Evoluia regimului cursului de schimb din CEHIA

CUPRINS

1.Consideraii Generale .............................................................................................................3 2.Cursul valutar:concept;functii;forma... 33. Factori care influentraza asupra cursului valutar ......... 64. Balanta de plati .... 75. Studiu de caz.. 9

1. Consideraii generale

Moneda joac un rol decisiv n existena de zi cu zi a fiecruia dintre noi, drept urmare va deine o poziie privilegiat i n analizele decidenilor de politici economice.Moneda se definete prin funciile sale: intermediar al schimburilor, unitate de msur a valorii, instrument de rezerv a valorii i nu n ultimul rnd, mijloc de plat.Cei care dein moneda au puterea de a obine bunuri si servicii din ara n care a fost emis moneda respectiv, dar cei care o emit si o distribuie au o putere si mai nsemnat: aceea de a influena distribuirea avuiei din ara respectiv. Este, asemeni tuturor puterilor, o putere disputat: Money is power[footnoteRef:1]. [1: ]

Bncile centrale au beneficiat de sprijinul puterii politice i astfel, n prezent, dein monopolul emisiunii monetare. Dup 1989, Banca Naional a Romniei a fost reorganizat i a preluat urmtoarele funcii ca Banc Central: emisiune monetar, asigurarea stabilitii monetare, administrarea rezervelor valutare ale rii, urmrirea executrii balanei de pli externe, supravegherea activitilor bancare.

2. Cursul valutar: concept, funcii, forme

Schimburile economice internaionale fiind exprimate n valut presupun cunoaterea cursului valutar i a factorilor ce exercit influen asupra lui.Cursul valutar reprezint raportul valoric dintre moneda unei ri i moneda altei ri sau preul unei valute exprimat n alt valut. ntr-o alt formulare cursul valutei exprim preul la care o moned naional se schimb cu alt moned . Raportul de schimb dintre valute are un caracter sintetic, deoarece permite compararea produsului intern brut, a preurilor, a salariilor i a productivitii muncii.Cursul de schimb al valutei i exprim menirea prin urmtoarele funcii : funcia de instrument de evaluare a bunurilor i a serviciilor din relaiile economice internaionale; funcia de instrument de conversie i de comparare a puterii de cumprare a monedelor din diferite ri; funcia de mecanism de influen n relaiile economice internaionale prin care pot fi stimulate exporturile, restrnse importurile i modificat echilibrul valutar.Cursul de schimb al valutei se formeaz n mod diferit n funcie de anumii factori i de perioada de timp: n condiiile n care valorile paritare ale monedelor se exprimau n aur, cursul valutei se va calcula in functie de cantitatile de aur reflectate de monede

cursul valutar poate fi stabilit n mod convenional de autoritatea monetar a unei ri; cursul valutar se formeaz prin confruntarea cererii i a ofertei de valut pe piaa valutar; cursul valutar se calculeaz n funcie de raporturile a dou monede fa de o alt moned; cursul valutar se poate determina pornind de la puterea de cumprare a unei monede care se raporteaz la puterea de cumprare a altei monede. Din acest raport rezult numrul unitilor monetare naionale pentru o unitate monetar strin.

Puterea de cumprare a unei monede depinde de bunurile i serviciile oferite i de nivelul preurilor. Paritatea puterii de cumprare reflect bunurile i serviciile ce se pot achiziiona cu unitile monetare din dou ri.Prin ajustarea cursului de schimb al unei monede fa de o alt moned cu diferenialul de inflaie din dou ri se obine cursul de schimb real.Cursul oficial se caracterizeaz prin faptul c se stabilete de autoritatea monetar a unei ri, fie la paritate fie la un nivel convenional. n perioada exprimrii valorii monedelor n aur cursul valutar se forma n funcie de cantitatea de aur a monedelor, iar banca central se angaja s l menin mai mult vreme la acelai nivel fiind cunoscut sub denumirea de curs fix.Cursurile fixe se menineau la acelai nivel prin intervenia autoritii monetare pe piaa valutar, respectiv prin vnzarea i cumprarea de valut din rezervele oficiale.Cursurile flotante se individualizeaz prin faptul c se formeaz pe piaa valutar n funcie de influenele factorilor economici monetari i financiari, avnd nivel variabil i flexibil. Cursurile fluctuante exprim formarea raporturilor de schimb dintre valute n anumite limite n mod liber (limite de fluctuare mai mari dect cele din perioada cursurilor fixe) iar pe msura atingerii lor, autoritatea monetar intervine pe pia pentru a limita variaia cursului de schimb.Sistemul valutar de la Bretton Woods (SUA) din anul 1944 a funcionat pe baza mecanismului cursurilor fixe. Cursurile de schimb ale monedelor rilor membre ale F.M.I. oscilau n jurul paritii n limita de 1%. rile membre ale F.M.I. se angajau s menin cursurile monedelor n limitele marjelor de fluctuaie prin intervenii pe pieele valutare.Mecanismul cursurilor de schimb fixe aplicat de rile membre ale FMI n relaiile economice internaionale a fost justificat prin urmtoarele argumente : mecanismul cursurilor de schimb fixe urmrea s formeze i s menin stabilitatea n schimburile economice internaionale; operatorii care se angajau n contractele comerciale internaionale erau supui unor riscuri reduse; mecanismul cursurilor fixe era menit s asigure o administrare eficient i echitabil a resurselor valutare. n perioada aplicrii mecanismului cursurilor fixe s-au manifestat unele efecte negative. n msura n care se modifica cursul de schimb peste limitele stabilite se manifesta incertitudine n derularea tranzaciilor comerciale internaionale; banca central i dirija rezervele valutare spre susinerea cursului de schimb i se diminua influena lor n stabilirea echilibrului valutar; Evoluia economic a statelor capitaliste n anii 1950-1970, presiunile de pe piaa aurului i ali factori economici i monetari au exercitat influen asupra relaiilor economice internaionale i au determinat renunarea la mecanismul cursurilor de schimb fixe n anul 1971. n acest context, cea de a doua modificare a statutului Fondului Monetar Internaional din anul 1978 a prevzut principiul potrivit cruia rile membre se bucur de libertate n alegerea politicii de curs. n conformitate cu prevederile art. IV din statutul Fondului Monetar Internaional rile membre sunt invitate s colaboreze cu Fondul i cu celelalte ri membre n aplicarea flotrii cursurilor valutare.

3. Factori care influeneaz asupra cursului valutar

a) Raportul de schimb dintre valute este o variabil care depinde de factori interni i externi. Din punct de vedere al naturii lor factorii care influeneaz asupra cursului de schimb pot fi economici, monetari, financiari i psihologici . Unul din factorii cei mai importani care influeneaz asupra cursului valutar l constituie situaia balanei de pli. Echilibrul balanei de pli externe este dependent de valoarea exporturilor i a importurilor, de gradul de eficien i competitivitate al produselor, de nivelul preurilor, de serviciile internaionale i de conjunctura de pe pieele internaionale. La rndul su, cursul de schimb influeneaz asupra echilibrului balanei de pli externe ca urmare a relaiei de conexiune dintre ele. Devalorizarea (deprecierea) valutei stimuleaz creterea exporturilor, restrnge importurile i determin o tendin de echilibrare a balanei de pli. Aprecierea valutei contribuind la descurajarea exporturilor, la stimularea creterii importurilor, genereaz dezechilibru n balana de pli. b ) Raportul dintre cererea i oferta de valut exercit influen asupra cursului valutar. Cererea de valut depinde de valoarea importurilor, de serviciile internaionale necesare de termenele de rambursare a creditelor, de nivelul dobnzilor i de ieirile de capitaluri. Oferta de valut este determinat de exportul de mrfuri, de ncasrile din servicii internaionale, ncasrile din rambursri de credite i dobnzi i de intrrile de capital. Unele influene ale factorilor care determin cererea i oferta de valut se pot compensa ntre ele. De exemplu, influena ieirilor de capital se atenueaz prin majorarea exportului de mrfuri sau dezvoltarea serviciilor internaionale. Creterea importului de mrfuri se compenseaz cu influena intrrilor de capital. c ) Creterea masei monetare n circulaie contribuie la deprecierea valutei, iar msurile de reducere a masei monetare determin aprecierea monedei; d ) Extinderea sau reducerea creditului influeneaz asupra economiei naionale i implicit asupra cursului de schimb; e ) Dobnda ridicat descurajeaz solicitarea de credit, diminueaz masa monetar n circulaie i genereaz efecte pozitive asupra cursului de schimb. Scderea dobnzii faciliteaz accesul la credit, determin creterea masei monetare n circulaie i deprecierea valutei. O influen direct asupra cursului de schimb exercit dobnzile bancare la mprumuturile acordate de bnci i dobnzile la titlurile de stat; f ) Raportul dintre preurile de export i preurile bunurilor importate influeneaz asupra cursului valutar; g ) Creterea inflaiei interne determin deprecierea valutei, iar scderea indicelui inflaiei se reflect pozitiv asupra cursului valutei; h ) Deficitele i excedentele bugetare influeneaz asupra cursului de schimb; i ) Politica de impozite i structura cheltuielilor bugetare stimuleaz sau restrng producia intern, consumul n sectorul public i influeneaz asupra cursului de schimb; j ) Msurile de politic economic favorizeaz sau ngrdesc schimburile economice internaionale i implicit exercit influen asupra cursului de schimb; k ) Cumprarea sau vnzarea de valut pe piaa valutar de ctre bnci se reflect asupra cursului de schimb;

4. Balana de pli

Componentele balanei de pli potrivit standardelor F.M.I:1) Contul curent (Balana de pli curente)a) Bunuri si serviciii) Bunuri formeaz balana comercial, cea mai important component a balanei de pli si reprezint importul si exportul de bunuri corporale evaluate f.o.b.(frontiera vamal a rii exportatoare).1. Mrfuri de export/import;2. Bunuri pentru prelucrare;3. Reparaii la bunuri;4. Aur nemonetar.ii) Servicii formeaz balana serviciilor si nregistreaz ncasrile si plile rezultate din derularea operaiunilor de:(1) Transporturi (mrfuri, pasageri); (2) Turism: deplasri oficiale; turism particular indiferent de scop; schimb valutar;(3) Alte servicii: comunicaii; construcii; asigurri, reasigurri; servicii financiare; servicii de informatic; taxe licen; leasing; servicii de post, telecomunicaii, radio si televiziune; servicii culturale si de recreere; alte servicii.b) Veniturii) Venituri din munc: salarii si alte compensaii, pltite n numerar sau n natur cstigate ntr-o alt economie, dect cea de reziden.ii) Venituri din investiii:(1) directe;(2) de portofoliu.iii) Venituri din alte investiii de capitalc) Transferuri curente reprezint intrri sau iesiri de resurse reale sau financiare fr ocompensare din partea beneficiarului si cuprind:i) transferuri ale administraiei publice: subvenii sau donaii, asisten tehnic, despgubiri impuse de tratate de pace, contribuii ale statului la organizaii internaionale etc;ii) transferuri private: venituri ale muncitorilor angajai n alte economii, ajutoare, cadouri, bilete la loterie vndute, premii cstigate, pensii necontractuale de la agenii neguvernamentale etc;2) Contul de capital si financiar (Balana miscrilor de capital)a) Contul de capital cuprinde operaiunile de ncasri si pli legate de transferul internaional de capital (datorii guvernamentale si neguvernamentale), achiziionarea sau vnzarea de active care nu sunt rezultatul activitii umane si active intangibile care sunt efectuate ntre rezideni si nerezideni:1. Transferuri de capital ale sectorului oficial si a altor sectoare.2. Achiziionarea/vnzarea de active nemateriale, nefinanciare.b) Contul financiar cuprinde totalitatea tranzaciilor cu active si pasive financiare externe ale unei economii care presupun transferul dreptului de proprietate, inclusiv crearea si lichidarea de creane.i) Investiii directe ale rezidenilor n strintate si ale nerezidenilor n Romniaii) Investiii de portofoliu: aciuni, obligaiuni si bilete, instrumente ale pieei monetare si derivate financiare.iii) Alte investiii cuprind credite comerciale, depozite bancare, mprumuturi obinutede la organisme financiare internaionale.iv) Active de rezerv: aurul monetar deinut de autoritatea monetar, creanele autoritilor asupra nerezidenilor, disponibiliti n Drepturi Speciale de Tragere si poziia rezervelor la F.M.I.v) Conturi de cliring/barter (guvernamentale si neguvernamentale).vi) Conturi n tranzit.3) Erori i omisiuni

5. Studiu de caz: evoluia cursului de schimb n Cehia n legtur cu componentele balanei de pli

Conform datelor publicate de Eurostat, cursul mediu de schimb al coroanei cehe n raport cu euro a evoluat astfel:

Analizand cursul valutar al monedei nationale, in perioada 1999 - 2013 observam urmatoarele aspecte:-minimul ratei de schimb s-a atins in anul 2010, minim inregistrat datorita unu an bun pentru agricultura, s-au exportat produse agricole, a intrat valuta in tara de la investiii straine in anii, ca in perioada sarbatorilor romanii care lucreaza in strainatate au adus valuta in tara-maximul ratei de schimb a fost atins in anul 1999, datorat unui an agricol slab si lipsei investitiilor straine

Balance of payments

Table 1: Current account balance with the rest of the world, 2001-2011 (1)

(EUR 1 000 million)

20012002200320042005200620072008200920102011

EU-27-93.8-16.2-30.8-35.7-83.5-139.6-125.9-261.5-90.3-82.2-66.6

Euro area-27.246.120.760.810.8-12.67.4-143.5-21.9-6.8-2.3

Belgium8.812.09.49.36.05.95.4-5.7-5.35.0-3.7

Bulgaria-0.9-0.4-1.0-1.3-2.7-4.6-7.8-8.2-3.1-0.40.4

Czech Republic-3.7-4.4-5.0-4.7-1.0-2.4-5.7-3.3-3.4-5.9-4.5

Denmark5.64.66.55.99.06.53.16.87.313.015.5

Germany0.042.740.5102.4112.6144.7180.9153.6140.6150.7147.7

Estonia-0.4-0.8-1.0-1.1-1.1-2.1-2.6-1.60.50.50.5

Ireland-0.8-1.30.0-0.9-5.7-6.3-10.1-10.2-4.70.81.1

Greece-10.6-10.2-11.3-10.7-14.7-23.8-32.6-34.8-25.8-23.0-21.1

Spain-26.8-23.8-27.5-44.2-66.9-88.3-105.3-104.7-50.5-47.4-37.5

France26.319.211.59.0-8.3-10.3-18.9-33.7-25.1-30.2-38.9

Italy3.4-5.6-10.4-4.6-12.6-22.3-19.9-45.2-30.1-54.7-50.3

Cyprus-0.4-0.4-0.3-0.6-0.8-1.0-1.9-2.7-1.8-1.7-1.9

Latvia-0.7-0.7-0.8-1.4-1.6-3.6-4.7-3.01.60.5-0.2

Lithuania-0.6-0.8-1.1-1.4-1.5-2.6-4.1-4.21.20.4-0.5

Luxembourg2.02.52.13.33.53.53.82.02.43.13.0

Hungary-3.6-4.9-5.9-6.8-6.4-6.6-7.2-7.7-0.11.21.4

Malta-0.20.1-0.1-0.3-0.4-0.5-0.3-0.3-0.5-0.4-0.2

Netherlands11.612.326.437.538.050.438.425.523.541.552.4

Austria-1.85.93.85.25.37.39.613.87.58.65.9

Poland-6.6-5.9-4.9-10.8-5.9-10.4-19.3-23.8-12.1-16.5-16.0

Portugal -13.9-11.6-9.2-12.4-15.9-17.2-17.1-21.7-18.4-17.2-11.0

Romania-2.5-1.6-3.1-5.1-6.9-10.2-16.8-16.2-4.9-5.5-6.0

Slovenia0.00.3-0.2-0.7-0.5-0.8-1.6-2.3-0.2-0.20.0

Slovakia-2.0-2.1-1.7-2.7-3.3-3.5-2.9-4.0-1.6-1.60.0

Finland11.612.17.09.45.36.97.74.93.12.6-2.2

Sweden12.712.519.519.120.226.831.229.420.524.027.2

United Kingdom-34.0-29.2-25.7-37.4-47.7-66.8-51.6-25.1-23.1-56.7-33.5

Iceland-0.40.1-0.5-1.1-2.2-3.2-2.3-2.8-1.0-0.8-0.7

Norway29.226.024.526.539.746.240.154.535.838.7:

Croatia-0.8-2.0-1.8-1.4-1.9-2.6-3.1-4.1-2.2-0.4-0.4

Turkey4.3-0.7-6.6-11.5-17.8-25.6-27.9-28.1-9.6-35.1-55.4

De la creterea economic robust care a depit de multe ori creterea nregistrat n rile aparinnd Uniunii Economice i Monetare, dup anul 2008 trendul s-a inversat. Acest fapt a fost determinat n principal de reducerea fluxurilor de capital strin i mai ales de reducerea consumului privat, cauzat de scderea generalizat a veniturilor. Reducerea veniturilor a afectat la rndul su, dup o anumit perioad de timp, i sectorul bancar, volumul creditelor neperformate nregistreaz o cretere susinut. Tarile din Europa Centrala si de Est s-au angajat de mai bine de zece ani intr-un proces complex de reforme si ajustari structurale, cu scopul de a crea si de a dezvolta o economie functionala dupa principiile economiei de piata. Dependent in mare masura de vointa politica, acest proces de reforma a avut amplitudini si rezultate diferite asupra tarilor central si est - europene. Chiar daca la prima vedere evolutia ratei inflatiei sau a cursului de schimb sunt efecte ale dezechilibrelor macroeconomice specifice tarilor in tranzitie, o analiza mai atenta arata importanta acestor variabile asupra stabilizarii economice pe termen lung. In acest context, alegerea unei combinatii optime intre regimul monetar si valutar, perfect adaptate la specificul economiilor in tranzitie, reprezinta unul din factorii cheie in finalitatea proceselor de reforma. In plus, perspectiva aderarii la Uniunea Europeana a acestor tari a introdus in sistem variabile noi care vor schimba pe termen mediu optica in privinta acestei optiuni.Un lucru ramane cert, politica monetar-valutara si implicit regimul valutar a avut si continua sa aiba un rol important in finalitatea procesului complex de ajustare structurala pe care il parcurg aceste tari. Exista practic o legatura stransa si directa intre indicatorii financiar - monetari si evolutia economica a acestor tari.

Bibliografie:

1. Zpodeanu Daniela, Suport pentru studiu individual, Universitatea din Oradea, 2013-20142. Franois Perroux, Leconomie du XX- e sicle, ed. II, Economica, Paris, 1964, p. 4813. Daniel Dianu, Funcionarea economiei i echilibrul extern, Editura Academiei Romne, Bucureti, 19924. Kiriescu Costin, Relaiile valutar-financiare internaionale, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 19785. Banca Central European, Raport de convergen, mai 20126. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database 7. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Balance_of_payment_statistics

1