Impactul impozitelor și transferurilor sociale asupra ... Impact of Policies in Romania (June 2018)...
Transcript of Impactul impozitelor și transferurilor sociale asupra ... Impact of Policies in Romania (June 2018)...
Impactul impozitelor și transferurilor
sociale asupra distribuției veniturilor
în România
Gabriela Inchauste și Eva Militaru
12 iunie 2018
Studiile arată că impozitele directe și prestațiile sociale
reușesc în mai mică măsură să reducă inegalitățile în
România, comparativ cu alte state membre ale UE:
-0.05
0.00
0.05
0.10
0.15
0.20
0.25
0.30
Bu
lgar
ia
Lit
hu
ania
Est
on
ia
Gre
ece
Cy
pru
s
Lat
via
Po
lan
d
Mal
ta
Slo
vak
ia
Ital
y
Cze
ch R
epu
bli
c
Cro
atia
Ro
man
ia
Hu
ngar
y
Sp
ain
EU
-28
Sw
eden
Fra
nce
Ger
man
y
Po
rtug
al
Slo
ven
ia
Au
stri
a
Fin
lan
d
Net
her
lan
ds
Lux
embo
urg
Den
mar
k
Bel
giu
m
Un
ited
Kin
gd
om
Irel
andS
căd
erea
în
pu
nct
e G
ini
Efectul redistributiv al impozitelor directe, prestațiilor sociale și
pensiilor, 2016
Means tested benefits Non-means tested benefits Direct taxes Social contributions
Sursa: microsimulări Euromod cu privire la politicile din 2016
Prestații cu testarea mijloacelor Prestații fără testarea mijloacelor Impozite directe Contribuții sociale
Cu toate acestea, analizele realizate până în momentul
de față nu au luat în considerare efectele taxării
indirecte
Sursa: personalul Băncii Mondiale, pe baza datelor furnizate de Ministerul de Finanțe
Impozitul pe
venitul persoanelor
fizice 12,4%
Contribuții de
asigurări sociale
27,4%
TVA 23,1%
Accize 12,0%
Taxe vamale
0,4%
Alte impozite 6,1%
Venituri nefiscale
8,0%
Granturi 3,3%
Impozit pe profit
6,9%
România. Componența veniturilor la bugetul general consolidat, 2016
(procent din venitul total)
În mod similar, nu au fost incluse
cheltuielile pentru transferuri în natură.
Prestații de tip
contributiv 26,6%
Prestații de tip
necontributiv 4,3%
Educație 9,0%
Sănătate 12,5%Subvenții 2,7%
Alte cheltuieli 44,9%
România. Componența cheltuielilor din bugetul general consolidat, 2016
(procent din cheltuielile totale)
Sursa: personalul Băncii Mondiale, pe baza datelor furnizate de Ministerul de Finanțe
Abordarea propusă:
Abordarea Commitment to Equity (CEQ) (Angajamentul pentru
Egalitate)
• Care este impactul impozitelor/transferurilor asupra sărăciei și
inegalității veniturilor?
• Cât de eficiente sunt impozitele/transferurile în reducerea
sărăciei/inegalității?
• Cine are de câștigat de pe urma cheltuielilor și cine poartă povara
impozitelor?
Identificarea domeniilor potențiale de reformă.
Această abordare se bazează pe metodologia și rezultatele proiectului
Commitment to Equity (CEQ) coordonat de Nora Lustig, Profesor de
Economie la Universitatea Tulane. www.commitmentoequity.org
Ipoteze principale cu privire la elementele de
venituri
• ABF (Ancheta Bugetelor de Familie) furnizează informații cu privire la
veniturile din salarii, din activități independente, din capital, din
transferuri private, chiria imputată pentru locuințele ocupate de
proprietari, etc.
• Majoritatea impozitelor directe, a contribuțiilor individuale de asigurări
sociale și a impozitelor pe venitul persoanelor fizice poate fi
identificată în mod direct în cadrul anchetei
• Elementele lipsă au fost imputate pe baza legislației cu privire la
impozite și la contribuțiile de asigurări sociale
• Salariile nete și pensiile nete sunt înregistrate în baza de date a
anchetei, iar salariile brute și pensiile brute au fost imputate pe baza
reglementărilor aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice și
contribuțiilor sociale.
Ipoteze principale cu privire la elementele de
venituri
• Contribuțiile de asigurări sociale plătite de angajator sunt
imputate prin aplicarea ratelor stabilite prin lege, asupra
salariilor brute estimate.
• Au fost utilizate ratele minime de contribuție – în practică,
ratele de contribuție sunt diferențiate în funcție de
activitatea economică și de condițiile de muncă.
• Impozitele indirecte sunt estimate pe baza cotelor stabilite prin
lege, aplicate asupra datelor detaliate cu privire la consum
obținute din ABF:
• pentru TVA – cota standard și cotele reduse,
• pentru accize – cotele stabilite prin lege pentru tutun,
alcool, combustibil și energie.
6/13/2018
Analizăm 75% din veniturile totale, inclusiv 85% din
veniturile fiscale și aproape 100% din contribuțiile sociale
(in milioane
de lei) % din PIB
(in milioane
de lei) % din PIB
Venituri 223.722 29,3% 167.663 22,0%
Impozite 197.681 25,9% 167.663 22,0%
Impozit pe profit 15.442 2,0%
Impozit pe venitul persoanei fizice 27.756 3,6% 27.756 3,6%
TVA 51.675 6,8% 51.675 6,8%
Accize 26.957 3,5% 26.957 3,5%
Taxe vamale 883 0,1%
Contribuții de asigurări sociale 61.274 8,0% 61.274 8,0%
Alte impozite 13.693 1,8%
Venituri nefiscale 17.938 2,4%
Venituri de capital 769 0,1%
Granturi 1/ 7.332 1,0%
Sursa: Institutul Național de Statistică, Ministerul Finanțelor Publice, MFMod, estimări realizate de personalul
Băncii Mondiale
1/ Include –proiecte cu finanțare de capital
Conturi bugetare
Partea din conturile fiscale
care urmează a fi analizată
Ipoteze principale cu privire la elementele
de cheltuieli• Datele detaliate cu privire la prestațiile sociale primite de gospodării/familii sunt cuprinse în
ABF – aceste date au fost utilizate pentru identificarea directă a beneficiarilor și a sumelor nete
primite de aceștia.
• Pentru cheltuielile publice în sectorul educației a fost utilizată abordarea de tip cheltuieli
guvernamentale:
• pe baza cheltuielilor guvernamentale și a numărului de elevi, pe niveluri de educație, am
estimat cheltuielile publice pe elev, pentru fiecare nivel educațional și am atribuit valorile
celor înscriși în sistemul de educație.
• Pentru cheltuielile publice în sectorul sănătății, a fost utilizată abordarea de tip costul
asigurării:
• A fost estimată prestația individuală (minimală și de bază) utilizând datele administrative
privind cheltuielile pentru servicii de sănătate, extrase din bugetul de asigurări pentru
sănătate și numărul beneficiarilor de pachete de bază și minimale, fiind atribuită valoarea
corespunzătoare fiecărei persoane
• Identificarea persoanelor cu calitate de beneficiari ai pachetului minim a luat în
considerare relația dintre acestea și sistemul de asigurări de sănătate (asigurați cu
contribuția plătită, alte categorii asigurate cu contribuție datorată, neasigurați) și legislația
cu privire la asigurările de sănătate
Analizăm 52%
din cheltuielile
totale, inclusiv
91% din
cheltuielile
sociale.
(în
milioane
de lei)
% din
PIB
(în milioane
de lei)
% din
PIB
Cheltuieli 242.016 31,7% 126.594 16,6%
Protecție socială 86.719 11,4% 74.651 9,8%
Prestații de tip contributiv 64.293 8,4% 64.287 8,4%
Pensii 59.817 7,8% 59.817 7,8%
Indemnizație de șomaj 498 0,1% 498 0,1%
Indemnizație pentru incapacitatea temporară de muncă 953 0,1% 953 0,1%
Alocații familiale pe bază de contributivitate 3.019 0,4% 3.019 0,4%
Indemnizație de maternitate 695 0,1% 695 0,1%
Indemnizație pentru creșterea copilului 2.060 0,3% 2.060 0,3%
Stimulente pentru creșterea copilului 264 0,0% 264 0,0%
Alte programe de tip contributiv 6 0,0%
Prestatii de tip necontributiv 10.399 1,4% 10.364 1,4%
Alocații familiale necontributive 5.111 0,7% 5.111 0,7%
Alocație de stat pentru copii 4.416 0,6% 4.416 0,6%
Alocație de susținere: familii cu copii 526 0,07% 526 0,1%
Alocație de plasament pentru copii 169 0,0% 169 0,0%
Pensia socială minimă 917 0,1% 917 0,1%
Venitul minim garantat 812 0,11% 812 0,1%
Ajutor pentru încălzire 149 0,0% 149 0,0%
Prestatii de invaliditate 2.297 0,3% 2.297 0,3%
Burse 971 0,1% 971 0,1%
Alte indemnizații 109 0,0% 109 0,0%
Alte prestații sociale 34 0,0%
Alte cheltuieli de protecție socială 12.027 1,6%
Educație 21.678 2,8% 21.678 2,8%
Sănătate 30.265 4,0% 30.265 4,0%
Subvenții 6.605 0,9%
Alte cheltuieli 96.750 12,7%
Sursa: Institutul Național de Statistică, Ministerul Finanțelor Publice, MFMod, estimări realizate de
personalul Băncii Mondiale1/ Include –proiecte cu finanțare de capital
Conturi fiscale
Partea din conturile
fiscale care urmează a fi
analizate
ROMÂNIA 2016.
Impactul impozitelor și transferurilor
sociale asupra inegalității veniturilor și
sărăciei
Include 75% din totalul veniturilor și 52% din totalul cheltuielilor
Prezentare generală
• Scopul este acela de a include principalele elemente de impozit 75% din
venituri (85% din impozite și contribuții) din 2016
• Contribuții de asigurări sociale și de sănătate, impozit pe venitul persoanelor fizice,
taxa pe valoare adăugată și accize specifice.
• Scopul este acela de a include majoritatea elementelor de cheltuieli sociale
52% din totalul cheltuielilor (aproape toate cheltuielile sociale) din 2016
• Prestații de tip contributiv (pensia pentru limita de vârstă, indemnizația de șomaj și
alocații familiale), transferuri de tip necontributiv în bani și echivalent (indemnizații
pentru creșterea copilului, venitul minim garantat, ajutor pentru încălzire, pensia
socială minimă, prestații de invaliditate, burse) precum și cheltuieli pentru sănătate și
educație
• Impactul generat de impozite și cheltuieli sociale asupra inegalității veniturilor
și sărăciei în 2016
• Analiza fiecărei intervenții fiscale (caracterul progresiv și contribuția marginală)
• Simulări cu privire la modificări recente și propuse
Sistemul de protecție socială reduce inegalitatea
veniturilor, la fel ca și transferurile în natură…
Sursa: Estimări realizate de Banca
Mondială pe baza ABF Romania (2016).
0,487
0,378
0,3340,340
0,310
0.25
0.30
0.35
0.40
0.45
0.50
Market Income Disposable Income Consumable Income Final Income
România. Coeficientul Gini, 2016
Old-age pensions as transfers
Old-age pensions as deferred income
Pensii pentru limită de vârstă, ca transferuri
Pensii pentru limită de vârstă, ca venituri
înregistrate în avans
Venituri de piață Venituri disponibile Venituri pentru consum Venituri finale
- Impozite
directe +
transferuri
directe
- impozite
indirecte
+
subvenții
indirecte
+ educație
+ sănătate
...mai mult decât în cazul altor țări
Sursa: Estimări realizate de Banca Mondială pe baza ABF Romania, Polonia (Inchauste & Goraus 2017), Croația
(Inchauste & Rubil), Rusia (2010). Estimări pentru Statele Unite (Higgins et al., 2016), Argentina (Rossignolo, 2018) sunt
disponibile la Centrul de Date pentru Redistribuire Fiscală al Commitment to Equity Institute
Polonia
Croatia
Romania
RusiaUnited States
Argentina
0.25
0.30
0.35
0.40
0.45
0.50
Market income plus
pensions
Disposable income Consumable income Final income
Piețe emergente: Coeficientul Gini
(pensiile tratate ca venituri înregistrate în avans)
Venituri de piață plus
pensii
Venituri disponibile Venituri pentru consum Venituri finale
Croația
România
Statele Unite
-0.3
-0.25
-0.2
-0.15
-0.1
-0.05
0A
rgen
tina,
20
12
-13
South
Afr
ica,
201
0-1
1
Pola
nd
, 2
01
4
Geo
rgia
, 2
01
3
Bra
zil,
200
8-0
9
Unit
ed S
tate
s, 2
01
1
Cost
a R
ica,
20
10
Uru
guay
, 20
09
Cro
atia
, 20
14
Iran
, 2
01
1-1
2
Mex
ico
, 2
01
0
Tunis
ia, 2
01
0
Chil
e, 2
01
3
Ecu
ador,
20
11
-12
Colo
mbia
, 2
01
0
Rom
ania
, 2
01
6
Russ
ia, 2
01
0
Ven
ezu
ela,
20
12
Boli
via
, 2009
Dom
inic
an R
ep., 2
00
6-0
7
Tan
zania
, 20
11
-12
Par
aguay
, 2
014
Nic
arag
ua,
20
09
Arm
enia
, 20
11
El
Sal
vad
or,
20
11
Per
u, 2
009
Ghan
a, 2
01
2-1
3
Ugan
da,
2012-1
3
Sri
Lan
ka,
200
9-1
0
Hond
ura
s, 2
01
1
Indones
ia, 2
01
2
Guat
emal
a, 2
01
1
Jord
an, 2
01
0-1
1
Eth
iopia
, 2
01
0-1
1
Modif
icar
e în
Gin
i
Pensions as deferred income Pensions as transfers
Efectul redistributiv este relativ mare și în concordanță cu
cel înregistrat în alte state membre ale UE.
Pensii ca venituri înregistrate în
avans
Pensii ca transferuri
Impozitele directe au fost ușor progresive
și cu afect egalizator asupra veniturilor în
România în 2016, …
0.000
0.005
0.010
0.015
0.020
0.025
0.030
0.035
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
Gu
atem
ala
(2010
)
Colo
mbia
(2
014
)
Sri
Lan
ka
(201
0)
El
Sal
vad
or
(201
1)
Per
u (
20
09)
Jord
an (
20
10)
Russ
ia (
20
10
)
Rom
ania
(2
016
)
Pola
nd (
20
14)
Mex
ico (
2010
)
Bra
zil
(20
09)
Chil
e (2
00
9)
Arm
enia
(2
011
)
Geo
rgia
(201
3)
Cro
atia
(2
014
)
Sou
th A
fric
a (2
010
)
Co
ntr
ibu
ția
mar
gin
ală
la e
gal
itat
e
(mo
dif
icar
e a
pu
nct
elor
Gin
i)
Ind
icel
e K
akw
ani
Reg
resi
v<
----
----
----
----
-->
Pro
gre
siv
Efectul redistributiv al impozitelor directe
Kakwani Marginal contribution
Sursa: Armenia: Younger et al (2016); Bolivia: Paz Arauco et al (2014); Brazilia: Higgins & Pereira (2014); Chile: Martinez et al (2017);
Columbia: Melendez (2014); El Salvador: Beneke et al., (2014); Georgia: Cancho & Bondarenko (2016); Mexico: Scott (2014); Peru:
Jaramillo (2013); Polonia: Goraus & Inchauste (2016); Rusia: Lopez-Calvo et al (2016); Sri Lanka: Arunatilake et al (2016); Africa de Sud:
Inchauste et al (2016); Uruguay: Bucheli et al (2014); Croația: Inchauste & Rubil (2017); România: estimări proprii prin utilizarea HBS
2016.
Contribuție marginală
…caracterul cel mai progresiv și mai redistributiv
fiind aferent PIT (impozitul pe venitul persoanelor fizice).
Sursa: estimări realizate de Banca Mondială pe baza Romania ABF (2016).
0.000
0.002
0.004
0.006
0.008
0.010
0.012
0.00
0.10
0.20
0.30
0.40
0.50
0.60
0.70
Per
sonal
inco
me
tax
Oth
er d
irec
t ta
xes
Hea
lth i
nsu
rance
contr
ibuti
on
Unem
plo
ym
ent
insu
rance
contr
ibuti
on
Hea
lth i
nsu
rance
contr
ibuti
on -
emplo
yer
Unem
plo
ym
ent
insu
rance
contr
ibuti
on -
em
plo
yer
Acc
iden
t an
d d
isea
ses
insu
rance
contr
ibuti
on -
em
plo
yer
Med
ical
ind
emnit
ies/
sic
knes
s
insu
rance
contr
ibuti
on -
em
plo
yer
Sal
ary g
uar
ante
e in
sura
nce
contr
ibuti
on -
em
plo
yer
Efe
ctul
de
redis
trib
uir
e
Nee
gal
izar
e <
----
--->
Egal
izar
e
Coef
icie
ntu
l K
akw
ani
Reg
resi
v<
----
----
-> P
rogre
siv
Caracterul progresiv și efectul redistributiv al impozitelor directe și al contribuțiilor
(de la venituri de piață la venituri disponibile)
Kakwani Coefficient Marginal ContributionContribuție marginalăCoeficientul Kakwani
Impozi
t pe
ven
itu
l p
erso
anel
or
fizi
ce
Alt
e im
po
zite
dir
ecte
Contr
ibuți
i de
asig
ură
ri d
e să
năt
ate
Con
trib
uți
ed
e a
sigu
rări
pen
tru
șo
maj
Contr
ibuți
ede
asi
gu
rări
d
e să
năt
ate-
angaj
ator
Con
trib
uți
ed
e a
sigu
rări
pen
tru
șo
maj
-an
gaj
ato
r
Contr
ibuți
ed
e as
igu
rări
pen
tru
acci
den
te d
e m
un
că ș
i
boli
pro
fesi
onal
e-an
gaj
atir
Contr
ibuți
ede
asig
ură
ri p
entr
u
conce
dii
med
ical
e/b
oal
ă-an
gaj
ato
r
Contr
ibuți
e la
Fo
nd
ul
de
gar
anta
re
pen
tru p
lata
cre
anțe
lor
sala
rial
e –
angaj
ator
Prestațiile acordate cu testarea mijloacelor se concentrează
cu precădere în decilele inferioare de venit
Sursa: estimări realizate de Banca Mondială pe baza ABF(2016).
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Un
emp
loy
men
t b
enef
it
Chil
d-r
aisi
ng
+ i
nce
nti
ve
ben
efit
Tem
po
rary
inca
pac
ity
an
d
mat
ernit
y
Sta
te a
llo
wan
ce f
or
chil
dre
n
Pla
cem
ent
allo
wan
ce f
or
chil
dre
n
Support
all
ow
ance
fo
r fa
mil
ies
wit
h c
hil
dre
n
Sch
ola
rsh
ips
Dis
abil
ity
ben
efit
s
Guar
ante
ed m
inim
um
in
com
e
Min
imum
so
cial
pen
sio
n
Hea
tin
g a
id
Oth
er s
oci
al b
enef
its
Nea
r-ca
sh s
choo
l re
late
d
ben
efit
s
Oth
er n
ear-
cash
so
cial
ben
efit
s
Dir
ect
tran
sfer
s
Contributory Non-contributory
România. Concentrarea Programelor de Protecție Socială
(în funcție de decile construite pe baza veniturilor de piață plus pensii)
Poorest 2 3 4 5 6 7 8 9 Richest
De tip contributiv De tip necontributiv
Cei mai
săraci
Cei mai
bogați
Ind
emn
izaț
ie d
e șo
maj
Indem
niz
ație
pen
tru
creș
tere
a
cop
ilu
lui+
sti
mu
lent
Ind
emn
izaț
ie p
entr
u
inca
pac
itat
e te
mp
ora
ră d
e
mu
ncă
și
mat
ern
itat
e
Alo
cați
e d
e st
at p
entr
u
cop
ii
Alo
cați
e d
e p
lasa
men
t p
entr
u
cop
ii
Alo
cați
e p
entr
u s
usț
iner
ea
fam
ilii
lor
cu c
op
ii
Bu
rse
Pre
staț
ii d
e in
val
idit
ate
Ven
it m
inim
gar
anta
t
Pen
sie
soci
ală
min
imă
Aju
tor
pen
tru
în
călz
ire
Alt
e p
rest
ații
so
cial
e
Pre
staț
ii ș
cola
re-
nem
on
etar
e
Alt
e p
rest
ații
so
cial
e
nem
on
etar
e
Tra
nsf
eru
ri d
irec
te
Transferurile și prestațiile directe au avut caracter
progresiv și redistributiv, deși anumite programe au
performat mai bine decât altele.
Sursa: estimări realizate de Banca Mondială pe baza Romania ABF (2016).
0.000
0.002
0.004
0.006
0.008
0.010
0.012
0.00
0.20
0.40
0.60
0.80
1.00
1.20
1.40U
nem
plo
ym
ent
ben
efit
Ch
ild-r
elat
ed b
enef
its
(rai
sing+
ince
nti
ve)
Tem
pora
ry w
ork
inca
pac
ity &
mat
ernit
y
Sta
te a
llow
ance
for
chil
dre
n
Oth
er b
enef
its
for
chil
dre
n
All
ow
ance
for
fam
ilie
s w
ith c
hil
dre
n
Sch
ola
rship
s
Dis
abil
ity b
enef
its
Guar
ante
ed m
inim
um
inco
me
Min
imum
pen
sion
Hea
ting a
id
Oth
er s
oci
al b
enef
its
Sch
ool
rela
ted
ben
efit
s -
non-c
ash
Oth
er s
oci
al b
enef
its
- non-c
ash
Efe
ctul
de
redis
trib
uir
e
Nee
gal
izar
e <
----
--->
Egal
izar
e
Coef
icie
ntu
l K
akw
ani
Reg
resi
v<
----
----
-> P
rogre
siv
Efectul redistributiv al transferurilor și prestațiilor directe
(de la venituri de piață la venituri disponibile)
Kakwani Coefficient Marginal Contribution
Ind
emn
izaț
ie d
e șo
maj
Ind
emn
izaț
ii p
entr
uco
pii
(cre
șter
e+st
imu
len
te)
Indem
niz
ație
p
entr
u i
nca
pac
itat
e
tem
pora
ră d
e m
un
că ș
i m
ater
nit
ate
Alo
cați
e d
e st
at p
entr
u c
op
ii
Alt
e pre
staț
ii s
oci
ale
pen
tru
co
pii
Alo
cați
e p
entr
u f
amil
ii c
uco
pii
Bu
rse
Pre
staț
ii d
e in
val
idit
ate
Ven
it m
inim
gar
anta
t
Pen
sie
min
imă
Aju
tor
pen
tru
în
călz
ire
Alt
e p
rest
ații
so
cial
e
Pre
staț
ii ș
cola
re -
nem
on
etar
e
Alt
e pre
staț
ii s
oci
ale
-n
emo
net
are
Contribuție marginalăCoeficientul Kakwani
-0.035
-0.030
-0.025
-0.020
-0.015
-0.010
-0.005
0.000
0.005
-0.25
-0.2
-0.15
-0.1
-0.05
0
0.05
Cro
atia
(2
01
4)
Geo
rgia
(2
01
3)
Po
lan
d (
20
14)
Bo
liv
ia (
20
09
)
Rom
ania
(2
01
6)
Guat
emal
a (2
01
0)
Russ
ia (
20
10
)
Indones
ia (
2012)
Colo
mbia
(2
014
)
Jord
an (
20
10
)
Bra
zil
(20
09
)
Arm
enia
(2
01
1)
El
Sal
vad
or
(201
1)
Sri
Lan
ka
(20
10
)
South
Afr
ica
(20
10
)
Ch
ile
(20
13)
Mex
ico
(2
01
0)
Co
ntr
ibu
ția
mar
gin
ală
la e
gal
itat
e
(mo
dif
icar
e în
punct
ele
Gin
i)
Indic
ele
Kak
wan
i
Reg
resi
v<
----
----
----
----
-->
Pro
gre
siv
Efectul redistributiv al taxării indirecte
Kakwani Marginal contribution
În schimb, taxarea indirectă a avut un caracter
regresiv și neegalizator ...
Sursa: Armenia: Younger et al (2016); Bolivia: Paz Arauco et al (2014); Brazilia: Higgins & Pereira (2014); Chile: Martinez et al (2017);
Columbia: Melendez (2014); El Salvador: Beneke et al., (2014); Georgia: Cancho & Bondarenko (2016); Mexico: Scott (2014); Peru:
Jaramillo (2013); Polonia: Goraus & Inchauste (2016); Rusia: Lopez-Calvo et al (2016); Sri Lanka: Arunatilake et al (2016); Africa de Sud:
Inchauste et al (2016); Uruguay: Bucheli et al (2014); Croația: Inchauste & Rubil (2017); România: estimări proprii cu utilizarea ABF 2016.
Contribuție marginală
…în special TVA, care a fost regresivă și a contribuit
la o adâncire a inegalității.
Sursa: estimări realizate de Banca Mondială pe baza Romania ABF (2016).
-0.010
-0.005
0.000
0.005
0.010
0.015
0.020
0.025
-0.25
-0.20
-0.15
-0.10
-0.05
0.00
0.05
0.10
0.15
0.20
All
dir
ect
taxes
All
contr
ibuti
ons
All
dir
ect
taxes
and c
ontr
ibuti
ons
VA
T
Exci
ses
tobac
co
Exci
ses
alco
hol
Ex
cise
s fu
el
Exci
ses
ener
gy
All
ind
irec
t ta
xes
All
tax
es
All
tax
es a
nd
contr
ibuti
on
s
Efe
ctul
de
redis
trib
uir
e
Nee
gal
izar
e<
----
--->
Egal
izar
e
Coef
icie
ntu
l K
akw
ani
Reg
resi
v<
----
----
-> P
rogre
siv
Efectul redistributiv al impozitelor și contribuțiilor
(de la venituri de piață la venituri pentru consum)
Kakwani Coefficient Marginal ContributionContribuție marginală
Coeficientul Kakwani
To
ate
imp
ozi
tele
dir
ecte
Toat
e co
ntr
ibuți
ile
To
ate
imp
ozi
tele
și
Co
ntr
ibu
țiil
e d
irec
te
TV
A
Acc
ize
tutu
n
Acc
ize
alco
ol
Acc
ize
com
bu
stib
il
Acc
ize
ener
gie
Toat
e im
po
zite
le i
nd
irec
te
To
ate
imp
ozi
tele
Toat
e im
po
zite
leși
co
ntr
ibu
țiil
e
Totodată, impozitele indirecte au dus la accentuarea
sărăciei în 2016…
Sursa: estimări realizate de Banca Mondială pe baza ABF(2016).
0,04
-0,01 -0,01
-0,02-0,02
-0,010,00 0,00
0,00
-0,03-0.04
-0.03
-0.02
-0.01
0.00
0.01
0.02
0.03
0.04
0.05
Dir
ect
tran
sfer
s ex
cl c
ontr
ibuto
ry
pen
sio
ns
All
dir
ect
taxes
All
contr
ibuti
ons
All
dir
ect
taxes
and c
ontr
ibuti
ons
VA
T
Exci
ses
tobac
co
Exci
ses
alco
hol
Exci
ses
fuel
Exci
ses
ener
gy
All
indir
ect
taxes
Co
ntr
ibu
ție
la r
educe
rea
sără
ciei
(Mo
dif
icar
ea n
um
ăru
lui
per
soan
elor
săra
ce, ca
lcula
t c
u P
PC
de
5,5
0 U
SD
)
Contribuții marginale la reducerea sărăciei
(de la venituri de piață la venituri pentru consum)T
ransf
eruri
dir
ecte
, ex
clu
siv p
ensi
i d
e
tip
co
ntr
ibu
tiv
Toat
e im
po
zite
le d
irec
te
To
ate
con
trib
uți
ile
To
ate
impozi
tele
și
con
trib
uți
ile
dir
ecte
TV
A
Acc
ize
tutu
n
Acc
ize
alco
ol
Acc
ize
com
bu
stib
il
Acc
ize
ener
gie
Toat
e im
po
zite
le i
nd
irec
te
..astfel încât, în timp ce impozitele directe și transferurile
au redus sărăcia, impozitele indirecte au dus la o creștere
a ratei sărăciei,…
Sursa: estimări realizate de Banca Mondială pe baza ABF (2016).
13,9
5,3
22,822,5
9,0
36,2
12,1
4,3
20,1 21,8
9,0
35,0
15,4
6,2
24,927,5
12,5
42,8
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
All Urban Rural All Urban Rural
US $5.50 PPP 60% of median disposable income
România. Rata sărăciei, 2016
Market income + pensions Disposable income Consumable income
Național Național
Venituri disponibile Venituri pentru consumVenituri de piață+pensii
PPC 5,50 USD 60% din venitul disponibil median
Efectul impozitelor indirecte asupra sărăciei a fost
deosebit de mare în rândul familiilor cu copii.
Sursa: estimări realizate de Banca Mondială pe baza ABF(2016).
1,9
27,5
2,5
7,6
18,1
61,5
0,1 0,31,3
21,3
3,1
8,4
21,7
65,5
0,1 0,20
10
20
30
40
50
60
70
Single adults Single parent
households
Couples without
children
Couples with 1
child
Couples with 2
children
Couples with 3+
children
Single retirees Couple of
retirees
România. Rata sărăciei, pe tip de familie, 2016
Market income + pensions Disposable income Consumable income
Adulți necăsătoriți Familii
monoparentale
Cupluri
fără copii
Cupluri
cu 1 copil
Cupluri
cu 2 copii
Cupluri
cu 3 sau mai
mulți copii
Pensionari singuri Cuplu de
pensionari
Venituri de piață+pensii Venituri disponibile Venituri pentru consum
Cheltuielile pentru sănătate și educație sunt progresive și au
caracter redistributiv; în special cele pentru învățământul
secundar și pachetul de servicii medicale de bază...
Sursa: estimări realizate de Banca Mondială pe baza ABF(2016).
-0.005
0.000
0.005
0.010
0.015
0.020
0.025
0.030
0.035
-0.20
0.00
0.20
0.40
0.60
0.80
1.00
1.20D
irec
t ta
xes
an
d c
on
trib
uti
on
s
Dir
ect
tran
sfer
s
Ind
irec
t ta
xes
In-k
ind t
ransf
ers
Pre
schoo
l
Pri
mar
y
Lo
wer
sec
ond
ary
Up
per
sec
ond
ary
Post
-sec
on
dar
y
Ter
tiar
y
Ed
uca
tio
n i
n-k
ind b
enef
its
Min
imum
hea
lth p
ackag
e
Bas
ic h
ealt
h p
ackag
e
Hea
lth i
n-k
ind b
enef
its
Efe
ctu
l d
e re
dis
trib
uir
e
Nee
gal
izar
e <
----
--->
Eg
aliz
are
Co
efic
ien
tul
Kak
wan
i
Reg
resi
v<
----
----
-> P
rog
resi
v
Efectul redistributiv al impozitelor și cheltuielilor sociale
(de la venituri de piață la venituri finale)
Kakwani Coefficient Marginal ContributionContribuție marginalăCoeficientul Kakwani
Impozi
te d
irec
te ș
i co
ntr
ibuți
i
Tra
nsf
eruri
dir
ecte
Impozi
te i
ndir
ecte
Tra
nsf
eruri
în n
atură
Înv
ățăm
ânt
pre
școla
r
Învăț
ămân
t pri
mar
Învăț
ămân
t se
cundar
infe
rior
Învăț
ămân
t se
cundar
super
ior
Învăț
ămân
t post
-lic
eal
Învăț
ămân
t te
rția
r
Pre
staț
ii î
n n
atură
pen
tru
educa
ție
Pac
het
de
serv
icii
med
ical
e
min
imal
e
Pac
het
de
serv
icii
med
ical
e de
baz
ă
Pre
staț
ii m
edic
ale
în n
atură
…deși nu toate cheltuielile pentru educație și sănătate
sunt în favoarea celor săraci…
Sursa: estimări realizate de Banca Mondială pe baza ABF(2016).
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%P
resc
ho
ol
Pri
mar
y
Low
er s
econdar
y
Upper
sec
ondar
y
Post
-sec
ondar
y
Ter
tiar
y
Net
educa
tion t
ransf
ers
Min
imum
hea
lth b
enef
it
Bas
ic h
ealt
h b
enef
it
Net
hea
lth t
ransf
ers
In-kind education In-kind health
Poorest 2 3 4 5 6 7 8 9 RichestCei mai
săraciCei mai
bogați
Învăț
ămân
t pre
școla
r
Învăț
ămân
t pri
mar
Învăț
ămân
t se
cundar
infe
rior
Învăț
ămân
t se
cundar
super
ior
Învăț
ămân
t post
-lic
eal
Învăț
ămân
t te
rția
r
Tra
nsf
eruri
net
eîn
educa
ție
Pre
staț
iim
inim
e de
sănăt
ate
Pre
staț
iide
sănăt
ate
de
baz
ă
Tra
nsf
eruri
net
e pen
tru
sănăt
ate
Prestații în natură pentru
educație Prestații în natură pentru
sănătate
… iar puterea de redistribuire a cheltuielilor pentru
învățământul primar este relativ scăzută.
0.000
0.005
0.010
0.015
0.020
0.025
0.030
0.035
0.0
0.2
0.4
0.6
0.8
1.0
1.2
Rom
ania
(2
016
)
Arm
enia
(2
011
)
Eth
iopia
(2
011
)
Cro
atia
(2
014
)
Ind
ones
ia (
201
2)
Jord
an (
20
10)
Chil
e (2
01
3)
Pola
nd (
20
14)
Sou
th A
fric
a (2
010
)
Co
ntr
ibu
ția
mar
gin
ală
la e
gal
itat
e
(mo
dif
icar
e a
pu
nct
elor
Gin
i)
Ind
icel
e K
akw
ani
Reg
resi
v<
----
----
----
----
-->
Pro
gre
siv
Caracterul progresiv și efectul de redistribuire al învățământului primar
(de la venituri de piață la venituri finale)
Kakwani Marginal contribution
Ro
mân
ia
Po
lon
ia
Afr
ica
de
Su
d
Sursa: estimări realizate de Banca Mondială pe baza ABF(2016).
Contribuție marginală
Din punct de vedere monetar, familiile începând cu a doua
decilă au fost contributori neți la buget în 2016.
Sursa: estimări realizate de Banca Mondială pe baza ABF(2016).
-40%
-20%
0%
20%
40%
60%
80%
100%
120%
140%
Poorest 2 3 4 5 6 7 8 9 Richest
Co
ta v
enit
uri
lor
de
pia
ță +
pen
siil
or
All direct taxes Non-pension contributions All Direct Transfers
Indirect subsidies All indirect taxes Education
Health Net cash position Total
Cei mai
săraci
Cei mai
bogațiToate impozitele directe
Sănătate
Contribuții altele decât la
pensiiToate impozitele indirecte
Poziția de trezorerie netă
Toate transferurile directe
Educație
ROMÂNIA 2016-2018
Impactul schimbărilor recente în
domeniul impozitării asupra inegalității și
sărăciei• Contribuțiile pensionarilor la asigurările de sănătate au fost eliminate în 2017
• Impozitul pe venitul persoanelor fizice (PIT) a fost eliminat în 2017 pentru pensiile mai mici de 2.000 RON
• Începând cu 2017, contribuțiile la asigurările sociale și de sănătate sunt datorate pentru toate sursele de venit
• Legea salarizării unice a fost adoptată în 2017 Salariile din sectorul public au crescut cu 25%
• Creșterea pensiei sociale minime în 2017
• Reducerea cotei de TVA de la 20 la 19 în 2017 și de la 19 la 18 în 2018
• Reducerea ratei fixe a impozitului PIT de la 16 la 10 la sută în 2018 și creșterea sumei neimpozabile
• Introducerea unei baze minime de contribuții sociale pentru angajații cu fracțiune de normă în 2018.
Reducerea cotei de impozitare a veniturilor persoanelor fizice PIT
a accentuat inegalitatea, iar reducerea TVA nu a generat niciun
impact semnificativ…
Sursa: estimări realizate de Banca Mondială pe baza ABF(2016).
0.300
0.310
0.320
0.330
0.340
0.350
0.360
0.370
0.380
Market Income + Pensions Disposable Income Consumable Income Final Income
România. Coeficientul Gini
Baseline Simulation PIT rate=10% & VAT 18%
Venituri de piață+pensii Venituri disponibile Venituri pentru consum Venituri finale
Nivel de
referințăSimulare rată PIT =10% și TVA 18%
…dar cu toate acestea, ambele schimbări au redus cu puțin
rata sărăciei…
Sursa: estimări realizate de Banca Mondială pe baza ABF(2016).
13,9
12,1
15,415,0
11,8
14,8
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
Market income + pensions Disposable income Consumable income
Rata sărăciei
(PPC 5,50 USD)
2016 Baseline VAT decline to 18% PIT decline to 10% Decline in both PIT and VAT
Venituri disponibile Venituri pentru consumVenituri de piață + pensii
Nivel de bază 2016 Scădere TVA la 18% Scădere PIT la 10% Scădere PIT și TVA
O alternativă mai eficientă din punctul de vedere al
costurilor și mai redistributivă ar fi constat în creșterea
transferurilor sociale
Sursa: estimări realizate de Banca Mondială pe baza ABF (2016).
0.300
0.310
0.320
0.330
0.340
0.350
0.360
0.370
0.380
Market Income
+ Pensions
Disposable
Income
Consumable
Income
Final Income
Coeficientul Gini
Baseline
Simulation PIT rate=10% & VAT 18%
Simulation: Social benefits increase by 1/2 of cost of PIT reduction
13.9
12.1
15.4
11.8
14.8
10.8
14.0
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
Market income +
pensions
Disposable income Consumable income
Rata sărăciei
(PPC de 5,50 USD)
2016 Baseline
Decline in both PIT and VAT
Social benefits increase by 1/2 of cost of PIT reduction
Nivel de bază
Simulare rată PIT=10% și TVA 18%
Simulare: creșterea prestatațiilor sociale cu ½ din costul reducerii PIT
Nivel de bază 2016
Scăderea PIT și TVA
Creșterea prestațiilor sociale cu ½ din costul reducerii PIT
Venituri de piață
+ pensii
Venituri
disponibile
Venituri pentru
consum
Venituri
finale
Venituri de piață
+ pensii
Venituri disponibile Venituri pentru
consum
Rezumat (1/3)
• Efectul combinat al impozitelor și cheltuielile sociale sprijină reducerea
semnificativă a sărăciei și inegalității, inegalitatea fiind redusă în principal prin
pensii.
• Gospodăriile începând cu a doua decilă au fost contributori neți la buget în 2016,
întrucât ponderea impozitelor achitate a depășit prestațiile monetare primite de
toată lumea, cu excepția celor 10% din populație care reprezintă partea cea mai
săracă.
• Impozitele directe și transferurile sunt progresive și redistributive, mai mult decât
în alte țări în curs de dezvoltare, dar sub nivelul înregistrat în alte țări europene
precum Polonia și Croația.
• În schimb, impozitele indirecte sunt regresive și fără efect de egalizare.
Rezumat (2/3)• Cheltuielile pentru sănătate și educație sunt progresive și cu efect de
egalizare, în special cheltuielile din sectorul învățământului primar și
secundar inferior și cheltuielile pentru prestații medicale minimale.
• Cu toate acestea, cheltuielile din sectorul învățământului primar au un
efect de egalizare mult mai mic față de cel înregistrat în alte țări în curs
de dezvoltare, iar cheltuielile pentru sănătate nu sunt în mod necesar în
favoarea săracilor.
Rezumat (3/3)Simulări
• Reducerea recentă a ratei PIT are un potențial de creștere a inegalității,
• Nu se preconizează ca reducerea ratei TVA să fi avut vreun impact asupra
inegalității.
• Aceasta se datorează faptului că scăderea de impozit s-a acumulat către
segmentul de sus al distribuției veniturilor.
• Politicile adoptate au reprezentat o modalitate foarte costisitoare de a obține ceea
ce reprezintă de fapt o scădere foarte redusă a sărăciei.
• Un sistem de asistență socială mai amplu și mai bine direcționat ar fi putut
genera rezultate mai bune din punctul de vedere al distribuirii, la un cost fiscal
mult mai scăzut.
Rezultatele indică necesitatea utilizării unor instrumente de simulare care să
fundamenteze mai bine efectele fiscale și de redistribuire ale reformelor propuse.
Instrument de simulare
• În prezent, echipa dezvoltă un instrument care să permită guvernului să realizeze
simulări cu scenarii alternative.
• Scopul este acela ca instrumentul să poată fi folosit de oricine, inclusiv de
cei care nu au abilități de programare.
• Obiectivul este de a face instrumentul cât mai intuitiv posibil pentru ca
oricine să poată rula scenarii alternative de reformă
• Instrumentul include un set de variabile predefinite care pot fi modificate
• Membrii echipei pot instrui părțile interesate în scopul utilizării, actualizării
și perfecționării modelului
Vă mulțumesc.
Bibliografie
Bucheli, Marisa, Nora Lustig, Máximo Rossi și Florencia Amábile. 2014. “Social Spending, Taxes and Income Redistribution in
Uruguay”/(Cheltuieli sociale, impozite și redistribuirea veniturilor în Uruguay). In Lustig, Nora, Carola Pessino și John Scott. 2014. Editori.
The Redistributive Impact of Taxes and Social Spending in Latin America (Efectul de redistribuire al impozitelor și cheltuielilor sociale în
America Latină), ediție specială, revista Public Finance Review, mai, volumul 42, ediția 3.
Cok, Mitja, Ivica Urban și Miroslav Verbic, 2012. “Income redistribution through taxes and social benefits: the case of Slovenia and Croatia”
(Redistribuirea veniturilor prin impozite și prestații sociale: cazul Sloveniei și Croației), Publicația MPRA nr. 38918, publicată în mai 2012.
Disponibilă la: https://ideas.repec.org/p/pra/mprapa/38918.html
Duclos, Jean-Yves și Abdelkrim Araar. 2006. Poverty and Equity: Measurement, Policy, and Estimation with DAD (Sărăcia și egalitate:
măsurare, politică și estimare pe baza DAD). New York: Springer și Centrul de Cercetare pentru Dezvoltarea Internațională.
_______ și Martin Tabi. 1996. The measurement of progressivity, with an application to Canada (Măsurarea caracterului progresiv, cu aplicație
în Canada). Jurnalul Economic din Canada. Volumul 1, ediție specială (Partea 1), aprilie, p. S165-S170.
Foster, J., J. Greer și E. Thorbecke. 1984. A class of decomposable poverty measures (O clasă de măsuri care se pot dezagrega privind sărăcia).
Econometrica 52: 761-766.
Higgins, Sean și Nora Lustig. 2015. Can a Poverty-Reducing and Progressive Tax and Transfer System Hurt the Poor? (Poate dăuna săracilor un
sistem de reducere a sărăciei prin impozitare și transfer cu un caracter progresiv?), document de lucru CEQ nr. 33, Centrul Interamerican
de Politică și Cercetare și Departamentul de Economie al Universității Tulane și Centrul Interamerican pentru Dialog, aprilie
Bibliografie
Higgins, Sean și Claudiney Pereira. 2014. “The Effects of Brazil’s Taxation and Social Spending on the Distribution of Household Income” (Efectele
impozitării și cheltuielilor sociale din Brazilia asupra distribuirii veniturilor gospodăriilor). In Lustig, Nora, Carola Pessino și John Scott.
2014. Editori. The Redistributive Impact of Taxes and Social Spending in Latin America. Special Issue (Efectul de redistribuire al impozitelor
și cheltuielilor sociale în America Latină). Ediție specială. Revista Public Finance Review, Mai, Volumul 42, ediția 3.
Inchauste, Gabriela; Lustig, Nora; Maboshe, Mashekwa; Purfield, Catriona; Woolard, Ingrid. (2015). The distributional impact of fiscal policy in
South Africa (Efectul de redistribuire al politicii fiscale din Africa de Sud). Document de lucru privind cercetări asupra politicii; nr. WPS
7194. Washington, DC: Grupul Băncii Mondiale. Disponibil la:
https://hubs.worldbank.org/docs/imagebank/pages/docprofile.aspx?nodeid=23984236
Jaramillo, Miguel. 2014. “The Incidence of Social Spending and Taxes in Peru” (Incidența cheltuielilor sociale și a impozitelor în Peru). In Lustig,
Nora, Carola Pessino și John Scott. 2014. Editors. The Redistributive Impact of Taxes and Social Spending in Latin America (Efectul de
redistribuire a impozitelor și cheltuielilor sociale în America Latină), ediție specială, revista Public Finance Review, mai, volumul 42, ediția
3.
Kakwani, N. 1993. Statistical inference in the measurement of poverty (Interferențe statistice în măsurarea sărăciei). Analiză economică și statistică
75 (4): 632-639.
Lambert, Peter. 2002. The Distribution and Redistribution of Income (Distribuirea și redistribuirea veniturilor). Ediția 3. Manchester, Marea
Britanie: Editura Universității din Manchester.
Lustig, Nora, editor. 2017. Commitment to Equity Handbook: Estimating the Impact of Fiscal Policy on Inequality and Poverty (Manualul de
angajament pentru egalitate-Estimarea impactului politicii fiscale asupra inegalității și sărăciei) . Washington, DC: Editura Brookings și
Institutul CEQ, Universitatea Tulane. Versiune online avansată disponibilă la http://www.commitmentoequity.org/publications/handbook.php.
Bibliografie Lustig, Nora, Carola Pessino, and John Scott. 2014. “The Impact of Taxes and Social Spending on Inequality and Poverty in Latin America: Argentina,
Bolivia, Brazil, Mexico, Peru and Uruguay. Introduction to Special Issue” (Efectele impozitelor și cheltuielilor sociale asupra inegalității și sărăciei
în America Latină: Argentina, Bolivia, Brazilie, Mexic, Peru și Uruguay. Introducere în tematica specifică), publicat în revista Public Finance
Review 42 (ediția 3, publicată online în 20 noiembrie 2013)
Martinez-Aguilar, Sandra; Fuchs, Alan; Ortiz-Juarez, Eduardo; Del Carmen, Giselle. 2017. “The Impact of Fiscal Policy on Inequality and Poverty in Chile”
(Efectele politicii fiscale asupra inegalității și sărăciei în Chile), Document de lucru privind cercetarea politicii nr. 7939. Banca Mondială,
Washington, DC. © World Bank.
Scott, John. 2014. “Redistributive Impact and Efficiency of Mexico’s Fiscal System” (Efectele de redistribuire și eficiența sistemului fiscal din Mexic). In
Lustig, Nora, Carola Pessino și John Scott. 2014. Editori. The Redistributive Impact of Taxes and Social Spending in Latin America. (Efectele de
redistribuire ale impozitelor și cheltuielilor sociale în America Latină), ediția specială publicată în revista Public Finance Review, mai, Volumul 42,
ediția 3.
Urban, Ivica. 2014.”Contributions of Taxes and Benefits to Vertical and Horizontal Effects” (Contribuția impozitelor și prestațiilor sociale la efectele
verticale și orizontale), Social Choice and Welfare (Opțiune și bunăstare socială), 42: 619–45.
Urban, Ivica. 2016. “Impact of Taxes and Benefits on Inequality among Groups of Income Units” (Impactul impozitelor și prestațiilor sociale asupra
inegalității în rândul grupurilor de unități de venit), Revizuirea veniturilor și bunăstării 62(1): 120-44.
Banca Mondială, 2008. “Croatia. Restructuring Public Finance to Sustain Growth and Improve Public Services” (Croația. Restructurarea finanțelor publice
pentru susținerea creșterii economice și pentru îmbunătățirea serviciilor publice). O revizuire a finanțelor publice. Raport nr. 37321 – HR.
Banca Mondială. 2014. “Croatia. Public Finance Review. Restructuring Spending for Stability and Growth” (Croația. Revizuirea finanțelor publice.
Restructurarea cheltuielilor cu scopul de a asigura sustenabilitate și creștere economică). Raport nr. 78320-HR
Metodologia
• Analiza incidenței standard, fără efecte din perspectivă
comportamentală, a ciclului de viață sau a echilibrului
general.
• Accentul se pune pe incidența medie, mai degrabă decât pe
incidența marginală.
• Nu ia în considerare calitatea serviciilor prestate de guvern.
• Nu include anumite impozite și cheltuieli importante.
• Impozitele pe veniturile întreprinderilor, impozitele pe proprietate,
TVA achitat de instituții
• Cheltuielile pentru investiții în infrastructură, …
Ce este nou?
• Caracter cuprinzător: se evaluează atât politicile fiscale, cât și
politicile cu privire la cheltuieli
• Inclusiv impozite indirecte, subvențiile și prestațiile în natură
sub forma serviciilor educaționale și medicale gratuite;
• Comparabilitate: metodologie standard la nivelul diferitelor țări
și de-a lungul timpului.
• Armonizarea conceptelor și metodelor
• Statistici pentru estimarea redistribuirii fiscală
Comparație: EUROMOD vs CEQEUROMOD CEQ
Impozite directe și
transferuriIncluse și modelate în detaliu.
Incluse. Modelarea valorifică experiența
EUROMOD.
Impozitare indirectăNu este inclusă
(s-a dezvoltat o serie de exemple preliminare)Inclusă
Subvenții pentru
consumNu sunt incluse
Incluse
(efecte directe și indirecte)
Transferuri în natură:
Sănătate
Educație
Nu sunt incluse Incluse
Simularea reformelor?
Model de micro-simulare impozite și
beneficii sociale, programat de echipa
EUROMOD în C++ . Utilizatorii
interacționează cu interfața Excel.
Cadrul definește agregatele de venit, pentru
stabilirea incidenței. Poate fi folosit cu orice
set de date/software. Fișiere Ado disponibile
în STATA. Programe pentru
utilizatori/simulări personalizate.
Macrovalidare
Fiecare echipă decide cu privire la strategia
de validare a rezultatelor cu Conturile
Naționale.
Echipele „reduc" cifrele din Conturile
Naționale la dimensiunea identificată în
microdate.
Venit de piață
Venit disponibil
Plus transferuri directe minus impozite directe
Minus impozite indirecte nete
Venit pentru consum
Plus valoarea monetizată a serviciilor publice: educație & sănătate
Venit final
Construirea conceptelor de venit
Sursa: Lustig, 2018.
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Pro
po
rția
cu
mu
lată
a v
enit
ulu
i d
e p
iață
/im
po
zitu
lui
Proporția cumulată a populației
Curba Lorenz
înainte de impozitare
Curba de concentrare
a unei impozitări
progresive
Indicele Kakwani cu privire la caracterul progresiv al unui impozit t
se definește ca:
Kt = CCt- Gx
unde:
Gx este coeficientul Gini al venitului înainte de impozitare
CCt este coeficientul de concentrare al impozitului t
➢ Impozitare progresivă: Kt = CCt- Gx > 0
➢ Impozitare proporțională: Kt = CCt- Gx = 0
➢ Impozitare regresivă: Kt = CCt- Gx < 0
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%Pro
po
rția
cum
ula
tă a
ven
itulu
i/tr
ansf
erulu
i de
piață
Proporția cumulată a populației
Transfer progresiv în termeni relativi
(NU este favorabil săracilor)
Curba Lorenz înainte de transfer
Transfer progresiv absolut
(favorabil săracilor)
Indicele Kakwani cu privire la caracterul progresiv al unui
transfer B este definit ca:
KB = Gx – CCB
unde:
Gx este coeficientul Gini al venitului înainte de transfer
CCB este coeficientul de concentrare al transferului B
➢ A se observa: coeficientul Gini și coeficientul de
concentrare sunt în ordine inversă față de indicele Kakwani
cu privire la un impozit
• Indicele Kakwani măsoară caracterul progresiv al impozitelor/cheltuielilor.
• Dacă este pozitiv caracter progresiv
• Dacă este negativ caracter regresiv
• Dacă există o singură intervenție în sistem, indicele Kakwani va furniza un răspuns lipsit de ambiguitate cu privire la caracterul de egalizare sau de neegalizare al unei intervenții
• Totuși, dacă există un impozit și un transfer, atunci situația este diferită
• Lambert (2001)
• Un impozit regresiv poate avea caracter de egalizare (dacă resursele sunt folosite pentru
transferuri progresive). De fapt, reducerea inegalității poate fi mai amplă cu impozit decât fără.
importanța analizei cuprinzătoare.
Are un anumit impozit sau un anumit transfer
un caracter progresiv și de egalizare?
Care este contribuția unui anumit impozit sau
transfer la modificarea inegalității?
Contribuția marginală a unui impozit este
𝑀𝐶𝑡 = 𝐺𝑥+𝐵 − 𝐺𝑥+𝐵−𝑡
unde 𝐺𝑥+𝐵−𝑡 și 𝐺𝑥+𝐵 reprezintă coeficientul Gini al
veniturilor după impozitare și transferuri și, respectiv,
doar după transfer.
Dacă 𝑀𝐶𝑡>0, impozitul are efect de egalizare.
50