ANALIZA, DIAGNOSTICUL, STRUCTURA IMPOZITELOR DIRECTE DE LA PERSOANELE JURIDICE

CUPRINS:SPECIFICATIE Pag.

Cap.I. INTRODUCERE 1.1. Prezentarea societii - date generale 1.2. Structura organizatorica a societii 1.3.Notiuni generale Cap.II. IMPOZITELE DIRECTE ECONOMICI DIN ROMANIA PLATITE DE AGENTII 3 4 8

2.1. Aezarea si ncasarea impozitelor directe in sarcina agenilor economici 2.2. Analiza veniturilor fiscale ale bugetului de stat in perioada 19982003 2.3. Structura impozitelor directe pltite de agenii economici 2.3.1.Impozitul pe profit 2.3.2.Determinarea profitului impozabil 2.3.3.Calculul si contabilizarea operaiunilor privind impozitul pe profit 2.4.Impozitul pe venit 2.4.1.Calculul si contabilitatea operaiunilor privind impozitul pe salariu 2.5. Impozitul pe dividende 2.5.1.Contabilizarea operaiunilor privind impozitul pe dividende 2.6.Impozitul si taxele locale 2.7.Contributiile pentru securitate sociala 2.7.1.Calculul si contabilizarea operaiunilor privind alte impozite i taxe2

18 20 24 24 28 36 42 45 47 50 52 59 65

Cap.III. STUDIU DE CAZ 3.1. Prezentarea S.C.Semrom Muntenia SA Complex Agrosem Slobozia 3.2. Calcularea principalelor impozite directe 3.3. Studierea evoluiei gradului de fiscalitate la S.C.Semrom Muntenia SA Complex Agrosem Slobozia Cap.IV ANALIZA INFLUIENTEI IMPOZITELOR SI TAXELOR DIRECTE PENTRU ECONOMIA SOCIETATII 4.1.Evaluarea impactului asupra rezultatelor ntreprinderii 4.2.Politici fiscale la nivel de ntreprindere 4.3.Analiza si impactul fiscalitii la nivelul agenilor economici ai judeului Ialomia Cap.V. CONCLUZII SI PROPUNERI 5.1. Politica fiscala de relaxare a fiscalitii asupra agenilor economici BIBLIOGRAFIE 110 114 83 87 92 71 74 69

CAP.I. INTRODUCERE3

1.1. Prezentarea societatii: Date generale

Societatea comerciala "SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA a fost infiintata in anul 1991 si inregistrata la Oficiul Registrului Unic a judetului Ialomita sub nr. J / 21 nr. 289 / 1991. Societatea se afla in localitatea Slobozia, judetul Ialomita. Ca activitate de baza, societatea se ocupa cu achizitionarea , preluarea,prelucrarea si comercializarea semintelor de cereale si plante tehnice. In vederea realizarii obiectivului propus societatea are in dotare spatii de depozitare . Aprovizionarea se efectueaz proprietatea societatii. Societatea are organizat pentru unele sectoare, activitate sezoniera pentru altele activitate continua - industrializare, - semiindustrializare - transport - comer Societatea comerciala "Semrom Muntenia SA Compex Agrosem Slobozia" are un numr de 20 salariati permanenti, numrul acestora crescnd in perioada activitatiilor sezoniere. Activitatile comerciale se desfasoara si in afara judetului. Societatea este platitoare de TVA din anul 1993 , conform ordinului 552 /2003 , sucursalele sau alte subunitati fara personalitate juridica care sunt platitoare de T.V.A. , vor emite facturi fiscale numai in numele persoanei juridice si cu inscrierea codului de inregistrarea fiscala al societatii mama , in cazul nostru S.C. Semrom Muntenia SA Complex Agrosem Slobozia este sucursala a S.C. Semrom Muntenia SA Bucuresti. Profitul obtinut la sfarsitul anului este folosit pentru acoperirea investitilor, crearea fondului de premiere pentru salariati, pentru acoperirea fondului de rezerva in limita a 20% din capitalul social , respectiv 5% din profit, iar restul este repartizat sub forma dividentelor de plata. iar cu mijloace auto care sunt in

4

1.2 Structura organizatorica a societatii

Din punct de vedere organizatoric conducerea societatii se prezinta astfel : Director general 1. - asigura conducerea centralelor si a intreprinderilor mari; 1. - raspunde pentru gospodarirea si dezvoltarea patrimoniului; 1. - ia masuri operative pentru aducerea la ndeplinire a hotrrilor luate de organele colective de conducere; 1. - initiaza studii, cercetari si analize cu privire la sporirea eficientei economice a unitatii centrale din subordine; 1. asigura controlul activitatii economico-financiare si gestionare a unitatilor etc.

DIRECTOR

DE

INTREPRINDERE - asigura conducerea si raspunde de organizarea intreprinderii;

SEF STATIE - conducerea activitatii tehnico productive;

CONTABIL SEF - asigura si raspunde de organizarea si desfasurarea

- indruma , coordoneaza si activitatii financiare si de evidenta; -raspunde de gospodarirea raspunde de rezolvarea si dezvoltarea problemelor tehnice; 5 - organizeaza si conduce

SEF STATIE CONTABIL SEF INTREPRINDERE patrimoniului ncredinat; - normarea consumurilor , contabilitatea , intocmeste - asigura toate conditiile materiale si tehnico organizatorice pentru nalt nivel calitativ; realizarea programului de balanta contabila si situatia fabricaie; principalilor indicatori - organizarea produciei si economico financiari; - analizeaza cheltuielile de productie si propune micsorarea lor.

DIRECTOR

DE

realizatea unei productii de a muncii; - asigura si raspunde de conditii de eficienta ridicata;

- organizeaza inventarierea realizarea productiei in patrimoniului ; - organizeaza controlul financiar intern si controlul gestionar; - emite normele oblig.de productie a muncii; - intocmeste plan de paza; - repartizeaza , sarcinile de productie , pe sectoare formatii de lucru;

Obligaiile principale ale personalului din compartimentul financiar- contabil Compartimentul financiar-contabil este subordonat direct de seful contabil. 1) Decontarea cu debitorii si creditorii

6

-decontarea presupune solicitarea in termen a sumei datorate si efectuarea platilor, ambele operatiuni efectuandu-se in cadrul compartimentului financiar-contabil. Personalul din acest compartiment este obligat sa solicite platile cuvenite la data exigibilitatii obligatiilor. Unitatea prestatoare creditoare, este obligata sa ceara beneficiarului plata produselor dupa predarea, expedierea sau trecerea lor in custodie, precum si plata lucrarilor executate sau serviciilor prestate, dupa receptie, cu respectarea clauzelor contractuale. De asemenea, personalul din compartimentul financiar este obligat sa efectueze platile la data exigibilitatii obligatiilor. Unitatea debitoare beneficiara, este obligata sa efectueze plata produselor preluate sau trecute in custodie, a lucrarilor executate si serviciilor prestate, dupa receptia lor. 2)Verificarea facturilor emise pentru livrari sau prestari efectuate -facturile se intocmesc in cadrul compartimentului comercial. Persoanele din cadrul compartimentului comercial sunt obligate sa inscrie corect datele de identificare ale vanzatorului si ale cumparatorului, cantitatea, pretul si valoare marfurilor sau prestatiilor facturate. Dupa intocmire facturile se reemit compartimentului financiar contabil, acesta avand datoria verificarii exactitatii datelor. 3)Verificarea documentului de plata-exercitarea refuzului de plata: Documentele primite de unitatea beneficiara spre a efectua plata marfurilor, serviciilor si lucrarilor ce i-au fost prestate, trebuie verificate sub aspectul temeiniciei lor (a realitatii operatiei, a recepionrii lor etc.) si sub aspectul legalitatii (exigenta unui pret legal al contractului economic) . 4)Plata drepturilor de retribuire: Activitatea de calcul a drepturilor de retribuire revin personalului din compartimentul personal-retribuire. Statele de retribuire intocmite si completate de personalul din compartimentul personal-retribuire se reemit compartimentului financiar. 5)Retinerea sumelor exigibile din drepturile cuvenite personalului: 7

Persoanele din compartimentul financiar au obligatia de a retine din statele de retributie, din drepturile cuvenite personalului, sume exigibile, datorate de debitori. 6)Efectuarea in termenele legale a varsamintelor la buget, a sumelor cuvenite statului Personalul din compartimentul financiar-contabil are obligatia de a varsa la buget anumite sume, are obligatia de a respecta termenele legale privind efectuarea de varsaminte la buget, a impozitelor si taxelor, precum si a altor drepturi cuvenite statului. 7)Controlul operaiilor de casa Controlul se va face inopinant cel putin o data pe luna, prin urmarirea si verificarea tuturor valorilor materiale existente in casa. In cazul in care se constata diferene intre soldul scriptic si cel faptic, se trece la verificarea documentelor de casa, pentru depistarea unor eventuale erori de inregistrare sau alte cauze, intocmindu-se proces verbal. Daca se constata lipsuri efective de numerar sau alte valori se iau masuri de recuperare sau imputarea pagubei.

8)Evidenta contabila Toate unitatile in conformitate cu Legea nr.82/1991 sunt obligate la conducerea evidentei financiar-contabile. 9)Elaborarea balantelor si a situatiei privind principalii indicatori Unitatile sunt obligate sa intocmeasca lunar balanta de verificare, precum si declaratiile privind impozitul pe profit si TVA. 10)Intocmirea bilanturilor contabile

8

Se fac semestrial 1.3 Notiuni generale In domeniul fiscal sunt vehiculate mai multe notiuni care se refera la unul si acelasi subiect si anume: asezarea, urmarirea si perceperea impozitelor si taxelor si a altor venituri in favoarea statului care sunt cuprinse in marea lor majoritate in bugetul de stat. Potrivit Constituiei Romaniei: "impozitele, taxele si orice venituri ale bugetului de stat se stabilesc numai prin lege" ; impozitele si taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judetene, in limitele si in conditiile legii. Drept urmare "Parlamentul - ca organ de decizie in domeniul finantelor publice, stabileste si aproba prin lege , impozitele, taxele si alte venituri ale statului...........;iar conducerea generala a activitatii executive in domeniul finantelor publice, este executata de catre guvern. Statul isi indeplineste sarcinile sale fiscale prin doua dintre institutiile autoritilor publice: Parlament si Guvern. In dictionarul Larousse termenul fiscalitate este definit astfel : "Sistem de percepere a impozitelor, ansamblu de legi care se refera la aceasta, mijloacele care conduc la el", iar Dictionarul Explicativ al Limbii Romane explica intelesul notiunii de fiscalitate prin: "sistem de percepere a impozitelor si taxelor prin fisc. totalitatea obligaiilor fiscale ale cuiva." In literatura de specialitate notiunea de fisc, apare foarte des, fiind definita ca: "administratie insarcinata cu calculul si perceperea impozitelor". (Petit Larousse illustre, '78), "institutie de stat care stabileste si incadreaza contributiile catre stat ale unei persoane , urmareste pe cei care nu si-au platit in termen aceste contributii (Dictionarul Explicatic al Limbii Romane), sau institutie a statului....investita cu dreptul de a aseza , incasa si urmari plata impozitelor si taxelor datorate statului de catre contribuabili"1. Aplicarea reglementarilor cu caracter fiscal, asezarea si perceperea in ultima instanta a impozitelor si taxelor nu se pot infaptui fara existenta unui mecanism adecvat bazat pe tehnici si instrumete specifice desfasurarii activitatii de urmarire si control in domeniul respectiv, prin institutia administratiei de stat, care stabileste si incaseaza contributiile de stat".

9

Sistemul fiscal - reprezinta un ansamblu de cerinte, principii referitoare la dimensionarea, asezarea si perceperea impozitelor, precum si la obiectivele social-economice urmarite de politica fiscala. Sistemul fiscal este notiunea cea mai cuprinzatoare care defineste cel mai bine aria de cuprindere a domeniului fiscal si care include si subantelege continutul celorlalte noiuni utilizate in domeniul fiscal. Sistemul fiscal trebuie conceput si inteles ca cuprinde trei compartimente independente : a) legistlatia fiscala - reglementeaza si instituie impozitele si taxele considerate componente de baza ale veniturilor statului si care consfintesc dreptul de creanta al statului contribuabilului ; b) mecanismul fiscal - care cuprinde totalitatea procedeelor, tehnicilor si metodelor prin care se realizeaza notiunea de urmarire si percepere a impozitelor si taxelor ; c)aparatul fiscal - cuprinde organele specializate care pun in miscare mecanismul fiscal in scopul realizarii obiectivului fiscal - urmarirea si perceperea veniturilor bugetare.1.(Lexiconul de finante,credit, contabilitate si informatica financiar-contabila vol.1. 1981).

"un tot unitar" care

Aplicarea legilor fiscale, asigurarea bunei functionalitati a mecanismului fiscal si realizarea in ultima instanta a creantelor fiscale impun existenta, organizarea si activitatea unor organe specializate ale statului, a unui aparat fiscal fara de care toate celelalte componente ale sistemului fiscal ar ramane inerte. Prin urmare, sistemul fiscal cu toate implicatiile si functionalitatile sale, nu ar putea fi pus in miscare fara existenta aparatului fiscal. Deci, aparatul fiscal cuprinde ansamblu organelor financiare si de control ale statului care sunt insarcinate prin lege sa asigure realizarea impunerii, urmaririi si perceperii impozitelor si taxelor si a controlului respectarii legalitatii in acest domeniu de activitate. In mod corespunzator aparatul fiscal cuprinde organele de specialitate, fiind organizat in cadrul unor institutii ale administratiei publice. El este necesar pentru aducerea la indeplinirea sarcinilor care decurg din activitatea 10

fiscala a statului, legata de asezarea, urmarirea si perceperea impozitelor, atat pe plan central cat si local, in baza unor reglementari legislative, si isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile legale in materie fiscala. Cele mai importante surse financiare publice sunt de natura fiscala si anume impozitele, taxele, contributiile, in totalul veniturilor publice ele detin o pondere de 80-90%. Impozitele reprezinta forma de preluare a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice la dispozitia statului in vederea acoperirii cheltuielilor publice. Impozitele sunt percepute de stat pentru a asigura finantarea activitatii serviciilor publice generale care au caractere indivizibile; de exemplu : toate persoanele fizice si juridice au nevoie de serviciile armatei unei tari si toti suporta in mod obligatoriu impozitele din care se vor acoperi aceste cheltuieli. Impozitele platite nu au legatura cu bugetul pe care platitorii il au de pe urma serviciului general public prestat de stat, ele au la baza capacitatea contributiva a platitorului, stabilita dupa marimea veniturilor sau averii si sarcinile sociale sau familiale ale acestuia. Prelevarea unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice la dispozitia statului se face in mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil. In schimbul acestora, platitorii nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare egala sau apropiata. Sarcina achitarii impozitului pe venit revine tuturor persoanelor fizice sau juridice care realizeaz venit dintr-o anumita sursa prevazuta de lege. Aceasta sursa este, pentru muncitori, functionari - salariu, pentru agentii economici - profitul, pentru proprietarii financiari - renta, pentru detinatorii de harti de valori - venitul produs de acestea. Micii meseriasi si liber -profesionistii suporta impozitele din venitul realizat de pe urma activitatii pe care o desfasoara. Pentru ca prin impozite sa se poata realiza obiectivele urmarite de catre stat, la introducerea lor este necesar ca reglementarile fiscale sa fie cunoscute si respectate atat de catre organele fiscale cat si de catre platitori. 11

Deci, in legea prin care se instituie un impozit se precizeaza :persoanele in sarcina carora cade plata impozitului, materia supusa impunerii, marimea relativa a impozitului, termenele de plata, sanctiunile ce se aplica persoanelor fizice sau juridice care nu-si vireaza obligatiile fiscale la termenele stabilite, sustrag materia impozabila de la impunere sau incalca alte dispozitii ale reglementarilor fiscale. Impozitele si taxele, denumite intr-un cuvant venituri bugetare se caracterizeaza fiecare in parte prin anumite trasaturi determinate de modul de asezare, provenienta, percepere, rolul lor s.a.m.d. Exista insa anumite elemente comune sau specifice tuturor veniturilor, care trebuie sa se regaseasca in reglementarea fiecrui venit bugetar, fara de care nu s-ar putea planifica, determina, urmrii si realiza. Elementele comune, specifice veniturilor bugetare sunt: - denumirea, -subiectul (platitorul), -suportatorul ; -obiectivul impunerii ; -sursa impozitului (baza de calcul) -unitatea de impunere ; -cota impunerii (cuantumul unitar, unitatea de evaluare) ; -asieta ; -perceperea (incasarea) ; -termenele de plata ; -inlesnirile, drepturile si obligatiile platitorilor ; -raspunderea platitorului. Subiectul impunerii este persoana fizica (care are capacitatea de exercitiu) sau juridica (cu personalitate juridica) obligata prin lege la plata unei taxe sau impozit. Astfel, de exemplu, la impozitul pe salariu, subiect al impozitului este muncitorul sau functionarul, la impozitul pe profit - agentul economic, la impozitul pe succesiuni - mostenitorul. In unele cazuri, in exprimarea curenta, subiectul impozitului mai este denumit si contribuabil. Suportatorul (platitorul) impozitului este persoana fizica sau juridica care suporta efectiv impozitul (care plateste efectiv). In mod normal subiectul impozitului ar trebui sa fie si suportatorul acestuia. In realitate sunt frecvente 12

cazurile in care suportatorul impozitului este o alta persoana- decat subiectul. Acest lucru este posibil, deoarece exista diverse cai si mijloace pentru a transpune intr-o masura mai mare sau mai mica, impozitele platite de unele persoane fizice sau juridice in sarcina altora. (Exemplu: in cazul impozitului pentru drepturile de autor, editura este cea care suporta acest impozit) ; in cazul impozitului pe salarii subiectul este salariatul, iar suportatorul este unitatea la care salariatul realizeaza venitul. Obiectul impunerii il reprezinta materia supusa impunerii. Reprezinta elementul concret- venitul sau bunul impozabil sau taxabil care sta la baza venitului sau bunul impozabil sau taxabil care sta la baza asezarii acestuia si poate fi diferit de provenienta venitului, scopul urmarit sau de natura venitului bugetar. Sursa impozitului (baza de calcul) arata din ce anume se plateste impozitul: din venit sau din avere. Reprezinta elementul pe care se fundamenteaza calculul venitului bugetar. Sunt cazuri in care obiectul venitului este acelasi cu sursa (exemplu: in cazul in care obiectul "impozitului" il reprezinta venitul, valoarea, profitul sau tariful acesta este in acelasi timp si baza de calcul). In alte situatii, baza de calcul difera de obiect ( exemplu - in cazul impozitului pe cladiri : iar cazul mijloacelor de transport- obiectul este mijlocul de transport- baza capacitatea cilindrica). Pentru exprimarea dimensiunii obiectului, impozitul folosete o anumita unitate de masura, care poarta denumirea de unitate de impunere. Drept unitate de impunere intalnim :unitatea monetara in cazul impozitului pe venit, metru patrat de suprafata utila la impozitul pe cladiri, hectarul la impozitul funciar, kg, litru la unele taxe de consumatie. Cota impozitului sau cuantumul unitar reprezinta impozitul unei unitati de impunere. Impozitul poate fi stabilit intr-o suma fixa sau in cote procentuale care pot fi : proportionale, progresive sau regresive. Este elementul care aplicat la baza de calcul, conduce la cuantumul global al venitului bugetar.

13

Prin asieta - mod de asezare a impozitului - se intelege totalitatea masurilor care se iau de organele fiscale in legatura cu fiecare subiect impozabil, pentru identificarea obiectului impozabil, stabilirea marimii materiei impozabile si determinarea impozitului datorat statului. Perceperea (incasarea) reprezinta realizarea efectiva a acestuia. Pentru incasarea veniturilor bugetare se folosesc, urmatoarele metode: - metoda plaii directe - utilizata in special pentru veniturile provenite de la persoane juridice, in acest caz suma datorata este stabilita in conditiile legii, de catre debitor, care are obligatia sa o verse din propria initiativa, la termenele stabilite in contul bugetului de stat ( exemplu: impozitul pe profit) ; - metoda retinerii si varsarii (stopajul de sursa) este folosita in cazul veniturilor impozabile realizate de catre persoanele fizice, prin sau de la unitatile specializate (colaboratori externi, oameni de litere, arta si stiinta). Unitatile in cauza au obligatia sa calculeze, sa retina si sa verse in contul bugetului de stat sumele datorate de acestia, eliberandu-se numai veniturile nete ; - metoda aplicarii de timbre fiscale. Termenul de plata - indica data pana la care impozitul trebuie achitat statului. Neachitarea impozitului pana la termenul stabilit prin lege atrage dupa sine obligatia contribuabilului de a plati si majorari de ntrziere. Inlesnirile, drepturile si obligatiile debitorilor sunt elemente prevzute prin acte normative care instituie veniuri bugetare, de care se tine seama la evaluarea bazei de calcul. Inlesnirile prevazute de lege sunt stabilite de cele mai multe ori sub forma de reduceri, scutiri, bonificatii, amanari, esalonari si au in vedere anumite situatii deosebite, de exceptie, in functie de politica fiscala sau sociala promovata la un anumit stadiu.

14

Drepturile si obligatiile platitorilor sunt reglementate in vederea asigurarii respectrii legalitii la stabilirea si incasarea obligatiilor bugetare. Debitorii, au dreptul sa ceara aplicarea corecta a normelor legale, sa ceara sa li se admita acordarea inlesnirilor legale. De asemenea, pentru platile efectuate in plus sau fara o baza legala, au dreptul sa accepte compensari cu obligatii viitoare sau sa ceara respectarea lor. Platitorii sunt obligati sa puna la dispozitia organelor financiare toate informatiile cerute in vederea evaluarii corecte a bazei de calcul, declararea obiectului si materiei impozabile, plata in cuantumul si la termenele stabilite. Raspunderea platitiorului ( sanctiunea) reprezinta aplicarea formelor raspunderii juridico - administrative, patrimoniale si penale de plata, in cazul abaterilor administrative, sanctiunile prevazute sunt majorarile de intarziere, amenzile contraventionale. Trasaturi si principii privind sistemul financiar In conditiile economiei de piata, statul nu mai poate interveni in sectorul privat al economiei prin metodele administrative. El are insa posibilitatea sa utilizeze anumite parghii economico - financiare, potrivit cerintelor politicii sale economice, financiare, monetare, sociale prin care sa influenteze activitatea agentilor economici. Sistemul fiscal, prin parghiile sale, ofera posibilitati, pe care organele statului le pot utiliza in vederea satisfacerii unor cerinte de interes general sau local, ca si in conducerea activitatii economice si sociale. Rolul impozitelor de stat se manifesta pe plan financiar, economic si social, dar in mod diferit de la o etapa de dezvoltare la alta. Rolul cel mai important al impozitelor se manifesta pe plan financiar, deoarece aceasta constituie mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice. Astfel, in tarile in dezvoltare, ponderea impozitelor si taxelor cunoaste diferentieri mai mari in totalul resurselor financiar publice, variind intre cinci si noua zecimi.

15

Caracteristic pentru evolutia impozitelor in perioada postbelica este tendinta de crestere absoluta si relativa a acestora. Sporirea volumului impozitelor s-a realizat prin cresterea numarului platilor, extinderea bazei de impunere, precum si prin majorarea cotelor de impunere. In unele tari poate fi remarcata o anumita accentuare a rolului impozitelor pe plan economic, caracterizata in incercarile statului de a folosi impozitele ca mijloc de interventie in activitatea economica. In functie de intentia legiuitorului, impozitele se pot manifesta ca un instrument de stimulare sau de franare a unei anumite activitati, de crestere ori de reducere a productiei sau a consumului unui anumit produs, de impulsionare ori de ingradire a curentului exterior. Un economist francez referindu-se la rolul impozitelor sublinia ca impozitele pot fi folosite pentru a "incuraja" (sub forma exonerarii) sau descuraja ( pe calea suprataxrii ) o anumita activitate economica. Fara sa inceteze de a mai fi un mijloc de ocupare a cheltuielilor publice, venitul fiscal a devenit un mijloc de interventie economic si social. Pe plan social rolul impozitelor se caracterizeaza in faptul ca, prin intermediul lor, statul procedeaza la redistribuirea unei parti importante din produsul intern brut intre clase si paturi sociale, intre persoane fizice si juridice. Limita impozitelor dintr-o anumita tara este influentata atat de factorii externi sistemului de impozitare cat si de factori interni (proprii ) ai acesteia. Din categoria factorilor interni sistemul de impozite, care influenteaza limita impozitelor intr-o tara, se pot mentiona : - nivelul produsului intern brut pe locuitor ( cu cat acesta este mai mare, cu atat limita impozitelor poate atinge un nivel mai ridicat); nivelul mediu al impozitului si progresivitatea impunerii (tarile cu un grad redus de fiscalitate atrag capitalurile din tarile cu o fiscalitate ridicata), prioritatile stabilite de stat in ceea ce priveste destinatia resurselor financiare concentrate la dispozitia sa (in tarile in care cheltuielile cu educatia si ocrotirea sanatatii ocupa un loc mai important in cadrul cheltuielilor publice, limita impozitelor este mai ridicata); natura institutiilor politice ( in tarile cu organe de conducere ale statului in mod democratic, 16

limita impozitelor este mai redusa comparativ cu aceea din statele cu regimuri totalitare). In categoria factorilor proprii sistemului de impozite, care influenteaza limita impozitelor, locul cel mai important il ocupa progresivitatea cotelor de impunere. Rolul fiscalitatii consta in: 1) Prin fiscalitate statul isi procura resursele necesare finantarii actiunilor. Statul isi realizeaza resursele in cea mai mare masura pe seama impozitelor si taxelor peste 90 % se concentreaza in Bugetul de stat, Bugetul asigurarilor sociale de stat, Bugetele locale. 2) In procesul asezarii, urmaririi si perceperii impozitelor parghiile

sistemului fiscal, dau posibilitatea ca prin aparatul sau specializat sa exercite, in anumite limite, controlul asupra economiei. 3) Prin faptul ca un impozit este platit de catre toate persoanele care realizeaza venituri din aceeasi sursa sau poseda acelasi gen de avere si sa cuprinda intreaga materie impozabila ,da facilitii un rol de universalitate. 4) Asezarea impozitelor se face pe criterii unitare pentru toti detinatorii aceluiasi obiect impozabil, fara nici o discriminare de natura sociala sau subiectiva . 5) Aezarea sarcinilor fiscale se face potrivit principiului justitiei sociale, fara nici un fel de discriminare de ordin etnic, religios sau politic, deci fiscalitatea are si un rol de a realiza si o unitate.

17

CAPITOLUL IIIMPOZITELE DIRECTE PLTITE DE AGENII ECONOMICI DIN ROMNIA

2.1 AEZAREA I NCASAREA IMPOZITELOR DIRECTE N SARCINA AGENILOR ECONOMICI

Impozitele i taxele sunt componente tot mai importante ale vieii economice i sociale, prin intermediul lor acumulndu-se i repartizndu-se resursele financiare la dispoziia statului. Ele reprezint, totodat i instrumentele de gestiune macroeconomic i de asigurarea echilibrelor general economice i financiare. Aezarea i perceperea impozitelor se pot realiza instrumente fiscale specifice desfurrii activitii prin utilizarea i punerea n funciune a unui mecanism fiscal, a unor metode, tehnici i de urmrire i de control, prin aplicarea crora s fie satisfcute i respectate principiile fiscale. Aezarea impozitelor presupune efectuarea mai multor operaii necesare stabilirii sumei de plat cu titlul de venit public, deci, determinarea obligaiei fiscale. Cu alte cuvinte, aezarea impozitelor implic stabilirea mrimii obiectului impozabil, determinarea cuantumului impozitului i perceperea acestuia. Pentru ca venitul sau averea s poat fi supuse impunerii, trebuie s se constate, mai nti, existena acestora, urmnd s se procedeze apoi la evaluarea lor. Stabilirea mrimii obiectului impozabil, evaluarea lui, deci ,se poate determina prin dimensionarea materiei impozabile, aceasta putndu-se realiza 18

apelnd la dou metode: metoda evalurii indirecte, bazat pe prezumie i metoda evalurii directe, bazat pe probe. Prima metod, evaluarea indirect, se bazeaz pe informaii colaterale. Specifice acestui tip de evaluare sunt urmtoarele procedee: - Evaluarea pe baza semnelor (indiciilor) exterioare ale obiectului impozabil. Procedeul prezint avantajul c este simplu i puin costisitor, dar i dezavantajul c el conduce la o impunere inechitabil. Este utilizat n ara noastr, spre exemplu, n cazul impozitului pe cldiri, impozitul pe teren, etc.. - Evaluarea pe calea evalurii forfetare, presupune stabilirea unei sume forfetare de plat pe o perioad de timp. - Evaluarea administrativ, cnd organul fiscal stabilete valoarea materiei impozabile, pe baza elementelor de care dispune. Cea de-a doua metod, impunerea direct se realizeaz prin evaluarea direct a obiectului impozitului de ctre organele fiscale sau pe baza declaraiei subiectului impozabil. Procedeele prin care evaluarea direct se poate realiza sunt urmtoarele: - Pe baza declaraiei contribuabililor, adic a declaraiei de impunere. Este procedeul ce se utilizeaz n ara noastr n materia impozitrii veniturilor populaiei, profitului, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat i a altor impozite i taxe locale. - Pe baza declaraiei unei tere persoane. Aceast evaluare se poate aplica numai la anumite persoane. Aceast evaluare se poate aplica numai la anumite categorii fiscale, ea fiind folosit n legislaia noastr, spre exemplu, n cazul impozitului pe dividende, cnd societatea comercial este obligat s declare organelor fiscale, s calculeze i s verse la bugetul de stat impozitul n cuantumul i la termenele legale. Dup stabilirea obiectului impozabil, a mrimii acestuia, se trece la calcularea impozitului propriu-zis. Impozitele se deosebesc n funcie de modul de stabilire. Astfel, n perioada feudalismului s-au practicat impozitele de repartiie. Prin modul de stabilire, impozitul de repartiie prezint mari variaiuni de la o unitate administrativ-teritorial la alta, fr existena unei justificri economice (n cazul acestui impozit nclcndu-se cerinele echitii fiscale).

19

Pentru a nltura neajunsurile specifice impozitului de repartiie, s-a trecut la calcularea impozitelor de cantitate, ele stabilindu-se de regul, n funcie de mrimea obiectului impozabil i inndu-se seama de situaia personal a pltitorului impozitului, prin aplicarea unor cote procentuale asupra obiectului impozabil determinat pentru fiecare pltitor n parte. Dup stabilirea mrimii impozitului i aducerea la cunotina contribuabililor a cuantumului impozitului datorat statului i a termenelor de plat a acestora se trece la perceperea, respectiv ncasarea impozitelor. n prezent, perceperea impozitelor se realizeaz printr-un aparat fiscal propriu, spre deosebire de formele la care se apela n trecut: strngerea impozitului datorat statului de ctre unul dintre contribuabilii fiecrei localiti prin intermediul unor concesionari (arendai), ncasarea impozitului de ctre aparatul fiscal al statului. n condiiile existenei acestui aparat specializat, perceperea impozitelor se realizeaz direct de ctre organul fiscal de la agenii economici, fie prin stopaj la surs. Plata veniturilor publice trebuie fcut la termenele de plat prevzute de normele referitoare la scadena obligaiilor fiscale, care indic periodicitatea plilor i data pn la care se efectueaz acestea, fr a se suporta sanciuni. 2.2 ANALIZA VENITURILOR FISCALE ALE BUGETULUI DE STAT PE

PERIOADA 1998 - 2003 O componenta esentiala a mecanismului financiar o reprezinta finantele publice. Intr-o forma mai concentrata se sustine ca finantele publice au ca obiect veniturile si cheltuielile bugetelor apartinand colectivitatilor publice si care se exprima sub forme economice , politice si juridice Pentru a-si realiza rolul si functiile sale, statul trebuie sa mobilizeze si sa faca cheltuieli banesti.In acest scop statul procedeaza la repartitia sarcinilor publice intre persoanele fizice si persoanele juridice cat mai echitabil posibil.Mijlocul financiar si juridic prin care se realizeaza aceasta repartitie o reprezinta obligatia fiscala , adica impozitele , taxele si celelalte sarcini fiscale specifice fiecarei tarii si fiecarei etape istorice. Natura economica , izvoarele , sistemul , marimea si rolul veniturilor bugetare sunt determinate de trasaturile oranduirii social economice si de stat de formele de proprietate asupra mijloacelor de productie , de nivelul de dezvoltare al fortelor de productie , de categoriile sociale ale populatiei , de 20

actiunile legilor economice , precum si de prerogativelr statului in economia de piata. Dezvoltarea economiei nationale si cresterea produsului intern brut au determinat realizarea unor venituri bugetare sporite de la an la an.Sistemul veniturilor bugetare cuprinde instrumente deosebit de importante folosite pentru infaptuirea politicii economice , sociale si financiare a statului. Veniturile statului au o mare importanta nu numai ca sume ce alimenteaza bugetul ci si prin influenta pe care acestea o exercita asupra activitatii economice si sociale a tarii.De aceea sistemul veniturilor bugetare trebuie sa fie astfel constituit incat sa stimuleze dezvoltarea activitatii economice si sociale.Impozitele si taxele pot constitui instrumente de incurajare sau de franare a unor activitatii de crestere sau scadere a productiei ori a consumului anumitor produse , de impulsionare sau de limitare a exportului si importului unor marfuri.Importul este un instrument a statului in activitatea economica si sociala.Pentru infaptuirea obiectivelor privind dezvoltarea economica si sociala a tarii este necesar ca bugetul de stat sa fie alimentat sistematic cu veniturile corespunzatoare. Dezvoltarea economiei nationale, intarirea gestiunii economico financiare , creterea productivitii muncii si reducerea costurilor influenteaza nemijlocit volumul veniturilor bugetare. Sistemul veniturilor bugetare este astfel conceput incat sa stimuleze activitatea eficienta a agentilor economici , indeplinirea indicatorilor economici cantitativi si calitativi, dezvoltarea echilibrata a ramurilor economice si realizarea liberei initiative. Finantele publice , prin dimensiunile si complexitatea lor , nusi pot ndeplinii funciile lor economice si sociale fara sa-si elaboreze un program fiscal, pe timp determinat , in care sa tina seama de nevoile publice ale perioadei respective si de veniturile necesare satisfacerii acestor nevoi , precum si de posibilitatile reale pentru perceperea veniturilor publice.Prin acest program , se stabileste un raport intre veniturile publice si nevoile sociale , urmarindu-se evitarea inechitatii in repartitia sarcinilor fiscale asupra membrilor societatii. Problema fiscalitatii trebuie privita si prin structura impozitelor si taxelor.Este necesar sa se stie ce loc ocupa in totalul veniturilor fiscale ncasrile provenite din impozite si taxe directe .De regula , in tarile unde sistemul fiscal este bine asezat , iar mecanismul fiscal functioneaza aproape perfect , structura bugetului este total diferita de cea a Romaniei. In aceste tari , 21

ponderea impozitelor directe in totalul veniturilor bugetare este mai mare decat cea a impozitelor indirecte.Observam insa ca, in Romania analizand evolutia ponderii principalelor grupe de impozite in totalul veniturilor pentru perioada 1998 2003 , s-a constatat ca: in perioada analizata , impozitele directe detineau ponderi de 26,95 % in 1998 ; 25,40% in 1999; 17,18% in 2000 ; 28,93% in 2001; 25.60% in 2002 si 20,92% in 2003 , ceea ce demonstreaza ca nu este o structura echilibrata , remarcandu-se o diminuare a ponderii impozitelor directe (17,18% in anul 2000)2 .2. Sursa ( Bugetele de stat 1998-2003)

In cadrul impozitelor directe se poate observa o crestere a impozitului pe profit ( de la 14,60% in anul 1998 la 16,23 % in 2003 si a impozitului pe venit ( de la 13,84 % in anul 2000 la 24,52 % in anul 2003 in veniturile bugetare totale. Se evidentiaza de asemenea , rolul deosebit de important , preponderenta veniturilor fiscale in totalul veniturilor bugetare( 86.22% in 1998 , 90,11 % in 1999 , 95,97% in 2000 , 94,5 % in 2001 , 94,16 % in 2002 si % in 2003. ) , fapt ce repercuteaza nefavorabil in cresterea gradului de fiscalitate si accentuarea apasarii fiscale asupra consumatorului fiscal. Veniturile nefiscale detin o pondere redusa intre 3,28 % in anul 1998 6,99 % in 2003. Toate acestea influentiaza negativ o putere de cumparare a populatiei si implicit nivelul pe piata interna afectand nefavorabil vanzarile si veniturile din proprietatea de stat si cele din impozitul pe profit. Se constata restrangerea treptata a veniturilor de capital ( intre 8,72 % si 9, 22% ) pe fondul cresterii ponderii veniturilor curente ( 89, 50% in 1998 , 94,51% in 1999 , 99, 13% in anul 2000, 99,12% in 2001 , 99, 55 % in 2002 si 99,67 2003. In structura veniturilor totale intra , intr-o proportie foarte mica donatiile si sponsorizariile ( 0,26% in 2001 si 0, 01% in anul 2002), incasarile din rambursarea imprumuturilor acordate ( 1,78% in 1998 , 1,36% in 21999, 0,51% in 2000 , 0,77% in 2001, 0,35% in 2002 si 0.09 % in 2003. % in

In concluzie , se poate aprecia ca sporirea apreciativa a ponderii impozitelor directe in totalul veniturilor bugetare este favorabila datorita unei bune activitatii desfasurate de agentii economici. Tabelul nr.1

22

VENITURI I. Venituri curente(%) 1.Venituri fiscale (%) a) Impozite directe (%) din care: - Impozitul pe profit (%) - Impozitul pe salarii (%) - Impozitul pe venit (%) -Cote si sume defalcate din imp. Pe venit (se scad) - Cote si sume defalcate din impozitul pentru bugetele

1998 89,50 86,22 26,95 14,60 11,11 -

1999 94,51 90,11 25,40 12,94 9,52 -

2000 99,13 95,97 17,18 11,94 0,98 13,84 -10,96

2001 99,12 94,50 28,93 16,57 20,99 -17,17

2002 99,55 94,16 25,60 18,44 24,58 -

2003 99,67 92,67 20,92 16,23 24,52 -

-

-

-

-

21,77

14,23

locale (se scad)

Graficul nr.1100 98 96 94 92 90 88 86 84 1998 1999 2000 2001 2002 2003 89,5 94,51 Ponderea veniturilor curente 99,13 99,12 99,55 99,67

2.3 STRUCTURA IMPOZITELOR DIRECTE PLTITE DE AGENII ECONOMICI

Satisfacerea nevoilor colective ale oricrei societi impune realizarea unor venituri publice. n consecin, statul procedeaz la realizarea sarcinilor publice ntre membri societii, instrumentul financiar i juridic prin care se realizeaz aceast repartiie constituindu-l obligaia fiscal sub forma impozitelor fiecrei ri sau etape n parte. Evoluia fiscal din fiecare ar conduce la modificri n ceea ce privete categoriile de impozite i taxe, precum i modul de aezare i percepere. 23

innd seama de aceast mare varietate de forme pe care le-au avut i le au impozitele i taxele, ele pot fi grupate n funcie de mai multe criterii. Dup modul de percepere, ntlnim cea mai important grupare a impozitelor i taxelor, att din punct de vedere teoretic ct i practic. Este vorba de gruparea n: - Impozite directe care au caracteristic faptul c se stabilesc nominal n sarcina unor persoane fizice sau juridice, n funcie de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de impozit prevzute de lege. Ele se ncaseaz direct de la subiectul impozitului la anumite termene dinainte stabilite. Exemplu: impozitul pe profit, impozitul pe dividende, impozitul pe teren, impozitul pe cldiri, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa firma i altele. Pentru a nelege necesitatea instituirii acestor impozite i taxe, consider necesar prezentarea ctorva dintre cele mai importante impozite directe i taxe din ara noastr. 2.3.1 IMPOZITUL PE PROFIT

Reforma fiscal, component a reformei economice i sociale, urmrete constituirea unui sistem fiscal coerent, echilibrat i eficient pentru a putea face fa cerinelor tranziiei la economia de pia. Printre cele mai importante msuri de constituire a unui sistem fiscal se numr i adoptarea impozitul pe profit. Impozitul pe profit este unul din principalele venituri bugetare. Instituirea acestui impozit a devenit necesar pentru a se crea un cadru juridic unitar privind impozitul pe profit datorat de persoanele juridice. A fost reglementat de Legea nr. 12/1991, care a fost n vigoare pn la 31.12.1994. Aceast lege asigur participarea echitabil a tuturor agenilor economici, persoane juridice la formarea veniturilor bugetului public n raport cu mrimea profitului obinut. Au fost abrogate numeroase reglementri anterioare, fiind adoptat o lege care aducea unele prevederi noi prin modul n care a fost reglementat impozitul pe profit , realizndu-se o important simplificare legislativ. A fost adoptat Ordonana Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, intrat n vigoare la 1 ianuarie 1995. Noua reglementare a adus profunde 24 Legii privind

schimbri n concepia de impunere a profitului: cota de impozit s-a redus de la 45% la 38%, iar pentru agricultur la 25%. Prin reglementarea legal examinat sa realizat un sistem clasic al impozitului pe profit, prin impozitarea integral a profitului obinut de agenii economici i separat, impozitarea profitului distribuit sub form de dividende a acionarilor sau asociailor societilor comerciale.. n ceea ce privete rolul impozitului pe profit, remarcm funcia acestuia ca surs cert de alimentare cu venituri a bugetului de stat n scopul asigurrii mijloacelor financiare necesare ndeplinirii drepturilor fundamentale ale cetenilor cu privire la nvmnt, cultur, sntate, ordine public, aprare naional, precum i pentru finanarea unor aciuni i obiective economice de interes naional. n mecanismul de aezare i percepere a impozitului pe profit, o mare importan o prezint stabilirea pltitorilor. Astfel, conform legilor fiscale n vigoare, sunt pltitori: Persoanele juridice romne pentru profitul impozabil obinut din orice Persoanele juridice strine care desfoar activiti printr-un sediu n Romnia, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu surs, att n Romnia ct i n strintate; permanent permanent; Persoanele juridice sau fizice nerezidente care desfoar activiti n Romnia ca beneficiari ori parteneri mpreun cu o persoan juridic roman ntr-o asociere sau o alt entitate ce nu d natere unei persoane juridice, pentru profitul realizat n Romnia; Persoanele juridice romane i persoanele fizice rezidente, pentru veniturile realizate att n Romnia cat i n strintate din asocieri care nu dau natere unei persoane juridice. n acest caz impozitul datorat de persoana fizic se calculeaz, se reine i se vars de ctre persoana juridic; Persoanele juridice strine care realizeaz urmtoarele venituri se impoziteaz pentru profitul corespunztor acestora: veniturile obinute din sau n legtur cu proprieti imobiliare situate n Romnia, inclusiv nchirierea n scopul utilizrii unei asemenea proprieti, i ctigul obinut prin nstrinarea unui drept asupra unei astfel de proprieti; veniturile obinute ca urmare a exploatrii resurselor naturale localizate n Romnia, inclusiv ctigul obinut din vnzarea unui drept aferent unor asemenea resurse naturale; veniturile obinute din nstrinarea juridic roman. 25 unui drept de proprietate deinut la o persoan

Sunt

exceptate de la plata impozitului pe profit: trezoreria statului; fondurile publice constituite, inclusiv pentru

instituiile publice, pentru

veniturile extrabugetare i disponibilitile realizate i utilizate; organizaiile de nevztori, de invalizi i ale persoanelor cu handicap, pentru profiturile realizate de unitile economice fr personalitate juridic ale acestora; fundaiile romne constituite ca urmare a unor legate; cooperativele care funcioneaz ca uniti protejate ale persoanelor cu handicap, special organizate, potrivit legii; cultele religioase, pentru veniturile obinute din producerea i valorificarea obiectelor i produselor necesare activitii de cult; instituiile de nvmnt particular acreditate, precum i cele autorizate, pentru veniturile utilizate, potrivit Legii nvmntului nr.84/1995, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare; asociaiile de proprietari constituite ca persoane juridice i asociaiile de locatari recunoscute ca asociaii de proprietari, potrivit Legii locuinei nr.114/1996, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, pentru veniturile obinute din activitile economice care sunt sau vor fi utilizate pentru mbuntirea confortului i a eficienei cldirii, pentru ntreinerea i repararea proprietii comune. n practica fiscal romn pn n anul 2000 cotele de impunere erau difereniate dup natura veniturilor sau bunurilor impozabile i, uneori, dup categoria de pltitori. Cota de impozitare a profitului era o cot de nivel relativ ponderat: 38%. De la 01.01.2000, cota de impunere este de 25% (conform O.U.G. nr. 217/30.XII.1999). De asemenea, contribuabilii care obin venituri din activitatea barurilor de noapte, a cluburilor de noapte i a cazinourilor pltesc o cot adiional de impozit de 25% asupra prii din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor nregistrate din aceste activiti n volumul total al veniturilor. Orice majorare a capitalului social efectuat prin ncorporarea rezervelor, precum i a profiturilor, cu excepia rezervelor legale i a diferenelor favorabile din reevaluarea patrimoniului, se impoziteaz cu o cot de 10% ncepnd cu 1 septembrie 2001 a intrat in vigoare Ordonana Guvernului nr.24/26 iulie 2001, privind impunerea microntreprinderilor potrivit creia impozitul se calculeaz prin aplicarea cotei de 1,5% asupra sumei totale a veniturilor trimestriale obinute din orice sursa, respectiv asupra veniturilor nscrise in contul de profit si pierdere pentru microntreprinderi. Potrivit acestei Ordonane, microntreprinderile sunt persoanele juridice care ndeplinesc cumulativ, la data de 31 decembrie a anului precedent, urmtoarele condiii: 26

a) b) c) d) Ordonana

sunt productoare de bunuri materiale, presteaz servicii sau/si desfoar activitate de comer; au pana la 9 salariai; au realizat venituri reprezentnd echivalentul in lei de pana la 100.000 euro inclusiv; au capital integral privat. Guvernului nr.24/2001 a fost modificat prin Legea

nr.111/02.04.2003 i potrivit prevederilor acesteia, pot opta la plata unui impozit aplicat asupra veniturilor obinute din orice surs persoanele juridice, denumite n continuare microntreprinderi, care ndeplinesc cumulativ, la data de 31 decembrie a anului precedent, urmtoarele condiii: a) sunt productoare de bunuri materiale, presteaz servicii i/sau activitate de comer; b) c) d) au de la 1 pn la 9 salariai inclusiv; au realizat venituri reprezentnd echivalentul n lei de pn la 100.000 euro inclusiv; au capital integral privat. n cazul n care, n cursul anului fiscal, una dintre condiiile impuse nu mai este ndeplinit, contribuabilul are obligaia de a pstra pentru anul fiscal respectiv regimul de impozitare pentru care a optat, fr posibilitatea de beneficia pentru perioada urmtoare de prevederile ordonanei, chiar dac ulterior ndeplinete condiiile menionate mai sus. La data de 1 iulie 2002 a intrat in vigoare Legea nr.414/26 iunie2002 privind impozitul pe profit i Hotrrea Guvernului nr.859/16 august 2002, modificata cu Legea Codului Fiscal nr. 571/2003, lege care abroga Legea nr. 414/2002 . 2.3.2 DETERMINAREA PROFITULUI IMPOZABIL Profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate din orice surs si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile i se adaug cheltuielile nedeductibile. Reflectarea corecta a profitului impozabil reiese dintr-o inregistrare in evidenta contabila cat mai corecta la venituri a contractarii bunurilor mobile livrate , valoarea bunurilor mobile pentru care s-a transferat dreptul de 27 desfoar

proprietate , valoarea prestarilor de servicii si a lucrariilor executate si alte castiguri , indiferent de sursa de unde provin. In contabilitate vom gasi inregistrarea urmatoarelor tipuri de venituri: - venituri din exploatare ( vanzari de produse , marfuri , servicii prestate , lucrari executate si alte activitatii , din productia stocata , din productia de imobilizari din subventii de exploatare , precum si alte venituri sau castiguri din exploatare); - venituri financiare , care cuprind venituri din participati, titluri de plasament, actiuni , diferente de curs valutar, dobanzi , scontari , creante , imobilizari si alte venituri financiare; - venituri exceptionale incasate din operatiunii de gestiune ( despagubiri si penalitati ) , din operatiuni de capital ( subventii pentru investitii virate la venituri , venituri din cedarea activelor ) si alte venituri exceptionale. Veniturile neimpozabile Veniturile neimpozabile sunt acele venituri care sunt scutite de impozitare , care nu se iau in calcul la determinarea profitului impozabil., conform O.G. nr.70/1994 cu modificarile ulterioare sunt considerate venituri neimpozabile urmatoarele : - dividendele primite de catre o persoana fizica romana de la o persoana juridica, romana sau straina; - diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor , beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creante la societatea la care se detin participatiile; - veniturile , respectiv cheltuielile , rezultate din anularea datoriilor sau din incasarea creantelor , dupa caz , ca urmare a transferului de actiuni sau de parti sociale de la Fondul Proprietatii de Stat , conform conventiilor; -rambursarile de cheltuieli nedeductibile , precum si veniturile rezultate din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere sau veniturile realizate din stornarea ori recuperarea unor cheltuieli nedeductibile. Cheltuieli totale Prin instruciunile de aplicare a O.G. nr.70 / 1994, aprobate prin H.G. nr. 402/2000 , cu modificarile aduse de Legea 414/ 2002 , privind impozitul pe profit , aprobata prin H.G. nr. 859/ 2002, se reglementeaza cheltuielile ce se vor lua in calcul la stabilirea profitului impozabil , astfel: 28

La stabilirea profitului impozabil se vor lua in calcul numai cheltuielile care concura direct la realizarea veniturilor si care se regasesc in contul produselor si serviciilor , in limitele prevazute de legislatia in vigoare.Cheltuielile reprezinta sumele sau valorile platite ori de platit prevazute in legislatia in vigoare. Cheltuielile reprezinta sumele sau valorile platite ori de platit , dupa natura lor , care sunt aferente realizarii veniturilor si care se regasesc in costul produselor si serviciilor , in limitele prevazute de legislatia in vigoare in cursul exercitiului financiar , dar care se refera la perioade sau la exercitii financiare viitoare se inregistreaza in cheltuielile curente ale perioadelor sau exercitiilor viitoare.In aceasta categorie se incadreaza si sumele platite pentru obtinerea unor autorizaii de funcionare . In cadrul cheltuielilor efectuate pentru realizarea veniturilor se includ: - cheltuielile de exploatare , respectiv cheltuieli cu materii prime , materiale si marfuri, cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti , cheltuieli cu personalul , cheltuieli cu impozitele , taxele si varsamintele asimilate , cheltuieli cu amortizarea capitalului imobilizat , cheltuieli cu primele de asigurare pentru personal impotriva accidentelor de munca , contributiile care conditioneaza organizarea si functionarea activitatiilor respective potrivit normelor legale in vigoare , alte cheltuieli de exploatare; - cheltuieli financiare , respectiv cheltuieli privind titlurile de plasament cedate , cheltuieli din diferente de curs valutar , cheltuieli cu dobanzile , pierderi de creante legate din participatii , alte cheltuieli financiare; - cheltuieli exceptionale , respectiv cheltuielile privind operatiunile de capital si cele privind operatiunile de gestiune. La calculul profitului impozabil cheltuielile sunt disponibile numai daca sunt aferente realizarii veniturilor , acestea sunt considerate ca fiind aferente veniturilor impozabile numai daca sunt efectuate in scopul realizarii veniturilor.La o unitate nu se admite a se inregistra in cheltuieli deductibile orice fel de cheltuiala. Acele cheltuieli care nu au legatura cu obiectul de activitate al unitatii , stabilit precis prin actul constitutiv al acesteia (statut sau contract) nu sunt admise ca cheltuieli deductibile la calculul profitului fiscal impozabil. Pentru a fi admise cheltuieli deductibile din punct de vedere fiscal acestea trebuie sa aiba legatura cu obiectul de activitate al unitatii , cu conditia sa se regaseasca incorporate in pretul produselor si lucrarilor executate si in tariful serviciilor prestate.Orice cheltuiala trebuie sa genereze direct sau indirect un anumit venit , sa fie aferenta veniturilor. 29

La calculul profitului impozabil sunt deductibile numai urmatoarele sume utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor si a provizioanelor: - rezerva in limita de 5% din profitul contabil , pana cand acesta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat , conform Legii nr.31 / 1990 , privind societatile comerciale . - cheltuielile de sponsorizare sau mecenat efectuate potrivit legii , in limita a 5% aplicata asupra diferentei dintre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor , inclusiv accizele , mai putin cheltuiala cu impozitul pe profit si cheltuielile de sponsorizare sau mecenat. perisabilitatile in limitele prevazute in normele aprobate prin Hotararea Guvernului ( in cazul nostru Legea nr.414 / 27.02.2002 privind impozitul pe profit). Potrivit Legii 414/2002 modificata cu Legea nr 571/2003 sunt considerate cheltuieli nedeductibile urmatoarele: -cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat i impozitele pe profit sau venit pltite n strintate; -amenzile , confiscrile, majorrile de ntrziere i penalitile datorate ctre autoritile romne i strine; - cheltuielile de protocol care depesc limita de 2% ; -cheltuielile cu diurna care depesc limitele legale stabilite pentru instituiile publice; -sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea peste limita legal a rezervelor i provizioanelor, cu excepia celor create de bnci in limita a 2% din soldul creditelor acordate si a fondului de rezerva; -sumele pentru constituirea provizioanelor peste limitele legale; -sumele care depesc limitele cheltuielilor considerate deductibile, conform legii bugetare anuale; -cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, precum si pentru activele corporale pentru care nu au fost ncheiate contracte de asigurare; -cheltuielile de asigurare care nu privesc activele corporale si necorporale ale contribuabilului; -orice cheltuieli fcute in favoarea acionarilor sau a asociailor.; -cheltuielile nregistrate in contabilitate pe baza unor documente care nu ndeplinesc, potrivit Legii contabilitii nr.82/1991, cu modificrile ulterioare, condiiile de document justificativ. 30

Pentru evitarea impozitrii repetate a dividendelor primite de o persoan juridic romn de la o alt persoan juridic romn s-a reglementat neimpozitarea acestor venituri cu impozitul pe profit. n schimb, dividendele primite de o persoan juridic romn de la o persoan juridic strin se impoziteaz cu o cot de 10%, aceasta aplicndu-se i n cazul plii de dividende ctre persoanele fizice romne sau strine. n scopul stimulrii acionarilor sau, dup caz, asociailor n constituirea unui capital social ct mai mare al societilor comerciale, aportul la capitalul unei persoane juridice, precum i majorarea capitalului pe seama aportului respectiv nu sunt supuse impozitrii.

Contul de rezultate

II. Cheltuieli pentru exploatare - Cheltuieli privind marfurile; - Cheltuieli materiale; - Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti; - Cheltuieli cu impozite , taxe si varsaminte asimilate; - Cheltuieli cu personalul; - Alte cheltuieli de exploatare; - Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele; A. REZULTATUL DIN EXPLOATARE IV. Cheltuieli financiare - Pierderi din creante legate de participantii;

I.

Venituri din exploatare

- Venituri din vanzarea marfurilor (a) ; - Productia vanduta (b); - Cifra de afaceri (a+b) ; -Venituri din productia stocata (Sf+Si) (c); - Venituri din productia de imobilizari (d); - Productia exercitiului (b+c+d); - Venituri din subventii de exploatare; -Alte venituri din exploatare; A. REZULTATUL DIN EXPLOATARE III. Venituri financiare - Venituri din participatii , alte imobilizari financiare si creante imobilizate;

- Cheltuieli privind titlurile de plasament - Venituri din titluri de plasament; cedate; - Venituri din diferente de curs valutar; 31

II. Cheltuieli pentru exploatare - Cheltuieli privind marfurile; - Cheltuieli materiale; - Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti; - Cheltuieli cu impozite , taxe si varsaminte asimilate; - Cheltuieli cu personalul; - Alte cheltuieli de exploatare; - Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele;

I.

Venituri din exploatare

- Venituri din vanzarea marfurilor (a) ; - Productia vanduta (b); - Cifra de afaceri (a+b) ; -Venituri din productia stocata (Sf+Si) (c); - Venituri din productia de imobilizari (d); - Productia exercitiului (b+c+d); - Venituri din subventii de exploatare;

-Alte venituri din exploatare; - Cheltuieli din diferente de curs valutar; - Venituri din dobanzi; - Cheltuieli privind dobanzile; - Alte cheltuieli financiare; - Cheltuieli privind amortizarile si provizioanele; B. REZULTATUL FINANCIAR C.REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI (I+III-II-IV) VI. Cheltuieli exceptionale privind: - operatiile de gestiune; - operatiile de capital; - amortizari si provizioane; D.REZULTATUL EXCEPTIONAL (V VI) VIII. Cheltuieli totale ( II+IV+VI ) E. REZULTATUL BRUT AL B. REZULTATUL FINANCIAR C. REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI (I+III-II-IV) V. Venituri exceptionale din: - operatiile de gestiune; - operatiile de capital; - provizioane; D.REZULTATUL EXCEPTIONAL (V VI) VII Venituri totale ( I + III + V ) E. REZULTATUL BRUT AL - Alte venituri financiare; - Venituri din provizioane;

EXERCITIULUI (VII VIII ) EXERCITIULUI (VII VIII ) IX. IMPOZIT PE PROFIT F. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI F. REZULTATUL NET AL (E IX ) EXERCITIULUI (E IX )

32

SOLDURILE INTERMEDIARE DIN STRUCTURA CONTULUI DE PROFIT Soldurile intermediare de gestiune reprezinta , de fapt, palierele succesive in formarea rezultatului final.Structura contului de profit si pierdere pe cele trei tipuri de activitati permite degajarea unor solduri de acumulari banesti potentiale , destinate sa indeplineasca o anumita functie de remunerare a factorilor de productie si de finantare a activitatii viitoare , denumite soldurile intermediare de gestiune (SIG). Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare prealabila a contului de profit si pierdere pentru a pune in evidenta modul de functionare si rentabilitatea intreprinderii ca marja comerciala , productie a exercitiului , valoarea adaugata , excedent brut de exploatare , rezultat al exploatarii, rezultat curent si rezultat net al exercitiului. SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE CHELTUIELI VENITURI Costul de cumparare alVanzari de marfuri marfurilor vandute; Variatia in minus (reducereProductia vanduta; a stocurilor); Productia stocata; Valoarea adaugata; Excedentul insuficienta exploatare brut alRezultatul exploatarii (profit sau pierdere) asupra brut bruta) (sau de SIG Marja comerciala Productia exercitiului;

Productia imobilizata; Consumuri provenind de laProductia exercitiului; terti; Impozite , taxe varsaminte asimilate; Marja comerciala; siValoarea adaugata; Subventii de exploatare;

Cheltuieli cu personalul; Insuficienta bruta deExcedentul exploatare exploatarii;

Amortizari si provizioaneReluari calculate; Alte cheltuieli provizioanelor; deAlte venituri

din

exploatare; Rezultatul exploatarii(pierdere);

exploatare; Rezultatul ( profit); 33

exploatariiRezultatul curent(profit sau pierdere);

CHELTUIELI VENITURI Cheltuieli financiare; Venituri financiare; Rezultatul curentRezultatul curent(profit) (pierdere) Cheltuieli exceptionale ; Impozit pe profit Venituri exceptionale

SIG Rezultatul pierdere); net al

exercitiului (profit net sau

Plata impozitului pe profit Plata impozitului pe profit se face trimestrial pn la data de 25 a primei luni din trimestrul urmtor, cu excepia B.N.R. ,a bncilor romne i a sucursalelor din Romnia ale bncilor, persoane juridice strine, care efectueaz pli lunar, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei pentru care se calculeaz impozit, n moned naional. n acest scop profitul i impozitul pe profit se calculeaz i se evideniaz trimestrial, cumulat de la nceputul anului sau lunar, n cazul bncilor. n cursul anului fiscal, contribuabilii au obligaia de a depune declaraia de impunere pn la termenul de plat a impozitului inclusiv, urmnd ca, dup definitivarea impozitului pe profit pe baza datelor din bilanul contabil anual, s depun declaraia de impunere pentru anul fiscal expirat, pn la termenul prevzut pentru depunerea situaiilor financiare. Contribuabilii sunt obligai s depun o dat cu declaraia de impunere anual i o declaraie privind plile sau angajamentele de plat ctre persoanele fizice i/sau juridice strine, care s cuprind sumele, scopul plii i beneficiarul. Contribuabilii sunt rspunztori pentru calculul impozitelor declarate i pentru depunerea n termen a declaraiei de impunere. n cazul n care organele fiscale apreciaz c stabilirea impozitului pe profit nu a fost corespunztoare, fac un nou calcul pe care-l comunic n scris contribuabilului. Tot organele fiscale sunt cele care stabilesc impozitul n cazul n care contribuabilul nu a completat declaraia de impunere. Sarcina de a dovedi c impozitul stabilit de organul fiscal nu este real, revine contribuabilului. Neplata la termenele stabilite a impozitului atrage calcularea de majorri i penaliti de ntrziere, potrivit reglementrilor legale n vigoare. Constatarea, controlul, urmrirea i ncasarea impozitului pe profit se face de organele fiscale ale Direciilor Generale ale finanelor publice i controlului financiar de stat judeean sau a municipiului Bucureti. Termenul de prescripie pentru stabilirea impozitului pe profit este de 3 ani. 34

2.3.3. Calculul si contabilizarea operatiunilor privind impozitul pe profit Pentru impozitarea profitului, trebuie pornit de la realitatea ca nu in toate cazurile principiile contabile, subordonate imaginii fidele sunt convergente in totalitate cu principiile impunerii fiscale . De aceea, trebuie facuta distinctie intre rezultatul contabil si rezultatul financiar. Rezultatul contabil - reprezinta suma globala a profitului sau pierderii exercitiului financiar ce figureaza in contul 121 "Profit si pierdere", inainte de impozitare . Profitul impozabil se calculeaza pornind de la rezultatul contabil, corectat in mod corespunzator cu elementele reintregrate si deduse definitiv. Formula rezultata in acest sens este: Rezultatul = Rezultatul + Elementele fiscal contabil nedeductibil fiscal - Elementele deductibile fiscal

La rndul sau rezultatul contabil este calculat pe baza datelor lunar in contul 121 "Profit si pierdere ", relatia de calcul fiind":

Rezultatul = Veniturile incorporate - Cheltuielile decontate asupra contabil in rezultat rezultatului

Elementele nedeductibil fiscal se identifica in principal cu cheltuielile nedeductibile formate la randul lor din: 1) impozitul pe profit datorat si impozitul pe venitul realizat in strainatate ; 2) amortizarea pe subactivitate ( subutilizarea ), 3)amenzile si penalitatile datorate catre autoritatile romane sau straine,

35

4) cheltuielile care depasesc limitele (normativele) de cheltuieli pentru actiuni de reclama, protocol, publicitate (mese, cadouri, distractii si alte asemenea ) prevazute in legea bugetara anuala; 5) sumele utilizate pentru constituirea de provizioane , precum si pentru

rezervele care depasesc 5 % din profitul contabil anual, pana ce rezerva legala atinge a cincea parte din capitalul social ; 6) cheltuielile pentru sponsorizare care depasesc 5% din venitul impozabil, 7) cheltuielile cu dobanzile care depasesc suma veniturilor din dobanzi plus 20% din alte venituri ( venituri din exploatare + venituri exceptionale ) .Se precizeaza ca pentru aceasta ultima pozitie , suma ce depaseste limita de 20% se recupereaza in aceleasi conditii, luna de luna, iar anual se repartizeaza in anul urmator. Rezultatul impozitului stabilit relatiei de mai sus se calculeaza lunar, cumulat de la inceputul anului fiscal. In alte conditii, impozitul datorat pentru luna in curs, se determina pe baza relaiei Impozitul datorat pe luna in curs = Impozitul pe profit calculat asupra profitului impozabil cumulat de la nceputul anului Impozitul aferent profitului impozabil cumulat pana la sfritul lunii precedente

Pierderea fiscala nregistrat[ se raporteaz luna de luna pana la recuperarea ei, fara a depasi 36 de luni de la data inregistrarii acesteia. Limitele de cheltuieli deductibile se aplica, lunar, astfel incat la finele anului fiscal sa se incadreze in prevederile dispoziiilor legale. Relatia de principiu, cheltuielile deductibile = cheltuieli efective in limitele prevazute de dispozitiile legale.

36

Deducerile fiscale. Din sfera deducerilor fiscale face parte impozitul aferent profitului folosit partial sau total, in Romania pentru achizitionarea sau realizarea in regie proprie de mijloace fixe, brevete si licente destinate modernizarii tehnologiilor de fabricatie, extinderii activitatii in scopul obtinerii de profituri suplimentare, precum si pentru protejarea mediului inconjurator, se reduce cu 50%, iar sumele echivalente reducerii se folosesc cu aceeasi destinatie. Pentru contribuabilii mici, calculul si decontarea impozitului pe profit se face lunar, pe baza : declaratiei de impunere " depusa la organele fiscale pana la 25 inclusiv a lunii urmatoare, acela fiind si termenul de plata a impozitului. Inregistrarile se fac in acest sens sunt: 691 = 441 Impozitul pe profit

Cheltuieli cu impozitul pe profit si plata: 441 Impozitul pe profit =

512 Conturi curente la banci

Operatiile de compensare sau de restituire pentru contribuabilii mici se efectueaza luna de luna, cumulat de la inceputul anului.

In cazul pierderii avem inregistrarea:

441 Impozitul pe profit

=

691 Cheltuieli cu impozit pe profit

Pentru reflectarea in contabilitate a impozitului pe profit s-au folosit urmatoarele conturi: 691 "Cheltuieli cu impozit pe profit" 37

Este un cont de activitate. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor cu impozitul pe profit. In debitul acestui cont se inregistreaza: - valoarea impozitului pe profit (ct.441) 441 "Impozitul pe profit" Este un cont bifunctional. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu bugetul statului privind impozitul pe profit. In creditul contului 441 " Impozitul pe profit " se inregistreaza: -sumele datorate de unitate bugetului statului, reprezentand impozitul pe profit (ct.691) In debitul contului 441 " Impozitul pe profit" se inregistreaza: -sumele virate la bugetul statului, reprezentand impozitul pe profit (ct.512) Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate de unitate, iar soldul debitor sumele varsate in plus.

Reflectarea bifunctionalitatii contului "441" Se explica in cazul in care dupa calculul impozitului pe profit la sfarsitul perioadei se observa ca suma impozitului datorat bugetului este mai mica decat suma virata anterior, aparand astfel necesitatea reflectarii diferentei de impozit varsat in plus sub forma unei creante de recuperat de la buget. Conform contului 441 "Impozitul pe profit" putem avea una din situatiile - impozit datorat - impozit de recuperat sold creditor sold debitor 441 441

38

Cheltuieli pentru care nu se admite deducerea a) impozitul pe profit conform prezentei ordonante, precum si impozitul pe venitul realizat in strainatate, b) amortizarea peste limitele prevazute in ordonanta ; c) amenzile sau penalitatile datorate catre autoritatile romane sau straine ; d) cheltuielile ocazionate de mese, cadouri, distractii si alte asemenea ce depasesc limitele prevazute de lege pentru actiunile de protocol, reclama si publicitate; e) sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor si a provizioanelor, cu exceptia rezervelor legale in limita a 5 % din profitul contabil anual, pana ce acestea vor atinge 20 % din capitalul social ; f) cheltuielile de sponsorizare care depasesc limita cotei prevazute in Legea nr. 34/1994 privind sponsorizarea ; g) cheltuielile cu reparatiile sau imbunatatirile aduse mijloacelor fixe sunt deductibile in limita a 5% din soldul subgrupei de la inceputul anului fiscal, actualizat la inflaie. h) cheltuielile cu dobanzile sunt deductibile in limita unei valori egale cu venituri financiare din dobanzi + 20% din alte venituri. Pentru plata impozitului datorat se face nregistrarea : 691 Cheltuieli cu impozit pe profit si 441 Impozit pe profit 39 = 512 Conturi curente la banci = 441 Impozit pe profit

Daca contribuabilul se afla in situatia ca a platit in plus, se face inregistrarea: 441 Impozit pe profit = 691 Chelt. cu impozitul pe profit.

Diferenta platita in plus se compenseaza prin alte datorii fiscale sau se restituie la cerere. Daca plile anticipate s-au inregistrat prin contul 441, "Impozitul pe profit", inregistrarile sunt: a) impozit pe profit de plata, 691 Cheltuieli cu impozit pe profit = 441 Impozitul pe profit analitic distinct "Impozit de plata" b) compensarea platilor efectuate in cursul anului : 441 Impozitul pe profit analitic distinct "Impozit de plata = 441 Impozitul pe profit, analitic distinct "Plati in avans"

c) pentru diferenta de plata: 441 Impozitul pe profit, analitic distinct "Impozit O varianta opozabila celei de mai sus, aflata in conul vizual al fiscalitatii din Romania, este cea a luarii in considerare a profitului impozabil calculat lunar. = 512 Conturi curente la banci

40

2. 4. IMPOZITUL PE VENIT

Pe linia realizrii reformei fiscale n ara noastr, ncepnd cu 1 ianuarie 2000 a fost introdus o variant modern privind aezarea impozitului pe veniturile realizate de persoanele fizice, respectiv introducerea globalizrii veniturilor i calculul impozitului pe venitul global. O dat cu apariia Ordonanei Guvernului nr.73/1999 s-a renunat la legislaia care reglementa impozitul pe salarii. Noutatea adus de noua reglementare este globalizarea veniturilor realizate de un contribuabil pe parcursul unui an, indiferent de sursa realizrii venitului, urmnd ca impozitul total de plat pentru ntregul an s se calculeze n anul urmtor realizrii veniturilor, pe baza venitului global. Impozitul pe venit a fost reglementat de Ordonana Guvernului nr.7/19 iulie 2001 i Legea nr.493/11 iulie 2002 pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit, modificata cu Legea Codului Fiscal nr 571/2003. Este subiect al impozitului pe venit, persoana fizic rezident, denumit contribuabil: a) persoana fizic romn cu domiciliul n Romnia, pentru veniturile obinute att n Romnia, ct i din strintate; b) persoana fizic romn fr domiciliu n Romnia, pentru veniturile obinute din Romnia prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul Romniei sau ntr-o perioad ce depete n total 183 de zile n orice perioad de 12 luni, ncepnd sau sfrind n anul calendaristic vizat; c) persoana fizic strin, pentru veniturile obinute din Romnia prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul Romniei sau ntr-o perioad ce depete n total 183 de zile n orice perioad de 12 luni, ncepnd sa sfrind n anul calendaristic vizat. Sunt, de asemenea, contribuabili, n conformitate cu Ordonana nr.7/2001, persoanele fizice romne fr domiciliu n Romnia, precum i persoanele fizice strine, care realizeaz venituri din Romnia n alte condiii dect cele menionate mai sus i potrivit conveniilor de evitare a dublei impuneri, dup caz. Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit sunt: a) venituri din activiti independente; b) venituri din salarii; 41

c) venituri din cedarea folosinei bunurilor; d) venituri din dividende i dobnzi; e) venituri din pensii, pentru suma ce depete 5.000.000 lei pe lun; f) venituri din activiti agricole, definite potrivit legii; g) alte venituri. Sunt cuprinse n categoria veniturilor att veniturile n bani, ct i echivalentul n lei al veniturilor n natur. Perioada impozabil este anul fiscal care corespunde anului calendaristic. Venitul impozabil realizat pe o fraciune de an se consider venit anual impozabil. Sunt considerate venituri din salarii, toate veniturile n bani i/sau n natur, obinute de o persoan fizic ce desfoar o activitate n baza unui contract individual de munc, indiferent de perioada la care se refer, de denumirea veniturilor sau de forma sub care se acord, inclusiv indemnizaiile pentru incapacitate de munc, de maternitate i pentru concediul de ngrijire a copilului n vrst de pn la 2 ani. Venitul brut din salarii reprezint suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de realizare a venitului. Venitul net din salarii se determin prin deducerea din venitul brut a urmtoarelor cheltuieli: contribuiile obligatorii datorate, potrivit legii, pentru protecia social a omerilor, pentru asigurrile sociale de sntate, contribuia individual de asigurri sociale, precum i alte contribuii obligatorii stabilite prin lege, dup caz; o cot de 15% din deducerea personal de baz, acordat cu titlu de cheltuieli profesionale, o dat cu deducerea personal de baz la acelai loc de munc. Beneficiarii de venituri din salarii datoreaz un impozit lunar reprezentnd pli anticipate, care se calculeaz i se reine la surs de ctre pltitorii de venituri. Impozitul lunar menionat mai sus se determin astfel: a) la locul unde se afl funcia de baz, prin aplicarea baremului lunar de impunere n vigoare, care se actualizeaz, prin ordin al ministrului finanelor publice, asupra bazei de calcul determinate ca diferen ntre venitul net din salarii aferent unei luni i deducerile personale acordate pentru luna respectiv; 42

b) pentru veniturile obinute n celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferen ntre venitul brut i contribuia la asigurrile sociale de sntate, pe fiecare loc de realizare a acestuia. Pltitorii de salarii i de venituri asimilate salariilor au obligaia de a calcula i de a reine impozitul aferent veniturilor fiecrei luni, la data efecturii plii acestor venituri, precum i de a-l vira la bugetul de stat pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare. Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza informaiilor din fia fiscal, care va fi completat de pltitorul de venituri cu datele personale ale contribuabilului, meniunile referitoare la deducerile personale, veniturile din salarii obinute, impozitul reinut i vrsat n cursul anului, precum i rezultatele regularizrii impozitului pltit pe venitul anual sub form de salarii. Pltitorul de venituri are obligaia s completeze fiele fiscale pe ntreaga perioad de efectuare a plii salariilor, s recalculeze i s regularizeze anual impozitul pe salarii. Fiele fiscale sunt pstrate de pltitor pe ntreaga perioad a angajrii i se transmit organului fiscal competent i angajatului, sub semntur, cte o copie pentru fiecare an pn n ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat. 2..4.1 Calculul si contabilizarea operatiunilor pricind impozitul pe salariu Se supun impozitului pe salarii veniturile realizate sub forma de salarii si alte drepturi salariale primite in cursul unei luni de un salariat, precum si veniturile realizate de colaboratorii de orice natura. Veniturile constituite ca transe sunt, dupa caz, cele lunare pentru salarii si alte drepturi salariale realizate de salariatii de la initatea unde isi desfasoara functia de baza, cu ocazia platii in cazul veniturilor din colaborari prin cumularea platilor facute in aceeasi luna si aceleasi persoane. Cotele de impozit sunt progresive pe transe de venituri. Potrivit ultimelor reglementari, taxa de impozitare se micsoreaza cu sumele platite de salariati cu ajutorul de somaj ( 1%) si contributia la pensia suplimentara ( 3% ). 43

Pentru impozitul datorat se fac inregistrarile : - pentru impozitul pe salarii retinut din drepturile banesti cuvenite salariatilor: 421 Personal remuneraii datorate = % 444 Impozitul pe salarii 423 Personal-ajutoare materiale datorate 424 Participarea personalului la profit Pentru reflectarea in contabilitate a impozitului pe salariu s-au folosit urmatoarele conturi : 421 "Personal remuneratii datorate " Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarii cu personalul pentru salariile cuvenite acestora in bani sau in natura, inclusiv a adaosurilor si premiilor achitate din fondul de salarii. Contul 421 "Personalul remuneratii datorate " este un cont pasiv In creditul contului 421 "Personalul remuneratii datorate" se

inregistreaza: - salariile si alte drepturi cuvenite personalului (641 ) In debitul contului 421 "Personalul remuneratii datorate" se inregistreaza : - retineri din salarii reprezentand: avansuri, sume opozabile salariatiilor datorate tertilor, contributia pentru ajutorul de somaj (1%), contribuitia pentru pensia suplimentara (3%), impozitul pe salarii, precum si alte retineri datorate unitatii (425, 427, 428, 431, 437, 444) ; - sumele neridicate in termen legal de personal (426) ; - sumele nete achitate personalului (532) 44

Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate salariatiilor Contul 444 "Impozitul pe salarii" Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta impozitului pe salarii si a altor drepturi similare datorate bugetului. Contul 444 "Impozitul pe salarii" este un cont de pasiv In creditul contului 444 "Impozitul pe salarii" se inregistreaza : - sumele datorate bugetului reprezentand impozit pe salarii retinut din drepturi banesti cuvenite salariatiilor, potrivit legii (421, 423, 424) ; - sumele retinute de unitate, reprezentand impozit colaboratorii unitatii pentru platile efectuate catre acestia datorat de catre ( 401) ,

- sumele datorate bugetului statului, reprezentand impozit sumplimentar datorat de unitate pentru depasirea fondului de salarii admisibil (631) In debitul contului 444 "Impozitul pe salarii " se inregistreaza: - sumele virate la buget, reprezentand impozit pe salarii si alte drepturi similare (512, 542). Soldul contului reprezinta sumele datorate bugetului.

2.5. IMPOZITUL PE DIVIDENDE

Una din sursele de constituire a fondului bugetului i n acelai timp o prghie financiar prin care statul are posibilitatea s stimuleze dezvoltarea i desfurarea activitii economice, o constituie impozitul pe dividende. Prin Ordonana Guvernului privind impozitul pe dividende (nr. 26/1995) intrat n vigoare la data de 30 august 1995, s-a realizat o reglementare cuprinztoare a impozitului, renunndu-se la norme de trimitere, ca n cazul Legii nr. 40/1992 privind impozitarea dividendelor. Noua reglementare definete, din primul articol, noiunea de dividend, acesta incluznd orice distribuire n bani sau n natur, n favoarea acionarilor sau asociailor din profitul stabilit pe baza bilanului contabil anual i a contului de profit i pierdere, proporional cu cota de participare la capitalul social. 45

Impozitul pe dividende este datorat de acionarii sau asociaii societilor comerciale beneficiari de dividende. n ceea ce privete baza impozabil, impozitul se calculeaz n raport de suma total pe care o reprezint dividendele cuvenite fiecrui subiect al impunerii. Mrimea dividendelor este dependent de volumul profitului net total i cota de participare la capitalul social al subiectului impunerii. Referitor la mrimea dividendelor la societile comerciale cu capital social integral sau majoritar de stat, s-a derogat de la principiul general privind distribuirea ctre acionari sau asociai a ntregului profit rezultat dup deducerea impozitului pe profit. Astfel, s-au stabilit drept limite maxime de constituire din profitul net a surselor financiare necesare fondului de participare a salariailor la profit n cot de 10%; fondului pentru cota de participare a managerului la profitul net i a fondului cuprinznd sumelor pentru constituirea resurselor proprii de finanare n proporie de pn la 50%. n cazul dividendelor n natur, evaluarea produselor acordate ca plat n natur se face la preul de vnzare practicat de unitate pentru produsele din producia proprie sau la preul de achiziie pentru alte produse, iar n cazul serviciilor, pe baza tarifelor pentru aceste servicii. Preurile tarifare sunt cele practicate la data efecturii plii n natur. Dividendele sunt supuse impozitrii cu o cot de 10% din suma acestora. n raport cu nivelul impunerii din alte ri, cota de 10% este relativ redus, urmrindu-se stimularea privatizrii. Generalizarea impozitului pe dividende i stabilirea acestei cote de impunere a eliminat discriminarea existent anterior n acest domeniu, realizndu-se astfel aplicarea principiului tratamentului egal al strinilor i naionalilor beneficiari de dividende. ncepnd cu anul 2000, dividendele sunt supuse impozitrii cu o cot de 5%, potrivit prevederilor Ordonanei Guvernului nr.73/1999 privind impozitul pe venit i Ordonanei Guvernului nr.7/19 iulie 2001 privind impozitul pe venit de la 1 ianuarie 2002. Procedeul de impozitare a dividendelor este cel al reinerii la surs, deci obligaia calculrii, reinerii de la subiectul impozabil i vrsrii impozitului pe dividende revine societilor comerciale distribuitoare de dividende. Impozitul se reine de la acionari sau asociai odat cu plata efectiv a dividendelor, acesta fiind momentul care reprezint termenul de plat a impozitului. Plata impozitului pe dividende se face n lei, iar pentru dividendele distribuite i neridicate de asociai pn la sfritul anului n care s-a aprobat bilanul contabil, termenul de 46

plat al impozitului pe dividende este pn la data de 31 decembrie a anului respectiv. n cazul n care impozitul pe dividende nu este pltit la termen, persoana juridic este obligat la plata majorrilor de ntrziere ncepnd cu ziua lucrtoare imediat urmtoare expirrii termenului de plat i cu data plii efective a impozitului, inclusiv. Constatarea, controlul, urmrirea i ncasarea impozitului pe dividende, precum i majorrile de ntrziere aferente, se efectueaz de ctre organele fiscale din subordinea direciilor generale ale finanelor publice i controlului financiar de stat judeene i ale municipiului Bucureti. Organele fiscale au dreptul de a controla operaiile care au n vedere evitarea sau deducerea plii impozitului pe dividende, precum i a reine extrase sau fotocopii ale documentelor care pot constitui dovezi n determinarea obligaiei fiscale. Termenul de prescripie pentru stabilirea impozitului pe dividende este de 5 ani. Politica de dividende. Opiunea agenilor economici ntre reinvestirea unei pri ct mai mare a din profitului net al acionarilor sau distribuirea acestuia sub form de dividende definete politica de dividend. Fiscalitatea aplicat celor dou venituri obinute din deinerea de aciuni, dividendul i ctigul de capital rezultat din creterea valorii aciunilor, joac un rol important n alegerea unei politici de dividend. Dac rata de impozitare este aceeai, atunci politica de dividend poate fi considerat neutr. Dac cele dou surse de venit se impoziteaz diferit, atunci devine evident impactul politicii de dividend asupra valorii. O rat ridicat de impozitare a dividendelor, n raport cu rata de impozitare a ctigurilor de capital, determin n principiu, reinvestirea profitului. De asemenea, o rat mai mare a impozitului pe totalitatea veniturilor (salarii, dividend, ctiguri de capital, etc.) dect rata de impozitare a profitului va ncuraja reinvestirea profitului. Reinvestirea din profitul ntreprinderii va conduce la creterea ncrederii publicului fa de ntreprindere la creterea valorii de pia a firmei. Cointeresarea material a unitii economice, prin autofinanare pe seama profitului reprezint calea principal de dezvoltare a acesteia, motiv pentru care este necesar ca statul s aplice o politic fiscal raional, pentru a crea condiiile pentru o cretere economic corespunztoare.

47

2.5.1. Contabilizarea operatiunilor privind impozitul pe dividente : 1. Dividentele de plata datorate asociatiilor, inclusiv unitatilor din cadrul grupului % 107 Rezultatul raportat 121 Profit si pierdere 129 Repartizarea profitului 2. La plata dividentelor se face inregistrarea, 457 Dividente de plata = % 446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate ( impozitul pe dividente) 512 Conturi cuvenite la banci 531 Casa 3. Plata impozitului pe dividente datorat, 446 = 5121 Conturi curente la banci Dividente de plata 457

Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

Pentru reflectarea in contabilitate a impozitului pe dividente am folosit conturile :

48

Contul 457 "Dividente de plata " Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta dividentelor datorate actionarilor sau asociatiilor potrivit aportului de capital ; Contul 457 "Dividente de plata " este un cont pasiv; In creditul contului 457 " Dividente de plata " se inregistreaza: - dividente datorate actionariilor sau asociatiilor din profitul utilizat (129, 107). In debitul contului 457 "Dividente de plata" se inregistreaza : - sumele achitate asociatiilor sau actionariilor (512, 531 ) - impozitul pe dividente (446) ; - sumele lasate in contul curent al asociatiilor, reprezentand dividente ( 455). Soldul asociatiilor. Contul 446 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate ". Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu bugetul statului sau cu bugetele locale privind impozitele, taxele si varsamintele asimilate cum sunt : accizele, impozitul pe titeiul din productia interna si pe gaze naturale, impozitul pe dividente, impozitul pe cladiri si impozitul pe terenuri taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, varsaminte din profitul net al regiilor publice, ICM inclusiv in facturiile emise inainte de 01.07.1993, alte impozite si taxe. Contul 446 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" este un cont pasiv. 49 contului reprezinta dividentele datorate actionariilor sau

In creditul contului 446 " Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" se inregistreaza : - valoarea altor impozite, taxe si varsaminte asimilate, se inregistreaza, - valoarea altor impozite, taxe si varsaminte asimilate, datorate statului ( 129, 635) ; - impozitul pe dividente datorat ( 457) ; - sumele restituite de la buget, reprezentand varsaminte efectuate in plus din impozite, taxe si alte varsaminte asimilate (512). In debitul contului 446 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" se inregistreaza : - platile efectuate bugetului statului sau bugetelor locale privind alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (512) Soldul contului reprezinta sumele datorate bugetului statului sau bugetelor locale.

2.6. IMPOZITUL I TAXELE LOCALE

Finanarea

aciunilor

edililor

gospodreti,

dezvoltrii

reelei

de

nvmnt, sntate, cultur i art, creterii gradului de urbanizare a oraelor i municipiilor, necesit constituirea de venituri proprii provenind din impozite i taxe locale. Prin Legea nr. 27/17.05.1994, modificat prin Ordonana de Urgen nr. 62/1998, au fost stabilite o multitudine de impozite i taxe cu caracter local, precum i metodologia de calcul referitoare la acestea, dintre care se remarc: impozitul pe cldiri, impozitul pe terenurile ocupate de cldiri i alte construcii, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru folosirea locurilor publice, taxa pentru folosirea mijloacelor de publicitate, afiaj, reclam, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor i autorizaiilor n domeniul construciilor i alte taxe locale. 50

ncepnd cu 1 ianuarie 2003 a intrat n vigoare Ordonana Guvernului nr.36/2002, aprobat prin Legea nr.522/17 iulie 2002 privind impozitele i taxele locale. Pentru a evidenia principalele elemente ale impunerii pentru fiecare obligaie fiscal n parte, voi insista asupra unora dintre impozitele i taxele locale.

IMPOZITUL PE CLDIRI

Impozitul pe cldiri a fost instituit pentru cldirile proprietate a persoanelor fizice situate n municipii, orae, comune, pentru cldirile persoanelor juridice particulare, precum i pentru cldirile proprietate a statului sau autoritilor administrativ teritoriale, ale regiilor autonome, societilor comerciale, organizaiilor cooperatiste i altor organizaii de interes colectiv, indiferent dac persoanele fizice sau juridice sunt romne sau strine. Conform legislaiei n vigoare (Legea 27/1994, modificat prin O.G. nr.193 din 25.08.1995) pentru a se stimula reglementarea tuturor impozitelor i taxelor locale, subiecii impunerii pentru toate impozitele i taxele respective sunt definii n mod comun i unitar. Astfel, au obligaia de a plti impozitele i taxele locale, persoanele fizice, persoanele juridice, asociaiile familiale, asociaiile agricole, unitile economice ale unor persoane juridice, precum i ale organizaiilor politice i obteti, instituiilor publice, fundaiilor, unitilor de cult, filiale, sucursale reprezentanele autorizate s funcioneze pe teritoriul Romniei, aparinnd persoanelor fizice i juridice romne i strine i altele similare. n mod concret, subiect al impunerii n cazul impozitului pe cldiri,