1

EVOLUŢIA ECONOMIEI REPUBLICII MOLDOVA ÎN PRIMELENOUĂ LUNI ALE ANULUI 2013: REALIZĂRI ȘI PROVOCĂRIRecent, Biroul Naţional de Statistică a prezentat rezultatele privind evoluţia PIB în primele nouăluni ale anului, care în pofida incertitudinilor parvenite din mediul extern, indică asupra uneievoluţii foarte bune a economiei naţionale în acest an. Conform datelor oficiale, creşterea volumuluiPIB în această perioadă a atins nivelul de 8%, însumând 73312 mil. lei.De menţionat că, în a doua jumătate a anului, de rând cu alte instituţii abilitate în domeniu, INCE şi-a actualizat prognozele privind evoluţia principalilor indicatori macroeconomici care au fostprezentate în octombrie cu prilejul lansării celei de a 10-a ediţii a buletinului trimestrial „Tendinţeîn economia Moldovei” (septembrie 2013). Conform ultimelor estimări, care la acel moment au fostapreciate de al ca fiind prea optimiste, creşterea volumului PIB a fost prognozată la 6,5%.

Figura 1. Indicele volumului fizic al PIB, %Sursa: Elaborat în baza datelor BNSSub aspect comparativ faţă de principalii parteneri economici, economia naţională a evoluat curitmuri net superioare în acest an. Această conjunctură a mediului extern, ne-a ţinut oarecum însuspans în ceea ce privește gradul în care factorii externi vor favoriza creșterea economică a ţării:unii parteneri occidentali se recuperează treptat (Italia, Germania, Marea Britanie, Polonia), iar alţiisunt încă în declin comparativ cu anul precedent (Italia, Republica Cehă); SUA și-a continuatcreșterea, dar foarte lent; situaţia partenerilor estici este și mai pesimistă – Ucraina se află înrecesiune încă de la sfârșitul anului precedent, iar creșterea economică în Federaţia Rusă atemperat vizibil. Aceste tendinţe, precum și embargoul impus Republicii Moldova, începând cu luna

CONSTATĂRI ŞI SOLUŢII

www.iefs.mdiefs@iefs.md

Tel.:(+373 22) 50-11-00MD-2064, Republica Moldova

Chișinău, str. Ion Creangă 45

2

septembrie pentru unele produse agroalimentare s-au reflectat nemijlocit asupra ritmurilor decreștere ale economiei, care probabil puteau fi și mai mari.Tabelul 1. Creșterea economică a principalilor parteneri economici ai R. Moldova

T1.2012 T2.2012 T3.2012 T4.2012 T1.2013 T2.2013 T3.2013SUA 3,3 2,8 3,1 2,0 1,3 1,6 1,8UE - 28 0,1 -0,3 -0,5 -0,7 -0,8 -0,1 0,1România -0,1 1,9 -1,1 0,9 2,2 1,5 4,1Rusia 4,0 4,3 4,0 1,8 1,9 1,2 1,2Ucraina 2,2 3,0 -1,3 -2,5 -1,0 -1,3 -1,3R. Moldova 1,0 0,6 -1,7 -2,5 3,5 6,1 12,9Sursa: OECD.StatExtracts, Eurostat, BNS, SNS al UcraineiÎn acest context, trebuie de menţionat că al doilea an la rând, factorul determinant al evoluţiei PIB afost situaţia din sectorul agricol. În anul precedent, sectorul agricol a redus din creșterea PIB -2,9%. În primele nouă luni ale anului curent, însă, acesta a avut cea mai mare contribuţie pozitivă –(+) 3,7%. Creșterea a fost una semnificativă, dar este o tendinţă caracteristică sectorului agricolmoldovenesc. Un scenariu asemănător ar putea fi observat și după seceta care a avut loc în anul2007.

Figura 2. Creșterea volumului producţiei agricole, %Sursa: Elaborat în baza datelor BNSLa fel, a sporit și contribuţia industriei la creșterea PIB în această perioadă. În ianuarie-octombrie,producţia industrială a fost în creștere cu 5,9%. Contribuţia cea mai mare, de 4,4% a avut-oindustria producătoare de mașini și aparate electrice, un rol important în sector avându-l afacerilecu capital străin de producere a cablurilor. O contribuţie semnificativă a avut-o și fabricarea altorproduse din minerale nemetalifere, precum și unele subramuri ale industriei alimentare susţinutăde evoluţiile bune din agricultură. Totodată, efectele acestor tendinţe sunt par deevoluţiile descrescătoare din alte sectoare. Începând cu luna august, industria de producere avinurilor a fost în descreștere comparativ cu perioadele similare ale anului precedent, în octombriescăderea fiind de 40,4% (de notat că la data de 10 septembrie al acestui an, Serviciul Sanitar alFederaţiei Ruse a anunţat privind interzicerea importului de vinuri moldovenești). Fabricareauleiurilor și grăsimilor animale și vegetale s-a redus cu 81,8%. Industria textilă, de confecţii șide producere a încălţămintei, au scăzut în primele 10 luni ale anului cu 1,2%, 1,5% și,

3

corespunzător, 3%. De menţionat că toate aceste sectoare deţin o pondere importantă înexporturile moldovenești, comparativ cu alte sectoare.Cea mai mare contribuţie la formarea PIB a aut-o valoarea adăugată creată în sectorul serviciilor.Creșterile cele mai mari le-au înregistrat comerţul cu amănuntul, transporturile şi comunicaţiile,serviciile hoteliere și restaurante, sectorul de construcţii ceea ce indică asupra revenirii treptatea consumului intern.Consumul final a sporit în primele 9 luni ale anului cu 6,5%, inclusiv consumul gospodăriilorpopulaţiei cu 6,6 %. În trimestrul trei venitul mediu lunar al populaţiei a constituit 1755,5 lei,sporind cu 16,6% faţă de perioada similară a anului precedent, în termeni reali această creșterefiind de 12,1%. Totodată, creşterea veniturilor a fost asigurată mai cu seamă de remiteri și deprestaţiile sociale, cu precădere de pensii – cu 29,5% și, corespunzător 23,3%. Veniturile dinactivitatea salarială au evoluat mai lent, cu 17,6%, ceea ce a determinat menţinerea contribuţieisale la formarea veniturilor practic la nivelul trimestrului III al anului precedent.Volumul transferurilor efectuate din străinătate prin sistemul bancar în favoarea persoanelorfizice a constituit în ianuarie-octombrie al acestui an 1319 mil. USD, fiind în creștere cu 7,6%,comparativ cu perioada similară a anului precedent. În pofida temperării economiei rusești de undeprovin aproximativ 60% din remiteri, transferurile din străinătate au crescut mai rapid comparativcu anul precedent în aceeași perioadă, totodată se resimte o modificare progresivă a structuriivalutare a acestora. Ponderea transferurilor în ruble rusești a constituit 36,4% în trimestrul 3, întimp ce în perioada similară a anului trecut aceasta a reprezentat un sfert, iar în 2011 -18,9%.

Figura 3. Structura valutară a transferurilor efectuate din străinătate în favoareapersoanelor fizice, %Sursa: Elaborat în baza datelor BNMTendinţă pronunţată, cu precădere, în perioada ce a urmat după criza anilor 2009, în primele 10luni ale anului, importurile de bunuri au crescut mai temperat decât exporturile– 5,2% comparativcu 10,6%, ceea ce a reţinut creșterea soldului negativ al balanţei comerciale cu bunuri la doar 1,4%.Astfel, în această perioadă exporturile au constituit 1944,2 mil. USD, iar importurile – 4450,9 mil.USD. După cum se aștepta de la începutul anului, un impuls exporturilor l-a dat creșterea producţieiagricole din acest an, dar și echipamentele electrice – una dintre ramurile care a cunoscut odezvoltare vizibilă pe parcursul ultimilor ani. Din punct de vedere geografic, creșterea a fostasigurată de livrările efectuate spre occident și în alte ţări, în timp ce exporturile spre ţările CSIau sporit cu doar 0,9%, ceea ce a determinat reducerea cotei acestor ţări în total exporturi cu 3,8p.p., constituind 39,5%.

4

Per ansamblu, situaţia economică pare a fi oarecum incertă încă, iar mediul de afaceri șiconsumatorii finali reticenţi în a-și majora cheltuielile. Evoluţia cifrei de afaceri realizată de cătreîntreprinderile cu activitate principală de comerţ a fost destul de volatilă. Datele disponibile pentruprimele 9 luni ale anului indică o creștere a volumului cifrei de afaceri (CA) a întreprinderilor cuactivitate principală de comerţ cu amănuntul cu doar 1,2%. Indicele valoric al CA al întreprinderilorde comerţ angro a constituit 3,4%, pe fondul unei creșteri al IPC cu 4,5%.

Figura 4. Cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principala de comerţ cu amănuntulși angro, % f.p.s.a.p.Sursa: Elaborat în baza datelor BNSÎn ianuarie-octombrie am putut asista la o temperare a creșterii IPC, cel puţin comparativ cuevoluţiile aceleiași perioade din ultimii trei ani, constituind 4,6%, iar tendinţa a fost determinată,preponderent de reducerea ritmurilor de creștere la servicii, în timp ce evoluţia preţurilor pentruprodusele neagricole a fost mai mult sau mai puţin stabilă. Recolta agricolă buna din acest an apermis temperarea ritmurilor de creștere a produselor agroalimentare pentru câteva luni, însăîncepând cu luna octombrie acestea și-au reluat tendinţa de accelerare.

Figura 5. Modificarea IPC, % f.p.s.a.p.Sursa: Elaborat în baza datelor BNS

5

În acest context, trebuie de notat că preţurile mondiale la produsele alimentare au avut o tendinţăgenerală de scădere în al doilea trimestru comparativ cu perioada similară a anului 2012.

Figura 6. Modificarea preţurilor mondiale, 2005=100, %Sursa: Elaborat în baza datelor FMIActivitatea investiţională în primele trei trimestre nu a înregistrat performanţe prea bune.Formarea brută de capital fix a sporit în primele 9 luni cu 3,2%, valoare superioară nivelului de0,1% marcat în perioada similară a anului precedent, dar cu mult mai mică, comparativ cu creștereade 13,2% în p.s. a anului 2011.

Figura 7. Cursul de schimb și intervenţiile BNM pe piaţa valutarăSursa: Elaborat în baza datelor BNMÎn prima jumătate a anului 2013, piaţa valutară a avut o evoluţie relativ stabilă, însă în lunile iulie-septembrie intervenţiile BNM pe piaţa valutară au determinat deprecierea leului faţă de USD șiindirect faţă de Euro. Deprecierea monedei naţionale poate avea efecte benefice pentru economianaţională. În cazul Republicii Moldova această operaţiune generează venituri suplimentare pentrubuget și câștiguri adiţionale în monedă naţională din exporturi și transferurile efectuate dinstrăinătatea, fapt ce stimulează creșterea. Pe de altă parte, o depreciere continuă a monedei

6

naţionale poate avea drept consecinţă creșterea presiunilor inflaţioniste, în felul acesta diminuândputerea de cumpărare a veniturilor populaţiei, dar și majorând cheltuielile pentru procurareagazului în sezonul rece.Perturbările sectorului bancar din acest an, precedat de situaţii incerte și în anii ce l-au precedatpare să lase amprentele sale asupra capacităţilor băncilor de a atrage depozite la termen. Volumuldepozitelor noi la termen atrase în acest an, au avut, mai cu seamă o evoluţie negativă,înregistrându-se o ușoară îmbunătăţire în a doua jumătate a anului. Iar evoluţia pieţei crediteloracordate în valută naţională, indică că aceasta poate fi încă menţinută pe un trend pozitiv. Totodată,riscurile sunt majore, în cazul în care piaţa depozitelor la termen se va menţine în aceiași situaţie deincertitudine.

Figura 8. Evoluţia pieţei creditelor și a depozitelorSursa: Elaborat în baza datelor BNMIndicatorii de stabilitate ai finanţelor publice au niveluri ce nu reprezintă riscuri, iar evoluţia lor întimp nu indică asupra unor riscuri ce ar putea apărea până la sfârșitul anului 2013. Veniturilebugetului public naţional au constituit 29,4 mild. lei cu 9,1% mai mult comparativ cu ianuarie-octombrie anul precedent, în timp ce cheltuielile – 29,8 mild. lei, în creștere cu 7,2%. Net inferiorvalorii prevăzute de 4043 mil. lei, deficitul bugetar a constituit 431,8 mil. lei. Deficitul foarte micpoate fi explicat de nivelul jos de executare a cheltuielilor planificate pentru perioadacorespunzătoare – 87,7%, situaţie atestată la toate capitolele de cheltuieli cu excepţia credităriinete. În același timp, trebuie de menţionat că veniturile bugetare au fost executate în mărime de98,1% faţă de valoarea prevăzută pentru perioada de gestiune, inclusiv veniturile fiscale depășindcu 1,9% valoarea prevăzută.ConcluziiDatele disponibile pentru primele nouă luni ale anului indică asupra unei creşteri foarte bune înacest an, care agregat pentru cele 12 luni ar putea oscila între 8-9%. Totodată, după cum arată şiexperienţele anterioare, această creştere este determinată, preponderent, de recuperareasectorului agricol după un an secetos, iar aceasta nu ne garantează acelaşi succes şi în anii ceurmează. Deficienţele de structură din acest sector îl face foarte sensibil la şocurile climaterice.

7

La fel şi industria a avut o evoluţie bună. Însă, iarăşi, aceasta a fost stimulată, cu precădere decreşterea producţiei agricole, deşi s-au evidenţiat şi alte industrii cum ar fi cea de producere aaparatelor electrice şi a produselor din minerale nemetalifere.Evoluţiile pozitive ale sectorului de producere şi de servicii au fost susţinute şi de o reanimare aconsumului intern şi a cererii externe, inclusiv din partea partenerilor occidentali. Însă, creştereaacestora pare a fi destul de fragilă încă, inclusiv activitatea antreprenorială, iar aceasta se datoreazăcarenţelor sistemului economic şi constrângerilor care întârzie să fie eliminate. Cazurile care s-auprodus în sistemul bancar a redus din încrederea societăţii care s-a reflectat într-o scădere aplasamentelor noi la termen efectuate. Instabilitatea politică reduce din atractivitatea economieipentru investitori şi pentru finanţatorii externi. Investiţiile cresc, dar prea lent comparativ cunecesităţile economiei, iar pentru prima jumătate a anului investiţiile străine în capital social aufost chiar în descreştere, comparativ cu perioada similară a anului precedent. Până în lunaoctombrie, doar 47,1% din granturile externe planificate în bugetul naţional au fost executate.Un rol important pentru susţinerea economiei în acest an au avut-o intervenţiile BNM pe piaţamonetară şi cea valutară. Însă, intervenţiile orientate spre deprecierea valutei naţionale pe untermen mai lung ar putea genera şi unele efecte adverse de ex. creşterea presiunii inflaţioniste şideteriorarea termenilor de schimb, iar pentru unele produse chiar reducerea importurilor şi,corespunzător, a încasărilor la buget.La fel, în acest an s-au produs o serie de iniţiative orientate spre sporirea competitivităţii economieinaţionale: parafarea Acordului de asociere cu UE, începerea construcţiei gazoductului Iaşi-Ungheni,crearea câtorva parcuri industriale etc. Totodată, aceste iniţiative necesită a fi urmate de acţiuniconcrete de implementare pentru a le asigura şi o finalitate. Or, aceste proiecte sunt nişte paşi spreasigurarea unui model de dezvoltare sustenabilă a economiei.Alexandru Stratan, Victoria Clipa

Academia de Științe a Moldovei, Institutul Național de Cercetări Economice