Evaluarea_anxietăţii 1

Click here to download this powerpoint template : Brown Floral Background Free Powerpoint TemplateFor more : Templates For Powerpoint

Evaluarea anxietăţii

http://www.powerpointstyles.com/template-59077-brown-floral-background.html



http://www.powerpointstyles.com/


►Anxietatea “Emotie penibila de asteptare”, “o teama fara obiect”

care se produce in asteptarea unui eveniment; traire ce poate fi supusa controlului voluntar prin dezvoltarea constiintei de sine;

Aduce modificari specifice la patru niveluri:• Nivel subiectiv – sentimente de teama, catastrofa

iminenta, neputinta, groaza;• Nivel cognitiv –ganduri legate de moarte, declansarea

unui atac de cord, convingerea ca se va intampla ceva ingrozitor, teama de situatii jenante;

• Nivel fiziologic – tensiune musculara, palpitatii, tremuraturi,transpiratie, ameteli, dificultati de respiratie;

• Nivel comportamental – existenta ritualurilor sau evitarea anumitor situatii;






►Criterii de diagnostic pentru tulburari anxioaseDSM-IV

I. Atacul de panica: - o perioada distincta de frica intensa/disconfort in care ≥ 4 din urmatoarele simptome apar brusc si ating culmea in decurs de 10 minute:

1. palpitatii/ batai puternice ale inimii/ accelerare ritm cardiac;2. transpiratii;3. tremur/ trepidatii;4. senzatii de scurtare a respiratiei/ senzatie de strangulare;5. senzatii de sufocare;






6. durere/ disconfort precordial;

7. greata/ detresa abdominala;

8. senzatie de ameteala/ dezechilibru/ vartej/ lesin;

9. derealizare (sentiment de irealitate)/ depersonalizare (detasare de sine insusi);

10. frica de pierdere a controlului/ de a nu innebuni;

11. frica de moarte;

12. parestezii (senzatii de furnicaturi/ amorteala);

13. frisoane/ valuri de caldura.






II. Agorafobia :- teama de a parasi casa, frica de spatii deschise sau aglomerate, de a calatori cu mijloace de transport public sau de a fi intr-un loc public din care este dificil de plecat sau poate provoca rusine publica;

- situatiile sunt evitate sau indurate cu o detresa marcanta, ori necesita prezenta unui companion;

- aceasta evitare fobica nu este explicata mai bine de o alta tulburare mentala, de conditii medicale generale sau nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante;






III. Panica :- prezenta atacurilor de panica neasteptate sau fara cauze obiective, recurente;

- cel putin unul dintre atacuri a fost urmat timp de o luna de unul sau mai multe din urmatoarele :

• preocupare persistenta sau frica fata de un nou episod de panica;

• teama in legatura cu implicatiile atacului sau consecintele sale;

• modificare semnificativa din comportament in legatura cu atacurile;

- poate aparea in absenta sau in prezenta agorafobiei;






IV. Agorafobia fara istoric de panica :- apare agorafobia in legatura cu frica de aparitia unor simptome similare panicii, dar nu sunt satisfacute niciodata criteriile pentru panica;

V. Fobia specifica : - frica marcanta si persistenta, excesiva, nejustificata,

provocata de prezenta/ anticiparea unei situatii specifice/ obiect (se specifica tipul- fobia de animale, de inaltimi, de spatii inchise etc.)

- expunerea la stimulul fobiei provoaca in mod constient un raspuns anxios imediat care poate lua forma unui atac de panica;

- persoana recunoaste ca frica este excesiva/ nejustificata;- situatia este evitata sau indurata cu anxietate/ detresa

intensa;






VI. Fobia sociala :- O frică marcată de una sau mai multe situaţii sociale sau de performanţă, în care persoana este supusă unor oameni nonfamiliari. Individul se teme că va acţiona într-un mod care îl va pune într-o postură umilitoare sau jenantă;

-Persoana recunoaşte că frica sa poate fi excesivă sau nejustificată. (element ce poate fi absent la copii);

-Situaţiile sociale temute sunt evitate sau îndurate cu o anxietate intensă, punând persoana într-o stare critică (detresă);

- Expunerea la situaţia socială temută provoacă anxietate sub forma unui atac de panică limitat sau predispus situaţional;






VII. Tulburarea compulsiv-obsesiva :A. Cuprinde : ■Obsesii :

- gânduri, impulsuri sau imagini persistente şi recurente care cauzează o anxietate sau detrasă considerabilă;- gândurile, impulsurile sau imaginile nu sunt pur si simplu preocurări excesive în legătură cu problemele reale de

viaţă; - persoana încearcă să ignore sau să suprime astfel de gânduri, impulsuri sau imagini sau să le neutralizeze;- persoane recunoaşte că gândurile, impulsurile sau imaginile obsesive sunt un produs al propriei sale minţi.






■ Compulsii :- comportamente repetitive (ex: spălatul

mâinilor, ordonatul) sau acte mentale (ex: rugatul, repetarea de cuvinte în gând) pe care persoana se simte constrânsă să le efectueze ca răspuns la o obsesie;

- comportamentele sua actele mentale sunt destinate să prevină sau să reducă detresa, ori să prevină un eveniment, ori să prevină un eveniment însă nu sunt conectate în mod realist cu ceea ce sunt destinate să prevină ;

B. In cursul tulburării, persoana a recunoscut că obsesiile sau compulsiile sunt excesive sau iraţionale (nu se aplică la copii);






VIII. Stres posttraumatic :

■ Persoana a fost expusă unui eveniment traumatic în care ambele dintre cele care urmează sunt prezente :

- persoana a experimentat, a fost martoră sau a fost confruntată cu un eveniment care a implicat moartea efectivă, ameninţarea cu moartea ori o vătămare serioasă sau o periclitare a integrităţii corporale proprii sau a altora;

- răspunsul perosoanei a implicat o frică intensă, neputinţă sau oroare (la copii apare ca un comportament dezorganizat sau agitat);






■Evenimentul traumatic este reexperimentat persistent într-unul sau în mai multe din următoarele moduri:

- amintiri detresante recurente şi intruzive ale evenimentului, imagini gânduri sau percepţii;

- vise detresante recurente ale evenimentului (la copii, fără conţinut recognoscibil);

- acţiune şi simţire, ca şi cum evenimentul traumatic ar fi recurent (sentimentul trăirii experienţei, halucinaţii, iluzii). La copiii mici, reconstituirea traumei specifice;

- detresă psihologică sau reactivitate fiziologică la expunerea la stimulii interni sau externi care simbolizează un aspect al evenimentului traumatic;






■ Evitarea persistentă a stimulilor asociaţi cu trauma şi paralizia reactivităţii generale:- eforturi de a evita gandurile, sentimentele sau conversaţiile asociate cu trauma;- incapacitate de a evoca un aspect al traumei;- sentiment de detaşare, de înstrăinare de alţii;- gamă restrânsă a afectului şi sentimentul de viitor îngustat;

■ Simptome persistente de excitaţie crescută:- dificultate în adormire;- iritabilitate;- hipervigilitate;- răspuns de tresărire;

■ Durata perturbării este mai mult de o lună;






Acut : < 3 luni;

Cronic : ≥ 3 luni;

Cu debut tardiv : debutul simptomelor la cel putin 6 luni dupa stresor;






IX. Stres acut :■ Persoana a fost expusă unui eveniment traumatic în care ambele dintre următoarele sunt prezente:

- persoana a experimentat, a fost martoră la un eveniment care implică moartea sau vătămarea gravă, efectivă sau ameninţătoare;

- răspunsul persoanei implică frica intensă, neputinţa şi oroarea;■ Individul are trei sau mai multe dintre următoarele simptome:

• - absenţa reactivităţii emoţionale;- o reducere a conştiinţei ambianţei;- derealizare şi depersonalizare;- amnezie disociativă;

■ Evitarea stimulilor care deşteaptă amintiri ale traumei;






X. Anxietatea generalizată :■ Anxietate şi preocupare, survenind mai multe zile da decât nu timp de cel puţin 6 luni, în legătură cu un număr de evenimente sau activităţi;■ Asociată cu trei sau mai multe din simptomele:

• - neliniste;- rapid fatigabil;- dificultate în concentrare;- iritabilitate;-tensiune musculară;- perturbare de somn;

■Persoana constată că este dificil să îşi controleze preocuparea;






XI. Tulburare anxioasă datorată unei condiţii medicale generale:

- Atacuri de panică, obsesii sau compulsii domină tabloul clinic;- Perturbarea este consecinţa fiziologică directă a unei condiţii medicale generale;

XII. Tulburare anxioasă indusă de o substanţă :- Anxietate notabilă, atacuri de panică, obsesii sau compulsii;- Simptome:

• - apar în decurs de o lună de la intoxicaţie;

- utilizarea unui medicament etiologic în relaţie cu tulburarea;






Studii de caz

1. Vlad evita sa participe la petrecerile date de colegii lui. Tocmai a fost invitat, dar gandul ca va trebui sa intalneasca oameni necunoscuti si sa vorbeasca cu ei, fie si accidental, il face sa ia decizia de a ramane acasa.

Raspuns : fobie sociala






2. La patru zile de la intoarcerea din concediu, fara un motiv aparent, Roxana prezinta o stare de agitatie insotita de palpitatii, ameteli, valuri de caldura si senzatie de irealitate; seara trecuta, criza a fost atat de intensa incat a chemat ambulanta.

Raspuns : atac de panica






3. Vali lucreaza intr-un laborator biochimic. Acum mai bine de doua luni i s-a intamplat sa sparga doua eprubete si sa risipeasca mostra de substanta pe care o studia – a fost pentru prima data cand a simtit batai puternice ale inimii, senzatie de strangulare si de ameteala, sufocare si tremur al mainilor. Episoadele s-au repetat si in afara serviciului de aceea, ingrijorat, si-a facut un test de analize care i-au iesit in parametri normali. Totusi, Vali continua sa aiba aceleasi senzatii iar teama de reaparitia lor il face sa evite multe din sarcinile de serviciu.

Raspuns : panica






4. David locuieste cu parintii sai si acestia se ocupa de toate treburile casei care implica deplasarile (cumparaturi, facturi). Singurele iesiri ale lui David sunt la serviciu; se foloseste de orarul flexibil pentru a evita calatoria cu mijloace de transport in comun la ore de varf deoarece se simte foarte incomod in aglomeratie, mai ales atunci cand calatoreste singur.

Raspuns : agorafobie






5. Emilia uraste cozile si in general le evita cu succes, chiar daca asta inseamna sa-si schimbe propriul program. Astazi trebuie sa-si plateasca facturile si chiar daca a evitat orele de varf ale bancii, este ora patru si in institutie sunt foarte multi oameni. Se hotaraste totusi sa ramana, sperand ca randul va inainta repede. Deodata isi simte ritmul cardiac accelerat, nu mai poate respira, are senzatie de lesin, incepe sa transpire si simte ca in orice moment isi poate pierde controlul. Se hotaraste sa amane plata facturilor pentru ziua urmatoare.

Raspuns : agorafobie cu panica






6. Maria dezinfecteaza constant toate suprafetele din casa, aranjeaza hainele dupa culori si nuante, nu poate iesi din bucatarie fara sa verifice daca aragazul este stins si totul este in ordine.

Raspuns: tulburare obsesiv-compulsiva






7. Alina a fost mulumita cand a obtinut un loc de munca dupa sustinerea unui examen destul de dur. Problema consta in faptul ca noul loc de munca se afla la etajul 11 al unei cladiri cu 14 etaje, fapt ce o determina sa foloseasca foarte des ascensorul; acest lucru ii produce o profunda stare de disconfort cu manifestari vegetative : transpiratie, senzatie de sufocare si lipsa aerului.

Raspuns : fobie specifica de ascensor






Scala de anxietate Hamilton ajuta la cuantificarea simptomelor pacientilor deja diagnosticati cu

anxietate; evalueaza impactul clinic al unor interventii psihoterapeutice; modalitatea “standard” de evaluare a anxietatii in studiile asupra

medicamentatiei psihotrope; contine 14 itemi, cotati de la 0 la 4, ce masoara componente

cognitive, emotionale, somatice; permite calcularea unui scor global de anxietate, dar si calcularea

unor scoruri separate pentru:• Anxietatea psihica : itemi 1, 2,3,4,5,6,14;• Anxietate somatica : itemi 7,8,9,10,11,12,13;

Scoruri : 6 – 14 anxietate usoara;15 - 28 anxietate moderata;

29 – 42 anxietate severa;43 – 56 anxietate foarte severa;






0 – absent 2 – moderat 3 - sever1 - usor 4 – foarte sever

1. Dispozitie anxioasa – neliniste, anticipare a producerii unui lucru ingrozitor, iritabilitate.

2. Tensiune - sentiment de incordare, oboseala, reactii de tresarire, tendinta de a plange foarte usor, neliniste, incapacitate de a se relaxa, tremuraturi.

3. Fobii – de intuneric, de persoane straine, de a fi lasat singur, de animale, de aglomeratie, de trafic.

4. Insomnii – dificultati de adormire, somn intrerupt, somn neindestulator si oboseala la trezire, vise, cosmaruri, spaime nocturne.

5. Deficiente de concentrare – dificultati de concentrare a atentiei, dificultati de memorare.

6. Dispozitie depresiva – lipsa de interes, lipsa de placere pentru distractii, disperare, comunicare verbala/ nonverbala a tristetei, agitatie in timpul zilei.

7. Simptome somatice musculare – dureri, contractii musculare, scrasnirea dintilor, voce nesigura, ticuri, slabiciune musculara.






8. Simptome somatice senzoriale – tiuit in urechi, vedere incetosata, transpiratii reci si calde, senzatia unor intepaturi.

9. Simptome cardio-vasculare – tahicardie, palpitatii, dureri in piept, senzatii de lesin, pulsatii ale vaselor.

10. Simptome respiratorii – presiune si apasare toracica, senzatie de sufocare, respiratie grea, suspine, oftat.

11. Simptome gastro-intestinale – dificultati in inghitire, dureri abdominale, senzatii de arsura la stomac, pierdere in greutate, greata, varsaturi, diaree, constipatie, zgomote intestinale;

12. Simptome genito-urinare – urinari frecvente, tulburari ale menstrei, friiditate, ejacular precoce, pierderea libidoiului, impotenta;

13. Simptome vegetative – gura uscata, imbujorari, paloare, transpiratie,ameteli, durere de cap intensa.

14/ Comportament in timpul interviului – agitatie, neliniste, tremurul mainilor, frunte incretita, inghitituri, ipohondrie, respiratie rapida, nervozitate, oboseala, tensiune.






S.T.A.I.

State - Trait Anxiety Inventory






• Anxietatea este o stare neplacută, inconfortabilă, care implică o combinație complexa de emoții care includ, dar nu se limiteaza la frica, neliniste, ingrijorare si suspiciune.

• Anxietatea este deseori insotita de senzatii fizice precum palpitatii, dureri toracice, sufocare, dureri de cap, greata sau o stare de tensiune generala.






Anxietatea ca variabila independenta

• Indivizii care prezinta nivele crescute de anxietate sunt predispusi la diferite afectiuni. Acest proces este etichetat de obicei ca ”somatizare”.

• Anxietatea ridicata poate determina, de obicei, migrene, tensiune musculara, dispepsie, ulcer peptic, hipertensiune etc.

• Indivizii anxiosi pot amâna sau chiar evita complet îngrijirea medicala; de asemenea ei pot evita testele, consultatiile sau analizele care pot furniza informatii nefavorabile sau amenintatoare.

• Indivizii caracterizati de anxietate ridicata se plâng mai frecvent de probleme de sanatate (raportarea eronată a sănătății). De asemenea, pot deveni ipohondrii, cautând în mod excesiv îngrijire medicala, si punând o presiune exagerata pe sistemul medical.






Anxietatea ca variabila dependenta

• Anxietatea este o emotie întâlnita ca rezultat al evenimentelor încarcate de stres. Stresul genereaza niveluri ridicate de anxietate si hipertensiune, amplificând starea generala negativa a indivizilor.

• Stresul (anxietate, depresie) poate fi determinat de stresori distincti precum dezastre naturale, accidente, imigratie, divort, somaj, interventii chirurgicale sau boli.

• Un astfel de raspuns emotional cu semnificatie clinica se întâlneste, de exemplu, în sindromul post-traumatic care urmeaza unei traume severe.






Anxietatea ca variabila mediatoare

• Anxietatea poate fi considerata ca si mediatoare între evenimentele de viata stresante si problemele de sanatate.

• Este nevoie de interventii psihologice pentru a întrerupe procesul care dauneaza sanatatii.

• Sprijinul social si ajutorul profesionist pot opri aceste efecte nedorite si pot restabili starea persoanei, nefiind nevoie deci de îngrijire medicala.






• STAI este alcatuit din 2 scale de autoevaluare pentru masurarea a doua concepte distincte privind anxietatea. Starea de anxietate (A-stare) si anxietatea ca trasatura (A-trasatura).

• Scala (A-trasatura) consta din 20 de descrieri pe baza carora oamenii exprima modul în care se simt ei în general.

• Scala (A-stare) consta de asemenea, din 20 de descrieri dar instructiunile cer subiectilor sa indice modul în care ei se simt la un moment dat.

• S-a demonstrat ca scorurile la scala (A-stare) cresc în urma variatelor tipuri de stres si descresc în urma antrenamentului de relaxare (relaxation training).






• Scala (A-trasatura) - ofera posibilitatea depistarii la studentii din învatamântul superior sau de colegiu a înclinatiilor anxiogene precum si a evaluarii extinderii cu care studentii care apeleaza la serviciile de consiliere si orientare se confrunta cu probleme de tip nevrotic sau anxiogen.

• Scala (A-stare) - este un indicator bun al nivelului de anxietate tranzitorie resimtita de clienti si pacienti în consiliere, psihoterapie, terapie comportamentala sau în domeniul psihiatric. Ea poate fi de asemenea, utilizata pentru masura schimbarile de intensitate ale starii anxiogene care apar în aceste situatii.






• Distincția dintre anxietate ca stare și trăsătură a devenit un fapt cert în cercetarea anxietatii.

• Starea anxioasa -este definita ca o stimulare emoțională neplacută survenită în urma confruntării cu un pericol sau cu o situație amenințătoare.-desi modalitatile de exprimare a starilor anxioase sunt deseori trecatoare, tranzitorii, ele pot recidiva când sunt evocate de stimuli corespunzatori si pot rezista mult timp atunci când conditiile determinante persista.

Anxietatea stare este conceptualizata ca o stare emotionala tranzitorie sau oconditie a organismului uman care este caracterizata prin trairi constient percepute,subiective ale tensiunii precum si o activitate crescuta a sistemului nervos autonom.






• Trasatura anxioasa

-Trait-Anxiety (T-Anxiety), se refera la diferentele individuale relativ stabile în tendinta anxioasa, sau cu alte cuvinte, la diferentele existente între oameni în tendinta de a percepe situatia stresanta ca periculoasa sau amenintatoare si în a raspunde în astfel de situatii cu o crestere a intensitatii în reactiile starii lor anxioase, State-Anxiety (S-Anxiety) , precum si probabilitatea cu care S-Anxiety poate fi traita în viitor.

– Cu cât este mai puternica trasatura anxioasa, cu atât este mai probabil ca individul sa traiasca, într-o situatie amenintatoare, cresteri mai intense ale S-Anxiety.

– Anxietatea trasatura se refera la diferentele relative stabile in tendinta de a raspunde la situatii percepute ca amenintatoare cu cresteri ale anxietatii stare.






• Itemi cu cotare inversa:• STAI (x-1): 1, 2, 5, 8, 10, 11, 15, 16, 19, 20

STAI (x-2): 21, 26, 27, 30, 33, 36, 39.

• STAI (x-1) = STAIS(anxietatea ca stare)STAI (x-2) = STAIT(anxietatea ca trasatura)

• STAIS – 1 = 1+2+3+4+5+6+7+8+9+10+11+12+13+14+

• 15+16+17+18+19+20 STAIT – 2 = 21+22+23+24+25+26+27+28+29+30+31 +

• 32+33+34+35+36+37+38+39+40






• Formula de calcul: T = 50+10(X-m)/AbT - cota TX - cota brutam – media

Ab - abaterea standard






STAI (x-1) STAI (x-2)

barbati

femei

barbati

femei

Media

38,96

41,17

36,22

41,18

Ab

7,75

8,35

8,75

9,99

STAI(x-1) STAI (x-2)

Limitainferioara

Limitasuperioara

Limita inferioara

Limita

superioara

barbati31,21 46,71 27,47 44,97

FFemei

32,82 49,52 31,19 51,17






Interpretare calitativă

• Scorul scalei S-Anxiety • - este scazut - situatia evaluata nu este generatoare de

anxietate ca stare; • este necesara compararea acestui scor cu cel al scalei

T-Anxiety intrucat este posibil sa existe unele situatii care sa creeze anxietate, iar acestea trebuie identificate.

• - este ridicat - situatia evaluata este generatoare de anxietate ca stare (sau situația de testare).

• Este necesar sa se compare scorul acestei scale cu cel al scalei T-Anxiety, pentru a stabili in ce masura stare anxioasa este tranzitorie, sau este reflectia unei stari generalizate.






• Scorul S-Anxiety <T-Anxiety → situatia investigata nu genereaza anxietate persoanei evaluate.

• Nivelul mediu al scalei T-Anxiety arata ca exista riscul ca anumite situatii sa genereze stari anxioase. Chiar si in aceste cazuri insa, nivelul anxietatii nu va fi foarte ridicat, ci mai degraba va avea valori medii.






• În general, aceia care obtin scoruri mari la A-trasatura vor manifesta cresteri ale A-stare mai frecvent decât indivizii care obtin scoruri mici la A-trasatura

- deoarece ei tind sa reactioneze la un mare numar de situatii, considerându-le periculoase sau amenintatoare.

• Persoanele care obtin scoruri mari la A-trasatura raspund de asemenea cu A-stare crescuta si în situatiile care implica relatii interpersonale ce ameninta stima de sine.

- S-a aratat, de exemplu, ca acele conditii în care este trait insuccesul, sau în care este evaluat nivelul individual (ex. aplicarea unui test de inteligenta) sunt amenintatoare în special pentru persoanele care obtin scoruri mari la A-trasatura.

• Dar daca, într-adevar, oamenii care difera în scorurile la A-trasatura vor prezenta diferente în A-stare depinde de modul în care o situatie specifica este perceputa de un individ ca periculoasa sau amenintatoare, iar în acest lucru este puternic influentat de experienta trecuta a individului.






SCARA DE ANXIETATE CATTEL






Factorii testului






Q3- Eul social ideal

•gradul de motivatie în integrarea comportamentului individual în jurul unui sentiment de sine acceptat constient si a standardelor sociale aprobate.

•arată gradul în care s-a legat anxietatea cu structurile caracteriale si cu obisnuintele sociale acceptate.






C- Forta Eului; Emotivitatea

• capacitatea de a controla imediat si de a exprima tensiunile într-un mod adaptat si realist, deoarece o tensiune anxioasă puternică poate cauza o anumită regresiune şi poate împiedica o creştere normală a forţei Eului.






L-Insecuritate; Tendinţă paranoică

•Reprezintă cota cu care participă lipsa de securitate socială la cresterea anxietătii.






O- Insecuritate în directia culpabilitătii

•Culpabilitatea anxioasă depresivă reprezintă o anxietate combinată cu auto-acuzare cauzată de presiunile Supraeului care generează sentimentul de anxietate si depresie.






Q4-Tensiunea ergică•anxietatea data de presiunea pe care

o exercită pulsiunile trezite si nevoile nesatisfăcute de orice fel.

•excitarea apetitului sexual, nevoia de consideraţie, teama de o situatie

•nivelul acestei componente se manifestă în înclinarea către emotivitate, tensiune, iritabilitate si nervozitate.






Tabel 1: Factorii primari ai personalităţii şi numărul itemilor alocaţi lor în test

Nr.

Factori primari ai personalităţii

Nr. item

Nr. Itemului care-l reprezintă în test

1 Q3 - Defect de integrare sau de coeziune a conştiinţei de sine.

8 1, 2, 3, 4, 21, 22, 23, 24

2 C - Lipsa de forţă a Eului sau nevrozism general, slăbiciune a Eului.

6 5, 6, 7, 25, 26, 27

3 L - Insecuritate paranoică, lipsă de securitate socială.

4 8, 9, 28, 29

4 O - Sentiment de culpabilitate, depresie patologică, anxietate depresivă.

12 10, 11, 12, 13, 14, 15, 30, 31, 32, 33, 34, 35

5 Q4 - Tensiune ergică, pulsiuni şi nevoi nesatisfăcute, excitarea apetitului sexual

10 16, 17, 18, 19, 20, 36, 37, 38, 39, 40






Tabel 2: Corectiile aplicate la notele componentelor personalitătii înainte de a utiliza etalonarea din tabelul 3Sex Vârst

aQ3 C L O Q4

B 17 - 19 - - - - 2 -B 20 - 24 - - - - 1 -B 25 - 29 - - - 0 -B 30 - 34 - - - + 1 -B 35 - 39 - - - + 2 -F 17 - 19 -1 -1 -4 - -2F 20 - 24 -1 -1 -3 - -1F 25 - 29 -1 -1 -2 - 0F 30 - 34 -1 -1 -1 - +1F 35 - 39 -1 -1 0 - +2






Tabelul 3: Etalonarea notelor brute pentru componentele personalitătii






Corecţie vârstă si sexVârstă Bărbaţi Femei17-19 -2 -4

20-24 -1 -3

25-29 0 -2

30-34 +1 -1

35-39 +2 0






Tabel 4: Transformarea notelor brute totale în note standard

Clasa

A + B bărbaţi

A + B femei

Procentaj teoreticparţial cumulat

0 0 - 10 0 - 14 3,6 3,61 11 - 14 15 - 18 4,5 8,12 15 - 19 19 - 23 7,7 15,83 20 - 23 24 - 27 11,6 27,44 24 - 27 28 - 31 14,6 42,05 28 - 32 32 - 36 16,0 58,06 33 - 36 37 - 40 14,6 72,67 37 - 40 41 - 44 11,6 84,28 41 - 45 45 - 49 7,7 91,99 46 - 49 50 - 53 4,5 96,410 50 - 80 54 - 80 3,6 100






Interpretarea psihologică a notelor standardNote

standard

Nivelul anxietăţii

Evaluare

10Anxietate

foarte puternică

Prezintă o netă anxietate nevrotică. Sunt necesare sfaturi sau o psihoterapie a nevroticilor. Se recomandă aplicarea altor probe suplimentare precum şi o defalcare a notei totale pe factori.

9 Anxietate puternică

Idem ca la nota 10

8 Notă medie la nevrozism

Idem ca la nota 10

7 Puţin nevrotici

În mod esenţial normali în ceea ce priveşte anxietatea.

6 Anxioşi Idem ca la nota 75 Normali -4 Normali -3 Normali -

2

ApaticiTensiuni afective diminuate, persoane liniştite, flegmatice, tenace, placide, distinse, apte pentru a suporta sarcini, momente de criză, stres.

1 Apatici Idem ca la nota 20 Apatici Idem ca la nota 2






INTERPRETAREA NOTELOR După corectarea testului, sunt posibile 3 note finale:

1. O singură notă totală de anxietate2. Raportul A/B reprezintă indicele asupra tendinţei de

a masca sau a accentua anxietatea.• A>B – Anxietatea este voalată, ascunsă,

mascată• A<B – Anxietatea este accentuată, manifestă• A=B – Tratarea corectă a probei

3. O distincţie între toate cele 5 note, corespunzătoare structurilor ce intervin în anxietate;cota maxima reprezinta factorul implicat cel mai profund in cresterea anxietatii subiectului






Chestionarul anxietatii fizice

• Calculati de cate ori ati raspuns “A” si notati rezultatul; acesta poate varia intre 0 – 24;

• rezultate slabe (0 - 7) : - va aflati sub numarul mediu de ingrijorari fizice;- in timpul stressului aveti energia emotionala necesara pentru a va controla d.p.d.v. afectiv;

• rezultate medii (8 - 12)- ingrijorarile fizice sunt de mai multe feluri: pot decurge dintr-o problema fizica majora sau din probleme minore, sacaitoare;- e posibil sa va expuneti unor probleme fizice mai mari cand sunteti stresat;

• rezultate superioare (13 - 24)- va poate face rau nivelul inalt al grijilor in perioadele de stress pe care corpul dumneavoastra il resimte;





Evaluarea_anxietăţii 1

Documents

Transcript of Evaluarea_anxietăţii 1