciară și extrajudiciară
4200 6292
Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc din
premii și din prime icircn bani și sau natură
47500 92055
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
29
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr34 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr35
Impozitul pe venit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozitul pe venitul microicircntreprinderilor 556000 694000
Impozit pe venitul reprezentanțelor din Romacircnia ale
societăților
comerciale și organizațiilor economice străine
28000 3800
Impozit pe venitul realizat de persoane juridice
nerezidente
751325 799000
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
30
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice
Tabel nr36
Impozitul pe profit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500
Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000
Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din
nerespectarea Legii privind protecția consumatorului
629
325
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
31
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Acest impozit este datorat de persoanele fizice care au domiciliul sau rezidența icircntr-un
anumit stat precum și cele nerezidende care realizează venituri din surse situate pe teritoriul
acestui stat cu unele excepții prevăzute de lege Nu sunt supuși la plata impozitului pe venit
diplomații acreditați icircn statul considerat cu condiția reciprocității persoanele care realizează
venituri ce nu depășesc un anumit plafon uneori militarii suveranii și familiile regale acolo
unde e cazul
Obiectul impunerii icircl constituie veniturile relizate de muncitori și funcționari fermieri
icircntreprinzători mici-meșteșugari și liber-profesioniști proprietari imobiliari și rentieri
venituri realizate din munca salariată din activități economice icircnchirieri și arendări dobacircnzi
la sumele icircmprumutate etc
Icircn practica fiscală există două sisteme de așezare a impozitelor pe veniturile persoanelor
fizice
- impunerea separată a veniturilor provenind din fiecare sursă
- impunerea globală a veniturilor indiferent de sursa care provin
Impunerea separată se realizează fie prin instituirea mai multor impozite fiecare vizacircnd
veniturile dintr-o anumită sursă fie prin instituirea unui impozit unic dar care asigură un
tratament diferențiat fiecărei categorii de venituri (icircn funcție de natura acestora) Uneori după
impunerea separată a fiecărei categorii de venit veniturile din diferite surse cumulate se
supun unei noi impuneri
Impunerea globală presupune cumularea veniturilor realizate de o personă fizică din
diferite surse și supunerea acestora unui singur impozit Acest sistem este fregvent icircntacirclnit icircn
țări ca SUA Germania Franța Italia Belgia Marea Britanie
Icircn prezent tendința care se manifestă pe plan mondial este aceea de a se trece la
impunerea globală chiar și icircn țările cu tradiție icircn impunerea separată
Icircn funcție de obiectivele urmărite impunerea se face pe fiecare persoană sau pe
ansamblul familiei sau gospodăriei icircn cote proporționale progresive și regresive Impozitul
pe venitul persoanelor fizice se stabilește de regulă anual pe bază de declarație de impunere
a contribuabilului sau pe baza elementelor de care dispun organele financiare Suma astfel
stabilită se trece icircn debitul contribuabilului respectiv icircn registrul de rol Perceperea
impozitului aferent veniturilor salariale pensii dobacircnzi rente și altele se face icircn mod fregvent
prin stopaj la sursă iar cel aferent altor venituri prin plăți eșalonate icircn contul debitului
stabilit Atacirct sumele reținute și vărsate de un terț cacirct și cele vărsate direct de contribuabil se
decontează icircn contul impozitului anual Icircn Romacircnia pentru impunerea veniturilor persoanelor
7
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
fizice se utilizează următoarele impozite impozitul pe venitul global și impozitul pe
dividende
132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
Icircn majoritatea statelor cu economie de piață pentru impunerea veniturilor realizate de
societățile de capital se utilizează de regulă un regim fiscal propriu deosebit de cel aplicat
veniturilor persoanelor fizice Sub incidența impozitului pe venit intră societățile pe acțiuni
societățile cu răspundere limitată societățile cooperative societățile cu asigurare limitată
societățile de asigurări mutuale așezămintele societățile și alte organisme cu personalitate
juridică avacircnd scopuri lucrative Icircn unele țări (de exemplu Belgia) societățile de persoane pot
opta cu respectarea unor condiții pentru sistemul de impunere ce se aplică persoanelor fizice
Icircn general regimul de impunere a veniturilor persoanelor juridice este diferențiat icircn
funcție de modul cum sunt organizate acestea respectiv icircn societăți de capital sau societăți de
persoane Icircn cazul societăților de capital există o delimitare precisă icircntre patrimoniul societății
și averea asociaților precum și icircntre răspunderea acestora față de actele și faptele săvacircrșite de
societate Icircn cazul societăților de persoane este dificilă distincția dintre averea fiecărei
persoane asociate și patrimoniul societății Din această cauză impunerea veniturilor
societăților de persoane se face fregvent pe baza sistemului aplicat persoanelor fizice
La societățile de capital profitul obținut se repartizează o parte acționarilor sub formă
de dividend proporțional cu participarea la capitalul social iar o altă parte rămacircne la
dispoziția societății pentru constituirea unor fonduri Se poate vorbi astfel de profitul societății
icircnainte de repartizare profitul repartizat acționarilor cu titlu de dividend și profitul rămas icircn
final la dispoziția societății
14 IMPOZITUL PE AVERE
Impozitele pe avere au fost instituite icircn stracircnsă legătură cu dreptul de proprietate
asupra unor bunuri mobile și imobile Impozitele pe avere se icircntacirclnesc icircn practica financiară
sub trei forme și anume
Impozitele propriu-zise asupra averii
Impozitele pe circulației averii
Impozitele asupra creșterii averii
a) Impozitele propriu-zise asupra averii pot fi de două feluri
8
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- impozite stabilite asupra averii dar care se plătesc din venitul produs de averea respectivă
- impozite pe substanța averii icircn acest caz impozitul duce la micșorarea materiei impozabile
fiind perceput din substanța averii motiv pentru care se icircntacirclnește destul da rar ca și impozit
permanent
Icircn categoria impozitelor propriu-zise asupra averii mai des icircntacirclnite sunt următoarele
a Impozitele pe proprietăți imobiliare
b Impozitele asupra activului net
Icircn Romacircnia impozitele asupra averii propriu-zise au denumiri asemănătoare celor
practicate pe plan internațional respectiv impozitul pe clădiri impozitul pe teren taxa asupra
mijloacelor de transport
b) Impozitele pe circulația averii au ca obiect al impunerii trecerea dreptul de proprietate
asupra anumitor bunuri de la o persoană la alta
Icircn raport cu modalitatea icircn care are loc transmiterea dreptului de proprietate icircntacirclnim
- impozite asupra transferului cu titlu a dreptului de proprietate (impozitul pe succesiuni
impozitul pe donații)
- impozite asupra transferului cu titlu oneros a dreptului de proprietate
1 Icircn cazul impozitului pe succesiuni obiectul impozitului icircl constituie averea primită
drept moștenire de persoana fizică Sarcina fiscală se stabilește fie asupra icircntregului activ
succesoral (de exemplu icircn Marea Britanie SUA Australia) independent de modul de
icircmpărțire icircntre moștenitori fie asupra fiecărei părți succesoral (de exemplu icircn Franța Belgia
Germania) icircn condițiile progresivității impozitului
Subiectul impunerii icircl constituie moștenitorii și legatarii lor iar materia impozabilă este
reprezentată de averea lăsată moștenire din care au fost deduse icircn prealabil datoriile care
grevează succesiunea
2 Impozitul pe donații s-a instituit pentru a preveni eludarea impozitului pe succesiuni pe
calea efectuării de donații de avere icircn timpul vieții Obiectul impozitului pe donații icircl
constituie averea drept primită drept donație de la o persoană fizică La determinarea valorii
impozabile adesea nu se operează reducerile care se fac icircn cazul succesiunilor
Subiectul impozabil este persoana care a primit donația și este numită donatar
3 Impozitele asupra transferului cu titlu oneros a dreptului de proprietate se percep
cu ocazia tranzacțiilor privind bunurile imobiliare sau mobiliare și sunt reprezentate de
impozitile pe actele de vacircnzare-cumpărare a unor bunuri imobiliare impozitul pe hacircrtii de
valoare impozitul pe circulația capitalurilor și a efectelor comerciale etc
9
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Aceste impozite se stabilesc icircn cote proporționale sau progresive și se numesc taxe de
icircnregistrare deoarece se percep la icircnregistrarea actului de vacircnzare-cumpărare la instituția
publică de profil
Totodată icircn Romacircnia s-a instituit un impozit pe donații pentru a descuraja eludarea
impozitelor prin actele de vacircnzare-cumpărare sau a celor de succesiune
c) La impozitele asupra creșterii averii obiectul impunerii icircl constituie sporul de valoare
pe care l-au icircnregistrat anumite bunuri icircntr-o perioadă de timp Icircn această categorie de
impozite de impozite se includ
1 impozitul pe plusul de valoare imobiliară
2 impozitul pe sporul de avere realizat icircn timp de război etc
Impozitul pe pulsul de valoare imobiliară numit și impozit asupra cacircștigului de capital
a fost introdus pentru impunerea sporului de valoare icircnregistrat de anumite bunuri imobiliare
(terenuri clădiri) icircn intervalul de timp de la cumpărare și pacircnă la vacircnzare independent de
acțiunea proprietarului
Icircnregistrarea bunului de valoare imobiliară poate fi determinată de constituirea unor căi
de comunicație icircn imediata apropriere a averii respective extinderea perimetrului unei
localități astfel icircncacirct să fie scos din circuitul agricol și să fie utilizat pentru construcții de
locuințe executarea unor lucrări edilitare (canalizare electicitate etc)
Acestea s-a calculat profitului care depășea nivelul perioadei luate ca bază (de exemplu
profitul mediu obținut pe cacircțiva ani consecutivi dinaintea războiului) fie asupra profitului
care depășea o anumită rată considerată normală față de capitalul investit
Icircn Romacircnia acest gen de impozite nu este instituit
15 IMPOZITUL PE PROFIT
Impozitul pe profit reprezintă o sursă certă de alimentare cu venituri a bugetului
public icircn vederea asigurării mijloacelor financiare necesare icircndeplinirii drepturilor
fundamentale ale cetățenilor cu privire la icircnvățacircmacircnt sănătate cultură artă sport apărare
națională și ordine publică ocrotire socială și protecție ecologică precum și pentru finanțarea
unor acțiuni și obiective economice de interes național mai ales icircn domeniul infrastructurii
Randamentul fiscal al impozitului pe profit este icircn general scăzut pentru că există
numeroase posibilități de evaziune fiscală Totuși ponderea sa icircn resursele publice poate
crește printr-o mai bună organizare și o conducere mai exactă a evidențelor la agenții
10
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
economici icircn conformitate cu prevederile Legii Contabilității și prin aplicarea fermă a
sancțiunilor prevăzute de lege
Cu toate acestea impozitul pe profit are un rol important icircn creșterea ponderii
impozitelor directe icircn sistemul fiscal romacircnesc
Icircn același timp prin modul icircn care este reglementat impozitul pe profit se urmărește
stimularea activităților producătoare de profit ale agenților economici Se urmărește
stimularea dezvoltării economiei și crearea de noi locuri de muncă creșterea producției și icircn
consecință venitului agenților economici icircn final și a profitului impozabil
Există cinci forme de societăți comerciale prevăzute de legea societăților comerciale din
Romacircnia societăți icircn nume colectiv societăți icircn comandită simplă societăți icircn comandită pe
acțiuni societăți pe acțiuni societăți cu răspundere limitată
Cele mai des icircntacirclnite sunt societățile pe acțiuni și societățile cu răspundere limitată ale
căror obligații sunt garantate cu program social iar acționarii răspund numai icircn limita
capitalului vărsat
Deoarece profitul obținut este repartizat atacirct acționarilor sub formă de dividende cacirct și
sub formă de sume la dispoziția societății pentru rezerve sau investiții modalitatea de
impunere este impozitarea profitului brut cu impozitul pe profit și separat impozitarea
profitului net destinat dividendelor cu impozitul pe dividende
Icircn Romacircnia impozitul pe profit are următoarele caracteristici
se aplică cota de 16 asupra profitului impozabil
cota de impozit pe profit icircn cazul Băncii Naționale a Romacircniei este de 80 și se aplică
asupra veniturilor rămase după scăderea cheltuielilor deductibile și a fondului de rezervă
contribuabilii care obțin venituri din activitatea barurilor de noapte a cluburilor de noapte
a cazinourilor sau a pariurilor sportive și la care impozitul pe profit datorat pentru activitățile
prevăzute icircn acest articol este mai mic decacirct 5 din veniturile respective sunt obligați la plata
unui impozit de 5 aplicat acestor venituri
pierderea anuală icircnregistrată și declarată de contribuabili se recuperează din profitul
impozabil lunar obținut icircn exercițiile fiscale următoare fără a depăși icircnsă 5 ani
Profitul impozabil se determină ca diferență icircntre veniturile obținute din orice sursă și
cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un an fiscal din care se scad veniturile
neimpozabile și se adaugă cheltuielile nedeductibile
Veniturile reprezintă sumele sau valorile icircncasate sau de icircncasat și includ
veniturille din exploatare
venituri financiare
11
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
venituri excepționale
Cheltuielile reprezintă sumele sau valorile plătite ori de plătit după natura lor care
sunt aferente realizării veniturilor așa cum sunt icircnregistrate icircn contabilitatea contribuabililor
Icircn cadrul cheltuielilor efectuate pentru realizarea veniturilor se includ
cheltuieli de exploatare
cheltuielile financiare
cheltuieli excepționale
Pentru determinarea profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt
aferente realizării veniturilor conform prevederilor legale
Constatarea controlul urmărirea și icircncasarea impozitelor și a majorărilor de
icircntacircrziere se efectuează de către organele fiscale din subordinea direcțiilor finanțelor publice
județene și a municipiului București de Garda Financiară și de Curtea de Conturi
La efectuarea controlului se urmărește respectarea de către plătitor a realității și
legalității atacirct a veniturilor cacirct și a cheltuielilor determinarea profitului impozabil aplicarea
cotelor legale pentru stabilirea impozitului vărsarea integrală și la termen a acestuia
reflectarea corectă și la zi icircn evidența contabilă a tuturor operațiilor efectuate
12
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CAPITOLUL II
REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
Moneda de plată și de calcul a impozitelor și taxelor
(1) Impozitele și taxele se plătesc icircn moneda națională a Romacircniei
(2) Sumele icircnscrise pe o declarație fiscală se exprimă icircn moneda națională a Romacircniei
(3) Sumele exprimate icircntr-o menedă se convertesc icircn moneda națională a Romacircnieidupă
cum urmează
a) icircn cazul unei persoane care desfășoară o activitate icircntr-un stat străin și icircși ține
contabilitatea acestei activități profitul impozabil sau venitul net din activități independente și
impozitul plătit statului străin se convertesc icircn moneda națională a Romacircniei prin utilizarea
unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioda căreia icirci este aferent profitul
impozabil sau venitul net
b) icircn oricare alt caz sumele se convertesc icircn moneda națională a Romacircniei prin utilizare
cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se plătesc sumele respective ori la
altă dată prevăzută icircn norme
(4) Icircn icircnțelesul prevederilor alin (3) cursul de schimb valutar folosit pentru a converti icircn
moneda națională a Romacircniei sumele exprimate icircn moneda străină este cursul comunicat de
Banca Națională a Romacircniei exceptacircnd cazurile prevăzute expres icircn norme
Veniturile icircn natură
(1) Icircn icircnțelesul prezentului cod veniturile impozabile cuprind veniturile icircn numerar șisau
icircn natură
(2) Icircn cazul venitului icircn natură valoarea acestuia se stabilește pe baza cantității și a prețului
de piață pentru bunurile sau serviciile respective
Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal ndash (1) La stabilirea sumei unui
impozit sau a unei taxe icircn icircnțelesul prezentului cod autoritățile fiscale pot să nu ia icircn
considerare o tranzacție care nu are un scop economic sau pot reicirccadra forma unei tranzacții
pentru a reflecta conținutul economic al tranzacției
(2) Icircn cadrul unei tranzacții icircntre persoane afiliate autoritățile fiscale pot ajusta venitul sau
cheltuielile oricăreia dintre persoane după cum este necesar pentru a reflecta prețul de piață
13
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
al bunurilor sau serviciilor furnizate icircn cadrul tranzacției la stabilirea prețului de piață al
tranzacțiilor icircntre persoane afiliate se folosește cea mai adecvată dintre următoarele
metode
a) metoda comparării prețurilor plătite altor persoane care vacircnd bunuri sau servicii
comparabile către persoane independente
b) metoda cost-plus prin care prețul de piață se stabilește pe baza costurilor bunului sau
serviciului asigurat prin tranzacție majorat cu marja de profit corespunzătoare
c) metoda prețului de revacircnzare prin care prețul de piață se stabilește pe baza prețului de
revacircnzare a bunului sau serviciului unei persoane independente diminuat cu cheltuiala cu
vacircnzarea alte cheltuieli ale contribuabilului și o marjă de profit
d) orice metodă recunoscută icircn liniile directoare privind prețurile de transfer emise de
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
Veniturile obținute icircn Romacircnia ndash Următoarele venituri sunt considerate ca fiind
obținute icircn Romacircnia indiferent dacă sunt primite icircn Romacircnia sau icircn străinătate sub formă de
a) venituri atribuibile unui sediu permanent din Romacircnia
b) veniturile din activități dependente desfășurate icircn Romacircnia
c) dividende de la o persoană juridică romacircnă
d) dobacircnzi de la un rezident
e) dobacircnzi de la un nerezident care are un sediu permanent icircn Romacircnia este o cheltuială
a sediului permanent
f) redevențe de la un rezident
g) redevențe de la un nerezident care are un sediu permanent icircn Romacircnia dacă redevența
este o cheltuială a sediului permanent
h) venituri din proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia inclusiv veniturile din exploatarea
resurselor naturale situate icircn Romacircnia venituri din folosirea proprietății imobiliare situate icircn
Romacircnia și venituri din transferul dreptului de proprietate asupra proprietăților imobiliare
situate icircn Romacircnia
i) venituri din transferul titlurilor de participare la o persoană juridică dacă persoana
juridică este o persoană juridică romacircnă sau dacă cea mai mare parte a valorii mijloacelor fixe
ale persoanei juridice direct sau prin una sau mai multe persoane juridice reprezintă
proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia
j) venituri din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat
k) venituri din servicii prestate icircn Romacircnia exclusiv transportul internațional și prestările
de servicii accesorii acestui transport
14
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
l) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanță din orice domeniu
dacă aceste venituri sunt obținute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt
cheltuieli ale unui sediu permanent din Romacircnia
m) veniturile reprezentacircnd remunerații primite de la nerezidenți ce au calitate de
administrator fondator sau membru al consiliului de administrație al unei persoane juridice
romacircne
n) comisioane de la un rezident
o) comisioane de la un nerezident care are sediul permanent icircn Romacircnia dacă comisionul
este o cheltuială a sediului permanent
p) venituri din activități sportive și divertisment desfășurate icircn Romacircnia indiferent dacă
veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activități sau de
către alte persoane
q) veniturile obținute de la jocurile de noroc practicate icircn Romacircnia
r) orice alte venituri obținute dintr-o activitate desfășurată icircn Romacircnia
s) veniturile realizate din lichidare sau dizolvare icircn Romacircnia fără lichidare a unei
persoane juridice romacircne
22 IMPOZITUL PE PROFIT
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitului pe profit următoarele persoane
denumite icircn continuare contribuabili
a) persoanele juridice romacircne
b) persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent icircn Romacircnia
c) persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate icircn
Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică
d) persoanele juridice străine care realizează venitul dinsau icircn legătură cu proprietăți
imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne pentru veniturile
realizate atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică icircn acest
caz impozitul datorat de persoana fizică se calculează se reține și se varsă de către persoana
juridică romacircnă
Sfera de cuprindere a impozitului ndash impozitul pe profit se aplică după cum urmează
15
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
a) icircn cazul persoanelor juridice romacircne asupra profitului impozabil obținut din orice
sursă atacirct icircn Romacircnia cacirct și din străinătate
b) icircn cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui
sediu permanent icircn Romacircnia asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent
c) icircn cazul persoanelor juridice străine și al persoanelor fizice nerezidente care desfășoră
o activitate icircn Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică asupra părții din profitul
impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane
d) icircn cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri dinsau icircn legătură cu
proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare
deținute la o persoană juridică romacircnă asupra profitului impozabil acestor venituri
e) icircn cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne care
realizează venituri atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică
asupra părții din profitul impozabil al asocierii atribuite persoanei fizice rezidente
Scutiri ndash Sunt scutiți de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili
a) trezoreria statului
b) instituțiile publice pentru fondurile publice inclusiv pentru veniturile proprii și
disponibilitățile realizate și utilizate potrivit Legii nr5002002 privind finanțele publice cu
modificările ulterioare și Ordonanței de urgență a Guvernului nr452003 privind finanțele
publice locale dacă legea nu prevede altfel
c) persoanele juridice romacircne care plătesc impozitul pe veniturile microicircntreprinderilor
d) fundațiile romacircne constitute ca urmare a unui legat
e) cultele religioase pentru veniturile obținute din activități economice care sunt utilizate
pentru susținerea activităților cu scop caritabil
f) cultele religioase pentru veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor
produselor necesare activității de cult potrivit legii și pentru veniturile obținute din chirii cu
condiția ca sursele respective să fie utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori pentru
icircntreținerea și funcționarea unităților de cult pentru lucrările de construcție reparații și de
consolidare a lăcașelor de cult și a clădirilor ecliziastice pentru icircnvățacircmacircnt și pentru acțiuni
specifice cultelor religioase inclusiv veniturile din despăgubiri sub formă bănescă obținute ca
urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de
proprietate
g) instituțiile de icircnvățacircmacircnt particular acreditate precum și cele autorizate pentru
veniturile utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori potrivit Legii icircnvățacircmacircntului
nr841995 republicată cu modificările și completările ulterioare și Ordonanței de urgență a
16
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Guvernului nr1742001 privind unele măsuri pentru icircmbunătățirea finanțării icircnvățacircmacircntului
superior cu modificările ulterioare
h) asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari
recunoscute ca asociații de proprietari potrivit Legii locuinței nr 1441996 republicată cu
modificările și completările ulterioare pentru veniturile obținute din activități economice și
care sunt sau urmează a fi utilizate pentru icircmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii
pentru icircntreținerea și repararea proprietății comune
i) fondul de garantare a depozitelor icircn sistemul bancar constituit potrivit legii
j) fondul de compensare a investițiilor icircnființat potrivit legii
k) Banca Națională a Romacircniei
l) fondul de garantare a pensiilor private icircnființat potrivit legii
Cotele de impozitare ndash Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului
impozabil este de 16 cu excepțiile prevăzute icircn articolul 38 Profitul impozabil și impozitul
pe profit se calculează și se evidențiază trimestrial cumulat de la icircnceputul anului
Anul fiscal este considerat conform legislației icircn vigoare anul calendaristic Cacircnd un
contribuabil se icircnființează sau icircncetează să mai existe icircn cursul unui an fiscal perioada
impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat
23 IMPOZITUL PE VENIT
Contribuabilii ndash Următoarele persoane datorează plata impozitului conform articolului
39 și sunt numite icircn continuare contribuabili
a) persoanele fizice rezidente
b) persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin
intermediul unui sediu permanent icircn Romacircnia
c) persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente icircn Romacircnia
d) persoanele fizice nerezidente care obțin venituri din activități independente
Sfera de cuprindere a impozitului ndash (1) Impozitul prevăzut icircn articolul 40 denumit
icircn continuare impozit pe venit se aplică la următoarele venituri
a) icircn cazul persoanelor fizice rezidente romacircne cu domiciliul icircn Romacircnia veniturile
obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei
17
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) icircn cazul persoanelor fizice rezidente altele decacirct cele prevăzute la litera a) numai
veniturile obținute din Romacircnia care sunt impuse la nivelul fiecărei surse din categoriile de
venituri prevăzute la articolul 41
c) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă prin
intermediul unui sediu permenent icircn Romacircnia venitului net atribuibil sediului permanent
d) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă icircn
Romacircnia venitului salarial net din această activitate
e) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care obțin veniturile prevăzute la articolul 39
litera d) venitului determinat conform regulilor prevăzute icircn prezentul titlu ce corespund
categoriei respective de venit
(2) Persoanele fizice care icircndeplinesc condițiile de rezidență prevăzute la articolul 7 aliniatul
(1) pct 23 litera b) sau c) timp de trei ani consecutiv vor fi supuse impozitul pe venit pentru
veniturile obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei icircncepacircnd cu al
patrulea an fiscal
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit ndash Categoriile de venituri supuse
impozitului pe venit potrivit articolului 41 sunt următoarele
a) veniturile din activități independente
b) veniturile din salarii
c) veniturile din cedarea folosinței bunurilor
d) veniturile din investiții
e) veniturile din pensii
f) veniturile din activități agricole
g) veniturile din premii și jocuri de noroc
h) veniturile din transferul proprietăților imobiliare
i) veniturile din alte surse
Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activități indepente
salarii cedarea folosinței bunurilor pensii activități agricole premii și alte surse este de 16
aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă Fac
excepție de la prevederile de mai sus cotele de impozit prevăzute icircn categoriile de venituri din
investiții și jocuri de noroc
Perioada impozabilă ndash este anul fiscal care corespunde anului calendaristic Prin
excepție perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic icircn situația icircn care decesul
contribuabilului survine icircn cursul anului
18
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitelor și taxelor locale atacirct personale
fizice (inclusiv cele care desfășoră activități economice pe baza liberei inițiative ori exercită icircn
mod individual sau prin asociere orice profesie liberă) cacirct și persoanele juridice
Icircn categoria impozitelor și taxelor locale sunt incluse
impozitul și taxa pe clădiri
impozitul și taxa pe teren
taxa asupra mijloacelor de transport
taxa pentru eliberarea certificatelor avizelor și autorizațiilor
taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate
impozitul pe spectacole
taxa hotelieră
taxe speciale
alte taxe locale
241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
Orice persoană care are icircn proprietate o clădire situată icircn Romacircnia datorează anual
impozit pentru acea cladire exceptacircnd cazul icircn care icircn prezentul titlu se prevede diferit
Impozitul pe cladiri precum si taxa pe cladiri se datorează către bugetul local al
comunei al orasului sau al municipiului icircn care este amplasată clădirea
Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unitaților administrativ-
teritoriale concesionate icircnchiriate date icircn administrare ori in folosință după caz persoanelor
juridice altele decat cele de drept public se stabilește taxa pe cladiri care reprezintă sarcina
fiscală a concesionarilor locatarilor titularilor dreptului de administrare sau de folosință
după caz icircn condiții similare impozitului pe cladiri
Calculul impozitului pentru persoane fizice
Icircn cazul persoanelor fizice impozitul pe clădiriicircn mediul rural se calculează prin
aplicarea cotei de impozitare de 01 la valoarea impozabilă a cladirii
Valoarea impozabila a cladirii exprimată icircn lei se determină prin icircnmulțirea
suprafeței construite desfășurate a acesteia exprimate icircn metri patrați cu valoarea impozabilă
corespunzatoare exprimată icircn leimp din tabelul urmator
Valoarea impozabila ndash leimp -
19
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
A Cladire cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
806 478
B Cladire cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
219 137
C Cladire-anexa cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
137 123
D Cladire-anexa cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
82 54
E Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate ca locuinta in oricare dintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
75 din suma care s-
ar aplica cladirii
75 din suma care s-ar
aplica cladirii
F Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate in alte scopuri decat cel de locuinta in oricaredintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
50 din suma care s-
ar aplica cladirii
50 din suma care s-ar
aplica cladirii
Sursa Preluare din Codul fiscal
Valoarea impozabilă a cladirii se ajustează icircn funcție de rangul localității și zona icircn
care este amplasată cladirea prin icircnmulțirea valorii determinate cu coeficientul de corecție
corespunzator prevăzut icircn tabelul urmator
Tabelul nr12 Coeficienti de corectie
Zona in
cadrul
localitatii
Rangul localitatii
0 I II III IV V
A 260 250 240 230 110 105
B 250 240 230 220 105 100
C 240 230 220 210 100 095
D 230 220 210 200 095 090
Sursa Preluare din Codul fiscal
In cazul unui apartament amplasat icircntr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8
apartamente coeficientul de corecție se reduce cu 010
Valoarea impozabilă a cladirii se reduce icircn funcție de anul terminarii acesteia după
cum urmează
a) cu 20 pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referință
20
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) cu 10 pentru clădirea care are o vechime cuprinsă icircntre 30 de ani și 50 de ani
inclusiv la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință
Persoanele fizice care au icircn proprietate două sau mai multe cladiri datorează un
impozit pe cladiri majorat după cum urmează
a) cu 65 pentru prima cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
b) cu 150 pentru a doua cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
c) cu 300 pentru a treia cladire și urmatoarele icircn afara celei de la adresa de
domiciliu
Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
Icircn cazul persoanelor juridice impozitul pe cladiri se calculează prin aplicarea unei
cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii Cota de impozit se stabilește prin
hotarare a consiliului local și poate fi cuprinsă icircntre 025 si 150 inclusiv
Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii icircn patrimoniu
icircnregistrată icircn contabilitatea proprietarului cladirii conform prevederilor legale icircn vigoare
Icircn cazul clădirii la care au fost executate lucrari de reconstruire consolidare
modernizare modificare sau extindere de catre locatar din punct de vedere fiscal acesta are
obligația sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi
declarații fiscale icircn termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective
Icircn cazul unei clădiri a carei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizarii
valoarea impozabilă se reduce cu 15
Icircn cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform reglementarilor contabile valoarea
impozabilă a cladirii este valoarea contabilă rezultată icircn urma reevaluarii icircnregistrată ca atare
icircn contabilitatea proprietarului ndash persoană juridică
Icircn cazul unei clădiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de
referință cota impozitului pe cladiri se stabilește de consiliul localConsiliul General al
Municipiului București icircntre 5 si 10 și se aplică la valoarea de inventar a clădirii
icircnregistrată icircn contabilitatea persoanelor juridice pacircnă la sfacircrșitul lunii icircn care s-a efectuat
prima reevaluare
Icircn cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar pe icircntreaga
durata a acestuia se aplică urmatoarele reguli
a) impozitul pe cladiri se datorează de locatar
b) valoarea care se ia icircn considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din
contract a clădirii asa cum este ea icircnregistrată icircn contabilitatea locatorului sau a locatarului
conform prevederilor legale icircn vigoare
21
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
c) icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decacirct prin ajungerea la
scadență impozitul pe cladiri este datorat de locator
Impozitul pe cladiri se aplică pentru orice cladire deținută de o persoană juridica aflată
icircn funcțiune icircn rezervă sau icircn conservare chiar dacă valoarea sa a fost recuperata integral pe
calea amortizarii
242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
Impozitul pe teren este un impozit anual datorat de contribuabilii care dețin icircn
proprietate terenuri situate icircn municipii orașe și comune icircn intravilanul sau extravilanul
acestora
Icircn cazul unui teren aflat icircn administrarea sau icircn folosință după caz a altei persoane și
pentru care se datorează chiriearendă icircn baza unui contract de icircnchirierearendare impozitul
pe teren se datorează de către proprietar
Cacircnd terenul este deținut icircn comun de două sau mai multe persoane fiecare proprietar
datorează impozit pentru partea din teren aflată icircn proprietatea sa Icircn cazul icircn care nu se pot
stabili părțile individuale ale proprietăților icircn comun se aplică aceleași reguli ca la impozitul
pe clădiri
Impozitul pe teren nu se datorează pentru
a terenurile aflate icircn administrarea sau icircn folosință instituțiilor publice
b terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru
agricultură sau silvicultură inclusiv cele ocupate de iazuri bălți sau lacuri de acumulare
terenurile utilizate pentru exploatările din subsol icircn măsura icircn care nu afectează folosirea
suprafeței solului
c terenurile aferente clădirile aflate pe domeniul public și privat al statului
administrate de Regia Autonomă
243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
Orice persoană care are icircn proprietate un mijloc de transport care trebuie icircnmatriculat
icircn Romacircnia datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport cu excepția cazurilor icircn
care icircn prezentul capitol se prevede altfel
22
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Impozitul pe mijloacele de transport se platește la bugetul local al unitații
administrativ-teritoriale unde persoana icircși are domiciliul sediul sau punctul de lucru după
caz
Icircn cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar
pe icircntreaga durată a acestuia impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar
Icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decat prin ajungerea la scadență
impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator
Impozitul pe mijloacele de transport se calculează icircn funcție de tipul mijlocului de
transport conform celor prevazute icircn prezentul capitol
Icircn cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule impozitul pe mijlocul de transport
se calculează icircn funcție de capacitatea cilindrică a acestuia prin inmulțirea fiecarei grupe de
200 cm^3 sau fracțiune din această cu sumă corespunzatoare din tabelul urmator
Tabelul nr13 Mijloace de transport
Nr crt
Mijloace de transport cu tractiune mecanica - lei 200 cmc sau fractiune
din aceasta -
1 Motorete scutere motociclete si autoturisme cu capacitatea cilindrica de pana la 1600 cmc inclusiv
8
2 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 1601 cmc si 2000 cmc inclusiv
18
3 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2001 cmc si 2600 cmc inclusiv
72
4 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2601 cmc si 3000 cmc inclusiv
144
5 Autoturisme cu capacitatea cilindrica peste 3001 cmc 2906 Autobuze autocare microbuze 247 Alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata de
pana la 12 tone inclusiv30
8 Tractoare inmatriculate 18 Sursa Preluarea de la Codul fiscal
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
23
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA
2005 -2006
Prin măsurile fiscale icircntreprinse anul 2005 a marcat o abordare nouă a politicii fiscale
care se icircnscrie icircn tendința actuală din țările foste socialiste urmărinde-se declanșarea unei
adevărate competiții icircntre economiile naționale măsuri ce au avut impact și asupra anului
2006
Dintre aceste măsuri cele mai importante au avut icircn fost
a) perfecționarea impozitului pe profit
reducerea cotei de impunere a profitului de la 25 la 16
unificarea cotei de impozitare a profiturilor persoanelor juridice prin eliminarea
cotei reduse de impunere de 10 a profitului obținut din vacircnzarea-cesionarea
proprietăților imobiliare situate icircn Romacircnia și a titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă icircn contextul reducerii cotei standard de impozitare la 16
extinderea bazei de impozitare prin
- eliminarea posibilităților de opțiune pentru impunerea veniturilor la data ratelor
icircn cazul contractelor de vacircnzare cu plata icircn rate și impunerea acestora la data facturării
- renunțarea la posibilitatea deducerii cheltuielilor de amortizare reprezenacircnd 20
din valoarea de intrare a achizițiilor de mijloace fixe amortizabile sau brevete de invenție
amortizabile
b) majorarea cotei de impunere de la 15 la 3 a veniturilor
microicircntreprinderilor Prin această măsură s-a urmărit crearea unui sistem fiscal echitabil
neutru și care să nu genereze tratamente fiscale discriminatorii icircn raport cu diversele categorii
de contribuabili
c) simplificarea și perfecționarea impozitului pe venit unde măsurile luate au
constat icircn
- icircnlocuirea sistemului global de impunere a veniturilor realizate de persoane
fizice care presupunea utilizarea unui barem de impunere cu cote progresive cuprinse icircntre
18 și 40 cu sistemul bazat pe cota unică de 16 aplicată majoritatea categoriilor de
venituri Sistemul propus asigură simplitate obiectivitate și creează premisele pentru creștrea
economică prin stimularea investițiilor
Elementele cheie icircn impunerea veniturilor icircn acest sistem vizează renunțarea la
procedura de globalizare a anumitor venituri și icircnlocuirea acestui sistem cu impunerea
veniturilor pentru fiecare sursă de venie din fiecare categorie impozitul fiind final Această
24
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
abordare a generat modificări icircn sistemul de compensare a pierderilor precum și icircn sistemul
de declarare
- s-au eliminat din legislația fiscală deducerile economice care includeau
cheltuieli pentru reabilitarea locuinței de domiciliu destinate reducerii
pierderilor de căldură icircn scopul icircmbunătățirii confortului termic icircn limita sumei de 15
milioane lei anual
prime de asigurare pentru locuința de domiciliu icircn limita echivalentului icircn lei a
200 de euro pe an
prime de asigurare privată de sănătate cu excepția celor icircncheiate icircn scopuri
estetice icircn limita echivalentului icircn lei a 200 de euro pe an
cotizația de sindicat potrivit legislației icircn materie
Cele mai importante măsuri fiscale icircn anul 2006 au fost
Icircn domeniul impozitului pe profit
- extinderea numărului de contribuabili
- extinderea bazei impozabile prin
restracircngerea categoriilor de rezerve deductibile la calculul profitului impozabil
pentru societățile bancare și de asigurare precum și din sectorul energetic petrolier prin
eliminarea celor specifice față de celelalte categorii de contribuabili
eliminarea unor facilități fiscale cuprinse icircn acte normative considerate
neconforme cu principiile Uniunii Europene
Icircn domeniul impozitului pe venit
aplicarea cotei unice de 16 asupra cacircștigurilor din transferul titlurilor de valoare icircn
timpul anului cu posibilitatea opțională de definitivare la sfacircrșitul anului a impozitului
aplicacircnd cota de 16 asupra cacircștigului net
renunțarea la facilitarea de neimpozitare a cacircștigurilor din transferul proprietăților
imobiliare dobacircndite prin moștenire și schimb
Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2006 conform legislației pentru veniturile realizate de
persoanele fizice și juridice nerezidente s-a aplicat cota de 16 cu excepția veniturilor
obținute din jocuri de noroc pentru care se obține cota de impozit de 20 și 25
S-au unificat icircn felul acesta cotele de impozitare practicate pentru nerezidenți crescacircnd
de la 10 și respectiv 15 la 16 cu excepția jocurilor de noroc unde cota rămacircne
constantă
Icircn domeniul impozitelor și taxelor locale au fost avute icircn vedere următoarele măsuri
25
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
icircn cazul clădirilor utilizate ca locuințe s-a majorat impozitul aferent acestora taxa asupra
mijloacelor de transport s-a majorat ca urmare a modificării modului de calcul a impozitului
majorarea taxei datorate pentru iahturi renunțarea la scutirea de la plata taxei asupra
succesiunii dacă icircncheierea procedurilor succesorale a fost făcută icircn termen de un an de la
data decesului proprietarilor bunului
32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
Din analiza datelor existente icircn bugetele de stat pe anii 2008 2009 si 2010
comparativ icircn dinamica situația principalelor impozite directe se prezintă astfel
Tabelul nr 31
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada 2008 - 2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit
profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
11783340 14477345 15237165
Impozit pe profit 10382000 12821300 13445500
Alte impozite pe
venit profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
1401340 1656045 1791665
SursaBugetul de stat 2008 2009 și 2010
26
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig31 Impozitul pe venitprofit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada
2008-2010
Tabelul nr32
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane fizice icircn perioada 2008-
2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit profit
și cacircștiguri de capital
de la persoane fizice
2181700 4116100 4696314
Impozit pe venit 13036500 17482527 20006115
Alte impozite pe venit
profit și cacircștiguri de
capital de la persoane
fizice
110 500 2000
Sursa Bugetul de stat 20082009 și 2010
27
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig32 Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoanele fizice icircn perioada
2008-2010
Tabel nr33
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venitul din salarii 12848200 14761042
Impozit pe venituri din activități independente 344523 642061
Impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor 261600 297610
Impozit pe venituri din dividende 1583200 1708260
Impozit pe venituri din pensii 346300 441797
Impozit pe venituri din activități agricole 28673 50802
Impozit pe veniturile din transferul proprietăților
imobiliare din
patrimoniul personal
835706 895258
Impozit pe venituri realizate de persoane fizice
nerezidente
74000 122995
SursaBugetul de stat 2009 și 2010
28
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig33 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr34
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venituri din dobacircnzi 383600 117662
Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare 592700 120260
Impozit pe venituri din operațiuni de vacircnzare-cumpărare de
valută la termen pe bază de contract precum și din orice alte
operațiuni
2599 323
Impozit pe venituri obținute din valorificare de bunuri icircn
regim de consignație și din activități desfășurate pe baza
unui contract de agent comision sau mandat comercial
56000
119130
Impozit pe veniturile din activități de expertiză contabilă
tehnică judiciară și extrajudiciară
4200 6292
Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc din
premii și din prime icircn bani și sau natură
47500 92055
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
29
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr34 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr35
Impozitul pe venit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozitul pe venitul microicircntreprinderilor 556000 694000
Impozit pe venitul reprezentanțelor din Romacircnia ale
societăților
comerciale și organizațiilor economice străine
28000 3800
Impozit pe venitul realizat de persoane juridice
nerezidente
751325 799000
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
30
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice
Tabel nr36
Impozitul pe profit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500
Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000
Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din
nerespectarea Legii privind protecția consumatorului
629
325
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
31
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
fizice se utilizează următoarele impozite impozitul pe venitul global și impozitul pe
dividende
132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
Icircn majoritatea statelor cu economie de piață pentru impunerea veniturilor realizate de
societățile de capital se utilizează de regulă un regim fiscal propriu deosebit de cel aplicat
veniturilor persoanelor fizice Sub incidența impozitului pe venit intră societățile pe acțiuni
societățile cu răspundere limitată societățile cooperative societățile cu asigurare limitată
societățile de asigurări mutuale așezămintele societățile și alte organisme cu personalitate
juridică avacircnd scopuri lucrative Icircn unele țări (de exemplu Belgia) societățile de persoane pot
opta cu respectarea unor condiții pentru sistemul de impunere ce se aplică persoanelor fizice
Icircn general regimul de impunere a veniturilor persoanelor juridice este diferențiat icircn
funcție de modul cum sunt organizate acestea respectiv icircn societăți de capital sau societăți de
persoane Icircn cazul societăților de capital există o delimitare precisă icircntre patrimoniul societății
și averea asociaților precum și icircntre răspunderea acestora față de actele și faptele săvacircrșite de
societate Icircn cazul societăților de persoane este dificilă distincția dintre averea fiecărei
persoane asociate și patrimoniul societății Din această cauză impunerea veniturilor
societăților de persoane se face fregvent pe baza sistemului aplicat persoanelor fizice
La societățile de capital profitul obținut se repartizează o parte acționarilor sub formă
de dividend proporțional cu participarea la capitalul social iar o altă parte rămacircne la
dispoziția societății pentru constituirea unor fonduri Se poate vorbi astfel de profitul societății
icircnainte de repartizare profitul repartizat acționarilor cu titlu de dividend și profitul rămas icircn
final la dispoziția societății
14 IMPOZITUL PE AVERE
Impozitele pe avere au fost instituite icircn stracircnsă legătură cu dreptul de proprietate
asupra unor bunuri mobile și imobile Impozitele pe avere se icircntacirclnesc icircn practica financiară
sub trei forme și anume
Impozitele propriu-zise asupra averii
Impozitele pe circulației averii
Impozitele asupra creșterii averii
a) Impozitele propriu-zise asupra averii pot fi de două feluri
8
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- impozite stabilite asupra averii dar care se plătesc din venitul produs de averea respectivă
- impozite pe substanța averii icircn acest caz impozitul duce la micșorarea materiei impozabile
fiind perceput din substanța averii motiv pentru care se icircntacirclnește destul da rar ca și impozit
permanent
Icircn categoria impozitelor propriu-zise asupra averii mai des icircntacirclnite sunt următoarele
a Impozitele pe proprietăți imobiliare
b Impozitele asupra activului net
Icircn Romacircnia impozitele asupra averii propriu-zise au denumiri asemănătoare celor
practicate pe plan internațional respectiv impozitul pe clădiri impozitul pe teren taxa asupra
mijloacelor de transport
b) Impozitele pe circulația averii au ca obiect al impunerii trecerea dreptul de proprietate
asupra anumitor bunuri de la o persoană la alta
Icircn raport cu modalitatea icircn care are loc transmiterea dreptului de proprietate icircntacirclnim
- impozite asupra transferului cu titlu a dreptului de proprietate (impozitul pe succesiuni
impozitul pe donații)
- impozite asupra transferului cu titlu oneros a dreptului de proprietate
1 Icircn cazul impozitului pe succesiuni obiectul impozitului icircl constituie averea primită
drept moștenire de persoana fizică Sarcina fiscală se stabilește fie asupra icircntregului activ
succesoral (de exemplu icircn Marea Britanie SUA Australia) independent de modul de
icircmpărțire icircntre moștenitori fie asupra fiecărei părți succesoral (de exemplu icircn Franța Belgia
Germania) icircn condițiile progresivității impozitului
Subiectul impunerii icircl constituie moștenitorii și legatarii lor iar materia impozabilă este
reprezentată de averea lăsată moștenire din care au fost deduse icircn prealabil datoriile care
grevează succesiunea
2 Impozitul pe donații s-a instituit pentru a preveni eludarea impozitului pe succesiuni pe
calea efectuării de donații de avere icircn timpul vieții Obiectul impozitului pe donații icircl
constituie averea drept primită drept donație de la o persoană fizică La determinarea valorii
impozabile adesea nu se operează reducerile care se fac icircn cazul succesiunilor
Subiectul impozabil este persoana care a primit donația și este numită donatar
3 Impozitele asupra transferului cu titlu oneros a dreptului de proprietate se percep
cu ocazia tranzacțiilor privind bunurile imobiliare sau mobiliare și sunt reprezentate de
impozitile pe actele de vacircnzare-cumpărare a unor bunuri imobiliare impozitul pe hacircrtii de
valoare impozitul pe circulația capitalurilor și a efectelor comerciale etc
9
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Aceste impozite se stabilesc icircn cote proporționale sau progresive și se numesc taxe de
icircnregistrare deoarece se percep la icircnregistrarea actului de vacircnzare-cumpărare la instituția
publică de profil
Totodată icircn Romacircnia s-a instituit un impozit pe donații pentru a descuraja eludarea
impozitelor prin actele de vacircnzare-cumpărare sau a celor de succesiune
c) La impozitele asupra creșterii averii obiectul impunerii icircl constituie sporul de valoare
pe care l-au icircnregistrat anumite bunuri icircntr-o perioadă de timp Icircn această categorie de
impozite de impozite se includ
1 impozitul pe plusul de valoare imobiliară
2 impozitul pe sporul de avere realizat icircn timp de război etc
Impozitul pe pulsul de valoare imobiliară numit și impozit asupra cacircștigului de capital
a fost introdus pentru impunerea sporului de valoare icircnregistrat de anumite bunuri imobiliare
(terenuri clădiri) icircn intervalul de timp de la cumpărare și pacircnă la vacircnzare independent de
acțiunea proprietarului
Icircnregistrarea bunului de valoare imobiliară poate fi determinată de constituirea unor căi
de comunicație icircn imediata apropriere a averii respective extinderea perimetrului unei
localități astfel icircncacirct să fie scos din circuitul agricol și să fie utilizat pentru construcții de
locuințe executarea unor lucrări edilitare (canalizare electicitate etc)
Acestea s-a calculat profitului care depășea nivelul perioadei luate ca bază (de exemplu
profitul mediu obținut pe cacircțiva ani consecutivi dinaintea războiului) fie asupra profitului
care depășea o anumită rată considerată normală față de capitalul investit
Icircn Romacircnia acest gen de impozite nu este instituit
15 IMPOZITUL PE PROFIT
Impozitul pe profit reprezintă o sursă certă de alimentare cu venituri a bugetului
public icircn vederea asigurării mijloacelor financiare necesare icircndeplinirii drepturilor
fundamentale ale cetățenilor cu privire la icircnvățacircmacircnt sănătate cultură artă sport apărare
națională și ordine publică ocrotire socială și protecție ecologică precum și pentru finanțarea
unor acțiuni și obiective economice de interes național mai ales icircn domeniul infrastructurii
Randamentul fiscal al impozitului pe profit este icircn general scăzut pentru că există
numeroase posibilități de evaziune fiscală Totuși ponderea sa icircn resursele publice poate
crește printr-o mai bună organizare și o conducere mai exactă a evidențelor la agenții
10
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
economici icircn conformitate cu prevederile Legii Contabilității și prin aplicarea fermă a
sancțiunilor prevăzute de lege
Cu toate acestea impozitul pe profit are un rol important icircn creșterea ponderii
impozitelor directe icircn sistemul fiscal romacircnesc
Icircn același timp prin modul icircn care este reglementat impozitul pe profit se urmărește
stimularea activităților producătoare de profit ale agenților economici Se urmărește
stimularea dezvoltării economiei și crearea de noi locuri de muncă creșterea producției și icircn
consecință venitului agenților economici icircn final și a profitului impozabil
Există cinci forme de societăți comerciale prevăzute de legea societăților comerciale din
Romacircnia societăți icircn nume colectiv societăți icircn comandită simplă societăți icircn comandită pe
acțiuni societăți pe acțiuni societăți cu răspundere limitată
Cele mai des icircntacirclnite sunt societățile pe acțiuni și societățile cu răspundere limitată ale
căror obligații sunt garantate cu program social iar acționarii răspund numai icircn limita
capitalului vărsat
Deoarece profitul obținut este repartizat atacirct acționarilor sub formă de dividende cacirct și
sub formă de sume la dispoziția societății pentru rezerve sau investiții modalitatea de
impunere este impozitarea profitului brut cu impozitul pe profit și separat impozitarea
profitului net destinat dividendelor cu impozitul pe dividende
Icircn Romacircnia impozitul pe profit are următoarele caracteristici
se aplică cota de 16 asupra profitului impozabil
cota de impozit pe profit icircn cazul Băncii Naționale a Romacircniei este de 80 și se aplică
asupra veniturilor rămase după scăderea cheltuielilor deductibile și a fondului de rezervă
contribuabilii care obțin venituri din activitatea barurilor de noapte a cluburilor de noapte
a cazinourilor sau a pariurilor sportive și la care impozitul pe profit datorat pentru activitățile
prevăzute icircn acest articol este mai mic decacirct 5 din veniturile respective sunt obligați la plata
unui impozit de 5 aplicat acestor venituri
pierderea anuală icircnregistrată și declarată de contribuabili se recuperează din profitul
impozabil lunar obținut icircn exercițiile fiscale următoare fără a depăși icircnsă 5 ani
Profitul impozabil se determină ca diferență icircntre veniturile obținute din orice sursă și
cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un an fiscal din care se scad veniturile
neimpozabile și se adaugă cheltuielile nedeductibile
Veniturile reprezintă sumele sau valorile icircncasate sau de icircncasat și includ
veniturille din exploatare
venituri financiare
11
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
venituri excepționale
Cheltuielile reprezintă sumele sau valorile plătite ori de plătit după natura lor care
sunt aferente realizării veniturilor așa cum sunt icircnregistrate icircn contabilitatea contribuabililor
Icircn cadrul cheltuielilor efectuate pentru realizarea veniturilor se includ
cheltuieli de exploatare
cheltuielile financiare
cheltuieli excepționale
Pentru determinarea profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt
aferente realizării veniturilor conform prevederilor legale
Constatarea controlul urmărirea și icircncasarea impozitelor și a majorărilor de
icircntacircrziere se efectuează de către organele fiscale din subordinea direcțiilor finanțelor publice
județene și a municipiului București de Garda Financiară și de Curtea de Conturi
La efectuarea controlului se urmărește respectarea de către plătitor a realității și
legalității atacirct a veniturilor cacirct și a cheltuielilor determinarea profitului impozabil aplicarea
cotelor legale pentru stabilirea impozitului vărsarea integrală și la termen a acestuia
reflectarea corectă și la zi icircn evidența contabilă a tuturor operațiilor efectuate
12
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CAPITOLUL II
REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
Moneda de plată și de calcul a impozitelor și taxelor
(1) Impozitele și taxele se plătesc icircn moneda națională a Romacircniei
(2) Sumele icircnscrise pe o declarație fiscală se exprimă icircn moneda națională a Romacircniei
(3) Sumele exprimate icircntr-o menedă se convertesc icircn moneda națională a Romacircnieidupă
cum urmează
a) icircn cazul unei persoane care desfășoară o activitate icircntr-un stat străin și icircși ține
contabilitatea acestei activități profitul impozabil sau venitul net din activități independente și
impozitul plătit statului străin se convertesc icircn moneda națională a Romacircniei prin utilizarea
unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioda căreia icirci este aferent profitul
impozabil sau venitul net
b) icircn oricare alt caz sumele se convertesc icircn moneda națională a Romacircniei prin utilizare
cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se plătesc sumele respective ori la
altă dată prevăzută icircn norme
(4) Icircn icircnțelesul prevederilor alin (3) cursul de schimb valutar folosit pentru a converti icircn
moneda națională a Romacircniei sumele exprimate icircn moneda străină este cursul comunicat de
Banca Națională a Romacircniei exceptacircnd cazurile prevăzute expres icircn norme
Veniturile icircn natură
(1) Icircn icircnțelesul prezentului cod veniturile impozabile cuprind veniturile icircn numerar șisau
icircn natură
(2) Icircn cazul venitului icircn natură valoarea acestuia se stabilește pe baza cantității și a prețului
de piață pentru bunurile sau serviciile respective
Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal ndash (1) La stabilirea sumei unui
impozit sau a unei taxe icircn icircnțelesul prezentului cod autoritățile fiscale pot să nu ia icircn
considerare o tranzacție care nu are un scop economic sau pot reicirccadra forma unei tranzacții
pentru a reflecta conținutul economic al tranzacției
(2) Icircn cadrul unei tranzacții icircntre persoane afiliate autoritățile fiscale pot ajusta venitul sau
cheltuielile oricăreia dintre persoane după cum este necesar pentru a reflecta prețul de piață
13
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
al bunurilor sau serviciilor furnizate icircn cadrul tranzacției la stabilirea prețului de piață al
tranzacțiilor icircntre persoane afiliate se folosește cea mai adecvată dintre următoarele
metode
a) metoda comparării prețurilor plătite altor persoane care vacircnd bunuri sau servicii
comparabile către persoane independente
b) metoda cost-plus prin care prețul de piață se stabilește pe baza costurilor bunului sau
serviciului asigurat prin tranzacție majorat cu marja de profit corespunzătoare
c) metoda prețului de revacircnzare prin care prețul de piață se stabilește pe baza prețului de
revacircnzare a bunului sau serviciului unei persoane independente diminuat cu cheltuiala cu
vacircnzarea alte cheltuieli ale contribuabilului și o marjă de profit
d) orice metodă recunoscută icircn liniile directoare privind prețurile de transfer emise de
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
Veniturile obținute icircn Romacircnia ndash Următoarele venituri sunt considerate ca fiind
obținute icircn Romacircnia indiferent dacă sunt primite icircn Romacircnia sau icircn străinătate sub formă de
a) venituri atribuibile unui sediu permanent din Romacircnia
b) veniturile din activități dependente desfășurate icircn Romacircnia
c) dividende de la o persoană juridică romacircnă
d) dobacircnzi de la un rezident
e) dobacircnzi de la un nerezident care are un sediu permanent icircn Romacircnia este o cheltuială
a sediului permanent
f) redevențe de la un rezident
g) redevențe de la un nerezident care are un sediu permanent icircn Romacircnia dacă redevența
este o cheltuială a sediului permanent
h) venituri din proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia inclusiv veniturile din exploatarea
resurselor naturale situate icircn Romacircnia venituri din folosirea proprietății imobiliare situate icircn
Romacircnia și venituri din transferul dreptului de proprietate asupra proprietăților imobiliare
situate icircn Romacircnia
i) venituri din transferul titlurilor de participare la o persoană juridică dacă persoana
juridică este o persoană juridică romacircnă sau dacă cea mai mare parte a valorii mijloacelor fixe
ale persoanei juridice direct sau prin una sau mai multe persoane juridice reprezintă
proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia
j) venituri din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat
k) venituri din servicii prestate icircn Romacircnia exclusiv transportul internațional și prestările
de servicii accesorii acestui transport
14
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
l) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanță din orice domeniu
dacă aceste venituri sunt obținute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt
cheltuieli ale unui sediu permanent din Romacircnia
m) veniturile reprezentacircnd remunerații primite de la nerezidenți ce au calitate de
administrator fondator sau membru al consiliului de administrație al unei persoane juridice
romacircne
n) comisioane de la un rezident
o) comisioane de la un nerezident care are sediul permanent icircn Romacircnia dacă comisionul
este o cheltuială a sediului permanent
p) venituri din activități sportive și divertisment desfășurate icircn Romacircnia indiferent dacă
veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activități sau de
către alte persoane
q) veniturile obținute de la jocurile de noroc practicate icircn Romacircnia
r) orice alte venituri obținute dintr-o activitate desfășurată icircn Romacircnia
s) veniturile realizate din lichidare sau dizolvare icircn Romacircnia fără lichidare a unei
persoane juridice romacircne
22 IMPOZITUL PE PROFIT
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitului pe profit următoarele persoane
denumite icircn continuare contribuabili
a) persoanele juridice romacircne
b) persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent icircn Romacircnia
c) persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate icircn
Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică
d) persoanele juridice străine care realizează venitul dinsau icircn legătură cu proprietăți
imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne pentru veniturile
realizate atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică icircn acest
caz impozitul datorat de persoana fizică se calculează se reține și se varsă de către persoana
juridică romacircnă
Sfera de cuprindere a impozitului ndash impozitul pe profit se aplică după cum urmează
15
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
a) icircn cazul persoanelor juridice romacircne asupra profitului impozabil obținut din orice
sursă atacirct icircn Romacircnia cacirct și din străinătate
b) icircn cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui
sediu permanent icircn Romacircnia asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent
c) icircn cazul persoanelor juridice străine și al persoanelor fizice nerezidente care desfășoră
o activitate icircn Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică asupra părții din profitul
impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane
d) icircn cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri dinsau icircn legătură cu
proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare
deținute la o persoană juridică romacircnă asupra profitului impozabil acestor venituri
e) icircn cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne care
realizează venituri atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică
asupra părții din profitul impozabil al asocierii atribuite persoanei fizice rezidente
Scutiri ndash Sunt scutiți de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili
a) trezoreria statului
b) instituțiile publice pentru fondurile publice inclusiv pentru veniturile proprii și
disponibilitățile realizate și utilizate potrivit Legii nr5002002 privind finanțele publice cu
modificările ulterioare și Ordonanței de urgență a Guvernului nr452003 privind finanțele
publice locale dacă legea nu prevede altfel
c) persoanele juridice romacircne care plătesc impozitul pe veniturile microicircntreprinderilor
d) fundațiile romacircne constitute ca urmare a unui legat
e) cultele religioase pentru veniturile obținute din activități economice care sunt utilizate
pentru susținerea activităților cu scop caritabil
f) cultele religioase pentru veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor
produselor necesare activității de cult potrivit legii și pentru veniturile obținute din chirii cu
condiția ca sursele respective să fie utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori pentru
icircntreținerea și funcționarea unităților de cult pentru lucrările de construcție reparații și de
consolidare a lăcașelor de cult și a clădirilor ecliziastice pentru icircnvățacircmacircnt și pentru acțiuni
specifice cultelor religioase inclusiv veniturile din despăgubiri sub formă bănescă obținute ca
urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de
proprietate
g) instituțiile de icircnvățacircmacircnt particular acreditate precum și cele autorizate pentru
veniturile utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori potrivit Legii icircnvățacircmacircntului
nr841995 republicată cu modificările și completările ulterioare și Ordonanței de urgență a
16
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Guvernului nr1742001 privind unele măsuri pentru icircmbunătățirea finanțării icircnvățacircmacircntului
superior cu modificările ulterioare
h) asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari
recunoscute ca asociații de proprietari potrivit Legii locuinței nr 1441996 republicată cu
modificările și completările ulterioare pentru veniturile obținute din activități economice și
care sunt sau urmează a fi utilizate pentru icircmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii
pentru icircntreținerea și repararea proprietății comune
i) fondul de garantare a depozitelor icircn sistemul bancar constituit potrivit legii
j) fondul de compensare a investițiilor icircnființat potrivit legii
k) Banca Națională a Romacircniei
l) fondul de garantare a pensiilor private icircnființat potrivit legii
Cotele de impozitare ndash Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului
impozabil este de 16 cu excepțiile prevăzute icircn articolul 38 Profitul impozabil și impozitul
pe profit se calculează și se evidențiază trimestrial cumulat de la icircnceputul anului
Anul fiscal este considerat conform legislației icircn vigoare anul calendaristic Cacircnd un
contribuabil se icircnființează sau icircncetează să mai existe icircn cursul unui an fiscal perioada
impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat
23 IMPOZITUL PE VENIT
Contribuabilii ndash Următoarele persoane datorează plata impozitului conform articolului
39 și sunt numite icircn continuare contribuabili
a) persoanele fizice rezidente
b) persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin
intermediul unui sediu permanent icircn Romacircnia
c) persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente icircn Romacircnia
d) persoanele fizice nerezidente care obțin venituri din activități independente
Sfera de cuprindere a impozitului ndash (1) Impozitul prevăzut icircn articolul 40 denumit
icircn continuare impozit pe venit se aplică la următoarele venituri
a) icircn cazul persoanelor fizice rezidente romacircne cu domiciliul icircn Romacircnia veniturile
obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei
17
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) icircn cazul persoanelor fizice rezidente altele decacirct cele prevăzute la litera a) numai
veniturile obținute din Romacircnia care sunt impuse la nivelul fiecărei surse din categoriile de
venituri prevăzute la articolul 41
c) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă prin
intermediul unui sediu permenent icircn Romacircnia venitului net atribuibil sediului permanent
d) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă icircn
Romacircnia venitului salarial net din această activitate
e) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care obțin veniturile prevăzute la articolul 39
litera d) venitului determinat conform regulilor prevăzute icircn prezentul titlu ce corespund
categoriei respective de venit
(2) Persoanele fizice care icircndeplinesc condițiile de rezidență prevăzute la articolul 7 aliniatul
(1) pct 23 litera b) sau c) timp de trei ani consecutiv vor fi supuse impozitul pe venit pentru
veniturile obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei icircncepacircnd cu al
patrulea an fiscal
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit ndash Categoriile de venituri supuse
impozitului pe venit potrivit articolului 41 sunt următoarele
a) veniturile din activități independente
b) veniturile din salarii
c) veniturile din cedarea folosinței bunurilor
d) veniturile din investiții
e) veniturile din pensii
f) veniturile din activități agricole
g) veniturile din premii și jocuri de noroc
h) veniturile din transferul proprietăților imobiliare
i) veniturile din alte surse
Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activități indepente
salarii cedarea folosinței bunurilor pensii activități agricole premii și alte surse este de 16
aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă Fac
excepție de la prevederile de mai sus cotele de impozit prevăzute icircn categoriile de venituri din
investiții și jocuri de noroc
Perioada impozabilă ndash este anul fiscal care corespunde anului calendaristic Prin
excepție perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic icircn situația icircn care decesul
contribuabilului survine icircn cursul anului
18
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitelor și taxelor locale atacirct personale
fizice (inclusiv cele care desfășoră activități economice pe baza liberei inițiative ori exercită icircn
mod individual sau prin asociere orice profesie liberă) cacirct și persoanele juridice
Icircn categoria impozitelor și taxelor locale sunt incluse
impozitul și taxa pe clădiri
impozitul și taxa pe teren
taxa asupra mijloacelor de transport
taxa pentru eliberarea certificatelor avizelor și autorizațiilor
taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate
impozitul pe spectacole
taxa hotelieră
taxe speciale
alte taxe locale
241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
Orice persoană care are icircn proprietate o clădire situată icircn Romacircnia datorează anual
impozit pentru acea cladire exceptacircnd cazul icircn care icircn prezentul titlu se prevede diferit
Impozitul pe cladiri precum si taxa pe cladiri se datorează către bugetul local al
comunei al orasului sau al municipiului icircn care este amplasată clădirea
Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unitaților administrativ-
teritoriale concesionate icircnchiriate date icircn administrare ori in folosință după caz persoanelor
juridice altele decat cele de drept public se stabilește taxa pe cladiri care reprezintă sarcina
fiscală a concesionarilor locatarilor titularilor dreptului de administrare sau de folosință
după caz icircn condiții similare impozitului pe cladiri
Calculul impozitului pentru persoane fizice
Icircn cazul persoanelor fizice impozitul pe clădiriicircn mediul rural se calculează prin
aplicarea cotei de impozitare de 01 la valoarea impozabilă a cladirii
Valoarea impozabila a cladirii exprimată icircn lei se determină prin icircnmulțirea
suprafeței construite desfășurate a acesteia exprimate icircn metri patrați cu valoarea impozabilă
corespunzatoare exprimată icircn leimp din tabelul urmator
Valoarea impozabila ndash leimp -
19
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
A Cladire cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
806 478
B Cladire cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
219 137
C Cladire-anexa cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
137 123
D Cladire-anexa cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
82 54
E Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate ca locuinta in oricare dintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
75 din suma care s-
ar aplica cladirii
75 din suma care s-ar
aplica cladirii
F Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate in alte scopuri decat cel de locuinta in oricaredintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
50 din suma care s-
ar aplica cladirii
50 din suma care s-ar
aplica cladirii
Sursa Preluare din Codul fiscal
Valoarea impozabilă a cladirii se ajustează icircn funcție de rangul localității și zona icircn
care este amplasată cladirea prin icircnmulțirea valorii determinate cu coeficientul de corecție
corespunzator prevăzut icircn tabelul urmator
Tabelul nr12 Coeficienti de corectie
Zona in
cadrul
localitatii
Rangul localitatii
0 I II III IV V
A 260 250 240 230 110 105
B 250 240 230 220 105 100
C 240 230 220 210 100 095
D 230 220 210 200 095 090
Sursa Preluare din Codul fiscal
In cazul unui apartament amplasat icircntr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8
apartamente coeficientul de corecție se reduce cu 010
Valoarea impozabilă a cladirii se reduce icircn funcție de anul terminarii acesteia după
cum urmează
a) cu 20 pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referință
20
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) cu 10 pentru clădirea care are o vechime cuprinsă icircntre 30 de ani și 50 de ani
inclusiv la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință
Persoanele fizice care au icircn proprietate două sau mai multe cladiri datorează un
impozit pe cladiri majorat după cum urmează
a) cu 65 pentru prima cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
b) cu 150 pentru a doua cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
c) cu 300 pentru a treia cladire și urmatoarele icircn afara celei de la adresa de
domiciliu
Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
Icircn cazul persoanelor juridice impozitul pe cladiri se calculează prin aplicarea unei
cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii Cota de impozit se stabilește prin
hotarare a consiliului local și poate fi cuprinsă icircntre 025 si 150 inclusiv
Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii icircn patrimoniu
icircnregistrată icircn contabilitatea proprietarului cladirii conform prevederilor legale icircn vigoare
Icircn cazul clădirii la care au fost executate lucrari de reconstruire consolidare
modernizare modificare sau extindere de catre locatar din punct de vedere fiscal acesta are
obligația sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi
declarații fiscale icircn termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective
Icircn cazul unei clădiri a carei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizarii
valoarea impozabilă se reduce cu 15
Icircn cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform reglementarilor contabile valoarea
impozabilă a cladirii este valoarea contabilă rezultată icircn urma reevaluarii icircnregistrată ca atare
icircn contabilitatea proprietarului ndash persoană juridică
Icircn cazul unei clădiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de
referință cota impozitului pe cladiri se stabilește de consiliul localConsiliul General al
Municipiului București icircntre 5 si 10 și se aplică la valoarea de inventar a clădirii
icircnregistrată icircn contabilitatea persoanelor juridice pacircnă la sfacircrșitul lunii icircn care s-a efectuat
prima reevaluare
Icircn cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar pe icircntreaga
durata a acestuia se aplică urmatoarele reguli
a) impozitul pe cladiri se datorează de locatar
b) valoarea care se ia icircn considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din
contract a clădirii asa cum este ea icircnregistrată icircn contabilitatea locatorului sau a locatarului
conform prevederilor legale icircn vigoare
21
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
c) icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decacirct prin ajungerea la
scadență impozitul pe cladiri este datorat de locator
Impozitul pe cladiri se aplică pentru orice cladire deținută de o persoană juridica aflată
icircn funcțiune icircn rezervă sau icircn conservare chiar dacă valoarea sa a fost recuperata integral pe
calea amortizarii
242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
Impozitul pe teren este un impozit anual datorat de contribuabilii care dețin icircn
proprietate terenuri situate icircn municipii orașe și comune icircn intravilanul sau extravilanul
acestora
Icircn cazul unui teren aflat icircn administrarea sau icircn folosință după caz a altei persoane și
pentru care se datorează chiriearendă icircn baza unui contract de icircnchirierearendare impozitul
pe teren se datorează de către proprietar
Cacircnd terenul este deținut icircn comun de două sau mai multe persoane fiecare proprietar
datorează impozit pentru partea din teren aflată icircn proprietatea sa Icircn cazul icircn care nu se pot
stabili părțile individuale ale proprietăților icircn comun se aplică aceleași reguli ca la impozitul
pe clădiri
Impozitul pe teren nu se datorează pentru
a terenurile aflate icircn administrarea sau icircn folosință instituțiilor publice
b terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru
agricultură sau silvicultură inclusiv cele ocupate de iazuri bălți sau lacuri de acumulare
terenurile utilizate pentru exploatările din subsol icircn măsura icircn care nu afectează folosirea
suprafeței solului
c terenurile aferente clădirile aflate pe domeniul public și privat al statului
administrate de Regia Autonomă
243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
Orice persoană care are icircn proprietate un mijloc de transport care trebuie icircnmatriculat
icircn Romacircnia datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport cu excepția cazurilor icircn
care icircn prezentul capitol se prevede altfel
22
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Impozitul pe mijloacele de transport se platește la bugetul local al unitații
administrativ-teritoriale unde persoana icircși are domiciliul sediul sau punctul de lucru după
caz
Icircn cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar
pe icircntreaga durată a acestuia impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar
Icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decat prin ajungerea la scadență
impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator
Impozitul pe mijloacele de transport se calculează icircn funcție de tipul mijlocului de
transport conform celor prevazute icircn prezentul capitol
Icircn cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule impozitul pe mijlocul de transport
se calculează icircn funcție de capacitatea cilindrică a acestuia prin inmulțirea fiecarei grupe de
200 cm^3 sau fracțiune din această cu sumă corespunzatoare din tabelul urmator
Tabelul nr13 Mijloace de transport
Nr crt
Mijloace de transport cu tractiune mecanica - lei 200 cmc sau fractiune
din aceasta -
1 Motorete scutere motociclete si autoturisme cu capacitatea cilindrica de pana la 1600 cmc inclusiv
8
2 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 1601 cmc si 2000 cmc inclusiv
18
3 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2001 cmc si 2600 cmc inclusiv
72
4 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2601 cmc si 3000 cmc inclusiv
144
5 Autoturisme cu capacitatea cilindrica peste 3001 cmc 2906 Autobuze autocare microbuze 247 Alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata de
pana la 12 tone inclusiv30
8 Tractoare inmatriculate 18 Sursa Preluarea de la Codul fiscal
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
23
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA
2005 -2006
Prin măsurile fiscale icircntreprinse anul 2005 a marcat o abordare nouă a politicii fiscale
care se icircnscrie icircn tendința actuală din țările foste socialiste urmărinde-se declanșarea unei
adevărate competiții icircntre economiile naționale măsuri ce au avut impact și asupra anului
2006
Dintre aceste măsuri cele mai importante au avut icircn fost
a) perfecționarea impozitului pe profit
reducerea cotei de impunere a profitului de la 25 la 16
unificarea cotei de impozitare a profiturilor persoanelor juridice prin eliminarea
cotei reduse de impunere de 10 a profitului obținut din vacircnzarea-cesionarea
proprietăților imobiliare situate icircn Romacircnia și a titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă icircn contextul reducerii cotei standard de impozitare la 16
extinderea bazei de impozitare prin
- eliminarea posibilităților de opțiune pentru impunerea veniturilor la data ratelor
icircn cazul contractelor de vacircnzare cu plata icircn rate și impunerea acestora la data facturării
- renunțarea la posibilitatea deducerii cheltuielilor de amortizare reprezenacircnd 20
din valoarea de intrare a achizițiilor de mijloace fixe amortizabile sau brevete de invenție
amortizabile
b) majorarea cotei de impunere de la 15 la 3 a veniturilor
microicircntreprinderilor Prin această măsură s-a urmărit crearea unui sistem fiscal echitabil
neutru și care să nu genereze tratamente fiscale discriminatorii icircn raport cu diversele categorii
de contribuabili
c) simplificarea și perfecționarea impozitului pe venit unde măsurile luate au
constat icircn
- icircnlocuirea sistemului global de impunere a veniturilor realizate de persoane
fizice care presupunea utilizarea unui barem de impunere cu cote progresive cuprinse icircntre
18 și 40 cu sistemul bazat pe cota unică de 16 aplicată majoritatea categoriilor de
venituri Sistemul propus asigură simplitate obiectivitate și creează premisele pentru creștrea
economică prin stimularea investițiilor
Elementele cheie icircn impunerea veniturilor icircn acest sistem vizează renunțarea la
procedura de globalizare a anumitor venituri și icircnlocuirea acestui sistem cu impunerea
veniturilor pentru fiecare sursă de venie din fiecare categorie impozitul fiind final Această
24
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
abordare a generat modificări icircn sistemul de compensare a pierderilor precum și icircn sistemul
de declarare
- s-au eliminat din legislația fiscală deducerile economice care includeau
cheltuieli pentru reabilitarea locuinței de domiciliu destinate reducerii
pierderilor de căldură icircn scopul icircmbunătățirii confortului termic icircn limita sumei de 15
milioane lei anual
prime de asigurare pentru locuința de domiciliu icircn limita echivalentului icircn lei a
200 de euro pe an
prime de asigurare privată de sănătate cu excepția celor icircncheiate icircn scopuri
estetice icircn limita echivalentului icircn lei a 200 de euro pe an
cotizația de sindicat potrivit legislației icircn materie
Cele mai importante măsuri fiscale icircn anul 2006 au fost
Icircn domeniul impozitului pe profit
- extinderea numărului de contribuabili
- extinderea bazei impozabile prin
restracircngerea categoriilor de rezerve deductibile la calculul profitului impozabil
pentru societățile bancare și de asigurare precum și din sectorul energetic petrolier prin
eliminarea celor specifice față de celelalte categorii de contribuabili
eliminarea unor facilități fiscale cuprinse icircn acte normative considerate
neconforme cu principiile Uniunii Europene
Icircn domeniul impozitului pe venit
aplicarea cotei unice de 16 asupra cacircștigurilor din transferul titlurilor de valoare icircn
timpul anului cu posibilitatea opțională de definitivare la sfacircrșitul anului a impozitului
aplicacircnd cota de 16 asupra cacircștigului net
renunțarea la facilitarea de neimpozitare a cacircștigurilor din transferul proprietăților
imobiliare dobacircndite prin moștenire și schimb
Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2006 conform legislației pentru veniturile realizate de
persoanele fizice și juridice nerezidente s-a aplicat cota de 16 cu excepția veniturilor
obținute din jocuri de noroc pentru care se obține cota de impozit de 20 și 25
S-au unificat icircn felul acesta cotele de impozitare practicate pentru nerezidenți crescacircnd
de la 10 și respectiv 15 la 16 cu excepția jocurilor de noroc unde cota rămacircne
constantă
Icircn domeniul impozitelor și taxelor locale au fost avute icircn vedere următoarele măsuri
25
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
icircn cazul clădirilor utilizate ca locuințe s-a majorat impozitul aferent acestora taxa asupra
mijloacelor de transport s-a majorat ca urmare a modificării modului de calcul a impozitului
majorarea taxei datorate pentru iahturi renunțarea la scutirea de la plata taxei asupra
succesiunii dacă icircncheierea procedurilor succesorale a fost făcută icircn termen de un an de la
data decesului proprietarilor bunului
32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
Din analiza datelor existente icircn bugetele de stat pe anii 2008 2009 si 2010
comparativ icircn dinamica situația principalelor impozite directe se prezintă astfel
Tabelul nr 31
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada 2008 - 2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit
profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
11783340 14477345 15237165
Impozit pe profit 10382000 12821300 13445500
Alte impozite pe
venit profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
1401340 1656045 1791665
SursaBugetul de stat 2008 2009 și 2010
26
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig31 Impozitul pe venitprofit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada
2008-2010
Tabelul nr32
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane fizice icircn perioada 2008-
2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit profit
și cacircștiguri de capital
de la persoane fizice
2181700 4116100 4696314
Impozit pe venit 13036500 17482527 20006115
Alte impozite pe venit
profit și cacircștiguri de
capital de la persoane
fizice
110 500 2000
Sursa Bugetul de stat 20082009 și 2010
27
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig32 Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoanele fizice icircn perioada
2008-2010
Tabel nr33
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venitul din salarii 12848200 14761042
Impozit pe venituri din activități independente 344523 642061
Impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor 261600 297610
Impozit pe venituri din dividende 1583200 1708260
Impozit pe venituri din pensii 346300 441797
Impozit pe venituri din activități agricole 28673 50802
Impozit pe veniturile din transferul proprietăților
imobiliare din
patrimoniul personal
835706 895258
Impozit pe venituri realizate de persoane fizice
nerezidente
74000 122995
SursaBugetul de stat 2009 și 2010
28
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig33 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr34
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venituri din dobacircnzi 383600 117662
Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare 592700 120260
Impozit pe venituri din operațiuni de vacircnzare-cumpărare de
valută la termen pe bază de contract precum și din orice alte
operațiuni
2599 323
Impozit pe venituri obținute din valorificare de bunuri icircn
regim de consignație și din activități desfășurate pe baza
unui contract de agent comision sau mandat comercial
56000
119130
Impozit pe veniturile din activități de expertiză contabilă
tehnică judiciară și extrajudiciară
4200 6292
Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc din
premii și din prime icircn bani și sau natură
47500 92055
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
29
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr34 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr35
Impozitul pe venit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozitul pe venitul microicircntreprinderilor 556000 694000
Impozit pe venitul reprezentanțelor din Romacircnia ale
societăților
comerciale și organizațiilor economice străine
28000 3800
Impozit pe venitul realizat de persoane juridice
nerezidente
751325 799000
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
30
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice
Tabel nr36
Impozitul pe profit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500
Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000
Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din
nerespectarea Legii privind protecția consumatorului
629
325
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
31
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- impozite stabilite asupra averii dar care se plătesc din venitul produs de averea respectivă
- impozite pe substanța averii icircn acest caz impozitul duce la micșorarea materiei impozabile
fiind perceput din substanța averii motiv pentru care se icircntacirclnește destul da rar ca și impozit
permanent
Icircn categoria impozitelor propriu-zise asupra averii mai des icircntacirclnite sunt următoarele
a Impozitele pe proprietăți imobiliare
b Impozitele asupra activului net
Icircn Romacircnia impozitele asupra averii propriu-zise au denumiri asemănătoare celor
practicate pe plan internațional respectiv impozitul pe clădiri impozitul pe teren taxa asupra
mijloacelor de transport
b) Impozitele pe circulația averii au ca obiect al impunerii trecerea dreptul de proprietate
asupra anumitor bunuri de la o persoană la alta
Icircn raport cu modalitatea icircn care are loc transmiterea dreptului de proprietate icircntacirclnim
- impozite asupra transferului cu titlu a dreptului de proprietate (impozitul pe succesiuni
impozitul pe donații)
- impozite asupra transferului cu titlu oneros a dreptului de proprietate
1 Icircn cazul impozitului pe succesiuni obiectul impozitului icircl constituie averea primită
drept moștenire de persoana fizică Sarcina fiscală se stabilește fie asupra icircntregului activ
succesoral (de exemplu icircn Marea Britanie SUA Australia) independent de modul de
icircmpărțire icircntre moștenitori fie asupra fiecărei părți succesoral (de exemplu icircn Franța Belgia
Germania) icircn condițiile progresivității impozitului
Subiectul impunerii icircl constituie moștenitorii și legatarii lor iar materia impozabilă este
reprezentată de averea lăsată moștenire din care au fost deduse icircn prealabil datoriile care
grevează succesiunea
2 Impozitul pe donații s-a instituit pentru a preveni eludarea impozitului pe succesiuni pe
calea efectuării de donații de avere icircn timpul vieții Obiectul impozitului pe donații icircl
constituie averea drept primită drept donație de la o persoană fizică La determinarea valorii
impozabile adesea nu se operează reducerile care se fac icircn cazul succesiunilor
Subiectul impozabil este persoana care a primit donația și este numită donatar
3 Impozitele asupra transferului cu titlu oneros a dreptului de proprietate se percep
cu ocazia tranzacțiilor privind bunurile imobiliare sau mobiliare și sunt reprezentate de
impozitile pe actele de vacircnzare-cumpărare a unor bunuri imobiliare impozitul pe hacircrtii de
valoare impozitul pe circulația capitalurilor și a efectelor comerciale etc
9
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Aceste impozite se stabilesc icircn cote proporționale sau progresive și se numesc taxe de
icircnregistrare deoarece se percep la icircnregistrarea actului de vacircnzare-cumpărare la instituția
publică de profil
Totodată icircn Romacircnia s-a instituit un impozit pe donații pentru a descuraja eludarea
impozitelor prin actele de vacircnzare-cumpărare sau a celor de succesiune
c) La impozitele asupra creșterii averii obiectul impunerii icircl constituie sporul de valoare
pe care l-au icircnregistrat anumite bunuri icircntr-o perioadă de timp Icircn această categorie de
impozite de impozite se includ
1 impozitul pe plusul de valoare imobiliară
2 impozitul pe sporul de avere realizat icircn timp de război etc
Impozitul pe pulsul de valoare imobiliară numit și impozit asupra cacircștigului de capital
a fost introdus pentru impunerea sporului de valoare icircnregistrat de anumite bunuri imobiliare
(terenuri clădiri) icircn intervalul de timp de la cumpărare și pacircnă la vacircnzare independent de
acțiunea proprietarului
Icircnregistrarea bunului de valoare imobiliară poate fi determinată de constituirea unor căi
de comunicație icircn imediata apropriere a averii respective extinderea perimetrului unei
localități astfel icircncacirct să fie scos din circuitul agricol și să fie utilizat pentru construcții de
locuințe executarea unor lucrări edilitare (canalizare electicitate etc)
Acestea s-a calculat profitului care depășea nivelul perioadei luate ca bază (de exemplu
profitul mediu obținut pe cacircțiva ani consecutivi dinaintea războiului) fie asupra profitului
care depășea o anumită rată considerată normală față de capitalul investit
Icircn Romacircnia acest gen de impozite nu este instituit
15 IMPOZITUL PE PROFIT
Impozitul pe profit reprezintă o sursă certă de alimentare cu venituri a bugetului
public icircn vederea asigurării mijloacelor financiare necesare icircndeplinirii drepturilor
fundamentale ale cetățenilor cu privire la icircnvățacircmacircnt sănătate cultură artă sport apărare
națională și ordine publică ocrotire socială și protecție ecologică precum și pentru finanțarea
unor acțiuni și obiective economice de interes național mai ales icircn domeniul infrastructurii
Randamentul fiscal al impozitului pe profit este icircn general scăzut pentru că există
numeroase posibilități de evaziune fiscală Totuși ponderea sa icircn resursele publice poate
crește printr-o mai bună organizare și o conducere mai exactă a evidențelor la agenții
10
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
economici icircn conformitate cu prevederile Legii Contabilității și prin aplicarea fermă a
sancțiunilor prevăzute de lege
Cu toate acestea impozitul pe profit are un rol important icircn creșterea ponderii
impozitelor directe icircn sistemul fiscal romacircnesc
Icircn același timp prin modul icircn care este reglementat impozitul pe profit se urmărește
stimularea activităților producătoare de profit ale agenților economici Se urmărește
stimularea dezvoltării economiei și crearea de noi locuri de muncă creșterea producției și icircn
consecință venitului agenților economici icircn final și a profitului impozabil
Există cinci forme de societăți comerciale prevăzute de legea societăților comerciale din
Romacircnia societăți icircn nume colectiv societăți icircn comandită simplă societăți icircn comandită pe
acțiuni societăți pe acțiuni societăți cu răspundere limitată
Cele mai des icircntacirclnite sunt societățile pe acțiuni și societățile cu răspundere limitată ale
căror obligații sunt garantate cu program social iar acționarii răspund numai icircn limita
capitalului vărsat
Deoarece profitul obținut este repartizat atacirct acționarilor sub formă de dividende cacirct și
sub formă de sume la dispoziția societății pentru rezerve sau investiții modalitatea de
impunere este impozitarea profitului brut cu impozitul pe profit și separat impozitarea
profitului net destinat dividendelor cu impozitul pe dividende
Icircn Romacircnia impozitul pe profit are următoarele caracteristici
se aplică cota de 16 asupra profitului impozabil
cota de impozit pe profit icircn cazul Băncii Naționale a Romacircniei este de 80 și se aplică
asupra veniturilor rămase după scăderea cheltuielilor deductibile și a fondului de rezervă
contribuabilii care obțin venituri din activitatea barurilor de noapte a cluburilor de noapte
a cazinourilor sau a pariurilor sportive și la care impozitul pe profit datorat pentru activitățile
prevăzute icircn acest articol este mai mic decacirct 5 din veniturile respective sunt obligați la plata
unui impozit de 5 aplicat acestor venituri
pierderea anuală icircnregistrată și declarată de contribuabili se recuperează din profitul
impozabil lunar obținut icircn exercițiile fiscale următoare fără a depăși icircnsă 5 ani
Profitul impozabil se determină ca diferență icircntre veniturile obținute din orice sursă și
cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un an fiscal din care se scad veniturile
neimpozabile și se adaugă cheltuielile nedeductibile
Veniturile reprezintă sumele sau valorile icircncasate sau de icircncasat și includ
veniturille din exploatare
venituri financiare
11
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
venituri excepționale
Cheltuielile reprezintă sumele sau valorile plătite ori de plătit după natura lor care
sunt aferente realizării veniturilor așa cum sunt icircnregistrate icircn contabilitatea contribuabililor
Icircn cadrul cheltuielilor efectuate pentru realizarea veniturilor se includ
cheltuieli de exploatare
cheltuielile financiare
cheltuieli excepționale
Pentru determinarea profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt
aferente realizării veniturilor conform prevederilor legale
Constatarea controlul urmărirea și icircncasarea impozitelor și a majorărilor de
icircntacircrziere se efectuează de către organele fiscale din subordinea direcțiilor finanțelor publice
județene și a municipiului București de Garda Financiară și de Curtea de Conturi
La efectuarea controlului se urmărește respectarea de către plătitor a realității și
legalității atacirct a veniturilor cacirct și a cheltuielilor determinarea profitului impozabil aplicarea
cotelor legale pentru stabilirea impozitului vărsarea integrală și la termen a acestuia
reflectarea corectă și la zi icircn evidența contabilă a tuturor operațiilor efectuate
12
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CAPITOLUL II
REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
Moneda de plată și de calcul a impozitelor și taxelor
(1) Impozitele și taxele se plătesc icircn moneda națională a Romacircniei
(2) Sumele icircnscrise pe o declarație fiscală se exprimă icircn moneda națională a Romacircniei
(3) Sumele exprimate icircntr-o menedă se convertesc icircn moneda națională a Romacircnieidupă
cum urmează
a) icircn cazul unei persoane care desfășoară o activitate icircntr-un stat străin și icircși ține
contabilitatea acestei activități profitul impozabil sau venitul net din activități independente și
impozitul plătit statului străin se convertesc icircn moneda națională a Romacircniei prin utilizarea
unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioda căreia icirci este aferent profitul
impozabil sau venitul net
b) icircn oricare alt caz sumele se convertesc icircn moneda națională a Romacircniei prin utilizare
cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se plătesc sumele respective ori la
altă dată prevăzută icircn norme
(4) Icircn icircnțelesul prevederilor alin (3) cursul de schimb valutar folosit pentru a converti icircn
moneda națională a Romacircniei sumele exprimate icircn moneda străină este cursul comunicat de
Banca Națională a Romacircniei exceptacircnd cazurile prevăzute expres icircn norme
Veniturile icircn natură
(1) Icircn icircnțelesul prezentului cod veniturile impozabile cuprind veniturile icircn numerar șisau
icircn natură
(2) Icircn cazul venitului icircn natură valoarea acestuia se stabilește pe baza cantității și a prețului
de piață pentru bunurile sau serviciile respective
Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal ndash (1) La stabilirea sumei unui
impozit sau a unei taxe icircn icircnțelesul prezentului cod autoritățile fiscale pot să nu ia icircn
considerare o tranzacție care nu are un scop economic sau pot reicirccadra forma unei tranzacții
pentru a reflecta conținutul economic al tranzacției
(2) Icircn cadrul unei tranzacții icircntre persoane afiliate autoritățile fiscale pot ajusta venitul sau
cheltuielile oricăreia dintre persoane după cum este necesar pentru a reflecta prețul de piață
13
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
al bunurilor sau serviciilor furnizate icircn cadrul tranzacției la stabilirea prețului de piață al
tranzacțiilor icircntre persoane afiliate se folosește cea mai adecvată dintre următoarele
metode
a) metoda comparării prețurilor plătite altor persoane care vacircnd bunuri sau servicii
comparabile către persoane independente
b) metoda cost-plus prin care prețul de piață se stabilește pe baza costurilor bunului sau
serviciului asigurat prin tranzacție majorat cu marja de profit corespunzătoare
c) metoda prețului de revacircnzare prin care prețul de piață se stabilește pe baza prețului de
revacircnzare a bunului sau serviciului unei persoane independente diminuat cu cheltuiala cu
vacircnzarea alte cheltuieli ale contribuabilului și o marjă de profit
d) orice metodă recunoscută icircn liniile directoare privind prețurile de transfer emise de
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
Veniturile obținute icircn Romacircnia ndash Următoarele venituri sunt considerate ca fiind
obținute icircn Romacircnia indiferent dacă sunt primite icircn Romacircnia sau icircn străinătate sub formă de
a) venituri atribuibile unui sediu permanent din Romacircnia
b) veniturile din activități dependente desfășurate icircn Romacircnia
c) dividende de la o persoană juridică romacircnă
d) dobacircnzi de la un rezident
e) dobacircnzi de la un nerezident care are un sediu permanent icircn Romacircnia este o cheltuială
a sediului permanent
f) redevențe de la un rezident
g) redevențe de la un nerezident care are un sediu permanent icircn Romacircnia dacă redevența
este o cheltuială a sediului permanent
h) venituri din proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia inclusiv veniturile din exploatarea
resurselor naturale situate icircn Romacircnia venituri din folosirea proprietății imobiliare situate icircn
Romacircnia și venituri din transferul dreptului de proprietate asupra proprietăților imobiliare
situate icircn Romacircnia
i) venituri din transferul titlurilor de participare la o persoană juridică dacă persoana
juridică este o persoană juridică romacircnă sau dacă cea mai mare parte a valorii mijloacelor fixe
ale persoanei juridice direct sau prin una sau mai multe persoane juridice reprezintă
proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia
j) venituri din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat
k) venituri din servicii prestate icircn Romacircnia exclusiv transportul internațional și prestările
de servicii accesorii acestui transport
14
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
l) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanță din orice domeniu
dacă aceste venituri sunt obținute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt
cheltuieli ale unui sediu permanent din Romacircnia
m) veniturile reprezentacircnd remunerații primite de la nerezidenți ce au calitate de
administrator fondator sau membru al consiliului de administrație al unei persoane juridice
romacircne
n) comisioane de la un rezident
o) comisioane de la un nerezident care are sediul permanent icircn Romacircnia dacă comisionul
este o cheltuială a sediului permanent
p) venituri din activități sportive și divertisment desfășurate icircn Romacircnia indiferent dacă
veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activități sau de
către alte persoane
q) veniturile obținute de la jocurile de noroc practicate icircn Romacircnia
r) orice alte venituri obținute dintr-o activitate desfășurată icircn Romacircnia
s) veniturile realizate din lichidare sau dizolvare icircn Romacircnia fără lichidare a unei
persoane juridice romacircne
22 IMPOZITUL PE PROFIT
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitului pe profit următoarele persoane
denumite icircn continuare contribuabili
a) persoanele juridice romacircne
b) persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent icircn Romacircnia
c) persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate icircn
Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică
d) persoanele juridice străine care realizează venitul dinsau icircn legătură cu proprietăți
imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne pentru veniturile
realizate atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică icircn acest
caz impozitul datorat de persoana fizică se calculează se reține și se varsă de către persoana
juridică romacircnă
Sfera de cuprindere a impozitului ndash impozitul pe profit se aplică după cum urmează
15
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
a) icircn cazul persoanelor juridice romacircne asupra profitului impozabil obținut din orice
sursă atacirct icircn Romacircnia cacirct și din străinătate
b) icircn cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui
sediu permanent icircn Romacircnia asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent
c) icircn cazul persoanelor juridice străine și al persoanelor fizice nerezidente care desfășoră
o activitate icircn Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică asupra părții din profitul
impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane
d) icircn cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri dinsau icircn legătură cu
proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare
deținute la o persoană juridică romacircnă asupra profitului impozabil acestor venituri
e) icircn cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne care
realizează venituri atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică
asupra părții din profitul impozabil al asocierii atribuite persoanei fizice rezidente
Scutiri ndash Sunt scutiți de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili
a) trezoreria statului
b) instituțiile publice pentru fondurile publice inclusiv pentru veniturile proprii și
disponibilitățile realizate și utilizate potrivit Legii nr5002002 privind finanțele publice cu
modificările ulterioare și Ordonanței de urgență a Guvernului nr452003 privind finanțele
publice locale dacă legea nu prevede altfel
c) persoanele juridice romacircne care plătesc impozitul pe veniturile microicircntreprinderilor
d) fundațiile romacircne constitute ca urmare a unui legat
e) cultele religioase pentru veniturile obținute din activități economice care sunt utilizate
pentru susținerea activităților cu scop caritabil
f) cultele religioase pentru veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor
produselor necesare activității de cult potrivit legii și pentru veniturile obținute din chirii cu
condiția ca sursele respective să fie utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori pentru
icircntreținerea și funcționarea unităților de cult pentru lucrările de construcție reparații și de
consolidare a lăcașelor de cult și a clădirilor ecliziastice pentru icircnvățacircmacircnt și pentru acțiuni
specifice cultelor religioase inclusiv veniturile din despăgubiri sub formă bănescă obținute ca
urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de
proprietate
g) instituțiile de icircnvățacircmacircnt particular acreditate precum și cele autorizate pentru
veniturile utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori potrivit Legii icircnvățacircmacircntului
nr841995 republicată cu modificările și completările ulterioare și Ordonanței de urgență a
16
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Guvernului nr1742001 privind unele măsuri pentru icircmbunătățirea finanțării icircnvățacircmacircntului
superior cu modificările ulterioare
h) asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari
recunoscute ca asociații de proprietari potrivit Legii locuinței nr 1441996 republicată cu
modificările și completările ulterioare pentru veniturile obținute din activități economice și
care sunt sau urmează a fi utilizate pentru icircmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii
pentru icircntreținerea și repararea proprietății comune
i) fondul de garantare a depozitelor icircn sistemul bancar constituit potrivit legii
j) fondul de compensare a investițiilor icircnființat potrivit legii
k) Banca Națională a Romacircniei
l) fondul de garantare a pensiilor private icircnființat potrivit legii
Cotele de impozitare ndash Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului
impozabil este de 16 cu excepțiile prevăzute icircn articolul 38 Profitul impozabil și impozitul
pe profit se calculează și se evidențiază trimestrial cumulat de la icircnceputul anului
Anul fiscal este considerat conform legislației icircn vigoare anul calendaristic Cacircnd un
contribuabil se icircnființează sau icircncetează să mai existe icircn cursul unui an fiscal perioada
impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat
23 IMPOZITUL PE VENIT
Contribuabilii ndash Următoarele persoane datorează plata impozitului conform articolului
39 și sunt numite icircn continuare contribuabili
a) persoanele fizice rezidente
b) persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin
intermediul unui sediu permanent icircn Romacircnia
c) persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente icircn Romacircnia
d) persoanele fizice nerezidente care obțin venituri din activități independente
Sfera de cuprindere a impozitului ndash (1) Impozitul prevăzut icircn articolul 40 denumit
icircn continuare impozit pe venit se aplică la următoarele venituri
a) icircn cazul persoanelor fizice rezidente romacircne cu domiciliul icircn Romacircnia veniturile
obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei
17
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) icircn cazul persoanelor fizice rezidente altele decacirct cele prevăzute la litera a) numai
veniturile obținute din Romacircnia care sunt impuse la nivelul fiecărei surse din categoriile de
venituri prevăzute la articolul 41
c) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă prin
intermediul unui sediu permenent icircn Romacircnia venitului net atribuibil sediului permanent
d) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă icircn
Romacircnia venitului salarial net din această activitate
e) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care obțin veniturile prevăzute la articolul 39
litera d) venitului determinat conform regulilor prevăzute icircn prezentul titlu ce corespund
categoriei respective de venit
(2) Persoanele fizice care icircndeplinesc condițiile de rezidență prevăzute la articolul 7 aliniatul
(1) pct 23 litera b) sau c) timp de trei ani consecutiv vor fi supuse impozitul pe venit pentru
veniturile obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei icircncepacircnd cu al
patrulea an fiscal
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit ndash Categoriile de venituri supuse
impozitului pe venit potrivit articolului 41 sunt următoarele
a) veniturile din activități independente
b) veniturile din salarii
c) veniturile din cedarea folosinței bunurilor
d) veniturile din investiții
e) veniturile din pensii
f) veniturile din activități agricole
g) veniturile din premii și jocuri de noroc
h) veniturile din transferul proprietăților imobiliare
i) veniturile din alte surse
Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activități indepente
salarii cedarea folosinței bunurilor pensii activități agricole premii și alte surse este de 16
aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă Fac
excepție de la prevederile de mai sus cotele de impozit prevăzute icircn categoriile de venituri din
investiții și jocuri de noroc
Perioada impozabilă ndash este anul fiscal care corespunde anului calendaristic Prin
excepție perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic icircn situația icircn care decesul
contribuabilului survine icircn cursul anului
18
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitelor și taxelor locale atacirct personale
fizice (inclusiv cele care desfășoră activități economice pe baza liberei inițiative ori exercită icircn
mod individual sau prin asociere orice profesie liberă) cacirct și persoanele juridice
Icircn categoria impozitelor și taxelor locale sunt incluse
impozitul și taxa pe clădiri
impozitul și taxa pe teren
taxa asupra mijloacelor de transport
taxa pentru eliberarea certificatelor avizelor și autorizațiilor
taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate
impozitul pe spectacole
taxa hotelieră
taxe speciale
alte taxe locale
241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
Orice persoană care are icircn proprietate o clădire situată icircn Romacircnia datorează anual
impozit pentru acea cladire exceptacircnd cazul icircn care icircn prezentul titlu se prevede diferit
Impozitul pe cladiri precum si taxa pe cladiri se datorează către bugetul local al
comunei al orasului sau al municipiului icircn care este amplasată clădirea
Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unitaților administrativ-
teritoriale concesionate icircnchiriate date icircn administrare ori in folosință după caz persoanelor
juridice altele decat cele de drept public se stabilește taxa pe cladiri care reprezintă sarcina
fiscală a concesionarilor locatarilor titularilor dreptului de administrare sau de folosință
după caz icircn condiții similare impozitului pe cladiri
Calculul impozitului pentru persoane fizice
Icircn cazul persoanelor fizice impozitul pe clădiriicircn mediul rural se calculează prin
aplicarea cotei de impozitare de 01 la valoarea impozabilă a cladirii
Valoarea impozabila a cladirii exprimată icircn lei se determină prin icircnmulțirea
suprafeței construite desfășurate a acesteia exprimate icircn metri patrați cu valoarea impozabilă
corespunzatoare exprimată icircn leimp din tabelul urmator
Valoarea impozabila ndash leimp -
19
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
A Cladire cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
806 478
B Cladire cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
219 137
C Cladire-anexa cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
137 123
D Cladire-anexa cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
82 54
E Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate ca locuinta in oricare dintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
75 din suma care s-
ar aplica cladirii
75 din suma care s-ar
aplica cladirii
F Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate in alte scopuri decat cel de locuinta in oricaredintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
50 din suma care s-
ar aplica cladirii
50 din suma care s-ar
aplica cladirii
Sursa Preluare din Codul fiscal
Valoarea impozabilă a cladirii se ajustează icircn funcție de rangul localității și zona icircn
care este amplasată cladirea prin icircnmulțirea valorii determinate cu coeficientul de corecție
corespunzator prevăzut icircn tabelul urmator
Tabelul nr12 Coeficienti de corectie
Zona in
cadrul
localitatii
Rangul localitatii
0 I II III IV V
A 260 250 240 230 110 105
B 250 240 230 220 105 100
C 240 230 220 210 100 095
D 230 220 210 200 095 090
Sursa Preluare din Codul fiscal
In cazul unui apartament amplasat icircntr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8
apartamente coeficientul de corecție se reduce cu 010
Valoarea impozabilă a cladirii se reduce icircn funcție de anul terminarii acesteia după
cum urmează
a) cu 20 pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referință
20
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) cu 10 pentru clădirea care are o vechime cuprinsă icircntre 30 de ani și 50 de ani
inclusiv la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință
Persoanele fizice care au icircn proprietate două sau mai multe cladiri datorează un
impozit pe cladiri majorat după cum urmează
a) cu 65 pentru prima cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
b) cu 150 pentru a doua cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
c) cu 300 pentru a treia cladire și urmatoarele icircn afara celei de la adresa de
domiciliu
Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
Icircn cazul persoanelor juridice impozitul pe cladiri se calculează prin aplicarea unei
cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii Cota de impozit se stabilește prin
hotarare a consiliului local și poate fi cuprinsă icircntre 025 si 150 inclusiv
Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii icircn patrimoniu
icircnregistrată icircn contabilitatea proprietarului cladirii conform prevederilor legale icircn vigoare
Icircn cazul clădirii la care au fost executate lucrari de reconstruire consolidare
modernizare modificare sau extindere de catre locatar din punct de vedere fiscal acesta are
obligația sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi
declarații fiscale icircn termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective
Icircn cazul unei clădiri a carei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizarii
valoarea impozabilă se reduce cu 15
Icircn cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform reglementarilor contabile valoarea
impozabilă a cladirii este valoarea contabilă rezultată icircn urma reevaluarii icircnregistrată ca atare
icircn contabilitatea proprietarului ndash persoană juridică
Icircn cazul unei clădiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de
referință cota impozitului pe cladiri se stabilește de consiliul localConsiliul General al
Municipiului București icircntre 5 si 10 și se aplică la valoarea de inventar a clădirii
icircnregistrată icircn contabilitatea persoanelor juridice pacircnă la sfacircrșitul lunii icircn care s-a efectuat
prima reevaluare
Icircn cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar pe icircntreaga
durata a acestuia se aplică urmatoarele reguli
a) impozitul pe cladiri se datorează de locatar
b) valoarea care se ia icircn considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din
contract a clădirii asa cum este ea icircnregistrată icircn contabilitatea locatorului sau a locatarului
conform prevederilor legale icircn vigoare
21
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
c) icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decacirct prin ajungerea la
scadență impozitul pe cladiri este datorat de locator
Impozitul pe cladiri se aplică pentru orice cladire deținută de o persoană juridica aflată
icircn funcțiune icircn rezervă sau icircn conservare chiar dacă valoarea sa a fost recuperata integral pe
calea amortizarii
242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
Impozitul pe teren este un impozit anual datorat de contribuabilii care dețin icircn
proprietate terenuri situate icircn municipii orașe și comune icircn intravilanul sau extravilanul
acestora
Icircn cazul unui teren aflat icircn administrarea sau icircn folosință după caz a altei persoane și
pentru care se datorează chiriearendă icircn baza unui contract de icircnchirierearendare impozitul
pe teren se datorează de către proprietar
Cacircnd terenul este deținut icircn comun de două sau mai multe persoane fiecare proprietar
datorează impozit pentru partea din teren aflată icircn proprietatea sa Icircn cazul icircn care nu se pot
stabili părțile individuale ale proprietăților icircn comun se aplică aceleași reguli ca la impozitul
pe clădiri
Impozitul pe teren nu se datorează pentru
a terenurile aflate icircn administrarea sau icircn folosință instituțiilor publice
b terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru
agricultură sau silvicultură inclusiv cele ocupate de iazuri bălți sau lacuri de acumulare
terenurile utilizate pentru exploatările din subsol icircn măsura icircn care nu afectează folosirea
suprafeței solului
c terenurile aferente clădirile aflate pe domeniul public și privat al statului
administrate de Regia Autonomă
243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
Orice persoană care are icircn proprietate un mijloc de transport care trebuie icircnmatriculat
icircn Romacircnia datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport cu excepția cazurilor icircn
care icircn prezentul capitol se prevede altfel
22
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Impozitul pe mijloacele de transport se platește la bugetul local al unitații
administrativ-teritoriale unde persoana icircși are domiciliul sediul sau punctul de lucru după
caz
Icircn cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar
pe icircntreaga durată a acestuia impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar
Icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decat prin ajungerea la scadență
impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator
Impozitul pe mijloacele de transport se calculează icircn funcție de tipul mijlocului de
transport conform celor prevazute icircn prezentul capitol
Icircn cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule impozitul pe mijlocul de transport
se calculează icircn funcție de capacitatea cilindrică a acestuia prin inmulțirea fiecarei grupe de
200 cm^3 sau fracțiune din această cu sumă corespunzatoare din tabelul urmator
Tabelul nr13 Mijloace de transport
Nr crt
Mijloace de transport cu tractiune mecanica - lei 200 cmc sau fractiune
din aceasta -
1 Motorete scutere motociclete si autoturisme cu capacitatea cilindrica de pana la 1600 cmc inclusiv
8
2 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 1601 cmc si 2000 cmc inclusiv
18
3 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2001 cmc si 2600 cmc inclusiv
72
4 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2601 cmc si 3000 cmc inclusiv
144
5 Autoturisme cu capacitatea cilindrica peste 3001 cmc 2906 Autobuze autocare microbuze 247 Alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata de
pana la 12 tone inclusiv30
8 Tractoare inmatriculate 18 Sursa Preluarea de la Codul fiscal
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
23
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA
2005 -2006
Prin măsurile fiscale icircntreprinse anul 2005 a marcat o abordare nouă a politicii fiscale
care se icircnscrie icircn tendința actuală din țările foste socialiste urmărinde-se declanșarea unei
adevărate competiții icircntre economiile naționale măsuri ce au avut impact și asupra anului
2006
Dintre aceste măsuri cele mai importante au avut icircn fost
a) perfecționarea impozitului pe profit
reducerea cotei de impunere a profitului de la 25 la 16
unificarea cotei de impozitare a profiturilor persoanelor juridice prin eliminarea
cotei reduse de impunere de 10 a profitului obținut din vacircnzarea-cesionarea
proprietăților imobiliare situate icircn Romacircnia și a titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă icircn contextul reducerii cotei standard de impozitare la 16
extinderea bazei de impozitare prin
- eliminarea posibilităților de opțiune pentru impunerea veniturilor la data ratelor
icircn cazul contractelor de vacircnzare cu plata icircn rate și impunerea acestora la data facturării
- renunțarea la posibilitatea deducerii cheltuielilor de amortizare reprezenacircnd 20
din valoarea de intrare a achizițiilor de mijloace fixe amortizabile sau brevete de invenție
amortizabile
b) majorarea cotei de impunere de la 15 la 3 a veniturilor
microicircntreprinderilor Prin această măsură s-a urmărit crearea unui sistem fiscal echitabil
neutru și care să nu genereze tratamente fiscale discriminatorii icircn raport cu diversele categorii
de contribuabili
c) simplificarea și perfecționarea impozitului pe venit unde măsurile luate au
constat icircn
- icircnlocuirea sistemului global de impunere a veniturilor realizate de persoane
fizice care presupunea utilizarea unui barem de impunere cu cote progresive cuprinse icircntre
18 și 40 cu sistemul bazat pe cota unică de 16 aplicată majoritatea categoriilor de
venituri Sistemul propus asigură simplitate obiectivitate și creează premisele pentru creștrea
economică prin stimularea investițiilor
Elementele cheie icircn impunerea veniturilor icircn acest sistem vizează renunțarea la
procedura de globalizare a anumitor venituri și icircnlocuirea acestui sistem cu impunerea
veniturilor pentru fiecare sursă de venie din fiecare categorie impozitul fiind final Această
24
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
abordare a generat modificări icircn sistemul de compensare a pierderilor precum și icircn sistemul
de declarare
- s-au eliminat din legislația fiscală deducerile economice care includeau
cheltuieli pentru reabilitarea locuinței de domiciliu destinate reducerii
pierderilor de căldură icircn scopul icircmbunătățirii confortului termic icircn limita sumei de 15
milioane lei anual
prime de asigurare pentru locuința de domiciliu icircn limita echivalentului icircn lei a
200 de euro pe an
prime de asigurare privată de sănătate cu excepția celor icircncheiate icircn scopuri
estetice icircn limita echivalentului icircn lei a 200 de euro pe an
cotizația de sindicat potrivit legislației icircn materie
Cele mai importante măsuri fiscale icircn anul 2006 au fost
Icircn domeniul impozitului pe profit
- extinderea numărului de contribuabili
- extinderea bazei impozabile prin
restracircngerea categoriilor de rezerve deductibile la calculul profitului impozabil
pentru societățile bancare și de asigurare precum și din sectorul energetic petrolier prin
eliminarea celor specifice față de celelalte categorii de contribuabili
eliminarea unor facilități fiscale cuprinse icircn acte normative considerate
neconforme cu principiile Uniunii Europene
Icircn domeniul impozitului pe venit
aplicarea cotei unice de 16 asupra cacircștigurilor din transferul titlurilor de valoare icircn
timpul anului cu posibilitatea opțională de definitivare la sfacircrșitul anului a impozitului
aplicacircnd cota de 16 asupra cacircștigului net
renunțarea la facilitarea de neimpozitare a cacircștigurilor din transferul proprietăților
imobiliare dobacircndite prin moștenire și schimb
Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2006 conform legislației pentru veniturile realizate de
persoanele fizice și juridice nerezidente s-a aplicat cota de 16 cu excepția veniturilor
obținute din jocuri de noroc pentru care se obține cota de impozit de 20 și 25
S-au unificat icircn felul acesta cotele de impozitare practicate pentru nerezidenți crescacircnd
de la 10 și respectiv 15 la 16 cu excepția jocurilor de noroc unde cota rămacircne
constantă
Icircn domeniul impozitelor și taxelor locale au fost avute icircn vedere următoarele măsuri
25
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
icircn cazul clădirilor utilizate ca locuințe s-a majorat impozitul aferent acestora taxa asupra
mijloacelor de transport s-a majorat ca urmare a modificării modului de calcul a impozitului
majorarea taxei datorate pentru iahturi renunțarea la scutirea de la plata taxei asupra
succesiunii dacă icircncheierea procedurilor succesorale a fost făcută icircn termen de un an de la
data decesului proprietarilor bunului
32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
Din analiza datelor existente icircn bugetele de stat pe anii 2008 2009 si 2010
comparativ icircn dinamica situația principalelor impozite directe se prezintă astfel
Tabelul nr 31
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada 2008 - 2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit
profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
11783340 14477345 15237165
Impozit pe profit 10382000 12821300 13445500
Alte impozite pe
venit profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
1401340 1656045 1791665
SursaBugetul de stat 2008 2009 și 2010
26
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig31 Impozitul pe venitprofit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada
2008-2010
Tabelul nr32
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane fizice icircn perioada 2008-
2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit profit
și cacircștiguri de capital
de la persoane fizice
2181700 4116100 4696314
Impozit pe venit 13036500 17482527 20006115
Alte impozite pe venit
profit și cacircștiguri de
capital de la persoane
fizice
110 500 2000
Sursa Bugetul de stat 20082009 și 2010
27
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig32 Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoanele fizice icircn perioada
2008-2010
Tabel nr33
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venitul din salarii 12848200 14761042
Impozit pe venituri din activități independente 344523 642061
Impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor 261600 297610
Impozit pe venituri din dividende 1583200 1708260
Impozit pe venituri din pensii 346300 441797
Impozit pe venituri din activități agricole 28673 50802
Impozit pe veniturile din transferul proprietăților
imobiliare din
patrimoniul personal
835706 895258
Impozit pe venituri realizate de persoane fizice
nerezidente
74000 122995
SursaBugetul de stat 2009 și 2010
28
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig33 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr34
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venituri din dobacircnzi 383600 117662
Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare 592700 120260
Impozit pe venituri din operațiuni de vacircnzare-cumpărare de
valută la termen pe bază de contract precum și din orice alte
operațiuni
2599 323
Impozit pe venituri obținute din valorificare de bunuri icircn
regim de consignație și din activități desfășurate pe baza
unui contract de agent comision sau mandat comercial
56000
119130
Impozit pe veniturile din activități de expertiză contabilă
tehnică judiciară și extrajudiciară
4200 6292
Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc din
premii și din prime icircn bani și sau natură
47500 92055
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
29
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr34 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr35
Impozitul pe venit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozitul pe venitul microicircntreprinderilor 556000 694000
Impozit pe venitul reprezentanțelor din Romacircnia ale
societăților
comerciale și organizațiilor economice străine
28000 3800
Impozit pe venitul realizat de persoane juridice
nerezidente
751325 799000
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
30
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice
Tabel nr36
Impozitul pe profit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500
Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000
Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din
nerespectarea Legii privind protecția consumatorului
629
325
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
31
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Aceste impozite se stabilesc icircn cote proporționale sau progresive și se numesc taxe de
icircnregistrare deoarece se percep la icircnregistrarea actului de vacircnzare-cumpărare la instituția
publică de profil
Totodată icircn Romacircnia s-a instituit un impozit pe donații pentru a descuraja eludarea
impozitelor prin actele de vacircnzare-cumpărare sau a celor de succesiune
c) La impozitele asupra creșterii averii obiectul impunerii icircl constituie sporul de valoare
pe care l-au icircnregistrat anumite bunuri icircntr-o perioadă de timp Icircn această categorie de
impozite de impozite se includ
1 impozitul pe plusul de valoare imobiliară
2 impozitul pe sporul de avere realizat icircn timp de război etc
Impozitul pe pulsul de valoare imobiliară numit și impozit asupra cacircștigului de capital
a fost introdus pentru impunerea sporului de valoare icircnregistrat de anumite bunuri imobiliare
(terenuri clădiri) icircn intervalul de timp de la cumpărare și pacircnă la vacircnzare independent de
acțiunea proprietarului
Icircnregistrarea bunului de valoare imobiliară poate fi determinată de constituirea unor căi
de comunicație icircn imediata apropriere a averii respective extinderea perimetrului unei
localități astfel icircncacirct să fie scos din circuitul agricol și să fie utilizat pentru construcții de
locuințe executarea unor lucrări edilitare (canalizare electicitate etc)
Acestea s-a calculat profitului care depășea nivelul perioadei luate ca bază (de exemplu
profitul mediu obținut pe cacircțiva ani consecutivi dinaintea războiului) fie asupra profitului
care depășea o anumită rată considerată normală față de capitalul investit
Icircn Romacircnia acest gen de impozite nu este instituit
15 IMPOZITUL PE PROFIT
Impozitul pe profit reprezintă o sursă certă de alimentare cu venituri a bugetului
public icircn vederea asigurării mijloacelor financiare necesare icircndeplinirii drepturilor
fundamentale ale cetățenilor cu privire la icircnvățacircmacircnt sănătate cultură artă sport apărare
națională și ordine publică ocrotire socială și protecție ecologică precum și pentru finanțarea
unor acțiuni și obiective economice de interes național mai ales icircn domeniul infrastructurii
Randamentul fiscal al impozitului pe profit este icircn general scăzut pentru că există
numeroase posibilități de evaziune fiscală Totuși ponderea sa icircn resursele publice poate
crește printr-o mai bună organizare și o conducere mai exactă a evidențelor la agenții
10
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
economici icircn conformitate cu prevederile Legii Contabilității și prin aplicarea fermă a
sancțiunilor prevăzute de lege
Cu toate acestea impozitul pe profit are un rol important icircn creșterea ponderii
impozitelor directe icircn sistemul fiscal romacircnesc
Icircn același timp prin modul icircn care este reglementat impozitul pe profit se urmărește
stimularea activităților producătoare de profit ale agenților economici Se urmărește
stimularea dezvoltării economiei și crearea de noi locuri de muncă creșterea producției și icircn
consecință venitului agenților economici icircn final și a profitului impozabil
Există cinci forme de societăți comerciale prevăzute de legea societăților comerciale din
Romacircnia societăți icircn nume colectiv societăți icircn comandită simplă societăți icircn comandită pe
acțiuni societăți pe acțiuni societăți cu răspundere limitată
Cele mai des icircntacirclnite sunt societățile pe acțiuni și societățile cu răspundere limitată ale
căror obligații sunt garantate cu program social iar acționarii răspund numai icircn limita
capitalului vărsat
Deoarece profitul obținut este repartizat atacirct acționarilor sub formă de dividende cacirct și
sub formă de sume la dispoziția societății pentru rezerve sau investiții modalitatea de
impunere este impozitarea profitului brut cu impozitul pe profit și separat impozitarea
profitului net destinat dividendelor cu impozitul pe dividende
Icircn Romacircnia impozitul pe profit are următoarele caracteristici
se aplică cota de 16 asupra profitului impozabil
cota de impozit pe profit icircn cazul Băncii Naționale a Romacircniei este de 80 și se aplică
asupra veniturilor rămase după scăderea cheltuielilor deductibile și a fondului de rezervă
contribuabilii care obțin venituri din activitatea barurilor de noapte a cluburilor de noapte
a cazinourilor sau a pariurilor sportive și la care impozitul pe profit datorat pentru activitățile
prevăzute icircn acest articol este mai mic decacirct 5 din veniturile respective sunt obligați la plata
unui impozit de 5 aplicat acestor venituri
pierderea anuală icircnregistrată și declarată de contribuabili se recuperează din profitul
impozabil lunar obținut icircn exercițiile fiscale următoare fără a depăși icircnsă 5 ani
Profitul impozabil se determină ca diferență icircntre veniturile obținute din orice sursă și
cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un an fiscal din care se scad veniturile
neimpozabile și se adaugă cheltuielile nedeductibile
Veniturile reprezintă sumele sau valorile icircncasate sau de icircncasat și includ
veniturille din exploatare
venituri financiare
11
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
venituri excepționale
Cheltuielile reprezintă sumele sau valorile plătite ori de plătit după natura lor care
sunt aferente realizării veniturilor așa cum sunt icircnregistrate icircn contabilitatea contribuabililor
Icircn cadrul cheltuielilor efectuate pentru realizarea veniturilor se includ
cheltuieli de exploatare
cheltuielile financiare
cheltuieli excepționale
Pentru determinarea profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt
aferente realizării veniturilor conform prevederilor legale
Constatarea controlul urmărirea și icircncasarea impozitelor și a majorărilor de
icircntacircrziere se efectuează de către organele fiscale din subordinea direcțiilor finanțelor publice
județene și a municipiului București de Garda Financiară și de Curtea de Conturi
La efectuarea controlului se urmărește respectarea de către plătitor a realității și
legalității atacirct a veniturilor cacirct și a cheltuielilor determinarea profitului impozabil aplicarea
cotelor legale pentru stabilirea impozitului vărsarea integrală și la termen a acestuia
reflectarea corectă și la zi icircn evidența contabilă a tuturor operațiilor efectuate
12
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CAPITOLUL II
REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
Moneda de plată și de calcul a impozitelor și taxelor
(1) Impozitele și taxele se plătesc icircn moneda națională a Romacircniei
(2) Sumele icircnscrise pe o declarație fiscală se exprimă icircn moneda națională a Romacircniei
(3) Sumele exprimate icircntr-o menedă se convertesc icircn moneda națională a Romacircnieidupă
cum urmează
a) icircn cazul unei persoane care desfășoară o activitate icircntr-un stat străin și icircși ține
contabilitatea acestei activități profitul impozabil sau venitul net din activități independente și
impozitul plătit statului străin se convertesc icircn moneda națională a Romacircniei prin utilizarea
unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioda căreia icirci este aferent profitul
impozabil sau venitul net
b) icircn oricare alt caz sumele se convertesc icircn moneda națională a Romacircniei prin utilizare
cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se plătesc sumele respective ori la
altă dată prevăzută icircn norme
(4) Icircn icircnțelesul prevederilor alin (3) cursul de schimb valutar folosit pentru a converti icircn
moneda națională a Romacircniei sumele exprimate icircn moneda străină este cursul comunicat de
Banca Națională a Romacircniei exceptacircnd cazurile prevăzute expres icircn norme
Veniturile icircn natură
(1) Icircn icircnțelesul prezentului cod veniturile impozabile cuprind veniturile icircn numerar șisau
icircn natură
(2) Icircn cazul venitului icircn natură valoarea acestuia se stabilește pe baza cantității și a prețului
de piață pentru bunurile sau serviciile respective
Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal ndash (1) La stabilirea sumei unui
impozit sau a unei taxe icircn icircnțelesul prezentului cod autoritățile fiscale pot să nu ia icircn
considerare o tranzacție care nu are un scop economic sau pot reicirccadra forma unei tranzacții
pentru a reflecta conținutul economic al tranzacției
(2) Icircn cadrul unei tranzacții icircntre persoane afiliate autoritățile fiscale pot ajusta venitul sau
cheltuielile oricăreia dintre persoane după cum este necesar pentru a reflecta prețul de piață
13
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
al bunurilor sau serviciilor furnizate icircn cadrul tranzacției la stabilirea prețului de piață al
tranzacțiilor icircntre persoane afiliate se folosește cea mai adecvată dintre următoarele
metode
a) metoda comparării prețurilor plătite altor persoane care vacircnd bunuri sau servicii
comparabile către persoane independente
b) metoda cost-plus prin care prețul de piață se stabilește pe baza costurilor bunului sau
serviciului asigurat prin tranzacție majorat cu marja de profit corespunzătoare
c) metoda prețului de revacircnzare prin care prețul de piață se stabilește pe baza prețului de
revacircnzare a bunului sau serviciului unei persoane independente diminuat cu cheltuiala cu
vacircnzarea alte cheltuieli ale contribuabilului și o marjă de profit
d) orice metodă recunoscută icircn liniile directoare privind prețurile de transfer emise de
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
Veniturile obținute icircn Romacircnia ndash Următoarele venituri sunt considerate ca fiind
obținute icircn Romacircnia indiferent dacă sunt primite icircn Romacircnia sau icircn străinătate sub formă de
a) venituri atribuibile unui sediu permanent din Romacircnia
b) veniturile din activități dependente desfășurate icircn Romacircnia
c) dividende de la o persoană juridică romacircnă
d) dobacircnzi de la un rezident
e) dobacircnzi de la un nerezident care are un sediu permanent icircn Romacircnia este o cheltuială
a sediului permanent
f) redevențe de la un rezident
g) redevențe de la un nerezident care are un sediu permanent icircn Romacircnia dacă redevența
este o cheltuială a sediului permanent
h) venituri din proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia inclusiv veniturile din exploatarea
resurselor naturale situate icircn Romacircnia venituri din folosirea proprietății imobiliare situate icircn
Romacircnia și venituri din transferul dreptului de proprietate asupra proprietăților imobiliare
situate icircn Romacircnia
i) venituri din transferul titlurilor de participare la o persoană juridică dacă persoana
juridică este o persoană juridică romacircnă sau dacă cea mai mare parte a valorii mijloacelor fixe
ale persoanei juridice direct sau prin una sau mai multe persoane juridice reprezintă
proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia
j) venituri din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat
k) venituri din servicii prestate icircn Romacircnia exclusiv transportul internațional și prestările
de servicii accesorii acestui transport
14
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
l) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanță din orice domeniu
dacă aceste venituri sunt obținute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt
cheltuieli ale unui sediu permanent din Romacircnia
m) veniturile reprezentacircnd remunerații primite de la nerezidenți ce au calitate de
administrator fondator sau membru al consiliului de administrație al unei persoane juridice
romacircne
n) comisioane de la un rezident
o) comisioane de la un nerezident care are sediul permanent icircn Romacircnia dacă comisionul
este o cheltuială a sediului permanent
p) venituri din activități sportive și divertisment desfășurate icircn Romacircnia indiferent dacă
veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activități sau de
către alte persoane
q) veniturile obținute de la jocurile de noroc practicate icircn Romacircnia
r) orice alte venituri obținute dintr-o activitate desfășurată icircn Romacircnia
s) veniturile realizate din lichidare sau dizolvare icircn Romacircnia fără lichidare a unei
persoane juridice romacircne
22 IMPOZITUL PE PROFIT
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitului pe profit următoarele persoane
denumite icircn continuare contribuabili
a) persoanele juridice romacircne
b) persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent icircn Romacircnia
c) persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate icircn
Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică
d) persoanele juridice străine care realizează venitul dinsau icircn legătură cu proprietăți
imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne pentru veniturile
realizate atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică icircn acest
caz impozitul datorat de persoana fizică se calculează se reține și se varsă de către persoana
juridică romacircnă
Sfera de cuprindere a impozitului ndash impozitul pe profit se aplică după cum urmează
15
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
a) icircn cazul persoanelor juridice romacircne asupra profitului impozabil obținut din orice
sursă atacirct icircn Romacircnia cacirct și din străinătate
b) icircn cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui
sediu permanent icircn Romacircnia asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent
c) icircn cazul persoanelor juridice străine și al persoanelor fizice nerezidente care desfășoră
o activitate icircn Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică asupra părții din profitul
impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane
d) icircn cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri dinsau icircn legătură cu
proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare
deținute la o persoană juridică romacircnă asupra profitului impozabil acestor venituri
e) icircn cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne care
realizează venituri atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică
asupra părții din profitul impozabil al asocierii atribuite persoanei fizice rezidente
Scutiri ndash Sunt scutiți de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili
a) trezoreria statului
b) instituțiile publice pentru fondurile publice inclusiv pentru veniturile proprii și
disponibilitățile realizate și utilizate potrivit Legii nr5002002 privind finanțele publice cu
modificările ulterioare și Ordonanței de urgență a Guvernului nr452003 privind finanțele
publice locale dacă legea nu prevede altfel
c) persoanele juridice romacircne care plătesc impozitul pe veniturile microicircntreprinderilor
d) fundațiile romacircne constitute ca urmare a unui legat
e) cultele religioase pentru veniturile obținute din activități economice care sunt utilizate
pentru susținerea activităților cu scop caritabil
f) cultele religioase pentru veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor
produselor necesare activității de cult potrivit legii și pentru veniturile obținute din chirii cu
condiția ca sursele respective să fie utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori pentru
icircntreținerea și funcționarea unităților de cult pentru lucrările de construcție reparații și de
consolidare a lăcașelor de cult și a clădirilor ecliziastice pentru icircnvățacircmacircnt și pentru acțiuni
specifice cultelor religioase inclusiv veniturile din despăgubiri sub formă bănescă obținute ca
urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de
proprietate
g) instituțiile de icircnvățacircmacircnt particular acreditate precum și cele autorizate pentru
veniturile utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori potrivit Legii icircnvățacircmacircntului
nr841995 republicată cu modificările și completările ulterioare și Ordonanței de urgență a
16
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Guvernului nr1742001 privind unele măsuri pentru icircmbunătățirea finanțării icircnvățacircmacircntului
superior cu modificările ulterioare
h) asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari
recunoscute ca asociații de proprietari potrivit Legii locuinței nr 1441996 republicată cu
modificările și completările ulterioare pentru veniturile obținute din activități economice și
care sunt sau urmează a fi utilizate pentru icircmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii
pentru icircntreținerea și repararea proprietății comune
i) fondul de garantare a depozitelor icircn sistemul bancar constituit potrivit legii
j) fondul de compensare a investițiilor icircnființat potrivit legii
k) Banca Națională a Romacircniei
l) fondul de garantare a pensiilor private icircnființat potrivit legii
Cotele de impozitare ndash Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului
impozabil este de 16 cu excepțiile prevăzute icircn articolul 38 Profitul impozabil și impozitul
pe profit se calculează și se evidențiază trimestrial cumulat de la icircnceputul anului
Anul fiscal este considerat conform legislației icircn vigoare anul calendaristic Cacircnd un
contribuabil se icircnființează sau icircncetează să mai existe icircn cursul unui an fiscal perioada
impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat
23 IMPOZITUL PE VENIT
Contribuabilii ndash Următoarele persoane datorează plata impozitului conform articolului
39 și sunt numite icircn continuare contribuabili
a) persoanele fizice rezidente
b) persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin
intermediul unui sediu permanent icircn Romacircnia
c) persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente icircn Romacircnia
d) persoanele fizice nerezidente care obțin venituri din activități independente
Sfera de cuprindere a impozitului ndash (1) Impozitul prevăzut icircn articolul 40 denumit
icircn continuare impozit pe venit se aplică la următoarele venituri
a) icircn cazul persoanelor fizice rezidente romacircne cu domiciliul icircn Romacircnia veniturile
obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei
17
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) icircn cazul persoanelor fizice rezidente altele decacirct cele prevăzute la litera a) numai
veniturile obținute din Romacircnia care sunt impuse la nivelul fiecărei surse din categoriile de
venituri prevăzute la articolul 41
c) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă prin
intermediul unui sediu permenent icircn Romacircnia venitului net atribuibil sediului permanent
d) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă icircn
Romacircnia venitului salarial net din această activitate
e) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care obțin veniturile prevăzute la articolul 39
litera d) venitului determinat conform regulilor prevăzute icircn prezentul titlu ce corespund
categoriei respective de venit
(2) Persoanele fizice care icircndeplinesc condițiile de rezidență prevăzute la articolul 7 aliniatul
(1) pct 23 litera b) sau c) timp de trei ani consecutiv vor fi supuse impozitul pe venit pentru
veniturile obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei icircncepacircnd cu al
patrulea an fiscal
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit ndash Categoriile de venituri supuse
impozitului pe venit potrivit articolului 41 sunt următoarele
a) veniturile din activități independente
b) veniturile din salarii
c) veniturile din cedarea folosinței bunurilor
d) veniturile din investiții
e) veniturile din pensii
f) veniturile din activități agricole
g) veniturile din premii și jocuri de noroc
h) veniturile din transferul proprietăților imobiliare
i) veniturile din alte surse
Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activități indepente
salarii cedarea folosinței bunurilor pensii activități agricole premii și alte surse este de 16
aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă Fac
excepție de la prevederile de mai sus cotele de impozit prevăzute icircn categoriile de venituri din
investiții și jocuri de noroc
Perioada impozabilă ndash este anul fiscal care corespunde anului calendaristic Prin
excepție perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic icircn situația icircn care decesul
contribuabilului survine icircn cursul anului
18
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitelor și taxelor locale atacirct personale
fizice (inclusiv cele care desfășoră activități economice pe baza liberei inițiative ori exercită icircn
mod individual sau prin asociere orice profesie liberă) cacirct și persoanele juridice
Icircn categoria impozitelor și taxelor locale sunt incluse
impozitul și taxa pe clădiri
impozitul și taxa pe teren
taxa asupra mijloacelor de transport
taxa pentru eliberarea certificatelor avizelor și autorizațiilor
taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate
impozitul pe spectacole
taxa hotelieră
taxe speciale
alte taxe locale
241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
Orice persoană care are icircn proprietate o clădire situată icircn Romacircnia datorează anual
impozit pentru acea cladire exceptacircnd cazul icircn care icircn prezentul titlu se prevede diferit
Impozitul pe cladiri precum si taxa pe cladiri se datorează către bugetul local al
comunei al orasului sau al municipiului icircn care este amplasată clădirea
Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unitaților administrativ-
teritoriale concesionate icircnchiriate date icircn administrare ori in folosință după caz persoanelor
juridice altele decat cele de drept public se stabilește taxa pe cladiri care reprezintă sarcina
fiscală a concesionarilor locatarilor titularilor dreptului de administrare sau de folosință
după caz icircn condiții similare impozitului pe cladiri
Calculul impozitului pentru persoane fizice
Icircn cazul persoanelor fizice impozitul pe clădiriicircn mediul rural se calculează prin
aplicarea cotei de impozitare de 01 la valoarea impozabilă a cladirii
Valoarea impozabila a cladirii exprimată icircn lei se determină prin icircnmulțirea
suprafeței construite desfășurate a acesteia exprimate icircn metri patrați cu valoarea impozabilă
corespunzatoare exprimată icircn leimp din tabelul urmator
Valoarea impozabila ndash leimp -
19
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
A Cladire cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
806 478
B Cladire cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
219 137
C Cladire-anexa cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
137 123
D Cladire-anexa cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
82 54
E Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate ca locuinta in oricare dintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
75 din suma care s-
ar aplica cladirii
75 din suma care s-ar
aplica cladirii
F Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate in alte scopuri decat cel de locuinta in oricaredintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
50 din suma care s-
ar aplica cladirii
50 din suma care s-ar
aplica cladirii
Sursa Preluare din Codul fiscal
Valoarea impozabilă a cladirii se ajustează icircn funcție de rangul localității și zona icircn
care este amplasată cladirea prin icircnmulțirea valorii determinate cu coeficientul de corecție
corespunzator prevăzut icircn tabelul urmator
Tabelul nr12 Coeficienti de corectie
Zona in
cadrul
localitatii
Rangul localitatii
0 I II III IV V
A 260 250 240 230 110 105
B 250 240 230 220 105 100
C 240 230 220 210 100 095
D 230 220 210 200 095 090
Sursa Preluare din Codul fiscal
In cazul unui apartament amplasat icircntr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8
apartamente coeficientul de corecție se reduce cu 010
Valoarea impozabilă a cladirii se reduce icircn funcție de anul terminarii acesteia după
cum urmează
a) cu 20 pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referință
20
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) cu 10 pentru clădirea care are o vechime cuprinsă icircntre 30 de ani și 50 de ani
inclusiv la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință
Persoanele fizice care au icircn proprietate două sau mai multe cladiri datorează un
impozit pe cladiri majorat după cum urmează
a) cu 65 pentru prima cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
b) cu 150 pentru a doua cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
c) cu 300 pentru a treia cladire și urmatoarele icircn afara celei de la adresa de
domiciliu
Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
Icircn cazul persoanelor juridice impozitul pe cladiri se calculează prin aplicarea unei
cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii Cota de impozit se stabilește prin
hotarare a consiliului local și poate fi cuprinsă icircntre 025 si 150 inclusiv
Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii icircn patrimoniu
icircnregistrată icircn contabilitatea proprietarului cladirii conform prevederilor legale icircn vigoare
Icircn cazul clădirii la care au fost executate lucrari de reconstruire consolidare
modernizare modificare sau extindere de catre locatar din punct de vedere fiscal acesta are
obligația sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi
declarații fiscale icircn termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective
Icircn cazul unei clădiri a carei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizarii
valoarea impozabilă se reduce cu 15
Icircn cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform reglementarilor contabile valoarea
impozabilă a cladirii este valoarea contabilă rezultată icircn urma reevaluarii icircnregistrată ca atare
icircn contabilitatea proprietarului ndash persoană juridică
Icircn cazul unei clădiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de
referință cota impozitului pe cladiri se stabilește de consiliul localConsiliul General al
Municipiului București icircntre 5 si 10 și se aplică la valoarea de inventar a clădirii
icircnregistrată icircn contabilitatea persoanelor juridice pacircnă la sfacircrșitul lunii icircn care s-a efectuat
prima reevaluare
Icircn cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar pe icircntreaga
durata a acestuia se aplică urmatoarele reguli
a) impozitul pe cladiri se datorează de locatar
b) valoarea care se ia icircn considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din
contract a clădirii asa cum este ea icircnregistrată icircn contabilitatea locatorului sau a locatarului
conform prevederilor legale icircn vigoare
21
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
c) icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decacirct prin ajungerea la
scadență impozitul pe cladiri este datorat de locator
Impozitul pe cladiri se aplică pentru orice cladire deținută de o persoană juridica aflată
icircn funcțiune icircn rezervă sau icircn conservare chiar dacă valoarea sa a fost recuperata integral pe
calea amortizarii
242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
Impozitul pe teren este un impozit anual datorat de contribuabilii care dețin icircn
proprietate terenuri situate icircn municipii orașe și comune icircn intravilanul sau extravilanul
acestora
Icircn cazul unui teren aflat icircn administrarea sau icircn folosință după caz a altei persoane și
pentru care se datorează chiriearendă icircn baza unui contract de icircnchirierearendare impozitul
pe teren se datorează de către proprietar
Cacircnd terenul este deținut icircn comun de două sau mai multe persoane fiecare proprietar
datorează impozit pentru partea din teren aflată icircn proprietatea sa Icircn cazul icircn care nu se pot
stabili părțile individuale ale proprietăților icircn comun se aplică aceleași reguli ca la impozitul
pe clădiri
Impozitul pe teren nu se datorează pentru
a terenurile aflate icircn administrarea sau icircn folosință instituțiilor publice
b terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru
agricultură sau silvicultură inclusiv cele ocupate de iazuri bălți sau lacuri de acumulare
terenurile utilizate pentru exploatările din subsol icircn măsura icircn care nu afectează folosirea
suprafeței solului
c terenurile aferente clădirile aflate pe domeniul public și privat al statului
administrate de Regia Autonomă
243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
Orice persoană care are icircn proprietate un mijloc de transport care trebuie icircnmatriculat
icircn Romacircnia datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport cu excepția cazurilor icircn
care icircn prezentul capitol se prevede altfel
22
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Impozitul pe mijloacele de transport se platește la bugetul local al unitații
administrativ-teritoriale unde persoana icircși are domiciliul sediul sau punctul de lucru după
caz
Icircn cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar
pe icircntreaga durată a acestuia impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar
Icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decat prin ajungerea la scadență
impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator
Impozitul pe mijloacele de transport se calculează icircn funcție de tipul mijlocului de
transport conform celor prevazute icircn prezentul capitol
Icircn cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule impozitul pe mijlocul de transport
se calculează icircn funcție de capacitatea cilindrică a acestuia prin inmulțirea fiecarei grupe de
200 cm^3 sau fracțiune din această cu sumă corespunzatoare din tabelul urmator
Tabelul nr13 Mijloace de transport
Nr crt
Mijloace de transport cu tractiune mecanica - lei 200 cmc sau fractiune
din aceasta -
1 Motorete scutere motociclete si autoturisme cu capacitatea cilindrica de pana la 1600 cmc inclusiv
8
2 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 1601 cmc si 2000 cmc inclusiv
18
3 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2001 cmc si 2600 cmc inclusiv
72
4 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2601 cmc si 3000 cmc inclusiv
144
5 Autoturisme cu capacitatea cilindrica peste 3001 cmc 2906 Autobuze autocare microbuze 247 Alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata de
pana la 12 tone inclusiv30
8 Tractoare inmatriculate 18 Sursa Preluarea de la Codul fiscal
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
23
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA
2005 -2006
Prin măsurile fiscale icircntreprinse anul 2005 a marcat o abordare nouă a politicii fiscale
care se icircnscrie icircn tendința actuală din țările foste socialiste urmărinde-se declanșarea unei
adevărate competiții icircntre economiile naționale măsuri ce au avut impact și asupra anului
2006
Dintre aceste măsuri cele mai importante au avut icircn fost
a) perfecționarea impozitului pe profit
reducerea cotei de impunere a profitului de la 25 la 16
unificarea cotei de impozitare a profiturilor persoanelor juridice prin eliminarea
cotei reduse de impunere de 10 a profitului obținut din vacircnzarea-cesionarea
proprietăților imobiliare situate icircn Romacircnia și a titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă icircn contextul reducerii cotei standard de impozitare la 16
extinderea bazei de impozitare prin
- eliminarea posibilităților de opțiune pentru impunerea veniturilor la data ratelor
icircn cazul contractelor de vacircnzare cu plata icircn rate și impunerea acestora la data facturării
- renunțarea la posibilitatea deducerii cheltuielilor de amortizare reprezenacircnd 20
din valoarea de intrare a achizițiilor de mijloace fixe amortizabile sau brevete de invenție
amortizabile
b) majorarea cotei de impunere de la 15 la 3 a veniturilor
microicircntreprinderilor Prin această măsură s-a urmărit crearea unui sistem fiscal echitabil
neutru și care să nu genereze tratamente fiscale discriminatorii icircn raport cu diversele categorii
de contribuabili
c) simplificarea și perfecționarea impozitului pe venit unde măsurile luate au
constat icircn
- icircnlocuirea sistemului global de impunere a veniturilor realizate de persoane
fizice care presupunea utilizarea unui barem de impunere cu cote progresive cuprinse icircntre
18 și 40 cu sistemul bazat pe cota unică de 16 aplicată majoritatea categoriilor de
venituri Sistemul propus asigură simplitate obiectivitate și creează premisele pentru creștrea
economică prin stimularea investițiilor
Elementele cheie icircn impunerea veniturilor icircn acest sistem vizează renunțarea la
procedura de globalizare a anumitor venituri și icircnlocuirea acestui sistem cu impunerea
veniturilor pentru fiecare sursă de venie din fiecare categorie impozitul fiind final Această
24
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
abordare a generat modificări icircn sistemul de compensare a pierderilor precum și icircn sistemul
de declarare
- s-au eliminat din legislația fiscală deducerile economice care includeau
cheltuieli pentru reabilitarea locuinței de domiciliu destinate reducerii
pierderilor de căldură icircn scopul icircmbunătățirii confortului termic icircn limita sumei de 15
milioane lei anual
prime de asigurare pentru locuința de domiciliu icircn limita echivalentului icircn lei a
200 de euro pe an
prime de asigurare privată de sănătate cu excepția celor icircncheiate icircn scopuri
estetice icircn limita echivalentului icircn lei a 200 de euro pe an
cotizația de sindicat potrivit legislației icircn materie
Cele mai importante măsuri fiscale icircn anul 2006 au fost
Icircn domeniul impozitului pe profit
- extinderea numărului de contribuabili
- extinderea bazei impozabile prin
restracircngerea categoriilor de rezerve deductibile la calculul profitului impozabil
pentru societățile bancare și de asigurare precum și din sectorul energetic petrolier prin
eliminarea celor specifice față de celelalte categorii de contribuabili
eliminarea unor facilități fiscale cuprinse icircn acte normative considerate
neconforme cu principiile Uniunii Europene
Icircn domeniul impozitului pe venit
aplicarea cotei unice de 16 asupra cacircștigurilor din transferul titlurilor de valoare icircn
timpul anului cu posibilitatea opțională de definitivare la sfacircrșitul anului a impozitului
aplicacircnd cota de 16 asupra cacircștigului net
renunțarea la facilitarea de neimpozitare a cacircștigurilor din transferul proprietăților
imobiliare dobacircndite prin moștenire și schimb
Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2006 conform legislației pentru veniturile realizate de
persoanele fizice și juridice nerezidente s-a aplicat cota de 16 cu excepția veniturilor
obținute din jocuri de noroc pentru care se obține cota de impozit de 20 și 25
S-au unificat icircn felul acesta cotele de impozitare practicate pentru nerezidenți crescacircnd
de la 10 și respectiv 15 la 16 cu excepția jocurilor de noroc unde cota rămacircne
constantă
Icircn domeniul impozitelor și taxelor locale au fost avute icircn vedere următoarele măsuri
25
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
icircn cazul clădirilor utilizate ca locuințe s-a majorat impozitul aferent acestora taxa asupra
mijloacelor de transport s-a majorat ca urmare a modificării modului de calcul a impozitului
majorarea taxei datorate pentru iahturi renunțarea la scutirea de la plata taxei asupra
succesiunii dacă icircncheierea procedurilor succesorale a fost făcută icircn termen de un an de la
data decesului proprietarilor bunului
32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
Din analiza datelor existente icircn bugetele de stat pe anii 2008 2009 si 2010
comparativ icircn dinamica situația principalelor impozite directe se prezintă astfel
Tabelul nr 31
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada 2008 - 2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit
profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
11783340 14477345 15237165
Impozit pe profit 10382000 12821300 13445500
Alte impozite pe
venit profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
1401340 1656045 1791665
SursaBugetul de stat 2008 2009 și 2010
26
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig31 Impozitul pe venitprofit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada
2008-2010
Tabelul nr32
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane fizice icircn perioada 2008-
2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit profit
și cacircștiguri de capital
de la persoane fizice
2181700 4116100 4696314
Impozit pe venit 13036500 17482527 20006115
Alte impozite pe venit
profit și cacircștiguri de
capital de la persoane
fizice
110 500 2000
Sursa Bugetul de stat 20082009 și 2010
27
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig32 Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoanele fizice icircn perioada
2008-2010
Tabel nr33
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venitul din salarii 12848200 14761042
Impozit pe venituri din activități independente 344523 642061
Impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor 261600 297610
Impozit pe venituri din dividende 1583200 1708260
Impozit pe venituri din pensii 346300 441797
Impozit pe venituri din activități agricole 28673 50802
Impozit pe veniturile din transferul proprietăților
imobiliare din
patrimoniul personal
835706 895258
Impozit pe venituri realizate de persoane fizice
nerezidente
74000 122995
SursaBugetul de stat 2009 și 2010
28
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig33 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr34
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venituri din dobacircnzi 383600 117662
Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare 592700 120260
Impozit pe venituri din operațiuni de vacircnzare-cumpărare de
valută la termen pe bază de contract precum și din orice alte
operațiuni
2599 323
Impozit pe venituri obținute din valorificare de bunuri icircn
regim de consignație și din activități desfășurate pe baza
unui contract de agent comision sau mandat comercial
56000
119130
Impozit pe veniturile din activități de expertiză contabilă
tehnică judiciară și extrajudiciară
4200 6292
Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc din
premii și din prime icircn bani și sau natură
47500 92055
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
29
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr34 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr35
Impozitul pe venit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozitul pe venitul microicircntreprinderilor 556000 694000
Impozit pe venitul reprezentanțelor din Romacircnia ale
societăților
comerciale și organizațiilor economice străine
28000 3800
Impozit pe venitul realizat de persoane juridice
nerezidente
751325 799000
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
30
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice
Tabel nr36
Impozitul pe profit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500
Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000
Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din
nerespectarea Legii privind protecția consumatorului
629
325
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
31
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
economici icircn conformitate cu prevederile Legii Contabilității și prin aplicarea fermă a
sancțiunilor prevăzute de lege
Cu toate acestea impozitul pe profit are un rol important icircn creșterea ponderii
impozitelor directe icircn sistemul fiscal romacircnesc
Icircn același timp prin modul icircn care este reglementat impozitul pe profit se urmărește
stimularea activităților producătoare de profit ale agenților economici Se urmărește
stimularea dezvoltării economiei și crearea de noi locuri de muncă creșterea producției și icircn
consecință venitului agenților economici icircn final și a profitului impozabil
Există cinci forme de societăți comerciale prevăzute de legea societăților comerciale din
Romacircnia societăți icircn nume colectiv societăți icircn comandită simplă societăți icircn comandită pe
acțiuni societăți pe acțiuni societăți cu răspundere limitată
Cele mai des icircntacirclnite sunt societățile pe acțiuni și societățile cu răspundere limitată ale
căror obligații sunt garantate cu program social iar acționarii răspund numai icircn limita
capitalului vărsat
Deoarece profitul obținut este repartizat atacirct acționarilor sub formă de dividende cacirct și
sub formă de sume la dispoziția societății pentru rezerve sau investiții modalitatea de
impunere este impozitarea profitului brut cu impozitul pe profit și separat impozitarea
profitului net destinat dividendelor cu impozitul pe dividende
Icircn Romacircnia impozitul pe profit are următoarele caracteristici
se aplică cota de 16 asupra profitului impozabil
cota de impozit pe profit icircn cazul Băncii Naționale a Romacircniei este de 80 și se aplică
asupra veniturilor rămase după scăderea cheltuielilor deductibile și a fondului de rezervă
contribuabilii care obțin venituri din activitatea barurilor de noapte a cluburilor de noapte
a cazinourilor sau a pariurilor sportive și la care impozitul pe profit datorat pentru activitățile
prevăzute icircn acest articol este mai mic decacirct 5 din veniturile respective sunt obligați la plata
unui impozit de 5 aplicat acestor venituri
pierderea anuală icircnregistrată și declarată de contribuabili se recuperează din profitul
impozabil lunar obținut icircn exercițiile fiscale următoare fără a depăși icircnsă 5 ani
Profitul impozabil se determină ca diferență icircntre veniturile obținute din orice sursă și
cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un an fiscal din care se scad veniturile
neimpozabile și se adaugă cheltuielile nedeductibile
Veniturile reprezintă sumele sau valorile icircncasate sau de icircncasat și includ
veniturille din exploatare
venituri financiare
11
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
venituri excepționale
Cheltuielile reprezintă sumele sau valorile plătite ori de plătit după natura lor care
sunt aferente realizării veniturilor așa cum sunt icircnregistrate icircn contabilitatea contribuabililor
Icircn cadrul cheltuielilor efectuate pentru realizarea veniturilor se includ
cheltuieli de exploatare
cheltuielile financiare
cheltuieli excepționale
Pentru determinarea profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt
aferente realizării veniturilor conform prevederilor legale
Constatarea controlul urmărirea și icircncasarea impozitelor și a majorărilor de
icircntacircrziere se efectuează de către organele fiscale din subordinea direcțiilor finanțelor publice
județene și a municipiului București de Garda Financiară și de Curtea de Conturi
La efectuarea controlului se urmărește respectarea de către plătitor a realității și
legalității atacirct a veniturilor cacirct și a cheltuielilor determinarea profitului impozabil aplicarea
cotelor legale pentru stabilirea impozitului vărsarea integrală și la termen a acestuia
reflectarea corectă și la zi icircn evidența contabilă a tuturor operațiilor efectuate
12
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CAPITOLUL II
REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
Moneda de plată și de calcul a impozitelor și taxelor
(1) Impozitele și taxele se plătesc icircn moneda națională a Romacircniei
(2) Sumele icircnscrise pe o declarație fiscală se exprimă icircn moneda națională a Romacircniei
(3) Sumele exprimate icircntr-o menedă se convertesc icircn moneda națională a Romacircnieidupă
cum urmează
a) icircn cazul unei persoane care desfășoară o activitate icircntr-un stat străin și icircși ține
contabilitatea acestei activități profitul impozabil sau venitul net din activități independente și
impozitul plătit statului străin se convertesc icircn moneda națională a Romacircniei prin utilizarea
unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioda căreia icirci este aferent profitul
impozabil sau venitul net
b) icircn oricare alt caz sumele se convertesc icircn moneda națională a Romacircniei prin utilizare
cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se plătesc sumele respective ori la
altă dată prevăzută icircn norme
(4) Icircn icircnțelesul prevederilor alin (3) cursul de schimb valutar folosit pentru a converti icircn
moneda națională a Romacircniei sumele exprimate icircn moneda străină este cursul comunicat de
Banca Națională a Romacircniei exceptacircnd cazurile prevăzute expres icircn norme
Veniturile icircn natură
(1) Icircn icircnțelesul prezentului cod veniturile impozabile cuprind veniturile icircn numerar șisau
icircn natură
(2) Icircn cazul venitului icircn natură valoarea acestuia se stabilește pe baza cantității și a prețului
de piață pentru bunurile sau serviciile respective
Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal ndash (1) La stabilirea sumei unui
impozit sau a unei taxe icircn icircnțelesul prezentului cod autoritățile fiscale pot să nu ia icircn
considerare o tranzacție care nu are un scop economic sau pot reicirccadra forma unei tranzacții
pentru a reflecta conținutul economic al tranzacției
(2) Icircn cadrul unei tranzacții icircntre persoane afiliate autoritățile fiscale pot ajusta venitul sau
cheltuielile oricăreia dintre persoane după cum este necesar pentru a reflecta prețul de piață
13
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
al bunurilor sau serviciilor furnizate icircn cadrul tranzacției la stabilirea prețului de piață al
tranzacțiilor icircntre persoane afiliate se folosește cea mai adecvată dintre următoarele
metode
a) metoda comparării prețurilor plătite altor persoane care vacircnd bunuri sau servicii
comparabile către persoane independente
b) metoda cost-plus prin care prețul de piață se stabilește pe baza costurilor bunului sau
serviciului asigurat prin tranzacție majorat cu marja de profit corespunzătoare
c) metoda prețului de revacircnzare prin care prețul de piață se stabilește pe baza prețului de
revacircnzare a bunului sau serviciului unei persoane independente diminuat cu cheltuiala cu
vacircnzarea alte cheltuieli ale contribuabilului și o marjă de profit
d) orice metodă recunoscută icircn liniile directoare privind prețurile de transfer emise de
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
Veniturile obținute icircn Romacircnia ndash Următoarele venituri sunt considerate ca fiind
obținute icircn Romacircnia indiferent dacă sunt primite icircn Romacircnia sau icircn străinătate sub formă de
a) venituri atribuibile unui sediu permanent din Romacircnia
b) veniturile din activități dependente desfășurate icircn Romacircnia
c) dividende de la o persoană juridică romacircnă
d) dobacircnzi de la un rezident
e) dobacircnzi de la un nerezident care are un sediu permanent icircn Romacircnia este o cheltuială
a sediului permanent
f) redevențe de la un rezident
g) redevențe de la un nerezident care are un sediu permanent icircn Romacircnia dacă redevența
este o cheltuială a sediului permanent
h) venituri din proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia inclusiv veniturile din exploatarea
resurselor naturale situate icircn Romacircnia venituri din folosirea proprietății imobiliare situate icircn
Romacircnia și venituri din transferul dreptului de proprietate asupra proprietăților imobiliare
situate icircn Romacircnia
i) venituri din transferul titlurilor de participare la o persoană juridică dacă persoana
juridică este o persoană juridică romacircnă sau dacă cea mai mare parte a valorii mijloacelor fixe
ale persoanei juridice direct sau prin una sau mai multe persoane juridice reprezintă
proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia
j) venituri din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat
k) venituri din servicii prestate icircn Romacircnia exclusiv transportul internațional și prestările
de servicii accesorii acestui transport
14
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
l) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanță din orice domeniu
dacă aceste venituri sunt obținute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt
cheltuieli ale unui sediu permanent din Romacircnia
m) veniturile reprezentacircnd remunerații primite de la nerezidenți ce au calitate de
administrator fondator sau membru al consiliului de administrație al unei persoane juridice
romacircne
n) comisioane de la un rezident
o) comisioane de la un nerezident care are sediul permanent icircn Romacircnia dacă comisionul
este o cheltuială a sediului permanent
p) venituri din activități sportive și divertisment desfășurate icircn Romacircnia indiferent dacă
veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activități sau de
către alte persoane
q) veniturile obținute de la jocurile de noroc practicate icircn Romacircnia
r) orice alte venituri obținute dintr-o activitate desfășurată icircn Romacircnia
s) veniturile realizate din lichidare sau dizolvare icircn Romacircnia fără lichidare a unei
persoane juridice romacircne
22 IMPOZITUL PE PROFIT
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitului pe profit următoarele persoane
denumite icircn continuare contribuabili
a) persoanele juridice romacircne
b) persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent icircn Romacircnia
c) persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate icircn
Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică
d) persoanele juridice străine care realizează venitul dinsau icircn legătură cu proprietăți
imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne pentru veniturile
realizate atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică icircn acest
caz impozitul datorat de persoana fizică se calculează se reține și se varsă de către persoana
juridică romacircnă
Sfera de cuprindere a impozitului ndash impozitul pe profit se aplică după cum urmează
15
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
a) icircn cazul persoanelor juridice romacircne asupra profitului impozabil obținut din orice
sursă atacirct icircn Romacircnia cacirct și din străinătate
b) icircn cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui
sediu permanent icircn Romacircnia asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent
c) icircn cazul persoanelor juridice străine și al persoanelor fizice nerezidente care desfășoră
o activitate icircn Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică asupra părții din profitul
impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane
d) icircn cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri dinsau icircn legătură cu
proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare
deținute la o persoană juridică romacircnă asupra profitului impozabil acestor venituri
e) icircn cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne care
realizează venituri atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică
asupra părții din profitul impozabil al asocierii atribuite persoanei fizice rezidente
Scutiri ndash Sunt scutiți de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili
a) trezoreria statului
b) instituțiile publice pentru fondurile publice inclusiv pentru veniturile proprii și
disponibilitățile realizate și utilizate potrivit Legii nr5002002 privind finanțele publice cu
modificările ulterioare și Ordonanței de urgență a Guvernului nr452003 privind finanțele
publice locale dacă legea nu prevede altfel
c) persoanele juridice romacircne care plătesc impozitul pe veniturile microicircntreprinderilor
d) fundațiile romacircne constitute ca urmare a unui legat
e) cultele religioase pentru veniturile obținute din activități economice care sunt utilizate
pentru susținerea activităților cu scop caritabil
f) cultele religioase pentru veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor
produselor necesare activității de cult potrivit legii și pentru veniturile obținute din chirii cu
condiția ca sursele respective să fie utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori pentru
icircntreținerea și funcționarea unităților de cult pentru lucrările de construcție reparații și de
consolidare a lăcașelor de cult și a clădirilor ecliziastice pentru icircnvățacircmacircnt și pentru acțiuni
specifice cultelor religioase inclusiv veniturile din despăgubiri sub formă bănescă obținute ca
urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de
proprietate
g) instituțiile de icircnvățacircmacircnt particular acreditate precum și cele autorizate pentru
veniturile utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori potrivit Legii icircnvățacircmacircntului
nr841995 republicată cu modificările și completările ulterioare și Ordonanței de urgență a
16
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Guvernului nr1742001 privind unele măsuri pentru icircmbunătățirea finanțării icircnvățacircmacircntului
superior cu modificările ulterioare
h) asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari
recunoscute ca asociații de proprietari potrivit Legii locuinței nr 1441996 republicată cu
modificările și completările ulterioare pentru veniturile obținute din activități economice și
care sunt sau urmează a fi utilizate pentru icircmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii
pentru icircntreținerea și repararea proprietății comune
i) fondul de garantare a depozitelor icircn sistemul bancar constituit potrivit legii
j) fondul de compensare a investițiilor icircnființat potrivit legii
k) Banca Națională a Romacircniei
l) fondul de garantare a pensiilor private icircnființat potrivit legii
Cotele de impozitare ndash Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului
impozabil este de 16 cu excepțiile prevăzute icircn articolul 38 Profitul impozabil și impozitul
pe profit se calculează și se evidențiază trimestrial cumulat de la icircnceputul anului
Anul fiscal este considerat conform legislației icircn vigoare anul calendaristic Cacircnd un
contribuabil se icircnființează sau icircncetează să mai existe icircn cursul unui an fiscal perioada
impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat
23 IMPOZITUL PE VENIT
Contribuabilii ndash Următoarele persoane datorează plata impozitului conform articolului
39 și sunt numite icircn continuare contribuabili
a) persoanele fizice rezidente
b) persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin
intermediul unui sediu permanent icircn Romacircnia
c) persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente icircn Romacircnia
d) persoanele fizice nerezidente care obțin venituri din activități independente
Sfera de cuprindere a impozitului ndash (1) Impozitul prevăzut icircn articolul 40 denumit
icircn continuare impozit pe venit se aplică la următoarele venituri
a) icircn cazul persoanelor fizice rezidente romacircne cu domiciliul icircn Romacircnia veniturile
obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei
17
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) icircn cazul persoanelor fizice rezidente altele decacirct cele prevăzute la litera a) numai
veniturile obținute din Romacircnia care sunt impuse la nivelul fiecărei surse din categoriile de
venituri prevăzute la articolul 41
c) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă prin
intermediul unui sediu permenent icircn Romacircnia venitului net atribuibil sediului permanent
d) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă icircn
Romacircnia venitului salarial net din această activitate
e) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care obțin veniturile prevăzute la articolul 39
litera d) venitului determinat conform regulilor prevăzute icircn prezentul titlu ce corespund
categoriei respective de venit
(2) Persoanele fizice care icircndeplinesc condițiile de rezidență prevăzute la articolul 7 aliniatul
(1) pct 23 litera b) sau c) timp de trei ani consecutiv vor fi supuse impozitul pe venit pentru
veniturile obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei icircncepacircnd cu al
patrulea an fiscal
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit ndash Categoriile de venituri supuse
impozitului pe venit potrivit articolului 41 sunt următoarele
a) veniturile din activități independente
b) veniturile din salarii
c) veniturile din cedarea folosinței bunurilor
d) veniturile din investiții
e) veniturile din pensii
f) veniturile din activități agricole
g) veniturile din premii și jocuri de noroc
h) veniturile din transferul proprietăților imobiliare
i) veniturile din alte surse
Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activități indepente
salarii cedarea folosinței bunurilor pensii activități agricole premii și alte surse este de 16
aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă Fac
excepție de la prevederile de mai sus cotele de impozit prevăzute icircn categoriile de venituri din
investiții și jocuri de noroc
Perioada impozabilă ndash este anul fiscal care corespunde anului calendaristic Prin
excepție perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic icircn situația icircn care decesul
contribuabilului survine icircn cursul anului
18
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitelor și taxelor locale atacirct personale
fizice (inclusiv cele care desfășoră activități economice pe baza liberei inițiative ori exercită icircn
mod individual sau prin asociere orice profesie liberă) cacirct și persoanele juridice
Icircn categoria impozitelor și taxelor locale sunt incluse
impozitul și taxa pe clădiri
impozitul și taxa pe teren
taxa asupra mijloacelor de transport
taxa pentru eliberarea certificatelor avizelor și autorizațiilor
taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate
impozitul pe spectacole
taxa hotelieră
taxe speciale
alte taxe locale
241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
Orice persoană care are icircn proprietate o clădire situată icircn Romacircnia datorează anual
impozit pentru acea cladire exceptacircnd cazul icircn care icircn prezentul titlu se prevede diferit
Impozitul pe cladiri precum si taxa pe cladiri se datorează către bugetul local al
comunei al orasului sau al municipiului icircn care este amplasată clădirea
Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unitaților administrativ-
teritoriale concesionate icircnchiriate date icircn administrare ori in folosință după caz persoanelor
juridice altele decat cele de drept public se stabilește taxa pe cladiri care reprezintă sarcina
fiscală a concesionarilor locatarilor titularilor dreptului de administrare sau de folosință
după caz icircn condiții similare impozitului pe cladiri
Calculul impozitului pentru persoane fizice
Icircn cazul persoanelor fizice impozitul pe clădiriicircn mediul rural se calculează prin
aplicarea cotei de impozitare de 01 la valoarea impozabilă a cladirii
Valoarea impozabila a cladirii exprimată icircn lei se determină prin icircnmulțirea
suprafeței construite desfășurate a acesteia exprimate icircn metri patrați cu valoarea impozabilă
corespunzatoare exprimată icircn leimp din tabelul urmator
Valoarea impozabila ndash leimp -
19
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
A Cladire cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
806 478
B Cladire cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
219 137
C Cladire-anexa cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
137 123
D Cladire-anexa cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
82 54
E Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate ca locuinta in oricare dintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
75 din suma care s-
ar aplica cladirii
75 din suma care s-ar
aplica cladirii
F Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate in alte scopuri decat cel de locuinta in oricaredintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
50 din suma care s-
ar aplica cladirii
50 din suma care s-ar
aplica cladirii
Sursa Preluare din Codul fiscal
Valoarea impozabilă a cladirii se ajustează icircn funcție de rangul localității și zona icircn
care este amplasată cladirea prin icircnmulțirea valorii determinate cu coeficientul de corecție
corespunzator prevăzut icircn tabelul urmator
Tabelul nr12 Coeficienti de corectie
Zona in
cadrul
localitatii
Rangul localitatii
0 I II III IV V
A 260 250 240 230 110 105
B 250 240 230 220 105 100
C 240 230 220 210 100 095
D 230 220 210 200 095 090
Sursa Preluare din Codul fiscal
In cazul unui apartament amplasat icircntr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8
apartamente coeficientul de corecție se reduce cu 010
Valoarea impozabilă a cladirii se reduce icircn funcție de anul terminarii acesteia după
cum urmează
a) cu 20 pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referință
20
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) cu 10 pentru clădirea care are o vechime cuprinsă icircntre 30 de ani și 50 de ani
inclusiv la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință
Persoanele fizice care au icircn proprietate două sau mai multe cladiri datorează un
impozit pe cladiri majorat după cum urmează
a) cu 65 pentru prima cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
b) cu 150 pentru a doua cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
c) cu 300 pentru a treia cladire și urmatoarele icircn afara celei de la adresa de
domiciliu
Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
Icircn cazul persoanelor juridice impozitul pe cladiri se calculează prin aplicarea unei
cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii Cota de impozit se stabilește prin
hotarare a consiliului local și poate fi cuprinsă icircntre 025 si 150 inclusiv
Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii icircn patrimoniu
icircnregistrată icircn contabilitatea proprietarului cladirii conform prevederilor legale icircn vigoare
Icircn cazul clădirii la care au fost executate lucrari de reconstruire consolidare
modernizare modificare sau extindere de catre locatar din punct de vedere fiscal acesta are
obligația sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi
declarații fiscale icircn termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective
Icircn cazul unei clădiri a carei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizarii
valoarea impozabilă se reduce cu 15
Icircn cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform reglementarilor contabile valoarea
impozabilă a cladirii este valoarea contabilă rezultată icircn urma reevaluarii icircnregistrată ca atare
icircn contabilitatea proprietarului ndash persoană juridică
Icircn cazul unei clădiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de
referință cota impozitului pe cladiri se stabilește de consiliul localConsiliul General al
Municipiului București icircntre 5 si 10 și se aplică la valoarea de inventar a clădirii
icircnregistrată icircn contabilitatea persoanelor juridice pacircnă la sfacircrșitul lunii icircn care s-a efectuat
prima reevaluare
Icircn cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar pe icircntreaga
durata a acestuia se aplică urmatoarele reguli
a) impozitul pe cladiri se datorează de locatar
b) valoarea care se ia icircn considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din
contract a clădirii asa cum este ea icircnregistrată icircn contabilitatea locatorului sau a locatarului
conform prevederilor legale icircn vigoare
21
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
c) icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decacirct prin ajungerea la
scadență impozitul pe cladiri este datorat de locator
Impozitul pe cladiri se aplică pentru orice cladire deținută de o persoană juridica aflată
icircn funcțiune icircn rezervă sau icircn conservare chiar dacă valoarea sa a fost recuperata integral pe
calea amortizarii
242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
Impozitul pe teren este un impozit anual datorat de contribuabilii care dețin icircn
proprietate terenuri situate icircn municipii orașe și comune icircn intravilanul sau extravilanul
acestora
Icircn cazul unui teren aflat icircn administrarea sau icircn folosință după caz a altei persoane și
pentru care se datorează chiriearendă icircn baza unui contract de icircnchirierearendare impozitul
pe teren se datorează de către proprietar
Cacircnd terenul este deținut icircn comun de două sau mai multe persoane fiecare proprietar
datorează impozit pentru partea din teren aflată icircn proprietatea sa Icircn cazul icircn care nu se pot
stabili părțile individuale ale proprietăților icircn comun se aplică aceleași reguli ca la impozitul
pe clădiri
Impozitul pe teren nu se datorează pentru
a terenurile aflate icircn administrarea sau icircn folosință instituțiilor publice
b terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru
agricultură sau silvicultură inclusiv cele ocupate de iazuri bălți sau lacuri de acumulare
terenurile utilizate pentru exploatările din subsol icircn măsura icircn care nu afectează folosirea
suprafeței solului
c terenurile aferente clădirile aflate pe domeniul public și privat al statului
administrate de Regia Autonomă
243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
Orice persoană care are icircn proprietate un mijloc de transport care trebuie icircnmatriculat
icircn Romacircnia datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport cu excepția cazurilor icircn
care icircn prezentul capitol se prevede altfel
22
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Impozitul pe mijloacele de transport se platește la bugetul local al unitații
administrativ-teritoriale unde persoana icircși are domiciliul sediul sau punctul de lucru după
caz
Icircn cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar
pe icircntreaga durată a acestuia impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar
Icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decat prin ajungerea la scadență
impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator
Impozitul pe mijloacele de transport se calculează icircn funcție de tipul mijlocului de
transport conform celor prevazute icircn prezentul capitol
Icircn cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule impozitul pe mijlocul de transport
se calculează icircn funcție de capacitatea cilindrică a acestuia prin inmulțirea fiecarei grupe de
200 cm^3 sau fracțiune din această cu sumă corespunzatoare din tabelul urmator
Tabelul nr13 Mijloace de transport
Nr crt
Mijloace de transport cu tractiune mecanica - lei 200 cmc sau fractiune
din aceasta -
1 Motorete scutere motociclete si autoturisme cu capacitatea cilindrica de pana la 1600 cmc inclusiv
8
2 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 1601 cmc si 2000 cmc inclusiv
18
3 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2001 cmc si 2600 cmc inclusiv
72
4 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2601 cmc si 3000 cmc inclusiv
144
5 Autoturisme cu capacitatea cilindrica peste 3001 cmc 2906 Autobuze autocare microbuze 247 Alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata de
pana la 12 tone inclusiv30
8 Tractoare inmatriculate 18 Sursa Preluarea de la Codul fiscal
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
23
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA
2005 -2006
Prin măsurile fiscale icircntreprinse anul 2005 a marcat o abordare nouă a politicii fiscale
care se icircnscrie icircn tendința actuală din țările foste socialiste urmărinde-se declanșarea unei
adevărate competiții icircntre economiile naționale măsuri ce au avut impact și asupra anului
2006
Dintre aceste măsuri cele mai importante au avut icircn fost
a) perfecționarea impozitului pe profit
reducerea cotei de impunere a profitului de la 25 la 16
unificarea cotei de impozitare a profiturilor persoanelor juridice prin eliminarea
cotei reduse de impunere de 10 a profitului obținut din vacircnzarea-cesionarea
proprietăților imobiliare situate icircn Romacircnia și a titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă icircn contextul reducerii cotei standard de impozitare la 16
extinderea bazei de impozitare prin
- eliminarea posibilităților de opțiune pentru impunerea veniturilor la data ratelor
icircn cazul contractelor de vacircnzare cu plata icircn rate și impunerea acestora la data facturării
- renunțarea la posibilitatea deducerii cheltuielilor de amortizare reprezenacircnd 20
din valoarea de intrare a achizițiilor de mijloace fixe amortizabile sau brevete de invenție
amortizabile
b) majorarea cotei de impunere de la 15 la 3 a veniturilor
microicircntreprinderilor Prin această măsură s-a urmărit crearea unui sistem fiscal echitabil
neutru și care să nu genereze tratamente fiscale discriminatorii icircn raport cu diversele categorii
de contribuabili
c) simplificarea și perfecționarea impozitului pe venit unde măsurile luate au
constat icircn
- icircnlocuirea sistemului global de impunere a veniturilor realizate de persoane
fizice care presupunea utilizarea unui barem de impunere cu cote progresive cuprinse icircntre
18 și 40 cu sistemul bazat pe cota unică de 16 aplicată majoritatea categoriilor de
venituri Sistemul propus asigură simplitate obiectivitate și creează premisele pentru creștrea
economică prin stimularea investițiilor
Elementele cheie icircn impunerea veniturilor icircn acest sistem vizează renunțarea la
procedura de globalizare a anumitor venituri și icircnlocuirea acestui sistem cu impunerea
veniturilor pentru fiecare sursă de venie din fiecare categorie impozitul fiind final Această
24
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
abordare a generat modificări icircn sistemul de compensare a pierderilor precum și icircn sistemul
de declarare
- s-au eliminat din legislația fiscală deducerile economice care includeau
cheltuieli pentru reabilitarea locuinței de domiciliu destinate reducerii
pierderilor de căldură icircn scopul icircmbunătățirii confortului termic icircn limita sumei de 15
milioane lei anual
prime de asigurare pentru locuința de domiciliu icircn limita echivalentului icircn lei a
200 de euro pe an
prime de asigurare privată de sănătate cu excepția celor icircncheiate icircn scopuri
estetice icircn limita echivalentului icircn lei a 200 de euro pe an
cotizația de sindicat potrivit legislației icircn materie
Cele mai importante măsuri fiscale icircn anul 2006 au fost
Icircn domeniul impozitului pe profit
- extinderea numărului de contribuabili
- extinderea bazei impozabile prin
restracircngerea categoriilor de rezerve deductibile la calculul profitului impozabil
pentru societățile bancare și de asigurare precum și din sectorul energetic petrolier prin
eliminarea celor specifice față de celelalte categorii de contribuabili
eliminarea unor facilități fiscale cuprinse icircn acte normative considerate
neconforme cu principiile Uniunii Europene
Icircn domeniul impozitului pe venit
aplicarea cotei unice de 16 asupra cacircștigurilor din transferul titlurilor de valoare icircn
timpul anului cu posibilitatea opțională de definitivare la sfacircrșitul anului a impozitului
aplicacircnd cota de 16 asupra cacircștigului net
renunțarea la facilitarea de neimpozitare a cacircștigurilor din transferul proprietăților
imobiliare dobacircndite prin moștenire și schimb
Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2006 conform legislației pentru veniturile realizate de
persoanele fizice și juridice nerezidente s-a aplicat cota de 16 cu excepția veniturilor
obținute din jocuri de noroc pentru care se obține cota de impozit de 20 și 25
S-au unificat icircn felul acesta cotele de impozitare practicate pentru nerezidenți crescacircnd
de la 10 și respectiv 15 la 16 cu excepția jocurilor de noroc unde cota rămacircne
constantă
Icircn domeniul impozitelor și taxelor locale au fost avute icircn vedere următoarele măsuri
25
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
icircn cazul clădirilor utilizate ca locuințe s-a majorat impozitul aferent acestora taxa asupra
mijloacelor de transport s-a majorat ca urmare a modificării modului de calcul a impozitului
majorarea taxei datorate pentru iahturi renunțarea la scutirea de la plata taxei asupra
succesiunii dacă icircncheierea procedurilor succesorale a fost făcută icircn termen de un an de la
data decesului proprietarilor bunului
32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
Din analiza datelor existente icircn bugetele de stat pe anii 2008 2009 si 2010
comparativ icircn dinamica situația principalelor impozite directe se prezintă astfel
Tabelul nr 31
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada 2008 - 2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit
profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
11783340 14477345 15237165
Impozit pe profit 10382000 12821300 13445500
Alte impozite pe
venit profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
1401340 1656045 1791665
SursaBugetul de stat 2008 2009 și 2010
26
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig31 Impozitul pe venitprofit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada
2008-2010
Tabelul nr32
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane fizice icircn perioada 2008-
2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit profit
și cacircștiguri de capital
de la persoane fizice
2181700 4116100 4696314
Impozit pe venit 13036500 17482527 20006115
Alte impozite pe venit
profit și cacircștiguri de
capital de la persoane
fizice
110 500 2000
Sursa Bugetul de stat 20082009 și 2010
27
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig32 Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoanele fizice icircn perioada
2008-2010
Tabel nr33
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venitul din salarii 12848200 14761042
Impozit pe venituri din activități independente 344523 642061
Impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor 261600 297610
Impozit pe venituri din dividende 1583200 1708260
Impozit pe venituri din pensii 346300 441797
Impozit pe venituri din activități agricole 28673 50802
Impozit pe veniturile din transferul proprietăților
imobiliare din
patrimoniul personal
835706 895258
Impozit pe venituri realizate de persoane fizice
nerezidente
74000 122995
SursaBugetul de stat 2009 și 2010
28
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig33 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr34
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venituri din dobacircnzi 383600 117662
Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare 592700 120260
Impozit pe venituri din operațiuni de vacircnzare-cumpărare de
valută la termen pe bază de contract precum și din orice alte
operațiuni
2599 323
Impozit pe venituri obținute din valorificare de bunuri icircn
regim de consignație și din activități desfășurate pe baza
unui contract de agent comision sau mandat comercial
56000
119130
Impozit pe veniturile din activități de expertiză contabilă
tehnică judiciară și extrajudiciară
4200 6292
Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc din
premii și din prime icircn bani și sau natură
47500 92055
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
29
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr34 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr35
Impozitul pe venit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozitul pe venitul microicircntreprinderilor 556000 694000
Impozit pe venitul reprezentanțelor din Romacircnia ale
societăților
comerciale și organizațiilor economice străine
28000 3800
Impozit pe venitul realizat de persoane juridice
nerezidente
751325 799000
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
30
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice
Tabel nr36
Impozitul pe profit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500
Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000
Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din
nerespectarea Legii privind protecția consumatorului
629
325
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
31
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
venituri excepționale
Cheltuielile reprezintă sumele sau valorile plătite ori de plătit după natura lor care
sunt aferente realizării veniturilor așa cum sunt icircnregistrate icircn contabilitatea contribuabililor
Icircn cadrul cheltuielilor efectuate pentru realizarea veniturilor se includ
cheltuieli de exploatare
cheltuielile financiare
cheltuieli excepționale
Pentru determinarea profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt
aferente realizării veniturilor conform prevederilor legale
Constatarea controlul urmărirea și icircncasarea impozitelor și a majorărilor de
icircntacircrziere se efectuează de către organele fiscale din subordinea direcțiilor finanțelor publice
județene și a municipiului București de Garda Financiară și de Curtea de Conturi
La efectuarea controlului se urmărește respectarea de către plătitor a realității și
legalității atacirct a veniturilor cacirct și a cheltuielilor determinarea profitului impozabil aplicarea
cotelor legale pentru stabilirea impozitului vărsarea integrală și la termen a acestuia
reflectarea corectă și la zi icircn evidența contabilă a tuturor operațiilor efectuate
12
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CAPITOLUL II
REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
Moneda de plată și de calcul a impozitelor și taxelor
(1) Impozitele și taxele se plătesc icircn moneda națională a Romacircniei
(2) Sumele icircnscrise pe o declarație fiscală se exprimă icircn moneda națională a Romacircniei
(3) Sumele exprimate icircntr-o menedă se convertesc icircn moneda națională a Romacircnieidupă
cum urmează
a) icircn cazul unei persoane care desfășoară o activitate icircntr-un stat străin și icircși ține
contabilitatea acestei activități profitul impozabil sau venitul net din activități independente și
impozitul plătit statului străin se convertesc icircn moneda națională a Romacircniei prin utilizarea
unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioda căreia icirci este aferent profitul
impozabil sau venitul net
b) icircn oricare alt caz sumele se convertesc icircn moneda națională a Romacircniei prin utilizare
cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se plătesc sumele respective ori la
altă dată prevăzută icircn norme
(4) Icircn icircnțelesul prevederilor alin (3) cursul de schimb valutar folosit pentru a converti icircn
moneda națională a Romacircniei sumele exprimate icircn moneda străină este cursul comunicat de
Banca Națională a Romacircniei exceptacircnd cazurile prevăzute expres icircn norme
Veniturile icircn natură
(1) Icircn icircnțelesul prezentului cod veniturile impozabile cuprind veniturile icircn numerar șisau
icircn natură
(2) Icircn cazul venitului icircn natură valoarea acestuia se stabilește pe baza cantității și a prețului
de piață pentru bunurile sau serviciile respective
Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal ndash (1) La stabilirea sumei unui
impozit sau a unei taxe icircn icircnțelesul prezentului cod autoritățile fiscale pot să nu ia icircn
considerare o tranzacție care nu are un scop economic sau pot reicirccadra forma unei tranzacții
pentru a reflecta conținutul economic al tranzacției
(2) Icircn cadrul unei tranzacții icircntre persoane afiliate autoritățile fiscale pot ajusta venitul sau
cheltuielile oricăreia dintre persoane după cum este necesar pentru a reflecta prețul de piață
13
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
al bunurilor sau serviciilor furnizate icircn cadrul tranzacției la stabilirea prețului de piață al
tranzacțiilor icircntre persoane afiliate se folosește cea mai adecvată dintre următoarele
metode
a) metoda comparării prețurilor plătite altor persoane care vacircnd bunuri sau servicii
comparabile către persoane independente
b) metoda cost-plus prin care prețul de piață se stabilește pe baza costurilor bunului sau
serviciului asigurat prin tranzacție majorat cu marja de profit corespunzătoare
c) metoda prețului de revacircnzare prin care prețul de piață se stabilește pe baza prețului de
revacircnzare a bunului sau serviciului unei persoane independente diminuat cu cheltuiala cu
vacircnzarea alte cheltuieli ale contribuabilului și o marjă de profit
d) orice metodă recunoscută icircn liniile directoare privind prețurile de transfer emise de
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
Veniturile obținute icircn Romacircnia ndash Următoarele venituri sunt considerate ca fiind
obținute icircn Romacircnia indiferent dacă sunt primite icircn Romacircnia sau icircn străinătate sub formă de
a) venituri atribuibile unui sediu permanent din Romacircnia
b) veniturile din activități dependente desfășurate icircn Romacircnia
c) dividende de la o persoană juridică romacircnă
d) dobacircnzi de la un rezident
e) dobacircnzi de la un nerezident care are un sediu permanent icircn Romacircnia este o cheltuială
a sediului permanent
f) redevențe de la un rezident
g) redevențe de la un nerezident care are un sediu permanent icircn Romacircnia dacă redevența
este o cheltuială a sediului permanent
h) venituri din proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia inclusiv veniturile din exploatarea
resurselor naturale situate icircn Romacircnia venituri din folosirea proprietății imobiliare situate icircn
Romacircnia și venituri din transferul dreptului de proprietate asupra proprietăților imobiliare
situate icircn Romacircnia
i) venituri din transferul titlurilor de participare la o persoană juridică dacă persoana
juridică este o persoană juridică romacircnă sau dacă cea mai mare parte a valorii mijloacelor fixe
ale persoanei juridice direct sau prin una sau mai multe persoane juridice reprezintă
proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia
j) venituri din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat
k) venituri din servicii prestate icircn Romacircnia exclusiv transportul internațional și prestările
de servicii accesorii acestui transport
14
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
l) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanță din orice domeniu
dacă aceste venituri sunt obținute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt
cheltuieli ale unui sediu permanent din Romacircnia
m) veniturile reprezentacircnd remunerații primite de la nerezidenți ce au calitate de
administrator fondator sau membru al consiliului de administrație al unei persoane juridice
romacircne
n) comisioane de la un rezident
o) comisioane de la un nerezident care are sediul permanent icircn Romacircnia dacă comisionul
este o cheltuială a sediului permanent
p) venituri din activități sportive și divertisment desfășurate icircn Romacircnia indiferent dacă
veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activități sau de
către alte persoane
q) veniturile obținute de la jocurile de noroc practicate icircn Romacircnia
r) orice alte venituri obținute dintr-o activitate desfășurată icircn Romacircnia
s) veniturile realizate din lichidare sau dizolvare icircn Romacircnia fără lichidare a unei
persoane juridice romacircne
22 IMPOZITUL PE PROFIT
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitului pe profit următoarele persoane
denumite icircn continuare contribuabili
a) persoanele juridice romacircne
b) persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent icircn Romacircnia
c) persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate icircn
Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică
d) persoanele juridice străine care realizează venitul dinsau icircn legătură cu proprietăți
imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne pentru veniturile
realizate atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică icircn acest
caz impozitul datorat de persoana fizică se calculează se reține și se varsă de către persoana
juridică romacircnă
Sfera de cuprindere a impozitului ndash impozitul pe profit se aplică după cum urmează
15
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
a) icircn cazul persoanelor juridice romacircne asupra profitului impozabil obținut din orice
sursă atacirct icircn Romacircnia cacirct și din străinătate
b) icircn cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui
sediu permanent icircn Romacircnia asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent
c) icircn cazul persoanelor juridice străine și al persoanelor fizice nerezidente care desfășoră
o activitate icircn Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică asupra părții din profitul
impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane
d) icircn cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri dinsau icircn legătură cu
proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare
deținute la o persoană juridică romacircnă asupra profitului impozabil acestor venituri
e) icircn cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne care
realizează venituri atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică
asupra părții din profitul impozabil al asocierii atribuite persoanei fizice rezidente
Scutiri ndash Sunt scutiți de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili
a) trezoreria statului
b) instituțiile publice pentru fondurile publice inclusiv pentru veniturile proprii și
disponibilitățile realizate și utilizate potrivit Legii nr5002002 privind finanțele publice cu
modificările ulterioare și Ordonanței de urgență a Guvernului nr452003 privind finanțele
publice locale dacă legea nu prevede altfel
c) persoanele juridice romacircne care plătesc impozitul pe veniturile microicircntreprinderilor
d) fundațiile romacircne constitute ca urmare a unui legat
e) cultele religioase pentru veniturile obținute din activități economice care sunt utilizate
pentru susținerea activităților cu scop caritabil
f) cultele religioase pentru veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor
produselor necesare activității de cult potrivit legii și pentru veniturile obținute din chirii cu
condiția ca sursele respective să fie utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori pentru
icircntreținerea și funcționarea unităților de cult pentru lucrările de construcție reparații și de
consolidare a lăcașelor de cult și a clădirilor ecliziastice pentru icircnvățacircmacircnt și pentru acțiuni
specifice cultelor religioase inclusiv veniturile din despăgubiri sub formă bănescă obținute ca
urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de
proprietate
g) instituțiile de icircnvățacircmacircnt particular acreditate precum și cele autorizate pentru
veniturile utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori potrivit Legii icircnvățacircmacircntului
nr841995 republicată cu modificările și completările ulterioare și Ordonanței de urgență a
16
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Guvernului nr1742001 privind unele măsuri pentru icircmbunătățirea finanțării icircnvățacircmacircntului
superior cu modificările ulterioare
h) asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari
recunoscute ca asociații de proprietari potrivit Legii locuinței nr 1441996 republicată cu
modificările și completările ulterioare pentru veniturile obținute din activități economice și
care sunt sau urmează a fi utilizate pentru icircmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii
pentru icircntreținerea și repararea proprietății comune
i) fondul de garantare a depozitelor icircn sistemul bancar constituit potrivit legii
j) fondul de compensare a investițiilor icircnființat potrivit legii
k) Banca Națională a Romacircniei
l) fondul de garantare a pensiilor private icircnființat potrivit legii
Cotele de impozitare ndash Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului
impozabil este de 16 cu excepțiile prevăzute icircn articolul 38 Profitul impozabil și impozitul
pe profit se calculează și se evidențiază trimestrial cumulat de la icircnceputul anului
Anul fiscal este considerat conform legislației icircn vigoare anul calendaristic Cacircnd un
contribuabil se icircnființează sau icircncetează să mai existe icircn cursul unui an fiscal perioada
impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat
23 IMPOZITUL PE VENIT
Contribuabilii ndash Următoarele persoane datorează plata impozitului conform articolului
39 și sunt numite icircn continuare contribuabili
a) persoanele fizice rezidente
b) persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin
intermediul unui sediu permanent icircn Romacircnia
c) persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente icircn Romacircnia
d) persoanele fizice nerezidente care obțin venituri din activități independente
Sfera de cuprindere a impozitului ndash (1) Impozitul prevăzut icircn articolul 40 denumit
icircn continuare impozit pe venit se aplică la următoarele venituri
a) icircn cazul persoanelor fizice rezidente romacircne cu domiciliul icircn Romacircnia veniturile
obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei
17
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) icircn cazul persoanelor fizice rezidente altele decacirct cele prevăzute la litera a) numai
veniturile obținute din Romacircnia care sunt impuse la nivelul fiecărei surse din categoriile de
venituri prevăzute la articolul 41
c) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă prin
intermediul unui sediu permenent icircn Romacircnia venitului net atribuibil sediului permanent
d) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă icircn
Romacircnia venitului salarial net din această activitate
e) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care obțin veniturile prevăzute la articolul 39
litera d) venitului determinat conform regulilor prevăzute icircn prezentul titlu ce corespund
categoriei respective de venit
(2) Persoanele fizice care icircndeplinesc condițiile de rezidență prevăzute la articolul 7 aliniatul
(1) pct 23 litera b) sau c) timp de trei ani consecutiv vor fi supuse impozitul pe venit pentru
veniturile obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei icircncepacircnd cu al
patrulea an fiscal
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit ndash Categoriile de venituri supuse
impozitului pe venit potrivit articolului 41 sunt următoarele
a) veniturile din activități independente
b) veniturile din salarii
c) veniturile din cedarea folosinței bunurilor
d) veniturile din investiții
e) veniturile din pensii
f) veniturile din activități agricole
g) veniturile din premii și jocuri de noroc
h) veniturile din transferul proprietăților imobiliare
i) veniturile din alte surse
Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activități indepente
salarii cedarea folosinței bunurilor pensii activități agricole premii și alte surse este de 16
aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă Fac
excepție de la prevederile de mai sus cotele de impozit prevăzute icircn categoriile de venituri din
investiții și jocuri de noroc
Perioada impozabilă ndash este anul fiscal care corespunde anului calendaristic Prin
excepție perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic icircn situația icircn care decesul
contribuabilului survine icircn cursul anului
18
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitelor și taxelor locale atacirct personale
fizice (inclusiv cele care desfășoră activități economice pe baza liberei inițiative ori exercită icircn
mod individual sau prin asociere orice profesie liberă) cacirct și persoanele juridice
Icircn categoria impozitelor și taxelor locale sunt incluse
impozitul și taxa pe clădiri
impozitul și taxa pe teren
taxa asupra mijloacelor de transport
taxa pentru eliberarea certificatelor avizelor și autorizațiilor
taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate
impozitul pe spectacole
taxa hotelieră
taxe speciale
alte taxe locale
241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
Orice persoană care are icircn proprietate o clădire situată icircn Romacircnia datorează anual
impozit pentru acea cladire exceptacircnd cazul icircn care icircn prezentul titlu se prevede diferit
Impozitul pe cladiri precum si taxa pe cladiri se datorează către bugetul local al
comunei al orasului sau al municipiului icircn care este amplasată clădirea
Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unitaților administrativ-
teritoriale concesionate icircnchiriate date icircn administrare ori in folosință după caz persoanelor
juridice altele decat cele de drept public se stabilește taxa pe cladiri care reprezintă sarcina
fiscală a concesionarilor locatarilor titularilor dreptului de administrare sau de folosință
după caz icircn condiții similare impozitului pe cladiri
Calculul impozitului pentru persoane fizice
Icircn cazul persoanelor fizice impozitul pe clădiriicircn mediul rural se calculează prin
aplicarea cotei de impozitare de 01 la valoarea impozabilă a cladirii
Valoarea impozabila a cladirii exprimată icircn lei se determină prin icircnmulțirea
suprafeței construite desfășurate a acesteia exprimate icircn metri patrați cu valoarea impozabilă
corespunzatoare exprimată icircn leimp din tabelul urmator
Valoarea impozabila ndash leimp -
19
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
A Cladire cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
806 478
B Cladire cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
219 137
C Cladire-anexa cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
137 123
D Cladire-anexa cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
82 54
E Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate ca locuinta in oricare dintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
75 din suma care s-
ar aplica cladirii
75 din suma care s-ar
aplica cladirii
F Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate in alte scopuri decat cel de locuinta in oricaredintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
50 din suma care s-
ar aplica cladirii
50 din suma care s-ar
aplica cladirii
Sursa Preluare din Codul fiscal
Valoarea impozabilă a cladirii se ajustează icircn funcție de rangul localității și zona icircn
care este amplasată cladirea prin icircnmulțirea valorii determinate cu coeficientul de corecție
corespunzator prevăzut icircn tabelul urmator
Tabelul nr12 Coeficienti de corectie
Zona in
cadrul
localitatii
Rangul localitatii
0 I II III IV V
A 260 250 240 230 110 105
B 250 240 230 220 105 100
C 240 230 220 210 100 095
D 230 220 210 200 095 090
Sursa Preluare din Codul fiscal
In cazul unui apartament amplasat icircntr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8
apartamente coeficientul de corecție se reduce cu 010
Valoarea impozabilă a cladirii se reduce icircn funcție de anul terminarii acesteia după
cum urmează
a) cu 20 pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referință
20
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) cu 10 pentru clădirea care are o vechime cuprinsă icircntre 30 de ani și 50 de ani
inclusiv la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință
Persoanele fizice care au icircn proprietate două sau mai multe cladiri datorează un
impozit pe cladiri majorat după cum urmează
a) cu 65 pentru prima cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
b) cu 150 pentru a doua cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
c) cu 300 pentru a treia cladire și urmatoarele icircn afara celei de la adresa de
domiciliu
Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
Icircn cazul persoanelor juridice impozitul pe cladiri se calculează prin aplicarea unei
cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii Cota de impozit se stabilește prin
hotarare a consiliului local și poate fi cuprinsă icircntre 025 si 150 inclusiv
Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii icircn patrimoniu
icircnregistrată icircn contabilitatea proprietarului cladirii conform prevederilor legale icircn vigoare
Icircn cazul clădirii la care au fost executate lucrari de reconstruire consolidare
modernizare modificare sau extindere de catre locatar din punct de vedere fiscal acesta are
obligația sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi
declarații fiscale icircn termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective
Icircn cazul unei clădiri a carei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizarii
valoarea impozabilă se reduce cu 15
Icircn cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform reglementarilor contabile valoarea
impozabilă a cladirii este valoarea contabilă rezultată icircn urma reevaluarii icircnregistrată ca atare
icircn contabilitatea proprietarului ndash persoană juridică
Icircn cazul unei clădiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de
referință cota impozitului pe cladiri se stabilește de consiliul localConsiliul General al
Municipiului București icircntre 5 si 10 și se aplică la valoarea de inventar a clădirii
icircnregistrată icircn contabilitatea persoanelor juridice pacircnă la sfacircrșitul lunii icircn care s-a efectuat
prima reevaluare
Icircn cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar pe icircntreaga
durata a acestuia se aplică urmatoarele reguli
a) impozitul pe cladiri se datorează de locatar
b) valoarea care se ia icircn considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din
contract a clădirii asa cum este ea icircnregistrată icircn contabilitatea locatorului sau a locatarului
conform prevederilor legale icircn vigoare
21
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
c) icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decacirct prin ajungerea la
scadență impozitul pe cladiri este datorat de locator
Impozitul pe cladiri se aplică pentru orice cladire deținută de o persoană juridica aflată
icircn funcțiune icircn rezervă sau icircn conservare chiar dacă valoarea sa a fost recuperata integral pe
calea amortizarii
242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
Impozitul pe teren este un impozit anual datorat de contribuabilii care dețin icircn
proprietate terenuri situate icircn municipii orașe și comune icircn intravilanul sau extravilanul
acestora
Icircn cazul unui teren aflat icircn administrarea sau icircn folosință după caz a altei persoane și
pentru care se datorează chiriearendă icircn baza unui contract de icircnchirierearendare impozitul
pe teren se datorează de către proprietar
Cacircnd terenul este deținut icircn comun de două sau mai multe persoane fiecare proprietar
datorează impozit pentru partea din teren aflată icircn proprietatea sa Icircn cazul icircn care nu se pot
stabili părțile individuale ale proprietăților icircn comun se aplică aceleași reguli ca la impozitul
pe clădiri
Impozitul pe teren nu se datorează pentru
a terenurile aflate icircn administrarea sau icircn folosință instituțiilor publice
b terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru
agricultură sau silvicultură inclusiv cele ocupate de iazuri bălți sau lacuri de acumulare
terenurile utilizate pentru exploatările din subsol icircn măsura icircn care nu afectează folosirea
suprafeței solului
c terenurile aferente clădirile aflate pe domeniul public și privat al statului
administrate de Regia Autonomă
243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
Orice persoană care are icircn proprietate un mijloc de transport care trebuie icircnmatriculat
icircn Romacircnia datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport cu excepția cazurilor icircn
care icircn prezentul capitol se prevede altfel
22
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Impozitul pe mijloacele de transport se platește la bugetul local al unitații
administrativ-teritoriale unde persoana icircși are domiciliul sediul sau punctul de lucru după
caz
Icircn cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar
pe icircntreaga durată a acestuia impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar
Icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decat prin ajungerea la scadență
impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator
Impozitul pe mijloacele de transport se calculează icircn funcție de tipul mijlocului de
transport conform celor prevazute icircn prezentul capitol
Icircn cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule impozitul pe mijlocul de transport
se calculează icircn funcție de capacitatea cilindrică a acestuia prin inmulțirea fiecarei grupe de
200 cm^3 sau fracțiune din această cu sumă corespunzatoare din tabelul urmator
Tabelul nr13 Mijloace de transport
Nr crt
Mijloace de transport cu tractiune mecanica - lei 200 cmc sau fractiune
din aceasta -
1 Motorete scutere motociclete si autoturisme cu capacitatea cilindrica de pana la 1600 cmc inclusiv
8
2 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 1601 cmc si 2000 cmc inclusiv
18
3 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2001 cmc si 2600 cmc inclusiv
72
4 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2601 cmc si 3000 cmc inclusiv
144
5 Autoturisme cu capacitatea cilindrica peste 3001 cmc 2906 Autobuze autocare microbuze 247 Alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata de
pana la 12 tone inclusiv30
8 Tractoare inmatriculate 18 Sursa Preluarea de la Codul fiscal
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
23
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA
2005 -2006
Prin măsurile fiscale icircntreprinse anul 2005 a marcat o abordare nouă a politicii fiscale
care se icircnscrie icircn tendința actuală din țările foste socialiste urmărinde-se declanșarea unei
adevărate competiții icircntre economiile naționale măsuri ce au avut impact și asupra anului
2006
Dintre aceste măsuri cele mai importante au avut icircn fost
a) perfecționarea impozitului pe profit
reducerea cotei de impunere a profitului de la 25 la 16
unificarea cotei de impozitare a profiturilor persoanelor juridice prin eliminarea
cotei reduse de impunere de 10 a profitului obținut din vacircnzarea-cesionarea
proprietăților imobiliare situate icircn Romacircnia și a titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă icircn contextul reducerii cotei standard de impozitare la 16
extinderea bazei de impozitare prin
- eliminarea posibilităților de opțiune pentru impunerea veniturilor la data ratelor
icircn cazul contractelor de vacircnzare cu plata icircn rate și impunerea acestora la data facturării
- renunțarea la posibilitatea deducerii cheltuielilor de amortizare reprezenacircnd 20
din valoarea de intrare a achizițiilor de mijloace fixe amortizabile sau brevete de invenție
amortizabile
b) majorarea cotei de impunere de la 15 la 3 a veniturilor
microicircntreprinderilor Prin această măsură s-a urmărit crearea unui sistem fiscal echitabil
neutru și care să nu genereze tratamente fiscale discriminatorii icircn raport cu diversele categorii
de contribuabili
c) simplificarea și perfecționarea impozitului pe venit unde măsurile luate au
constat icircn
- icircnlocuirea sistemului global de impunere a veniturilor realizate de persoane
fizice care presupunea utilizarea unui barem de impunere cu cote progresive cuprinse icircntre
18 și 40 cu sistemul bazat pe cota unică de 16 aplicată majoritatea categoriilor de
venituri Sistemul propus asigură simplitate obiectivitate și creează premisele pentru creștrea
economică prin stimularea investițiilor
Elementele cheie icircn impunerea veniturilor icircn acest sistem vizează renunțarea la
procedura de globalizare a anumitor venituri și icircnlocuirea acestui sistem cu impunerea
veniturilor pentru fiecare sursă de venie din fiecare categorie impozitul fiind final Această
24
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
abordare a generat modificări icircn sistemul de compensare a pierderilor precum și icircn sistemul
de declarare
- s-au eliminat din legislația fiscală deducerile economice care includeau
cheltuieli pentru reabilitarea locuinței de domiciliu destinate reducerii
pierderilor de căldură icircn scopul icircmbunătățirii confortului termic icircn limita sumei de 15
milioane lei anual
prime de asigurare pentru locuința de domiciliu icircn limita echivalentului icircn lei a
200 de euro pe an
prime de asigurare privată de sănătate cu excepția celor icircncheiate icircn scopuri
estetice icircn limita echivalentului icircn lei a 200 de euro pe an
cotizația de sindicat potrivit legislației icircn materie
Cele mai importante măsuri fiscale icircn anul 2006 au fost
Icircn domeniul impozitului pe profit
- extinderea numărului de contribuabili
- extinderea bazei impozabile prin
restracircngerea categoriilor de rezerve deductibile la calculul profitului impozabil
pentru societățile bancare și de asigurare precum și din sectorul energetic petrolier prin
eliminarea celor specifice față de celelalte categorii de contribuabili
eliminarea unor facilități fiscale cuprinse icircn acte normative considerate
neconforme cu principiile Uniunii Europene
Icircn domeniul impozitului pe venit
aplicarea cotei unice de 16 asupra cacircștigurilor din transferul titlurilor de valoare icircn
timpul anului cu posibilitatea opțională de definitivare la sfacircrșitul anului a impozitului
aplicacircnd cota de 16 asupra cacircștigului net
renunțarea la facilitarea de neimpozitare a cacircștigurilor din transferul proprietăților
imobiliare dobacircndite prin moștenire și schimb
Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2006 conform legislației pentru veniturile realizate de
persoanele fizice și juridice nerezidente s-a aplicat cota de 16 cu excepția veniturilor
obținute din jocuri de noroc pentru care se obține cota de impozit de 20 și 25
S-au unificat icircn felul acesta cotele de impozitare practicate pentru nerezidenți crescacircnd
de la 10 și respectiv 15 la 16 cu excepția jocurilor de noroc unde cota rămacircne
constantă
Icircn domeniul impozitelor și taxelor locale au fost avute icircn vedere următoarele măsuri
25
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
icircn cazul clădirilor utilizate ca locuințe s-a majorat impozitul aferent acestora taxa asupra
mijloacelor de transport s-a majorat ca urmare a modificării modului de calcul a impozitului
majorarea taxei datorate pentru iahturi renunțarea la scutirea de la plata taxei asupra
succesiunii dacă icircncheierea procedurilor succesorale a fost făcută icircn termen de un an de la
data decesului proprietarilor bunului
32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
Din analiza datelor existente icircn bugetele de stat pe anii 2008 2009 si 2010
comparativ icircn dinamica situația principalelor impozite directe se prezintă astfel
Tabelul nr 31
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada 2008 - 2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit
profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
11783340 14477345 15237165
Impozit pe profit 10382000 12821300 13445500
Alte impozite pe
venit profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
1401340 1656045 1791665
SursaBugetul de stat 2008 2009 și 2010
26
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig31 Impozitul pe venitprofit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada
2008-2010
Tabelul nr32
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane fizice icircn perioada 2008-
2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit profit
și cacircștiguri de capital
de la persoane fizice
2181700 4116100 4696314
Impozit pe venit 13036500 17482527 20006115
Alte impozite pe venit
profit și cacircștiguri de
capital de la persoane
fizice
110 500 2000
Sursa Bugetul de stat 20082009 și 2010
27
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig32 Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoanele fizice icircn perioada
2008-2010
Tabel nr33
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venitul din salarii 12848200 14761042
Impozit pe venituri din activități independente 344523 642061
Impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor 261600 297610
Impozit pe venituri din dividende 1583200 1708260
Impozit pe venituri din pensii 346300 441797
Impozit pe venituri din activități agricole 28673 50802
Impozit pe veniturile din transferul proprietăților
imobiliare din
patrimoniul personal
835706 895258
Impozit pe venituri realizate de persoane fizice
nerezidente
74000 122995
SursaBugetul de stat 2009 și 2010
28
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig33 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr34
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venituri din dobacircnzi 383600 117662
Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare 592700 120260
Impozit pe venituri din operațiuni de vacircnzare-cumpărare de
valută la termen pe bază de contract precum și din orice alte
operațiuni
2599 323
Impozit pe venituri obținute din valorificare de bunuri icircn
regim de consignație și din activități desfășurate pe baza
unui contract de agent comision sau mandat comercial
56000
119130
Impozit pe veniturile din activități de expertiză contabilă
tehnică judiciară și extrajudiciară
4200 6292
Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc din
premii și din prime icircn bani și sau natură
47500 92055
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
29
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr34 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr35
Impozitul pe venit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozitul pe venitul microicircntreprinderilor 556000 694000
Impozit pe venitul reprezentanțelor din Romacircnia ale
societăților
comerciale și organizațiilor economice străine
28000 3800
Impozit pe venitul realizat de persoane juridice
nerezidente
751325 799000
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
30
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice
Tabel nr36
Impozitul pe profit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500
Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000
Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din
nerespectarea Legii privind protecția consumatorului
629
325
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
31
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CAPITOLUL II
REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
Moneda de plată și de calcul a impozitelor și taxelor
(1) Impozitele și taxele se plătesc icircn moneda națională a Romacircniei
(2) Sumele icircnscrise pe o declarație fiscală se exprimă icircn moneda națională a Romacircniei
(3) Sumele exprimate icircntr-o menedă se convertesc icircn moneda națională a Romacircnieidupă
cum urmează
a) icircn cazul unei persoane care desfășoară o activitate icircntr-un stat străin și icircși ține
contabilitatea acestei activități profitul impozabil sau venitul net din activități independente și
impozitul plătit statului străin se convertesc icircn moneda națională a Romacircniei prin utilizarea
unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioda căreia icirci este aferent profitul
impozabil sau venitul net
b) icircn oricare alt caz sumele se convertesc icircn moneda națională a Romacircniei prin utilizare
cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se plătesc sumele respective ori la
altă dată prevăzută icircn norme
(4) Icircn icircnțelesul prevederilor alin (3) cursul de schimb valutar folosit pentru a converti icircn
moneda națională a Romacircniei sumele exprimate icircn moneda străină este cursul comunicat de
Banca Națională a Romacircniei exceptacircnd cazurile prevăzute expres icircn norme
Veniturile icircn natură
(1) Icircn icircnțelesul prezentului cod veniturile impozabile cuprind veniturile icircn numerar șisau
icircn natură
(2) Icircn cazul venitului icircn natură valoarea acestuia se stabilește pe baza cantității și a prețului
de piață pentru bunurile sau serviciile respective
Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal ndash (1) La stabilirea sumei unui
impozit sau a unei taxe icircn icircnțelesul prezentului cod autoritățile fiscale pot să nu ia icircn
considerare o tranzacție care nu are un scop economic sau pot reicirccadra forma unei tranzacții
pentru a reflecta conținutul economic al tranzacției
(2) Icircn cadrul unei tranzacții icircntre persoane afiliate autoritățile fiscale pot ajusta venitul sau
cheltuielile oricăreia dintre persoane după cum este necesar pentru a reflecta prețul de piață
13
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
al bunurilor sau serviciilor furnizate icircn cadrul tranzacției la stabilirea prețului de piață al
tranzacțiilor icircntre persoane afiliate se folosește cea mai adecvată dintre următoarele
metode
a) metoda comparării prețurilor plătite altor persoane care vacircnd bunuri sau servicii
comparabile către persoane independente
b) metoda cost-plus prin care prețul de piață se stabilește pe baza costurilor bunului sau
serviciului asigurat prin tranzacție majorat cu marja de profit corespunzătoare
c) metoda prețului de revacircnzare prin care prețul de piață se stabilește pe baza prețului de
revacircnzare a bunului sau serviciului unei persoane independente diminuat cu cheltuiala cu
vacircnzarea alte cheltuieli ale contribuabilului și o marjă de profit
d) orice metodă recunoscută icircn liniile directoare privind prețurile de transfer emise de
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
Veniturile obținute icircn Romacircnia ndash Următoarele venituri sunt considerate ca fiind
obținute icircn Romacircnia indiferent dacă sunt primite icircn Romacircnia sau icircn străinătate sub formă de
a) venituri atribuibile unui sediu permanent din Romacircnia
b) veniturile din activități dependente desfășurate icircn Romacircnia
c) dividende de la o persoană juridică romacircnă
d) dobacircnzi de la un rezident
e) dobacircnzi de la un nerezident care are un sediu permanent icircn Romacircnia este o cheltuială
a sediului permanent
f) redevențe de la un rezident
g) redevențe de la un nerezident care are un sediu permanent icircn Romacircnia dacă redevența
este o cheltuială a sediului permanent
h) venituri din proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia inclusiv veniturile din exploatarea
resurselor naturale situate icircn Romacircnia venituri din folosirea proprietății imobiliare situate icircn
Romacircnia și venituri din transferul dreptului de proprietate asupra proprietăților imobiliare
situate icircn Romacircnia
i) venituri din transferul titlurilor de participare la o persoană juridică dacă persoana
juridică este o persoană juridică romacircnă sau dacă cea mai mare parte a valorii mijloacelor fixe
ale persoanei juridice direct sau prin una sau mai multe persoane juridice reprezintă
proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia
j) venituri din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat
k) venituri din servicii prestate icircn Romacircnia exclusiv transportul internațional și prestările
de servicii accesorii acestui transport
14
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
l) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanță din orice domeniu
dacă aceste venituri sunt obținute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt
cheltuieli ale unui sediu permanent din Romacircnia
m) veniturile reprezentacircnd remunerații primite de la nerezidenți ce au calitate de
administrator fondator sau membru al consiliului de administrație al unei persoane juridice
romacircne
n) comisioane de la un rezident
o) comisioane de la un nerezident care are sediul permanent icircn Romacircnia dacă comisionul
este o cheltuială a sediului permanent
p) venituri din activități sportive și divertisment desfășurate icircn Romacircnia indiferent dacă
veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activități sau de
către alte persoane
q) veniturile obținute de la jocurile de noroc practicate icircn Romacircnia
r) orice alte venituri obținute dintr-o activitate desfășurată icircn Romacircnia
s) veniturile realizate din lichidare sau dizolvare icircn Romacircnia fără lichidare a unei
persoane juridice romacircne
22 IMPOZITUL PE PROFIT
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitului pe profit următoarele persoane
denumite icircn continuare contribuabili
a) persoanele juridice romacircne
b) persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent icircn Romacircnia
c) persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate icircn
Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică
d) persoanele juridice străine care realizează venitul dinsau icircn legătură cu proprietăți
imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne pentru veniturile
realizate atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică icircn acest
caz impozitul datorat de persoana fizică se calculează se reține și se varsă de către persoana
juridică romacircnă
Sfera de cuprindere a impozitului ndash impozitul pe profit se aplică după cum urmează
15
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
a) icircn cazul persoanelor juridice romacircne asupra profitului impozabil obținut din orice
sursă atacirct icircn Romacircnia cacirct și din străinătate
b) icircn cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui
sediu permanent icircn Romacircnia asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent
c) icircn cazul persoanelor juridice străine și al persoanelor fizice nerezidente care desfășoră
o activitate icircn Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică asupra părții din profitul
impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane
d) icircn cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri dinsau icircn legătură cu
proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare
deținute la o persoană juridică romacircnă asupra profitului impozabil acestor venituri
e) icircn cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne care
realizează venituri atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică
asupra părții din profitul impozabil al asocierii atribuite persoanei fizice rezidente
Scutiri ndash Sunt scutiți de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili
a) trezoreria statului
b) instituțiile publice pentru fondurile publice inclusiv pentru veniturile proprii și
disponibilitățile realizate și utilizate potrivit Legii nr5002002 privind finanțele publice cu
modificările ulterioare și Ordonanței de urgență a Guvernului nr452003 privind finanțele
publice locale dacă legea nu prevede altfel
c) persoanele juridice romacircne care plătesc impozitul pe veniturile microicircntreprinderilor
d) fundațiile romacircne constitute ca urmare a unui legat
e) cultele religioase pentru veniturile obținute din activități economice care sunt utilizate
pentru susținerea activităților cu scop caritabil
f) cultele religioase pentru veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor
produselor necesare activității de cult potrivit legii și pentru veniturile obținute din chirii cu
condiția ca sursele respective să fie utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori pentru
icircntreținerea și funcționarea unităților de cult pentru lucrările de construcție reparații și de
consolidare a lăcașelor de cult și a clădirilor ecliziastice pentru icircnvățacircmacircnt și pentru acțiuni
specifice cultelor religioase inclusiv veniturile din despăgubiri sub formă bănescă obținute ca
urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de
proprietate
g) instituțiile de icircnvățacircmacircnt particular acreditate precum și cele autorizate pentru
veniturile utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori potrivit Legii icircnvățacircmacircntului
nr841995 republicată cu modificările și completările ulterioare și Ordonanței de urgență a
16
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Guvernului nr1742001 privind unele măsuri pentru icircmbunătățirea finanțării icircnvățacircmacircntului
superior cu modificările ulterioare
h) asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari
recunoscute ca asociații de proprietari potrivit Legii locuinței nr 1441996 republicată cu
modificările și completările ulterioare pentru veniturile obținute din activități economice și
care sunt sau urmează a fi utilizate pentru icircmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii
pentru icircntreținerea și repararea proprietății comune
i) fondul de garantare a depozitelor icircn sistemul bancar constituit potrivit legii
j) fondul de compensare a investițiilor icircnființat potrivit legii
k) Banca Națională a Romacircniei
l) fondul de garantare a pensiilor private icircnființat potrivit legii
Cotele de impozitare ndash Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului
impozabil este de 16 cu excepțiile prevăzute icircn articolul 38 Profitul impozabil și impozitul
pe profit se calculează și se evidențiază trimestrial cumulat de la icircnceputul anului
Anul fiscal este considerat conform legislației icircn vigoare anul calendaristic Cacircnd un
contribuabil se icircnființează sau icircncetează să mai existe icircn cursul unui an fiscal perioada
impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat
23 IMPOZITUL PE VENIT
Contribuabilii ndash Următoarele persoane datorează plata impozitului conform articolului
39 și sunt numite icircn continuare contribuabili
a) persoanele fizice rezidente
b) persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin
intermediul unui sediu permanent icircn Romacircnia
c) persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente icircn Romacircnia
d) persoanele fizice nerezidente care obțin venituri din activități independente
Sfera de cuprindere a impozitului ndash (1) Impozitul prevăzut icircn articolul 40 denumit
icircn continuare impozit pe venit se aplică la următoarele venituri
a) icircn cazul persoanelor fizice rezidente romacircne cu domiciliul icircn Romacircnia veniturile
obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei
17
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) icircn cazul persoanelor fizice rezidente altele decacirct cele prevăzute la litera a) numai
veniturile obținute din Romacircnia care sunt impuse la nivelul fiecărei surse din categoriile de
venituri prevăzute la articolul 41
c) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă prin
intermediul unui sediu permenent icircn Romacircnia venitului net atribuibil sediului permanent
d) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă icircn
Romacircnia venitului salarial net din această activitate
e) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care obțin veniturile prevăzute la articolul 39
litera d) venitului determinat conform regulilor prevăzute icircn prezentul titlu ce corespund
categoriei respective de venit
(2) Persoanele fizice care icircndeplinesc condițiile de rezidență prevăzute la articolul 7 aliniatul
(1) pct 23 litera b) sau c) timp de trei ani consecutiv vor fi supuse impozitul pe venit pentru
veniturile obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei icircncepacircnd cu al
patrulea an fiscal
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit ndash Categoriile de venituri supuse
impozitului pe venit potrivit articolului 41 sunt următoarele
a) veniturile din activități independente
b) veniturile din salarii
c) veniturile din cedarea folosinței bunurilor
d) veniturile din investiții
e) veniturile din pensii
f) veniturile din activități agricole
g) veniturile din premii și jocuri de noroc
h) veniturile din transferul proprietăților imobiliare
i) veniturile din alte surse
Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activități indepente
salarii cedarea folosinței bunurilor pensii activități agricole premii și alte surse este de 16
aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă Fac
excepție de la prevederile de mai sus cotele de impozit prevăzute icircn categoriile de venituri din
investiții și jocuri de noroc
Perioada impozabilă ndash este anul fiscal care corespunde anului calendaristic Prin
excepție perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic icircn situația icircn care decesul
contribuabilului survine icircn cursul anului
18
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitelor și taxelor locale atacirct personale
fizice (inclusiv cele care desfășoră activități economice pe baza liberei inițiative ori exercită icircn
mod individual sau prin asociere orice profesie liberă) cacirct și persoanele juridice
Icircn categoria impozitelor și taxelor locale sunt incluse
impozitul și taxa pe clădiri
impozitul și taxa pe teren
taxa asupra mijloacelor de transport
taxa pentru eliberarea certificatelor avizelor și autorizațiilor
taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate
impozitul pe spectacole
taxa hotelieră
taxe speciale
alte taxe locale
241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
Orice persoană care are icircn proprietate o clădire situată icircn Romacircnia datorează anual
impozit pentru acea cladire exceptacircnd cazul icircn care icircn prezentul titlu se prevede diferit
Impozitul pe cladiri precum si taxa pe cladiri se datorează către bugetul local al
comunei al orasului sau al municipiului icircn care este amplasată clădirea
Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unitaților administrativ-
teritoriale concesionate icircnchiriate date icircn administrare ori in folosință după caz persoanelor
juridice altele decat cele de drept public se stabilește taxa pe cladiri care reprezintă sarcina
fiscală a concesionarilor locatarilor titularilor dreptului de administrare sau de folosință
după caz icircn condiții similare impozitului pe cladiri
Calculul impozitului pentru persoane fizice
Icircn cazul persoanelor fizice impozitul pe clădiriicircn mediul rural se calculează prin
aplicarea cotei de impozitare de 01 la valoarea impozabilă a cladirii
Valoarea impozabila a cladirii exprimată icircn lei se determină prin icircnmulțirea
suprafeței construite desfășurate a acesteia exprimate icircn metri patrați cu valoarea impozabilă
corespunzatoare exprimată icircn leimp din tabelul urmator
Valoarea impozabila ndash leimp -
19
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
A Cladire cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
806 478
B Cladire cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
219 137
C Cladire-anexa cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
137 123
D Cladire-anexa cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
82 54
E Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate ca locuinta in oricare dintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
75 din suma care s-
ar aplica cladirii
75 din suma care s-ar
aplica cladirii
F Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate in alte scopuri decat cel de locuinta in oricaredintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
50 din suma care s-
ar aplica cladirii
50 din suma care s-ar
aplica cladirii
Sursa Preluare din Codul fiscal
Valoarea impozabilă a cladirii se ajustează icircn funcție de rangul localității și zona icircn
care este amplasată cladirea prin icircnmulțirea valorii determinate cu coeficientul de corecție
corespunzator prevăzut icircn tabelul urmator
Tabelul nr12 Coeficienti de corectie
Zona in
cadrul
localitatii
Rangul localitatii
0 I II III IV V
A 260 250 240 230 110 105
B 250 240 230 220 105 100
C 240 230 220 210 100 095
D 230 220 210 200 095 090
Sursa Preluare din Codul fiscal
In cazul unui apartament amplasat icircntr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8
apartamente coeficientul de corecție se reduce cu 010
Valoarea impozabilă a cladirii se reduce icircn funcție de anul terminarii acesteia după
cum urmează
a) cu 20 pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referință
20
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) cu 10 pentru clădirea care are o vechime cuprinsă icircntre 30 de ani și 50 de ani
inclusiv la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință
Persoanele fizice care au icircn proprietate două sau mai multe cladiri datorează un
impozit pe cladiri majorat după cum urmează
a) cu 65 pentru prima cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
b) cu 150 pentru a doua cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
c) cu 300 pentru a treia cladire și urmatoarele icircn afara celei de la adresa de
domiciliu
Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
Icircn cazul persoanelor juridice impozitul pe cladiri se calculează prin aplicarea unei
cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii Cota de impozit se stabilește prin
hotarare a consiliului local și poate fi cuprinsă icircntre 025 si 150 inclusiv
Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii icircn patrimoniu
icircnregistrată icircn contabilitatea proprietarului cladirii conform prevederilor legale icircn vigoare
Icircn cazul clădirii la care au fost executate lucrari de reconstruire consolidare
modernizare modificare sau extindere de catre locatar din punct de vedere fiscal acesta are
obligația sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi
declarații fiscale icircn termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective
Icircn cazul unei clădiri a carei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizarii
valoarea impozabilă se reduce cu 15
Icircn cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform reglementarilor contabile valoarea
impozabilă a cladirii este valoarea contabilă rezultată icircn urma reevaluarii icircnregistrată ca atare
icircn contabilitatea proprietarului ndash persoană juridică
Icircn cazul unei clădiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de
referință cota impozitului pe cladiri se stabilește de consiliul localConsiliul General al
Municipiului București icircntre 5 si 10 și se aplică la valoarea de inventar a clădirii
icircnregistrată icircn contabilitatea persoanelor juridice pacircnă la sfacircrșitul lunii icircn care s-a efectuat
prima reevaluare
Icircn cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar pe icircntreaga
durata a acestuia se aplică urmatoarele reguli
a) impozitul pe cladiri se datorează de locatar
b) valoarea care se ia icircn considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din
contract a clădirii asa cum este ea icircnregistrată icircn contabilitatea locatorului sau a locatarului
conform prevederilor legale icircn vigoare
21
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
c) icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decacirct prin ajungerea la
scadență impozitul pe cladiri este datorat de locator
Impozitul pe cladiri se aplică pentru orice cladire deținută de o persoană juridica aflată
icircn funcțiune icircn rezervă sau icircn conservare chiar dacă valoarea sa a fost recuperata integral pe
calea amortizarii
242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
Impozitul pe teren este un impozit anual datorat de contribuabilii care dețin icircn
proprietate terenuri situate icircn municipii orașe și comune icircn intravilanul sau extravilanul
acestora
Icircn cazul unui teren aflat icircn administrarea sau icircn folosință după caz a altei persoane și
pentru care se datorează chiriearendă icircn baza unui contract de icircnchirierearendare impozitul
pe teren se datorează de către proprietar
Cacircnd terenul este deținut icircn comun de două sau mai multe persoane fiecare proprietar
datorează impozit pentru partea din teren aflată icircn proprietatea sa Icircn cazul icircn care nu se pot
stabili părțile individuale ale proprietăților icircn comun se aplică aceleași reguli ca la impozitul
pe clădiri
Impozitul pe teren nu se datorează pentru
a terenurile aflate icircn administrarea sau icircn folosință instituțiilor publice
b terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru
agricultură sau silvicultură inclusiv cele ocupate de iazuri bălți sau lacuri de acumulare
terenurile utilizate pentru exploatările din subsol icircn măsura icircn care nu afectează folosirea
suprafeței solului
c terenurile aferente clădirile aflate pe domeniul public și privat al statului
administrate de Regia Autonomă
243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
Orice persoană care are icircn proprietate un mijloc de transport care trebuie icircnmatriculat
icircn Romacircnia datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport cu excepția cazurilor icircn
care icircn prezentul capitol se prevede altfel
22
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Impozitul pe mijloacele de transport se platește la bugetul local al unitații
administrativ-teritoriale unde persoana icircși are domiciliul sediul sau punctul de lucru după
caz
Icircn cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar
pe icircntreaga durată a acestuia impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar
Icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decat prin ajungerea la scadență
impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator
Impozitul pe mijloacele de transport se calculează icircn funcție de tipul mijlocului de
transport conform celor prevazute icircn prezentul capitol
Icircn cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule impozitul pe mijlocul de transport
se calculează icircn funcție de capacitatea cilindrică a acestuia prin inmulțirea fiecarei grupe de
200 cm^3 sau fracțiune din această cu sumă corespunzatoare din tabelul urmator
Tabelul nr13 Mijloace de transport
Nr crt
Mijloace de transport cu tractiune mecanica - lei 200 cmc sau fractiune
din aceasta -
1 Motorete scutere motociclete si autoturisme cu capacitatea cilindrica de pana la 1600 cmc inclusiv
8
2 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 1601 cmc si 2000 cmc inclusiv
18
3 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2001 cmc si 2600 cmc inclusiv
72
4 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2601 cmc si 3000 cmc inclusiv
144
5 Autoturisme cu capacitatea cilindrica peste 3001 cmc 2906 Autobuze autocare microbuze 247 Alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata de
pana la 12 tone inclusiv30
8 Tractoare inmatriculate 18 Sursa Preluarea de la Codul fiscal
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
23
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA
2005 -2006
Prin măsurile fiscale icircntreprinse anul 2005 a marcat o abordare nouă a politicii fiscale
care se icircnscrie icircn tendința actuală din țările foste socialiste urmărinde-se declanșarea unei
adevărate competiții icircntre economiile naționale măsuri ce au avut impact și asupra anului
2006
Dintre aceste măsuri cele mai importante au avut icircn fost
a) perfecționarea impozitului pe profit
reducerea cotei de impunere a profitului de la 25 la 16
unificarea cotei de impozitare a profiturilor persoanelor juridice prin eliminarea
cotei reduse de impunere de 10 a profitului obținut din vacircnzarea-cesionarea
proprietăților imobiliare situate icircn Romacircnia și a titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă icircn contextul reducerii cotei standard de impozitare la 16
extinderea bazei de impozitare prin
- eliminarea posibilităților de opțiune pentru impunerea veniturilor la data ratelor
icircn cazul contractelor de vacircnzare cu plata icircn rate și impunerea acestora la data facturării
- renunțarea la posibilitatea deducerii cheltuielilor de amortizare reprezenacircnd 20
din valoarea de intrare a achizițiilor de mijloace fixe amortizabile sau brevete de invenție
amortizabile
b) majorarea cotei de impunere de la 15 la 3 a veniturilor
microicircntreprinderilor Prin această măsură s-a urmărit crearea unui sistem fiscal echitabil
neutru și care să nu genereze tratamente fiscale discriminatorii icircn raport cu diversele categorii
de contribuabili
c) simplificarea și perfecționarea impozitului pe venit unde măsurile luate au
constat icircn
- icircnlocuirea sistemului global de impunere a veniturilor realizate de persoane
fizice care presupunea utilizarea unui barem de impunere cu cote progresive cuprinse icircntre
18 și 40 cu sistemul bazat pe cota unică de 16 aplicată majoritatea categoriilor de
venituri Sistemul propus asigură simplitate obiectivitate și creează premisele pentru creștrea
economică prin stimularea investițiilor
Elementele cheie icircn impunerea veniturilor icircn acest sistem vizează renunțarea la
procedura de globalizare a anumitor venituri și icircnlocuirea acestui sistem cu impunerea
veniturilor pentru fiecare sursă de venie din fiecare categorie impozitul fiind final Această
24
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
abordare a generat modificări icircn sistemul de compensare a pierderilor precum și icircn sistemul
de declarare
- s-au eliminat din legislația fiscală deducerile economice care includeau
cheltuieli pentru reabilitarea locuinței de domiciliu destinate reducerii
pierderilor de căldură icircn scopul icircmbunătățirii confortului termic icircn limita sumei de 15
milioane lei anual
prime de asigurare pentru locuința de domiciliu icircn limita echivalentului icircn lei a
200 de euro pe an
prime de asigurare privată de sănătate cu excepția celor icircncheiate icircn scopuri
estetice icircn limita echivalentului icircn lei a 200 de euro pe an
cotizația de sindicat potrivit legislației icircn materie
Cele mai importante măsuri fiscale icircn anul 2006 au fost
Icircn domeniul impozitului pe profit
- extinderea numărului de contribuabili
- extinderea bazei impozabile prin
restracircngerea categoriilor de rezerve deductibile la calculul profitului impozabil
pentru societățile bancare și de asigurare precum și din sectorul energetic petrolier prin
eliminarea celor specifice față de celelalte categorii de contribuabili
eliminarea unor facilități fiscale cuprinse icircn acte normative considerate
neconforme cu principiile Uniunii Europene
Icircn domeniul impozitului pe venit
aplicarea cotei unice de 16 asupra cacircștigurilor din transferul titlurilor de valoare icircn
timpul anului cu posibilitatea opțională de definitivare la sfacircrșitul anului a impozitului
aplicacircnd cota de 16 asupra cacircștigului net
renunțarea la facilitarea de neimpozitare a cacircștigurilor din transferul proprietăților
imobiliare dobacircndite prin moștenire și schimb
Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2006 conform legislației pentru veniturile realizate de
persoanele fizice și juridice nerezidente s-a aplicat cota de 16 cu excepția veniturilor
obținute din jocuri de noroc pentru care se obține cota de impozit de 20 și 25
S-au unificat icircn felul acesta cotele de impozitare practicate pentru nerezidenți crescacircnd
de la 10 și respectiv 15 la 16 cu excepția jocurilor de noroc unde cota rămacircne
constantă
Icircn domeniul impozitelor și taxelor locale au fost avute icircn vedere următoarele măsuri
25
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
icircn cazul clădirilor utilizate ca locuințe s-a majorat impozitul aferent acestora taxa asupra
mijloacelor de transport s-a majorat ca urmare a modificării modului de calcul a impozitului
majorarea taxei datorate pentru iahturi renunțarea la scutirea de la plata taxei asupra
succesiunii dacă icircncheierea procedurilor succesorale a fost făcută icircn termen de un an de la
data decesului proprietarilor bunului
32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
Din analiza datelor existente icircn bugetele de stat pe anii 2008 2009 si 2010
comparativ icircn dinamica situația principalelor impozite directe se prezintă astfel
Tabelul nr 31
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada 2008 - 2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit
profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
11783340 14477345 15237165
Impozit pe profit 10382000 12821300 13445500
Alte impozite pe
venit profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
1401340 1656045 1791665
SursaBugetul de stat 2008 2009 și 2010
26
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig31 Impozitul pe venitprofit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada
2008-2010
Tabelul nr32
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane fizice icircn perioada 2008-
2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit profit
și cacircștiguri de capital
de la persoane fizice
2181700 4116100 4696314
Impozit pe venit 13036500 17482527 20006115
Alte impozite pe venit
profit și cacircștiguri de
capital de la persoane
fizice
110 500 2000
Sursa Bugetul de stat 20082009 și 2010
27
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig32 Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoanele fizice icircn perioada
2008-2010
Tabel nr33
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venitul din salarii 12848200 14761042
Impozit pe venituri din activități independente 344523 642061
Impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor 261600 297610
Impozit pe venituri din dividende 1583200 1708260
Impozit pe venituri din pensii 346300 441797
Impozit pe venituri din activități agricole 28673 50802
Impozit pe veniturile din transferul proprietăților
imobiliare din
patrimoniul personal
835706 895258
Impozit pe venituri realizate de persoane fizice
nerezidente
74000 122995
SursaBugetul de stat 2009 și 2010
28
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig33 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr34
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venituri din dobacircnzi 383600 117662
Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare 592700 120260
Impozit pe venituri din operațiuni de vacircnzare-cumpărare de
valută la termen pe bază de contract precum și din orice alte
operațiuni
2599 323
Impozit pe venituri obținute din valorificare de bunuri icircn
regim de consignație și din activități desfășurate pe baza
unui contract de agent comision sau mandat comercial
56000
119130
Impozit pe veniturile din activități de expertiză contabilă
tehnică judiciară și extrajudiciară
4200 6292
Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc din
premii și din prime icircn bani și sau natură
47500 92055
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
29
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr34 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr35
Impozitul pe venit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozitul pe venitul microicircntreprinderilor 556000 694000
Impozit pe venitul reprezentanțelor din Romacircnia ale
societăților
comerciale și organizațiilor economice străine
28000 3800
Impozit pe venitul realizat de persoane juridice
nerezidente
751325 799000
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
30
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice
Tabel nr36
Impozitul pe profit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500
Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000
Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din
nerespectarea Legii privind protecția consumatorului
629
325
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
31
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
al bunurilor sau serviciilor furnizate icircn cadrul tranzacției la stabilirea prețului de piață al
tranzacțiilor icircntre persoane afiliate se folosește cea mai adecvată dintre următoarele
metode
a) metoda comparării prețurilor plătite altor persoane care vacircnd bunuri sau servicii
comparabile către persoane independente
b) metoda cost-plus prin care prețul de piață se stabilește pe baza costurilor bunului sau
serviciului asigurat prin tranzacție majorat cu marja de profit corespunzătoare
c) metoda prețului de revacircnzare prin care prețul de piață se stabilește pe baza prețului de
revacircnzare a bunului sau serviciului unei persoane independente diminuat cu cheltuiala cu
vacircnzarea alte cheltuieli ale contribuabilului și o marjă de profit
d) orice metodă recunoscută icircn liniile directoare privind prețurile de transfer emise de
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
Veniturile obținute icircn Romacircnia ndash Următoarele venituri sunt considerate ca fiind
obținute icircn Romacircnia indiferent dacă sunt primite icircn Romacircnia sau icircn străinătate sub formă de
a) venituri atribuibile unui sediu permanent din Romacircnia
b) veniturile din activități dependente desfășurate icircn Romacircnia
c) dividende de la o persoană juridică romacircnă
d) dobacircnzi de la un rezident
e) dobacircnzi de la un nerezident care are un sediu permanent icircn Romacircnia este o cheltuială
a sediului permanent
f) redevențe de la un rezident
g) redevențe de la un nerezident care are un sediu permanent icircn Romacircnia dacă redevența
este o cheltuială a sediului permanent
h) venituri din proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia inclusiv veniturile din exploatarea
resurselor naturale situate icircn Romacircnia venituri din folosirea proprietății imobiliare situate icircn
Romacircnia și venituri din transferul dreptului de proprietate asupra proprietăților imobiliare
situate icircn Romacircnia
i) venituri din transferul titlurilor de participare la o persoană juridică dacă persoana
juridică este o persoană juridică romacircnă sau dacă cea mai mare parte a valorii mijloacelor fixe
ale persoanei juridice direct sau prin una sau mai multe persoane juridice reprezintă
proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia
j) venituri din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat
k) venituri din servicii prestate icircn Romacircnia exclusiv transportul internațional și prestările
de servicii accesorii acestui transport
14
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
l) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanță din orice domeniu
dacă aceste venituri sunt obținute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt
cheltuieli ale unui sediu permanent din Romacircnia
m) veniturile reprezentacircnd remunerații primite de la nerezidenți ce au calitate de
administrator fondator sau membru al consiliului de administrație al unei persoane juridice
romacircne
n) comisioane de la un rezident
o) comisioane de la un nerezident care are sediul permanent icircn Romacircnia dacă comisionul
este o cheltuială a sediului permanent
p) venituri din activități sportive și divertisment desfășurate icircn Romacircnia indiferent dacă
veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activități sau de
către alte persoane
q) veniturile obținute de la jocurile de noroc practicate icircn Romacircnia
r) orice alte venituri obținute dintr-o activitate desfășurată icircn Romacircnia
s) veniturile realizate din lichidare sau dizolvare icircn Romacircnia fără lichidare a unei
persoane juridice romacircne
22 IMPOZITUL PE PROFIT
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitului pe profit următoarele persoane
denumite icircn continuare contribuabili
a) persoanele juridice romacircne
b) persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent icircn Romacircnia
c) persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate icircn
Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică
d) persoanele juridice străine care realizează venitul dinsau icircn legătură cu proprietăți
imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne pentru veniturile
realizate atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică icircn acest
caz impozitul datorat de persoana fizică se calculează se reține și se varsă de către persoana
juridică romacircnă
Sfera de cuprindere a impozitului ndash impozitul pe profit se aplică după cum urmează
15
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
a) icircn cazul persoanelor juridice romacircne asupra profitului impozabil obținut din orice
sursă atacirct icircn Romacircnia cacirct și din străinătate
b) icircn cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui
sediu permanent icircn Romacircnia asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent
c) icircn cazul persoanelor juridice străine și al persoanelor fizice nerezidente care desfășoră
o activitate icircn Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică asupra părții din profitul
impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane
d) icircn cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri dinsau icircn legătură cu
proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare
deținute la o persoană juridică romacircnă asupra profitului impozabil acestor venituri
e) icircn cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne care
realizează venituri atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică
asupra părții din profitul impozabil al asocierii atribuite persoanei fizice rezidente
Scutiri ndash Sunt scutiți de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili
a) trezoreria statului
b) instituțiile publice pentru fondurile publice inclusiv pentru veniturile proprii și
disponibilitățile realizate și utilizate potrivit Legii nr5002002 privind finanțele publice cu
modificările ulterioare și Ordonanței de urgență a Guvernului nr452003 privind finanțele
publice locale dacă legea nu prevede altfel
c) persoanele juridice romacircne care plătesc impozitul pe veniturile microicircntreprinderilor
d) fundațiile romacircne constitute ca urmare a unui legat
e) cultele religioase pentru veniturile obținute din activități economice care sunt utilizate
pentru susținerea activităților cu scop caritabil
f) cultele religioase pentru veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor
produselor necesare activității de cult potrivit legii și pentru veniturile obținute din chirii cu
condiția ca sursele respective să fie utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori pentru
icircntreținerea și funcționarea unităților de cult pentru lucrările de construcție reparații și de
consolidare a lăcașelor de cult și a clădirilor ecliziastice pentru icircnvățacircmacircnt și pentru acțiuni
specifice cultelor religioase inclusiv veniturile din despăgubiri sub formă bănescă obținute ca
urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de
proprietate
g) instituțiile de icircnvățacircmacircnt particular acreditate precum și cele autorizate pentru
veniturile utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori potrivit Legii icircnvățacircmacircntului
nr841995 republicată cu modificările și completările ulterioare și Ordonanței de urgență a
16
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Guvernului nr1742001 privind unele măsuri pentru icircmbunătățirea finanțării icircnvățacircmacircntului
superior cu modificările ulterioare
h) asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari
recunoscute ca asociații de proprietari potrivit Legii locuinței nr 1441996 republicată cu
modificările și completările ulterioare pentru veniturile obținute din activități economice și
care sunt sau urmează a fi utilizate pentru icircmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii
pentru icircntreținerea și repararea proprietății comune
i) fondul de garantare a depozitelor icircn sistemul bancar constituit potrivit legii
j) fondul de compensare a investițiilor icircnființat potrivit legii
k) Banca Națională a Romacircniei
l) fondul de garantare a pensiilor private icircnființat potrivit legii
Cotele de impozitare ndash Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului
impozabil este de 16 cu excepțiile prevăzute icircn articolul 38 Profitul impozabil și impozitul
pe profit se calculează și se evidențiază trimestrial cumulat de la icircnceputul anului
Anul fiscal este considerat conform legislației icircn vigoare anul calendaristic Cacircnd un
contribuabil se icircnființează sau icircncetează să mai existe icircn cursul unui an fiscal perioada
impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat
23 IMPOZITUL PE VENIT
Contribuabilii ndash Următoarele persoane datorează plata impozitului conform articolului
39 și sunt numite icircn continuare contribuabili
a) persoanele fizice rezidente
b) persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin
intermediul unui sediu permanent icircn Romacircnia
c) persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente icircn Romacircnia
d) persoanele fizice nerezidente care obțin venituri din activități independente
Sfera de cuprindere a impozitului ndash (1) Impozitul prevăzut icircn articolul 40 denumit
icircn continuare impozit pe venit se aplică la următoarele venituri
a) icircn cazul persoanelor fizice rezidente romacircne cu domiciliul icircn Romacircnia veniturile
obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei
17
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) icircn cazul persoanelor fizice rezidente altele decacirct cele prevăzute la litera a) numai
veniturile obținute din Romacircnia care sunt impuse la nivelul fiecărei surse din categoriile de
venituri prevăzute la articolul 41
c) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă prin
intermediul unui sediu permenent icircn Romacircnia venitului net atribuibil sediului permanent
d) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă icircn
Romacircnia venitului salarial net din această activitate
e) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care obțin veniturile prevăzute la articolul 39
litera d) venitului determinat conform regulilor prevăzute icircn prezentul titlu ce corespund
categoriei respective de venit
(2) Persoanele fizice care icircndeplinesc condițiile de rezidență prevăzute la articolul 7 aliniatul
(1) pct 23 litera b) sau c) timp de trei ani consecutiv vor fi supuse impozitul pe venit pentru
veniturile obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei icircncepacircnd cu al
patrulea an fiscal
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit ndash Categoriile de venituri supuse
impozitului pe venit potrivit articolului 41 sunt următoarele
a) veniturile din activități independente
b) veniturile din salarii
c) veniturile din cedarea folosinței bunurilor
d) veniturile din investiții
e) veniturile din pensii
f) veniturile din activități agricole
g) veniturile din premii și jocuri de noroc
h) veniturile din transferul proprietăților imobiliare
i) veniturile din alte surse
Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activități indepente
salarii cedarea folosinței bunurilor pensii activități agricole premii și alte surse este de 16
aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă Fac
excepție de la prevederile de mai sus cotele de impozit prevăzute icircn categoriile de venituri din
investiții și jocuri de noroc
Perioada impozabilă ndash este anul fiscal care corespunde anului calendaristic Prin
excepție perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic icircn situația icircn care decesul
contribuabilului survine icircn cursul anului
18
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitelor și taxelor locale atacirct personale
fizice (inclusiv cele care desfășoră activități economice pe baza liberei inițiative ori exercită icircn
mod individual sau prin asociere orice profesie liberă) cacirct și persoanele juridice
Icircn categoria impozitelor și taxelor locale sunt incluse
impozitul și taxa pe clădiri
impozitul și taxa pe teren
taxa asupra mijloacelor de transport
taxa pentru eliberarea certificatelor avizelor și autorizațiilor
taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate
impozitul pe spectacole
taxa hotelieră
taxe speciale
alte taxe locale
241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
Orice persoană care are icircn proprietate o clădire situată icircn Romacircnia datorează anual
impozit pentru acea cladire exceptacircnd cazul icircn care icircn prezentul titlu se prevede diferit
Impozitul pe cladiri precum si taxa pe cladiri se datorează către bugetul local al
comunei al orasului sau al municipiului icircn care este amplasată clădirea
Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unitaților administrativ-
teritoriale concesionate icircnchiriate date icircn administrare ori in folosință după caz persoanelor
juridice altele decat cele de drept public se stabilește taxa pe cladiri care reprezintă sarcina
fiscală a concesionarilor locatarilor titularilor dreptului de administrare sau de folosință
după caz icircn condiții similare impozitului pe cladiri
Calculul impozitului pentru persoane fizice
Icircn cazul persoanelor fizice impozitul pe clădiriicircn mediul rural se calculează prin
aplicarea cotei de impozitare de 01 la valoarea impozabilă a cladirii
Valoarea impozabila a cladirii exprimată icircn lei se determină prin icircnmulțirea
suprafeței construite desfășurate a acesteia exprimate icircn metri patrați cu valoarea impozabilă
corespunzatoare exprimată icircn leimp din tabelul urmator
Valoarea impozabila ndash leimp -
19
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
A Cladire cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
806 478
B Cladire cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
219 137
C Cladire-anexa cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
137 123
D Cladire-anexa cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
82 54
E Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate ca locuinta in oricare dintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
75 din suma care s-
ar aplica cladirii
75 din suma care s-ar
aplica cladirii
F Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate in alte scopuri decat cel de locuinta in oricaredintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
50 din suma care s-
ar aplica cladirii
50 din suma care s-ar
aplica cladirii
Sursa Preluare din Codul fiscal
Valoarea impozabilă a cladirii se ajustează icircn funcție de rangul localității și zona icircn
care este amplasată cladirea prin icircnmulțirea valorii determinate cu coeficientul de corecție
corespunzator prevăzut icircn tabelul urmator
Tabelul nr12 Coeficienti de corectie
Zona in
cadrul
localitatii
Rangul localitatii
0 I II III IV V
A 260 250 240 230 110 105
B 250 240 230 220 105 100
C 240 230 220 210 100 095
D 230 220 210 200 095 090
Sursa Preluare din Codul fiscal
In cazul unui apartament amplasat icircntr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8
apartamente coeficientul de corecție se reduce cu 010
Valoarea impozabilă a cladirii se reduce icircn funcție de anul terminarii acesteia după
cum urmează
a) cu 20 pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referință
20
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) cu 10 pentru clădirea care are o vechime cuprinsă icircntre 30 de ani și 50 de ani
inclusiv la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință
Persoanele fizice care au icircn proprietate două sau mai multe cladiri datorează un
impozit pe cladiri majorat după cum urmează
a) cu 65 pentru prima cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
b) cu 150 pentru a doua cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
c) cu 300 pentru a treia cladire și urmatoarele icircn afara celei de la adresa de
domiciliu
Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
Icircn cazul persoanelor juridice impozitul pe cladiri se calculează prin aplicarea unei
cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii Cota de impozit se stabilește prin
hotarare a consiliului local și poate fi cuprinsă icircntre 025 si 150 inclusiv
Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii icircn patrimoniu
icircnregistrată icircn contabilitatea proprietarului cladirii conform prevederilor legale icircn vigoare
Icircn cazul clădirii la care au fost executate lucrari de reconstruire consolidare
modernizare modificare sau extindere de catre locatar din punct de vedere fiscal acesta are
obligația sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi
declarații fiscale icircn termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective
Icircn cazul unei clădiri a carei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizarii
valoarea impozabilă se reduce cu 15
Icircn cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform reglementarilor contabile valoarea
impozabilă a cladirii este valoarea contabilă rezultată icircn urma reevaluarii icircnregistrată ca atare
icircn contabilitatea proprietarului ndash persoană juridică
Icircn cazul unei clădiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de
referință cota impozitului pe cladiri se stabilește de consiliul localConsiliul General al
Municipiului București icircntre 5 si 10 și se aplică la valoarea de inventar a clădirii
icircnregistrată icircn contabilitatea persoanelor juridice pacircnă la sfacircrșitul lunii icircn care s-a efectuat
prima reevaluare
Icircn cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar pe icircntreaga
durata a acestuia se aplică urmatoarele reguli
a) impozitul pe cladiri se datorează de locatar
b) valoarea care se ia icircn considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din
contract a clădirii asa cum este ea icircnregistrată icircn contabilitatea locatorului sau a locatarului
conform prevederilor legale icircn vigoare
21
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
c) icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decacirct prin ajungerea la
scadență impozitul pe cladiri este datorat de locator
Impozitul pe cladiri se aplică pentru orice cladire deținută de o persoană juridica aflată
icircn funcțiune icircn rezervă sau icircn conservare chiar dacă valoarea sa a fost recuperata integral pe
calea amortizarii
242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
Impozitul pe teren este un impozit anual datorat de contribuabilii care dețin icircn
proprietate terenuri situate icircn municipii orașe și comune icircn intravilanul sau extravilanul
acestora
Icircn cazul unui teren aflat icircn administrarea sau icircn folosință după caz a altei persoane și
pentru care se datorează chiriearendă icircn baza unui contract de icircnchirierearendare impozitul
pe teren se datorează de către proprietar
Cacircnd terenul este deținut icircn comun de două sau mai multe persoane fiecare proprietar
datorează impozit pentru partea din teren aflată icircn proprietatea sa Icircn cazul icircn care nu se pot
stabili părțile individuale ale proprietăților icircn comun se aplică aceleași reguli ca la impozitul
pe clădiri
Impozitul pe teren nu se datorează pentru
a terenurile aflate icircn administrarea sau icircn folosință instituțiilor publice
b terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru
agricultură sau silvicultură inclusiv cele ocupate de iazuri bălți sau lacuri de acumulare
terenurile utilizate pentru exploatările din subsol icircn măsura icircn care nu afectează folosirea
suprafeței solului
c terenurile aferente clădirile aflate pe domeniul public și privat al statului
administrate de Regia Autonomă
243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
Orice persoană care are icircn proprietate un mijloc de transport care trebuie icircnmatriculat
icircn Romacircnia datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport cu excepția cazurilor icircn
care icircn prezentul capitol se prevede altfel
22
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Impozitul pe mijloacele de transport se platește la bugetul local al unitații
administrativ-teritoriale unde persoana icircși are domiciliul sediul sau punctul de lucru după
caz
Icircn cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar
pe icircntreaga durată a acestuia impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar
Icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decat prin ajungerea la scadență
impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator
Impozitul pe mijloacele de transport se calculează icircn funcție de tipul mijlocului de
transport conform celor prevazute icircn prezentul capitol
Icircn cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule impozitul pe mijlocul de transport
se calculează icircn funcție de capacitatea cilindrică a acestuia prin inmulțirea fiecarei grupe de
200 cm^3 sau fracțiune din această cu sumă corespunzatoare din tabelul urmator
Tabelul nr13 Mijloace de transport
Nr crt
Mijloace de transport cu tractiune mecanica - lei 200 cmc sau fractiune
din aceasta -
1 Motorete scutere motociclete si autoturisme cu capacitatea cilindrica de pana la 1600 cmc inclusiv
8
2 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 1601 cmc si 2000 cmc inclusiv
18
3 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2001 cmc si 2600 cmc inclusiv
72
4 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2601 cmc si 3000 cmc inclusiv
144
5 Autoturisme cu capacitatea cilindrica peste 3001 cmc 2906 Autobuze autocare microbuze 247 Alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata de
pana la 12 tone inclusiv30
8 Tractoare inmatriculate 18 Sursa Preluarea de la Codul fiscal
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
23
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA
2005 -2006
Prin măsurile fiscale icircntreprinse anul 2005 a marcat o abordare nouă a politicii fiscale
care se icircnscrie icircn tendința actuală din țările foste socialiste urmărinde-se declanșarea unei
adevărate competiții icircntre economiile naționale măsuri ce au avut impact și asupra anului
2006
Dintre aceste măsuri cele mai importante au avut icircn fost
a) perfecționarea impozitului pe profit
reducerea cotei de impunere a profitului de la 25 la 16
unificarea cotei de impozitare a profiturilor persoanelor juridice prin eliminarea
cotei reduse de impunere de 10 a profitului obținut din vacircnzarea-cesionarea
proprietăților imobiliare situate icircn Romacircnia și a titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă icircn contextul reducerii cotei standard de impozitare la 16
extinderea bazei de impozitare prin
- eliminarea posibilităților de opțiune pentru impunerea veniturilor la data ratelor
icircn cazul contractelor de vacircnzare cu plata icircn rate și impunerea acestora la data facturării
- renunțarea la posibilitatea deducerii cheltuielilor de amortizare reprezenacircnd 20
din valoarea de intrare a achizițiilor de mijloace fixe amortizabile sau brevete de invenție
amortizabile
b) majorarea cotei de impunere de la 15 la 3 a veniturilor
microicircntreprinderilor Prin această măsură s-a urmărit crearea unui sistem fiscal echitabil
neutru și care să nu genereze tratamente fiscale discriminatorii icircn raport cu diversele categorii
de contribuabili
c) simplificarea și perfecționarea impozitului pe venit unde măsurile luate au
constat icircn
- icircnlocuirea sistemului global de impunere a veniturilor realizate de persoane
fizice care presupunea utilizarea unui barem de impunere cu cote progresive cuprinse icircntre
18 și 40 cu sistemul bazat pe cota unică de 16 aplicată majoritatea categoriilor de
venituri Sistemul propus asigură simplitate obiectivitate și creează premisele pentru creștrea
economică prin stimularea investițiilor
Elementele cheie icircn impunerea veniturilor icircn acest sistem vizează renunțarea la
procedura de globalizare a anumitor venituri și icircnlocuirea acestui sistem cu impunerea
veniturilor pentru fiecare sursă de venie din fiecare categorie impozitul fiind final Această
24
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
abordare a generat modificări icircn sistemul de compensare a pierderilor precum și icircn sistemul
de declarare
- s-au eliminat din legislația fiscală deducerile economice care includeau
cheltuieli pentru reabilitarea locuinței de domiciliu destinate reducerii
pierderilor de căldură icircn scopul icircmbunătățirii confortului termic icircn limita sumei de 15
milioane lei anual
prime de asigurare pentru locuința de domiciliu icircn limita echivalentului icircn lei a
200 de euro pe an
prime de asigurare privată de sănătate cu excepția celor icircncheiate icircn scopuri
estetice icircn limita echivalentului icircn lei a 200 de euro pe an
cotizația de sindicat potrivit legislației icircn materie
Cele mai importante măsuri fiscale icircn anul 2006 au fost
Icircn domeniul impozitului pe profit
- extinderea numărului de contribuabili
- extinderea bazei impozabile prin
restracircngerea categoriilor de rezerve deductibile la calculul profitului impozabil
pentru societățile bancare și de asigurare precum și din sectorul energetic petrolier prin
eliminarea celor specifice față de celelalte categorii de contribuabili
eliminarea unor facilități fiscale cuprinse icircn acte normative considerate
neconforme cu principiile Uniunii Europene
Icircn domeniul impozitului pe venit
aplicarea cotei unice de 16 asupra cacircștigurilor din transferul titlurilor de valoare icircn
timpul anului cu posibilitatea opțională de definitivare la sfacircrșitul anului a impozitului
aplicacircnd cota de 16 asupra cacircștigului net
renunțarea la facilitarea de neimpozitare a cacircștigurilor din transferul proprietăților
imobiliare dobacircndite prin moștenire și schimb
Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2006 conform legislației pentru veniturile realizate de
persoanele fizice și juridice nerezidente s-a aplicat cota de 16 cu excepția veniturilor
obținute din jocuri de noroc pentru care se obține cota de impozit de 20 și 25
S-au unificat icircn felul acesta cotele de impozitare practicate pentru nerezidenți crescacircnd
de la 10 și respectiv 15 la 16 cu excepția jocurilor de noroc unde cota rămacircne
constantă
Icircn domeniul impozitelor și taxelor locale au fost avute icircn vedere următoarele măsuri
25
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
icircn cazul clădirilor utilizate ca locuințe s-a majorat impozitul aferent acestora taxa asupra
mijloacelor de transport s-a majorat ca urmare a modificării modului de calcul a impozitului
majorarea taxei datorate pentru iahturi renunțarea la scutirea de la plata taxei asupra
succesiunii dacă icircncheierea procedurilor succesorale a fost făcută icircn termen de un an de la
data decesului proprietarilor bunului
32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
Din analiza datelor existente icircn bugetele de stat pe anii 2008 2009 si 2010
comparativ icircn dinamica situația principalelor impozite directe se prezintă astfel
Tabelul nr 31
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada 2008 - 2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit
profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
11783340 14477345 15237165
Impozit pe profit 10382000 12821300 13445500
Alte impozite pe
venit profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
1401340 1656045 1791665
SursaBugetul de stat 2008 2009 și 2010
26
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig31 Impozitul pe venitprofit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada
2008-2010
Tabelul nr32
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane fizice icircn perioada 2008-
2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit profit
și cacircștiguri de capital
de la persoane fizice
2181700 4116100 4696314
Impozit pe venit 13036500 17482527 20006115
Alte impozite pe venit
profit și cacircștiguri de
capital de la persoane
fizice
110 500 2000
Sursa Bugetul de stat 20082009 și 2010
27
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig32 Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoanele fizice icircn perioada
2008-2010
Tabel nr33
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venitul din salarii 12848200 14761042
Impozit pe venituri din activități independente 344523 642061
Impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor 261600 297610
Impozit pe venituri din dividende 1583200 1708260
Impozit pe venituri din pensii 346300 441797
Impozit pe venituri din activități agricole 28673 50802
Impozit pe veniturile din transferul proprietăților
imobiliare din
patrimoniul personal
835706 895258
Impozit pe venituri realizate de persoane fizice
nerezidente
74000 122995
SursaBugetul de stat 2009 și 2010
28
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig33 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr34
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venituri din dobacircnzi 383600 117662
Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare 592700 120260
Impozit pe venituri din operațiuni de vacircnzare-cumpărare de
valută la termen pe bază de contract precum și din orice alte
operațiuni
2599 323
Impozit pe venituri obținute din valorificare de bunuri icircn
regim de consignație și din activități desfășurate pe baza
unui contract de agent comision sau mandat comercial
56000
119130
Impozit pe veniturile din activități de expertiză contabilă
tehnică judiciară și extrajudiciară
4200 6292
Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc din
premii și din prime icircn bani și sau natură
47500 92055
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
29
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr34 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr35
Impozitul pe venit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozitul pe venitul microicircntreprinderilor 556000 694000
Impozit pe venitul reprezentanțelor din Romacircnia ale
societăților
comerciale și organizațiilor economice străine
28000 3800
Impozit pe venitul realizat de persoane juridice
nerezidente
751325 799000
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
30
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice
Tabel nr36
Impozitul pe profit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500
Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000
Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din
nerespectarea Legii privind protecția consumatorului
629
325
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
31
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
l) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanță din orice domeniu
dacă aceste venituri sunt obținute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt
cheltuieli ale unui sediu permanent din Romacircnia
m) veniturile reprezentacircnd remunerații primite de la nerezidenți ce au calitate de
administrator fondator sau membru al consiliului de administrație al unei persoane juridice
romacircne
n) comisioane de la un rezident
o) comisioane de la un nerezident care are sediul permanent icircn Romacircnia dacă comisionul
este o cheltuială a sediului permanent
p) venituri din activități sportive și divertisment desfășurate icircn Romacircnia indiferent dacă
veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activități sau de
către alte persoane
q) veniturile obținute de la jocurile de noroc practicate icircn Romacircnia
r) orice alte venituri obținute dintr-o activitate desfășurată icircn Romacircnia
s) veniturile realizate din lichidare sau dizolvare icircn Romacircnia fără lichidare a unei
persoane juridice romacircne
22 IMPOZITUL PE PROFIT
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitului pe profit următoarele persoane
denumite icircn continuare contribuabili
a) persoanele juridice romacircne
b) persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent icircn Romacircnia
c) persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate icircn
Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică
d) persoanele juridice străine care realizează venitul dinsau icircn legătură cu proprietăți
imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne pentru veniturile
realizate atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică icircn acest
caz impozitul datorat de persoana fizică se calculează se reține și se varsă de către persoana
juridică romacircnă
Sfera de cuprindere a impozitului ndash impozitul pe profit se aplică după cum urmează
15
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
a) icircn cazul persoanelor juridice romacircne asupra profitului impozabil obținut din orice
sursă atacirct icircn Romacircnia cacirct și din străinătate
b) icircn cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui
sediu permanent icircn Romacircnia asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent
c) icircn cazul persoanelor juridice străine și al persoanelor fizice nerezidente care desfășoră
o activitate icircn Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică asupra părții din profitul
impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane
d) icircn cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri dinsau icircn legătură cu
proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare
deținute la o persoană juridică romacircnă asupra profitului impozabil acestor venituri
e) icircn cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne care
realizează venituri atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică
asupra părții din profitul impozabil al asocierii atribuite persoanei fizice rezidente
Scutiri ndash Sunt scutiți de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili
a) trezoreria statului
b) instituțiile publice pentru fondurile publice inclusiv pentru veniturile proprii și
disponibilitățile realizate și utilizate potrivit Legii nr5002002 privind finanțele publice cu
modificările ulterioare și Ordonanței de urgență a Guvernului nr452003 privind finanțele
publice locale dacă legea nu prevede altfel
c) persoanele juridice romacircne care plătesc impozitul pe veniturile microicircntreprinderilor
d) fundațiile romacircne constitute ca urmare a unui legat
e) cultele religioase pentru veniturile obținute din activități economice care sunt utilizate
pentru susținerea activităților cu scop caritabil
f) cultele religioase pentru veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor
produselor necesare activității de cult potrivit legii și pentru veniturile obținute din chirii cu
condiția ca sursele respective să fie utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori pentru
icircntreținerea și funcționarea unităților de cult pentru lucrările de construcție reparații și de
consolidare a lăcașelor de cult și a clădirilor ecliziastice pentru icircnvățacircmacircnt și pentru acțiuni
specifice cultelor religioase inclusiv veniturile din despăgubiri sub formă bănescă obținute ca
urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de
proprietate
g) instituțiile de icircnvățacircmacircnt particular acreditate precum și cele autorizate pentru
veniturile utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori potrivit Legii icircnvățacircmacircntului
nr841995 republicată cu modificările și completările ulterioare și Ordonanței de urgență a
16
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Guvernului nr1742001 privind unele măsuri pentru icircmbunătățirea finanțării icircnvățacircmacircntului
superior cu modificările ulterioare
h) asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari
recunoscute ca asociații de proprietari potrivit Legii locuinței nr 1441996 republicată cu
modificările și completările ulterioare pentru veniturile obținute din activități economice și
care sunt sau urmează a fi utilizate pentru icircmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii
pentru icircntreținerea și repararea proprietății comune
i) fondul de garantare a depozitelor icircn sistemul bancar constituit potrivit legii
j) fondul de compensare a investițiilor icircnființat potrivit legii
k) Banca Națională a Romacircniei
l) fondul de garantare a pensiilor private icircnființat potrivit legii
Cotele de impozitare ndash Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului
impozabil este de 16 cu excepțiile prevăzute icircn articolul 38 Profitul impozabil și impozitul
pe profit se calculează și se evidențiază trimestrial cumulat de la icircnceputul anului
Anul fiscal este considerat conform legislației icircn vigoare anul calendaristic Cacircnd un
contribuabil se icircnființează sau icircncetează să mai existe icircn cursul unui an fiscal perioada
impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat
23 IMPOZITUL PE VENIT
Contribuabilii ndash Următoarele persoane datorează plata impozitului conform articolului
39 și sunt numite icircn continuare contribuabili
a) persoanele fizice rezidente
b) persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin
intermediul unui sediu permanent icircn Romacircnia
c) persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente icircn Romacircnia
d) persoanele fizice nerezidente care obțin venituri din activități independente
Sfera de cuprindere a impozitului ndash (1) Impozitul prevăzut icircn articolul 40 denumit
icircn continuare impozit pe venit se aplică la următoarele venituri
a) icircn cazul persoanelor fizice rezidente romacircne cu domiciliul icircn Romacircnia veniturile
obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei
17
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) icircn cazul persoanelor fizice rezidente altele decacirct cele prevăzute la litera a) numai
veniturile obținute din Romacircnia care sunt impuse la nivelul fiecărei surse din categoriile de
venituri prevăzute la articolul 41
c) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă prin
intermediul unui sediu permenent icircn Romacircnia venitului net atribuibil sediului permanent
d) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă icircn
Romacircnia venitului salarial net din această activitate
e) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care obțin veniturile prevăzute la articolul 39
litera d) venitului determinat conform regulilor prevăzute icircn prezentul titlu ce corespund
categoriei respective de venit
(2) Persoanele fizice care icircndeplinesc condițiile de rezidență prevăzute la articolul 7 aliniatul
(1) pct 23 litera b) sau c) timp de trei ani consecutiv vor fi supuse impozitul pe venit pentru
veniturile obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei icircncepacircnd cu al
patrulea an fiscal
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit ndash Categoriile de venituri supuse
impozitului pe venit potrivit articolului 41 sunt următoarele
a) veniturile din activități independente
b) veniturile din salarii
c) veniturile din cedarea folosinței bunurilor
d) veniturile din investiții
e) veniturile din pensii
f) veniturile din activități agricole
g) veniturile din premii și jocuri de noroc
h) veniturile din transferul proprietăților imobiliare
i) veniturile din alte surse
Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activități indepente
salarii cedarea folosinței bunurilor pensii activități agricole premii și alte surse este de 16
aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă Fac
excepție de la prevederile de mai sus cotele de impozit prevăzute icircn categoriile de venituri din
investiții și jocuri de noroc
Perioada impozabilă ndash este anul fiscal care corespunde anului calendaristic Prin
excepție perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic icircn situația icircn care decesul
contribuabilului survine icircn cursul anului
18
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitelor și taxelor locale atacirct personale
fizice (inclusiv cele care desfășoră activități economice pe baza liberei inițiative ori exercită icircn
mod individual sau prin asociere orice profesie liberă) cacirct și persoanele juridice
Icircn categoria impozitelor și taxelor locale sunt incluse
impozitul și taxa pe clădiri
impozitul și taxa pe teren
taxa asupra mijloacelor de transport
taxa pentru eliberarea certificatelor avizelor și autorizațiilor
taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate
impozitul pe spectacole
taxa hotelieră
taxe speciale
alte taxe locale
241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
Orice persoană care are icircn proprietate o clădire situată icircn Romacircnia datorează anual
impozit pentru acea cladire exceptacircnd cazul icircn care icircn prezentul titlu se prevede diferit
Impozitul pe cladiri precum si taxa pe cladiri se datorează către bugetul local al
comunei al orasului sau al municipiului icircn care este amplasată clădirea
Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unitaților administrativ-
teritoriale concesionate icircnchiriate date icircn administrare ori in folosință după caz persoanelor
juridice altele decat cele de drept public se stabilește taxa pe cladiri care reprezintă sarcina
fiscală a concesionarilor locatarilor titularilor dreptului de administrare sau de folosință
după caz icircn condiții similare impozitului pe cladiri
Calculul impozitului pentru persoane fizice
Icircn cazul persoanelor fizice impozitul pe clădiriicircn mediul rural se calculează prin
aplicarea cotei de impozitare de 01 la valoarea impozabilă a cladirii
Valoarea impozabila a cladirii exprimată icircn lei se determină prin icircnmulțirea
suprafeței construite desfășurate a acesteia exprimate icircn metri patrați cu valoarea impozabilă
corespunzatoare exprimată icircn leimp din tabelul urmator
Valoarea impozabila ndash leimp -
19
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
A Cladire cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
806 478
B Cladire cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
219 137
C Cladire-anexa cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
137 123
D Cladire-anexa cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
82 54
E Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate ca locuinta in oricare dintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
75 din suma care s-
ar aplica cladirii
75 din suma care s-ar
aplica cladirii
F Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate in alte scopuri decat cel de locuinta in oricaredintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
50 din suma care s-
ar aplica cladirii
50 din suma care s-ar
aplica cladirii
Sursa Preluare din Codul fiscal
Valoarea impozabilă a cladirii se ajustează icircn funcție de rangul localității și zona icircn
care este amplasată cladirea prin icircnmulțirea valorii determinate cu coeficientul de corecție
corespunzator prevăzut icircn tabelul urmator
Tabelul nr12 Coeficienti de corectie
Zona in
cadrul
localitatii
Rangul localitatii
0 I II III IV V
A 260 250 240 230 110 105
B 250 240 230 220 105 100
C 240 230 220 210 100 095
D 230 220 210 200 095 090
Sursa Preluare din Codul fiscal
In cazul unui apartament amplasat icircntr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8
apartamente coeficientul de corecție se reduce cu 010
Valoarea impozabilă a cladirii se reduce icircn funcție de anul terminarii acesteia după
cum urmează
a) cu 20 pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referință
20
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) cu 10 pentru clădirea care are o vechime cuprinsă icircntre 30 de ani și 50 de ani
inclusiv la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință
Persoanele fizice care au icircn proprietate două sau mai multe cladiri datorează un
impozit pe cladiri majorat după cum urmează
a) cu 65 pentru prima cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
b) cu 150 pentru a doua cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
c) cu 300 pentru a treia cladire și urmatoarele icircn afara celei de la adresa de
domiciliu
Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
Icircn cazul persoanelor juridice impozitul pe cladiri se calculează prin aplicarea unei
cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii Cota de impozit se stabilește prin
hotarare a consiliului local și poate fi cuprinsă icircntre 025 si 150 inclusiv
Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii icircn patrimoniu
icircnregistrată icircn contabilitatea proprietarului cladirii conform prevederilor legale icircn vigoare
Icircn cazul clădirii la care au fost executate lucrari de reconstruire consolidare
modernizare modificare sau extindere de catre locatar din punct de vedere fiscal acesta are
obligația sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi
declarații fiscale icircn termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective
Icircn cazul unei clădiri a carei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizarii
valoarea impozabilă se reduce cu 15
Icircn cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform reglementarilor contabile valoarea
impozabilă a cladirii este valoarea contabilă rezultată icircn urma reevaluarii icircnregistrată ca atare
icircn contabilitatea proprietarului ndash persoană juridică
Icircn cazul unei clădiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de
referință cota impozitului pe cladiri se stabilește de consiliul localConsiliul General al
Municipiului București icircntre 5 si 10 și se aplică la valoarea de inventar a clădirii
icircnregistrată icircn contabilitatea persoanelor juridice pacircnă la sfacircrșitul lunii icircn care s-a efectuat
prima reevaluare
Icircn cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar pe icircntreaga
durata a acestuia se aplică urmatoarele reguli
a) impozitul pe cladiri se datorează de locatar
b) valoarea care se ia icircn considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din
contract a clădirii asa cum este ea icircnregistrată icircn contabilitatea locatorului sau a locatarului
conform prevederilor legale icircn vigoare
21
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
c) icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decacirct prin ajungerea la
scadență impozitul pe cladiri este datorat de locator
Impozitul pe cladiri se aplică pentru orice cladire deținută de o persoană juridica aflată
icircn funcțiune icircn rezervă sau icircn conservare chiar dacă valoarea sa a fost recuperata integral pe
calea amortizarii
242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
Impozitul pe teren este un impozit anual datorat de contribuabilii care dețin icircn
proprietate terenuri situate icircn municipii orașe și comune icircn intravilanul sau extravilanul
acestora
Icircn cazul unui teren aflat icircn administrarea sau icircn folosință după caz a altei persoane și
pentru care se datorează chiriearendă icircn baza unui contract de icircnchirierearendare impozitul
pe teren se datorează de către proprietar
Cacircnd terenul este deținut icircn comun de două sau mai multe persoane fiecare proprietar
datorează impozit pentru partea din teren aflată icircn proprietatea sa Icircn cazul icircn care nu se pot
stabili părțile individuale ale proprietăților icircn comun se aplică aceleași reguli ca la impozitul
pe clădiri
Impozitul pe teren nu se datorează pentru
a terenurile aflate icircn administrarea sau icircn folosință instituțiilor publice
b terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru
agricultură sau silvicultură inclusiv cele ocupate de iazuri bălți sau lacuri de acumulare
terenurile utilizate pentru exploatările din subsol icircn măsura icircn care nu afectează folosirea
suprafeței solului
c terenurile aferente clădirile aflate pe domeniul public și privat al statului
administrate de Regia Autonomă
243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
Orice persoană care are icircn proprietate un mijloc de transport care trebuie icircnmatriculat
icircn Romacircnia datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport cu excepția cazurilor icircn
care icircn prezentul capitol se prevede altfel
22
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Impozitul pe mijloacele de transport se platește la bugetul local al unitații
administrativ-teritoriale unde persoana icircși are domiciliul sediul sau punctul de lucru după
caz
Icircn cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar
pe icircntreaga durată a acestuia impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar
Icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decat prin ajungerea la scadență
impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator
Impozitul pe mijloacele de transport se calculează icircn funcție de tipul mijlocului de
transport conform celor prevazute icircn prezentul capitol
Icircn cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule impozitul pe mijlocul de transport
se calculează icircn funcție de capacitatea cilindrică a acestuia prin inmulțirea fiecarei grupe de
200 cm^3 sau fracțiune din această cu sumă corespunzatoare din tabelul urmator
Tabelul nr13 Mijloace de transport
Nr crt
Mijloace de transport cu tractiune mecanica - lei 200 cmc sau fractiune
din aceasta -
1 Motorete scutere motociclete si autoturisme cu capacitatea cilindrica de pana la 1600 cmc inclusiv
8
2 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 1601 cmc si 2000 cmc inclusiv
18
3 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2001 cmc si 2600 cmc inclusiv
72
4 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2601 cmc si 3000 cmc inclusiv
144
5 Autoturisme cu capacitatea cilindrica peste 3001 cmc 2906 Autobuze autocare microbuze 247 Alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata de
pana la 12 tone inclusiv30
8 Tractoare inmatriculate 18 Sursa Preluarea de la Codul fiscal
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
23
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA
2005 -2006
Prin măsurile fiscale icircntreprinse anul 2005 a marcat o abordare nouă a politicii fiscale
care se icircnscrie icircn tendința actuală din țările foste socialiste urmărinde-se declanșarea unei
adevărate competiții icircntre economiile naționale măsuri ce au avut impact și asupra anului
2006
Dintre aceste măsuri cele mai importante au avut icircn fost
a) perfecționarea impozitului pe profit
reducerea cotei de impunere a profitului de la 25 la 16
unificarea cotei de impozitare a profiturilor persoanelor juridice prin eliminarea
cotei reduse de impunere de 10 a profitului obținut din vacircnzarea-cesionarea
proprietăților imobiliare situate icircn Romacircnia și a titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă icircn contextul reducerii cotei standard de impozitare la 16
extinderea bazei de impozitare prin
- eliminarea posibilităților de opțiune pentru impunerea veniturilor la data ratelor
icircn cazul contractelor de vacircnzare cu plata icircn rate și impunerea acestora la data facturării
- renunțarea la posibilitatea deducerii cheltuielilor de amortizare reprezenacircnd 20
din valoarea de intrare a achizițiilor de mijloace fixe amortizabile sau brevete de invenție
amortizabile
b) majorarea cotei de impunere de la 15 la 3 a veniturilor
microicircntreprinderilor Prin această măsură s-a urmărit crearea unui sistem fiscal echitabil
neutru și care să nu genereze tratamente fiscale discriminatorii icircn raport cu diversele categorii
de contribuabili
c) simplificarea și perfecționarea impozitului pe venit unde măsurile luate au
constat icircn
- icircnlocuirea sistemului global de impunere a veniturilor realizate de persoane
fizice care presupunea utilizarea unui barem de impunere cu cote progresive cuprinse icircntre
18 și 40 cu sistemul bazat pe cota unică de 16 aplicată majoritatea categoriilor de
venituri Sistemul propus asigură simplitate obiectivitate și creează premisele pentru creștrea
economică prin stimularea investițiilor
Elementele cheie icircn impunerea veniturilor icircn acest sistem vizează renunțarea la
procedura de globalizare a anumitor venituri și icircnlocuirea acestui sistem cu impunerea
veniturilor pentru fiecare sursă de venie din fiecare categorie impozitul fiind final Această
24
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
abordare a generat modificări icircn sistemul de compensare a pierderilor precum și icircn sistemul
de declarare
- s-au eliminat din legislația fiscală deducerile economice care includeau
cheltuieli pentru reabilitarea locuinței de domiciliu destinate reducerii
pierderilor de căldură icircn scopul icircmbunătățirii confortului termic icircn limita sumei de 15
milioane lei anual
prime de asigurare pentru locuința de domiciliu icircn limita echivalentului icircn lei a
200 de euro pe an
prime de asigurare privată de sănătate cu excepția celor icircncheiate icircn scopuri
estetice icircn limita echivalentului icircn lei a 200 de euro pe an
cotizația de sindicat potrivit legislației icircn materie
Cele mai importante măsuri fiscale icircn anul 2006 au fost
Icircn domeniul impozitului pe profit
- extinderea numărului de contribuabili
- extinderea bazei impozabile prin
restracircngerea categoriilor de rezerve deductibile la calculul profitului impozabil
pentru societățile bancare și de asigurare precum și din sectorul energetic petrolier prin
eliminarea celor specifice față de celelalte categorii de contribuabili
eliminarea unor facilități fiscale cuprinse icircn acte normative considerate
neconforme cu principiile Uniunii Europene
Icircn domeniul impozitului pe venit
aplicarea cotei unice de 16 asupra cacircștigurilor din transferul titlurilor de valoare icircn
timpul anului cu posibilitatea opțională de definitivare la sfacircrșitul anului a impozitului
aplicacircnd cota de 16 asupra cacircștigului net
renunțarea la facilitarea de neimpozitare a cacircștigurilor din transferul proprietăților
imobiliare dobacircndite prin moștenire și schimb
Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2006 conform legislației pentru veniturile realizate de
persoanele fizice și juridice nerezidente s-a aplicat cota de 16 cu excepția veniturilor
obținute din jocuri de noroc pentru care se obține cota de impozit de 20 și 25
S-au unificat icircn felul acesta cotele de impozitare practicate pentru nerezidenți crescacircnd
de la 10 și respectiv 15 la 16 cu excepția jocurilor de noroc unde cota rămacircne
constantă
Icircn domeniul impozitelor și taxelor locale au fost avute icircn vedere următoarele măsuri
25
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
icircn cazul clădirilor utilizate ca locuințe s-a majorat impozitul aferent acestora taxa asupra
mijloacelor de transport s-a majorat ca urmare a modificării modului de calcul a impozitului
majorarea taxei datorate pentru iahturi renunțarea la scutirea de la plata taxei asupra
succesiunii dacă icircncheierea procedurilor succesorale a fost făcută icircn termen de un an de la
data decesului proprietarilor bunului
32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
Din analiza datelor existente icircn bugetele de stat pe anii 2008 2009 si 2010
comparativ icircn dinamica situația principalelor impozite directe se prezintă astfel
Tabelul nr 31
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada 2008 - 2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit
profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
11783340 14477345 15237165
Impozit pe profit 10382000 12821300 13445500
Alte impozite pe
venit profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
1401340 1656045 1791665
SursaBugetul de stat 2008 2009 și 2010
26
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig31 Impozitul pe venitprofit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada
2008-2010
Tabelul nr32
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane fizice icircn perioada 2008-
2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit profit
și cacircștiguri de capital
de la persoane fizice
2181700 4116100 4696314
Impozit pe venit 13036500 17482527 20006115
Alte impozite pe venit
profit și cacircștiguri de
capital de la persoane
fizice
110 500 2000
Sursa Bugetul de stat 20082009 și 2010
27
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig32 Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoanele fizice icircn perioada
2008-2010
Tabel nr33
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venitul din salarii 12848200 14761042
Impozit pe venituri din activități independente 344523 642061
Impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor 261600 297610
Impozit pe venituri din dividende 1583200 1708260
Impozit pe venituri din pensii 346300 441797
Impozit pe venituri din activități agricole 28673 50802
Impozit pe veniturile din transferul proprietăților
imobiliare din
patrimoniul personal
835706 895258
Impozit pe venituri realizate de persoane fizice
nerezidente
74000 122995
SursaBugetul de stat 2009 și 2010
28
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig33 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr34
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venituri din dobacircnzi 383600 117662
Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare 592700 120260
Impozit pe venituri din operațiuni de vacircnzare-cumpărare de
valută la termen pe bază de contract precum și din orice alte
operațiuni
2599 323
Impozit pe venituri obținute din valorificare de bunuri icircn
regim de consignație și din activități desfășurate pe baza
unui contract de agent comision sau mandat comercial
56000
119130
Impozit pe veniturile din activități de expertiză contabilă
tehnică judiciară și extrajudiciară
4200 6292
Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc din
premii și din prime icircn bani și sau natură
47500 92055
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
29
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr34 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr35
Impozitul pe venit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozitul pe venitul microicircntreprinderilor 556000 694000
Impozit pe venitul reprezentanțelor din Romacircnia ale
societăților
comerciale și organizațiilor economice străine
28000 3800
Impozit pe venitul realizat de persoane juridice
nerezidente
751325 799000
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
30
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice
Tabel nr36
Impozitul pe profit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500
Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000
Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din
nerespectarea Legii privind protecția consumatorului
629
325
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
31
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
a) icircn cazul persoanelor juridice romacircne asupra profitului impozabil obținut din orice
sursă atacirct icircn Romacircnia cacirct și din străinătate
b) icircn cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui
sediu permanent icircn Romacircnia asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent
c) icircn cazul persoanelor juridice străine și al persoanelor fizice nerezidente care desfășoră
o activitate icircn Romacircnia icircntr-o asociere fără personalitate juridică asupra părții din profitul
impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane
d) icircn cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri dinsau icircn legătură cu
proprietăți imobiliare situate icircn Romacircnia sau din vacircnzareacesionarea titlurilor de participare
deținute la o persoană juridică romacircnă asupra profitului impozabil acestor venituri
e) icircn cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romacircne care
realizează venituri atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn străinătate din asocieri fără personalitate juridică
asupra părții din profitul impozabil al asocierii atribuite persoanei fizice rezidente
Scutiri ndash Sunt scutiți de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili
a) trezoreria statului
b) instituțiile publice pentru fondurile publice inclusiv pentru veniturile proprii și
disponibilitățile realizate și utilizate potrivit Legii nr5002002 privind finanțele publice cu
modificările ulterioare și Ordonanței de urgență a Guvernului nr452003 privind finanțele
publice locale dacă legea nu prevede altfel
c) persoanele juridice romacircne care plătesc impozitul pe veniturile microicircntreprinderilor
d) fundațiile romacircne constitute ca urmare a unui legat
e) cultele religioase pentru veniturile obținute din activități economice care sunt utilizate
pentru susținerea activităților cu scop caritabil
f) cultele religioase pentru veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor
produselor necesare activității de cult potrivit legii și pentru veniturile obținute din chirii cu
condiția ca sursele respective să fie utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori pentru
icircntreținerea și funcționarea unităților de cult pentru lucrările de construcție reparații și de
consolidare a lăcașelor de cult și a clădirilor ecliziastice pentru icircnvățacircmacircnt și pentru acțiuni
specifice cultelor religioase inclusiv veniturile din despăgubiri sub formă bănescă obținute ca
urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de
proprietate
g) instituțiile de icircnvățacircmacircnt particular acreditate precum și cele autorizate pentru
veniturile utilizate icircn anul curent sau icircn anii următori potrivit Legii icircnvățacircmacircntului
nr841995 republicată cu modificările și completările ulterioare și Ordonanței de urgență a
16
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Guvernului nr1742001 privind unele măsuri pentru icircmbunătățirea finanțării icircnvățacircmacircntului
superior cu modificările ulterioare
h) asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari
recunoscute ca asociații de proprietari potrivit Legii locuinței nr 1441996 republicată cu
modificările și completările ulterioare pentru veniturile obținute din activități economice și
care sunt sau urmează a fi utilizate pentru icircmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii
pentru icircntreținerea și repararea proprietății comune
i) fondul de garantare a depozitelor icircn sistemul bancar constituit potrivit legii
j) fondul de compensare a investițiilor icircnființat potrivit legii
k) Banca Națională a Romacircniei
l) fondul de garantare a pensiilor private icircnființat potrivit legii
Cotele de impozitare ndash Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului
impozabil este de 16 cu excepțiile prevăzute icircn articolul 38 Profitul impozabil și impozitul
pe profit se calculează și se evidențiază trimestrial cumulat de la icircnceputul anului
Anul fiscal este considerat conform legislației icircn vigoare anul calendaristic Cacircnd un
contribuabil se icircnființează sau icircncetează să mai existe icircn cursul unui an fiscal perioada
impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat
23 IMPOZITUL PE VENIT
Contribuabilii ndash Următoarele persoane datorează plata impozitului conform articolului
39 și sunt numite icircn continuare contribuabili
a) persoanele fizice rezidente
b) persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin
intermediul unui sediu permanent icircn Romacircnia
c) persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente icircn Romacircnia
d) persoanele fizice nerezidente care obțin venituri din activități independente
Sfera de cuprindere a impozitului ndash (1) Impozitul prevăzut icircn articolul 40 denumit
icircn continuare impozit pe venit se aplică la următoarele venituri
a) icircn cazul persoanelor fizice rezidente romacircne cu domiciliul icircn Romacircnia veniturile
obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei
17
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) icircn cazul persoanelor fizice rezidente altele decacirct cele prevăzute la litera a) numai
veniturile obținute din Romacircnia care sunt impuse la nivelul fiecărei surse din categoriile de
venituri prevăzute la articolul 41
c) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă prin
intermediul unui sediu permenent icircn Romacircnia venitului net atribuibil sediului permanent
d) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă icircn
Romacircnia venitului salarial net din această activitate
e) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care obțin veniturile prevăzute la articolul 39
litera d) venitului determinat conform regulilor prevăzute icircn prezentul titlu ce corespund
categoriei respective de venit
(2) Persoanele fizice care icircndeplinesc condițiile de rezidență prevăzute la articolul 7 aliniatul
(1) pct 23 litera b) sau c) timp de trei ani consecutiv vor fi supuse impozitul pe venit pentru
veniturile obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei icircncepacircnd cu al
patrulea an fiscal
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit ndash Categoriile de venituri supuse
impozitului pe venit potrivit articolului 41 sunt următoarele
a) veniturile din activități independente
b) veniturile din salarii
c) veniturile din cedarea folosinței bunurilor
d) veniturile din investiții
e) veniturile din pensii
f) veniturile din activități agricole
g) veniturile din premii și jocuri de noroc
h) veniturile din transferul proprietăților imobiliare
i) veniturile din alte surse
Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activități indepente
salarii cedarea folosinței bunurilor pensii activități agricole premii și alte surse este de 16
aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă Fac
excepție de la prevederile de mai sus cotele de impozit prevăzute icircn categoriile de venituri din
investiții și jocuri de noroc
Perioada impozabilă ndash este anul fiscal care corespunde anului calendaristic Prin
excepție perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic icircn situația icircn care decesul
contribuabilului survine icircn cursul anului
18
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitelor și taxelor locale atacirct personale
fizice (inclusiv cele care desfășoră activități economice pe baza liberei inițiative ori exercită icircn
mod individual sau prin asociere orice profesie liberă) cacirct și persoanele juridice
Icircn categoria impozitelor și taxelor locale sunt incluse
impozitul și taxa pe clădiri
impozitul și taxa pe teren
taxa asupra mijloacelor de transport
taxa pentru eliberarea certificatelor avizelor și autorizațiilor
taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate
impozitul pe spectacole
taxa hotelieră
taxe speciale
alte taxe locale
241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
Orice persoană care are icircn proprietate o clădire situată icircn Romacircnia datorează anual
impozit pentru acea cladire exceptacircnd cazul icircn care icircn prezentul titlu se prevede diferit
Impozitul pe cladiri precum si taxa pe cladiri se datorează către bugetul local al
comunei al orasului sau al municipiului icircn care este amplasată clădirea
Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unitaților administrativ-
teritoriale concesionate icircnchiriate date icircn administrare ori in folosință după caz persoanelor
juridice altele decat cele de drept public se stabilește taxa pe cladiri care reprezintă sarcina
fiscală a concesionarilor locatarilor titularilor dreptului de administrare sau de folosință
după caz icircn condiții similare impozitului pe cladiri
Calculul impozitului pentru persoane fizice
Icircn cazul persoanelor fizice impozitul pe clădiriicircn mediul rural se calculează prin
aplicarea cotei de impozitare de 01 la valoarea impozabilă a cladirii
Valoarea impozabila a cladirii exprimată icircn lei se determină prin icircnmulțirea
suprafeței construite desfășurate a acesteia exprimate icircn metri patrați cu valoarea impozabilă
corespunzatoare exprimată icircn leimp din tabelul urmator
Valoarea impozabila ndash leimp -
19
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
A Cladire cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
806 478
B Cladire cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
219 137
C Cladire-anexa cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
137 123
D Cladire-anexa cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
82 54
E Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate ca locuinta in oricare dintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
75 din suma care s-
ar aplica cladirii
75 din suma care s-ar
aplica cladirii
F Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate in alte scopuri decat cel de locuinta in oricaredintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
50 din suma care s-
ar aplica cladirii
50 din suma care s-ar
aplica cladirii
Sursa Preluare din Codul fiscal
Valoarea impozabilă a cladirii se ajustează icircn funcție de rangul localității și zona icircn
care este amplasată cladirea prin icircnmulțirea valorii determinate cu coeficientul de corecție
corespunzator prevăzut icircn tabelul urmator
Tabelul nr12 Coeficienti de corectie
Zona in
cadrul
localitatii
Rangul localitatii
0 I II III IV V
A 260 250 240 230 110 105
B 250 240 230 220 105 100
C 240 230 220 210 100 095
D 230 220 210 200 095 090
Sursa Preluare din Codul fiscal
In cazul unui apartament amplasat icircntr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8
apartamente coeficientul de corecție se reduce cu 010
Valoarea impozabilă a cladirii se reduce icircn funcție de anul terminarii acesteia după
cum urmează
a) cu 20 pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referință
20
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) cu 10 pentru clădirea care are o vechime cuprinsă icircntre 30 de ani și 50 de ani
inclusiv la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință
Persoanele fizice care au icircn proprietate două sau mai multe cladiri datorează un
impozit pe cladiri majorat după cum urmează
a) cu 65 pentru prima cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
b) cu 150 pentru a doua cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
c) cu 300 pentru a treia cladire și urmatoarele icircn afara celei de la adresa de
domiciliu
Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
Icircn cazul persoanelor juridice impozitul pe cladiri se calculează prin aplicarea unei
cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii Cota de impozit se stabilește prin
hotarare a consiliului local și poate fi cuprinsă icircntre 025 si 150 inclusiv
Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii icircn patrimoniu
icircnregistrată icircn contabilitatea proprietarului cladirii conform prevederilor legale icircn vigoare
Icircn cazul clădirii la care au fost executate lucrari de reconstruire consolidare
modernizare modificare sau extindere de catre locatar din punct de vedere fiscal acesta are
obligația sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi
declarații fiscale icircn termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective
Icircn cazul unei clădiri a carei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizarii
valoarea impozabilă se reduce cu 15
Icircn cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform reglementarilor contabile valoarea
impozabilă a cladirii este valoarea contabilă rezultată icircn urma reevaluarii icircnregistrată ca atare
icircn contabilitatea proprietarului ndash persoană juridică
Icircn cazul unei clădiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de
referință cota impozitului pe cladiri se stabilește de consiliul localConsiliul General al
Municipiului București icircntre 5 si 10 și se aplică la valoarea de inventar a clădirii
icircnregistrată icircn contabilitatea persoanelor juridice pacircnă la sfacircrșitul lunii icircn care s-a efectuat
prima reevaluare
Icircn cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar pe icircntreaga
durata a acestuia se aplică urmatoarele reguli
a) impozitul pe cladiri se datorează de locatar
b) valoarea care se ia icircn considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din
contract a clădirii asa cum este ea icircnregistrată icircn contabilitatea locatorului sau a locatarului
conform prevederilor legale icircn vigoare
21
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
c) icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decacirct prin ajungerea la
scadență impozitul pe cladiri este datorat de locator
Impozitul pe cladiri se aplică pentru orice cladire deținută de o persoană juridica aflată
icircn funcțiune icircn rezervă sau icircn conservare chiar dacă valoarea sa a fost recuperata integral pe
calea amortizarii
242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
Impozitul pe teren este un impozit anual datorat de contribuabilii care dețin icircn
proprietate terenuri situate icircn municipii orașe și comune icircn intravilanul sau extravilanul
acestora
Icircn cazul unui teren aflat icircn administrarea sau icircn folosință după caz a altei persoane și
pentru care se datorează chiriearendă icircn baza unui contract de icircnchirierearendare impozitul
pe teren se datorează de către proprietar
Cacircnd terenul este deținut icircn comun de două sau mai multe persoane fiecare proprietar
datorează impozit pentru partea din teren aflată icircn proprietatea sa Icircn cazul icircn care nu se pot
stabili părțile individuale ale proprietăților icircn comun se aplică aceleași reguli ca la impozitul
pe clădiri
Impozitul pe teren nu se datorează pentru
a terenurile aflate icircn administrarea sau icircn folosință instituțiilor publice
b terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru
agricultură sau silvicultură inclusiv cele ocupate de iazuri bălți sau lacuri de acumulare
terenurile utilizate pentru exploatările din subsol icircn măsura icircn care nu afectează folosirea
suprafeței solului
c terenurile aferente clădirile aflate pe domeniul public și privat al statului
administrate de Regia Autonomă
243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
Orice persoană care are icircn proprietate un mijloc de transport care trebuie icircnmatriculat
icircn Romacircnia datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport cu excepția cazurilor icircn
care icircn prezentul capitol se prevede altfel
22
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Impozitul pe mijloacele de transport se platește la bugetul local al unitații
administrativ-teritoriale unde persoana icircși are domiciliul sediul sau punctul de lucru după
caz
Icircn cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar
pe icircntreaga durată a acestuia impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar
Icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decat prin ajungerea la scadență
impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator
Impozitul pe mijloacele de transport se calculează icircn funcție de tipul mijlocului de
transport conform celor prevazute icircn prezentul capitol
Icircn cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule impozitul pe mijlocul de transport
se calculează icircn funcție de capacitatea cilindrică a acestuia prin inmulțirea fiecarei grupe de
200 cm^3 sau fracțiune din această cu sumă corespunzatoare din tabelul urmator
Tabelul nr13 Mijloace de transport
Nr crt
Mijloace de transport cu tractiune mecanica - lei 200 cmc sau fractiune
din aceasta -
1 Motorete scutere motociclete si autoturisme cu capacitatea cilindrica de pana la 1600 cmc inclusiv
8
2 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 1601 cmc si 2000 cmc inclusiv
18
3 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2001 cmc si 2600 cmc inclusiv
72
4 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2601 cmc si 3000 cmc inclusiv
144
5 Autoturisme cu capacitatea cilindrica peste 3001 cmc 2906 Autobuze autocare microbuze 247 Alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata de
pana la 12 tone inclusiv30
8 Tractoare inmatriculate 18 Sursa Preluarea de la Codul fiscal
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
23
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA
2005 -2006
Prin măsurile fiscale icircntreprinse anul 2005 a marcat o abordare nouă a politicii fiscale
care se icircnscrie icircn tendința actuală din țările foste socialiste urmărinde-se declanșarea unei
adevărate competiții icircntre economiile naționale măsuri ce au avut impact și asupra anului
2006
Dintre aceste măsuri cele mai importante au avut icircn fost
a) perfecționarea impozitului pe profit
reducerea cotei de impunere a profitului de la 25 la 16
unificarea cotei de impozitare a profiturilor persoanelor juridice prin eliminarea
cotei reduse de impunere de 10 a profitului obținut din vacircnzarea-cesionarea
proprietăților imobiliare situate icircn Romacircnia și a titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă icircn contextul reducerii cotei standard de impozitare la 16
extinderea bazei de impozitare prin
- eliminarea posibilităților de opțiune pentru impunerea veniturilor la data ratelor
icircn cazul contractelor de vacircnzare cu plata icircn rate și impunerea acestora la data facturării
- renunțarea la posibilitatea deducerii cheltuielilor de amortizare reprezenacircnd 20
din valoarea de intrare a achizițiilor de mijloace fixe amortizabile sau brevete de invenție
amortizabile
b) majorarea cotei de impunere de la 15 la 3 a veniturilor
microicircntreprinderilor Prin această măsură s-a urmărit crearea unui sistem fiscal echitabil
neutru și care să nu genereze tratamente fiscale discriminatorii icircn raport cu diversele categorii
de contribuabili
c) simplificarea și perfecționarea impozitului pe venit unde măsurile luate au
constat icircn
- icircnlocuirea sistemului global de impunere a veniturilor realizate de persoane
fizice care presupunea utilizarea unui barem de impunere cu cote progresive cuprinse icircntre
18 și 40 cu sistemul bazat pe cota unică de 16 aplicată majoritatea categoriilor de
venituri Sistemul propus asigură simplitate obiectivitate și creează premisele pentru creștrea
economică prin stimularea investițiilor
Elementele cheie icircn impunerea veniturilor icircn acest sistem vizează renunțarea la
procedura de globalizare a anumitor venituri și icircnlocuirea acestui sistem cu impunerea
veniturilor pentru fiecare sursă de venie din fiecare categorie impozitul fiind final Această
24
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
abordare a generat modificări icircn sistemul de compensare a pierderilor precum și icircn sistemul
de declarare
- s-au eliminat din legislația fiscală deducerile economice care includeau
cheltuieli pentru reabilitarea locuinței de domiciliu destinate reducerii
pierderilor de căldură icircn scopul icircmbunătățirii confortului termic icircn limita sumei de 15
milioane lei anual
prime de asigurare pentru locuința de domiciliu icircn limita echivalentului icircn lei a
200 de euro pe an
prime de asigurare privată de sănătate cu excepția celor icircncheiate icircn scopuri
estetice icircn limita echivalentului icircn lei a 200 de euro pe an
cotizația de sindicat potrivit legislației icircn materie
Cele mai importante măsuri fiscale icircn anul 2006 au fost
Icircn domeniul impozitului pe profit
- extinderea numărului de contribuabili
- extinderea bazei impozabile prin
restracircngerea categoriilor de rezerve deductibile la calculul profitului impozabil
pentru societățile bancare și de asigurare precum și din sectorul energetic petrolier prin
eliminarea celor specifice față de celelalte categorii de contribuabili
eliminarea unor facilități fiscale cuprinse icircn acte normative considerate
neconforme cu principiile Uniunii Europene
Icircn domeniul impozitului pe venit
aplicarea cotei unice de 16 asupra cacircștigurilor din transferul titlurilor de valoare icircn
timpul anului cu posibilitatea opțională de definitivare la sfacircrșitul anului a impozitului
aplicacircnd cota de 16 asupra cacircștigului net
renunțarea la facilitarea de neimpozitare a cacircștigurilor din transferul proprietăților
imobiliare dobacircndite prin moștenire și schimb
Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2006 conform legislației pentru veniturile realizate de
persoanele fizice și juridice nerezidente s-a aplicat cota de 16 cu excepția veniturilor
obținute din jocuri de noroc pentru care se obține cota de impozit de 20 și 25
S-au unificat icircn felul acesta cotele de impozitare practicate pentru nerezidenți crescacircnd
de la 10 și respectiv 15 la 16 cu excepția jocurilor de noroc unde cota rămacircne
constantă
Icircn domeniul impozitelor și taxelor locale au fost avute icircn vedere următoarele măsuri
25
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
icircn cazul clădirilor utilizate ca locuințe s-a majorat impozitul aferent acestora taxa asupra
mijloacelor de transport s-a majorat ca urmare a modificării modului de calcul a impozitului
majorarea taxei datorate pentru iahturi renunțarea la scutirea de la plata taxei asupra
succesiunii dacă icircncheierea procedurilor succesorale a fost făcută icircn termen de un an de la
data decesului proprietarilor bunului
32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
Din analiza datelor existente icircn bugetele de stat pe anii 2008 2009 si 2010
comparativ icircn dinamica situația principalelor impozite directe se prezintă astfel
Tabelul nr 31
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada 2008 - 2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit
profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
11783340 14477345 15237165
Impozit pe profit 10382000 12821300 13445500
Alte impozite pe
venit profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
1401340 1656045 1791665
SursaBugetul de stat 2008 2009 și 2010
26
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig31 Impozitul pe venitprofit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada
2008-2010
Tabelul nr32
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane fizice icircn perioada 2008-
2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit profit
și cacircștiguri de capital
de la persoane fizice
2181700 4116100 4696314
Impozit pe venit 13036500 17482527 20006115
Alte impozite pe venit
profit și cacircștiguri de
capital de la persoane
fizice
110 500 2000
Sursa Bugetul de stat 20082009 și 2010
27
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig32 Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoanele fizice icircn perioada
2008-2010
Tabel nr33
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venitul din salarii 12848200 14761042
Impozit pe venituri din activități independente 344523 642061
Impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor 261600 297610
Impozit pe venituri din dividende 1583200 1708260
Impozit pe venituri din pensii 346300 441797
Impozit pe venituri din activități agricole 28673 50802
Impozit pe veniturile din transferul proprietăților
imobiliare din
patrimoniul personal
835706 895258
Impozit pe venituri realizate de persoane fizice
nerezidente
74000 122995
SursaBugetul de stat 2009 și 2010
28
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig33 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr34
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venituri din dobacircnzi 383600 117662
Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare 592700 120260
Impozit pe venituri din operațiuni de vacircnzare-cumpărare de
valută la termen pe bază de contract precum și din orice alte
operațiuni
2599 323
Impozit pe venituri obținute din valorificare de bunuri icircn
regim de consignație și din activități desfășurate pe baza
unui contract de agent comision sau mandat comercial
56000
119130
Impozit pe veniturile din activități de expertiză contabilă
tehnică judiciară și extrajudiciară
4200 6292
Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc din
premii și din prime icircn bani și sau natură
47500 92055
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
29
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr34 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr35
Impozitul pe venit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozitul pe venitul microicircntreprinderilor 556000 694000
Impozit pe venitul reprezentanțelor din Romacircnia ale
societăților
comerciale și organizațiilor economice străine
28000 3800
Impozit pe venitul realizat de persoane juridice
nerezidente
751325 799000
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
30
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice
Tabel nr36
Impozitul pe profit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500
Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000
Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din
nerespectarea Legii privind protecția consumatorului
629
325
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
31
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Guvernului nr1742001 privind unele măsuri pentru icircmbunătățirea finanțării icircnvățacircmacircntului
superior cu modificările ulterioare
h) asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari
recunoscute ca asociații de proprietari potrivit Legii locuinței nr 1441996 republicată cu
modificările și completările ulterioare pentru veniturile obținute din activități economice și
care sunt sau urmează a fi utilizate pentru icircmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii
pentru icircntreținerea și repararea proprietății comune
i) fondul de garantare a depozitelor icircn sistemul bancar constituit potrivit legii
j) fondul de compensare a investițiilor icircnființat potrivit legii
k) Banca Națională a Romacircniei
l) fondul de garantare a pensiilor private icircnființat potrivit legii
Cotele de impozitare ndash Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului
impozabil este de 16 cu excepțiile prevăzute icircn articolul 38 Profitul impozabil și impozitul
pe profit se calculează și se evidențiază trimestrial cumulat de la icircnceputul anului
Anul fiscal este considerat conform legislației icircn vigoare anul calendaristic Cacircnd un
contribuabil se icircnființează sau icircncetează să mai existe icircn cursul unui an fiscal perioada
impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat
23 IMPOZITUL PE VENIT
Contribuabilii ndash Următoarele persoane datorează plata impozitului conform articolului
39 și sunt numite icircn continuare contribuabili
a) persoanele fizice rezidente
b) persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin
intermediul unui sediu permanent icircn Romacircnia
c) persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente icircn Romacircnia
d) persoanele fizice nerezidente care obțin venituri din activități independente
Sfera de cuprindere a impozitului ndash (1) Impozitul prevăzut icircn articolul 40 denumit
icircn continuare impozit pe venit se aplică la următoarele venituri
a) icircn cazul persoanelor fizice rezidente romacircne cu domiciliul icircn Romacircnia veniturile
obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei
17
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) icircn cazul persoanelor fizice rezidente altele decacirct cele prevăzute la litera a) numai
veniturile obținute din Romacircnia care sunt impuse la nivelul fiecărei surse din categoriile de
venituri prevăzute la articolul 41
c) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă prin
intermediul unui sediu permenent icircn Romacircnia venitului net atribuibil sediului permanent
d) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă icircn
Romacircnia venitului salarial net din această activitate
e) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care obțin veniturile prevăzute la articolul 39
litera d) venitului determinat conform regulilor prevăzute icircn prezentul titlu ce corespund
categoriei respective de venit
(2) Persoanele fizice care icircndeplinesc condițiile de rezidență prevăzute la articolul 7 aliniatul
(1) pct 23 litera b) sau c) timp de trei ani consecutiv vor fi supuse impozitul pe venit pentru
veniturile obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei icircncepacircnd cu al
patrulea an fiscal
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit ndash Categoriile de venituri supuse
impozitului pe venit potrivit articolului 41 sunt următoarele
a) veniturile din activități independente
b) veniturile din salarii
c) veniturile din cedarea folosinței bunurilor
d) veniturile din investiții
e) veniturile din pensii
f) veniturile din activități agricole
g) veniturile din premii și jocuri de noroc
h) veniturile din transferul proprietăților imobiliare
i) veniturile din alte surse
Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activități indepente
salarii cedarea folosinței bunurilor pensii activități agricole premii și alte surse este de 16
aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă Fac
excepție de la prevederile de mai sus cotele de impozit prevăzute icircn categoriile de venituri din
investiții și jocuri de noroc
Perioada impozabilă ndash este anul fiscal care corespunde anului calendaristic Prin
excepție perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic icircn situația icircn care decesul
contribuabilului survine icircn cursul anului
18
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitelor și taxelor locale atacirct personale
fizice (inclusiv cele care desfășoră activități economice pe baza liberei inițiative ori exercită icircn
mod individual sau prin asociere orice profesie liberă) cacirct și persoanele juridice
Icircn categoria impozitelor și taxelor locale sunt incluse
impozitul și taxa pe clădiri
impozitul și taxa pe teren
taxa asupra mijloacelor de transport
taxa pentru eliberarea certificatelor avizelor și autorizațiilor
taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate
impozitul pe spectacole
taxa hotelieră
taxe speciale
alte taxe locale
241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
Orice persoană care are icircn proprietate o clădire situată icircn Romacircnia datorează anual
impozit pentru acea cladire exceptacircnd cazul icircn care icircn prezentul titlu se prevede diferit
Impozitul pe cladiri precum si taxa pe cladiri se datorează către bugetul local al
comunei al orasului sau al municipiului icircn care este amplasată clădirea
Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unitaților administrativ-
teritoriale concesionate icircnchiriate date icircn administrare ori in folosință după caz persoanelor
juridice altele decat cele de drept public se stabilește taxa pe cladiri care reprezintă sarcina
fiscală a concesionarilor locatarilor titularilor dreptului de administrare sau de folosință
după caz icircn condiții similare impozitului pe cladiri
Calculul impozitului pentru persoane fizice
Icircn cazul persoanelor fizice impozitul pe clădiriicircn mediul rural se calculează prin
aplicarea cotei de impozitare de 01 la valoarea impozabilă a cladirii
Valoarea impozabila a cladirii exprimată icircn lei se determină prin icircnmulțirea
suprafeței construite desfășurate a acesteia exprimate icircn metri patrați cu valoarea impozabilă
corespunzatoare exprimată icircn leimp din tabelul urmator
Valoarea impozabila ndash leimp -
19
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
A Cladire cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
806 478
B Cladire cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
219 137
C Cladire-anexa cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
137 123
D Cladire-anexa cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
82 54
E Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate ca locuinta in oricare dintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
75 din suma care s-
ar aplica cladirii
75 din suma care s-ar
aplica cladirii
F Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate in alte scopuri decat cel de locuinta in oricaredintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
50 din suma care s-
ar aplica cladirii
50 din suma care s-ar
aplica cladirii
Sursa Preluare din Codul fiscal
Valoarea impozabilă a cladirii se ajustează icircn funcție de rangul localității și zona icircn
care este amplasată cladirea prin icircnmulțirea valorii determinate cu coeficientul de corecție
corespunzator prevăzut icircn tabelul urmator
Tabelul nr12 Coeficienti de corectie
Zona in
cadrul
localitatii
Rangul localitatii
0 I II III IV V
A 260 250 240 230 110 105
B 250 240 230 220 105 100
C 240 230 220 210 100 095
D 230 220 210 200 095 090
Sursa Preluare din Codul fiscal
In cazul unui apartament amplasat icircntr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8
apartamente coeficientul de corecție se reduce cu 010
Valoarea impozabilă a cladirii se reduce icircn funcție de anul terminarii acesteia după
cum urmează
a) cu 20 pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referință
20
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) cu 10 pentru clădirea care are o vechime cuprinsă icircntre 30 de ani și 50 de ani
inclusiv la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință
Persoanele fizice care au icircn proprietate două sau mai multe cladiri datorează un
impozit pe cladiri majorat după cum urmează
a) cu 65 pentru prima cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
b) cu 150 pentru a doua cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
c) cu 300 pentru a treia cladire și urmatoarele icircn afara celei de la adresa de
domiciliu
Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
Icircn cazul persoanelor juridice impozitul pe cladiri se calculează prin aplicarea unei
cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii Cota de impozit se stabilește prin
hotarare a consiliului local și poate fi cuprinsă icircntre 025 si 150 inclusiv
Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii icircn patrimoniu
icircnregistrată icircn contabilitatea proprietarului cladirii conform prevederilor legale icircn vigoare
Icircn cazul clădirii la care au fost executate lucrari de reconstruire consolidare
modernizare modificare sau extindere de catre locatar din punct de vedere fiscal acesta are
obligația sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi
declarații fiscale icircn termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective
Icircn cazul unei clădiri a carei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizarii
valoarea impozabilă se reduce cu 15
Icircn cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform reglementarilor contabile valoarea
impozabilă a cladirii este valoarea contabilă rezultată icircn urma reevaluarii icircnregistrată ca atare
icircn contabilitatea proprietarului ndash persoană juridică
Icircn cazul unei clădiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de
referință cota impozitului pe cladiri se stabilește de consiliul localConsiliul General al
Municipiului București icircntre 5 si 10 și se aplică la valoarea de inventar a clădirii
icircnregistrată icircn contabilitatea persoanelor juridice pacircnă la sfacircrșitul lunii icircn care s-a efectuat
prima reevaluare
Icircn cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar pe icircntreaga
durata a acestuia se aplică urmatoarele reguli
a) impozitul pe cladiri se datorează de locatar
b) valoarea care se ia icircn considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din
contract a clădirii asa cum este ea icircnregistrată icircn contabilitatea locatorului sau a locatarului
conform prevederilor legale icircn vigoare
21
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
c) icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decacirct prin ajungerea la
scadență impozitul pe cladiri este datorat de locator
Impozitul pe cladiri se aplică pentru orice cladire deținută de o persoană juridica aflată
icircn funcțiune icircn rezervă sau icircn conservare chiar dacă valoarea sa a fost recuperata integral pe
calea amortizarii
242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
Impozitul pe teren este un impozit anual datorat de contribuabilii care dețin icircn
proprietate terenuri situate icircn municipii orașe și comune icircn intravilanul sau extravilanul
acestora
Icircn cazul unui teren aflat icircn administrarea sau icircn folosință după caz a altei persoane și
pentru care se datorează chiriearendă icircn baza unui contract de icircnchirierearendare impozitul
pe teren se datorează de către proprietar
Cacircnd terenul este deținut icircn comun de două sau mai multe persoane fiecare proprietar
datorează impozit pentru partea din teren aflată icircn proprietatea sa Icircn cazul icircn care nu se pot
stabili părțile individuale ale proprietăților icircn comun se aplică aceleași reguli ca la impozitul
pe clădiri
Impozitul pe teren nu se datorează pentru
a terenurile aflate icircn administrarea sau icircn folosință instituțiilor publice
b terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru
agricultură sau silvicultură inclusiv cele ocupate de iazuri bălți sau lacuri de acumulare
terenurile utilizate pentru exploatările din subsol icircn măsura icircn care nu afectează folosirea
suprafeței solului
c terenurile aferente clădirile aflate pe domeniul public și privat al statului
administrate de Regia Autonomă
243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
Orice persoană care are icircn proprietate un mijloc de transport care trebuie icircnmatriculat
icircn Romacircnia datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport cu excepția cazurilor icircn
care icircn prezentul capitol se prevede altfel
22
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Impozitul pe mijloacele de transport se platește la bugetul local al unitații
administrativ-teritoriale unde persoana icircși are domiciliul sediul sau punctul de lucru după
caz
Icircn cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar
pe icircntreaga durată a acestuia impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar
Icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decat prin ajungerea la scadență
impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator
Impozitul pe mijloacele de transport se calculează icircn funcție de tipul mijlocului de
transport conform celor prevazute icircn prezentul capitol
Icircn cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule impozitul pe mijlocul de transport
se calculează icircn funcție de capacitatea cilindrică a acestuia prin inmulțirea fiecarei grupe de
200 cm^3 sau fracțiune din această cu sumă corespunzatoare din tabelul urmator
Tabelul nr13 Mijloace de transport
Nr crt
Mijloace de transport cu tractiune mecanica - lei 200 cmc sau fractiune
din aceasta -
1 Motorete scutere motociclete si autoturisme cu capacitatea cilindrica de pana la 1600 cmc inclusiv
8
2 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 1601 cmc si 2000 cmc inclusiv
18
3 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2001 cmc si 2600 cmc inclusiv
72
4 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2601 cmc si 3000 cmc inclusiv
144
5 Autoturisme cu capacitatea cilindrica peste 3001 cmc 2906 Autobuze autocare microbuze 247 Alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata de
pana la 12 tone inclusiv30
8 Tractoare inmatriculate 18 Sursa Preluarea de la Codul fiscal
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
23
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA
2005 -2006
Prin măsurile fiscale icircntreprinse anul 2005 a marcat o abordare nouă a politicii fiscale
care se icircnscrie icircn tendința actuală din țările foste socialiste urmărinde-se declanșarea unei
adevărate competiții icircntre economiile naționale măsuri ce au avut impact și asupra anului
2006
Dintre aceste măsuri cele mai importante au avut icircn fost
a) perfecționarea impozitului pe profit
reducerea cotei de impunere a profitului de la 25 la 16
unificarea cotei de impozitare a profiturilor persoanelor juridice prin eliminarea
cotei reduse de impunere de 10 a profitului obținut din vacircnzarea-cesionarea
proprietăților imobiliare situate icircn Romacircnia și a titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă icircn contextul reducerii cotei standard de impozitare la 16
extinderea bazei de impozitare prin
- eliminarea posibilităților de opțiune pentru impunerea veniturilor la data ratelor
icircn cazul contractelor de vacircnzare cu plata icircn rate și impunerea acestora la data facturării
- renunțarea la posibilitatea deducerii cheltuielilor de amortizare reprezenacircnd 20
din valoarea de intrare a achizițiilor de mijloace fixe amortizabile sau brevete de invenție
amortizabile
b) majorarea cotei de impunere de la 15 la 3 a veniturilor
microicircntreprinderilor Prin această măsură s-a urmărit crearea unui sistem fiscal echitabil
neutru și care să nu genereze tratamente fiscale discriminatorii icircn raport cu diversele categorii
de contribuabili
c) simplificarea și perfecționarea impozitului pe venit unde măsurile luate au
constat icircn
- icircnlocuirea sistemului global de impunere a veniturilor realizate de persoane
fizice care presupunea utilizarea unui barem de impunere cu cote progresive cuprinse icircntre
18 și 40 cu sistemul bazat pe cota unică de 16 aplicată majoritatea categoriilor de
venituri Sistemul propus asigură simplitate obiectivitate și creează premisele pentru creștrea
economică prin stimularea investițiilor
Elementele cheie icircn impunerea veniturilor icircn acest sistem vizează renunțarea la
procedura de globalizare a anumitor venituri și icircnlocuirea acestui sistem cu impunerea
veniturilor pentru fiecare sursă de venie din fiecare categorie impozitul fiind final Această
24
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
abordare a generat modificări icircn sistemul de compensare a pierderilor precum și icircn sistemul
de declarare
- s-au eliminat din legislația fiscală deducerile economice care includeau
cheltuieli pentru reabilitarea locuinței de domiciliu destinate reducerii
pierderilor de căldură icircn scopul icircmbunătățirii confortului termic icircn limita sumei de 15
milioane lei anual
prime de asigurare pentru locuința de domiciliu icircn limita echivalentului icircn lei a
200 de euro pe an
prime de asigurare privată de sănătate cu excepția celor icircncheiate icircn scopuri
estetice icircn limita echivalentului icircn lei a 200 de euro pe an
cotizația de sindicat potrivit legislației icircn materie
Cele mai importante măsuri fiscale icircn anul 2006 au fost
Icircn domeniul impozitului pe profit
- extinderea numărului de contribuabili
- extinderea bazei impozabile prin
restracircngerea categoriilor de rezerve deductibile la calculul profitului impozabil
pentru societățile bancare și de asigurare precum și din sectorul energetic petrolier prin
eliminarea celor specifice față de celelalte categorii de contribuabili
eliminarea unor facilități fiscale cuprinse icircn acte normative considerate
neconforme cu principiile Uniunii Europene
Icircn domeniul impozitului pe venit
aplicarea cotei unice de 16 asupra cacircștigurilor din transferul titlurilor de valoare icircn
timpul anului cu posibilitatea opțională de definitivare la sfacircrșitul anului a impozitului
aplicacircnd cota de 16 asupra cacircștigului net
renunțarea la facilitarea de neimpozitare a cacircștigurilor din transferul proprietăților
imobiliare dobacircndite prin moștenire și schimb
Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2006 conform legislației pentru veniturile realizate de
persoanele fizice și juridice nerezidente s-a aplicat cota de 16 cu excepția veniturilor
obținute din jocuri de noroc pentru care se obține cota de impozit de 20 și 25
S-au unificat icircn felul acesta cotele de impozitare practicate pentru nerezidenți crescacircnd
de la 10 și respectiv 15 la 16 cu excepția jocurilor de noroc unde cota rămacircne
constantă
Icircn domeniul impozitelor și taxelor locale au fost avute icircn vedere următoarele măsuri
25
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
icircn cazul clădirilor utilizate ca locuințe s-a majorat impozitul aferent acestora taxa asupra
mijloacelor de transport s-a majorat ca urmare a modificării modului de calcul a impozitului
majorarea taxei datorate pentru iahturi renunțarea la scutirea de la plata taxei asupra
succesiunii dacă icircncheierea procedurilor succesorale a fost făcută icircn termen de un an de la
data decesului proprietarilor bunului
32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
Din analiza datelor existente icircn bugetele de stat pe anii 2008 2009 si 2010
comparativ icircn dinamica situația principalelor impozite directe se prezintă astfel
Tabelul nr 31
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada 2008 - 2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit
profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
11783340 14477345 15237165
Impozit pe profit 10382000 12821300 13445500
Alte impozite pe
venit profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
1401340 1656045 1791665
SursaBugetul de stat 2008 2009 și 2010
26
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig31 Impozitul pe venitprofit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada
2008-2010
Tabelul nr32
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane fizice icircn perioada 2008-
2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit profit
și cacircștiguri de capital
de la persoane fizice
2181700 4116100 4696314
Impozit pe venit 13036500 17482527 20006115
Alte impozite pe venit
profit și cacircștiguri de
capital de la persoane
fizice
110 500 2000
Sursa Bugetul de stat 20082009 și 2010
27
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig32 Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoanele fizice icircn perioada
2008-2010
Tabel nr33
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venitul din salarii 12848200 14761042
Impozit pe venituri din activități independente 344523 642061
Impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor 261600 297610
Impozit pe venituri din dividende 1583200 1708260
Impozit pe venituri din pensii 346300 441797
Impozit pe venituri din activități agricole 28673 50802
Impozit pe veniturile din transferul proprietăților
imobiliare din
patrimoniul personal
835706 895258
Impozit pe venituri realizate de persoane fizice
nerezidente
74000 122995
SursaBugetul de stat 2009 și 2010
28
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig33 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr34
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venituri din dobacircnzi 383600 117662
Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare 592700 120260
Impozit pe venituri din operațiuni de vacircnzare-cumpărare de
valută la termen pe bază de contract precum și din orice alte
operațiuni
2599 323
Impozit pe venituri obținute din valorificare de bunuri icircn
regim de consignație și din activități desfășurate pe baza
unui contract de agent comision sau mandat comercial
56000
119130
Impozit pe veniturile din activități de expertiză contabilă
tehnică judiciară și extrajudiciară
4200 6292
Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc din
premii și din prime icircn bani și sau natură
47500 92055
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
29
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr34 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr35
Impozitul pe venit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozitul pe venitul microicircntreprinderilor 556000 694000
Impozit pe venitul reprezentanțelor din Romacircnia ale
societăților
comerciale și organizațiilor economice străine
28000 3800
Impozit pe venitul realizat de persoane juridice
nerezidente
751325 799000
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
30
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice
Tabel nr36
Impozitul pe profit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500
Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000
Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din
nerespectarea Legii privind protecția consumatorului
629
325
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
31
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) icircn cazul persoanelor fizice rezidente altele decacirct cele prevăzute la litera a) numai
veniturile obținute din Romacircnia care sunt impuse la nivelul fiecărei surse din categoriile de
venituri prevăzute la articolul 41
c) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă prin
intermediul unui sediu permenent icircn Romacircnia venitului net atribuibil sediului permanent
d) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate independentă icircn
Romacircnia venitului salarial net din această activitate
e) icircn cazul persoanelor fizice nerezidente care obțin veniturile prevăzute la articolul 39
litera d) venitului determinat conform regulilor prevăzute icircn prezentul titlu ce corespund
categoriei respective de venit
(2) Persoanele fizice care icircndeplinesc condițiile de rezidență prevăzute la articolul 7 aliniatul
(1) pct 23 litera b) sau c) timp de trei ani consecutiv vor fi supuse impozitul pe venit pentru
veniturile obținute din orice sursă atacirct din Romacircnia cacirct și din afara Romacircniei icircncepacircnd cu al
patrulea an fiscal
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit ndash Categoriile de venituri supuse
impozitului pe venit potrivit articolului 41 sunt următoarele
a) veniturile din activități independente
b) veniturile din salarii
c) veniturile din cedarea folosinței bunurilor
d) veniturile din investiții
e) veniturile din pensii
f) veniturile din activități agricole
g) veniturile din premii și jocuri de noroc
h) veniturile din transferul proprietăților imobiliare
i) veniturile din alte surse
Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activități indepente
salarii cedarea folosinței bunurilor pensii activități agricole premii și alte surse este de 16
aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă Fac
excepție de la prevederile de mai sus cotele de impozit prevăzute icircn categoriile de venituri din
investiții și jocuri de noroc
Perioada impozabilă ndash este anul fiscal care corespunde anului calendaristic Prin
excepție perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic icircn situația icircn care decesul
contribuabilului survine icircn cursul anului
18
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitelor și taxelor locale atacirct personale
fizice (inclusiv cele care desfășoră activități economice pe baza liberei inițiative ori exercită icircn
mod individual sau prin asociere orice profesie liberă) cacirct și persoanele juridice
Icircn categoria impozitelor și taxelor locale sunt incluse
impozitul și taxa pe clădiri
impozitul și taxa pe teren
taxa asupra mijloacelor de transport
taxa pentru eliberarea certificatelor avizelor și autorizațiilor
taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate
impozitul pe spectacole
taxa hotelieră
taxe speciale
alte taxe locale
241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
Orice persoană care are icircn proprietate o clădire situată icircn Romacircnia datorează anual
impozit pentru acea cladire exceptacircnd cazul icircn care icircn prezentul titlu se prevede diferit
Impozitul pe cladiri precum si taxa pe cladiri se datorează către bugetul local al
comunei al orasului sau al municipiului icircn care este amplasată clădirea
Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unitaților administrativ-
teritoriale concesionate icircnchiriate date icircn administrare ori in folosință după caz persoanelor
juridice altele decat cele de drept public se stabilește taxa pe cladiri care reprezintă sarcina
fiscală a concesionarilor locatarilor titularilor dreptului de administrare sau de folosință
după caz icircn condiții similare impozitului pe cladiri
Calculul impozitului pentru persoane fizice
Icircn cazul persoanelor fizice impozitul pe clădiriicircn mediul rural se calculează prin
aplicarea cotei de impozitare de 01 la valoarea impozabilă a cladirii
Valoarea impozabila a cladirii exprimată icircn lei se determină prin icircnmulțirea
suprafeței construite desfășurate a acesteia exprimate icircn metri patrați cu valoarea impozabilă
corespunzatoare exprimată icircn leimp din tabelul urmator
Valoarea impozabila ndash leimp -
19
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
A Cladire cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
806 478
B Cladire cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
219 137
C Cladire-anexa cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
137 123
D Cladire-anexa cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
82 54
E Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate ca locuinta in oricare dintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
75 din suma care s-
ar aplica cladirii
75 din suma care s-ar
aplica cladirii
F Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate in alte scopuri decat cel de locuinta in oricaredintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
50 din suma care s-
ar aplica cladirii
50 din suma care s-ar
aplica cladirii
Sursa Preluare din Codul fiscal
Valoarea impozabilă a cladirii se ajustează icircn funcție de rangul localității și zona icircn
care este amplasată cladirea prin icircnmulțirea valorii determinate cu coeficientul de corecție
corespunzator prevăzut icircn tabelul urmator
Tabelul nr12 Coeficienti de corectie
Zona in
cadrul
localitatii
Rangul localitatii
0 I II III IV V
A 260 250 240 230 110 105
B 250 240 230 220 105 100
C 240 230 220 210 100 095
D 230 220 210 200 095 090
Sursa Preluare din Codul fiscal
In cazul unui apartament amplasat icircntr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8
apartamente coeficientul de corecție se reduce cu 010
Valoarea impozabilă a cladirii se reduce icircn funcție de anul terminarii acesteia după
cum urmează
a) cu 20 pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referință
20
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) cu 10 pentru clădirea care are o vechime cuprinsă icircntre 30 de ani și 50 de ani
inclusiv la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință
Persoanele fizice care au icircn proprietate două sau mai multe cladiri datorează un
impozit pe cladiri majorat după cum urmează
a) cu 65 pentru prima cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
b) cu 150 pentru a doua cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
c) cu 300 pentru a treia cladire și urmatoarele icircn afara celei de la adresa de
domiciliu
Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
Icircn cazul persoanelor juridice impozitul pe cladiri se calculează prin aplicarea unei
cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii Cota de impozit se stabilește prin
hotarare a consiliului local și poate fi cuprinsă icircntre 025 si 150 inclusiv
Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii icircn patrimoniu
icircnregistrată icircn contabilitatea proprietarului cladirii conform prevederilor legale icircn vigoare
Icircn cazul clădirii la care au fost executate lucrari de reconstruire consolidare
modernizare modificare sau extindere de catre locatar din punct de vedere fiscal acesta are
obligația sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi
declarații fiscale icircn termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective
Icircn cazul unei clădiri a carei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizarii
valoarea impozabilă se reduce cu 15
Icircn cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform reglementarilor contabile valoarea
impozabilă a cladirii este valoarea contabilă rezultată icircn urma reevaluarii icircnregistrată ca atare
icircn contabilitatea proprietarului ndash persoană juridică
Icircn cazul unei clădiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de
referință cota impozitului pe cladiri se stabilește de consiliul localConsiliul General al
Municipiului București icircntre 5 si 10 și se aplică la valoarea de inventar a clădirii
icircnregistrată icircn contabilitatea persoanelor juridice pacircnă la sfacircrșitul lunii icircn care s-a efectuat
prima reevaluare
Icircn cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar pe icircntreaga
durata a acestuia se aplică urmatoarele reguli
a) impozitul pe cladiri se datorează de locatar
b) valoarea care se ia icircn considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din
contract a clădirii asa cum este ea icircnregistrată icircn contabilitatea locatorului sau a locatarului
conform prevederilor legale icircn vigoare
21
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
c) icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decacirct prin ajungerea la
scadență impozitul pe cladiri este datorat de locator
Impozitul pe cladiri se aplică pentru orice cladire deținută de o persoană juridica aflată
icircn funcțiune icircn rezervă sau icircn conservare chiar dacă valoarea sa a fost recuperata integral pe
calea amortizarii
242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
Impozitul pe teren este un impozit anual datorat de contribuabilii care dețin icircn
proprietate terenuri situate icircn municipii orașe și comune icircn intravilanul sau extravilanul
acestora
Icircn cazul unui teren aflat icircn administrarea sau icircn folosință după caz a altei persoane și
pentru care se datorează chiriearendă icircn baza unui contract de icircnchirierearendare impozitul
pe teren se datorează de către proprietar
Cacircnd terenul este deținut icircn comun de două sau mai multe persoane fiecare proprietar
datorează impozit pentru partea din teren aflată icircn proprietatea sa Icircn cazul icircn care nu se pot
stabili părțile individuale ale proprietăților icircn comun se aplică aceleași reguli ca la impozitul
pe clădiri
Impozitul pe teren nu se datorează pentru
a terenurile aflate icircn administrarea sau icircn folosință instituțiilor publice
b terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru
agricultură sau silvicultură inclusiv cele ocupate de iazuri bălți sau lacuri de acumulare
terenurile utilizate pentru exploatările din subsol icircn măsura icircn care nu afectează folosirea
suprafeței solului
c terenurile aferente clădirile aflate pe domeniul public și privat al statului
administrate de Regia Autonomă
243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
Orice persoană care are icircn proprietate un mijloc de transport care trebuie icircnmatriculat
icircn Romacircnia datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport cu excepția cazurilor icircn
care icircn prezentul capitol se prevede altfel
22
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Impozitul pe mijloacele de transport se platește la bugetul local al unitații
administrativ-teritoriale unde persoana icircși are domiciliul sediul sau punctul de lucru după
caz
Icircn cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar
pe icircntreaga durată a acestuia impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar
Icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decat prin ajungerea la scadență
impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator
Impozitul pe mijloacele de transport se calculează icircn funcție de tipul mijlocului de
transport conform celor prevazute icircn prezentul capitol
Icircn cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule impozitul pe mijlocul de transport
se calculează icircn funcție de capacitatea cilindrică a acestuia prin inmulțirea fiecarei grupe de
200 cm^3 sau fracțiune din această cu sumă corespunzatoare din tabelul urmator
Tabelul nr13 Mijloace de transport
Nr crt
Mijloace de transport cu tractiune mecanica - lei 200 cmc sau fractiune
din aceasta -
1 Motorete scutere motociclete si autoturisme cu capacitatea cilindrica de pana la 1600 cmc inclusiv
8
2 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 1601 cmc si 2000 cmc inclusiv
18
3 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2001 cmc si 2600 cmc inclusiv
72
4 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2601 cmc si 3000 cmc inclusiv
144
5 Autoturisme cu capacitatea cilindrica peste 3001 cmc 2906 Autobuze autocare microbuze 247 Alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata de
pana la 12 tone inclusiv30
8 Tractoare inmatriculate 18 Sursa Preluarea de la Codul fiscal
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
23
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA
2005 -2006
Prin măsurile fiscale icircntreprinse anul 2005 a marcat o abordare nouă a politicii fiscale
care se icircnscrie icircn tendința actuală din țările foste socialiste urmărinde-se declanșarea unei
adevărate competiții icircntre economiile naționale măsuri ce au avut impact și asupra anului
2006
Dintre aceste măsuri cele mai importante au avut icircn fost
a) perfecționarea impozitului pe profit
reducerea cotei de impunere a profitului de la 25 la 16
unificarea cotei de impozitare a profiturilor persoanelor juridice prin eliminarea
cotei reduse de impunere de 10 a profitului obținut din vacircnzarea-cesionarea
proprietăților imobiliare situate icircn Romacircnia și a titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă icircn contextul reducerii cotei standard de impozitare la 16
extinderea bazei de impozitare prin
- eliminarea posibilităților de opțiune pentru impunerea veniturilor la data ratelor
icircn cazul contractelor de vacircnzare cu plata icircn rate și impunerea acestora la data facturării
- renunțarea la posibilitatea deducerii cheltuielilor de amortizare reprezenacircnd 20
din valoarea de intrare a achizițiilor de mijloace fixe amortizabile sau brevete de invenție
amortizabile
b) majorarea cotei de impunere de la 15 la 3 a veniturilor
microicircntreprinderilor Prin această măsură s-a urmărit crearea unui sistem fiscal echitabil
neutru și care să nu genereze tratamente fiscale discriminatorii icircn raport cu diversele categorii
de contribuabili
c) simplificarea și perfecționarea impozitului pe venit unde măsurile luate au
constat icircn
- icircnlocuirea sistemului global de impunere a veniturilor realizate de persoane
fizice care presupunea utilizarea unui barem de impunere cu cote progresive cuprinse icircntre
18 și 40 cu sistemul bazat pe cota unică de 16 aplicată majoritatea categoriilor de
venituri Sistemul propus asigură simplitate obiectivitate și creează premisele pentru creștrea
economică prin stimularea investițiilor
Elementele cheie icircn impunerea veniturilor icircn acest sistem vizează renunțarea la
procedura de globalizare a anumitor venituri și icircnlocuirea acestui sistem cu impunerea
veniturilor pentru fiecare sursă de venie din fiecare categorie impozitul fiind final Această
24
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
abordare a generat modificări icircn sistemul de compensare a pierderilor precum și icircn sistemul
de declarare
- s-au eliminat din legislația fiscală deducerile economice care includeau
cheltuieli pentru reabilitarea locuinței de domiciliu destinate reducerii
pierderilor de căldură icircn scopul icircmbunătățirii confortului termic icircn limita sumei de 15
milioane lei anual
prime de asigurare pentru locuința de domiciliu icircn limita echivalentului icircn lei a
200 de euro pe an
prime de asigurare privată de sănătate cu excepția celor icircncheiate icircn scopuri
estetice icircn limita echivalentului icircn lei a 200 de euro pe an
cotizația de sindicat potrivit legislației icircn materie
Cele mai importante măsuri fiscale icircn anul 2006 au fost
Icircn domeniul impozitului pe profit
- extinderea numărului de contribuabili
- extinderea bazei impozabile prin
restracircngerea categoriilor de rezerve deductibile la calculul profitului impozabil
pentru societățile bancare și de asigurare precum și din sectorul energetic petrolier prin
eliminarea celor specifice față de celelalte categorii de contribuabili
eliminarea unor facilități fiscale cuprinse icircn acte normative considerate
neconforme cu principiile Uniunii Europene
Icircn domeniul impozitului pe venit
aplicarea cotei unice de 16 asupra cacircștigurilor din transferul titlurilor de valoare icircn
timpul anului cu posibilitatea opțională de definitivare la sfacircrșitul anului a impozitului
aplicacircnd cota de 16 asupra cacircștigului net
renunțarea la facilitarea de neimpozitare a cacircștigurilor din transferul proprietăților
imobiliare dobacircndite prin moștenire și schimb
Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2006 conform legislației pentru veniturile realizate de
persoanele fizice și juridice nerezidente s-a aplicat cota de 16 cu excepția veniturilor
obținute din jocuri de noroc pentru care se obține cota de impozit de 20 și 25
S-au unificat icircn felul acesta cotele de impozitare practicate pentru nerezidenți crescacircnd
de la 10 și respectiv 15 la 16 cu excepția jocurilor de noroc unde cota rămacircne
constantă
Icircn domeniul impozitelor și taxelor locale au fost avute icircn vedere următoarele măsuri
25
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
icircn cazul clădirilor utilizate ca locuințe s-a majorat impozitul aferent acestora taxa asupra
mijloacelor de transport s-a majorat ca urmare a modificării modului de calcul a impozitului
majorarea taxei datorate pentru iahturi renunțarea la scutirea de la plata taxei asupra
succesiunii dacă icircncheierea procedurilor succesorale a fost făcută icircn termen de un an de la
data decesului proprietarilor bunului
32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
Din analiza datelor existente icircn bugetele de stat pe anii 2008 2009 si 2010
comparativ icircn dinamica situația principalelor impozite directe se prezintă astfel
Tabelul nr 31
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada 2008 - 2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit
profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
11783340 14477345 15237165
Impozit pe profit 10382000 12821300 13445500
Alte impozite pe
venit profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
1401340 1656045 1791665
SursaBugetul de stat 2008 2009 și 2010
26
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig31 Impozitul pe venitprofit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada
2008-2010
Tabelul nr32
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane fizice icircn perioada 2008-
2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit profit
și cacircștiguri de capital
de la persoane fizice
2181700 4116100 4696314
Impozit pe venit 13036500 17482527 20006115
Alte impozite pe venit
profit și cacircștiguri de
capital de la persoane
fizice
110 500 2000
Sursa Bugetul de stat 20082009 și 2010
27
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig32 Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoanele fizice icircn perioada
2008-2010
Tabel nr33
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venitul din salarii 12848200 14761042
Impozit pe venituri din activități independente 344523 642061
Impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor 261600 297610
Impozit pe venituri din dividende 1583200 1708260
Impozit pe venituri din pensii 346300 441797
Impozit pe venituri din activități agricole 28673 50802
Impozit pe veniturile din transferul proprietăților
imobiliare din
patrimoniul personal
835706 895258
Impozit pe venituri realizate de persoane fizice
nerezidente
74000 122995
SursaBugetul de stat 2009 și 2010
28
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig33 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr34
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venituri din dobacircnzi 383600 117662
Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare 592700 120260
Impozit pe venituri din operațiuni de vacircnzare-cumpărare de
valută la termen pe bază de contract precum și din orice alte
operațiuni
2599 323
Impozit pe venituri obținute din valorificare de bunuri icircn
regim de consignație și din activități desfășurate pe baza
unui contract de agent comision sau mandat comercial
56000
119130
Impozit pe veniturile din activități de expertiză contabilă
tehnică judiciară și extrajudiciară
4200 6292
Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc din
premii și din prime icircn bani și sau natură
47500 92055
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
29
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr34 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr35
Impozitul pe venit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozitul pe venitul microicircntreprinderilor 556000 694000
Impozit pe venitul reprezentanțelor din Romacircnia ale
societăților
comerciale și organizațiilor economice străine
28000 3800
Impozit pe venitul realizat de persoane juridice
nerezidente
751325 799000
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
30
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice
Tabel nr36
Impozitul pe profit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500
Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000
Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din
nerespectarea Legii privind protecția consumatorului
629
325
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
31
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
Contribuabilii ndash Sunt obligate la plata impozitelor și taxelor locale atacirct personale
fizice (inclusiv cele care desfășoră activități economice pe baza liberei inițiative ori exercită icircn
mod individual sau prin asociere orice profesie liberă) cacirct și persoanele juridice
Icircn categoria impozitelor și taxelor locale sunt incluse
impozitul și taxa pe clădiri
impozitul și taxa pe teren
taxa asupra mijloacelor de transport
taxa pentru eliberarea certificatelor avizelor și autorizațiilor
taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate
impozitul pe spectacole
taxa hotelieră
taxe speciale
alte taxe locale
241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
Orice persoană care are icircn proprietate o clădire situată icircn Romacircnia datorează anual
impozit pentru acea cladire exceptacircnd cazul icircn care icircn prezentul titlu se prevede diferit
Impozitul pe cladiri precum si taxa pe cladiri se datorează către bugetul local al
comunei al orasului sau al municipiului icircn care este amplasată clădirea
Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unitaților administrativ-
teritoriale concesionate icircnchiriate date icircn administrare ori in folosință după caz persoanelor
juridice altele decat cele de drept public se stabilește taxa pe cladiri care reprezintă sarcina
fiscală a concesionarilor locatarilor titularilor dreptului de administrare sau de folosință
după caz icircn condiții similare impozitului pe cladiri
Calculul impozitului pentru persoane fizice
Icircn cazul persoanelor fizice impozitul pe clădiriicircn mediul rural se calculează prin
aplicarea cotei de impozitare de 01 la valoarea impozabilă a cladirii
Valoarea impozabila a cladirii exprimată icircn lei se determină prin icircnmulțirea
suprafeței construite desfășurate a acesteia exprimate icircn metri patrați cu valoarea impozabilă
corespunzatoare exprimată icircn leimp din tabelul urmator
Valoarea impozabila ndash leimp -
19
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
A Cladire cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
806 478
B Cladire cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
219 137
C Cladire-anexa cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
137 123
D Cladire-anexa cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
82 54
E Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate ca locuinta in oricare dintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
75 din suma care s-
ar aplica cladirii
75 din suma care s-ar
aplica cladirii
F Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate in alte scopuri decat cel de locuinta in oricaredintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
50 din suma care s-
ar aplica cladirii
50 din suma care s-ar
aplica cladirii
Sursa Preluare din Codul fiscal
Valoarea impozabilă a cladirii se ajustează icircn funcție de rangul localității și zona icircn
care este amplasată cladirea prin icircnmulțirea valorii determinate cu coeficientul de corecție
corespunzator prevăzut icircn tabelul urmator
Tabelul nr12 Coeficienti de corectie
Zona in
cadrul
localitatii
Rangul localitatii
0 I II III IV V
A 260 250 240 230 110 105
B 250 240 230 220 105 100
C 240 230 220 210 100 095
D 230 220 210 200 095 090
Sursa Preluare din Codul fiscal
In cazul unui apartament amplasat icircntr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8
apartamente coeficientul de corecție se reduce cu 010
Valoarea impozabilă a cladirii se reduce icircn funcție de anul terminarii acesteia după
cum urmează
a) cu 20 pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referință
20
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) cu 10 pentru clădirea care are o vechime cuprinsă icircntre 30 de ani și 50 de ani
inclusiv la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință
Persoanele fizice care au icircn proprietate două sau mai multe cladiri datorează un
impozit pe cladiri majorat după cum urmează
a) cu 65 pentru prima cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
b) cu 150 pentru a doua cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
c) cu 300 pentru a treia cladire și urmatoarele icircn afara celei de la adresa de
domiciliu
Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
Icircn cazul persoanelor juridice impozitul pe cladiri se calculează prin aplicarea unei
cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii Cota de impozit se stabilește prin
hotarare a consiliului local și poate fi cuprinsă icircntre 025 si 150 inclusiv
Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii icircn patrimoniu
icircnregistrată icircn contabilitatea proprietarului cladirii conform prevederilor legale icircn vigoare
Icircn cazul clădirii la care au fost executate lucrari de reconstruire consolidare
modernizare modificare sau extindere de catre locatar din punct de vedere fiscal acesta are
obligația sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi
declarații fiscale icircn termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective
Icircn cazul unei clădiri a carei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizarii
valoarea impozabilă se reduce cu 15
Icircn cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform reglementarilor contabile valoarea
impozabilă a cladirii este valoarea contabilă rezultată icircn urma reevaluarii icircnregistrată ca atare
icircn contabilitatea proprietarului ndash persoană juridică
Icircn cazul unei clădiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de
referință cota impozitului pe cladiri se stabilește de consiliul localConsiliul General al
Municipiului București icircntre 5 si 10 și se aplică la valoarea de inventar a clădirii
icircnregistrată icircn contabilitatea persoanelor juridice pacircnă la sfacircrșitul lunii icircn care s-a efectuat
prima reevaluare
Icircn cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar pe icircntreaga
durata a acestuia se aplică urmatoarele reguli
a) impozitul pe cladiri se datorează de locatar
b) valoarea care se ia icircn considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din
contract a clădirii asa cum este ea icircnregistrată icircn contabilitatea locatorului sau a locatarului
conform prevederilor legale icircn vigoare
21
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
c) icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decacirct prin ajungerea la
scadență impozitul pe cladiri este datorat de locator
Impozitul pe cladiri se aplică pentru orice cladire deținută de o persoană juridica aflată
icircn funcțiune icircn rezervă sau icircn conservare chiar dacă valoarea sa a fost recuperata integral pe
calea amortizarii
242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
Impozitul pe teren este un impozit anual datorat de contribuabilii care dețin icircn
proprietate terenuri situate icircn municipii orașe și comune icircn intravilanul sau extravilanul
acestora
Icircn cazul unui teren aflat icircn administrarea sau icircn folosință după caz a altei persoane și
pentru care se datorează chiriearendă icircn baza unui contract de icircnchirierearendare impozitul
pe teren se datorează de către proprietar
Cacircnd terenul este deținut icircn comun de două sau mai multe persoane fiecare proprietar
datorează impozit pentru partea din teren aflată icircn proprietatea sa Icircn cazul icircn care nu se pot
stabili părțile individuale ale proprietăților icircn comun se aplică aceleași reguli ca la impozitul
pe clădiri
Impozitul pe teren nu se datorează pentru
a terenurile aflate icircn administrarea sau icircn folosință instituțiilor publice
b terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru
agricultură sau silvicultură inclusiv cele ocupate de iazuri bălți sau lacuri de acumulare
terenurile utilizate pentru exploatările din subsol icircn măsura icircn care nu afectează folosirea
suprafeței solului
c terenurile aferente clădirile aflate pe domeniul public și privat al statului
administrate de Regia Autonomă
243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
Orice persoană care are icircn proprietate un mijloc de transport care trebuie icircnmatriculat
icircn Romacircnia datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport cu excepția cazurilor icircn
care icircn prezentul capitol se prevede altfel
22
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Impozitul pe mijloacele de transport se platește la bugetul local al unitații
administrativ-teritoriale unde persoana icircși are domiciliul sediul sau punctul de lucru după
caz
Icircn cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar
pe icircntreaga durată a acestuia impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar
Icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decat prin ajungerea la scadență
impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator
Impozitul pe mijloacele de transport se calculează icircn funcție de tipul mijlocului de
transport conform celor prevazute icircn prezentul capitol
Icircn cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule impozitul pe mijlocul de transport
se calculează icircn funcție de capacitatea cilindrică a acestuia prin inmulțirea fiecarei grupe de
200 cm^3 sau fracțiune din această cu sumă corespunzatoare din tabelul urmator
Tabelul nr13 Mijloace de transport
Nr crt
Mijloace de transport cu tractiune mecanica - lei 200 cmc sau fractiune
din aceasta -
1 Motorete scutere motociclete si autoturisme cu capacitatea cilindrica de pana la 1600 cmc inclusiv
8
2 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 1601 cmc si 2000 cmc inclusiv
18
3 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2001 cmc si 2600 cmc inclusiv
72
4 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2601 cmc si 3000 cmc inclusiv
144
5 Autoturisme cu capacitatea cilindrica peste 3001 cmc 2906 Autobuze autocare microbuze 247 Alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata de
pana la 12 tone inclusiv30
8 Tractoare inmatriculate 18 Sursa Preluarea de la Codul fiscal
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
23
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA
2005 -2006
Prin măsurile fiscale icircntreprinse anul 2005 a marcat o abordare nouă a politicii fiscale
care se icircnscrie icircn tendința actuală din țările foste socialiste urmărinde-se declanșarea unei
adevărate competiții icircntre economiile naționale măsuri ce au avut impact și asupra anului
2006
Dintre aceste măsuri cele mai importante au avut icircn fost
a) perfecționarea impozitului pe profit
reducerea cotei de impunere a profitului de la 25 la 16
unificarea cotei de impozitare a profiturilor persoanelor juridice prin eliminarea
cotei reduse de impunere de 10 a profitului obținut din vacircnzarea-cesionarea
proprietăților imobiliare situate icircn Romacircnia și a titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă icircn contextul reducerii cotei standard de impozitare la 16
extinderea bazei de impozitare prin
- eliminarea posibilităților de opțiune pentru impunerea veniturilor la data ratelor
icircn cazul contractelor de vacircnzare cu plata icircn rate și impunerea acestora la data facturării
- renunțarea la posibilitatea deducerii cheltuielilor de amortizare reprezenacircnd 20
din valoarea de intrare a achizițiilor de mijloace fixe amortizabile sau brevete de invenție
amortizabile
b) majorarea cotei de impunere de la 15 la 3 a veniturilor
microicircntreprinderilor Prin această măsură s-a urmărit crearea unui sistem fiscal echitabil
neutru și care să nu genereze tratamente fiscale discriminatorii icircn raport cu diversele categorii
de contribuabili
c) simplificarea și perfecționarea impozitului pe venit unde măsurile luate au
constat icircn
- icircnlocuirea sistemului global de impunere a veniturilor realizate de persoane
fizice care presupunea utilizarea unui barem de impunere cu cote progresive cuprinse icircntre
18 și 40 cu sistemul bazat pe cota unică de 16 aplicată majoritatea categoriilor de
venituri Sistemul propus asigură simplitate obiectivitate și creează premisele pentru creștrea
economică prin stimularea investițiilor
Elementele cheie icircn impunerea veniturilor icircn acest sistem vizează renunțarea la
procedura de globalizare a anumitor venituri și icircnlocuirea acestui sistem cu impunerea
veniturilor pentru fiecare sursă de venie din fiecare categorie impozitul fiind final Această
24
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
abordare a generat modificări icircn sistemul de compensare a pierderilor precum și icircn sistemul
de declarare
- s-au eliminat din legislația fiscală deducerile economice care includeau
cheltuieli pentru reabilitarea locuinței de domiciliu destinate reducerii
pierderilor de căldură icircn scopul icircmbunătățirii confortului termic icircn limita sumei de 15
milioane lei anual
prime de asigurare pentru locuința de domiciliu icircn limita echivalentului icircn lei a
200 de euro pe an
prime de asigurare privată de sănătate cu excepția celor icircncheiate icircn scopuri
estetice icircn limita echivalentului icircn lei a 200 de euro pe an
cotizația de sindicat potrivit legislației icircn materie
Cele mai importante măsuri fiscale icircn anul 2006 au fost
Icircn domeniul impozitului pe profit
- extinderea numărului de contribuabili
- extinderea bazei impozabile prin
restracircngerea categoriilor de rezerve deductibile la calculul profitului impozabil
pentru societățile bancare și de asigurare precum și din sectorul energetic petrolier prin
eliminarea celor specifice față de celelalte categorii de contribuabili
eliminarea unor facilități fiscale cuprinse icircn acte normative considerate
neconforme cu principiile Uniunii Europene
Icircn domeniul impozitului pe venit
aplicarea cotei unice de 16 asupra cacircștigurilor din transferul titlurilor de valoare icircn
timpul anului cu posibilitatea opțională de definitivare la sfacircrșitul anului a impozitului
aplicacircnd cota de 16 asupra cacircștigului net
renunțarea la facilitarea de neimpozitare a cacircștigurilor din transferul proprietăților
imobiliare dobacircndite prin moștenire și schimb
Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2006 conform legislației pentru veniturile realizate de
persoanele fizice și juridice nerezidente s-a aplicat cota de 16 cu excepția veniturilor
obținute din jocuri de noroc pentru care se obține cota de impozit de 20 și 25
S-au unificat icircn felul acesta cotele de impozitare practicate pentru nerezidenți crescacircnd
de la 10 și respectiv 15 la 16 cu excepția jocurilor de noroc unde cota rămacircne
constantă
Icircn domeniul impozitelor și taxelor locale au fost avute icircn vedere următoarele măsuri
25
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
icircn cazul clădirilor utilizate ca locuințe s-a majorat impozitul aferent acestora taxa asupra
mijloacelor de transport s-a majorat ca urmare a modificării modului de calcul a impozitului
majorarea taxei datorate pentru iahturi renunțarea la scutirea de la plata taxei asupra
succesiunii dacă icircncheierea procedurilor succesorale a fost făcută icircn termen de un an de la
data decesului proprietarilor bunului
32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
Din analiza datelor existente icircn bugetele de stat pe anii 2008 2009 si 2010
comparativ icircn dinamica situația principalelor impozite directe se prezintă astfel
Tabelul nr 31
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada 2008 - 2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit
profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
11783340 14477345 15237165
Impozit pe profit 10382000 12821300 13445500
Alte impozite pe
venit profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
1401340 1656045 1791665
SursaBugetul de stat 2008 2009 și 2010
26
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig31 Impozitul pe venitprofit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada
2008-2010
Tabelul nr32
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane fizice icircn perioada 2008-
2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit profit
și cacircștiguri de capital
de la persoane fizice
2181700 4116100 4696314
Impozit pe venit 13036500 17482527 20006115
Alte impozite pe venit
profit și cacircștiguri de
capital de la persoane
fizice
110 500 2000
Sursa Bugetul de stat 20082009 și 2010
27
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig32 Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoanele fizice icircn perioada
2008-2010
Tabel nr33
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venitul din salarii 12848200 14761042
Impozit pe venituri din activități independente 344523 642061
Impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor 261600 297610
Impozit pe venituri din dividende 1583200 1708260
Impozit pe venituri din pensii 346300 441797
Impozit pe venituri din activități agricole 28673 50802
Impozit pe veniturile din transferul proprietăților
imobiliare din
patrimoniul personal
835706 895258
Impozit pe venituri realizate de persoane fizice
nerezidente
74000 122995
SursaBugetul de stat 2009 și 2010
28
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig33 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr34
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venituri din dobacircnzi 383600 117662
Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare 592700 120260
Impozit pe venituri din operațiuni de vacircnzare-cumpărare de
valută la termen pe bază de contract precum și din orice alte
operațiuni
2599 323
Impozit pe venituri obținute din valorificare de bunuri icircn
regim de consignație și din activități desfășurate pe baza
unui contract de agent comision sau mandat comercial
56000
119130
Impozit pe veniturile din activități de expertiză contabilă
tehnică judiciară și extrajudiciară
4200 6292
Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc din
premii și din prime icircn bani și sau natură
47500 92055
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
29
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr34 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr35
Impozitul pe venit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozitul pe venitul microicircntreprinderilor 556000 694000
Impozit pe venitul reprezentanțelor din Romacircnia ale
societăților
comerciale și organizațiilor economice străine
28000 3800
Impozit pe venitul realizat de persoane juridice
nerezidente
751325 799000
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
30
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice
Tabel nr36
Impozitul pe profit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500
Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000
Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din
nerespectarea Legii privind protecția consumatorului
629
325
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
31
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
A Cladire cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
806 478
B Cladire cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
219 137
C Cladire-anexa cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sisau chimic
137 123
D Cladire-anexa cu peretii exteriori din lemn din piatra naturala din caramida nearsa din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sisau chimic
82 54
E Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate ca locuinta in oricare dintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
75 din suma care s-
ar aplica cladirii
75 din suma care s-ar
aplica cladirii
F Icircn cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol la demisol sisau la mansarda utilizate in alte scopuri decat cel de locuinta in oricaredintre tipurile de cladiri prevazute la lit A-D
50 din suma care s-
ar aplica cladirii
50 din suma care s-ar
aplica cladirii
Sursa Preluare din Codul fiscal
Valoarea impozabilă a cladirii se ajustează icircn funcție de rangul localității și zona icircn
care este amplasată cladirea prin icircnmulțirea valorii determinate cu coeficientul de corecție
corespunzator prevăzut icircn tabelul urmator
Tabelul nr12 Coeficienti de corectie
Zona in
cadrul
localitatii
Rangul localitatii
0 I II III IV V
A 260 250 240 230 110 105
B 250 240 230 220 105 100
C 240 230 220 210 100 095
D 230 220 210 200 095 090
Sursa Preluare din Codul fiscal
In cazul unui apartament amplasat icircntr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8
apartamente coeficientul de corecție se reduce cu 010
Valoarea impozabilă a cladirii se reduce icircn funcție de anul terminarii acesteia după
cum urmează
a) cu 20 pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referință
20
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) cu 10 pentru clădirea care are o vechime cuprinsă icircntre 30 de ani și 50 de ani
inclusiv la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință
Persoanele fizice care au icircn proprietate două sau mai multe cladiri datorează un
impozit pe cladiri majorat după cum urmează
a) cu 65 pentru prima cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
b) cu 150 pentru a doua cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
c) cu 300 pentru a treia cladire și urmatoarele icircn afara celei de la adresa de
domiciliu
Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
Icircn cazul persoanelor juridice impozitul pe cladiri se calculează prin aplicarea unei
cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii Cota de impozit se stabilește prin
hotarare a consiliului local și poate fi cuprinsă icircntre 025 si 150 inclusiv
Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii icircn patrimoniu
icircnregistrată icircn contabilitatea proprietarului cladirii conform prevederilor legale icircn vigoare
Icircn cazul clădirii la care au fost executate lucrari de reconstruire consolidare
modernizare modificare sau extindere de catre locatar din punct de vedere fiscal acesta are
obligația sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi
declarații fiscale icircn termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective
Icircn cazul unei clădiri a carei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizarii
valoarea impozabilă se reduce cu 15
Icircn cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform reglementarilor contabile valoarea
impozabilă a cladirii este valoarea contabilă rezultată icircn urma reevaluarii icircnregistrată ca atare
icircn contabilitatea proprietarului ndash persoană juridică
Icircn cazul unei clădiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de
referință cota impozitului pe cladiri se stabilește de consiliul localConsiliul General al
Municipiului București icircntre 5 si 10 și se aplică la valoarea de inventar a clădirii
icircnregistrată icircn contabilitatea persoanelor juridice pacircnă la sfacircrșitul lunii icircn care s-a efectuat
prima reevaluare
Icircn cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar pe icircntreaga
durata a acestuia se aplică urmatoarele reguli
a) impozitul pe cladiri se datorează de locatar
b) valoarea care se ia icircn considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din
contract a clădirii asa cum este ea icircnregistrată icircn contabilitatea locatorului sau a locatarului
conform prevederilor legale icircn vigoare
21
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
c) icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decacirct prin ajungerea la
scadență impozitul pe cladiri este datorat de locator
Impozitul pe cladiri se aplică pentru orice cladire deținută de o persoană juridica aflată
icircn funcțiune icircn rezervă sau icircn conservare chiar dacă valoarea sa a fost recuperata integral pe
calea amortizarii
242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
Impozitul pe teren este un impozit anual datorat de contribuabilii care dețin icircn
proprietate terenuri situate icircn municipii orașe și comune icircn intravilanul sau extravilanul
acestora
Icircn cazul unui teren aflat icircn administrarea sau icircn folosință după caz a altei persoane și
pentru care se datorează chiriearendă icircn baza unui contract de icircnchirierearendare impozitul
pe teren se datorează de către proprietar
Cacircnd terenul este deținut icircn comun de două sau mai multe persoane fiecare proprietar
datorează impozit pentru partea din teren aflată icircn proprietatea sa Icircn cazul icircn care nu se pot
stabili părțile individuale ale proprietăților icircn comun se aplică aceleași reguli ca la impozitul
pe clădiri
Impozitul pe teren nu se datorează pentru
a terenurile aflate icircn administrarea sau icircn folosință instituțiilor publice
b terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru
agricultură sau silvicultură inclusiv cele ocupate de iazuri bălți sau lacuri de acumulare
terenurile utilizate pentru exploatările din subsol icircn măsura icircn care nu afectează folosirea
suprafeței solului
c terenurile aferente clădirile aflate pe domeniul public și privat al statului
administrate de Regia Autonomă
243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
Orice persoană care are icircn proprietate un mijloc de transport care trebuie icircnmatriculat
icircn Romacircnia datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport cu excepția cazurilor icircn
care icircn prezentul capitol se prevede altfel
22
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Impozitul pe mijloacele de transport se platește la bugetul local al unitații
administrativ-teritoriale unde persoana icircși are domiciliul sediul sau punctul de lucru după
caz
Icircn cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar
pe icircntreaga durată a acestuia impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar
Icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decat prin ajungerea la scadență
impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator
Impozitul pe mijloacele de transport se calculează icircn funcție de tipul mijlocului de
transport conform celor prevazute icircn prezentul capitol
Icircn cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule impozitul pe mijlocul de transport
se calculează icircn funcție de capacitatea cilindrică a acestuia prin inmulțirea fiecarei grupe de
200 cm^3 sau fracțiune din această cu sumă corespunzatoare din tabelul urmator
Tabelul nr13 Mijloace de transport
Nr crt
Mijloace de transport cu tractiune mecanica - lei 200 cmc sau fractiune
din aceasta -
1 Motorete scutere motociclete si autoturisme cu capacitatea cilindrica de pana la 1600 cmc inclusiv
8
2 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 1601 cmc si 2000 cmc inclusiv
18
3 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2001 cmc si 2600 cmc inclusiv
72
4 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2601 cmc si 3000 cmc inclusiv
144
5 Autoturisme cu capacitatea cilindrica peste 3001 cmc 2906 Autobuze autocare microbuze 247 Alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata de
pana la 12 tone inclusiv30
8 Tractoare inmatriculate 18 Sursa Preluarea de la Codul fiscal
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
23
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA
2005 -2006
Prin măsurile fiscale icircntreprinse anul 2005 a marcat o abordare nouă a politicii fiscale
care se icircnscrie icircn tendința actuală din țările foste socialiste urmărinde-se declanșarea unei
adevărate competiții icircntre economiile naționale măsuri ce au avut impact și asupra anului
2006
Dintre aceste măsuri cele mai importante au avut icircn fost
a) perfecționarea impozitului pe profit
reducerea cotei de impunere a profitului de la 25 la 16
unificarea cotei de impozitare a profiturilor persoanelor juridice prin eliminarea
cotei reduse de impunere de 10 a profitului obținut din vacircnzarea-cesionarea
proprietăților imobiliare situate icircn Romacircnia și a titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă icircn contextul reducerii cotei standard de impozitare la 16
extinderea bazei de impozitare prin
- eliminarea posibilităților de opțiune pentru impunerea veniturilor la data ratelor
icircn cazul contractelor de vacircnzare cu plata icircn rate și impunerea acestora la data facturării
- renunțarea la posibilitatea deducerii cheltuielilor de amortizare reprezenacircnd 20
din valoarea de intrare a achizițiilor de mijloace fixe amortizabile sau brevete de invenție
amortizabile
b) majorarea cotei de impunere de la 15 la 3 a veniturilor
microicircntreprinderilor Prin această măsură s-a urmărit crearea unui sistem fiscal echitabil
neutru și care să nu genereze tratamente fiscale discriminatorii icircn raport cu diversele categorii
de contribuabili
c) simplificarea și perfecționarea impozitului pe venit unde măsurile luate au
constat icircn
- icircnlocuirea sistemului global de impunere a veniturilor realizate de persoane
fizice care presupunea utilizarea unui barem de impunere cu cote progresive cuprinse icircntre
18 și 40 cu sistemul bazat pe cota unică de 16 aplicată majoritatea categoriilor de
venituri Sistemul propus asigură simplitate obiectivitate și creează premisele pentru creștrea
economică prin stimularea investițiilor
Elementele cheie icircn impunerea veniturilor icircn acest sistem vizează renunțarea la
procedura de globalizare a anumitor venituri și icircnlocuirea acestui sistem cu impunerea
veniturilor pentru fiecare sursă de venie din fiecare categorie impozitul fiind final Această
24
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
abordare a generat modificări icircn sistemul de compensare a pierderilor precum și icircn sistemul
de declarare
- s-au eliminat din legislația fiscală deducerile economice care includeau
cheltuieli pentru reabilitarea locuinței de domiciliu destinate reducerii
pierderilor de căldură icircn scopul icircmbunătățirii confortului termic icircn limita sumei de 15
milioane lei anual
prime de asigurare pentru locuința de domiciliu icircn limita echivalentului icircn lei a
200 de euro pe an
prime de asigurare privată de sănătate cu excepția celor icircncheiate icircn scopuri
estetice icircn limita echivalentului icircn lei a 200 de euro pe an
cotizația de sindicat potrivit legislației icircn materie
Cele mai importante măsuri fiscale icircn anul 2006 au fost
Icircn domeniul impozitului pe profit
- extinderea numărului de contribuabili
- extinderea bazei impozabile prin
restracircngerea categoriilor de rezerve deductibile la calculul profitului impozabil
pentru societățile bancare și de asigurare precum și din sectorul energetic petrolier prin
eliminarea celor specifice față de celelalte categorii de contribuabili
eliminarea unor facilități fiscale cuprinse icircn acte normative considerate
neconforme cu principiile Uniunii Europene
Icircn domeniul impozitului pe venit
aplicarea cotei unice de 16 asupra cacircștigurilor din transferul titlurilor de valoare icircn
timpul anului cu posibilitatea opțională de definitivare la sfacircrșitul anului a impozitului
aplicacircnd cota de 16 asupra cacircștigului net
renunțarea la facilitarea de neimpozitare a cacircștigurilor din transferul proprietăților
imobiliare dobacircndite prin moștenire și schimb
Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2006 conform legislației pentru veniturile realizate de
persoanele fizice și juridice nerezidente s-a aplicat cota de 16 cu excepția veniturilor
obținute din jocuri de noroc pentru care se obține cota de impozit de 20 și 25
S-au unificat icircn felul acesta cotele de impozitare practicate pentru nerezidenți crescacircnd
de la 10 și respectiv 15 la 16 cu excepția jocurilor de noroc unde cota rămacircne
constantă
Icircn domeniul impozitelor și taxelor locale au fost avute icircn vedere următoarele măsuri
25
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
icircn cazul clădirilor utilizate ca locuințe s-a majorat impozitul aferent acestora taxa asupra
mijloacelor de transport s-a majorat ca urmare a modificării modului de calcul a impozitului
majorarea taxei datorate pentru iahturi renunțarea la scutirea de la plata taxei asupra
succesiunii dacă icircncheierea procedurilor succesorale a fost făcută icircn termen de un an de la
data decesului proprietarilor bunului
32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
Din analiza datelor existente icircn bugetele de stat pe anii 2008 2009 si 2010
comparativ icircn dinamica situația principalelor impozite directe se prezintă astfel
Tabelul nr 31
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada 2008 - 2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit
profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
11783340 14477345 15237165
Impozit pe profit 10382000 12821300 13445500
Alte impozite pe
venit profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
1401340 1656045 1791665
SursaBugetul de stat 2008 2009 și 2010
26
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig31 Impozitul pe venitprofit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada
2008-2010
Tabelul nr32
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane fizice icircn perioada 2008-
2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit profit
și cacircștiguri de capital
de la persoane fizice
2181700 4116100 4696314
Impozit pe venit 13036500 17482527 20006115
Alte impozite pe venit
profit și cacircștiguri de
capital de la persoane
fizice
110 500 2000
Sursa Bugetul de stat 20082009 și 2010
27
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig32 Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoanele fizice icircn perioada
2008-2010
Tabel nr33
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venitul din salarii 12848200 14761042
Impozit pe venituri din activități independente 344523 642061
Impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor 261600 297610
Impozit pe venituri din dividende 1583200 1708260
Impozit pe venituri din pensii 346300 441797
Impozit pe venituri din activități agricole 28673 50802
Impozit pe veniturile din transferul proprietăților
imobiliare din
patrimoniul personal
835706 895258
Impozit pe venituri realizate de persoane fizice
nerezidente
74000 122995
SursaBugetul de stat 2009 și 2010
28
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig33 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr34
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venituri din dobacircnzi 383600 117662
Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare 592700 120260
Impozit pe venituri din operațiuni de vacircnzare-cumpărare de
valută la termen pe bază de contract precum și din orice alte
operațiuni
2599 323
Impozit pe venituri obținute din valorificare de bunuri icircn
regim de consignație și din activități desfășurate pe baza
unui contract de agent comision sau mandat comercial
56000
119130
Impozit pe veniturile din activități de expertiză contabilă
tehnică judiciară și extrajudiciară
4200 6292
Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc din
premii și din prime icircn bani și sau natură
47500 92055
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
29
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr34 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr35
Impozitul pe venit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozitul pe venitul microicircntreprinderilor 556000 694000
Impozit pe venitul reprezentanțelor din Romacircnia ale
societăților
comerciale și organizațiilor economice străine
28000 3800
Impozit pe venitul realizat de persoane juridice
nerezidente
751325 799000
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
30
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice
Tabel nr36
Impozitul pe profit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500
Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000
Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din
nerespectarea Legii privind protecția consumatorului
629
325
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
31
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
b) cu 10 pentru clădirea care are o vechime cuprinsă icircntre 30 de ani și 50 de ani
inclusiv la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință
Persoanele fizice care au icircn proprietate două sau mai multe cladiri datorează un
impozit pe cladiri majorat după cum urmează
a) cu 65 pentru prima cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
b) cu 150 pentru a doua cladire icircn afara celei de la adresa de domiciliu
c) cu 300 pentru a treia cladire și urmatoarele icircn afara celei de la adresa de
domiciliu
Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
Icircn cazul persoanelor juridice impozitul pe cladiri se calculează prin aplicarea unei
cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii Cota de impozit se stabilește prin
hotarare a consiliului local și poate fi cuprinsă icircntre 025 si 150 inclusiv
Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii icircn patrimoniu
icircnregistrată icircn contabilitatea proprietarului cladirii conform prevederilor legale icircn vigoare
Icircn cazul clădirii la care au fost executate lucrari de reconstruire consolidare
modernizare modificare sau extindere de catre locatar din punct de vedere fiscal acesta are
obligația sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi
declarații fiscale icircn termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective
Icircn cazul unei clădiri a carei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizarii
valoarea impozabilă se reduce cu 15
Icircn cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform reglementarilor contabile valoarea
impozabilă a cladirii este valoarea contabilă rezultată icircn urma reevaluarii icircnregistrată ca atare
icircn contabilitatea proprietarului ndash persoană juridică
Icircn cazul unei clădiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de
referință cota impozitului pe cladiri se stabilește de consiliul localConsiliul General al
Municipiului București icircntre 5 si 10 și se aplică la valoarea de inventar a clădirii
icircnregistrată icircn contabilitatea persoanelor juridice pacircnă la sfacircrșitul lunii icircn care s-a efectuat
prima reevaluare
Icircn cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar pe icircntreaga
durata a acestuia se aplică urmatoarele reguli
a) impozitul pe cladiri se datorează de locatar
b) valoarea care se ia icircn considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din
contract a clădirii asa cum este ea icircnregistrată icircn contabilitatea locatorului sau a locatarului
conform prevederilor legale icircn vigoare
21
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
c) icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decacirct prin ajungerea la
scadență impozitul pe cladiri este datorat de locator
Impozitul pe cladiri se aplică pentru orice cladire deținută de o persoană juridica aflată
icircn funcțiune icircn rezervă sau icircn conservare chiar dacă valoarea sa a fost recuperata integral pe
calea amortizarii
242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
Impozitul pe teren este un impozit anual datorat de contribuabilii care dețin icircn
proprietate terenuri situate icircn municipii orașe și comune icircn intravilanul sau extravilanul
acestora
Icircn cazul unui teren aflat icircn administrarea sau icircn folosință după caz a altei persoane și
pentru care se datorează chiriearendă icircn baza unui contract de icircnchirierearendare impozitul
pe teren se datorează de către proprietar
Cacircnd terenul este deținut icircn comun de două sau mai multe persoane fiecare proprietar
datorează impozit pentru partea din teren aflată icircn proprietatea sa Icircn cazul icircn care nu se pot
stabili părțile individuale ale proprietăților icircn comun se aplică aceleași reguli ca la impozitul
pe clădiri
Impozitul pe teren nu se datorează pentru
a terenurile aflate icircn administrarea sau icircn folosință instituțiilor publice
b terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru
agricultură sau silvicultură inclusiv cele ocupate de iazuri bălți sau lacuri de acumulare
terenurile utilizate pentru exploatările din subsol icircn măsura icircn care nu afectează folosirea
suprafeței solului
c terenurile aferente clădirile aflate pe domeniul public și privat al statului
administrate de Regia Autonomă
243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
Orice persoană care are icircn proprietate un mijloc de transport care trebuie icircnmatriculat
icircn Romacircnia datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport cu excepția cazurilor icircn
care icircn prezentul capitol se prevede altfel
22
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Impozitul pe mijloacele de transport se platește la bugetul local al unitații
administrativ-teritoriale unde persoana icircși are domiciliul sediul sau punctul de lucru după
caz
Icircn cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar
pe icircntreaga durată a acestuia impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar
Icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decat prin ajungerea la scadență
impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator
Impozitul pe mijloacele de transport se calculează icircn funcție de tipul mijlocului de
transport conform celor prevazute icircn prezentul capitol
Icircn cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule impozitul pe mijlocul de transport
se calculează icircn funcție de capacitatea cilindrică a acestuia prin inmulțirea fiecarei grupe de
200 cm^3 sau fracțiune din această cu sumă corespunzatoare din tabelul urmator
Tabelul nr13 Mijloace de transport
Nr crt
Mijloace de transport cu tractiune mecanica - lei 200 cmc sau fractiune
din aceasta -
1 Motorete scutere motociclete si autoturisme cu capacitatea cilindrica de pana la 1600 cmc inclusiv
8
2 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 1601 cmc si 2000 cmc inclusiv
18
3 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2001 cmc si 2600 cmc inclusiv
72
4 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2601 cmc si 3000 cmc inclusiv
144
5 Autoturisme cu capacitatea cilindrica peste 3001 cmc 2906 Autobuze autocare microbuze 247 Alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata de
pana la 12 tone inclusiv30
8 Tractoare inmatriculate 18 Sursa Preluarea de la Codul fiscal
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
23
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA
2005 -2006
Prin măsurile fiscale icircntreprinse anul 2005 a marcat o abordare nouă a politicii fiscale
care se icircnscrie icircn tendința actuală din țările foste socialiste urmărinde-se declanșarea unei
adevărate competiții icircntre economiile naționale măsuri ce au avut impact și asupra anului
2006
Dintre aceste măsuri cele mai importante au avut icircn fost
a) perfecționarea impozitului pe profit
reducerea cotei de impunere a profitului de la 25 la 16
unificarea cotei de impozitare a profiturilor persoanelor juridice prin eliminarea
cotei reduse de impunere de 10 a profitului obținut din vacircnzarea-cesionarea
proprietăților imobiliare situate icircn Romacircnia și a titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă icircn contextul reducerii cotei standard de impozitare la 16
extinderea bazei de impozitare prin
- eliminarea posibilităților de opțiune pentru impunerea veniturilor la data ratelor
icircn cazul contractelor de vacircnzare cu plata icircn rate și impunerea acestora la data facturării
- renunțarea la posibilitatea deducerii cheltuielilor de amortizare reprezenacircnd 20
din valoarea de intrare a achizițiilor de mijloace fixe amortizabile sau brevete de invenție
amortizabile
b) majorarea cotei de impunere de la 15 la 3 a veniturilor
microicircntreprinderilor Prin această măsură s-a urmărit crearea unui sistem fiscal echitabil
neutru și care să nu genereze tratamente fiscale discriminatorii icircn raport cu diversele categorii
de contribuabili
c) simplificarea și perfecționarea impozitului pe venit unde măsurile luate au
constat icircn
- icircnlocuirea sistemului global de impunere a veniturilor realizate de persoane
fizice care presupunea utilizarea unui barem de impunere cu cote progresive cuprinse icircntre
18 și 40 cu sistemul bazat pe cota unică de 16 aplicată majoritatea categoriilor de
venituri Sistemul propus asigură simplitate obiectivitate și creează premisele pentru creștrea
economică prin stimularea investițiilor
Elementele cheie icircn impunerea veniturilor icircn acest sistem vizează renunțarea la
procedura de globalizare a anumitor venituri și icircnlocuirea acestui sistem cu impunerea
veniturilor pentru fiecare sursă de venie din fiecare categorie impozitul fiind final Această
24
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
abordare a generat modificări icircn sistemul de compensare a pierderilor precum și icircn sistemul
de declarare
- s-au eliminat din legislația fiscală deducerile economice care includeau
cheltuieli pentru reabilitarea locuinței de domiciliu destinate reducerii
pierderilor de căldură icircn scopul icircmbunătățirii confortului termic icircn limita sumei de 15
milioane lei anual
prime de asigurare pentru locuința de domiciliu icircn limita echivalentului icircn lei a
200 de euro pe an
prime de asigurare privată de sănătate cu excepția celor icircncheiate icircn scopuri
estetice icircn limita echivalentului icircn lei a 200 de euro pe an
cotizația de sindicat potrivit legislației icircn materie
Cele mai importante măsuri fiscale icircn anul 2006 au fost
Icircn domeniul impozitului pe profit
- extinderea numărului de contribuabili
- extinderea bazei impozabile prin
restracircngerea categoriilor de rezerve deductibile la calculul profitului impozabil
pentru societățile bancare și de asigurare precum și din sectorul energetic petrolier prin
eliminarea celor specifice față de celelalte categorii de contribuabili
eliminarea unor facilități fiscale cuprinse icircn acte normative considerate
neconforme cu principiile Uniunii Europene
Icircn domeniul impozitului pe venit
aplicarea cotei unice de 16 asupra cacircștigurilor din transferul titlurilor de valoare icircn
timpul anului cu posibilitatea opțională de definitivare la sfacircrșitul anului a impozitului
aplicacircnd cota de 16 asupra cacircștigului net
renunțarea la facilitarea de neimpozitare a cacircștigurilor din transferul proprietăților
imobiliare dobacircndite prin moștenire și schimb
Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2006 conform legislației pentru veniturile realizate de
persoanele fizice și juridice nerezidente s-a aplicat cota de 16 cu excepția veniturilor
obținute din jocuri de noroc pentru care se obține cota de impozit de 20 și 25
S-au unificat icircn felul acesta cotele de impozitare practicate pentru nerezidenți crescacircnd
de la 10 și respectiv 15 la 16 cu excepția jocurilor de noroc unde cota rămacircne
constantă
Icircn domeniul impozitelor și taxelor locale au fost avute icircn vedere următoarele măsuri
25
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
icircn cazul clădirilor utilizate ca locuințe s-a majorat impozitul aferent acestora taxa asupra
mijloacelor de transport s-a majorat ca urmare a modificării modului de calcul a impozitului
majorarea taxei datorate pentru iahturi renunțarea la scutirea de la plata taxei asupra
succesiunii dacă icircncheierea procedurilor succesorale a fost făcută icircn termen de un an de la
data decesului proprietarilor bunului
32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
Din analiza datelor existente icircn bugetele de stat pe anii 2008 2009 si 2010
comparativ icircn dinamica situația principalelor impozite directe se prezintă astfel
Tabelul nr 31
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada 2008 - 2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit
profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
11783340 14477345 15237165
Impozit pe profit 10382000 12821300 13445500
Alte impozite pe
venit profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
1401340 1656045 1791665
SursaBugetul de stat 2008 2009 și 2010
26
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig31 Impozitul pe venitprofit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada
2008-2010
Tabelul nr32
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane fizice icircn perioada 2008-
2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit profit
și cacircștiguri de capital
de la persoane fizice
2181700 4116100 4696314
Impozit pe venit 13036500 17482527 20006115
Alte impozite pe venit
profit și cacircștiguri de
capital de la persoane
fizice
110 500 2000
Sursa Bugetul de stat 20082009 și 2010
27
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig32 Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoanele fizice icircn perioada
2008-2010
Tabel nr33
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venitul din salarii 12848200 14761042
Impozit pe venituri din activități independente 344523 642061
Impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor 261600 297610
Impozit pe venituri din dividende 1583200 1708260
Impozit pe venituri din pensii 346300 441797
Impozit pe venituri din activități agricole 28673 50802
Impozit pe veniturile din transferul proprietăților
imobiliare din
patrimoniul personal
835706 895258
Impozit pe venituri realizate de persoane fizice
nerezidente
74000 122995
SursaBugetul de stat 2009 și 2010
28
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig33 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr34
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venituri din dobacircnzi 383600 117662
Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare 592700 120260
Impozit pe venituri din operațiuni de vacircnzare-cumpărare de
valută la termen pe bază de contract precum și din orice alte
operațiuni
2599 323
Impozit pe venituri obținute din valorificare de bunuri icircn
regim de consignație și din activități desfășurate pe baza
unui contract de agent comision sau mandat comercial
56000
119130
Impozit pe veniturile din activități de expertiză contabilă
tehnică judiciară și extrajudiciară
4200 6292
Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc din
premii și din prime icircn bani și sau natură
47500 92055
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
29
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr34 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr35
Impozitul pe venit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozitul pe venitul microicircntreprinderilor 556000 694000
Impozit pe venitul reprezentanțelor din Romacircnia ale
societăților
comerciale și organizațiilor economice străine
28000 3800
Impozit pe venitul realizat de persoane juridice
nerezidente
751325 799000
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
30
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice
Tabel nr36
Impozitul pe profit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500
Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000
Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din
nerespectarea Legii privind protecția consumatorului
629
325
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
31
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
c) icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decacirct prin ajungerea la
scadență impozitul pe cladiri este datorat de locator
Impozitul pe cladiri se aplică pentru orice cladire deținută de o persoană juridica aflată
icircn funcțiune icircn rezervă sau icircn conservare chiar dacă valoarea sa a fost recuperata integral pe
calea amortizarii
242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
Impozitul pe teren este un impozit anual datorat de contribuabilii care dețin icircn
proprietate terenuri situate icircn municipii orașe și comune icircn intravilanul sau extravilanul
acestora
Icircn cazul unui teren aflat icircn administrarea sau icircn folosință după caz a altei persoane și
pentru care se datorează chiriearendă icircn baza unui contract de icircnchirierearendare impozitul
pe teren se datorează de către proprietar
Cacircnd terenul este deținut icircn comun de două sau mai multe persoane fiecare proprietar
datorează impozit pentru partea din teren aflată icircn proprietatea sa Icircn cazul icircn care nu se pot
stabili părțile individuale ale proprietăților icircn comun se aplică aceleași reguli ca la impozitul
pe clădiri
Impozitul pe teren nu se datorează pentru
a terenurile aflate icircn administrarea sau icircn folosință instituțiilor publice
b terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru
agricultură sau silvicultură inclusiv cele ocupate de iazuri bălți sau lacuri de acumulare
terenurile utilizate pentru exploatările din subsol icircn măsura icircn care nu afectează folosirea
suprafeței solului
c terenurile aferente clădirile aflate pe domeniul public și privat al statului
administrate de Regia Autonomă
243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
Orice persoană care are icircn proprietate un mijloc de transport care trebuie icircnmatriculat
icircn Romacircnia datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport cu excepția cazurilor icircn
care icircn prezentul capitol se prevede altfel
22
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Impozitul pe mijloacele de transport se platește la bugetul local al unitații
administrativ-teritoriale unde persoana icircși are domiciliul sediul sau punctul de lucru după
caz
Icircn cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar
pe icircntreaga durată a acestuia impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar
Icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decat prin ajungerea la scadență
impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator
Impozitul pe mijloacele de transport se calculează icircn funcție de tipul mijlocului de
transport conform celor prevazute icircn prezentul capitol
Icircn cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule impozitul pe mijlocul de transport
se calculează icircn funcție de capacitatea cilindrică a acestuia prin inmulțirea fiecarei grupe de
200 cm^3 sau fracțiune din această cu sumă corespunzatoare din tabelul urmator
Tabelul nr13 Mijloace de transport
Nr crt
Mijloace de transport cu tractiune mecanica - lei 200 cmc sau fractiune
din aceasta -
1 Motorete scutere motociclete si autoturisme cu capacitatea cilindrica de pana la 1600 cmc inclusiv
8
2 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 1601 cmc si 2000 cmc inclusiv
18
3 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2001 cmc si 2600 cmc inclusiv
72
4 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2601 cmc si 3000 cmc inclusiv
144
5 Autoturisme cu capacitatea cilindrica peste 3001 cmc 2906 Autobuze autocare microbuze 247 Alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata de
pana la 12 tone inclusiv30
8 Tractoare inmatriculate 18 Sursa Preluarea de la Codul fiscal
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
23
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA
2005 -2006
Prin măsurile fiscale icircntreprinse anul 2005 a marcat o abordare nouă a politicii fiscale
care se icircnscrie icircn tendința actuală din țările foste socialiste urmărinde-se declanșarea unei
adevărate competiții icircntre economiile naționale măsuri ce au avut impact și asupra anului
2006
Dintre aceste măsuri cele mai importante au avut icircn fost
a) perfecționarea impozitului pe profit
reducerea cotei de impunere a profitului de la 25 la 16
unificarea cotei de impozitare a profiturilor persoanelor juridice prin eliminarea
cotei reduse de impunere de 10 a profitului obținut din vacircnzarea-cesionarea
proprietăților imobiliare situate icircn Romacircnia și a titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă icircn contextul reducerii cotei standard de impozitare la 16
extinderea bazei de impozitare prin
- eliminarea posibilităților de opțiune pentru impunerea veniturilor la data ratelor
icircn cazul contractelor de vacircnzare cu plata icircn rate și impunerea acestora la data facturării
- renunțarea la posibilitatea deducerii cheltuielilor de amortizare reprezenacircnd 20
din valoarea de intrare a achizițiilor de mijloace fixe amortizabile sau brevete de invenție
amortizabile
b) majorarea cotei de impunere de la 15 la 3 a veniturilor
microicircntreprinderilor Prin această măsură s-a urmărit crearea unui sistem fiscal echitabil
neutru și care să nu genereze tratamente fiscale discriminatorii icircn raport cu diversele categorii
de contribuabili
c) simplificarea și perfecționarea impozitului pe venit unde măsurile luate au
constat icircn
- icircnlocuirea sistemului global de impunere a veniturilor realizate de persoane
fizice care presupunea utilizarea unui barem de impunere cu cote progresive cuprinse icircntre
18 și 40 cu sistemul bazat pe cota unică de 16 aplicată majoritatea categoriilor de
venituri Sistemul propus asigură simplitate obiectivitate și creează premisele pentru creștrea
economică prin stimularea investițiilor
Elementele cheie icircn impunerea veniturilor icircn acest sistem vizează renunțarea la
procedura de globalizare a anumitor venituri și icircnlocuirea acestui sistem cu impunerea
veniturilor pentru fiecare sursă de venie din fiecare categorie impozitul fiind final Această
24
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
abordare a generat modificări icircn sistemul de compensare a pierderilor precum și icircn sistemul
de declarare
- s-au eliminat din legislația fiscală deducerile economice care includeau
cheltuieli pentru reabilitarea locuinței de domiciliu destinate reducerii
pierderilor de căldură icircn scopul icircmbunătățirii confortului termic icircn limita sumei de 15
milioane lei anual
prime de asigurare pentru locuința de domiciliu icircn limita echivalentului icircn lei a
200 de euro pe an
prime de asigurare privată de sănătate cu excepția celor icircncheiate icircn scopuri
estetice icircn limita echivalentului icircn lei a 200 de euro pe an
cotizația de sindicat potrivit legislației icircn materie
Cele mai importante măsuri fiscale icircn anul 2006 au fost
Icircn domeniul impozitului pe profit
- extinderea numărului de contribuabili
- extinderea bazei impozabile prin
restracircngerea categoriilor de rezerve deductibile la calculul profitului impozabil
pentru societățile bancare și de asigurare precum și din sectorul energetic petrolier prin
eliminarea celor specifice față de celelalte categorii de contribuabili
eliminarea unor facilități fiscale cuprinse icircn acte normative considerate
neconforme cu principiile Uniunii Europene
Icircn domeniul impozitului pe venit
aplicarea cotei unice de 16 asupra cacircștigurilor din transferul titlurilor de valoare icircn
timpul anului cu posibilitatea opțională de definitivare la sfacircrșitul anului a impozitului
aplicacircnd cota de 16 asupra cacircștigului net
renunțarea la facilitarea de neimpozitare a cacircștigurilor din transferul proprietăților
imobiliare dobacircndite prin moștenire și schimb
Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2006 conform legislației pentru veniturile realizate de
persoanele fizice și juridice nerezidente s-a aplicat cota de 16 cu excepția veniturilor
obținute din jocuri de noroc pentru care se obține cota de impozit de 20 și 25
S-au unificat icircn felul acesta cotele de impozitare practicate pentru nerezidenți crescacircnd
de la 10 și respectiv 15 la 16 cu excepția jocurilor de noroc unde cota rămacircne
constantă
Icircn domeniul impozitelor și taxelor locale au fost avute icircn vedere următoarele măsuri
25
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
icircn cazul clădirilor utilizate ca locuințe s-a majorat impozitul aferent acestora taxa asupra
mijloacelor de transport s-a majorat ca urmare a modificării modului de calcul a impozitului
majorarea taxei datorate pentru iahturi renunțarea la scutirea de la plata taxei asupra
succesiunii dacă icircncheierea procedurilor succesorale a fost făcută icircn termen de un an de la
data decesului proprietarilor bunului
32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
Din analiza datelor existente icircn bugetele de stat pe anii 2008 2009 si 2010
comparativ icircn dinamica situația principalelor impozite directe se prezintă astfel
Tabelul nr 31
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada 2008 - 2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit
profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
11783340 14477345 15237165
Impozit pe profit 10382000 12821300 13445500
Alte impozite pe
venit profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
1401340 1656045 1791665
SursaBugetul de stat 2008 2009 și 2010
26
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig31 Impozitul pe venitprofit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada
2008-2010
Tabelul nr32
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane fizice icircn perioada 2008-
2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit profit
și cacircștiguri de capital
de la persoane fizice
2181700 4116100 4696314
Impozit pe venit 13036500 17482527 20006115
Alte impozite pe venit
profit și cacircștiguri de
capital de la persoane
fizice
110 500 2000
Sursa Bugetul de stat 20082009 și 2010
27
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig32 Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoanele fizice icircn perioada
2008-2010
Tabel nr33
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venitul din salarii 12848200 14761042
Impozit pe venituri din activități independente 344523 642061
Impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor 261600 297610
Impozit pe venituri din dividende 1583200 1708260
Impozit pe venituri din pensii 346300 441797
Impozit pe venituri din activități agricole 28673 50802
Impozit pe veniturile din transferul proprietăților
imobiliare din
patrimoniul personal
835706 895258
Impozit pe venituri realizate de persoane fizice
nerezidente
74000 122995
SursaBugetul de stat 2009 și 2010
28
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig33 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr34
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venituri din dobacircnzi 383600 117662
Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare 592700 120260
Impozit pe venituri din operațiuni de vacircnzare-cumpărare de
valută la termen pe bază de contract precum și din orice alte
operațiuni
2599 323
Impozit pe venituri obținute din valorificare de bunuri icircn
regim de consignație și din activități desfășurate pe baza
unui contract de agent comision sau mandat comercial
56000
119130
Impozit pe veniturile din activități de expertiză contabilă
tehnică judiciară și extrajudiciară
4200 6292
Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc din
premii și din prime icircn bani și sau natură
47500 92055
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
29
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr34 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr35
Impozitul pe venit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozitul pe venitul microicircntreprinderilor 556000 694000
Impozit pe venitul reprezentanțelor din Romacircnia ale
societăților
comerciale și organizațiilor economice străine
28000 3800
Impozit pe venitul realizat de persoane juridice
nerezidente
751325 799000
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
30
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice
Tabel nr36
Impozitul pe profit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500
Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000
Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din
nerespectarea Legii privind protecția consumatorului
629
325
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
31
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Impozitul pe mijloacele de transport se platește la bugetul local al unitații
administrativ-teritoriale unde persoana icircși are domiciliul sediul sau punctul de lucru după
caz
Icircn cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar
pe icircntreaga durată a acestuia impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar
Icircn cazul icircn care contractul de leasing icircncetează altfel decat prin ajungerea la scadență
impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator
Impozitul pe mijloacele de transport se calculează icircn funcție de tipul mijlocului de
transport conform celor prevazute icircn prezentul capitol
Icircn cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule impozitul pe mijlocul de transport
se calculează icircn funcție de capacitatea cilindrică a acestuia prin inmulțirea fiecarei grupe de
200 cm^3 sau fracțiune din această cu sumă corespunzatoare din tabelul urmator
Tabelul nr13 Mijloace de transport
Nr crt
Mijloace de transport cu tractiune mecanica - lei 200 cmc sau fractiune
din aceasta -
1 Motorete scutere motociclete si autoturisme cu capacitatea cilindrica de pana la 1600 cmc inclusiv
8
2 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 1601 cmc si 2000 cmc inclusiv
18
3 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2001 cmc si 2600 cmc inclusiv
72
4 Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2601 cmc si 3000 cmc inclusiv
144
5 Autoturisme cu capacitatea cilindrica peste 3001 cmc 2906 Autobuze autocare microbuze 247 Alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata de
pana la 12 tone inclusiv30
8 Tractoare inmatriculate 18 Sursa Preluarea de la Codul fiscal
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
23
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA
2005 -2006
Prin măsurile fiscale icircntreprinse anul 2005 a marcat o abordare nouă a politicii fiscale
care se icircnscrie icircn tendința actuală din țările foste socialiste urmărinde-se declanșarea unei
adevărate competiții icircntre economiile naționale măsuri ce au avut impact și asupra anului
2006
Dintre aceste măsuri cele mai importante au avut icircn fost
a) perfecționarea impozitului pe profit
reducerea cotei de impunere a profitului de la 25 la 16
unificarea cotei de impozitare a profiturilor persoanelor juridice prin eliminarea
cotei reduse de impunere de 10 a profitului obținut din vacircnzarea-cesionarea
proprietăților imobiliare situate icircn Romacircnia și a titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă icircn contextul reducerii cotei standard de impozitare la 16
extinderea bazei de impozitare prin
- eliminarea posibilităților de opțiune pentru impunerea veniturilor la data ratelor
icircn cazul contractelor de vacircnzare cu plata icircn rate și impunerea acestora la data facturării
- renunțarea la posibilitatea deducerii cheltuielilor de amortizare reprezenacircnd 20
din valoarea de intrare a achizițiilor de mijloace fixe amortizabile sau brevete de invenție
amortizabile
b) majorarea cotei de impunere de la 15 la 3 a veniturilor
microicircntreprinderilor Prin această măsură s-a urmărit crearea unui sistem fiscal echitabil
neutru și care să nu genereze tratamente fiscale discriminatorii icircn raport cu diversele categorii
de contribuabili
c) simplificarea și perfecționarea impozitului pe venit unde măsurile luate au
constat icircn
- icircnlocuirea sistemului global de impunere a veniturilor realizate de persoane
fizice care presupunea utilizarea unui barem de impunere cu cote progresive cuprinse icircntre
18 și 40 cu sistemul bazat pe cota unică de 16 aplicată majoritatea categoriilor de
venituri Sistemul propus asigură simplitate obiectivitate și creează premisele pentru creștrea
economică prin stimularea investițiilor
Elementele cheie icircn impunerea veniturilor icircn acest sistem vizează renunțarea la
procedura de globalizare a anumitor venituri și icircnlocuirea acestui sistem cu impunerea
veniturilor pentru fiecare sursă de venie din fiecare categorie impozitul fiind final Această
24
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
abordare a generat modificări icircn sistemul de compensare a pierderilor precum și icircn sistemul
de declarare
- s-au eliminat din legislația fiscală deducerile economice care includeau
cheltuieli pentru reabilitarea locuinței de domiciliu destinate reducerii
pierderilor de căldură icircn scopul icircmbunătățirii confortului termic icircn limita sumei de 15
milioane lei anual
prime de asigurare pentru locuința de domiciliu icircn limita echivalentului icircn lei a
200 de euro pe an
prime de asigurare privată de sănătate cu excepția celor icircncheiate icircn scopuri
estetice icircn limita echivalentului icircn lei a 200 de euro pe an
cotizația de sindicat potrivit legislației icircn materie
Cele mai importante măsuri fiscale icircn anul 2006 au fost
Icircn domeniul impozitului pe profit
- extinderea numărului de contribuabili
- extinderea bazei impozabile prin
restracircngerea categoriilor de rezerve deductibile la calculul profitului impozabil
pentru societățile bancare și de asigurare precum și din sectorul energetic petrolier prin
eliminarea celor specifice față de celelalte categorii de contribuabili
eliminarea unor facilități fiscale cuprinse icircn acte normative considerate
neconforme cu principiile Uniunii Europene
Icircn domeniul impozitului pe venit
aplicarea cotei unice de 16 asupra cacircștigurilor din transferul titlurilor de valoare icircn
timpul anului cu posibilitatea opțională de definitivare la sfacircrșitul anului a impozitului
aplicacircnd cota de 16 asupra cacircștigului net
renunțarea la facilitarea de neimpozitare a cacircștigurilor din transferul proprietăților
imobiliare dobacircndite prin moștenire și schimb
Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2006 conform legislației pentru veniturile realizate de
persoanele fizice și juridice nerezidente s-a aplicat cota de 16 cu excepția veniturilor
obținute din jocuri de noroc pentru care se obține cota de impozit de 20 și 25
S-au unificat icircn felul acesta cotele de impozitare practicate pentru nerezidenți crescacircnd
de la 10 și respectiv 15 la 16 cu excepția jocurilor de noroc unde cota rămacircne
constantă
Icircn domeniul impozitelor și taxelor locale au fost avute icircn vedere următoarele măsuri
25
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
icircn cazul clădirilor utilizate ca locuințe s-a majorat impozitul aferent acestora taxa asupra
mijloacelor de transport s-a majorat ca urmare a modificării modului de calcul a impozitului
majorarea taxei datorate pentru iahturi renunțarea la scutirea de la plata taxei asupra
succesiunii dacă icircncheierea procedurilor succesorale a fost făcută icircn termen de un an de la
data decesului proprietarilor bunului
32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
Din analiza datelor existente icircn bugetele de stat pe anii 2008 2009 si 2010
comparativ icircn dinamica situația principalelor impozite directe se prezintă astfel
Tabelul nr 31
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada 2008 - 2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit
profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
11783340 14477345 15237165
Impozit pe profit 10382000 12821300 13445500
Alte impozite pe
venit profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
1401340 1656045 1791665
SursaBugetul de stat 2008 2009 și 2010
26
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig31 Impozitul pe venitprofit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada
2008-2010
Tabelul nr32
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane fizice icircn perioada 2008-
2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit profit
și cacircștiguri de capital
de la persoane fizice
2181700 4116100 4696314
Impozit pe venit 13036500 17482527 20006115
Alte impozite pe venit
profit și cacircștiguri de
capital de la persoane
fizice
110 500 2000
Sursa Bugetul de stat 20082009 și 2010
27
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig32 Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoanele fizice icircn perioada
2008-2010
Tabel nr33
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venitul din salarii 12848200 14761042
Impozit pe venituri din activități independente 344523 642061
Impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor 261600 297610
Impozit pe venituri din dividende 1583200 1708260
Impozit pe venituri din pensii 346300 441797
Impozit pe venituri din activități agricole 28673 50802
Impozit pe veniturile din transferul proprietăților
imobiliare din
patrimoniul personal
835706 895258
Impozit pe venituri realizate de persoane fizice
nerezidente
74000 122995
SursaBugetul de stat 2009 și 2010
28
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig33 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr34
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venituri din dobacircnzi 383600 117662
Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare 592700 120260
Impozit pe venituri din operațiuni de vacircnzare-cumpărare de
valută la termen pe bază de contract precum și din orice alte
operațiuni
2599 323
Impozit pe venituri obținute din valorificare de bunuri icircn
regim de consignație și din activități desfășurate pe baza
unui contract de agent comision sau mandat comercial
56000
119130
Impozit pe veniturile din activități de expertiză contabilă
tehnică judiciară și extrajudiciară
4200 6292
Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc din
premii și din prime icircn bani și sau natură
47500 92055
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
29
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr34 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr35
Impozitul pe venit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozitul pe venitul microicircntreprinderilor 556000 694000
Impozit pe venitul reprezentanțelor din Romacircnia ale
societăților
comerciale și organizațiilor economice străine
28000 3800
Impozit pe venitul realizat de persoane juridice
nerezidente
751325 799000
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
30
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice
Tabel nr36
Impozitul pe profit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500
Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000
Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din
nerespectarea Legii privind protecția consumatorului
629
325
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
31
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA
2005 -2006
Prin măsurile fiscale icircntreprinse anul 2005 a marcat o abordare nouă a politicii fiscale
care se icircnscrie icircn tendința actuală din țările foste socialiste urmărinde-se declanșarea unei
adevărate competiții icircntre economiile naționale măsuri ce au avut impact și asupra anului
2006
Dintre aceste măsuri cele mai importante au avut icircn fost
a) perfecționarea impozitului pe profit
reducerea cotei de impunere a profitului de la 25 la 16
unificarea cotei de impozitare a profiturilor persoanelor juridice prin eliminarea
cotei reduse de impunere de 10 a profitului obținut din vacircnzarea-cesionarea
proprietăților imobiliare situate icircn Romacircnia și a titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică romacircnă icircn contextul reducerii cotei standard de impozitare la 16
extinderea bazei de impozitare prin
- eliminarea posibilităților de opțiune pentru impunerea veniturilor la data ratelor
icircn cazul contractelor de vacircnzare cu plata icircn rate și impunerea acestora la data facturării
- renunțarea la posibilitatea deducerii cheltuielilor de amortizare reprezenacircnd 20
din valoarea de intrare a achizițiilor de mijloace fixe amortizabile sau brevete de invenție
amortizabile
b) majorarea cotei de impunere de la 15 la 3 a veniturilor
microicircntreprinderilor Prin această măsură s-a urmărit crearea unui sistem fiscal echitabil
neutru și care să nu genereze tratamente fiscale discriminatorii icircn raport cu diversele categorii
de contribuabili
c) simplificarea și perfecționarea impozitului pe venit unde măsurile luate au
constat icircn
- icircnlocuirea sistemului global de impunere a veniturilor realizate de persoane
fizice care presupunea utilizarea unui barem de impunere cu cote progresive cuprinse icircntre
18 și 40 cu sistemul bazat pe cota unică de 16 aplicată majoritatea categoriilor de
venituri Sistemul propus asigură simplitate obiectivitate și creează premisele pentru creștrea
economică prin stimularea investițiilor
Elementele cheie icircn impunerea veniturilor icircn acest sistem vizează renunțarea la
procedura de globalizare a anumitor venituri și icircnlocuirea acestui sistem cu impunerea
veniturilor pentru fiecare sursă de venie din fiecare categorie impozitul fiind final Această
24
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
abordare a generat modificări icircn sistemul de compensare a pierderilor precum și icircn sistemul
de declarare
- s-au eliminat din legislația fiscală deducerile economice care includeau
cheltuieli pentru reabilitarea locuinței de domiciliu destinate reducerii
pierderilor de căldură icircn scopul icircmbunătățirii confortului termic icircn limita sumei de 15
milioane lei anual
prime de asigurare pentru locuința de domiciliu icircn limita echivalentului icircn lei a
200 de euro pe an
prime de asigurare privată de sănătate cu excepția celor icircncheiate icircn scopuri
estetice icircn limita echivalentului icircn lei a 200 de euro pe an
cotizația de sindicat potrivit legislației icircn materie
Cele mai importante măsuri fiscale icircn anul 2006 au fost
Icircn domeniul impozitului pe profit
- extinderea numărului de contribuabili
- extinderea bazei impozabile prin
restracircngerea categoriilor de rezerve deductibile la calculul profitului impozabil
pentru societățile bancare și de asigurare precum și din sectorul energetic petrolier prin
eliminarea celor specifice față de celelalte categorii de contribuabili
eliminarea unor facilități fiscale cuprinse icircn acte normative considerate
neconforme cu principiile Uniunii Europene
Icircn domeniul impozitului pe venit
aplicarea cotei unice de 16 asupra cacircștigurilor din transferul titlurilor de valoare icircn
timpul anului cu posibilitatea opțională de definitivare la sfacircrșitul anului a impozitului
aplicacircnd cota de 16 asupra cacircștigului net
renunțarea la facilitarea de neimpozitare a cacircștigurilor din transferul proprietăților
imobiliare dobacircndite prin moștenire și schimb
Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2006 conform legislației pentru veniturile realizate de
persoanele fizice și juridice nerezidente s-a aplicat cota de 16 cu excepția veniturilor
obținute din jocuri de noroc pentru care se obține cota de impozit de 20 și 25
S-au unificat icircn felul acesta cotele de impozitare practicate pentru nerezidenți crescacircnd
de la 10 și respectiv 15 la 16 cu excepția jocurilor de noroc unde cota rămacircne
constantă
Icircn domeniul impozitelor și taxelor locale au fost avute icircn vedere următoarele măsuri
25
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
icircn cazul clădirilor utilizate ca locuințe s-a majorat impozitul aferent acestora taxa asupra
mijloacelor de transport s-a majorat ca urmare a modificării modului de calcul a impozitului
majorarea taxei datorate pentru iahturi renunțarea la scutirea de la plata taxei asupra
succesiunii dacă icircncheierea procedurilor succesorale a fost făcută icircn termen de un an de la
data decesului proprietarilor bunului
32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
Din analiza datelor existente icircn bugetele de stat pe anii 2008 2009 si 2010
comparativ icircn dinamica situația principalelor impozite directe se prezintă astfel
Tabelul nr 31
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada 2008 - 2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit
profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
11783340 14477345 15237165
Impozit pe profit 10382000 12821300 13445500
Alte impozite pe
venit profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
1401340 1656045 1791665
SursaBugetul de stat 2008 2009 și 2010
26
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig31 Impozitul pe venitprofit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada
2008-2010
Tabelul nr32
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane fizice icircn perioada 2008-
2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit profit
și cacircștiguri de capital
de la persoane fizice
2181700 4116100 4696314
Impozit pe venit 13036500 17482527 20006115
Alte impozite pe venit
profit și cacircștiguri de
capital de la persoane
fizice
110 500 2000
Sursa Bugetul de stat 20082009 și 2010
27
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig32 Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoanele fizice icircn perioada
2008-2010
Tabel nr33
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venitul din salarii 12848200 14761042
Impozit pe venituri din activități independente 344523 642061
Impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor 261600 297610
Impozit pe venituri din dividende 1583200 1708260
Impozit pe venituri din pensii 346300 441797
Impozit pe venituri din activități agricole 28673 50802
Impozit pe veniturile din transferul proprietăților
imobiliare din
patrimoniul personal
835706 895258
Impozit pe venituri realizate de persoane fizice
nerezidente
74000 122995
SursaBugetul de stat 2009 și 2010
28
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig33 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr34
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venituri din dobacircnzi 383600 117662
Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare 592700 120260
Impozit pe venituri din operațiuni de vacircnzare-cumpărare de
valută la termen pe bază de contract precum și din orice alte
operațiuni
2599 323
Impozit pe venituri obținute din valorificare de bunuri icircn
regim de consignație și din activități desfășurate pe baza
unui contract de agent comision sau mandat comercial
56000
119130
Impozit pe veniturile din activități de expertiză contabilă
tehnică judiciară și extrajudiciară
4200 6292
Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc din
premii și din prime icircn bani și sau natură
47500 92055
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
29
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr34 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr35
Impozitul pe venit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozitul pe venitul microicircntreprinderilor 556000 694000
Impozit pe venitul reprezentanțelor din Romacircnia ale
societăților
comerciale și organizațiilor economice străine
28000 3800
Impozit pe venitul realizat de persoane juridice
nerezidente
751325 799000
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
30
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice
Tabel nr36
Impozitul pe profit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500
Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000
Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din
nerespectarea Legii privind protecția consumatorului
629
325
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
31
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
abordare a generat modificări icircn sistemul de compensare a pierderilor precum și icircn sistemul
de declarare
- s-au eliminat din legislația fiscală deducerile economice care includeau
cheltuieli pentru reabilitarea locuinței de domiciliu destinate reducerii
pierderilor de căldură icircn scopul icircmbunătățirii confortului termic icircn limita sumei de 15
milioane lei anual
prime de asigurare pentru locuința de domiciliu icircn limita echivalentului icircn lei a
200 de euro pe an
prime de asigurare privată de sănătate cu excepția celor icircncheiate icircn scopuri
estetice icircn limita echivalentului icircn lei a 200 de euro pe an
cotizația de sindicat potrivit legislației icircn materie
Cele mai importante măsuri fiscale icircn anul 2006 au fost
Icircn domeniul impozitului pe profit
- extinderea numărului de contribuabili
- extinderea bazei impozabile prin
restracircngerea categoriilor de rezerve deductibile la calculul profitului impozabil
pentru societățile bancare și de asigurare precum și din sectorul energetic petrolier prin
eliminarea celor specifice față de celelalte categorii de contribuabili
eliminarea unor facilități fiscale cuprinse icircn acte normative considerate
neconforme cu principiile Uniunii Europene
Icircn domeniul impozitului pe venit
aplicarea cotei unice de 16 asupra cacircștigurilor din transferul titlurilor de valoare icircn
timpul anului cu posibilitatea opțională de definitivare la sfacircrșitul anului a impozitului
aplicacircnd cota de 16 asupra cacircștigului net
renunțarea la facilitarea de neimpozitare a cacircștigurilor din transferul proprietăților
imobiliare dobacircndite prin moștenire și schimb
Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2006 conform legislației pentru veniturile realizate de
persoanele fizice și juridice nerezidente s-a aplicat cota de 16 cu excepția veniturilor
obținute din jocuri de noroc pentru care se obține cota de impozit de 20 și 25
S-au unificat icircn felul acesta cotele de impozitare practicate pentru nerezidenți crescacircnd
de la 10 și respectiv 15 la 16 cu excepția jocurilor de noroc unde cota rămacircne
constantă
Icircn domeniul impozitelor și taxelor locale au fost avute icircn vedere următoarele măsuri
25
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
icircn cazul clădirilor utilizate ca locuințe s-a majorat impozitul aferent acestora taxa asupra
mijloacelor de transport s-a majorat ca urmare a modificării modului de calcul a impozitului
majorarea taxei datorate pentru iahturi renunțarea la scutirea de la plata taxei asupra
succesiunii dacă icircncheierea procedurilor succesorale a fost făcută icircn termen de un an de la
data decesului proprietarilor bunului
32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
Din analiza datelor existente icircn bugetele de stat pe anii 2008 2009 si 2010
comparativ icircn dinamica situația principalelor impozite directe se prezintă astfel
Tabelul nr 31
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada 2008 - 2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit
profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
11783340 14477345 15237165
Impozit pe profit 10382000 12821300 13445500
Alte impozite pe
venit profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
1401340 1656045 1791665
SursaBugetul de stat 2008 2009 și 2010
26
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig31 Impozitul pe venitprofit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada
2008-2010
Tabelul nr32
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane fizice icircn perioada 2008-
2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit profit
și cacircștiguri de capital
de la persoane fizice
2181700 4116100 4696314
Impozit pe venit 13036500 17482527 20006115
Alte impozite pe venit
profit și cacircștiguri de
capital de la persoane
fizice
110 500 2000
Sursa Bugetul de stat 20082009 și 2010
27
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig32 Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoanele fizice icircn perioada
2008-2010
Tabel nr33
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venitul din salarii 12848200 14761042
Impozit pe venituri din activități independente 344523 642061
Impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor 261600 297610
Impozit pe venituri din dividende 1583200 1708260
Impozit pe venituri din pensii 346300 441797
Impozit pe venituri din activități agricole 28673 50802
Impozit pe veniturile din transferul proprietăților
imobiliare din
patrimoniul personal
835706 895258
Impozit pe venituri realizate de persoane fizice
nerezidente
74000 122995
SursaBugetul de stat 2009 și 2010
28
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig33 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr34
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venituri din dobacircnzi 383600 117662
Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare 592700 120260
Impozit pe venituri din operațiuni de vacircnzare-cumpărare de
valută la termen pe bază de contract precum și din orice alte
operațiuni
2599 323
Impozit pe venituri obținute din valorificare de bunuri icircn
regim de consignație și din activități desfășurate pe baza
unui contract de agent comision sau mandat comercial
56000
119130
Impozit pe veniturile din activități de expertiză contabilă
tehnică judiciară și extrajudiciară
4200 6292
Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc din
premii și din prime icircn bani și sau natură
47500 92055
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
29
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr34 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr35
Impozitul pe venit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozitul pe venitul microicircntreprinderilor 556000 694000
Impozit pe venitul reprezentanțelor din Romacircnia ale
societăților
comerciale și organizațiilor economice străine
28000 3800
Impozit pe venitul realizat de persoane juridice
nerezidente
751325 799000
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
30
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice
Tabel nr36
Impozitul pe profit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500
Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000
Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din
nerespectarea Legii privind protecția consumatorului
629
325
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
31
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
icircn cazul clădirilor utilizate ca locuințe s-a majorat impozitul aferent acestora taxa asupra
mijloacelor de transport s-a majorat ca urmare a modificării modului de calcul a impozitului
majorarea taxei datorate pentru iahturi renunțarea la scutirea de la plata taxei asupra
succesiunii dacă icircncheierea procedurilor succesorale a fost făcută icircn termen de un an de la
data decesului proprietarilor bunului
32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
Din analiza datelor existente icircn bugetele de stat pe anii 2008 2009 si 2010
comparativ icircn dinamica situația principalelor impozite directe se prezintă astfel
Tabelul nr 31
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada 2008 - 2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit
profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
11783340 14477345 15237165
Impozit pe profit 10382000 12821300 13445500
Alte impozite pe
venit profit și
cacircștiguri de capital de
la persoane juridice
1401340 1656045 1791665
SursaBugetul de stat 2008 2009 și 2010
26
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig31 Impozitul pe venitprofit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada
2008-2010
Tabelul nr32
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane fizice icircn perioada 2008-
2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit profit
și cacircștiguri de capital
de la persoane fizice
2181700 4116100 4696314
Impozit pe venit 13036500 17482527 20006115
Alte impozite pe venit
profit și cacircștiguri de
capital de la persoane
fizice
110 500 2000
Sursa Bugetul de stat 20082009 și 2010
27
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig32 Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoanele fizice icircn perioada
2008-2010
Tabel nr33
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venitul din salarii 12848200 14761042
Impozit pe venituri din activități independente 344523 642061
Impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor 261600 297610
Impozit pe venituri din dividende 1583200 1708260
Impozit pe venituri din pensii 346300 441797
Impozit pe venituri din activități agricole 28673 50802
Impozit pe veniturile din transferul proprietăților
imobiliare din
patrimoniul personal
835706 895258
Impozit pe venituri realizate de persoane fizice
nerezidente
74000 122995
SursaBugetul de stat 2009 și 2010
28
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig33 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr34
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venituri din dobacircnzi 383600 117662
Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare 592700 120260
Impozit pe venituri din operațiuni de vacircnzare-cumpărare de
valută la termen pe bază de contract precum și din orice alte
operațiuni
2599 323
Impozit pe venituri obținute din valorificare de bunuri icircn
regim de consignație și din activități desfășurate pe baza
unui contract de agent comision sau mandat comercial
56000
119130
Impozit pe veniturile din activități de expertiză contabilă
tehnică judiciară și extrajudiciară
4200 6292
Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc din
premii și din prime icircn bani și sau natură
47500 92055
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
29
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr34 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr35
Impozitul pe venit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozitul pe venitul microicircntreprinderilor 556000 694000
Impozit pe venitul reprezentanțelor din Romacircnia ale
societăților
comerciale și organizațiilor economice străine
28000 3800
Impozit pe venitul realizat de persoane juridice
nerezidente
751325 799000
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
30
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice
Tabel nr36
Impozitul pe profit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500
Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000
Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din
nerespectarea Legii privind protecția consumatorului
629
325
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
31
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig31 Impozitul pe venitprofit și cacircștiguri de capital de la persoane juridice icircn perioada
2008-2010
Tabelul nr32
Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoane fizice icircn perioada 2008-
2010
Denumire indicator 2008 2009 2010
Impozit pe venit profit
și cacircștiguri de capital
de la persoane fizice
2181700 4116100 4696314
Impozit pe venit 13036500 17482527 20006115
Alte impozite pe venit
profit și cacircștiguri de
capital de la persoane
fizice
110 500 2000
Sursa Bugetul de stat 20082009 și 2010
27
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig32 Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoanele fizice icircn perioada
2008-2010
Tabel nr33
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venitul din salarii 12848200 14761042
Impozit pe venituri din activități independente 344523 642061
Impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor 261600 297610
Impozit pe venituri din dividende 1583200 1708260
Impozit pe venituri din pensii 346300 441797
Impozit pe venituri din activități agricole 28673 50802
Impozit pe veniturile din transferul proprietăților
imobiliare din
patrimoniul personal
835706 895258
Impozit pe venituri realizate de persoane fizice
nerezidente
74000 122995
SursaBugetul de stat 2009 și 2010
28
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig33 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr34
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venituri din dobacircnzi 383600 117662
Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare 592700 120260
Impozit pe venituri din operațiuni de vacircnzare-cumpărare de
valută la termen pe bază de contract precum și din orice alte
operațiuni
2599 323
Impozit pe venituri obținute din valorificare de bunuri icircn
regim de consignație și din activități desfășurate pe baza
unui contract de agent comision sau mandat comercial
56000
119130
Impozit pe veniturile din activități de expertiză contabilă
tehnică judiciară și extrajudiciară
4200 6292
Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc din
premii și din prime icircn bani și sau natură
47500 92055
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
29
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr34 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr35
Impozitul pe venit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozitul pe venitul microicircntreprinderilor 556000 694000
Impozit pe venitul reprezentanțelor din Romacircnia ale
societăților
comerciale și organizațiilor economice străine
28000 3800
Impozit pe venitul realizat de persoane juridice
nerezidente
751325 799000
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
30
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice
Tabel nr36
Impozitul pe profit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500
Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000
Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din
nerespectarea Legii privind protecția consumatorului
629
325
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
31
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig32 Impozitul pe venit profit și cacircștiguri de capital de la persoanele fizice icircn perioada
2008-2010
Tabel nr33
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venitul din salarii 12848200 14761042
Impozit pe venituri din activități independente 344523 642061
Impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor 261600 297610
Impozit pe venituri din dividende 1583200 1708260
Impozit pe venituri din pensii 346300 441797
Impozit pe venituri din activități agricole 28673 50802
Impozit pe veniturile din transferul proprietăților
imobiliare din
patrimoniul personal
835706 895258
Impozit pe venituri realizate de persoane fizice
nerezidente
74000 122995
SursaBugetul de stat 2009 și 2010
28
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig33 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr34
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venituri din dobacircnzi 383600 117662
Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare 592700 120260
Impozit pe venituri din operațiuni de vacircnzare-cumpărare de
valută la termen pe bază de contract precum și din orice alte
operațiuni
2599 323
Impozit pe venituri obținute din valorificare de bunuri icircn
regim de consignație și din activități desfășurate pe baza
unui contract de agent comision sau mandat comercial
56000
119130
Impozit pe veniturile din activități de expertiză contabilă
tehnică judiciară și extrajudiciară
4200 6292
Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc din
premii și din prime icircn bani și sau natură
47500 92055
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
29
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr34 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr35
Impozitul pe venit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozitul pe venitul microicircntreprinderilor 556000 694000
Impozit pe venitul reprezentanțelor din Romacircnia ale
societăților
comerciale și organizațiilor economice străine
28000 3800
Impozit pe venitul realizat de persoane juridice
nerezidente
751325 799000
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
30
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice
Tabel nr36
Impozitul pe profit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500
Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000
Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din
nerespectarea Legii privind protecția consumatorului
629
325
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
31
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig33 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr34
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe venituri din dobacircnzi 383600 117662
Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare 592700 120260
Impozit pe venituri din operațiuni de vacircnzare-cumpărare de
valută la termen pe bază de contract precum și din orice alte
operațiuni
2599 323
Impozit pe venituri obținute din valorificare de bunuri icircn
regim de consignație și din activități desfășurate pe baza
unui contract de agent comision sau mandat comercial
56000
119130
Impozit pe veniturile din activități de expertiză contabilă
tehnică judiciară și extrajudiciară
4200 6292
Impozit pe veniturile obținute din jocurile de noroc din
premii și din prime icircn bani și sau natură
47500 92055
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
29
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr34 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr35
Impozitul pe venit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozitul pe venitul microicircntreprinderilor 556000 694000
Impozit pe venitul reprezentanțelor din Romacircnia ale
societăților
comerciale și organizațiilor economice străine
28000 3800
Impozit pe venitul realizat de persoane juridice
nerezidente
751325 799000
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
30
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice
Tabel nr36
Impozitul pe profit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500
Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000
Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din
nerespectarea Legii privind protecția consumatorului
629
325
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
31
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr34 ndash Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Tabel nr35
Impozitul pe venit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozitul pe venitul microicircntreprinderilor 556000 694000
Impozit pe venitul reprezentanțelor din Romacircnia ale
societăților
comerciale și organizațiilor economice străine
28000 3800
Impozit pe venitul realizat de persoane juridice
nerezidente
751325 799000
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
30
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice
Tabel nr36
Impozitul pe profit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500
Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000
Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din
nerespectarea Legii privind protecția consumatorului
629
325
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
31
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig Nr35- Impozitul pe venit de la persoanele juridice
Tabel nr36
Impozitul pe profit de la persoane juridice
Denumire indicator 2009 2010
Impozit pe profit de la agenți economici 11989300 12695500
Impozit pe profit de la băncile comerciale 832000 750000
Impozit pe profit obținut din activități comerciale ilicite
sau din
nerespectarea Legii privind protecția consumatorului
629
325
Sursa Bugetul de stat 2009 și 2010
31
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Fig nr36 ndash Impozitul pe profit de la persoane juridice
33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI
BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
Analiștii economici au anticipat la finele anilor 2008 si 2009 ca economia va crește icircn
anii următori dar și-au revizuit estimarile icircn repetate racircnduri din cauza incertitudinilor legate
de mediul macroeconomic intern si de evoluția crizei internationale și modificarilor frecvente
ale contextului economic internațional
In decembrie 2009 estimarile analiștilor indicau pentru acest an o creștere economică
cuprinsă icircntre 06 si 2 dar acestea au fost revizuite icircn scădere de mai multe ori icircn
principal din cauza masurilor de austeritate anunțate și implementate pe parcursul anului cum
ar fi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale la 24 și reducerea salariilor angajatilor din
sectorul bugetar cu 25
In prezent majoritatea prognozelor indică pentru acest an o contracție a PIB-ului
situată icircn jurul a 2 De asemenea la finele anului 2008 anticipațiile privind evoluția
economiei icircn 2009 vizau un avans real al PIB și se concentrau icircn intervalul 3-4 dar acestea
au fost revizuite de mai multe ori iar PIB-ul a scăzut cu 71 la nivelul icircntregului an
Pentru 2011 economistul-sef al ING Bank Romania Nicolaie Chidesciuc consideră
că economia va avansa modest cu 02 icircn condițiile icircn care doar a doua jumatate a anului va
32
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
marca icircnceputul reluarii creșterii economice Probabilitatea unei contracții economice icircn
2011 este destul de ridicată de circa 35-45 icircn opinia mea icircnsă inferioara celei care indică
trecerea pe plus a economiei
Economia ar putea ramane icircn recesiune daca instabilitatea politică se accentuează dacă
arieratele sectorului public față de cel privat vor crește dacă problemele țărilor din periferia
zonei euro se accentuează cu impact asupra cererii externe dar și asupra băncilor europene
a declarat Chidesciuc Totusi Chidesciuc consideră ca pentru investitorii de pe piețele externe
sunt importante perspectivele economiei nu neaparat reluarea creșterii economice
Importante sunt perspectivelebdquo
Icircn consecință chiar dacă Romacircnia nu va ieși din recesiune icircnsă va lua deciziile corecte
cel mai probabil investitorii vor aprecia asemenea decizii fiindcă vor ajuta la obținerea de
profit icircn viitor și vor stimula apetitul fața de Romacircnia a afirmat economistul-sef al ING
Bank Romania
Și Florentina Cozmancă economist la RBS Bank Romania este pesimista și
anticipează ca evoluția economiei va varia anul viitor icircntre -1 si 1 centrul intervalului
indicand stagnarea PIB la nivelul din 2010 Ea consideră că reluarea creșterii economice icircn
2011 este strict condiționată de mai mulți factori icircn principal de o eventuala adoptare de noi
masuri de austeritate ceea ce ar afecta consumul intern de pastrarea expunerilor principalelor
grupuri financiare față de Romacircnia și de expansiunea cererii externe
Totodată economiștii Piraeus Bank Romania estimează că economia va crește anul
viitor cu 06 dar că un nou val de măsuri de austeritate poate icircntoarce din drum revenirea
economică asa cum s-a icircntamplat după trimestrul al doilea din 2010 Economisul-sef al
Piraeus Bank Otilia Ciotau include printre riscurile pentru realizarea unei creșteri economice
icircn 2011 și instabilitatea politică temperarea ritmului de creștere a economiilor statelor
europene și problema datoriei suverane a anumitor țări din zona euro care ar putea destabiliza
economia UE și crea dificultăti de finanțare
Cei mai optimiști analiști sunt Lucian Anghel economistul-sef al BCR și Rozalia Pal
economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank care estimează că economia va crește anul viitor cu
12 și respectiv 17 Icircn primul racircnd scăderea de pacircnă acum este prea mare PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decacirct cel din 2007 icircn condițiile icircn care populația a rămas relativ
nemodificată
Suntem singurul stat cu scădere economică doi ani consecutiv Icircn al doilea racircnd a
trebuit sa facem consolidare fiscală mult mai dura decat alte state a raspus Anghel la
icircntrebarea de ce se vor icircndeplini estimarile de creștere economică icircn 2011 după ce icircn ultimii
33
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
doi ani acestea nu s-au realizat Pal considera ca estimarile de creștere economică pentru
2011 se vor icircndeplini icircntrucacirct există o imagine mai clară asupra evoluțiilor
macroeconomice economiile europene trec prin perioada de ieșire din criză iar icircn
Romacircnia nu se mai anticipează noi șocuri deoarece măsurile ample de ajustare au fost
implementate deja
Icircn ceea ce privește 2012 analiștii anticipează că avansul economiei Romacircniei se va
accelera la 2 - 34
Economia a intrat icircn recesiune icircn trimestrul al treilea din 2008 odată cu scăderea
Produsului Intern Brut icircn termeni ajustati sezoneri față de precedentele trei luni cu 01
Icircncepacircnd de atunci PIB-ul a icircnregistrat scăderi icircn fiecare trimestru exceptacircnd creșterea
ușoară de 01 din trimestrul al treilea din 2009
Icircn ceea ce privește politica fiscală pentru perioada 2011 ndash 2012 sunt avute icircn
vedere o serie de acțiuni ce provin icircn principal din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeană
Icircn perioada 2011 ndash 2012 politica fiscală va avea următoarele caracteristici
icircn domeniul impozitului pe profit se prevede ca impozitul pe profit să fie plătit
anual cu plăți anticipate reprezentacircnd 14 din impozitul anului precedent pentru toți agenții
economici Această măsură va fi luată pentru simplificarea sistemului de calcul și a plății
impozitului pe profit De asemenea vor fi acordate unele deduceri la calculul profitului
impozabil icircn vederea stimulării investițiilor icircn capitalul uman și icircn infrastuctura medicală
icircn domeniul impozitului pe venit ndash consolidarea sistemului de impunere a
veniturilor realizate de persoana fizică icircn cota unică
icircn domeniul impunerii nerezidenților scutirea de impozit a veniturilor din dobacircnzi
realizate icircn Romacircnia de persoane fizice rezidente ale statelor membre ale Uniunii Europene
conform Directivei Consiliului Europei nr 482003CE de asemenea vor fi aplicate
directivele Consilului nr 791072CEE cu privire la rambursarea TVA pentru persoanele
impozabile nestabilite icircn interiorul țării și nr 86560CEE referitoare la rambursarea TVA
pentru persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Comunității
icircn domeniul impozitelor și taxelor locale ndash icircn cadrul procesului de negociere cu
Uniunea Europeană se va respecta angajamentul asumat de Romacircnia privind Capitolul 9
Politica icircn domeniul transporturilor prin alinerea taxei asupra mijloacelor de transport cu
masa totală de peste 12 tone la Directiva 199962 privind taxarea vehiculelor grele de marfă
pentru utilizarea anumitor infrastucturi
34
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
Programul economic pe orizontul de referinţă 2011-2013 este un program care prevede
măsuri austere dar necesare fiind centrat pe ajustarea sustenabilă a cheltuielilor publice dar
şi pe măsuri fiscale care au icircn vedere lărgirea bazei de impozitare şi care să prevină
icircndatorarea ţării la nivelul la care accesul la sursele de finanţare ar fi foarte dificil
Fără acest program ambiţios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9
din PIB la sfacircrşitul anului 2010 cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decacirct cel
programat
Obiectivele economice şi fiscale ale Guvernului pe termen mediu sunt
- asigurarea sustenabiliţătii finanţelor publice pe termen mediu şi lung Situaţia ar deveni
foarte dificilă pe fondul deteriorării bugetelor publice din ţări mari din Europa din SUA
Aceste ţări prin icircmprumuturile masive pe care le vor avea icircn anii ce vin vor exercita un intens
efect de evicţiune pe pieţele de credit internaţionale
- repartizarea echitabilă icircntre generaţii a sarcinii fiscale şi a cheltuielilor
- susţinerea politicii monetare icircn particular funcţionarea sustenabilă a stabilizatorilor automaţi
pentru limitarea volatilităţii activităţii economice
Menţinerea mixului de politici monetare fiscal-bugetare de venituri şi a reformelor
structurale pe coordonatele convenite cu UE şi FMI au drept scop atenuarea rigidităţilor
structurale ale economiei romacircneşti ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste menţinerea
stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice
Obiectivele mixului de politici economice sunt
- Politica fiscală va fi orientată pe reinstituirea unor finanţe publice sănătoase ţinacircndu-se cont
de limitele unei consolidări icircn actualul context economic dificil Caracterul impredictibil al
politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri şi are o relevanţă sporită
pentru perioada de referinţă Creşterea transparenţei şi predictibilităţii icircn domeniul fiscal ar
contribui la consolidarea icircncrederii atacirct icircn cadrul mediului de afaceri cacirct şi icircn racircndul
consumatorilor icircn sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri şi a
deciziilor de consum
Icircn acelaşi timp sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a
costurilor de finanţare pe măsură ce băncile comerciale icircşi vor ajusta standardele de creditare
odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic Astfel icircn situaţia prelungirii
aplicării pe perioade mai icircndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar
ce afectează cu precădere veniturile angajaţilor din sectorul bugetar şi nivelul ocupării forţei
de muncă din acest sector o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului
privat ar putea asigura menţinerea unui echilibru al pieţei forţei de muncă inclusiv prin
35
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
reintegrarea icircn activităţi productive a unei părţi a persoanelor afectate de procesul de
disponibilizare
- Politica bugetară va avea icircn vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu
atragerea masivă de fonduri europene care pot suplimenta bugetul naţional ceea ce ar putea
să ajute economia să icircşi mărească potenţialul de creştere
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe orizontul 2011-2013 sunt
-Consolidarea fiscală prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă pe termen mediu
Pentru anul 2010 este prevăzută o ţintă de deficit de 68 din PIB iar pentru anul 2013 se
prevede un deficit de 25 din PIB
Ajustarea ţintei de deficit de la 59 cacirct era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost
determinată de
1048633 revizuirea icircn jos a produsului intern brut
1048633 colectarea veniturilor bugetare a fost mai redusă decacirct se aştepta datorită redresării
economice sub aşteptări
1048633 creşterea evaziunii fiscale
1048633 presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente icircn special pentru transferuri sociale
pensii şi bunuri şi servicii care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general
consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii
Eforturile guvernamentale au icircn vedere atingerea unui buget echilibrat pe durata
ciclului economic
1048633 După anul 2010 vor fi necesare şi alte măsuri pentru contracararea unui deficit de bază icircn
continuă deteriorare determinat de icircmbătracircnirea populaţiei şi de cheltuieli recurente mari
1048633 Se apreciază că implementarea completă a reformelor instituţionale prevăzute icircn Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare va contribui la consolidarea disciplinei fiscale Noua lege
prevede ţinte obligatorii pe doi ani pentru deficitul total al bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ţinte ce reprezintă valori de referinţă a Strategiei fiscal-bugetare pe
termen mediu Astfel ţintele de deficit de 44 şi 30 din PIB pentru anul 2011 şi respectiv
2012 trebuie să fie respectate de bugetul public
Guvernul a modificat cadrul legal privind finanţele publice locale astfel icircncacirct icircncepacircnd
cu anul 2011 unităţile administrativ teritoriale nu mai pot acumula plăţi restante Totodată
prin aceasta strategie fiscal-bugetară ordonatorii principali de credite icircşi cunosc resursele
bugetare pe termen mediu şi icircşi pot planifica şi prioritiza activitatea proprie astfel icircncacirct să
evite acumularea de datorii Ca urmare icircncepacircnd cu anul 2011 discrepanța dintre deficitul
calculat conform metodologiei naționale și deficitul calculat potrivit normelor europene se va
36
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
diminua deficitul ESA icircn 2011 și 2012 se estimează a fi de 45 din PIB respectiv 3 din
PIB
Icircn situaţia icircn care consolidarea fiscală apare ca fiind o icircncercare credibilă de a reduce
necesarul de finanţare icircn sectorul public există posibilitatea inducerii unui efect de avuţie
pozitiv care conduce la o sporire a consumului privat Reducerea necesarului de finanţare icircn
sectorul public diminuează prima de risc asociată cu instrumentele de icircndatorare emise ceea
ce reduce ratele reale ale dobacircnzii şi permite o creștere a investiţiilor private Dacă procesul
de consolidare fiscală generează efecte negative pe termen scurt asupra creşterii PIB real
amacircnarea excesivă a consolidării fiscale va genera icircn ultimă instanţă costuri chiar mai ridicate
cu ajustarea icircn condiţiile icircn care datoria publică acumulată icircn timp va necesita ulterior o
corecţie fiscală chiar mai pronunţată
Avantajele consolidării fiscale sunt incontestabile și anume
- anunţarea din timp şi implementarea unor planuri de consolidare credibile şi ambiţioase cu
accent pe partea cheltuielilor bugetare combinate cu reforme structurale vor icircntări icircncrederea
icircn sustenabilitatea finanţelor publice vor reduce primele de risc privind ratele dobacircnzii
sprijinind astfel stabilitatea economică şi financiară
Avacircnd icircn vedere creşterea ponderii datoriei publice icircn PIB este imperios necesară
accelerarea corecţiei dezechilibrelor fiscale icircn multe ţări din zona euro icircn vederea restabilirii
solidităţii finanţelor publice care constituie un sprijin necesar pentru politica monetară icircn ceea
ce priveşte rolul acesteia icircn menţinerea stabilităţii preţurilor
Astfel o cerinţă minimă pentru anii următori constă icircn respectarea recomandărilor
formulate icircn cadrul procedurii de deficit excesiv Corectarea deficitelor excesive şi
acumularea unor excedente structurale pentru reducerea ponderii datoriei publice icircn zona euro
sunt cu atacirct mai necesare cu cacirct pasivele financiare de stat sunt net superioare activelor
financiare de stat iar aceste active financiare nu constituie un fond de rezervă suficient pentru
pasive
- Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu
Stabilitatea sustenabilitatea finanţarea sectoarelor fundamentale respectiv educaţia
sănătatea transporturile şi infrastructura mediu industria comerţul şi mediu de afaceri
agricultura şi dezvoltarea rurală familia şi protecţia socială apărarea naţională
dezvoltarea regională protejarea intereselor populaţiei asigurarea protecţiei sociale şi
adresarea riscurilor economice reprezintă pilonii principali care au stat la construcţia cadrului
bugetar pe termen mediu
37
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
- Reforma administraţiei fiscale esenţială pentru a combate problema scăderii
veniturilor colectate pe parcursul recesiunii
1048633 Icircn prima etapă eforturile se vor concentra pe fraudă şi nerespectarea legii icircn materie de
TVA printro mai bună gestionare a arieratelor fiscale icircn creştere şi prin sporirea controlului
marilor contribuabili cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost
aprobat de Guvern icircn luna aprilie 2010
1048633 Icircn a doua etapă măsurile se vor concentra pe contribuabilii ndash persoane fizice cu venituri
mari şi se vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente
de control icircn vederea identificării veniturilor nedeclarate Amendarea Codului Fiscal şi a
Codului de Procedură Fiscală icircn sensul
(i) stabilirii dreptului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a avea acces la evidenţele
bancare şi la evidenţele părţilor terţe după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii
procesului cuvenit pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului
(ii) revizuirii definiţiei activităţii dependente pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor
provenite din orice sursă ne-exceptată prin lege
(iii) icircntăririi obligaţiei de declarare a venitului precum şi
(iv) icircntăririi dreptului de control icircn vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de
performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010)
- Perfecţionarea cadrului instituţional de implementare a politicii bugetare
Astfel Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr 692010 aduce modificări
substanţiale acestui cadru instituţional astfel
1048633 stabileşte proceduri icircmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale
1048633 stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate icircn cursul anului
1048633 prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale cheltuielile de personal şi deficitul
bugetar
1048633 crează un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiţi de Parlament la propunerea Băncii
Naţionale a Romacircniei Academiei Romacircne Academiei de Studii Economice Institutului
Bancar Romacircn şi Asociaţiei Romacircne a Băncilor care să asigure sprijinul pentru asigurarea
calităţii prognozelor macroeconomice şi bugetare şi a faptului că politicile bugetare sunt icircn
conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale
1048633 crează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale
38
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Politica fiscală este una din componentele mix-ului de politici macroeconomice care va
sprijini procesul dezinflaționist și care alături de celelalte politici monetare de curs a
veniturilor va crea gradul de predictibilitate necesar atingerii unor indicatori macrofinanciari
Una din prioritățile politicii fiscale este consolidarea sistemului de impozite și taxe
pentru eficientizarea icircntregului sistem fiscal din Romacircnia Este nevoie de o legislație
modernă coerentă stabilă și unitară privind fiscalitatea la nivelul standardelor europene
O legislație modernă trebuie să ofere aceleași condiții icircn mod nediscriminatoriu tuturor
contribuabililor și ea trebuie să devină principalul instrument cu ajutorul căruia pot fi
promovate și susținute investițiile icircn economia romacircnească
Sistemul de impozite și taxe trebuie să aibă capacitatea să stimuleze munca
economisirea și investițiile icircn paralel cu promovarea unui regim de echitate generală
pentru fiecare contribuabil
Pentru realizarea unui astfel de sistem se impun o serie de măsuri cum ar fi reducerea
numărului de fonduri speciale creșterea masei de contribuabili respectarea obligațiilor și
drepturilor fiscale definirea infracțiunilor fiscale sancțiunea și prescrierea acestora
Codul fiscal trebuie să fie inteligibil și clar pentru publicul larg contribuabil și să
evite litigiile cauzate de ambiguități sau lacune icircn definirea unor termeni
Finanțele publice trebuie să aibă capacitatea de a asigura resursele bugetare necesare
finanțării cheltuielilor legate de modernizarea infrastructurii și integrarea europeană
Icircn același timp resursele bugetare trebuie constituite icircn așa fel să evite presiunea fiscală
excesivă asupra contribuabililor dimpotrivă impozitarea trebuie concepută și realizată icircn așa
fel icircncacirct agenților economici să nu le lipsească resursele financiare necesare dezvoltării
afacerilor Astfel politica fiscală urmărește realizarea de venituri supimentare prin lărgirea
bazei de impozitare concomitent cu relaxarea fiscală
Concluzii pentru Romacircnia comparativ cu statele europene
Romacircnia are unul din cele mai scăzute nivele ale fiscalității icircn special icircn
domeniul impozitelor directe
Romacircnia se află pe poziția 23 din cele 27 de state membre din punct de vedere
al nivelului cotei de impunere aplicate asupra profiturilor realizate de persoanele juridice
Romacircnia ocupă locul 25 icircntre statele Uniunii referitor la cota de impunere pe
veniturile realizate de persoanele fizice
39
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-
Evolu ţia impozitelor directe icircn sistemul fiscal din Romacircnia icircn perioada 2008-2010
BIBLOGRAFIE
1 Anghelache Gabriela bdquoFinanțele publice ale Romacircnieirdquo Ed Economică
București 2003
2 Jitaru CI bdquoContabilitatea impozitelor taxelor și contribuțiilorrdquo Jitaru
CMihaiela Ed Danubius Brăila 2007
3 Matei Gheorghe Darcea Marcel Darcea Raluca bdquoFinanțele publicerdquo Ed
Sitech Craiova 2005
4 Matei Gheorghe Negrea Alexandru bdquoFinanțele publicerdquo Ed Ex Ponto
Constanța 2001
5 Moșteanu Tatiana bdquoFinanțele publice Sinteze și aplicațiirdquo Ed Lucman
București 2001
6 Negrea Alexandru bdquoFinanțe publicerdquo Ed Ex Ponto Constanța 2009
7 Negrea Alexandru bdquoFiscalitate-Metode și tehnici fiscalerdquo Ed Ex Ponto
Constanța2009
8 Văcărel Iulian bdquoFinanțele publicerdquo Ed Didactică și Pedagogia București 2007
9 Vintilă Nicoleta bdquoFiscalitate sinteze și comentarii studii de caz teste grilărdquo Ed
Sylvi București 2004
10 Ristea Luminița bdquoFinanțele publice Fiscalitate Sinteze teoreticerdquo Ed
Muntenia Constanța 2003
11 Codul fiscal Norme de aplicare Procedură fiscală Ed Juris Argeș 2007
12 www mfinantero
13 www bnrro
40
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- IMPOZITELE DIRECTE IcircN CADRUL SISTEMULUI FISCAL DIN ROMAcircNIA
-
- 11 CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR DIRECTE
- 12 IMPOZITELE REALE ȘI IMPOZITE PERSONALE
- 13 IMPOZITUL PE VENIT
-
- 131 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
- 132 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
-
- 14 IMPOZITUL PE AVERE
- 15 IMPOZITUL PE PROFIT
-
- CAPITOLUL II
- REGLEMENTAREA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 21 REGULI DE APLICARE GENERALĂ
- 22 IMPOZITUL PE PROFIT
- 23 IMPOZITUL PE VENIT
- 24 IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
-
- 241 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI
- 242 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN
- 243 IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ
- EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE
-
- 31 MĂSURI IMPORTANTE IcircN DOMENIUL POLITICII FISCALE DIN PERIODA 2005 -2006
- 32 EVOLUȚIA IMPOZITELOR DIRECTE IcircN SISTEMUL FISCAL DIN
- ROMAcircNIA IcircN PERIOADA 2008-2010
- 33 SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVE MACROECONOMICE FISCALE ȘI BUGETARE PENTRU PERIOADA 2011 ndash 2013
-
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI
- BIBLOGRAFIE
-