6. EVALUAREA RISCURILOR PROFESIONALEPotrivit SR EN 1050 evaluarea riscurilor profesionale reprezinta o procedura care urmeaza o serie

de pas! logici care permit examinarea Tntr-un mod sistematic a pericolelor, a situafiilor periculoase §i aevenimentelor periculoase (factori de rise) asociate proceselor de munca. [38]

Evaluarea riscurilor profesionale sta la baza stabilirii strategiei manageriale Tn domeniul sanatafii sisecuritatii Tn munca si este urmata de reducerea riscului prin introducerea de masuri de securitate.Repetarea acestei proceduri conduce la un proces interactiv de eliminare a factorilor de rise pana la limitacunostintelor tehnice si stiintifice ale unui moment dat. Astfel evaluarea riscurilor profesionale devine uninstrument extrem de util Tn aplicarea Managementului Securitafii Maxime.

Evaluarea riscurilor este o actiune ce trebuie reluata:- ori de cate ori intervine o modificare susceptibila sa afecteze modul de perceptie a riscurilor;- cand se introduc echipamente tehnice, materiale sau tehnologii noi;- cand se schimba modul de organizare a muncii;- cand se schimba conditiile de munca.Schematic modul de aplicare a conceptui de evaluarea ciclica a riscurilor profesionale este redate Tn

figura 6.1.

Planificarea masurilorcorective

Acfiuni corective:- verificari periodice;- formare/informare;- examene medicale periodice;- eliminarea riscurilor grave;- actiuni fata de riscurile majore;- supravegherea muncitorilor sensibili.

Evaluareariscurilorprofesionale

Fig. 6.1. Evaluarea riscurilor profesionale si modul ciclic de aplicare.

6.1. Aprecierea riscurilor profesionaleApreciere a riscurilor profesionale reprezinta un proces, sistematic si metodic, de analiza a riscurilor

reziduale ale unui proces de munca pe baza caruia acestea sunt catalogate Tn categoria riscuriloracceptabile sau inacceptabile.

Aprecierea riscurilor profesionale include:- analiza factorilor de rise;- aprecierea riscurilor profesionale.

Analiza factorilor de rise va avea Tn vedere determinarea limitelor procesului de munca, identificareafactorilor de rise, estimarea riscurilor profesionale.

Aprecierea riscului se bazeaza pe decizii rationale. Aceste decizii trebuie sa aiba la baza modelecalitative completate, atat cat este posibil, de metode cantitative.

Metodele cantitative sunt Tn special adecvate atunci cand marimea gravitatii previzibile este ridicata.Metodele cantitative sunt de asemenea utile pentru a compara masurile de securitate alternative si a o stabilipe cea care asigura o protectie mai buna. Aprecierea riscului trebuie efectuata astfel meat sa fie posibil aconfirma prin documente procedura care a fost urmata si rezultatele care s-au obtinut.

Informatiile referitoare la aprecierea riscurilor profesionale ale unui proces de munca si orice analizacalitativa si/sau cantitativa trebuie sa cuprinda, dupa caz, urmatoarele:

- limitele procesului de munca;- cerintele tehnologice pentru fazele de viata ale procesului de munca;- documentatia de exploatare sau alte mijioace de definire a naturii procesului de munca;- informatii referitoare la alimentarea cu energie;- informatii cu privire la factorii de mediu de munca;- informatii cu privire la sarcina de munca;- nivelul de instruire, experienta sau abilitatea personalului;- istoricul accidentelor de munca, bolilor profesionale si a incidentelor tehnice, etc.;- informatii referitoare la posibilitatile de afectare a integritatii sau sanatatii persoanelor implicate

Tn procesul de munca.

46

Procesul interactiv de realizare a securitafii unui proces de munca bazat pe aprecierea riscurprofesionale se poate figura grafic dupa cum urmeaza, figura 6.1.1.

Reducereariscurilor profesionale

Fig. 6.1.1. Proces interactiv pentru realizarea securitatii unui proces de munca

6.2. Metodologia de evaluare a riscurilor profesionaleDesi nu exista un principiu universal valabil privind metodologia de evaluare a riscurilor profesion

totusi doua reguli sunt esentiale Tn domeniu [24]:- evaluarea trebuie astfel structural Tncat toti factorii de rise (pericole sau situatii periculoase) potential!fie analizati;- cand un factor de rise a fost identificat prima Tntrebare la care trebuie cautat un raspuns este daca risasociat poate fi eliminat.

Pe baza elementelor esentiale enumerate anterior pot fi adoptate diferite abordari sau combinatiiabordari. Acestea comporta, de regula, urmatoarele operatiuni:

- observarea mediului specific locului de munca (de exemplu, cai de acces, starea cladirilor, securitatea

echipamentelor tehnice, gaze, pulberi, temperatura, zgomot, iluminat etc.);- determinarea tuturor sarcinilor de muncS specifice locului de muncS considerat, pentru a exista

certitudinea ca toate vor fi luate Tn considerare fn cadrul evaluarii;- analiza riscurilor induse de diferitele sarcini de munca;- observarea modului de desfasurare a proceselor de munca, pentru a se verifica conformitatea

procedurilor aplicate cu cele stabillte si inexistenfa unor riscuri suplimentare;- analiza modurilor de operare, pentru evaluarea expunerii la pericol;- analiza factorilor externi de influents (de exemplu, factorii meteorologici, Tn cazul lucrarilor efectuate Tn

exterior);- analiza detailata a factorilor psihologici, sociali si fizici susceptibili sS contribuie la starea de stres la locul

de munca, precum si interacfiunea acestora cu factorii organizational! si de mediu;- analiza dispozi(iilor adoptate Tn vederea asigurarii condifiilor de securitate, Tndeosebi cu referire la

existenta sistemelor de evaluare a riscurilor datorate noilor tehnologii si materiale si la actualizareainformatiilor privind riscurile.

Rezultatele observatiilor si analizelor vor fi confruntate cu criteriile minimale de securitate si sanatatem munca impuse de reglementarile Tn vigoare.7. DESCRIEREA METODEI DE ANALIZA A RISCURILOR PROFESIONALE GENERALE7.1. PREMIZE CE STAU LA BAZA CONSTRUCTIEI METODEI

Tntreprinderea moderna reprezinta un sistem organizat, In care posturile de munca se afla Tninteractiune constants si necesara si Tn care functiile sale orientate spre realizarea unui produs suntrepartizate Tntre servicii. De aceea Tn analiza securitafii sistemelor, respectiv a etiologiei si profilaxieiaccidentelor de munca si a Tmbolnavirilor profesionale, este necesara o viziune globala asupra sistemuluivizat, Tn care toate elementele sistemului sunt Tn interactiune si care are Tn vedere optimizarea sistemuluiprin adoptarea reciproca a elementelor componente.

Tn cadrul unei astfel de abordari, accidentele de munca si Tmbolnavirile profesionale constituiedisfunctii ale sistemului de munca, abateri de la starea sa normala de funcfionare. Cauzele acestor disfunctiitrebuie cautate la nivelul fiecarei componente a sistemului. [7] Disfunctiile sistemului de munca pot aparea,deci, atat Tn sfera componentelor umane (executant, sarcina de munca) cat si Tn sfera componentelormateriale (mediu de munca, mijioace de produc(ie). Analizele statistice arata ca producerea unui accident demunca sau a unei Tmbolnaviri profesionale nu au niciodata o singura cauza. Tn aceste condifii se poatespune ca la originea oricarui accident de munca si a oricarei Tmbolnaviri profesionale se gasestesuprapunerea eel putin a unei erori umane cu o neconformitate tehnica. Pornind de la aceasta teorie agenezei accidentelor de munca si a Tmbolnavirilor profesionale se ajunge la concluzia ca neconformitatiletehnice se regasesc Tn componentele sistemului de munca reprezentate de "mijioace de productie" sirespectiv "mediu de munca" iar erorile umane, Tn componentele sistemului de munca reprezentate de"executant" si respectiv "sarcina de munca". Daca Tn cazul componentelor sistemului de munca reprezentatede "mijioace de productie" si respectiv "mediu de munca" aprecierea riscurilor profesionale se poate face princombinatia dintre gravitate si probabilitate, nu acelasi lucru putem face si Tn cazul erorii umane determinatede "executant" si respectiv "sarcina de munca". Totusi, si aceste doua componente fac parte integranta dinsistemul de munca si pot influenta, uneori semnificativ, nivelul de rise global al sistemului. In scopul includeriiinfluentei induse de "executant" si respectiv "sarcina de munca" in analiza de rise, metoda propusa aintrodus o serie de coefficient! de corectie a nivelului de rise al sistemului functie de nivelul de securitateprezentat de cele doua componente. Tn cazul componentelor sistemului de munca reprezentate de"executant" si "sarcina de munca" determinarea nivelului de securitate serveste la stabilirea unor coefficient!specifici sistemului analizat necesari la calcularea "gravitatii corectate" si a "probabilitatii corectate" adomeniilor ce evalueaza nivelul de rise prezentat de neconformitatile tehnice ale "mijioacelor de productie" sirespectiv "mediu de munca" si care reflecta influenta acestora asupra nivelului de rise al sistemului analizat[21,22,23]:- ei - coeficient de corectie a probabilitatii, direct proportional cu nivelul de securitate;- smi - coefficient de corecfie a gravitatii consecintelor, direct proportional cu nivelul de securitate,determinat de nivelul de securitate prezentat de masurile organizatorice de reducere a gravitatii;- smz - coefficient de corectie a probabilitatii direct proportional cu nivelul de securitate, determinat de

nivelul de securitate prezentat de masurile organizatorice de reducere a probabilitatii.7.1.1. Probabilitatea

Probabilitatea de producere a unui eveniment nedorit este conditionata de chiar conditiile procesuluide munca: nivelul de securitate a componentelor materiale ale sistemului de munca (mijioace de productie,mediu de munca), de fiabilitatea echipamentelor tehnice, de vechimea Tn serviciu a echipamentelor tehnice,de ponderea Tn structura de personal a personalului sensibil, de periculozitatea materialelor, de organizareamuncii, de constrangeri temporale etc. Pentru determinarea probabilitatii de producere a unui accident demunca sau Tmbolnavire profesionala, metoda de analiza a riscurilor profesionale porneste de la premiza caProbabilitatea de manifestare a unui factor de rise prezentat de componentele materiale ale sistemului demunca este invers proportionala cu nivelul de securitate prezentat de acestea. Pentru apreciereaprobabilitatii s-a ales o scala cu sase clase de probabilitate conform tabelului 7.1.1.:

Tabelul7.1.1.

PROBABILITATE PROBABILITATE DE MANIFESTARE A PERICOLELOR

CLASA SIMBOLURI

clasa 6 FF(foarte frecvente)

- probabilitate de producere a consecintelor foarte marePi^/luna.

clasa 5 F(frecvente)

- probabilitate de producere a consecintelor marel^/aiKP-cl^/luna.

clasa 4 PF(putin frecvente)

- probabilitate de producere a consecintelor medie2'1<P<1-1/an.

clasa 3 R(rar)

- probabilitate de producere a consecintelor mica51<P<2•1/an.

clasa 2 FR(foarte rar)

- probabilitate de producere a consecintelor foarte micalO^PO^/an.

clasa 1 ER(extrem de rar)

probabilitate de producere a consecintelor extrem de micaPxKr'/an.

49La alegerea scalei de apreciere a probabilitafii de manifestare a factorilor de rise s-a tinut cont de

scalele utilizate ca instrumente in cadrul metodei de evaluare a nivelului de rise pe loc de munca, astfel cainformape obfinute sa fie comparabile cu rezultatele altor metode cunoscute.

In scopul unei aprecieri cat mai obiective a nivelului de rise prezentat de sistemul supus analizei,clasa de probabilitate determinata functie de nivelul de securitate a domeniului analizat se corecteaza cu oserie de coeficienfi de corectie determinati de:

- raportui dintre indicatorul de frecventa al sistemului analizat si indicatorul de frecventa al ramuriisau bransei profesionale;

- ponderea Tn structura de personal a lucratorilor cu mai putin de patru ani si mai mult de douazecide ani la locul de munca;

- vechimea Tn serviciu a echipamentelor tehnice;- nivelul de securitate globala prezentat de executant;- nivelul de securitate globala prezentat de domeniile sarcinii de munca ce vizeaza cresterea

nivelului de securitate.7.1.2. Expunerea

Components comensurabila a probabilitatii, expunerea se propune a se analiza separat din dorintade a elimina, cat mai mult posibil, influenfa subiectiva a evaluatorului Tn aprecierea probabilitatii deproducere.

Aprecierea de mai sus se bazeaza pe faptui ca expunerea se poate stabili cu usurinfa analizandfoto-cronograma de timp pentru fiecare categorie de participant! la procesul de munca, analizand procedurilede lucru prin observare directa a procesului de munca sau prin discutii directe cu participantii la procesul demunca si conducatorii acestora. Pentru aprecierea influentei expunerii asupra probabilitatii de producere sepot utiliza scale diferite exprimate fie procentual, fie sub forma unor coeficienti de corectie. Cu cat scalaaleasa pentru aprecierea expunerii are mai multe posibilitafi de cotare cu atat analiza este mai fina. In cadrulmetodei propuse influenfa expunerii asupra probabilitatii de producere se exprima sub forma unui coeficientde corectie ale carui valoriscad exponential functie de timpul de expunere.

Avand Tn vedere importanta expunerii, ca parametru obiectiv, Tn determinarea probabilitatii deproducere a evenimentelor nedorite, Tn mod arbitrar pentru nivelul de expunere s-a ales o scala de cinciniveluri conform tabelului 7.1.2.:

Tabelul7.1.2.

SIMBOL VALOARE DE INTERPRETARE

ER(extrem de rar)

- expunere de pana la o ora pe luna;

R(rar)

- expunere de pana la o ora pe saptamana;

A(accidental)

- expunere de pana la o ora pe zi;

T(temporar)

- expunere cuprinsa Tntre o ora si patru ore pe zi;

P(permanent)

- expunere mai mare de patru ore pe zi.

7.1.3. Probabilitate corectataTn scopul particularizarii analizei de evaluare a riscurilor profesionale pentru un sistem de munca dat,

metoda propune introducerea notiunii de probabilitate corectata Tn calculul careia se au Tn vedere influenteleunor date de analiza statistica "a posteriori" a accidentelor si a unor elemente de caracterizare a structurii depersonal si a vechimii Tn serviciu a echipamentelor tehnice sub forma unor coeficienti de corectie specificipentru sistemul analizat.

De asemenea, la calculul probabilitatii corectate metoda propune sa se tina cont si de influenta

nivelului de securitate determinat de executant si de sarcina de munca sub forma coeficientilor ei si sm2.In acest fel se considers ca au fost luate Tn calcul principalele particularitati ale sistemului de munca

supus unei analize de riscuri profesionale.Astfel, modelul matematic de calcul a probabilitatii corectate corespunde formulei:

Pc=PxExk2xk3Xk4xeiXsm2 [7.1.1.]

E - reprezinta un' coeficient de corectare a probabilitatii de producere functie de nivelulexpunerii;kz - reprezinta un coeficient de corectare a probabilitatii dat de raportui dintre indicele defrecventa al sistemului analizat si indicele de frecventa al ramurii industriale careia Ti apartinesistemul analizat;ks- reprezinta un coeficient de corectie dat de vechimea Tn serviciu a echipamentelor tehnice;

508. PRINCIPII GENERALE DE PREVENIRE A RISCURILOR PROFESIONALEIntegrarea actiunii de prevenire a riscurilor profesionale la nivelul unei societafi reprezinta o etapa

superioara a muncii de prevenire si trebuie sa reflecte preocuparea factorilor de decizie de a realizaconditiile minimale de igiena si de securitate la nivelul firmei. Integrarea securitafii la nivelul firmei comportadoua componente:

8.1. Strategia managerial^ in domeniul prevenirii Aceasta se reflecta Tn:- raportui Tntre costui accidentelor si costui prevenirii: Trebuie avute Tn vedere costurile directe (costurile

directe ale accidentelor, majorarea cotizafiilor la rise profesional, etc.), dar mai ales costurile indirecte(imobilizari, pierderea clientilor, pierderi ale imaginii de marca, etc.). Studii clasice arata ca pentruacelasi cost sunt mai pufine accidente, daca se investeste Tn prevenirea accidentelor decat daca nu seinvesteste. ?nsa acest argument nu va fi suficient totdeauna pentru a convinge un angajator sa procuremijioace de prevenire adesea mai mult costisitoare decat rentabile.

- necesitatea de a se conforma unor reglementari: Trebuie avute Tn vedere legi, decrete, norme generalesi/sau specifice privind securitatea muncii dar si alte reglementari privind punerea pe piata aechipamentelor tehnice si a substantelor periculoase, relafiile cu diversi parteneri de afaceri, etc.

- ameliorarea productivitatii: Investitiile substantiate Tn securitate contribuie direct (datorita performantelorechipamentelor tehnice noi) sau indirect (prin realizarea unui confort Tn munca sporit) la marireaproductivitafii muncii.

- Tmbunatatirea organizarii muncii: Reducerea stocurilor, ameliorarea traseelor, diminuarea interventiilormanuale, diminuarea opririlor accidentale si o buna planificare a activitatii, concura la crestereaproductivitatii si la Tmbunatatirea securitatii.

- similitudinea Tntre obiectivele calitate - securitate: Eliminarea defectelor implica o analiza sistematica decercetare a disfuncfionalitatilor, a erorilor, a incidentelor. Realizarea acestei ac(iuni se concretizeaza Tncazul sistemelor gestionate Tn cadrul unui program de asigurare a calitatii. Aceleasi metode de analizasunt utilizate la prevenirea accidentelor de munca si a Tmbolnavirilor profesionale, fapt ce permiteintegrarea sistemului de calitate a securitatii Tn sistemul general de asigurare a calitatii.

- ameliorarea imaginii de marca a Tntreprinderii: Anumite unita(i industriale, de exemplu societati deproducere a colorantilor si a vopselelor, vor fi foarte afectate din punct de vedere comercial daca publiculafia ca pe fluxurile de fabricate au loc dese accidente sau Tmbolnaviri profesionale. La fel se poateTntampla si cu alte societafi din industria chimica.

- mentinerea unui bun climat social: Conditiile de lucru improprii due mereu la stari de conflict sau chiar demiscari sociale care prejudiciaza societatea din multe puncte de vedere. Plecand de la ideea ca unitateaa facut alegerea, ca din motivele indicate mai sus, sa integreze securitatea muncii Tntr-un plan decheltuieli, nu-i ramane decat sa-si promoveze aceasta politica la toate nivelurile.

8.2. Propagarea securitatii munciiSocietatile care tin cont si de problemele de securitate a muncii la toate nivelurile, aplica adesea

urmatoarele metode:- discutarea sistematica a obiectivelor de securitate Tn acelasi timp cu obiectivele tehnice, economice si

financiare Tn sedinte si analize de lucru;- integrarea securitatii Tn formarea de baza a responsabilului cu prevenirea si dupa aceea practicarea unei

formari specifice de securitate;- luarea Tn considerare a "comportamentului preventiv" de la angajare si repartizarea la locul de munca

pana la avansarea Tn functie, a acordarii de stimulente sau a aplicarii de sanctiuni. Acest criteriu se vaaplica la toate nivelurile ierarhice. Responsabilii cu prevenirea pot fi si ei apreciati dupa rezultatele Tnactivitatea de prevenire.

Unde:

Aceste ultime considerente trebuie sa aiba Tn vedere posibilitatea introducerii unor erori decomportament. Factorul uman reactioneaza diferit la sanctiuni si recompense. Daca sanctiunea saurecompensa nu sunt legate intrinsec de obiectivul urmarit, individul va cauta si va gasi multiple mijioace dea-si atinge scopul de a nu fi penalizat sau de a-si obfine recompensa dorita. Politica de interese ce sebazeaza pe securitatea Tn munca conduce la disimularea accidentelor de munca pentru a scadea indicatorii(de exemplu, indicele de frecventa), fara a se Tmbunata(i prea mult conditiile de securitate din unitate. Incazul alegerii unor criterii favorabile poate fi si invers; de exemplu, o societate chimica poate obtine rezultateexcelente din momentui Tn care politica ei se bazeaza nu numai pe cifra de afaceri ci si pe marja deexploatare. Tntr-un astfel de sistem lucratorii vor adopta imediat ideea ca este mai importanta pentru eirealizarea Tntretinerii periodice decat depasirea producfiei planificate Tn detrimentui securitatii. Din acesteexemple rezulta ca pentru o veritabila integrare trebuie gasite objective comune pentru securitate siproductie.

In sfarsit, daca toate nivelurile ierarhice sunt implicate Tn definirea obiectivelor de securitate si dacaimplicarea angajatilor Tn securitatea muncii este realizata, sarcinile de securitatea muncii pot dispare dinTntreprindere.

0 hiperintegrare de acest tip nu este totalmente de dorit, pentru ca, desi securitatea este problematuturor, ea risca sa devina problema nimanui, daca ea nu este sustinuta de specialisti capabili sa facainvestigatii si sa promoveze masuri novatoare legate de Tncadrare, pregatire, prevenirea riscurilorprofesionale, etc.

638.3. Caile de prevenire 91 eliminare a riscurilor profesionale

Literatura de specialitate si practica din unele (ari occidentale precum Franfa, Spania, Italia §1Germania, prezinta o serie de principii generate pentru prevenirea sau limitarea riscurilor profesionale, carese aplica Tnca din faza de conceptie si care se concretizeaza In urmatoarele recomandari:8.3.1. Evitarea riscurilor profesionale prin alegerea tehnologiilor, echipamentelor tehnice precum si aproduselor eel mai putin periculoase fnca din faza de conceptie

De exemplu, la alegerea solutiei pentru protejarea anticorosiva a echipamentelor tehnice, se potfolosi:

- vopsele pe baza de solvent! organici;- vopsele solide pulverulente;- vopsele pe baza de apa.La alegerea solutiei de protejare anticorosiva va trebui sa se fina cont, pe langa analiza economics,

sl de analiza factorilor de rise. Este bine cunoscut ca solventii organici conduc la intoxicatii acute sau laTmbolnaviri profesionale Tn cazul expunerii la vaporii acestora. De asemenea se cunoaste cS la depunereaprin pulverizare Tn camp electrostatic a vopselurilor solide pulverulente se produc degajari de pulberi lanivelul aparatului respirator al lucratorului, ce pot genera boli profesionale. Vopselele pe baza de apa, desisunt mai scumpe, nu prezintS dezavantajele prezentate mai sus si nu necesita cheltuieli suplimentare cuasigurarea conditiilor de mediu de munca (instalatii de ventilafie, echipamente speciale de protectierespiratorie, asigurarea de masuri de eliminare a surselor de aprindere, etc.).8.3.2. Evaluarea riscurilor ce nu pot fi evitate din punct de vedere tehnic, Tn sensul cunoasterii tuturorfactorilor de rise pentru personalul expus la riscurile ce nu au putut fi evitate

Facand referire la exemplul de mai sus, Tn cazul alegerii solutiei de protejare anticorosiva aechipamentelor tehnice prin pulverizare Tn camp electrostatic cu vopsea solida pulverulenta, tinandu-se contde posibilele Tmbolnaviri profesionale datorate inhaiarii de pulbere de vopsea, se pot alege douB solutiitehnice:

a) utilizarea unei instalatii automate (robotizate) de vopsire Tn cazul careia se realizeaza doua mediiseparate etans:

- un spafiu tehnologic poluat, Tn care accesul personalului operator nu este necesar si deci esteinterzis; pentru personalul de Tntrefinere, accesul la echipamentui de vopsire Tn cazul defectiunilor,se face Tn conditii deosebite prevazute prin proceduri de interven(ie;

- un spatiu de lucru nepoluat, Tn care personalul de operare are conditii normale din punct de vedereal mediului de lucru.b) realizarea unei cabine de pulverizare semideschisa , prevazutS cu ventilatie de protectie; Tn acest

caz se impune completarea masurilor de prevenire si cu masura de dotare a personalului operator cuechipament individual de protectie adecvat.8.3.3. Combaterea riscurilor direct la sursa in ideea asigurarii protectiei colective prin carcasari,protectii restrictive, instalatii de captare-neutralizare, avertizari optice si sonore, etc. '

Potrivit exemplului analizat, aceasta recomandare se concretizeaza Tn alegerea solutiei de utilizare ainstalatiei automate (robotizate) de vopsire. Carcasarea etansa a cabinei de vopsire elimina riscul deintoxicate acutS sau boaia profesionaia direct la sursa. Etanseitatea cabinei asigura astfel o protectiecolectiva.8.3.4. Adaptarea lucrului Tn sensul optimizarii ergonomice a sistemului om-masina actionand asupraconceptiei locului de munca, a organizarii muncii, a metodelor de lucru si de productie

Aceasta recomandare are un camp foarte mare de aplicare (Tncepand de la faza de conceptie-proiectare pana la faza de exploatare). Ea se poate aplica Tn oricare din solutiile alese. Revenind Tnsa la

exemplul dat, putem s3 ne referim si la cazul Tn care, avand de-a face cu o situatie existent^ constand Tnprotectia anticorosiva prin acoperirea echipamentelor cu vopsea pe baza de solventi organici, situatie Tn caretrebuie intervenit Tn directia limitarii spatiului poluat cu vapori de solvent prin compartimentari si prin folosireaperdelelor de apa. De asemenea, trebuie sa se actioneze si Tn directia reducerii concentratiei sub limitamaxima admisS prin masuri de ventilatie eficienta. In acelasi timp, prin masuri cu caracter organizatorictrebuie sa se limiteze numarul personalului expus si a duratei de expunere la minimum necesar. Ca omasura suplimentara se impune si dotarea personalului expus cu un echipament individual de protectieadecvat.8.3.5. fn realizarea obiectivelor de mai sus va trebui sa se tina cont de stadiul dezvoltarii stiintei sitehnologiei Tn sensul adoptarii celor mai performante solutii de prevenire a factorilor de rise.Aplicarea principiilor generale de prevenire trebuie sa fina pasul cu descoperirile stiintei si tehnicii

Astfel, Tn cazul proiectarii unui atelier de acoperiri anticorosive este recomandata alegerea solutieide utilizare a vopselelor pe' baza de apa, alegere care elimina riscul intoxicatiilor si Tmbolnavirilorprofesionale.8.3.6. Prevenirea riscurilor trebuie sa se integreze Tntr-un ansamblu coerent care sa cuprindaproductia, organizarea locului de munca si asigurarea conditiilor de lucru

Alegerea tehnologiei, a echipamentelor tehnice, precum si organizarea locului de munca Tn conditiileTn care, pe langa analiza eficientei economice, s-a avut Tn vedere si realizarea unor conditii optime demunca, asigurS integrarea prevenirii riscurilor profesionale Tn procesul de productie. Deci, Tntr-o astfel desituatie trebuie sa se tina cont de o eficienta totala. Aceasta reprezintS rezultatui unui proces de optimizare

64Tntre cheltuielile legate de realizarea producfiei (tehnologie, echipamente tehnice, materii prime, forfa demunca, etc.) si cheltuielile legate de asigurarea conditiilor "minime" de securitate a muncii prevazute prinstandarde sau norme. De exemplu achizifionarea unei tehnologii si a unor echipamente tehnice de varf cumar fi instalatia robotizata de vopsire (care necesita cheltuieli mari pentru realizarea producfiei), asigura Tncontinuare efectuarea unor cheltuieli mici pentru realizarea conditiilor "minime" de securitate. Aceastaprezinta avantajul unei protecfii colective prin izolarea factorilor de rise "la sursa". Dimpotriva, alegerea unorprocese tehnologice mai vechi (care nu implica un efort financiar foarte mare) are drept consecinta crestereacheltuielilor legate de asigurarea conditiilor de munca. De asemenea trebuie aratat ca fn astfel de situafii (caTn exemplul analizat) se impune si utilizarea echipamentului individual de protectie ca o masurasuplimentara.8.3.7. Inlocuirea a tot ce este periculos cu altceva mai pufin periculos sau chiar nepericulos

Facand referire la exemplul analizat, alegerea solufiei de protectie anticorosiva cu vopsele pe bazade apa (care elimina total riscul de intoxica(ie) reprezinta cea mai buna explicitare a acestei recomandari.8.3.8. Prioritare trebuie sa fie masurile de protectie colectiva, iar protecfia individuala trebuie aleasadoar atunci cand nu se cunoaste o alta solufie

Asa cum s-a mai punctat Tn analiza exemplului ales, prioritare trebuie sa fie masurile de protectiecolectiva, care asigura evitarea unor expuneri accidentale si a altor persoane care nu sunt angrenate directTn procesul productiv. La protectia individuala trebuie recurs, Tn ultima instanta, ca o masura suplimentarasau provizorie. Nu trebuie sa se uite ca echipamentui individual de protectie nu este decat ultimul obstacolTntre lucrator si factorul de rise la care acesta este expus. Cand se recurge la utilizarea echipamentuiindividual de protectie trebuie avut Tn vedere ca el are o durata de viafa limitata si Tn raport inversproportional cu agresivitatea mediului de munca.8.3.9. Informarea tuturor lucratorilor cu privire la factorii de rise existent! fn societate inclusiv cumetodele de protejare

Informarea si sensibilizarea personalului prin afisarea procedurilor de lucru, a unor afise sugestivesau prin marcarea cu etichete corespunzatoare are drept scop constientizarea acestuia.

Un muncitor constient de riscurile la care se expune prin practicarea meseriei sale si care posedacunostintele necesare privitoare la metodele de prevenire, devine un partener viabil Tn procesul de munca.Instruirea trebuie sa urmareasca, Tn raport cu fiecare post de lucru, o cat mai buna concordanta Tntredimensiunea obiectiva si cea subiectiva a riscului si de a corecta atat comportamentele hiperprudente,hiperezitante cat si pe cele hazardante, necugetate, impulsive. ContinutuI procesului de instruiredesemneaza totalitatea informatiilor aferente sferei notiunii de securitate a muncii care, prin asimilarea lor,conduc la formarea deprinderilor de securitate a muncii, dezvolta orientarea corecta fata de riscuri, stimulandtotodata capacitatea de mobilizare fata de sarcina de munca si fafa de procesul de instruire. Informatiiletransmise Tn procesul de instruire se regasesc sub forma de carti, manuale, brosuri, cursuri, decrete, legi,norme, normative, reglementari de ordine interioara, etc. Transmiterea lor la subiecfii supusi procesului deinstruire se face utilizand diverse mijioace Tn cadrul metodelor de instruire.

Prezentarea schematica a ordinii ierarhice a masurilor de prevenireMASURI PRIMARE

RlS(f<—> OM ELIMINAREA RISCURILORMasurile primare actioneaza direct asupra sursei de factoride rise (prevenire intrinseca) vizand eliminarea lor.

MASURI SECUNDARE

OM IZOLAREA RISCURILORMasurile secundare constau Tn masuri de protectie colectivaprin care se evita sau se diminueaza actiunea factorilor derise asupra omului. Factorii de rise persista.

RISC <—>

MASURI TERTIARE

OM EVITAREA RISCURILORIn cazul masurilor terfiare interactiunea dintre factorii de risesi om se evita prin masuri organizatorice si reglementariprivind comportamentui executantului.

RISC <—>

MASURICUATERNARE

RISC <—> IZOLAREA OMULUITn cazul masurilor cuaternare limitarea acfiunii factorilor derise asupra omului se face prin protectie individuala ca oultima bariera Tntre factorul de rise si om.

OM

65In conditiile economiilor contemporane, Tn care tehnologiile s-au diversificat foarte mult iar

echipamentele tehnice au devenit din ce Tn ce mai complexe, relatia om - echipament tehnic s-atransformat tot mai mult Tntr-o relafie echipa - echipament tehnic.

Tntr-un astfel de sistem, cum de altfel s-a mai aratat, accidentui rezulta la Tntalnirea Tntre un elementpericulos si o greseala umana. Din aceasta cauza, programul masurilor de prevenire trebuie sa fina cont decele cinci forme de prevenire:

• Eliminarea elementului periculos Daca s-a identificat un element periculos, trebuie analizat daca nu este posibila Tnlocuirea lui cu alt

element mai pufin periculos sau daca nu cumva se poate renunfa definitiv la el.• Diminuarea elementului periculos Acest deziderat se poate realiza actionand asupra unuia sau Tn mod simultan asupra mai

multora dintre elementele definitorii ale riscurilor (expunerea potentiala, probabilitatea deproducere si gravitatea consecintelor).

De exemplu, prin reducerea tensiunii de lucru la o instalatie de iluminat de la 220v la 12 sau 24v se reducegradul de expunere la rise. Tot o reducere a gradului de expunere la rise se poate realiza si prin lucrul Tnechipe succesive Tntr-o atmosfera agresiva (cu o concentratie aflata peste limita maxima admisa).*Un altelement asupra caruia se poate actiona Tl reprezinta probabilitatea de producere. De exemplu, daca Tntr-oinstalatie electrica (aflata la o tensiune de 220v sau 380v) sunt luate toate masurile de electrosecuritate, desiposibilitatea (teoretica) de producere a unui eveniment nedorit exista, probabilitatea de producere este atatde mica meat poate fi considerata imposibila.

Desi reprezinta o intervenfie posterioara, trebuie sa se aiba Tn vedere si masurile de diminuare aconsecintelor. Rapiditatea cu care se acorda primul ajutor si calitatea acestuia pot fi determinante Tnreducerea consecintelor unui accident.

• Reducerea probabilitatii de Tntalnire Tntre elementui periculos si om tn aceasta situatie intervine responsabilul cu prevenirea din cadrul societatii care va trebui

sa-si puna sistematic Tntrebarea: unde, cand, cum si de ce aceasta Tntalnire este posibila; dacaaceasta Tntalnire poate fi evitata Tn conditiile sistemului dat sau sistemul dat trebuie modificat.

• Cresterea rezistentei umane Aceasta actiune este deosebit de importanta, dar Tn acelasi timp deosebit de grea datoritacomplexitatii umane.

Din punct de vedere tehnic cresterea rezistentei umane se poate face:• material: cu mijioace individuale de protectie. (La alegerea acestora se va tine cont ca ele reprezinta

ultima bariera Tntre rise si om; ca nu trebuie sa stanjeneasca miscarile omului; ca nu trebuiesa introduca riscuri suplimentare. Tn paralel trebuie acfionat si Tn plan psihologic pentruincitare la utilizarea acestuia)

• fiziologic: de exemplu, adaptarea omului la caldura sau presiune. (Actiunile de adaptare aorganismului uman la conditii diferite de lucru, altele decat cele normale, trebuie sa aiba Tnvedere posibilitafile individuale de rezistenta precum si particularitatile anatomo-fiziologiceale celor antrenati. Ele trebuie elaborate Tmpreuna cu medicul de medicina muncii)

• psihologic: constatand scaderea nivelului de rise al operatorului prin antrenament Tn conditii cat maiaproape de real ( operator!, pompieri ) sau prin utilizarea simulatoarelor mai ales Tnsistemul tehnologic cu rise malt. Actiunile Tntreprinse Tn aceasta directie trebuie saurmareasca crearea unor deprinderi (automatisme) de reactie la aparitia riscului, care saevite aparitia spaimei sau si mai grav a panicii. De asemenea, trebuie sa creezesentimentui de posibilitate de stapanire a riscului Tn anume conditii. Toate acestea, pentru aelimina aparitia inhibitiilor la declansarea unor riscuri. Un muncitor constient de riscurile lacare se expune prin practicarea meseriei sale si care poseda cunostintele necesareprivitoare la metodele de prevenire, devine un partener viabil Tn procesul de munca.Formarea si informarea lui trebuie sa urmareasca, Tn raport cu fiecare post de lucru, o catmai buna concordanta Tntre dimensiunile objective si subiectiva ale riscului si de a corectaatat comportamentele hiperprudente, hiperezitante cat si pe cele hazardante, necugetate,impulsive. ContinutuI procesului de informare desemneaza totalitatea informafiilor aferentesferei notiunii de securitate a muncii care, prin asimilarea lor, conduc la formareadeprinderilor de securitate a muncii, dezvolta orientarea corecta fata de riscuri stimulandtotodata capacitatea de mobilizare fata de sarcina de munca si fata de procesul deinstruire.

• Suprimarea erorii umane Sistemele robotizate suprima un mare numar de locuri de munca accidentogene. Intamplator, omul

se afla Tntotdeauna la un anumit nivel al sistemului: programator, supraveghetor sau muncitor de Tntretinere.Problema securitatii care priveste aceste nivele de sistem se pune altfel decat Tn sistemul simplu OM -MARINA.

66• Controlul asiqurarii conditiilor de securitate Acesta reprezinta practica cea mai veche de analiz^ a riscurilor si apreciere a nivelului de securitate pentruun sistem de munca.Obiectivul urmarit constS Tn identificarea, prin observarea vizuala directs si masuratori simple, a anomallllorsau insuficientelor prezentate de echipamentele tehnice, instalatiile tehnologice sau constructii, etc. Tn raportcu standardele de securitate si normele fn vigoare. Tn aceste analize riscul apare ca fiind echivalent cu odeficient de aplicare a reglementarii, susceptibilS de a provoca un accident sau o Tmbolnavire profesionala.Prin opozifie, nivelul de securitate este considerat satisfacator atunci cand reglementarile specifice suntrespectate. Gradul de abatere de la reglementari reprezinta un criteriu calitativ pentru evaluarea securitatiisistemului analizat; cu cat abaterile sunt mai mari, cu atat securitatea sistemului este considerate mai mica.Astfel se poate acfiona pentru:- eliminarea sau reducerea pericolului prin masuri tehnico-organizatorice;- reducerea nivelului de expunere prin masuri organizatorice;- reducerea gravitatii consecintelor probabile prin organizarea primului ajutor, a serviciului de

salvare, a planurilor operative de alarmare.