Proiect Pentru Evaluarea Riscurilor-Arssm

1

PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU

ASOCIAȚIA ROMÂNĂ PENTRU SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

CURS DE PERFECȚIONARE

EVALUATOR DE RISC ŞI AUDITOR ÎN DOMENIUL SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN MUNCĂ

240 ORE

PROIECT PENTRU

EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ LA S.C.

AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L. PENTRU LOCUL DE MUNCĂ

ABSOLVENT,

ing. Dan Cojocaru

2012

2


CUPRINS

1. DESCRIEREA OBIECTIVULUI / SOCIETĂȚII…............................................................3

1.1. DATE GENERALE ASUPRA ORGANIZ ĂRII ŞI ACTIVITĂŢII S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L . ………………………………………………………………………….3 1.2. PREZENTAREA PROCESELOR DE MUNCĂ ....................................................................3 1.3 PREZENTAREA STRUCTURII DE PERSONAL A FIRMEI ................................................4 1.4. STAREA DE SĂNĂTATE A PERSONALULUI FIRMEI .......................................................5 2. PREGĂTIREA EVALUĂRII. DOCUMENTAREA ................................................................9

2.1 PREZENTAREA COMPONENTELOR SISTEMULUI DE MUNC Ă STUDIAT.

COLECTAREA DATELOR NECESARE EVALU ĂRII ........................................................9

2.1.1 FACTORII DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCĂ ……………………………………14 2.1.2. FACTORII DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE PROD UCŢIE ……………………...27 2.1.3. FACTORII DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCĂ ………………………………….28 2.1.3.1. FIŞELE PRIVIND RISCURILE GENERALE LA LOCUL DE MUN CĂ ……………28 2.1.3.2. CONCLUZII LA EVALUAREA ACTIVIT ĂȚII LOCULUI DE MUNCĂ ANALIZAT …42 2.1.3.3. FIȘE DE NECONFORMITATE ……………………………………………………………43 2.1.3.4. CONCLUZII LA AUDIT ……………………………………………………………………45 2.1.3.5. PLANUL DE AC ȚIUNI CORECTIVE ……………………………………………………..46 3. IDENTIFICAREA PERICOLELOR ȘI ESTIMAREA RISCURILOR .................................48 3.1 ALEGEREA ŞI ECHIPEI DE EVALUARE A RISCURILOR DE ACCIDE NTARE ȘI DE ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ ………………………………………………………48 3.2 ALEGEREA ȘI PREZENTAREA METODEI DE EVALUARE A RISCURILOR DE

ACCIDENTARE ȘI DE ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ ……………………………….49

3.2.1 ETAPELE METODEI ………………………………………………………………......50

3.2.2. PREGATIREA DEMERSULUI

3.2.2.1 STRUCTURA INTREPRINDERII / SUBDIVIZIUNI / GRUP DE PERSOANE ……….54

3.2.2.2.SUBDIVIZAREA ÎN PROCESE ....................................................................................55 3.2.2.3. SUBDIVIZARE ÎN RAPORT DE GRUPURI PROFES IONALE ȘI GRUPURI DE PERSOANE ..............................................................................................................................55 3.2.2.4.SUBDIVIZARE IN PROCESE / SECTOARE DE ACTIV ITATE SI GRUPURI DE PERSOANE - O PROBLEMA DE COMBINA ȚII .........................................................55 3.2.2.5. IDENTIFICAREA PROCESELOR, SECTOARELOR ȘI A GRUPURILOR DE

PERSOANE CRITICE ………………………………………………………………………55

3.2.2.6. UTILIZAREA DE MIJLOACE AUXILIARE ……………………………………………..56

3.2.2.7. ÎNTREPRINDERI PENTRU CARE EXISTĂ SOLUȚII PE DOMENIUL ACESTORA

DE ACTIVITATE ...........................................................................................................56 3.2.2.8. ORGANIZATII FĂRĂ O SOLUȚIE COMUNĂ ........................................................56

3.2.2.9. FORMAREA UNEI ECHIPE INTERDISCIPLINARE ……………………………………56

3.2.2.10. PROCURAREA DOCUMENTAȚIILOR, DEFINIREA PROGRAMULUI DE LUCRU ȘI A CALENDARULUI INTALNIRILOR ……………………………………………………..57

3


3.2.2.11. LIMITELE SISTEMULUI DE MUNCĂ. DEFINIREA LIMITELOR SISTEMULUI – DEFINIREA SISTEMULUI …………………………………………………………………57

3.2.2.12. IDENTIFICAREA FENOMENELOR PERICULOASE ÎN ECHIPĂ .............................59

3.2.2.13. DEFINIREA VĂTĂMĂRILOR ……………………………………………………………..59

3.2.2.14. ESTIMAREA RISCURILOR PRIN ESTIMAREA PROBA BILITATI DE PRODUCERE SI A GRAVITĂȚII VĂTĂMĂRI ...................................................59

3.3. APLICAREA METODEI SUVA PENTRU EVALUARE A RISC URILOR DE ACCIDENTARE ȘI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ LA POSTUL DE LUCRU-MECANIC AUTO ………………………………………………………………………..65

3.3.1. PROCESUL DE MUNCĂ ……………………………………………………………..65

3.3.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNC Ă EVALUAT ……..65

3.3.3. FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI ………………………………………………………….66

3.3.3.1. FACTORII DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE PR ODUCŢIE ……………………..66

3.3. 4. TABEL CU RISCURILE PREVIZIBILE LEGATE DE MODUL DE LU CRU ...............70

3.4. APLICAREA METODEI SUVA PENTRU EVALUARE A RISC URILOR DE ACCIDENTARE ȘI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ LA POSTUL DE LUCRU- VULCANIZATOR AUTO ………………………………………………………………………..78 3.4.1. PROCESUL DE MUNCĂ ………………………………………………………………………78

3.4.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNC Ă EVALUAT ………78

3.4.3 FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI ……………………………………………………………79

3.4.3.1. FACTORII DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE PR ODUCŢIE………………………79

3.4.3.2. FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCǍ …………………………………..80

3.4.3.2. FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCǍ …………………………………..80

3.4.3.4. FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI …………………………………………80

3. 4.4. TABEL CU RISCURILE PREVIZIBILE LEGATE DE MODUL DE LU CRU .................84

4. STABILIREA M ĂSURILOR DE SECURITATE. PLANUL DE PREVENIRE

ȘI PROTECȚIE ..................................................................................................92

4.1. PLAN DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE PENTRU ANUL 2012 …………………………….92

4.2.STABILIREA BUGETELOR PENTRU SUS ȚINEREA MĂSURILOR PROPUSE ………..102

4.3. CONCLUZII ………………………………………………………………………………………102

5. EVALUAREA EFICIEN ȚEI MĂSURILOR. AUDITUL DE EVALUARE A PERFORMAN ȚEI ÎN TREPRINDERE ÎN DOMENIUL S.S.M. ..............................................103

4


CAPITOLUL 1 DESCRIEREA OBIECTIVULUI / SOCIET ĂȚII

1.1 DATE GENERALE ASUPRA ORGANIZ ĂRII ŞI ACTIVITĂŢII S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L.

Firma AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L. este o societate cu capital privat, care îşi desfăşoară activitatea în baza legilor din România şi care deruleză următoarele activităţi: Service auto rapid, Verificări I.T.P., Service vulcanizare auto, Aprovizionare şi distribuţie anvelope-roţi auto.

Sediul firmei este situat în Bucureşti, Bulevardul Expoziţiei, nr.1-3, sector 1, fiind compus din 4 corpuri de clădiri cu un singur nivel, cu o suprafaţă construită de aproxima- tiv 380 m2 şi cu următoarele destinaţii:

1. Service auto, pentru efectuarea verificărilor I.T.P. şi a geometriei roţilor; 2. Recepţie servicii pentru clienţi şi birouri administrative; 3. Service vulcanizare auto; 4. Depozit de anvelope şi roţi auto.

Compartimentarea acestor clădiri, în funcţie de destinaţie, este după cum urmeză:

1. Clădirea Service auto este compusă din 2 compartimente independente, dotate fiecare cu rampă elevatoare;

2. Clădirea pentru Recepţia serviciilor de la clienţi şi birouri administrative, este compusă din 4 compartimente: biroul Recepţie clienţi, biroul Tehnic, Biroul Economic, biroul Administrator;

3. Clădirea Service vulcanizare auto, este compusă din 4 boxe, dotate cu rampe elevatoare şi o încăpere pentru Clădirea Depozitului pentru anvelope şi roţi auto, este realizată dintr-o singură hală, dotată cu rastele şi stative pentru anvelope şi roţi auto.

1.2 PREZENTAREA PROCESELOR DE MUNCĂ S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L. desfășoară la punctul de lucru,

următoarele activități principale: 1. Service auto, pentru efectuarea verificărilor I.T.P. şi a geometriei roţilor; 2. Recepţie servicii pentru clienţi şi birouri administrative; 3. Service vulcanizare auto; 4. Depozit de anvelope şi roţi auto.

Activitatea de service auto pentru verificările I.T.P. se derulează în două spații special amenajate, cu fose pentru controlul inferior al autovehiculelor, dar și elevatoare de ridicare al acestora, cu echipamente specifice de verificare și control al motoarelor, al sistemelor de evacuare al autovehiculelor și determinare a geometriei roților.

Activitatea de service vulcanizare auto se desfășoară într-o hală cu 4 boxe, echipate fiecare, cu elevatoare, și instalații de acționare pneumatică a sculelor de deșurubat-înșurubat prezoane de roți, dar și o cuvă cu apă pentru determinarea etanșeității pneurilor și camerelor de cauciuc, dulapuri cu truse de scule, 3 mașini electrice pentru reglajul centrifugal al roților, 3 mașini electrice de dejantat pneuri, instalație de aer comprimat.

Activitatea de depozitare anvelope și roți auto, este realizată într-un spațiu special destinat și amenajat, prevăzut cu rastele metalice supraetajate și elevatoare pentru manipularea echipamentelor și produselor.

Procesele de muncă vizează următoarele fluxuri de muncă:

5


Posesorul de autovehicul accesează biroul de recepție servicii pentru clienți, unde este lansată comanda către locurile de muncă specializate, în funcție de cerințele beneficiarului.

Dacă se doresc servicii de verificări I.T.P., autovehiculul este preluat de personalul firmei care îl poziționează în una din cele 2 hale de service auto și unde se vor desfășura procedurile specifice de control tehnic auto.

Dacă se doresc servicii de vulcanizare auto, autovehiculul este preluat de unul dintre vulcanizatori și care, îl va poziționa în boxa sa de lucru, demarând activitățile specifice de demonataj-montaj roți și pneuri auto.

1.3 PREZENTAREA STRUCTURII DE PERSONAL A FIRMEI

Firma AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L., după cum s-a menţionat anterior, este structurată în 2 compartimente de specialiate, bine definite: Compartimen- tul Tehnic şi Compartimentul Economic, iar activitatea de securitatea muncii şi pentru situaţiile de urgenţă, este externalizată, fiind organizată şi coordonată de un Serviciu extern de prevenire şi protecţie.

Compartimentul Tehnic este divizat în 2 sectoare de activitate: mecanică auto şi vulcanizare auto, numărând 9 lucrători.

Compartimentul Economic este divizat, la rândul lui, în 2 sectoare de activitate: comerţ şi contabilitate, numărând 3 persoane.

Structura de personal pentru această organizaţie este alcătuită din 12 angajaţi, conduşi de un Consiliu de Administraţie, după cum urmează: 6 vulcanizatori auto, 2 mecanici auto, un inspector I.T.P., un gestionar, un manager vînzări, o contabilă.

În conformitate cu prevederile Regulamentului de Ordine Interioară, relaţiile ierarhice şi de colaborare dintre salariaţii acestei organizaţii, sunt reprezentate în organigrama de la Fig. nr.1, de mai jos.

Fig. nr. 1 ORGANIGRAMA ORGANIZA ŢIEI

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

CONTABIL MANAGER VÂNZĂRI

INSPECTOR I.T.P.

MECANIC AUTO

VULCANIZATORI AUTO

GESTIONAR

RESPONSABIL S.S.M. ŞI

SITUAŢII DE URGENŢĂ

6


1.4. STAREA DE SĂNĂTATE A PERSONALULUI FIRMEI Din punct de vedere al stării de sănătate la nivelul întreprinderii, a fost necesară

analiza rapoartelor sintetice anuale pe anii 2010 și 2011, întocmite medicul de medicina muncii privind situația sănătății personalului muncitor, mai cu seamă, cel vizat pentru evaluarea riscurilor de accidentare și/ sau îmbolnăvire profesională, cu specificații asupra locului de muncă studiat : mecanicul auto și vulcanizatorul auto. Prin natura activităţilor de service autovehicule cu specificul operaţiunilor de intervenţie la motoare şi sistemele lor auxuliare, dar totodată pentru service vulcanizare, lucrătorii se confruntă cu o expunere completă a corpului la riscurile de accidentare şi boli profesionale, la locul de muncă, pornind de la problemele scheleto-musculare și încheind cu problemele de toxicitate.

Deoarece firma AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L., are un anume prestigiu pe piaţă, iar conducerea respectă acest statut, lucrătorilor cu activităţi de service auto şi vulcanizare, li se acordă atenția cuvenită privind starea lor de sănătate, prin efectuarea periodică anuală a controalelor medicale și determinări de câte ori există solicitări datorate unor sintome de boală, în scopul prevenirii îmbolnăvirilor profesioanale.

Din conținutul rapoartelor anuale emise de medicul de medicina muncii, privind starea și evoluția stării de sănătate a personalului lucrător din firmă, a rezultat că nu s-au înregistart probleme de sănătate de natura activităților prestate de angajați. Astfel, în ultimii 2 ani, au declarate și înregistrate 18 concedii medicale, din care 14 cu diagnosticul de gripă și viroză respiratorie, 2 cu diagnosticul de infecții toxico-alimentare, 1 cu diagnos ticul de entorsă membru inferior (în condiții casnice, la schi) și 1 cu diagnosticul de apendicită acută.

Utilizând metodologia şi tabelul din Anexa nr.1, din H.G. nr.1048/2006, pentru evaluarea riscurilor în vederea selecţionării echipamentelor individuale de protecţie, putem realiza identificarea şi evaluarea riscurilor pentru activităţile şi meseriile cele mai expuse, din cadrul Service-ului auto şi Service-ului de vulcanizare auto, respectiv : mecanicul auto și vulcanizatorul auto.

În Tabelul nr.1, prezentat mai jos, au fost identificate următoarele riscuri pentru activităţile şi meseria de mecanic auto :

a. Mecanice - lovituri, tăieturi, impact, strivire, pentru craniu, ochi, faţă, întregul cap, mâini, braţe, picior, gambe şi piele ; - înţepături, tăieturi, zgârieturi, pentru craniu, ochi, faţă, întregul cap, mâini, braţe, picior, gambe şi piele ; - alunecare şi cădere de la acelaşi nivel, pentru întregul corp. b. Termice – căldură, foc, pentru întregul cap, mâini, întregul corp ; frig, pentru întregul cap, mâini, picior, întregul corp ; c. Electrice – pentru mîini şi întregul corp ; d. Chimice – fum, pentru căile respiratorii ; - împroşcare, stropire, pentru ochi şi faţă, piele, întregul corp ; - gaze, vapori, pentru căile respiratorii ; e. Biologice – bacterii patogene, pentru căile respiratorii, mâni, întregul corp ; - ciuperci generatoare de micoze, pentru mâini, piele.

7


TABEL nr.1 IDENTIFICAREA RISCURILOR DE ACCID ENTARE ȘI ÎMBOLNĂVIRI PROFESIONALE PENTRU MECANICUL AUTO

RISCURI FIZICE CHIMICE BIOLOGICE

MECANICE TERMICE

ELE

CT

RIC

E

RADIAŢII

ZG

OM

OT

AEROSOLI LICHIDE

GA

ZE

VA

PO

RI

BA

CT

ER

II P

AT

OG

EN

E

VIR

UŞ

I P

AT

OG

EN

I

CIU

PE

RC

I G

EN

ER

AT

OA

RE

D

E M

ICO

ZE

AN

TIG

EN

I B

IOLO

GIC

I N

EM

ICR

OB

IEN

I

CĂDERI DE LA

ÎNĂLŢIME

LOVITURI, TĂIETURI, IMPACT, STRIVIRE

ÎNŢEPĂTURITĂIETURI,

ZGÂRETURI VIB

RAŢ

II

ALUNECARE, CĂDERE DE LA ACELAŞI NIVEL

CĂ

LDU

RĂ

, FO

C

FRIG

NE

ION

IZA

TE

ION

IZA

TE

PU

LBE

RI,

FIB

RE

FUM C

EAŢĂ

IMER

SII

ÎMP

RO

ŞCA

RE,

ST

RO

PIR

E

PĂ

RŢ

ILE

CO

RP

UU

I

CA

P

CRANIU X X URECHI

OCHI X X X CĂI

RESPIRA TORII

X X X

FAŢĂ X X X ÎNTREGUL

CAP X X X X

MEM

BR

E SU

PER

IOA

RE MÂINI X X X X X X X

BRAŢE (PĂRŢI) X X

MEM

BR

E IN

FER

IOA

RE

PICIOR X X X

GAMBE (PĂRŢI) X X

ALT

ELE

PIELE X X X X TRUNCHI ABDOMEN

CĂI PAREN TALE

ÎNTREGUL CORP X X X X X X

8


Similar, am procedat pentru identificarea riscurilor pentru activităţile şi meseria de vulcanizator auto, în cadrul aceluiași service auto. În Tabelul nr.2, prezentat mai jos, au fost identificate următoarele riscuri:

a. Mecanice - lovituri, tăieturi, impact, strivire, pentru craniu, ochi, faţă, întregul cap, mâini, braţe, picior, gambe şi piele ;

- înţepături, tăieturi, zgârieturi, pentru craniu, ochi, faţă, întregul cap, mâini, braţe, picior, gambe şi piele ;

- alunecare şi cădere de la acelaşi nivel, pentru întregul corp.

b. Termice – căldură, foc, pentru întregul cap, mâini, întregul corp ;

- frig, pentru întregul cap, mâini, picior, întregul corp ;

c. Electrice – pentru mîini şi întregul corp ;

d. Chimice – fum, pentru căile respiratorii ;

- împroşcare, stropire, pentru ochi şi faţă, piele, întregul corp ; - gaze, vapori, pentru căile respiratorii ;

e. Biologice – bacterii patogene, pentru căile respiratorii, mâni, întregul corp ;

- ciuperci generatoare de micoze, pentru mâini, piele.

Obiectul acestui proiect îl reprezintă studiul a celor două locuri de muncă, mai sus declarate, respectiv mecanicul auto și vulcanizatorul auto, pentru care angajatorul acestui service de reparații și mentenață, are angajați 9 lucrători: 3 mecanici auto și 6 vulcanizatori auto.

9


TABEL nr.2 IDENTIFICAREA RISCURILOR DE ACCI DENTARE ȘI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ PENTRU VULCANIZATORUL AUTO

RISCURI FIZICE CHIMICE BIOLOGICE

MECANICE TERMICE

ELE

CT

RIC

E

RADIAŢII

ZG

OM

OT

AEROSOLI LICHIDE

GA

ZE

VA

PO

RI

BA

CT

ER

II P

AT

OG

EN

E

VIR

UŞ

I P

AT

OG

EN

I

CIU

PE

RC

I G

EN

ER

AT

OA

RE

D

E M

ICO

ZE

AN

TIG

EN

I B

IOLO

GIC

I N

EM

ICR

OB

IEN

I

CĂDERI DE LA

ÎNĂLŢIME

LOVITURI, TĂIETURI, IMPACT, STRIVIRE

ÎNŢEPĂTURITĂIETURI,

ZGÂRETURI VIB

RAŢ

II

ALUNECARE, CĂDERE DE LA ACELAŞI NIVEL

CĂ

LDU

RĂ

, FO

C

FRIG

NE

ION

IZA

TE

ION

IZA

TE

PU

LBE

RI,

FIB

RE

FUM C

EAŢĂ

IMER

SII

ÎMP

RO

ŞCA

RE,

ST

RO

PIR

E

PĂ

RŢ

ILE

CO

RP

UU

I

CA

P

CRANIU X X URECHI

OCHI X X X CĂI

RESPIRA TORII

X X X

FAŢĂ X X X ÎNTREGUL

CAP X X X X

MEM

BR

E SU

PER

IOA

RE MÂINI X X X X X X X

BRAŢE (PĂRŢI) X X

MEM

BR

E IN

FER

IOA

RE

PICIOR X X X

GAMBE (PĂRŢI) X X

ALT

ELE

PIELE X X X X TRUNCHI ABDOMEN

CĂI PAREN TALE

ÎNTREGUL CORP X X X X X X

10


CAPITOLUL 2. PREGĂTIREA EVALUĂRII. DOCUMENTAREA

2.1 PREZENTAREA COMPONENTELOR SISTEMULUI DE MUNC Ă STUDIAT. COLECTAREA DATELOR NECESARE EVALU ĂRII.

Metoda de evaluare adoptată permite, pe baza datelor acumulate şi prelucrate în perioada documentării, identificarea situaţiilor de lucru generatoare de riscuri de accidentare sau îmbolnăviri profesionale, nominalizarea riscurilor generate şi cuantificarea nivelului de risc a locurilor de muncă din cadrul macrosistemului analizat precum şi formularea unor măsuri tehnico-organizatorice, cu caracter preventiv, în vederea reducerii potenţialului de manifestare a riscurilor de accidentare, de reducere a gravităţii urmărilor unor posibile accidente de muncă, de eliminare a unor riscuri de accidentare.

Metoda are ca scop determinarea cantitativă a nivelului de risc pe loc de muncă, pe baza analizei sistemice şi evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională.

Aplicarea metodei se finalizează cu două documente:

• FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ, cuprinde datele obţinute din documentare şi din prelucrarea lor, folosite pentru evaluarea locurilor de muncă analizate şi sunt prezentate în conformitate cu metodologia de lucru adoptată pentru fiecare factor de risc la nivelurile de risc parțiale şi nivelul de risc global pe loc de muncă.

• FIŞA DE MĂSURI DE PREVENIRE, ce cuprinde totalitatea măsurilor tehnice şi organizatorice prevăzute de normele şi standardele în vigoare, pentru fiecare factor de risc în parte.

Fişa locului de muncă astfel întocmită constituie baza fundamentării programului de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale pentru locul de muncă din întreprinderea analizată.

Metoda cuprinde următoarele etape obligatorii:

� constituirea echipei de evaluare; � definirea sistemului de analizat (loc de muncă); � identificarea factorilor de risc din sistem; � evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională; � ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire; � propunerea măsurilor de prevenire.

În cadrul activităţii desfăşurate de către S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L., s-au identificat şi nominalizat locuri de muncă, caracterizate fiecare printr-un tip de activitate şi prin existenţa unor riscuri de accidentare specifice acestei activităţi.

11


Fişa de evaluare a locului de muncă determină nivelul de risc al locului de muncă analizat, determinare care se bazează pe cuantificarea fiecărui risc de accidentare identificat la locul de muncă respectiv.

Identificarea factorilor de risc şi determinarea nivelului de risc au pornit de la identificarea cauzelor, respectiv a situaţiilor de lucru generatoare ale factorilor de risc respectivi.

Această acţiune a contribuit la conceperea şi formularea unor măsuri de prevenire, tehnico-organizatorice, prin aplicarea cărora să se asigure reducerea riscurilor de accidentare sau altfel spus reducerea situaţiilor de lucru generatoare de accidente de muncă şi / sau avarii.

Obiectivul lucrării se înscrie în prevederile actualei legislaţii de securitate şi sănătate în muncă, care prevăd obligativitatea şi principiile evaluării riscurilor la locurile de muncã.

Aplicarea metodei adoptate, permite factorilor de conducere ai S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L. următoarele rezultate:

� radiografierea situaţiei existente la fiecare loc de muncă, reliefându-se riscurile acceptabile şi cele inacceptabile, precum şi măsurile ce trebuie adoptate;

� compararea şi ierarhizarea locurilor de muncă după criteriul gravităţii şi probabilităţii riscurilor, ceea ce asigură:

� o justificare rigurosă, economică şi socială pentru decizia managerială vizând ordinea de adoptare a măsurilor preventive;

Metoda respectã principiile evaluării, conform cărora evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesionalã şi determinarea nivelului de risc, pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi probabilitatea consecinţei maxime previzibile.

Adoptarea acestei metode corespunde obiectivului de determinare a dimensiunii reale a riscului (cuantificarea nivelului de risc), pe baza celor doi parametri măsurabili, respectiv:

- probabilitatea cu care se poate produce un eveniment nedorit (accident de muncă sau boală profesională);

- gravitatea consecinţelor acestuia, respectiv gravitatea maximă previzi- bilă şi probabilă.

Un factor important în evaluarea nivelului de risc este determinat de durata de expunere a executantului în zona de manifestare a riscurilor de accidentare. Acest factor influenţează modul de cuantificare al evaluatorului în raport cu o situaţie de lucru cu potenţial accidentogen.

Pentru interpretarea optimă a datelor din fişele de evaluare, se fac următoarele precizări:

12


1. Locul de muncă este conceput ca un sistem complex, structurat din următoarele elemente care interacţionează: mijloace de producţie, mediu de muncă, sarcina de muncă, executant.

Evaluarea porneşte de la identificarea factorilor de risc proprii fiecărui element component al sistemului de muncă, iar nivelul de risc pe locul de muncă se determină după stabilirea nivelurilor parţiale de risc pentru fiecare factor de risc în parte.

Pentru evidenţierea factorilor de risc este necesară o analiză sistematică a caracteristicilor accidentogene şi ale abaterilor posibile la nivelul fiecărei componente a sistemului.

A. Factorii de risc proprii executantului

Abaterea posibilă a executantului de la disciplina tehnologică pe care trebuie s-o urmeze pentru îndeplinirea sarcinii de muncă reprezintă întotdeauna o eroare, la nivelul uneia sau a mai multora dintre verigile de bază ale activităţii de muncă, respectiv:

� erori de recepţie, prelucrare şi interpretare a informaţiei; � erori de decizie; � erori de execuţie; � erori de autoreglaj.

Eroarea executantului se concretizează într-un comportament inadecvat din punctul de vedere al securităţii muncii, sub forma unei acţiuni greşite sau omisiuni.

B. Factorii de risc proprii sarcinii de muncă

La nivelul sarcinii de muncă pot apărea două categorii de cauze potenţiale de accidentare sau îmbolnăvire profesională:

� conţinut sau structură necorespunzătoare a sarcinii de muncă în raport cu scopul sistemului de muncă sau cu cerinţele impuse de situaţiile de risc (operaţii, reguli, procedee greşite, absenţa unor operaţii, metode de muncă necorespunzătoare);

� sub /supradimensionarea cerinţelor impuse executantului, respectiv necores- punzătoare posibilităţilor acestuia.

C. Factorii de risc proprii mijloacelor de producţie

După natura acţiunii lor, factorii de risc proprii mijloacelor de producţie se pot manifesta sub următoarele forme:

� factori de risc mecanic , a căror acţiune constă în eliberarea bruscă, necontrolată şi contraindicată, a energiei cinetice incorporate în mijloacele de producţie sau în părţi ale acestora;

13


� factori de risc termic , în cazul cărora pericolul potenţial este dat de acţiunea energiei termice incorporate în mijloacele de producţie la contactul sau manipularea acestora de către executant;

� factori de risc electric , la care pericolul constă în posibilitatea contactului direct sau indirect al executantului cu energia electrică vehiculată de mijloacele de producţie;

� factori de risc chimic , a căror acţiune este determinată de proprietăţile chimice nocive sau potenţial accidentogene ale substanţelor utilizate în procesul de muncă;

� factori de risc biologic , cu acţiune de natură biologică, nocivă sau potenţial accidentogenă, în funcţie de caracteristicile macro-organismelor şi micro-organismelor utilizate în procesul de muncă.

D. Factorii de risc proprii mediului de muncă

Mediul fizic ambiant poate prezenta abateri sub formă de depăşiri ale nivelului sau intensităţii funcţionale a parametrilor specifici (microclimat, zgomot, vibraţii, noxe chimice, radiaţii, iluminat etc.), fie caracteristici care reprezintă condiţii de muncă inadecvate (suprasolicitare fizică).

Mediul social se caracterizează prin factori de risc de natură psihică al căror rezultat este suprasolicitarea executantului.

2. Un accident de muncă poate fi produs ca urmare a mai multor factori de risc ce intervin în lanţul cauzal. În evaluare se ia în considerare factorul de risc care constituie ultima verigă a lanţului cauzal.

3. Încadrarea în clasele de gravitate se bazează pe criteriile medicale de evaluare a incapacităţii de muncă, elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

4. Încadrarea în clasele de probabilitate a avut ca sursă standardul CEN 812/1985, în prezent fiind stabilite următoarele intervale:

Clasa de probabilitate Frecven ţa evenimentului

1 O dată la peste 10 ani

2 O dată la 5 - 10 ani



5 O dată la 1 an - o lunã

6 O dată la mai puţin de o lunã

14


5. Fişa de evaluare a locului de muncă reprezintã documentul centralizator al tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională şi cuprinde:

� date de identificare a locului de muncã; � date de identificare a echipei de evaluatori; � nominalizarea factorilor de risc identificaţi şi prezentarea formei concrete de mani-

festare a acestora; � consecinţa maximã previzibilã pentru fiecare factor de risc în parte; � clasa de gravitate şi probabilitate pentru fiecare factor de risc în parte; � nivelul de risc parţial, pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi probabilitatea

fiecărui factor de risc; � nivelul de risc pe loc de muncă, ca medie ponderată a nivelurilor parţiale de risc;

pentru ponderare se utilizeazã rangul factorului de risc care este egal cu nivelul de risc.

Pentru evaluarea nivelului de risc de accidentare sau de îmbolnăvire profesională, cu ajutorul metodei de lucru adoptate, a fost necesară nominalizarea locurilor de muncă în care se desfăşoară activitatea S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L., atribuţiile specifice sarcinii de muncă şi procesele de muncă desfăşurate, vizează realizarea următoarelor lucrări: a. Activităţi specifice de producţie din Atelierul de vulcanizare sunt următoarele:

� diagnosticarea defectelor anvelopelor; � vulcanizarea anvelopelor / camerelor de aer; � demontarea / asamblarea roţilor; � montarea roţii pe autovehicul; � înlocuirea anvelopelor uzate sau în vederea adecvării la sezon; � echilibrarea roţilor; � întreţinerea permanentă a SDV-urile şi a echipamentele pe care le utilizează

la locul de muncă; � asigură la locul de muncă cu toate materialele necesare, pe care le

depozitează şi le gestionează în mod adecvat;

b. Activităţi de birou la Punctul de lucru sunt următoarele: � primirea sau transmiterea corespondenţei, a faxurilor; � primirea sau transmiterea apelurilor telefonice; � întocmirea facturilor clienţilor; � gestionarea activităţii în relaţia cu clienţii; � activităţi de contabilitate;

Nominalizarea locurilor de muncă a permis efectuarea unei analize complexe, a fiecărei componente a sistemului de muncă: executant, mijloace de producţie, sarcina de muncă şi mediu de muncă, a interacţiunilor şi a influenţelor reciproce.

În cadrul acestei analize s-au identificat situaţiile de lucru cu potenţial

accidentogen ridicat precum şi sursele tehnologice previzibile, posibil generatoare de riscuri de accidentare şi îmbolnăvire profesională.

Pentru identificarea factorilor de risc ce pot cond uce la accidente de munc ă precum şi a probabilitã ţii de producere a acestora au fost solicitate şi analizate o serie de documente din arhiva societ ăţii, documente care au constituit, baza pentru evaluare.

15


În principiu, componentele sistemului de muncă trebuie îndeplinească un minim de cerinţe.

Executantul:

� să fie apt din punct de vedere fizic şi psihic şi să nu aibă infirmităţi care l-ar stânjeni în activitate sau ar putea conduce la accidentarea lui sau a altor persoane;

� să aibă aptitudinile necesare funcţiei corelate cu nivelul de calitate pentru lucrările de montaj pe care le execută;

� să posede calificarea profesională; � să fie nominalizat pentru efectuarea lucrărilor încredinţate şi să aibe viza medicului

de medicina muncii.

Sarcina de muncă:

� să fie bine precizată, cu delimitarea clară a lucrărilor care se execută prin măsuri organizatorice adecvate;

� să existe toate instrucţiunile necesare executării tuturor operaţiilor ce sunt precizate prin sarcina de muncă;

� să nu cuprindă operaţiuni care, pentru a fi realizate, încalcă prevederi ale legislaţiei în vigoare;

Mijloacele de producţie:

� dotările tehnice (circulare electrice, flexuri, dispositive electrice de şlefuit, schele mobile, mijloace de ridicat, mijloace de transport etc.) şi echipamentul individual de protecţie să asigure lucrul în condiţii de securitate;

� să nu ofere condiţii pentru producerea accidentelor de muncă.

Mediul de muncă:

� să nu ofere condiţii de îmbolnăvire profesională; � să nu fie agresiv.

În această etapă, în perioada noiembrie 2012, au fost vizate şi analizate pentru evaluare o singură categorie de activităţi specifică firmei, respectiv: diagnosticarea defectelor anvelopelor, vulcanizarea anvelopelor / camerelor de aer, demontarea / asamblarea roţilor şi montarea roţii pe autovehicul, înlocuirea anvelopelor uzate sau în vederea adecvării la sezon şi echilibrarea roţilor. Acest loc de muncă se regăseşte în mai multe Posturi de lucru, aparţinând Atelierului de vulcanizare auto, organizat ca Punct de lucru şi are în vedere un număr de 6 persoane ce prestează servicii specific vulcanizării auto. Prezentarea activităţilor S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L. s-a făcut cu scoaterea în evidenţă a acelor situaţii de lucru sau parametrii ai sarcinii de muncă şi ai mediului de muncă care pot genera riscuri de accidentare sau îmbolnăviri profesionale.

2.1.1 Factorii de risc proprii sarcinii de munc ă

16


În scopul stabilirii factorilor de risc sarcinii de muncă, trebuie studiate Fișele de post

pentru cele 2 posturi de lucru analizate, mecanicul auto și vulcanizatorul auto. Mai jos,

este prezentată Fișa de post pentru Mecanicul auto:

FIŞĂ DE POST – MECANIC AUTO

DENUMIREA POSTULUI: MECANIC AUTO

COD COR : 723103

RELAŢII IERARHICE: este subordonat Directorului

RELAŢII DE COLABORARE: In îndeplinirea sarcinilor de serviciu colaborează cu ceilalți

salariați din cadrul serviciului, cu Șeful serviciului și cu Serviciul Aprovizionare-Distribuție.

RELAŢII DE REPREZENTARE: Reprezintă firma şi este în legătură directă cu clienţii în

probleme legate de prestări de servicii specifice mecanicii auto.

ACTIVITĂŢI PRINCIPALE:

1. Relaţii cu clientela- oferirea de consultanţă de specialitate;

2. Planificare- Planificarea activităţii proprii;

3. Producţie -Diagnosticarea disfuncţionalităţilor;

4. Materiale -Asigurarea cu piese de schimb şi materiale a locului de muncă;

5. Administraţie- Completarea şi transmiterea documentelor specifice;

6. Scule, dispozitive, verificatoare - Utilizarea aparatelor şi echipamentelor de măsurare

şi testare.

ATRIBUŢII PRINCIPALE (şi sarcini aferente):

1. Completarea şi transmiterea documentelor specifice � Identificarea datelor necesare întocmirii documentelor specifice;

SCOPUL POSTULUI : Ocupația se aplicã lucrãtorilor ce executã operatii de întreținere și reparatie la autovehi -cule rutiere. În acest domeniu aria de competente trebuie să fie vastă, pe lângã operațiile efective de reparație și întretinere auto,lucrãtorii trebuind să ofere o soluție optimã din punct de vedere tehnic, calitativ și economic. De asemenea, trebuie să dea dovadă de operativitate, sã aibă o bună colaborare cu clienții și să ofere sfaturi competente. în domeniul mentenanței autovehiculului.

17


� Întocmirea documentelor specifice;

� Asigurarea circulaţiei documentelor;

Tipurile de documente specifice utilizate: comandă, fişă de inspecţii în garanţie, fişă de reparaţii, fişă de inspecţii tehnice periodice, certificat de garanţie.

2. Aplicarea normelor de Securitate si Sanatate in Munca şi de prevenire şi stingere a incendiilor

3. Asigurarea cu piese de schimb şi materiale a locului de munc ă

4. Planificarea activit ăţii proprii � Comenzile sunt analizate cu atenţie în vederea stabilirii cu precizie a

termenelor de execuţie.

� Identificarea lucrărilor se face atât la preluarea comenzii cât şi pe parcursul

derulării acesteia.

� Identificarea lucrărilor se face în scopul stabilirii etapelor de realizare a

termenului final.

� Sursele de procurare se stabilesc de comun acord cu preferinţele clientului.

� Furnizorii potenţiali de materiale şi piese de schimb sunt selectaţi funcţie de

capacitatea acestora de a satisface cerinţele de calitate şi de promptitudinea în

onorarea comenzilor.

� Planificarea se face în funcţie de complexitatea lucrărilor.

� Planificarea se face astfel încât să corespundă cerinţelor clientului şi

posibilităţilor de realizare.

� Soluţiile şi informaţiile oferite trebuie să satisfacă în totalitate cerinţele

clientului.

5. Diagnosticarea disfunc ţionalit ăţilor � Identificarea disfuncţionalităţilor se face în funcţie de tipul de autovehicul.

� Identificarea disfuncţionalităţilor se face în funcţie de sistemul vizat, utilizând

scule, dispozitive şi verificatoare specifice.

� Identificarile se fac în conformitate cu indicatiile producatorului şi parametrii

nominali.

� Identificarea disfuncționalităților se face pe stand, pe rampă şi pe traseu.

� Identificarea disfuncţionalităţilor se face prin verificarea amănunţită a fiecărui

sistem în parte.

� Depistarea cauzei se face de câte ori apare o disfuncţionalitate în sistemele

autovehiculului.

18


� Depistarea cauzelor disfuncţionalităţilor se face prin metode specifice fiecărui

sistem în parte.

� Oferirea soluţiei de remediere va ţine cont de raportul calitate preţ.

� Soluţia de remediere este aleasă astfel încât să corespundă din punct de

vedere tehnic, calitativ şi economic.

� Soluţia aleasă trebuie să corespundă cerinţelor clientului.

6. Efectuarea lucr ărilor de între ţinere şi repara ţie la mecanismele motorului;

7. Executarea lucr ărilor de între ţinere şi repara ţie la pun ţi şi suspensii.

8. Executarea lucr ărilor de între ţinere şi repara ţie la sistemul de direc ţie.

9. Executarea lucr ărilor de între ţinere şi repara ţie la sistemul de frânare.

10. Executarea lucr ărilor de între ţinere şi repara ţie la sistemul de transmisie.

11. Oferirea de consultan ţă de specialitate.

RESPONSABILITĂŢILE POSTULUI:

Legat de activit ăţile specifice, r ăspunde de:

� Acurateţea înregistrărilor si calitatea lucrărilor;

� Înregistrarea sistematică şi cronologică a datelor privind stocurile;

� Îndeplinirea la timp şi întocmai a sarcinilor specifice trasate sau stabilite de

superiorul ierarhic ;

� Calitatea raportărilor şi a informărilor;

� Livrarea mărfii către clienţi în timpul cel mai scurt şi în condiţii optime.

Legat de disciplina muncii, r ăspunde de:

� Îmbunătăţirea permanentă a calităţii pregătirii sale profesionale şi de

specialitate;

� Păstrarea confidenţialităţii informaţiilor legate de firmă;

� Utilizarea şi păstrarea în bune condiţii a documentelor cu regim special;

� Modul de utilizare a echipamentelor, consumabilelor şi altor materiale, a

autovehiculului de serviciu sau a altor mijloace fixe primite în folosinţă de la

firmă;

19


� Respectarea prevederile normativelor interne şi procedurile de lucru privitoare

la postul său;

� Adoptă permanent un comportament în măsură să promoveze imaginea şi

interesele firmei

� Se implică în vederea soluţionării situaţiilor de criză care afectează firma

Privind Securitatea și Sănătatea în Munc ă:

� Ia măsuri imediate împreună cu responsabilii în domeniu pentru orice situație

de muncă despre care are motive întemeiate să o considere un pericol pentru

securitatea și sănătatea lucrătorilor, precum si orice deficiența a sistemelor de

protecție;

� Are obligația să își însușească și să respecte prevederile legislației din

domeniul S.S.M. și măsurile de aplicare ale acestora și pe cele ale Instructiuni-

lor Proprii de Securitate a Muncii aplicabile.

În domeniul ap ărării împotriva incendiilor:

� Asigurarea condiţiilor pentru prevenirea incendiilor la locul de muncă şi

cunoaşterea modului de intervenţie în situaţii de urgenţă;

� Nu are voie sa introducă și să consume bauturi alcoolice, droguri, tutun în

timpul programului de lucru și nici în incinta firmei, decât în loc special

amenajat ;

� Să urmărească respectarea interdicţiilor privind fumatul şi focul deschis în

locurile cu pericol de incendiu, explozie;

� Să nu permită blocarea căilor de acces şi evacuare precum şi a mijloacelor

tehnice de stingere a incendiilor.

În domeniul ap ărării mediului înconjur ător :

� Are obligația respectării și protejării mediului înconjurător ;

� Să aibă întotdeauna informații suplimentare de la furnizorii de materiale,

piese si accesorii ;

� Să participe direct la gestionarea și monitorizarea deșeurilor rezultate din

activitate, în conformitate cu normele și procedurile impuse.

AUTORITATEA POSTULUI:

20


� Se documentează pe probleme tehnice;

� Utilizează echipamente/consumabile/materiale, maşina şi calculatorul puse la

dispoziţie de firmă;

� Propune măsuri de eficientizare a activităţii.

SPECIFICAŢIILE POSTULUI:

� NIVEL DE STUDII: medii ( și de specialitate –mecanic auto)

� CURSURI DE PREGĂTIRE: -

� EXPERIENŢĂ:

� ÎN SPECIALITATE: minim 2 ani

� PE POST: preferabil 1 an

� CUNOŞTINŢE NECESARE:

� Cunoştinţe de furnizori potenţiali;

� Cunoştinţe de manipularea şi depozitarea pieselor şi materialelor;

� Cunoştinţe -condiţii de mediu privind depozitarea.

� APTITUDINI ŞI DEPRINDERI NECESARE:

� Aptitudine generală de învăţare;

� Aptitudini de comunicare;

� Aptitudini de calcul;

� Respectarea instrucţiunilor orale şi scrise.

� CERINŢE PENTRU EXERCITARE:

� Inteligenţă

� Integritate fizică

� Atenţie concentrată şi distributivă

� Iniţiativă

� Memorie vizuală

� Spirit organizatoric

� Capacitate de a lucra cu oamenii

� Rezistenţă mare la stres

� Punctualitate

21


� Fără antecedente penale.

CARACTERISTICI DE PERSONALITATE : uşurinţă în manipularea fizică şi ordonarea

obiectelor în mediul profesional, conformist, ordonat eficient, spirit practic, sociabilitate,

tact, amabilitate.

Aprobat, Luat la cuno știn ță,

Director Titular de post

Data......................... Data..........................

În continuare, este prezentată Fișa de post pentru Vulcanizatorul auto:

FIŞĂ DE POST – VULCANIZATOR AUTO

DENUMIREA POSTULUI: VULCANIZATOR

COD COR : 823104

RELAŢII IERARHICE: este subordonat ADMINISTRATORULUI

RELAŢII DE COLABORARE: Î n îndeplinirea sarcinilor de serviciu colaborează cu ceilalți

salariați din cadrul serviciului, cu Șeful Punctului de lucru.

RELAŢII DE REPREZENTARE: Reprezintă firma şi este în legătură directă cu clienţii în

probleme legate de prestări de servicii specifice vulcanizării auto.

SCOPUL POSTULUI : Ocupația se aplică lucrătorilor ce execută operații de întreținere și reparație la roțile autovehiculelor rutiere. În acest domeniu, aria de competențe trebuie sã fie vastă, pe lângă operațiile efective de reparație și întreținere roți auto, lucrătorii trebuind să ofere soluții optime din punct de vedere tehnic, calitativ și economic. De asemenea, trebuie să dea dovadã de operativitate, să aibã o bunã colaborare cu clienții și să ofere sfaturi competente în domeniul mentenanței roților și pneurilor autovehiculului.

22


ACTIVITĂŢI PRINCIPALE:

7. Relaţii cu clientela- oferirea de consultanţă de specialitate;

8. Planificare- Planificarea activităţii proprii;

9. Producţie -Diagnosticarea disfuncţionalităţilor roților și pneurilor auto;

10. Materiale -Asigurarea cu piese şi materiale de schimb la locul de muncă;

11. Administraţie- Completarea şi transmiterea documentelor specifice activității;

12. Scule, dispozitive, verificatoare - Utilizarea aparatelor şi echipamentelor de măsurare

şi testare.

ATRIBUŢII PRINCIPALE (şi sarcini aferente):

12. Completarea şi transmiterea documentelor specifice � Identificarea datelor necesare întocmirii documentelor specifice

� Întocmirea documentelor specifice

� Asigurarea circulaţiei documentelor.

Tipurile de documente specifice utilizate: comandă, fişă de inspecţii în garanţie, fişă de reparaţii, fişă de inspecţii tehnice periodice, certificat de garanţie.

13. Aplicarea normelor de Securitate și Sănătate în Munc ă şi de prevenire şi stingere a incendiilor

14. Asigurarea cu piese şi materiale de schimb la locul de munc ă.

15. Planificarea activit ăţii proprii � Comenzile sunt analizate cu atenţie în vederea stabilirii cu precizie a

termenelor de execuţie a service roți auto.

� Identificarea lucrărilor se face atât la preluarea comenzii cât şi pe parcursul

derulării acesteia.

� Identificarea lucrărilor se face în scopul stabilirii etapelor de realizare a

procesului final.

� Sursele de procurare se stabilesc de comun acord cu preferinţele clientului.

� Furnizorii potenţiali de materiale şi piese de schimb sunt selectaţi funcţie de

capacitatea acestora de a satisface cerinţele de calitate şi de promptitudinea în

onorarea comenzilor.

� Planificarea se face în funcţie de complexitatea lucrărilor.

23


� Planificarea se face, astfel încât să corespundă cerinţelor clientului şi

posibilităţilor de realizare tehnice.

� Soluţiile şi informaţiile oferite trebuie să satisfacă în totalitate cerinţele

clientului.

16. Diagnosticarea disfunc ţionalit ăţilor � Identificarea disfuncţionalităţilor se face în funcţie de tipul de autovehicul.

� Identificarea disfuncţionalităţilor la roțile auto, se face în funcţie de sistemul

vizat, utilizând scule, dispozitive şi verificatoare specifice.

� Identificările se fac în conformitate cu indicațiile producătorului şi parametrii

nominali.

� Identificarea disfuncționalităților se face pe stand, pe rampa şi pe traseu.

� Identificarea disfuncţionalităţilor se face prin verificarea amănunţită a fiecărui

sistem în parte de la roțile auto.

� Depistarea cauzei se face de câte ori apare o disfuncţionalitate în sistemele

de rulare ale autovehiculului.

� Depistarea cauzelor disfuncţionalităţilor se face prin metode specifice fiecărui

sistem în parte.

� Oferirea soluţiei de remediere va ţine cont de raportul calitate preţ.

� Soluţia de remediere este aleasă astfel încât să corespundă din punct de

vedere tehnic, calitativ şi economic.

� Soluţia aleasă trebuie să corespundă cerinţelor clientului.

17. Efectuarea lucr ărilor de între ţinere şi repara ţie la ro țile autovehiculului.

18. Executarea lucr ărilor de între ţinere şi repara ţie la jante și pneuri.

19. Executarea lucr ărilor de demontare-montare pneuri în func ție de anotimpuri.

20. Executarea lucr ărilor de între ţinere şi repara ţie la sistemul de centrare ro ți.

21. Executarea lucr ărilor de între ţinere şi repara ţie la sistemul de rulare auto.

22. Oferirea de consultan ţă de specialitate în domeniul vulcaniz ării auto.

RESPONSABILITĂŢILE POSTULUI:

Legat de activit ăţile specifice, r ăspunde de:

� Acurateţea înregistrărilor și calitatea lucrărilor de service vulcanizare auto;

24


� Înregistrarea sistematică şi cronologică a datelor privind stocurile de jante și

pneuri auto;

� Îndeplinirea la timp şi întocmai a sarcinilor specifice trasate sau stabilite de

superiorul ierarhic;

� Calitatea raportărilor şi a informărilor;

� Livrarea mărfii către clienţi în timpul cel mai scurt şi în condiţii optime.

Legat de disciplina muncii, r ăspunde de:

� Îmbunătăţirea permanentă a calităţii pregătirii sale profesionale şi de

specialitate;

� Păstrarea confidenţialităţii informaţiilor legate de firmă;

� Utilizarea şi păstrarea în bune condiţii a documentelor cu regim special;

� Modul de utilizare a echipamentelor, consumabilelor şi altor materiale, a

autovehiculului de serviciu sau a altor mijloace fixe primite în folosinţă de la

firmă;

� Respectarea prevederile normativelor interne şi procedurile de lucru privitoare

la postul său;

� Adoptă permanent un comportament în măsură să promoveze imaginea şi

interesele firmei;

� Se implică în vederea soluţionării situaţiilor de criză care afectează firma.

Privind Securitatea și Sănătatea în Munc ă:

� Ia măsuri imediate împreună cu responsabilii în domeniu pentru orice situație

de muncă despre care are motive întemeiate să o considere un pericol pentru

securitatea și sănătatea lucrătorilor, precum și orice deficiența a sistemelor de

protecție;

� Are obligația să își însușească și să respecte prevederile legislației din

domeniul S.S.M. și măsurile de aplicare ale acestora și pe cele ale Instructiuni-

lor Proprii de Securitate a Muncii aplicabile.

În domeniul ap ărării împotriva incendiilor:

� Asigurarea condiţiilor pentru prevenirea incendiilor la locul de muncă şi

cunoaşterea modului de intervenţie în situaţii de urgenţă;

25


� Nu are voie să introducă și să consume bauturi alcoolice, droguri, tutun în

timpul programului de lucru și nici în incinta firmei, decât în locuri special

amenajate ;

� Să urmărească respectarea interdicţiilor privind fumatul şi focul deschis în

locurile cu pericol de incendiu, explozie;

� Să nu permită blocarea căilor de acces şi evacuare precum şi a mijloacelor

tehnice de stingere a incendiilor.

În domeniul apararii mediului inconjurator :

� Are obligația respectării și protejării mediului înconjurător ;

� Să aibă intotdeauna informații suplimentare de la furnizorii de materiale,

piese si accesorii ;

� Să participe direct la gestionarea și monitorizarea deseurilor din cauciuc,

rezultate din activitate, în conformitate cu normele și procedurile impuse.

AUTORITATEA POSTULUI:

� Se documentează pe probleme tehnice;

� Utilizează echipamente/consumabile/materiale, maşina şi calculatorul puse la

dispoziţie de firmă;

� Propune măsuri de eficientizare a activităţii de vulcanizator auto.

SPECIFICAŢIILE POSTULUI

� NIVEL DE STUDII: medii ( și de specialitate –mecanic auto)

� CURSURI DE PREGĂTIRE: -

� EXPERIENŢĂ:

� ÎN SPECIALITATE: minim 2 ani;

� PE POST: preferabil 1 an

� CUNOŞTINŢE NECESARE:

� Cunoştinţe de furnizori potenţiali

� Cunoştinţe de manipularea şi depozitarea pieselor şi materialelor

� Cunoştinţe -condiţii de mediu privind depozitarea.

� APTITUDINI ŞI DEPRINDERI NECESARE:

26


� Aptitudine generală de învăţare;

� Aptitudini de comunicare;

� Aptitudini de calcul;

� Respectarea instrucţiunilor orale şi scrise.

� CERINŢE PENTRU EXERCITARE:

� Inteligenţă

� Integritate fizică

� Atenţie concentrată şi distributivă

� Iniţiativă

� Memorie vizuală

� Spirit organizatoric

� Capacitate de a lucra cu oamenii

� Rezistenţă mare la stres

� Punctualitate

� Fără antecedente penale.

CARACTERISTICI DE PERSONALITATE : uşurinţă în manipularea fizică şi ordonarea

obiectelor în mediul profesional, conformist, ordonat eficient, spirit practic, sociabilitate,

tact, amabilitate.

Aprobat, Luat la cuno știn ță, Director Titular de post

Data......................... Data..........................

2.1.2. Factorii de risc proprii mijloacelor de produc ţie

Stabilirea mijloacelor de muncă utilizate de către mecanicii auto și vulcanizatorii

auto, presupune prezentarea echipamentelor și utilajelor folosite de aceștia.

Mijloacele de producție, folosite de către mecanicul auto, sunt următoarele: � elevator acționat hidraulic; � stand mobil de pornire electromotor; � stand mobil de reglare lumini; � stand mobil de reglare direcție; � cric acționat mecanic; � scule mecanice de mână; � dispozitiv mobil de colectare ulei uzat;

27


� dispozitive de reglare și măsurare funcționarea motoarelor. Mijloacele de producţie, folosite de către vulcanizare auto, sunt următoarele:

� cric acţionat hidraulic; � cric acţionat mecanic; � elevator acționat hidraulic; � electrocompresor; � soluţie pentru lipit suprafeţe de cauciuc; � maşina pentru dejantat; � maşina de echilibrat roţi; � scule mecanice de mână; � electropolizor de banc; � cuvă cu apă.

Toate aceste echipamente și utilaje folosite ca mijloace de producție, sunt dotate din fabricație cu echipamente speciale de protecție, menite să prevină producerea de acidente tehnice sau de muncă, dar mai cu seamă să diminueze efectele unor asemenea evenimente nedorite. De exemplu, mașinile de dejantat au sisteme de protecție și oprire de avarie, dacă hainele sau părți de corp ale operatorui se prin accidental în părțile mobile ale utilajului. Mașina de echilibrat roți are apărătoare pentru roata aflată pe bancul de lucru, iar utilajul nu pornește dacă acesta nu este coborât în timpul exploatării. Electrocompresorul are apărătoare pentru partea de roți de angrenare și supapă de siguranță pentru suprapresiune, la butelia de aer comprimat.

2.1.3. Factorii de risc proprii mediului de munc ă

Condițiile de muncă sunt foarte importante în procesul de identificare a riscurilor de accidentare și de îmbolnăvire profesională, precum și pentru elaborare unei evaluări ale acestor riscuri.

Activitățile specifice mecanicului auto și ale vulcanizatorului auto se desfășoară de obicei în cadru protejat de hală de producție sau boxe de acoperite, cu iluminat mixt și condiții de temperatură foarte aproape de condițiile ambientale.

Vom folosi metada de audutare a riscurilor generale de la locurile de muncă.

2.1.3.1. FIŞELE PRIVIND RISCURILE GENERALE LA LOCUL DE MUN CĂ

În urma analizei activității desfășurate la posturile de muncă, ale firmei, care pot fi organizate la Punctul de lucru Service auto, a rezultat faptul că din 17 fișe de auditare, cele mai relevante sunt următoarele fișe de riscuri generale specifice locului de munc ă:

� I – Iluminat; � II- Zgomot; � V- Agenți chimici; � IX- Echipamente de muncă; � X- Amenajarea locului de muncă;

28


� XVI- Protecția colectivă și individuală; � XVII – Organizarea primului ajutor.

FIŞA I

ILUMINATUL

Criterii:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/

2006; 3. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru

locul de muncă

Cod Indicator D/I/O Punctaj

Maxim Acordat

I.1 Condiţiile de iluminat au constituit obiectul unor analize la nivelul secţiei sau atelierului?

D 20 20

I.2 Nivelul de iluminare de la locul de muncă corespunde cerinţelor sarcinii de muncă?

D 15 15

I.3 Salariaţii se plâng de oboseală vizuală (înţepături, lăcrimări)? I 15 15

I.4 Sursele luminoase sau reflecţiile lor sunt vizibile în centrul câmpului vizual al locului de muncă?

I,O 10 10

I.5 S-au luat măsuri pentru evitarea zonelor de umbră? O 10 10

I.6 Sistemul de iluminat corespunde caracterisiticilor locului de muncă?

− iluminatul general uniform se foloseşte acolo unde se execută activităţi similare pe toată suprafaţa încăperii sau când poziţia locurilor de muncă sau a persoanelor se modifică frecvent în timpul lucrului;

− iluminatul general localizat se foloseşte la locurile de muncă unde sunt necesare niveluri de iluminare diferite şi nu este posibilă utilizarea iluminatului local;

− iluminatul combinat se foloseşte la locurile de muncă unde sunt necesare niveluri diferite de iluminare, iar iluminatul general nu poate asigura cerinţele de calitate corespunzătoare.

O 20 20

I.7 Angajaţii pot să modifice individual iluminatul locului lor de muncă în funcţie de precizia sarcinii pe care trebuie să o realizeze?

I,O 10 10

I.8 Angajaţii pot recepţiona uşor informaţiile necesare realizării sarcinii de muncă?

I,O 15 15

29



Maxim Acordat

I.9 Lucrările care solicită eforturi pentru aparatul vizual sunt executate totdeauna de aceiaşi angajaţi?

D 10 10

I.10 Erorile, defectele, rebuturile sunt mai frecvente la sfârşitul schimbului/săptămânii?

I 5 5

I.11 Sunt respectate pauzele prevăzute în cursul schimbului de lucru? I 5 0

I.12 Sistemul de iluminat artificial este în permanenţă în stare de funcţionare? I,O 10 10

I.13 Se asigură curăţarea regulată a geamurilor (asigurarea iluminatului natural)?

I,O 10 10

I.14 Există sistem de iluminat de siguranţă? O 10 10

I.15 După efectuarea unor modificări ale instalaţiei de iluminat s-a făcut verificarea nivelului de iluminare?

D 10 5

TOTAL 175 160

FIŞA II

ZGOMOT

Criterii:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006. 2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă

nr.319/2006 3. HG nr.493/12.04.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate

referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot.

4. HG nr.1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă.


Maxim Acordat

II.1 Se realizează măsurări ale nivelului de zgomot, periodic şi după modificări ale locului de muncă?

D 20 15

II.2 Nivelul de zgomot măsurat depăşeşte limitele maxime admise? D 20 20

30



Maxim Acordat

II.3 Angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora participă la determinările şi măsurările de zgomot efectuate?

D,I 15 10

II.4 Angajatorul asigură păstrarea rapoartelor de măsurare a zgomotului şi fişelor privind starea auzului angajaţilor?

D 15 15

II.5 Medicul, angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora au acces la aceste date?

D,I 15 15

II.6 La locurile de muncă unde expunerea personală zilnică a unui angajat depăşeşte 80dB(A) sau când valoarea maximă a presiunii acustice instantanee neponderate este mai mare de 112 Pa, s-au luat măsuri ca angajaţii să aibă la dispoziţie mijloace individuale de protecţie auditivă?

D,I 15 Neaplicabil

II.7 La locurile de muncă unde expunerea personală zilnică la zgomot depăşeşte 85dB(A) sau unde valoarea maximă a presiunii acustice instantanee neponderate depăşeşte 140 Pa a fost impusă obligativitatea utilizării mijloacelor individuale de protecţie auditivă?

D,O 15 Neaplicabil

II.8 Pentru aceste locuri de muncă s-au întreprins următoarele acţiuni:

− identificarea cauzelor nivelului de zgomot ridicat; − stabilirea unui program de măsuri tehnico-organizatorice de

reducere a expunerii angajaţilor la zgomot?

D 20 Neaplicabil

II.9 Angajaţii au la dispoziţie EIP împotriva zgomotului? D,I 20 Neaplicabil

II.10 Angajaţii utilizează în mod corect şi curent EIP din dotare? O 20 Neaplicabil

II.11 Calitatea EIP este corespunzătoare?

− EIP trebuie să fie certificate, iar achiziţionarea se face numai împreună cu certificatul de conformitate;

− EIP trebuie să asigure un nivel de zgomot la urechea persoanei sub 80dB(A)

D,I 15 Neaplicabil

II.12 Angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora sunt consultaţi la alegerea modelului de EIP?

I 5 Neaplicabil

II.13 La locurile de muncă unde expunerea personală zilnică la zgomot a angajaţilor nu poate fi redusă sub 85 dB(A) este asigurată examinarea stării auzului personalului atât la angajare cât şi periodic?

D,I 20 20

31



Maxim Acordat

II.14 Dacă s-au pus în evidenţă depăşiri ale limitelor maxime admise de zgomot s-au luat măsuri tehnice pentru reducerea acţiunii nocive a zgomotului?

− măsuri de combatere a zgomotului la sursă; − măsuri de izolare a surselor de zgomot (ecrane sau carcase

fonoizolante); − măsuri de combatere a zgomotului la receptor (cabine

fonoizolante).

D 20 Neaplicabil

II.15 Angajaţii sunt instruiţi privind riscul expunerii la acţiunea zgomotului şi modul de utilizare a EIP?

D,I 15 Neaplicabil

II.16 Programul de lucru pe posturi de muncă a fost stabilit în funcţie de durata expunerii la zgomot?

D 15 15

II.17 S-au luat măsuri de prevenire a propagării zgomotului la locurile de muncă învecinate?

O 15 15

II.18 Dispozitivele de insonorizare cu care sunt eventual dotate unele maşini sau instalaţii împiedică operatorii de a avea informaţiile necesare bunei lor funcţionări?

O,I 15 15

TOTAL 295 150 140

FIŞA V

AGENŢI CHIMICI

Criterii:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă

nr.319/2006 3. HG 1875/22.12.2005 privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de

riscurile datorate expunerii la azbest 4. HG 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate

şi/sau sănătate la locul de muncă 5. HG nr.1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru

utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă.

6. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă.

32


7. HG nr.1218/06.09.2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici

8. Ordin 753/16.10.2006 privind protecţia tinerilor în muncă

Cod Indicator D/I/O Punctaj Maxim Acordat

V.1

Generalităţi

Există o listă a tuturor substanţelor sau produselor periculoase folosite la locul de muncă analizat?

D 20 15

V.2 Există instrucţiuni de utilizare, manipulare, stocare şi de prevenire a efectelor substanţelor sau produselor periculoase folosite?

D 20 20

V.3 Sunt cunoscute efectele toxice ale acestor substanţe sau produse? D,I 20 20

V.4 Dintre produsele cu acelaşi efect conducerea persoanei juridice a ales pe cel mai puţin periculos?

D,I 15 15

V.5 S-au precizat persoanele care numai ele pot utiliza sau manipula substanţele sau produsele periculoase?

D,I 20 20

V.6 Angajaţii se plâng de iritaţii ale pielii sau ale mucoaselor? I 10 10

V.7 Se utilizează pictograme pentru substanţele şi produsele periculoase? O 15 15

V.8 Angajaţii care utilizează substanţele sau produsele respective cunosc semnificaţia pictogramelor?

I 15 15

V.9 Substanţele şi produsele periculoase sunt recepţionate de la furnizori cu fişele lor de securitate?

D 15 15

V.10 Aceste fişe sunt transmise la medicul de întreprindere? D,I 15 15

V.11 Există instalaţii de captare (hote fixe sau mobile) şi de evacuare a vaporilor sau a pulberilor generate de substanţele sau produsele periculoase?

O 15 Neaplicabil

V.12 Sunt întreţinute în mod corespunzător aceste instalaţii de captare şi evacuare?

D 20 Neaplicabil

V.13 Există locuri special amenajate pentru depozitarea deşeurilor periculoase?

I,O 15 Neaplicabil

V.14 Există instalaţii în stare de funcţionare pentru măsurarea concentraţiilor periculoase?

D,O 15 Neaplicabil

33



V.15 Există mijloace în stare de funcţionare, pentru prevenirea şi stingerea incendiilor?

O 20 20

V.16 S-au luat măsurile corespunzătoare pentru prevenirea şi combaterea electricităţii statice?

D,O 20 20

V.17 S-au luat măsurile corespunzătoare pentru prevenirea apariţiei de scântei, suprafeţe fierbinţi, flăcări neprotejate?

D,O 20 20

V.18 S-au luat măsuri de restrângere a accesului în zonele periculoase a persoanelor neautorizate?

D,O 15 Neaplicabil

V.19 Se efectuează periodic controale de sănătate a salariaţilor expuşi la efectele substanţelor periculoase?

D,I 15 15

V.20 Salariaţii care vin în contact cu substanţele şi produsele periculoase, sunt dotaţi cu echipamente individuale de protecţie corespunzătoare?

D,I 20 Neaplicabil

V.21 Sunt elaborate proceduri speciale pentru tratarea deşeurilor periculoase?

D 15 Neaplicabil

V.22 Se cunoaşte precis circuitul, la nivel de secţie, atelier, întreprindere, a substanţelor şi produselor periculoase?

D,I 15 Neaplicabil

V.23 Care au fost acţiunile pentru determinarea existenţei agenţilor chimici periculoşi la locurile de muncă?

D 15 Neaplicabil

V.24 Angajatorul dispune de evaluarea riscurilor ce decurg din prezenţa agenţilor chimici periculoşi la locurile de muncă?

D 20 Neaplicabil

V.25

Au fost luate măsuri de eliminare sau reducere la minim a riscurilor privind securitatea şi sănătatea angajaţilor în procesele de muncă care implică agenţi chimici periculoşi?

D,I 20 Neaplicabil

V.26

S-a analizat posibilitatea evitării folosirii unui agent chimic periculos prin înlocuirea lui cu un agent chimic sau proces tehnologic mai puţin periculos?

D 15 Neaplicabil

V.27 Dacă natura activităţii nu permite eliminarea riscului prin înlocuire, se aplică măsuri de prevenire şi protecţie adecvate?

D 15 15

V.28 Există planuri şi proceduri pentru situaţii de urgenţă? D 20 20

V.29 Planurile şi procedurile pentru situaţii de urgenţă sunt cunoscute de angajaţi?

D,I 20 15

34



V.30 Planurile şi procedurile pentru situaţii de urgenţă sunt verificate prin exerciţii practice efectuate periodic?

D 20 Neaplicabil

V.31

Planurile şi procedurile pentru situaţii de urgenţă cuprind precizări privind:

− limitarea accesului angajaţilor în zona afectată; − asigurarea EIP pentru angajaţii care au acces în zona afectată; − modalităţile de avertizare şi comunicare

D 20 20

V.32 Planurile şi procedurile pentru situaţii de urgenţă sunt cunoscute de serviciile de urgenţă interne şi externe?

D 20 20

V.33 Angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora au la dispoziţie toate informaţiile necesare privind agenţii chimici periculoşi cu care se lucrează?

D,I 20 Neaplicabil

V.34 Producerea sau folosirea agenţilor chimici enumeraţi în HG 1218/2006 anexa 3 se face numai în condiţiile prevăzute de HG menţionată?

D 20 Neaplicabil

V.35 Cum se asigură supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor? D,I,O 20 20

V.36 Utilizarea carbonatului bazic de plumb (ceruză), a sulfatului de plumb şi a miniului de plumb se face în condiţiile prevăzute de HG 1218/2006?

D 20 Neaplicabil

V.37 Medicul de medicina muncii cunoaşte obligaţiile care-i revin privind dosarele medicale?

D,I 20 20

V.38 Angajatorul cunoaşte obligaţiile care-i revin în situaţia în care sunt semnalate efecte asupra stării de sănătate a unui angajat?

D,I 20 20

V.39

Azbest

S-a realizat evaluarea de risc astfel încât să se determine natura şi gradul de expunere al angajatului la pulberea degajată din azbest şi/sau din materiale cu conţinut de azbest?

D 20 Neaplicabil

V.40 Cum se realizează notificarea activităţilor în care lucrătorii sunt expuşi sau sunt susceptibili de a fi expuşi la pulbere cu conţinut de azbest?

D,I,O 15 Neaplicabil

V.41

Ce măsuri s-au luat pentru reducerea expunerii angajaţilor la pulberea generată din azbest şi/sau din materiale cu conţinut de azbest, până la o valoare sub limita maximă admisibilă?

D 20 Neaplicabil

V.42 Cum se realizează măsurarea concentraţiei de fibre de azbest în aer? D 15 Neaplicabil

35



V.43 Dacă este necesară utilizarea EIP s-au luat măsuri ca purtarea acestora să fie limitată pentru fiecare angajat la minimum necesar?

D,I 15 Neaplicabil

V.44

Angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora sunt consultaţi asupra măsurilor care trebuie luate în cazul în care se prevede o depăşire a valorilor limimtă stabilite, înainte ca activităţile respective să se desfăşoare?

D,I 15 Neaplicabil

V.45

Lucrările de demolare sau de îndepărtare a azbestului şi/sau a materialelor cu conţinut de azbest se realizează pe baza unui plan de lucru?

D 20 Neaplicabil

V.46

Angajatorul asigură informarea adecvată a angajaţilor care desfăşoară activităţi ce implică expunerea la azbest şi/sau a reprezentanţilor acestora?

D,I 20 Neaplicabil

V.47 Angajatorul asigură evaluarea stării de sănătate a angajaţilor? D 20 Neaplicabil

V.48 Medicul de medicina muncii furnizează angajaţilor vizaţi informaţii şi recomandări cu privire la evaluarea stării lor de sănătate?

D,I 15 Neaplicabil

V.49

Există un registru de expunere a angajaţilor la azbest şi/sau materiale care conţin azbest?

- este indicată natura şi durata activităţii şi a expunerii;

− medicul de medicina muncii are acces la acest registru; − fiecare angajat are acces la propriile rezultate; − angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora au acces la rezultatele

colective anonime cuprinse în acest registru

D,I 20 Neaplicabil

TOTAL 870 395 385

FIŞA IX

ECHIPAMENTE DE MUNCĂ

(maşini, instalaţii mobile, instalaţii de ridicat)

Criterii:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006; 2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă

nr.319/2006; 3. HG 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate

şi/sau sănătate la locul de muncă;

36


4. HG nr.1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă;

5. HG 1146/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă.


IX.1 La alegerea echipamentelor tehnice s-au luat în considerare şi aspectele privind securitatea şi sănătatea în muncă?

D,I 15 15

IX.2 Verificările şi întreţinerea echipamentelor tehnice sunt efectuate şi înregistrate corespunzător?

D,I 20 20

IX.3 Utilizarea echipamentelor tehnice este permisă numai angajaţilor desemnaţi şi instruiţi adecvat?

D,I 15 15

IX.4 Reglarea, repararea, modificarea sau întreţinerea echipamentelor tehnice este permisă numai angajaţilor desemnaţi şi instruiţi adecvat?

D,I 15 15

IX.5 Angajaţii dispun de informaţii adecvate şi de instrucţiuni scrise privind utilizarea echipamentelor tehnice?

D,I,O 20 20

IX.6 Echipamentul tehnic este amplasat, instalat şi utilizat corespunzător? I,O 15 15

IX.7 Există pentru fiecare echipament tehnic o carte tehnică sau alt document similar?

D 20 20

IX.8 Există pentru fiecare echipament tehnic un document în care să fie specificate măsurile privind securitatea si sanatatea in munca?

D 20 10

IX.9 Echipamentul tehnic este prevăzut cu mijloace de protecţie adecvate? O 20 Neaplicabil

IX.10

Probele experimentale ale echipamentelor tehnice sunt executate sub conducerea unei persoane desemnate şi cu aplicarea unor măsuri speciale de protecţie a muncii?

D,I 15 Neaplicabil

IX.11 Echipamentele tehnice sunt prevăzute cu avertizări şi marcaje corespunzătoare?

O 15 15

IX.12 Echipamentele tehnice respectă principiile ergonomice de proiectare şi utilizare?

I,O 15 15

IX.13 Sistemele de comandă asigură exploatarea echipamentului tehnic în condiţii de securitate?

I,O 15 15

37



IX.14

Echipamente tehnice mobile, cu sau fără autopropulsie

Echipamentele tehnice mobile sunt construite astfel încât să se asigure exploatarea în condiţii de securitate?

I,O 20 Neaplicabil

IX.15 Angajaţii care conduc echipamentele tehnice mobile sunt instruiţi corespunzător?

D,I 20 Neaplicabil

IX.16 S-au stabilit măsuri tehnice şi organizatorice adecvate pentru prevenirea accidentării angajaţilor care se deplasează pe jos?

D,I 20 Neaplicabil

IX.17

Instalaţii sub presiune, de ridicat şi transportat

Instalaţiile sub presiune, de ridicat şi transportat sunt avizate tehnic şi verificate de ISCIR?

D 20 Neaplicabil

IX.18 Intervenţiile la aceste instalaţii se realizează numai de către personal calificat, instruit şi autorizat în acest scop?

D 20 Neaplicabil

IX.19 Echipamentele tehnice sunt marcate în mod corespunzător? O 20 Neaplicabil

IX.20 Echipamentele tehnice sunt realizate astfel încât să se asigure exploatarea în condiţii de securitate?

I,O 20 Neaplicabil

IX.21 Exploatarea echipamentelor tehnice se face în mod corect? I,O 20 Neaplicabil

IX.22

Echipamente tehnice prevăzute pentru lucrul temporar la înălţime

Alegerea echipamentului tehnic s-a făcut pe baza unei analize a cerinţelor de securitate?

D,I 20 Neaplicabil

IX.23 S-au identificat măsuri adecvate de reducere a riscurilor, în funcţie de tipul de echipament ales?

D,I 20 Neaplicabil

IX.24 Utilizarea scărilor se face în mod corect? D,I 20 Neaplicabil

IX.25 Utilizarea schelelor se face în mod corect? D,I 20 Neaplicabil

IX.26 Tehnicile de acces şi de poziţionare cu ajutorul frânghiilor asigură îndeplinirea cerinţelor de securitate?

D,I 20 Neaplicabil

IX.27

Echipamente pentru fluide energetice

Dispozitivele de siguranţă, aparatura de măsură, control, reglare şi protecţie sunt în stare de funcţionare?

D,I,O 20 Neaplicabil

38



IX.28 Există instrucţiuni de utilizare şi instrucţiuni de protecţie a muncii pentru fiecare fluid energetic?

D 20 Neaplicabil

IX.29 Există un program propriu de prevenire şi lichidare a avariilor şi a urmărilor acestora?

D 20 Neaplicabil

IX.30

Echipamente portabile şi unelte manuale

Echipamentele portabile acţionate electric sau pneumatic îndeplinesc cerinţele de securitate din punct de vedere constructiv?

I,O 15 Neaplicabil

IX.31 Uneltele manuale asigură îndeplinirea cerinţelor de securitate din punct de vedere constructiv şi al condiţiilor de utilizare?

I,O 20 20

IX.32 Uneltele manuale sunt verificate la începutul fiecărui schimb, fiind utilizate numai cele cu o stare tehnică corespunzătoare?

I,O 15 15

TOTAL 590 220 210

Fişa X

AMENAJAREA LOCULUI DE MUNCĂ

(principii ergonomice)

Criterii:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006; 2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă

nr.319/2006; 3. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru

locul de muncă.


X.1 Angajaţii au sesizat probleme ale vederii (lăcrimare, usturimi)? I 15 15

X.2 Membrii comitetului de sănătate şi securitate în muncă au fost consultaţi la amenajarea locului de muncă?

I 15 15

X.3 Dotarea locului de muncă este suficientă în perioadele de vârf ale activităţii?

I 20 15

39



X.4

În perioadele de vârf, dificultăţile de a ordona priorităţile în comenzi (oprirea unei comenzi pentru a porni o altă comandă mai urgentă) creează încurcături la locul de muncă?

I 15 10

X.5 Există probleme specifice cu anumite produse particulare? I 10 10

X.6 Operatorii reclamă unele dificultăţi în urmărirea în acelaşi timp a informaţiilor vizuale necesare şi efectuarea comenzilor?

I 15 15

X.7 Există obstacole care împiedică observarea corectă a semnalelor luminoase, a comenzilor sau a pieselor?

I,O 15 Neaplicabil

X.8

În cazul locurilor de muncă care reclamă poziţia şezut, pot fi reduse distanţele şi frecvenţa deplasărilor pentru aprovizionare, evacuarea pieselor, control?

I 15 Neaplicabil

X.9 Persoanele care lucrează în poziţia şezând pot să-şi întindă picioarele? I,O 10 10

X.10 Locurile de muncă cu operatori în poziţie în picioare pot fi modificate astfel încât operatorii să stea în poziţie şezând?

I,O 10 5

X.11 Există angajaţi de talie mică sau mare care se plâng de dureri de spate? I 10 10

X.12 Persoanele care se plâng de dureri de picioare lucrează în poziţia în picioare?

I 10 5

TOTAL 160 130 110

Fişa XVI

PROTECŢIA COLECTIVĂ ŞI INDIVIDUALĂ

Criterii:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006; 2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă

nr.319/2006; 3. HG 1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru

utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locurile de muncă;.

4. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă.


40


Maxim Acordat

XVI.1 Există sisteme de separare între zonele cu riscuri şi cele fără riscuri?

O 15 10

XVI.2 Protecţia colectivă face parte integrantă din politica generală de prevenire din întreprindere?

D,I 15 15

XVI.3 Lucrătorii sunt consultaţi la alegerea sistemelor de protecţie colectivă?

D,I 15 10

XVI.4 În planul de intervenţii al întreprinderii sunt detaliate zonele periculoase?

D 15 15

XVI.5 Calitatea echipamentelor individuale de protecţie este corespunzătoare?

D,I 15 15

XVI.6 Dotarea cu echipamente individuale se face conform reglementărilor în vigoare?

D,I 20 20

XVI.7 Mănuşile de protecţie sunt adaptate condiţiilor specifice de lucru? D,I 15 15

XVI.8 Dar încălţămintea de protecţie? D,I 15 Neaplicabil

XVI.9 Dar costumul de protecţie? D,I 15 Neaplicabil

XVI.10 Dar ochelarii de protecţie? D,I 15 Neaplicabil

XVI.11 Dar antifoanele pentru protecţia auzului? D,I 15 Neaplicabil

XVI.12 Dar casca de protecţie? D,I 15 Neaplicabil

XVI.13 Lucrătorii folosesc în mod corect şi curent echipamentele individuale de protecţie?

I,O 15 15

XVI.14 Lucrătorii posedă informaţii referitoare la echipamentele individuale de protecţie?

I,O 15 15

TOTAL 215 140 130

Fişa XVII

ORGANIZAREA PRIMULUI AJUTOR

Criterii:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006;

41


2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006;

3. HG 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă;

4. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă;

5. Ordinul 427/2002 pentru aprobarea componentei trusei sanitare si a baremului de materiale ce intra in dotarea posturilor de prim-ajutor fara cadre medicale;


XVII.1 Echipamentele de prim ajutor existente în întreprindere sunt adaptate riscurilor specifice?

I,O 15 15

XVII.2 Există truse de prin ajutor corespunzătoare reglementărilor în vigoare?

O 20 20

XVII.3 Conţinutul lor este verificat periodic? D 15 15

XVII.4 Există indicatoare care să semnalizeze locul de amplasare a truselor?

O 15 15

XVII.5 Este accesibil locul de amplasare a truselor? O 15 15

XVII.6 Personalul de la locul de muncă cunoaşte modul de utilizare a truselor de prim ajutor?

I 15 15

XVII.7 Sunt elaborate instrucţiuni pentru acordarea primului ajutor? D 20 20

XVII.8 Personalul de la locul de muncă are cunoştinţele necesare acordării primului ajutor?

I 20 20

TOTAL 135 135 135

2.1.3.2. CONCLUZII LA EVALUAREA ACTIVIT ĂȚII LOCULUI DE MUNCĂ ANALIZAT, Nivelul de securitate general pentru unitatea: S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L. este calculat mai jos:

Obiectivul auditat: Postul de lucru: Service Auto, din cadrul firmei.

Cod fisa

Denumire

Puncatj

Nivel de securitate

Maxim Acordat

RISCURI GENERALE

42


I Iluminatul 175 175 160 91%

II Zgomotul 295 150 140 93%

V Agenții chimici 870 395 385 97%

IX Echipamente de muncă 590 220 210 95%

X Amenajarea locului de muncă 160 130 110 84%

XVI Protectia colectiva și individuală 215 140 130 92%

XVII Organizarea primului ajutor 135 135 135 100%

RISCURI SPECIFICE

TOTAL 1345 1270 94,4%

2.1.3.3. FIȘE DE NECONFORMITATE

În condi țiile audit ării condi țiilor de munc ă studiate se pot întocmi urm ătoarele Fi șe de neconformit ăți.

Măsurile corective / preventive pentru nivelul de conformare și securitate general stabilit, se pot stabili după întocmirea fișelor de neconformități. Pentru aplicație, se analizează neconformitățile înregistrate în fișele de audit: IX - ECHIPAMENTE DE MUNCĂ și respectiv, X - AMENAJAREA LOCULUI DE MUNCĂ.

FIŞA IX- ECHIPAMENTE DE MUNCĂ

DENUMIREA UNITĂȚIIS.C. AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L.

FIȘĂ DE NECONFORMITATE NR.1

Obiectiv auditat: Postul de muncă “SERVICE AUTO”

Numele constatatorului: COJOCARU DAN

Semnătura:

Data: 10.11.2012

Cerință nesatisfăcută: IX 40

Descrierea neconformitatii constatate: Nu există fișe de securitate pentru toate echipamentele tehnice Uneltele manuale nu sunt verificate la începutul fiecărui schimb/ tură, fiind utilizate chiar și cele cu o

stare tehnică necorespunzătoare

43


1. Neconformitatea se refer ă la: x Sistemul integrat S.S.M. x Documentaţie � Produse/servicii achiziţionate x Aplicare/respectare � Produse/servicii realizate Proces responsabil: Vasile ION 2. Neconformitatea impune corec ția (pentru produse/activitate): x înlocuire x remaniere Verificare corecţie : Gheorghe ANGHEL � rebutare � derogare 3. Cauza neconformit ății - Lipsa de organizare a lucrătorili desemnat, care a neglijat această responsabilitate. - Lipsa de supraveghere a unor activități de rutină. 4. Ac țiuni corective propuse : Nr. fi șă pentru ac țiunea preventiv ă:

Descriere: Responsabil Termen de realizare

1.Se vor întocmi fișe de securitate pentru toate echipamentele de lucru

Lucrătorul desemnat: Respons.SSM: Vasile ION

05.11.2012

2.Toate sculele și echipamentele de lucru se vor verifica la începutul fiecărui schimb și nu se vor folosi decât cele în stare tehnică bună și în conformitate cu normele de securitate.

Adm.Silviu GHEORGHE contract de servicii-mentenanta Respons.SSM: Vasile ION

15.11.2012

RESPONSABIL DE PROCES (Nume, prenume): Semnătura: Data:

5. Analiza eficien ţei ac ţiunii corective: � Aplicată � Neaplicată � Eficientă � Ineficientă

Data:

Responsabil Management S.S.M./Auditor şef Nume/prenume:

Semnătura:

Se distribuie la: Nume/prenume: Data: Semnătura:

Responsabil de proces : Responsabil ac ţiun e corectiv ă/preventiv ă:

FIȘA X-AMENAJAREA LOCULUI DE MUNCĂ

DENUMIREA UNITĂȚII S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L.

FIȘĂ DE NECONFORMITATE NR.2


Numele constatatorului: COJOCARU DAN

Semnătura:

Data: 10.11.2012

44


Cerința nesatisfăcută: X.15; X.22; X.24

Descrierea neconformității constatate: Dotarea locului de muncă nu este suficientă în perioadele de vârf ale activității; Exista angajați care se plang de dureri ale coloanei vertebrale; Persoanele care se plâng de dureri ale membrelor inferioare.

1. Neconformitatea se refer ă la: x Sistemul integrat S.S.M. � Documentaţie � Produse/servicii achiziţionate x Aplicare/respectare � Produse/servicii realizate Proces responsabil: Vasile ION 2. Neconformitatea impune corec ția (pentru produse/activitate): x înlocuire x remaniere Verificare corecţie : Gheorghe ANGHEL � rebutare � derogare 3. Cauza neconformit ății - Lipsa de organizare a lucrătorili desemnat, care a neglijat această responsabilitate. - Lipsa de supraveghere și verificare a unor activități planificate. 4. Ac țiuni corective propuse : Nr. fi șă pentru ac țiunea preventiv ă: Descriere: Responsabil Termen de

realizare 1.Se va analiza dacă este nevoie de o nouă organizare a spațiului de muncă.

Adm.Silviu ION 05.11.2012

2.Se propune o pauză la fiecare 2 ore de expunere lângă client și pentru client, fie că este așezat pe scaun, fie că este în poziție verticală.

-contract de servicii-mentenanță Respons.SSM: Vasile ION

15.11.2012

RESPONSABIL DE PROCES (Nume, prenume):

Semnătura: Data:

5. Analiza eficien ţei ac ţiunii corective: � Aplicată � Neaplicată � Eficientă � Ineficientă

Data:

Responsabil Management S.S.M./Auditor şef Nume/prenume:

Semnătura:

Se distribuie la: Nume/prenume: Data: Semnătura:

Responsabil de proces : Responsabil ac ţiune corectiv ă/preventiv ă:

2.1.3.4. CONCLUZII LA AUDIT

45


1. Nivelul de securitate general pentru S.C. AUTOMO TIVE BUSINESS CENTER S.R.L., locul de munc ă SERVICE AUTO, analizat, este de 94,4%, ceea ce ref lectă o bună cunoa ștere și aplicare a normelor, legisla ției și reglement ărilor legale din domeniul securit ății și sănătății în munc ă.

2. Ac țiunile preventive / corective stabilite, pentru S.C . AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L., au în marea lor majoritate un caract er organizatoric ceea ce face ca implementarea acestora s ă se poat ă face într-un timp relativ scurt și cu costuri scăzute.

3. Măsurile tehnice care se impun a fi luate se refer ă la realizarea de investi ții (achizi ții echipamente și dot ări necesare ergonomice, eficiente).

4. Măsurile tehnice, organizatorice, igienico-sanitare, de formare și informare, perfec ționare se vor cuprinde în planul de prevenire și protec ție și în programele organiza ției anuale.

46


2.1.3.5. PLANUL DE AC ȚIUNI CORECTIVE DENUMIREA UNITĂȚII S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L.

PLAN DE ACȚIUNI CORECTIVE

NR.1


Numele emitentului: VASILE ION

Semnătura:

Data: 11.11.2012

Cod indicator

Descrierea Neconformit ății

Ac țiuni corrective/preventive Responsabil Termen de

realizare

I.11

NU sunt respectate pauzele prevăzute în cursul schimbului de lucru.

Se va da o decizie privind organizarea de pauze la ora 12,30 , de câte 30 min, astfel încât.fiecare lucrător să poată lua masa și să se odihnească.

Respons.SSM: Vasile ION 15.11.2012

I.15

După efectuarea unor modificări ale instalaţiei de iluminat NU s-a făcut verificarea nivelului de iluminare.

Se va contacta un furnizor de servicii/ laborator, în domeniul determinării luminozității, pentru măsurarea gradului de luminozitate la locurile de muncă

Șef serviciu tehnic

Daniel AGAPIE

21.11.2012

II.3

Angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora NU participă la determinările şi măsurările de zgomot efectuate.

Se va contacta un furnizor de servicii/ laborator, în domeniul determinării nivelului de zgomot, pentru măsurarea gradului emitere a zgomotului la locurile de muncă cu implicarea lucrătorilor.


Daniel AGAPIE

21.11.2012

V.1

Generalităţi- NU există o listă a tuturor substanţelor sau produselor periculoase folosite la locul de muncă analizat.

Se va întocmi o listă cu toate substanţele sau produsele periculoase folosite la locul de muncă de pe șantier


V.29

Planurile şi procedurile pentru situaţii de urgenţă NU sunt cunoscute de angajaţi.

Se vor afișa la loc vizibil Planurile şi procedurile pentru situaţiile de urgenţă


IX.8

NU există pentru fiecare echipament tehnic un document în care să fie specificate măsurile privind securitatea și sănătatea în muncă.

Se vor solicita de la furnizorii de echipamente tehnice, carțile tehnice care cuprind măsurile privind securitatea și sănatatea în muncă


X.3

Dotarea locului de muncă NU este suficientă în perioadele de vârf ale activităţii.

Se va reorganiza dotările locurilor de muncă, pentru a acoperi solicitările din perioadele de vârf ale activităților.


Daniel AGAPIE 28.11.2012

X.4 În perioadele de vârf, EXISTĂ dificultăţi de a ordona priorităţile în

Se vor reconsidera prioritățile pentru perioadele de vârf de activitate, astfel încât să nu


Daniel AGAPIE 21.11.2012

47


comenzi (oprirea unei comenzi pentru a porni o altă comandă mai urgentă) creează încurcături la locul de muncă.

mai apară discontinuități de activitate și apariția de riscuri de accidentare prin interferență de lucrări în derulare.

X.10

Locurile de muncă cu operatori în poziţie în picioare NU sunt modificate, astfel încât operatorii să stea în poziţie şezând.

Se va emite o decizie privind organizarea pauzelor la fiecare 2 ore de expunere lângă client și pentru client, fie că este așezat pe scaun, fie că este în poziție verticală.


X.12

Persoanele SE PLANG de dureri de picioare deoarece lucrează în poziţia în picioare.

Se va emite o decizie privind organizarea pauzelor la fiecare 2 ore de câte 10 minute pentru refacerea capacității de lucru, prin mișcare și /sau odihnnă în poziția așezat..

Respons.SSM: Vasile ION

18.11.2012

XVI.1

NU există sisteme de separare între zonele cu riscuri şi cele fără riscuri.

Se vor efectua evaluările de risc de accidentare și producere boli profesionale, după care se vor delimita zonele cu riscuri și cele fără riscuri, prin semnalizare S.S.M.


XVI.3

Lucrătorii NU sunt consultaţi la alegerea sistemelor de protecţie colectivă.

Se vor organiza sondaje printre lucrători privind alegerea sistemelor de protecţie colectivă cele mai eficiente și în agrementul salariaților..

Respons.SSM: Vasile ION

16.11.2012

2.1.4. Factorii de risc proprii executantului

Executanții sunt angajați pe baza unei calificări în domeniul activităților de mecanic auto și vulcanizator auto, astfel încât aceștia să fie familiarizați cu disciplina tehnologică pe care trebuie s-o urmeze pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă. Este obligatorie o instrure de specialitate și vechime, în domeniul acestor meserii, pentru a se evita erorile din timpul producției (erori de recepţie, prelucrare şi interpretare a informaţiei; erori de decizie; erori de execuţie; erori de autoreglaj).

Erorile pe care le poate genera executantul, se concretizează într-un comportament inadecvat din punctul de vedere al securităţii muncii la locul de muncă, sub forma unei acţiuni greşite sau omisiuni.

Mecanicii auto și vulcanizatorii trebuie să prezinte aptitudini și un nivel profesional corespunzător, în raport cu cerințele de pregătire de la locul de muncă, precum și prezenatarea unei stări de sănătate (fișa de aptitudini), caractersitici antropo-morfo-fiziologice ale executanților din cadrul Service-ului auto.

Personalul muncitor angajat în posturile de mecanic auto și vulcanizator auto corespund cerințelor mai sus enumerate, iar Fișa de aptitudini a fiecăruia este fără restricții sau recomandări.

48


Din analiza statisticilor întocmite la nivel național pentru anul 2011, activitățile de service auto a înregistrat 4 cazuri de accidente de muncă, soldate cu I.T.M. pe diverse perioade de timp, dar fără victime mortale. Rezultate promițătoare s-au înregistat și din statisticile firmei AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER, care prin filialele sale din țară și străinătate, s-au înregistrat 12 accidente de muncă pe perioada ultimilor 10 ani, raportat la un număr de personal de 2.300-2.600 lucrători/anual.

CAPITOLUL 3. IDENTIFICAREA PERICOLELOR ȘI ESTIMAREA RISCURILOR

3.1 ALEGEREA ŞI ECHIPEI DE EVALUARE A RISCURILOR DE ACCIDENTARE ȘI DE ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ

În perspectiva efectuării evaluării de riscuri de accidentare și de boli profesionale, s-a pornit pe principii de competență în domeniul analizei riscurilor și a gradului de implicare în procesul de producție cu activități specifice de service auto. S-a hotărât componența echipei de evaluare la un număr de 5 persoane, respectiv:

� Evaluator șef : ing. Cojocaru Dan, � Specialist S.S.M. : ing. Vasile Ion; � Șef Punct de lucru: ing.Gheorghe Anghel; � Șef Post de lucru: maistru Gaiță Viorel; � Medic de medicina muncii: dr. Popescu Stelian.

Fiecare membru al echipei are sarcini bine stabilite pentru procesul de identificare și evaluare riscuri, după cum urmează:

Evaluatorul șef: stabilște programul de auditare și observare a proceselor din cadrul service-ului auto, cu focalizare pe activitățile de mecanic auto și de vulcanizator auto; prelucrează informațiile primite de la membrii echipei și stabilește elementele de risc și le evalueză; întocmește documentația în colaborare cu membrii echipei și finalizază procesul de evaluare cu măsurile de prevenire și protecție necesare.

Specialistul S.S.M.: participă activ la procesul de auditare și evaluare riscuri, prezentând informațiile competente necesare procesului de evaluare; precizează și completează documentația cu aspecte specifice domeniului S.S.M. aplicat la locul de muncă;

Șeful Punctului de lucru: colaborează cu auditorul șef în organizarea activităților de auditate și evaluare a posturilor de lucru, punând la dispoziție mijloacele necesare desfășurării în bune condiții a tuturor activităților echipei de evaluare;

Șeful Postului de lucru: furnizează informațiile competente privind procesele de producție și înlesnind colaborarea cu muncitorii de la posturile de muncă,

49


pentru culegerea de informații specializate din domeniul mecanicii auto și vulcanizării auto;

Medicul de medicina muncii: colaborează cu membrii echipei prin informarea și prelucrarea informațiilor legate de sănătatea lucrătorilor, stabilește măsurile de prevenire a bolilor profesionale și finalizează documentele de auditare și evaluare riscuri.

3.2 ALEGEREA ȘI PREZENTAREA METODEI DE EVALUARE A RISCURILOR DE ACCIDENTARE ȘI DE ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ

După ce s-a realizat examinarea generală și s-au colectat informațiile de bază, poate începe procedura de identificare a pericolelor specifice. Așa cum s-a menționat mai sus, această procedură trebuie să se facă la nivelul posturilor de lucru și/sau al zonelor de evaluare. Echipa de evaluare a riscului a trebuit, în primul rând, să planifice traseul pentru întreaga locație, urmărind fluxul de producție din cadrul întreprinderii. Pe parcursul traseului vor fi implicați lucrători și conducători care sunt familiarizați cu posturile de lucru și/sau zonele de evaluare vizitate. Odată ce s-a stabilit traseul ce trebuie urmat, s-a facut adaptarea ,,Listelor de verificare pentru identificarea pericolelor specifice” la posturile de lucru, respectiv la zonele de evaluare. Pentru identificarea pericolelor, echipa trebuie să demareze intervievarea lucrătorilor prezenți. Întrebările au avut în vedere dacă:

• au avut loc deja accidente de muncă la postul de lucru respectiv, • au avut loc incidente sau accidente de muncă ușoare, • se cunosc bolile profesionale ce pot apărea la postul de lucru, • există probleme de sănătate asociate condițiilor de la posturile de lucru.

O a doua sursă pentru identificarea pericolelor este observarea fluxului de lucru

și activităților (cu tehnologie și organizare similară) ce se desfășoară la postul de lucru. Aici, acuratețea observațiilor a depins de cunoștințele și experiența membrilor echipei. Fiecare pericol a fost discutat în cadrul echipei de evaluare a riscului pentru a finaliza procesul de identificare a pericolelor specifice.

În final, trebuie menționat că este posibil ca nu toate pericolele prezente la postul de lucru să fie identificate în cadrul acestei activități, din simplu motiv că nici o listă de verificare nu poate fi completă și nu poate acoperi toate aspectele. Pentru aceasta, este importantă repetarea și revizuirea periodică a identificării pericolelor specifice.

Pentru cele ⅛ posturi de lucru, echipa de evaluare a ales Metoda Suva, care este bazată pe standardul EN 12100, iar pe de alta parte aceasta metodă se sprijină si pe procedeul HAZOP, un procedeu de cercetare sistematică a disfunctionalităților, particularizat pentru analiza instalatiilor din service auto. De asemenea, această metodă preia informații de analiză statistică a pericolelor, efectuată de către asigurator.

50


Spre exemplu: -analiza proceselor / metodelor -analiza aparatelor, instalatiilor tehnice (analiza echipamentelor de munca) -analiza posturilor de munca si a proceselor de muncă.

Metoda prezentată mai jos este specializatată pe aprecierea riscurilor la locurile de munca in desfasurarea activitatilor de munca.

3.2.1 Etapele metodei

Pentru realizarea Metodei Suva, va trebi să parcurgem următoarele etape:

1. Determinarea limitelor sistemului - definirea sistemului

2. Identificarea fenomenelor periculoase

3. Estimarea riscului

4. Evaluarea riscului

5. Cautarea masurilor de reducere a riscului - estimarea riscului rezidual.

Fig.2 Structura Metodei SUVA

51


Metoda Suva de identificare a fenomenelor periculoase, caracteristice sistemului analizat, este caracterizata de un ‘brainstorming‘ metodic la care participa o echipa de experti de diferite specialitati. Acest procedeu poate fi utilizat atat pentru sistemele existente cat si pentru cele aflate in faza de proiectare. Metoda Suva ajuta la identificarea fenomenelor potential periculoase de la posturile de munca, in desfasurarea proceselor ce se petrec in instalatiile tehnice.

EN ISO 12100 - este format din urmatoarele p ărti, sub titlul general: ”Securitatea ma șinilor – Concepte de baza, principii generale de pr oiectare”: Partea 1: Terminologie de baza, metodologie – exprimand metod ologia generala de baza ce trebuie urmata in proiectarea masinilor și in producerea standardelor de siguran ță pentru ma șini, împreuna cu terminologia de baza referitoare l a filozofia ce sta la baza acestui demers. Partea 2: Principii tehnice - oferirea de sfaturi privind modul în care această filozofie poate fi aplicata folosind tehnicile disponibile.

HAZOP (Hazard and Op erability) este o structurată și sistematizată pe examinarea unui proces (sau operatiuni) existente sau planificate în scopul de a identificării și evaluării riscurilor și cauzelor problemelor operaționale care pot reprezenta riscuri pentru personal sau echipamente, cât și problemele de calitate sau intârzieri.

Tehnica HAZOP a fost initial dezvoltată pentru a analiza sistemele in care au loc procese chimice, dar mai tarziu a fost extinsa la alte tipuri de sisteme, sau operatiuni complexe.

HAZOP este o tehnica calitativa bazata pe cuvinte cheie si este efectuata de o echipa multidisciplinara (echipa HAZOP) pe parcursul unor sesiuni de lucru.

HAZOP este de preferat a fi efectuat cat mai devreme, daca e posibil în faza de proiectare – pentru a avea influenta asupra designului. Pe de alta parte, pentru a folosi HAZOP avem nevoie de designul complet, mai degraba.

Ca un compromis, HAZOP este efectuat ca o verificare finală când design-ul detaliat este terminat.

HAZOP poate fi, de asemenea, efectuat pe o facilitate existentă, pentru a identifica modificarile care vor fi implementate pentru a reduce riscurile si problemele de operativitate.

52


Tipuri de HAZOP

Procese HAZOP

●Tehnica HAZOP a fost initial dezvoltata pentru a evalua uzinele si

procesele sistemelor

- Human HAZOP

● Este mai mult concentrat pe erorile umane decat pe defectiunile tehnice

- Proceduri HAZOP

● O suma de proceduri sau secvente oparationale

Uneori mai este denumita SAFOP - SAFe OPeration

- Software HAZOP

● Identificarea posibilelor erori in dezvoltarea software

PROCEDURA HAZOP

1. Divide sistemul in sectiuni / procese (ex.: reactor, inmagazinare);

2. Alege un nod de studiu (ex.: conducta, vas, pompa, instructiuni de operare);

3. Descrie designul dorit

Procese HAZOP

●Tehnica HAZOP a fost initial dezvoltata pentru a evalua uzinele si procesele sistemelor

Human HAZOP

● Este mai mult concentrat pe erorile umane decât pe defecțiunile tehnice

Proceduri HAZOP

● O suma de proceduri sau secvente oparationale ;Uneori mai este denumita SAFOP - SAFe OPeration

Software HAZOP

● Identificarea posibilelor erori in dezvoltarea software

4. Selecteaza parametrii procesului

5. Aplica cuvintele de ghidare

53


6.Determina cauzele

7. Evalueaza consecintele / problemele

8.Recomanda actiunile: Ce? Unde? Cine? Cand?

9. Inregistreaza informatiile

10.Repeta procedura (de la pasul 2 ).

Fig.3 Sistemul de analiz ă PLAN-DO-CHECK-ACT

Pentru a imbunatati activitatea, se descriu aceste etape.

Fig.4 Schematizare a Principiului PLAN-DO-CHECK-AC T

Faza de planificare include:

54


� Politicile și scopurile � Resursele si Responsabilit ățile � Gestionarea datelor � Evaluări de riscuri

Faza de verificare include:

� Monitorizare si masurare � Audituri interne � Ac țiuni corective și preventive

Faza de executie include:

� Achizi ții � Proiecte � Controale � Comunicatiile � Training � Documentarea

Faza de ac ționare include:

� Revizuire � Gestionarea schimbarilor � Updatarea sistemului

� Aspecte legate de atitudine in Brainstorming � Evadează din rutina zilnica! � Să cautam idei noi! � Nu cauta scuze, gaseste caile pentru a depasi problemele! � Spune " NU " starii de stagnare a situatiei! � Nu-ti face griji despre a fi perfect! � Chiar daca esti la jumatatea drumului, incepe acum impreuna cu echipa! � Dacă ceva este gresit, remediaza pe loc! � Nu este obligatoriu ca imbunatatirea procesului sa coste multi bani! � Cauta solutiile in echipa mai degraba decat de unul singur! � Până când Cauzele problemelor Nu sunt stabilite, Nu inceta sa pui intrebari! � Niciodata nu spune Nu la rezolvarea unei probleme!

3.2.2. Pregătirea demersului

3.2.2.1 Structura întreprinderii / subdiviziuni / g rup de persoane

Se procedează la stabilirea structurilor de întreprindere:

-subdiviziuni (procese); - sectoare de activitate; - grupuri de persoane.

Înainte de a incepe procesul de apreciere a riscurilor, este important de a repera toate procesele si sectoarele de activitate.

55


Pentru organizatiile, care au posturi de munca in schimbare continua, care angajeaza salariati(care au nevoie de protectie), este recomandat de a enumera diferitele grupuri de persoane si grupuri de profesii.

3.2.2.2.Subdivizarea în procese Toate organizatiile / societatile au activitatile subdivizate in procese. Problema care trebuie luata in considerare este un proces care la randul sau sa fie subdivizat in procese particulare.

3.2.2.3. Subdivizare în raport de grupuri profes ionale și grupuri de persoane Aceasta subdivizare este recomandata pentru intreprinderile ale caror angajati lucreaza frecvent in posturi de lucru care nu sunt fixe, dar si pentru intreprinderile care angajeaza grupuri particulare de persoane (persoane care necesita o protectie suplimentara, cum ar fi tinerii persoane cu dizabilitati, femeile gravide).

3.2.2.4.Subdivizare in procese / sectoare de activ itate si grupuri de persoane - o problema de combina ții O problema care trebuie luata in considerare este o posibila combinare a diferitelor subdiviziuni. Spre exemplu o intreprindere subdivizata in procese, care in procesul de apreciere a riscurilor necesita analiza lor in functie de sectoarele de activitate - cerinta rezultata din clasificarea sectorelor.

3.2.2.5. Identificarea proceselor, sectoarelor și a grupurilor de persoane critice

Aceasta etapa trebuie sa ne permita sa decidem de unde trebuie sa incepem o analiza aprofundata a riscurilor din intreprindee sau dintr-o ramura (bransa). Etapele urmatoare trebuie realizate pentru diferite sectoare de activitate, procese si grupuri de persoane: - consultarea statisticilor (intreprindere/ bransa) referitor la numarul de zile de concedii medicale datorate accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale - aflati daca exista riscuri particulare potrivit autoevaluarii efectuata de intreprindere -procedati la vizitarea amplasarii posturilor de activitate si intervievati colaboratorii fiecarei intreprinderi.

In final trebuie sa putem raspunde la trei intrebari referitoare la : procesele de munca, sectoarele de activitate si la grupurile de persoane sau de profesii expuse : 1. Este numarul zilelor de absenta prea ridicat in raport cu mijloacele existente in intreprindere sau in ramura de activitate? 2. Exista riscuri particulare? 3. In urma vizitei in intreprindere si a interviurilor cu colaboratorii au fost identificate deficiente tehnice si / sau organizationale ? Daca raspunsul la una sau la multe din aceste intrebari este afirmativ, atunci ne aflam in prezenta unui proces, sau sector de activitate, sau grup de persoane, meserii critic ceea ce inseamna ca acela este locul de unde trebuie sa incepem analiza riscurilor.

3.2.2.6. Utilizarea de mijloace auxiliare

56


Vom proceda intai la o determinare a riscurilor pe procese, sectoare de activitate sau grupuri de persoane expuse.Identificam daca exista mijloace auxiliare disponibile pentru evaluarea riscurilor identificate.

3.2.2.7. Întreprinderi pentru care exist ă solu ții pe domeniul acestora de activitate IMM-uri care s-au grupat / organizat si care au adoptat o solutie comuna de a respecta prevederile Directivei Cadru si care dispun si de alte mijloace auxiliare adaptate la specificul acestora. Grupul, astfel creat, a procedat el insusi la aprecierea riscurilor aferente proceselor din sectorul lor de activitate (este o apreciere colectiva a riscurilor). Aceste aprecieri ale riscurilor sunt utilizate ca si o baza comuna pentru elaborarea listelor de control sau a instructiunilor de securitate. Adaptarea si utilizarea acestor mijloace auxiliare, puse la dispozitie de sector.

Adesea, aceste mijloace auxiliare nu acopera toate sectoarele de activitate din intreprindere si este necesar de a fi utilizate mijloace auxiliare suplimentare - liste de control ale unor institutii specializate - sau intreprinderea a facut apel la specialisti in securitatea muncii pentru o evaluare suplimentare a riscurilor. Aceste solutii individuale, sunt puse la dispozitia intreprinderii din sectorul de activitate considerat de catre specialisti in securitatea muncii.

3.2.2.8. Organizatii f ără o solu ție comun ă Aceste intreprinderi nu au acces direct la mijloace auxiliare specifice. Acestea trebuie sa le gaseasca singure, daca exista deja pentru sector, procesul tehnic sau grupul de persoane considerat, sau sa utilizeze liste de control puse la punct de specialisti in securitatea muncii. Diferite organizatii si organisme specializate pot in egala masura sa puna la dispozitie diverse liste de control. Adaptarea si utilizarea listelor de control este in responsabilitatea fiecarei intreprinderi.Pentru procesele complexe, este indicat sa se procedeze la aprecierea riscurilor în asociere cu specialisti in securitatea muncii si cu colaboratorii acestora(medici de medicina muncii, ergonomi, psihologi, experți).

3.2.2.9. Formarea unei echipe interdisciplinare

O conditie importanta pentru realizarea unei aprecieri a riscurilor cat mai exacta si completa este realizarea unei echipe interdisciplinare.Aceasta echipa trebuie sa fie formata din 3, 5 membri condusi de un sef de echipa. Seful de echipa trebuie sa posede bune cunostinte metodologice.Munca in echipa este organizata si animata de seful de echipa.

Aceasta echipa poate fi compusa, spre exemplu, din seful intreprinderii, inginer productie, inginer mentenanta, operatorul instalatiei, maistrul, un specialist in securitatea muncii, un inginer proiectant, tehnolog. Intotdeauna trebuie sa avem grija ca in echipa sa fie persoane cu bune cunostinte din sectorul de activitate care este supus evaluarii.

3.2.2.10. Procurarea documenta țiilor, definirea programului de lucru și a calendarului întâlnirilor

57


Pregătirile necesare sunt determinate dupa marimea si complexitatea setoarelor de activtate si a proceselor.Documentele urmatorare sunt necesare pentru descrierea proceseleor si sectorelor de activitate - Descrierea procedeului - Fotografi, schite sau grafice (diagrame de flux) al instalatiilor - Caracteristicile materiilor prime - Instructiunide utilizare - Dispozitive de protectie - Instalatii speciale - Concepte de securitate - Certificate de conformitate

Planificarea secventelor de control face parte din etapa de pregatire. In cazul unui proces tehnologic ce se desfășoară intr-o instalatie cu functionare continua acesta este in general fluxul de productie de la care trebuie sa incepem controlul. Într-o instalație care functoneaza in flux discontinu ordinea de control nu este dictata automat de diagrama de flux.

Aprecierea riscului

3.2.2.11.Limitele sistemului de munc ă. Definirea limitelor sistemului – definirea sistemului Inainte de a incepe analiza trebuie sa definim limitele sistemului din sectorul de activitate sau din procesul analizat. Prin urmare trebuie sa definim intr-o maniera precisă ce face parte din sistem, adica ce trebuie sa luam tot timpul in considerare pentru identificarea fenomenelor periculoase, si ce este situat in afara sistemului.Este indicat de a diviza procesele sau sectoarele mari in elemente mai mici. Daca un sector de activitate sau proces contine o linie complexa de productie, compusa din mai multe instalatii, atunci sectoarele sau procesele partiale in care am divizat linia trebuie sa corespunda(in masura in care este posibil) unei faze sau unui procedeu. Interfața ansamblului sistemului cu mediul, precum si interfata diferitelor sectoare sau procese in care acesta este divizat trebuie evidentiate si definite.

Este necesar de a specifica tipul fenomenelor periculoase analizate, trebuie indicat la cine sau la ce se refera produse, (operatori, echipamente, mediu,...). Pe de alta parte trebuie clarificate si puse in evidenta si interatiunile cu instalatiile vecine care trebuie retinute, precum si aspectele care nu necesita inspectarea.

La finalul determinarii limitelor sistemului, pentru instalatii si masini, urmatoarele puncte trebuie sa fie clarificate : - “faza de viață” luată în considerare (constructie, montaj, receptie, utilizare, casare,...) - modul de functionare luat in considerare (functionare normala, curatenie, reparatii, reglaj, instalare) - limitele mașinii considerate pentru o utilizare normala (atat in utilizare cat si in functionare corecta a mașinii, dar și in caz de disfuncționalitate sau de utilizare greșită previzibila). - inventarierea completă a modurilor de utilizare previzibila a masinii (industrial, comercial, casnic).

58


- pregătirea (formarea) utilizatorilor potentiali imprejurimile(mediul) cuprinzand: - instalatii vecine si interactiunile dintre acestea, toate persoanele potential expuse - genul fenomenelor periculoase evidentiate, la cine si/sau la ce se refera acestea (operatori, instalatii, mediu,…) - aspecte care trebuie luate in considerare, dar care nu necesita control sau inspectii suplimentare (statica constructiilor, tipul procesele chimice,…).Avand in vedere cele mentionate mai sus, la definirea sistemului trebuie declarat modul de exploatare analizat, adica in exploatare normala, particulara, sau mentenanta. Exploatare normal ă-Instalatia indepineste functia pentru care a fost conceputa. Exploatare particular ă-Se refera la pregatirea, transformarea, instalarea, reglarea, verificarea, eliminarea erorilor, curatirea instalatiei. Mentenan ța - control (masurare, controlare, inregistrare), determinarea(compararea) parametrilor de functionare reali cu cei prevazuti. - intretinere (curatire si intretinere), masuri pentru a pastra functionarea instalatiei la parametrii prevazuti(proiectati). - readucerea parametrilor de functionare a instalatiei la cei prevazuti din faza de concepere a acesteia (inlocuirea unor componente sau subansamble, ameliorarea functionarii sau imbunatatirea acesteia).

Descrierea activit ăților -(om / ma șina / mediu) La inceput trebuie stabilite diferitele etape de derulare a activitatii pe sectoare de activitate si / sau procese de fabricatie. Toate etapele trebuie consemnate in ordine cronologica, la fel si cele operatorii. Etapele necesare pentru instalarea unei masini, spre exemplu transportul acesteia din punctul A in punctul B, nu pot fi omise, chiar daca colaboratori sau terte persoane care executa aceasta operatiune nu constituie o amenintare(pericol) direct sau evident.

In anumite situatii unele activitati pot fi regrupate. Procedand in acest fel putem sa reducem durata necesara pentru aprecierea riscurilor, dar se va reduce si precizia aprecierii. O astfel de regrupare este indicata in absenta unor riscuri majore sau cand nu analizam o anumita configurare particulara, fiindca punem in evidenta principalele fenomene periculoase ale sectorului, pentru ca utilizam o solutie de ramura si vom pune in evidenta doar riscurile specifice întreprinderii.

Activitățile trebuie formulate pentru cele trei moduri de exploatare :

� normală; � particulară; � mentenanță.

Notitele preluate după instructiuni sunt necesare pentru a descrie activitatile, sau in caz contrar, descrierea activitatilor este utila pentru intocmirea noilor instructiuni, daca acestea nu sunt inca disponibile. In mod normal o activitate nu este descrisa numai de o actiune. Pentru descrierea activitatilor trebuie ca acestea sa fie structurate, daca este posibil, in maniera urmatoare :

� material;

59


� activitate; � punct de plecare si punct de sosire.

3.2.2.12. Identificarea fenomenelor periculoase în echip ă In cursul acestei etape trebuie sa identificam fenomenele periculoase care pot aparea in desfasurarea activitatilor descrise. DEZBATERILE ... !!! Un membru al echipei este insarcinat sa redacteze procesul-verbal. Seful de echipa alege primul proces partial, evidentiaza activitatile pentru toti membri echipei (poate utiliza chiar si un flip-chart).

Echipa incepe analiza cu prima activitate. Utilizand un braimstorming structurat, echipa cauta fenomenele periculoase care pot surveni in activitatea descrisa. In anexa avem un repertoriu de fenomene periculoase care trebuie luate in considerare in decursul analizei. Este important de a recenza si acele fenomene periculoase pentru care, in acest moment, pare putin probabil, sau chiar imposibil, ca acestea sa duca la un eveniment.

Seful de echipa trebuie sa supravegheze ca procesul sau sectorul examinat sunt analizate intr-o maniera cat mai completa. De aemenea trebuie ales un ritm de munca care sa nu plictiseasca sau sa streseze echipa. In cazul in care o discutie intre doi experti se prelungeste, este indicat sa le propunem sa-si noteze fiecare punctul sau de vedere in procesul-verbal, si acestea sa fie clarificate in afara reuniunii. Daca avem nevoie, putem utiliza si alte liste de fenomene periculoase .

3.2.2.13. Definirea v ătămărilor

Fiecare fenomen periculos poate antrena un eveniment susceptibil care sa cauzeze o vatamare (o leziune fizica si sau un atentat la starea de sanatate). Pentru fiecare fenomen periculos identificat trebuie sa evaluam vatamarea posibila si sa inregistram (prin notari in tabele sau grile) acest lucru.Acest lucru este efectuat de echipa de evaluare.

3.2.2.14. Estimarea riscurilor prin estimarea proba bilitati de producere si a gravit ății vătămări Riscul reprezinta valoarea cuantificata a unui fenomen periculos. Aceasta valoare este compusa din - gravitatea vătămării (G) și - probabilitatea (P) de producere a acestei vătămări. Probabilitatea P de aparitie a vatamarii este definita in maniera urmatoare: P = func ție de (e,po,L) Ea este determinată de: - (e) = frecvența și/sau durata expunerii la fenomenul periculos considerat; -(po) = probabilitatea de apariție a evenimentului periculos considerat. - (L) = posibilitatea de evitare sau de limitare a vătămării printr-un comportament adecvat (al organizației, persoanelor implicate sau al masurilor existente).

60


Fig.5 Func țiile riscului

Ca si regula generala, probabilitatea ca un eveniment periculos ce se produce si gravitatea asociata vatamarii corespondente nu pot fi intotdeauna precizate cu exactitate. Este indicat de a se proceda intr-o maniera prudenta, spre exemplu: “ne a șteptăm la o probabilitate ridicat ă de producere si la v ătămării importante”.

Gravitatea v ătămărilor poate fi subdivizat ă in 5 categorii.

categ.

gravitatea vatamarii definirea consecintelor

I foarte grave deces

II grave invaliditate grav ă

III Puțin grave invaliditate lejer ă

IV ușoare vătămare cu oprirea activit ății

V foarte u șoare vătămare fără oprirea activit ății

-invaliditate grava – incapacitate de munca pentru profesia in cauza sau pentru o profesie echivalenta, influenta mare asupra calitatii vietii ;

-invaliditate lejera – reducerea capacitatii de munca pentru profesia in cauza sau pentru o profesie echivalenta, influenta redusa asupra calitatii vietii.

61


Atentatele la sănătate, legate de factorii ergonomici sau de organizarea locurilor de munca, sunt în creștere continua. Pentru evaluarea acestor riscuri trebuie apelat la un specialist in securitatea muncii. Ergonomia trateaza adaptarea conditiilor de munca la capacitatile și caracteristicile corpului uman, precum si posibilitatea de adaptare a acestuia la sarcinile de muncă. Psihologia muncii cerceteaza interatiunile dintre om si munca sa. Ea examineaza, inainte de toate, conceperea posturilor de munca, dar si calificarea, formarea si randamentul omului in indeplinirea muncii sale. Diferite mijloace auxiliare de analiza sunt puse la dispozitie atat de ergonomie cat si de psihologia muncii. La aceasta ora exista numeroase publicatii care prezinta metode de analiza si evaluare a riscurilor asociate activitatii fizice si mentale ale operatorilor. În continuare o sa prezint doua metode calitative de estimare a probabilitatii. Varianta 1. Procedura de urmat pentru o apreciere colectiva a riscurilor (de ex.pentru o ramura cu activitati similare) Varianta 2. Procedura de urmat pentru o apreciere colectiva a riscurilor (pentru o intreprindere sau sector care are posturi de munca particulare).

Varianta 1. Procedura de urmat pentru o apreciere c olectiva a riscurilor (de ex. pentru o ramur ă cu activit ăți similare) Probabilitatea P este subdivizata in 5 categorii. Estimarea se refera pentru 1000 de colaboratoare si colaboratori care exercita aceeasi activitate. Ca si mijloace ajutătoare vom utiliza ( in masura in care acestea exista) datele statistice ale ramurii analizate, referitor la accidentele de munca si imbolnavirile profesionale. Cifrele ce figureaza in tabloul urmator nu reprezinta decat niste valori indicative.

Determinarea probabilit ății P (varianta 1)

Cat

Definirea probabilit ății P

A FRECVENT >de odata pe luna B OCAZIONAL < de odata pe luna >de odata pe an C RAR <de odata pe an>de odata la 5 ani D IMPROBABIL < de odata la 5 ani>de odata la 20 ani E APROAPE IMPOSIBIL < de odata la 20 ani> de odata la 100 ani

O organizatie poate avea frecvente accidente si costuri aferente mai mari sau mai scazute decat aceste valori(cele din anexa 3), in functie de instalatiile sale, de activitatile sale, de cultura acesteia pentru sanatatea si securitatea lucratorilor.

Varianta 2. Procedura de urmat pentru o apreciere c olectiva a riscurilor (pentru o intreprindere sau sector care are posturi de munc ă particulare) Pentru evaluarea probabilitatii intr-o intreprindere sau sector care are posturi de munca particulare plecam de la starea actuala, adica luam in calcul instalatiile si organizarea activitatilor asa cum se gasesc ele in momentul evaluarii. Pentru evaluarea probabiltatilor exista doua posibilitati.

1* posibilitate Vom proceda la o evaluare calitativa. Probabilitatea P este subdivizata in 5 categorii, asa cum am indicat si pentru varianta 1.

PROIECT PENTRU EVALUAREA R

Apoi vom defini prima oara categoria “frecvent”. Acelorlalte 4 categorii.

Categ. A B C D E

2* posibilitate Vom defini un indice de probabilitate P, care este determinat de trei elemente evaluate in mod individual. pentru a face aceasta evaluare vom face urmatoarea ipoteza P = e + 2po + L Am atribuit un punctaj dublu elementului “po”, pentru ca probabilitatea de aparia unui eveniment periculos, care rezulta din normele tehnice de seare un loc mai important decat celelalte doua elemente. Aceasta formula este bazata pe prezentarea probabilitatii in norma EN 1050 “ securitatea masinilor – principii pentru aprecierea riscului”.

Indice de frecventa si durata de

e 5 4 3 2 1

Probabilitatea de aparitie

Probabilitatea de aparitie a unui

5

4

3

2

1

RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DA

Apoi vom defini prima oara categoria “frecvent”. Aceasta va fi baza de definire a

Definirea probabilit ăFRECVENT OCAZIONAL

RAR IMPROBABIL

APROAPE IMPOSIBIL

Vom defini un indice de probabilitate P, care este determinat de trei elemente valuate in mod individual. pentru a face aceasta evaluare vom face urmatoarea ipoteza

P = e + 2po + L Am atribuit un punctaj dublu elementului “po”, pentru ca probabilitatea de apari

a unui eveniment periculos, care rezulta din normele tehnice de securitate si de activitate are un loc mai important decat celelalte doua elemente.

Aceasta formula este bazata pe prezentarea probabilitatii in norma EN 1050 “ principii pentru aprecierea riscului”.

Indice de frecventa si durata de expunere la fenomenul periculos (e)

Durata de expunere40 h/ saptamana -program complet20 h / saptamana -program 50%8 h / saptamana -1 zi / saptamana4 h / saptamana - ½ zi /saptamana2 h / saptamana -1 zi / luna

Probabilitatea de aparitie a unui eveniment periculos po

Probabilitatea de aparitie a unui eveniment periculos po

5 Este evident ca acest eveniment se va produce ( nu exista masuri de prevenire)

4 Este de asteptat ca acest eveniment sa se produca ( slabe masuri de prevenire)

3 Evenimentul este posibil sa se produca ( exista masuri, dar este posibil ca acestea nu sunt suficiente)

2 Eveniment imaginabil, dar nu este imposibila producerea lui ( există masuri).

1 Este dificil de imaginat producerea evenimentului ( masurile sunt luate in acord cu progresul tehnic)

62

AN COJOCARU

ceasta va fi baza de definire a

ății P

APROAPE IMPOSIBIL

Vom defini un indice de probabilitate P, care este determinat de trei elemente valuate in mod individual. pentru a face aceasta evaluare vom face urmatoarea ipoteza.

Am atribuit un punctaj dublu elementului “po”, pentru ca probabilitatea de apariție curitate si de activitate

Aceasta formula este bazata pe prezentarea probabilitatii in norma EN 1050 “

expunere la fenomenul periculos (e)

Durata de expunere program complet program 50%

1 zi / saptamana ½ zi /saptamana

eveniment periculos po

eveniment periculos po

Este evident ca acest eveniment se va produce ( nu

Este de asteptat ca acest eveniment sa se produca (

Evenimentul este posibil sa se produca ( exista masuri, dar este posibil ca acestea nu sunt

Eveniment imaginabil, dar nu este imposibila

Este dificil de imaginat producerea evenimentului ( surile sunt luate in acord cu progresul tehnic)

PROIECT PENTRU EVALUAREA R

Posibilitatea de evitare sau de limitare a v

5

3

1

Probabilitatea P (indice) de producere a unei vatamari G rezulta din insumarea valorilor elementelor sale componente : Rezultatul acestei insumintre diferitele valori numerice si incadrarea acestora in categorii de la A la E a fost temenic verificata in practic

Cât

Definirea probabilitatii

A FRECVENTB OCAZIONALC RAR D IMPROBABILE APROAPE IMPOSIBIL

Determinarea cauzelor, faptelor Un eveniment indezirabil (accident sau imbolnavire profesionala) se produce avand la baza un fenomen periculos si un eveniment declansator. In plus, cauze si fapte variate(diferite) antreneaza acest eveniment. Pentru a putea gasi masurile de securitate adecvate este necesr sa procedam la o examinare sistematica a relatiilor de cauzalitate care conduc la acest eveniment nedorit. Faptele sau cauzele care sunt la originea acestui eveniment pot fi, spre exemplificare, de origine tehnica, deficiente in materie de organizare sau de formare.

RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DA

Posibilitatea de evitare sau de limitare a v ătămării L

Posibilitatea de evitare sau de limitare a vatamari i L

5

pericol nesesizat

lipsa de masuri, instruc țiuni

personal insuficient calificat, format,

3

existenta a una sau doua din criteriile de la punctul 1

(de mai jos), dar care nu sunt suficiente

1

pericol identificat, sesizat

exista instructiuni efectuate si actualizate periodic

buna calificare, instruire, formare a personalului

(indice) de producere a unei vatamari G rezulta din insumarea valorilor componente :

P = e + 2po + L

Rezultatul acestei insumării poate fi evaluat cu ajutorul tabloului de mai jos.intre diferitele valori numerice si incadrarea acestora in categorii de la A la E a fost temenic verificata in practică.

Definirea probabilitatii

P = e + 2po + L

FRECVENT 19,20 OCAZIONAL 17,18

14,15,16 IMPROBABIL 11,12,13 APROAPE IMPOSIBIL 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10

Determinarea cauzelor, faptelor

Un eveniment indezirabil (accident sau imbolnavire profesionala) se produce avand la baza un fenomen periculos si un eveniment declansator. In plus, cauze si fapte

te) antreneaza acest eveniment. Pentru a putea gasi masurile de securitate adecvate este necesr sa procedam la o examinare sistematica a relatiilor de cauzalitate care conduc la acest eveniment nedorit. Faptele sau cauzele care sunt la originea

niment pot fi, spre exemplificare, de origine tehnica, deficiente in materie de

63

AN COJOCARU

Posibilitatea de evitare sau de limitare a vatamari i L

personal insuficient calificat, format, instruit existenta a una sau doua din criteriile de la

(de mai jos), dar care nu sunt suficiente

exista instructiuni efectuate si actualizate

buna calificare, instruire, formare a personalului

(indice) de producere a unei vatamari G rezulta din insumarea valorilor

i poate fi evaluat cu ajutorul tabloului de mai jos. Relația intre diferitele valori numerice si incadrarea acestora in categorii de la A la E a fost

1,2,3,4,5,6,7,8,9,10

Un eveniment indezirabil (accident sau imbolnavire profesionala) se produce avand la baza un fenomen periculos si un eveniment declansator. In plus, cauze si fapte

te) antreneaza acest eveniment. Pentru a putea gasi masurile de securitate adecvate este necesr sa procedam la o examinare sistematica a relatiilor de cauzalitate care conduc la acest eveniment nedorit. Faptele sau cauzele care sunt la originea

niment pot fi, spre exemplificare, de origine tehnica, deficiente in materie de

64


Evaluarea riscurilor Pentru a evalua riscurile vom utiliza o matrice a riscurilor. In figura urmatoare este prezentata o matrice a riscurilor subdivizata in trei zone. Aceasta solutie corespunde situatiei dintr-o intreprindere, dar acest lucru nu inseamna ca ea este valabila pentru toate intreprinderile. Riscurile sunt apreciate prin estimarea probabilitatii si a gravitatii vatamarii, in conformitate cu tabelele prezentate anterior.

Matricea riscurilor este definita de către:

-membrii echipei interdisciplinare de evaluare;

-angajatorul ( managerul întreprinderii).

Fig.6. MATRICEA RISCURILOR

LEGENDA matricei

În cazul de față aceștia au decis ca riscurile incadrate in diferite zone ale matricei ( ierhizate) in trei zone:

1.riscuri importante

2.riscuri medii

3.riscuri scăzute.

Riscurile din zona 1 sunt tratate cu prioritate, urmatoarele sunt tratate riscurile din zona a doua, iar riscurile din zona a treia sunt tratate ultimele. Definirea prioritatilor trebuie facuta inainte de a incepe tratarea riscurilor (analiza acestora, stabilirea asupra caror componente vom actiona si elaborarea masurilor de prevenire). Subdivizarea matricei in cele trei zone este bazata pe conceptia personala (a organizatiei, cea convenita cu echipa de evaluare, cea stabilita prin politica de securitate

Prob

abili

tate

a

A 3 2 1 1 1 B 3 2 1 1 1 C 3 2 2 1 1 D 3 2 2 2 1 E 3 3 3 2 2 V IV III II I

Gravitatea vătămării

65


și sănătate,...) si ea depinde de obiectivele de securitate pe care le avem stabilite. Trebuie respectate, in acelasi timp cu stabilirea prioritatilor, si prevederile legislative aplicabile, ordonantele si directivele. Obiectivele de securitate trebuie sa tina cont, în acelasi timp si de interesele de exploatare ale instalatiei, dar si de interesele utilizatorilor, ale riveranilor, ale colaboratorilor, etc. Pentru o intreprindere care exploateaza aceleasi instalatii, dar in alta locatie, obiectivele de securitate pot diferi. Aceasta isi poate stabili exigente mai ridicate, la care va trebui sa aloce si resurse adecvate, sau mai scazute(corelate cu situatia economica ), dar acestea trebuie sa respecte cel putin cerintele minime de sanatate si securitate prevazute in legislatia aplicabilă.

3.3. APLICAREA METODEI SUVA PENTRU EVALUARE A RISC URILOR DE ACCIDENTARE ȘI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ LA POSTUL DE LUCRU-MECANIC AUTO

3.3.1. PROCESUL DE MUNCĂ

Personalul din cadrul locului de muncă mecanic auto îşi desfăşoară activitatea în cele 2 hale special destinate și amenajate şi are responsabilităţi de execuţie a lucrărilor specifice (reparații auto, activități de mentenanță) subordonându-se Şefului punctului de lucru.

3.3.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNC Ă EVALUAT

A. Mijloacele de produc ţie

Mijloacele de producţie , folosite de către mecaic auto, sunt următoarele: � elevator ecționat electric pentru autovehicule; � cric acţionat hidraulic; � cric acţionat mecanic; � echipament mobil de colectare ulei uzat � electrocompresor; � scule mecanice de mână; � echipament mobil de rglat farurile; � echipament mobil de reglat direcția;

B. Sarcina de munc ă Sarcinile de muncă cele mai importante, cuprinse în Fişa postului pentru mecanicului auto, sunt: � sosirea la locul de muncă; � echiparea cu echipamentul individual de lucru şi de protecţie; � informarea asupra sarcinilor de lucru; � servirea clienţilor; recepţia şi depozitarea corespunzătoare a materialelor; � gestiunarea valorilor materiale incredintate; � încasarea contravalorii serviciilor furnizate clienţilor; � raportarea conducătorului locului de muncă asupra oricărei probleme ce

poate afecta securitatea şi sănătatea proprie sau a celorlalţi participanţi la procesul de muncă;

� efectuează şi păstrează curăţenia la locul de muncă; � realizează obligatoriu igiena personală;

66


� prestează servicii de calitate, conform cerintelor de pregătire profesională a vulcanizatorului;

� realizezază sistemul relational în care îşi desfăşoara activitatea � respect şi aplică activităţile în limitele de competenţă şi responsabilitate � aplică şi respectă prevederile Legii nr. 319/2006, privind S.S.M.; � aplică şi respectă conţinutul Fişelor tehnice de securitate; � aplică şi respectă conţinutul Cărţilor tehnice ale echipamentelor de muncă

utilizate � aplică şi respectă alte reglementari şi acte normative din domeniul securităţii

şi sănătăţii în muncă

C. Mediul de munc ă Mecanicul auto îşi desfăşoară, de obicei, activitatea atât în spaţii deschise, cât şi în incinte închise. Spaţiile respective sunt caracterizate prin:

• Iluminat natural şi artificial în atelier; • Temperatură şi umiditatea natural, iar pentru incintele închise, sunt reglabile în

anotimpul rece şi foarte cald; • Curenţi de aer naturali sau artificiali; • Radiaţii electromagnetice în apropierea echipamentelor electrice; • Calamităţi naturale; • Pulberi pneumoconiogene ; • Gaze vapori, aerosoli (eşapamente);

3.3.3. Factorii de risc identifica ţi

3.3.3.1. Factorii de risc proprii mijloacel or de produc ţie

A. Factorii de risc mecanic

1. Organe de maşini în mişcare - prindere, lovire, strivire (prinderea membrelor superioare sau a vestimentaţiei la utilajele de lucru – maşina de echilibrat roţi);

2. Mişcări periculoase - defecţiuni ale echipamentelor tehnice; 3. Curgeri de fluide, aer, apă, sub presiune; 4. Deplasări ale mijloacelor de transport - prindere, lovire, strivire, în interiorul

atelierului şi în incita vulcanizării; 5. Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale

echipamentelor tehnice sau ale fluidelor (blocarea, apoi pornirea bruscă a cricului electric sau pneumatic, a maşinii de dejantat) ;

6. Căderi de obiecte, amplasate necorespunzător, mai ales la maşina de echilibrat roţi;

7. Alunecări de material, de scule şi utilaje pe suprafeţele înclinate - prindere, lovire, strivire;

8. Rostogoliri de materiale, de scule şi utilaje pe suprafeţe înclinate prindere, lovire, strivire;

9. Rulare pe roţi - lovire la manevrare ale clienţilor către vulcanizatori ; 10. Răsturnare materiale, scule şi utilaje - prindere, lovire, strivire; 11. Cădere liberă materiale, scule şi utilaje de pe rastele, platforme -prindere, lovire,

strivire; 12. Scurgere liberă lichide (lichide de ungere, lichide de înmuiere/ răcire/curăţare); 13. Proiectare de corpuri sau particule - de la operaţiile de echilibrare roţi etc.; 14. Contact direct cu suprafeţe sau contururi periculoase (înţepătoare, tăioase,

abrazive)- corpurile străine găsite în anvelope;

67


B. Factori de risc termic

15. Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor - suprafeţe proaspăt tăiate, şlefuite, polizate, lipirea la cald;

16. Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor - anotimp rece;

C. Factori de risc chimic

17. Contactul accidental cu substanţe periculoase (diferiţi diluanţi, produse de ungere) precum şi cele aflate pe anvelopele autovehiculelor;

68


Activitatea Anexa 1

Intreprinderea: S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R .L. Data: 16.11.2012 Proces/ Sector de activitate : SERVICE AUTO / MECAN IC AUTO Proces partial /parte de proces/persoane:3 MECANIC AUTO Responsabilul Echipei: Responsabil SSM: Vasile Ion Aprecierea riscului Mod de expoloatare

DupaProces Exploatare normala

Dupa Sector Exploatare particulara

Dupa Personal Mentenanţa

Activitate Observa ții / inventar echipamente

1 Deplasarea lucr ătorului la postul de lucru deplasare pe c ăile de acces

2 Lucrul cu aparatura si echipamentele actionate electric, din dotarea meseriei si activitatii de coafor

Incepe activitatea prin deschiderea dulapurilor si sertarelor, asezarea echipamentelor si materialelor; preluarea si invitarea clientului, ascultarea cerintei.Clientul dupa ce se acomodeaza cu temperatura si atmosfera ambientului, comanda operatia de reparațiisau mentenanță a motorului.Lucratorul desfasoara pe rand cu explicatii toate operatiile incluse intr-o procedura de demontare-montare subansamble la autovehicul.

3 Contactul cu substante nocive ( chimice).

In operatiile de reparare motoare, clientul poate opta pentru o schimbarea uleiului, de motor, impusa de substante mai nocive, cu oxidanti puternici, iritanti si cu continut mare de substante chimice. Operatiile de completare lichid de frână, urmate de lichide de răcire,impun medii cu noxe si agenti iritanti.

4 Contactul cu suprafete fierbinti. Intervenții pentru situații când motorul este încind de la funcționare, reparațiile reprezintă risc de ardere a dermei.

5 Asigurarea curateniei, ordinii si aranjarea pieselor de schimb, subansamble,alte materiale.

Ridicarea mainilor , tensionarea acestora in anumite pozitii impuse de stergerea rafturilor, vitrinelor, oglinzilor, aranjarea materialelor.

6 Munca repetitivă Munca in pozitii impuse, in picioare, cu mainile ridicate, tensionate de manuirea echipamentelor, in timp record si cronometrat.

Gravitatea v ătămării G I = Deces II= Invalidate grava III=Invaliditate lejera IV= Incapacitate cu oprirea lucrului V= Incapacitate fara oprirea lucrului

Probabilitate P

A=Frecvent B= Ocazional C= Rar D= Improbabil E=Aproape imposibil

A B C D E V IV III II I

69


Căutarea fenomenelor periculoase-estimarea riscului

Activitatea Anexa 2 /1

Intreprinderea: S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L. Data: 16.11.2012 Proces/ Sector de activitate : SERVICE AUTO / MECANIC AUTO Proces partial /parte de proces/persoane:3 MECANIC AUTO Responsabilul Echipei: Responsabil SSM: Vasile Ion Aprecierea riscului Mod de exploatare

Dupa proces Exploatare Normala

Dupa Sector Exploatare Particulara

Dupa personal Mentenanta

Gravitatea vatamarii G

I = Deces II= Invalidate grava III=Invaliditate lejera IV= Incapacitate cu oprirea lucrului V= Incapacitate fara oprirea lucrului

A

B

C

D

E

V IV III II I

Probabilitate P

A=Frecvent

B= Ocazional

C= Rar

D= Improbabil

E=Aproape imposibil

70


3.3. 4. TABEL CU RISCURILE PREVIZIBILE LEGATE DE MODUL DE LU CRU, după cum urmează:

RISCUL IDENTIFICAT PERICOLUL OBSER VAŢII

1.Surprinderea de către organele de maşini în mişcare, a lucrătorului, datorita lipsei apărătorilor de protecţie sau a dispozitivelor de protecţie

Fracturi, loviri, răniri

2.Surprinderea lucrătorului de către sculele de lucru şi/sau organele de maşini în mişcare, în timpul intervenţiilor la maşina pentru reglaje; gresări; etc.

Fracturi, amputări.

3.Neasigurarea mijlocului de transport prin acţionarea frânei de mână şi cuplarea în treapta I de viteze, la staţionari sau parcări

Răniri, deces.

4.Pornirea echipamentelor de muncă în timpul operaţiilor de curăţare / întreţinere / reglare Fracturi,

amputări, deces.

5.Nedeclanşarea supapei de siguranţă la depăşirea accidentală a presiunii în compresor Răniri ale ochilor,

loviri.

6.Căderea autovehiculului de pe cric în timpul efectuării penelor de cauciuc Fracturi, răniri,

deces.

7.Căderea liberă a mijloacelor de muncă manuale aşezate în locuri improprii (unelte manuale)

Fracturi, răniri, deces.

8. Proiectarea de microparticule şi praf la executarea operaţiilor de şlefuire / finisarea suprafeţelor

Răniri ale ochilor, loviri.

9.Tăierea cu mijloace de muncă manuale (muchii ascuţite) Răniri ale ochilor,

loviri.

10.Utilizarea părţii laterale a pietrei de polizor în timpul polizării Răniri ale ochilor,

loviri.

71



11. Intervenţia neautorizată la mijloacele de muncă, aflate sub incidenţa ISCIR. Fracturi, răniri,

deces.

12. Lipsa autorizării funcţionarii echipamentelor de muncă aflate sub incidenţa ISCIR Fracturi, răniri,

deces.

13. Defecţiuni în funcţionarea supapei de siguranţă a compresorului – risc de explozie. Fracturi, răniri,

deces.

14. Temperatura ridicată a echipamentelor tehnice. Atingerea accidentală a suprafeţelor fierbinţi ale echipamentelor tehnice

Arsuri, răniri

15. Neetichetarea corespunzătoare a substanţelor chimice/ preparatelor periculoase Arsuri, intoxicaţii,

deces

16. Manevrarea necorespunzătoare a substanţelor chimice /preparatelor periculoase şi a recipienţilor în care se păstreaza acestea

Arsuri, intoxicaţii, deces

17. Utilizarea focului deschis sau fumatul în locurile în care aceste au fost interzise Arsuri, intoxicaţii,

deces

18. Electrocutare prin atingere directă a cablurilor cu izolaţia deteriorată de alimentare a echipamentelor de muncă

Arsuri, deces

19. Existenţa carcaselor deteriorate (tablouri electrice clădire, tablouri electrice echipamente de muncă, întrerupătoare)

Arsuri, deces

20. Neînchiderea tablourilor electrice (posibilitatea accesului persoanelor neautorizate în instalaţia electrică)

Arsuri, deces

21. Existenţa cablurilor directe pe sol, cu deteriorarea izolaţiei prin acţiuni mecanice involuntare, datorită neatenţiei

Arsuri, deces

72



22. Electrocutare datorita improvizatiilor electrice efectuate in interiorul mijlocului de muncă (nevizibile la verificări vizuale)

Arsuri, deces

23. Electrocutare datorită nefuncţionarii instalaţiei de legare la pământ (întrerupere legături)

Arsuri, deces

24. Defecte ale mijlocului de muncă, prevăzut cu legare la pământ (ştecher cu legătură la împământare) cuplat în priza fără legatură la împământare

Arsuri, deces


deces


Arsuri, deces


Arsuri, deces


Arsuri, deces


Arsuri, deces

25. Nedeconectarea echipamentului de muncă de la reţea, atunci când se execută operaţii de curăţare sau diferite intervenţii

Arsuri, deces

26. Nespălarea mâinilor înainte de servirea mesei Intoxicaţii, infecţii

27.Transmiterea bacteriilor prin tegumentele lezate (înţepături, tăieturi) Intoxicaţii, infecţii

28. Expunerea la temperaturi ridicate, în special vara Dezhidratare,

insolaţie, arsuri

73



29. Expunerea la temperaturi scăzute, în special iarna Hipotermie, degerături

30. Expunerea frecventă la curenţii de aer Hipotermie,

nevralgii

31. Presiunea aerului – ridicată în cazul exploziilor Lovituri, fracturi,

arsuri, deces

32. Zgomotul peste limita admisă, generat de mijloacele de muncă Difuncţii ale

aparatului auditiv

33. Pregătirea profesională necorespunzătoare a lucrătorului. Răniri, fracturi,

deces

34. Admiterea la lucru în condiţii psiho-fiziologice necorespunzătoare. Răniri, fracturi,

deces

35.Tolerarea abaterilor de la respectarea legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

Răniri, fracturi, deces

36. Lipsa prevederilor specifice de securitate şi sănătate în muncă, în instrucţiunile proprii tipurilor de mijloace de muncă utizate.


37. Agresiune fizică provocată de persoane din exteriorul societatii, in timpul indeplinirii sarcinilor de servciu.


38. Intervenţia lucrătorilor neinstruiţi în domeniul S.S.M., la mijloacele de muncă. Răniri, fracturi,

deces

74



39. Neverificarea echipamentelor de muncă sub raportul îndeplinirii cerinţelor cuprinse în reglementările privind securitatea şi sănătatea în muncă.


40. Lipsa întreţinerii/ reparaţiilor periodice, în conformitate cu prevederile producatorului mijlocului de muncă, cuprinse în cartea tehnică/ manual de utilizare/instrucţiuni de utilizare.

Răniri, fracturi, invaliditate

41. Lipsa semnalizărilor de securitate şi sănătate în muncă. Răniri, fracturi,

deces

42. Omisiuni în prestabilirea operaţiilor de muncă Răniri, fracturi,

invaliditate

43. Neîntreruperea alimentării cu energie electrică de la tabloul electric general, la începerea unui incendiu.

Arsuri, deces

44. Neasigurarea autovehiculului împotriva deplasărilor necomadate, înainte de efectuarea lucrarilor de reparaţii/ întreţinere.


45. Lăsarea la întâmplare, după utilizare, a instrumentelor tăietoare, înţepătoare. Loviri, răniri

46. Poziţii de lucru preponderent ortostatică. Răniri, vătămări

scheleto-musculare

47. Poziţii de muncă vicioase. Răniri, vătămări

scheleto-musculare

48. Manipularea maselor, preponderent manuală. Răniri, vătămări

scheleto-musculare

49. Agresiuni verbale ale clienţilor nemulţumiţi. Loviri, răniri

75



50. Comenzi greşite datorita confundării funcţiilor organelor de comanadă sau/şi lipsa inscripţionarii funcţiei organului de comandă


51. Intervenţia la instalaţii electrice sub tensiune în afara listei obligaţiilor de serviciu. Arsuri, deces

52. Comanda întrerupatoarelor / comutatoarelor echipamentelor de muncă actionale electric cu mâinile ude – risc de electrocutare.

Arsuri, deces

53. Afecţiuni dorsolombare prin răsucirea trunchiului în timpul manipulării maselor. Răniri, vătămări

scheleto-musculare

54. Manevrarea defectuoasă a instrumentelor ascuţite, tăioase, înţepătoare. Răniri prin

înţepare, tăiere

55. Manevrarea echipamentului de muncă acţionat electric cu mâinile ude. Arsuri, deces

56. Fixarea necorespunzătoare a roţii pe butuc. Fracturi, deces

57. Fixarea necorespunzătoare a cricului la suspendarea autovehiculelor – risc de alunecare de pe cric.

Fracturi, deces

58. Conectarea echipamentului de muncă la tensiune fără asigurarea conectării la împământare.

Arsuri, deces

59. Reglaje necorespunzătoare a mijloacelor de muncă. Răniri, fracturi

60. Utilizarea greşită a echipamentelor de protecţie, cu defecte sau neutilizarea dispozitivelor de protecţie prevăzute de producătorul mijlocului de muncă sau normativul intern.

Arsuri, deces

61. Pornirea mijlocului de muncă, în timpul efectuării operaţiei de reparare/întreţinere/reglare. Răniri, fracturi,

deces

76



62. Pornirea mijlocului de muncă fără ca salariatul să fie desemnat pentru utilizarea acestuia. Răniri, fracturi,

invaliditate

63. Pornirea autovehicului de alte persoane ( şoferul lasă cheile în contact ). Răniri, fracturi,

deces

64. Efecuarea intervenţiilor in instalaţiile electrice de către personal neautorizat Arsuri, deces

65. Deplasarea /staţionarea/ în zone periculoase, generate de mijloace de transport ( inclusiv în afara societăţii) în cazul efectuării deplasarilor in interes de serviciu.


66. Dezechilibrarea lucrătorului datorită existenţei unor pete de ulei pe pardoseală. Răniri, fracturi,

67. Alunecarea lucrătorului datorită vărsării accidentale de lichide pe pardoseli. Răniri, fracturi,

68. Alunecare datorită utilizării unor încălţări necorespunzătoare (tocuri, talpă neaderentă) Răniri, fracturi

69. Împiedicarea lucrătorului de materiale/obiecte depozitate pe căile de circulaţie. Răniri, fracturi,

invaliditate

70. Neverificarea mijloacelor de muncă, la începerea activităţii, privind existenţa apărătorilor/dispozitivelor de protecţie şi buna funcţionare a acestora.


71. Intervenţia (în vederea reparării) la aparate electrice (electronice) aflate sub tensiune, la tensiuni periculoase, la care au fost îndepărtate carcasele şi/sau dispozitivele de protecţie.


72. Omiterea achiziţionării echipamentelor de protecţie (colective şi/sau individuale) corespunzător riscurilor identificate de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională.


73. Omiterea/nerespectarea instrucţiunilor de lucru şi de SSM la efectuarea diferitelor operaţii de muncă.


77



74. Omiterea deconectării /nedeconectarea echipamentelor de muncă şi lăsarea acestora în funcţiune, nesupravegheate.

Lovituri, răniri

75. Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare. Răniri, fracturi,

invaliditate

Odată ce s-au alocat categorii de risc pericolelor identificate, echipa de evaluare deține informații cu privire la nevoia de a implementa măsuri, respectiv acțiuni. Acestea trebuie să respecte ierarhia de prevenire, așa cum s-a subliniat în capitolele anterioare.

Activitatea 5 - “Analizați pericolele” a luat deja în considerare opțiunea de a “Elimina sau evita pericolul” și de a “Înlocui aspectele periculoase cu unele mai puțin periculoase”, deoarece modul de abordare are în vedere, în primul rând, aceste acțiuni.

Pentru riscurile rămase , aplicarea schemei de evaluare din Activitatea 6 „Evaluați riscurile” necesită acțiuni în conformitate cu indicațiile categoriilor de risc. Sunt posibile patru abordări, ce pot fi combinate:

• Combaterea riscului prin măsuri tehnice • Controlarea riscului prin măsuri organizatorice • Instruirea lucrătorilor • Utilizarea de echipament individual de protecție ca ultima soluție

Măsurile tehnice se referă, de exemplu, la acțiuni pentru izolarea fonică a unui utilaj care produce zgomot peste limita maximă admisă.

Măsurile organizatorice se referă, de exemplu, la restricționarea accesului lucrătorilor în zonele/posturile de lucru în care zgomotul depășește nivelul limită.

Dotarea cu echipament individual de protecție reprezintă o ultimă soluție de protecție a urechilor la posturile de lucru unde nivelul de zgomot nu poate fi redus la un nivel adecvat prin măsuri tehnice sau organizatorice.

Instruirea continuă a lucrătorilor trebuie să fie inclusă întotdeauna în „Planul de prevenire și protecție”, deoarece conștientizarea este cheia unui comportament responsabil. Dacă lucrătorii au un comportament responsabil, înseamnă că ei acordă implicit atenție muncii lor și aceasta duce la reducerea greșelilor.

78


3.4. APLICAREA METODEI SUVA PENTRU EVALUARE A RISC URILOR DE ACCIDENTARE ȘI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ LA POSTUL DE LUCRU-VULCANIZATOR AUTO

3.4.1. PROCESUL DE MUNCĂ

Personalul din cadrul locului de muncă vulcanizator auto îşi desfăşoară activitatea în cele 4 boxe special destinate și amenajate şi are responsabilităţi de execuţie a lucrărilor specifice (service roți și pneuri auto, activități de mentenanță) subordonându-se Şefului punctului de lucru.

3.4.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNC Ă EVALUAT

A. Mijloacele de produc ţie

Mijloacele de producţie , folosite de către vulcanizare auto, sunt următoarele: � cric acţionat hidraulic; � cric acţionat mecanic; � electrocompresor; � soluţie pentru lipit suprafeţe de cauciuc; � maşina pentru dejantat; � maşina de echilibrat roţi; � scule mecanice de mână; � electropolizor de banc; � cuvă cu apă.

B. Sarcina de munc ă Sarcinile de muncă cele mai importante, cuprinse în Fişa postului pentru vulcanizatorul auto, sunt: � sosirea la locul de muncă; � echiparea cu echipamentul individual de lucru şi de protecţie; � informarea asupra sarcinilor de lucru; � servirea clienţilor; recepţia şi depozitarea corespunzătoare a materialelor; � gestiunarea valorilor materiale incredintate; � încasarea contravalorii serviciilor furnizate clienţilor; � raportarea conducătorului locului de muncă asupra oricărei probleme ce

poate afecta securitatea şi sănătatea proprie sau a celorlalţi participanţi la procesul de muncă;

� efectuează şi păstrează curăţenia la locul de muncă; � realizează obligatoriu igiena personală; � prestează servicii de calitate, conform cerintelor de pregătire profesională a

vulcanizatorului; � realizezază sistemul relational în care îşi desfăşoara activitatea � respect şi aplică activităţile în limitele de competenţă şi responsabilitate � aplică şi respectă prevederile Legii nr. 319/2006, privind S.S.M.; � aplică şi respectă conţinutul Fişelor tehnice de securitate; � aplică şi respectă conţinutul Cărţilor tehnice ale echipamentelor de muncă

utilizate

79


� aplică şi respectă alte reglementari şi acte normative din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

D. Mediul de munc ă Vulcanizatorul îşi desfăşoară, de obicei, activitatea atât în spaţii deschise, cât şi în incinte închise. Spaţiile respective sunt caracterizate prin:

• Iluminat natural şi artificial în atelier; • Temperatură şi umiditatea natural, iar pentru incintele închise, sunt reglabile în

anotimpul rece şi foarte cald; • Curenţi de aer naturali sau artificiali; • Radiaţii electromagnetice în apropierea echipamentelor electrice; • Calamităţi naturale; • Pulberi pneumoconiogene ; • Gaze vapori, aerosoli (eşapamente);

3.4.3 Factorii de risc identifica ţi

3.4.3.1. Factorii de risc proprii mijloacelor de pr oduc ţie

A. Factorii de risc mecanic

17. Organe de maşini în mişcare - prindere, lovire, strivire (prinderea membrelor superioare sau a vestimentaţiei la utilajele de lucru – maşina de echilibrat roţi);

18. Mişcări periculoase - defecţiuni ale echipamentelor tehnice; 19. Curgeri de fluide, aer, apă, sub presiune; 20. Deplasări ale mijloacelor de transport - prindere, lovire, strivire, în interiorul

atelierului şi în incita vulcanizării; 21. Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale

echipamentelor tehnice sau ale fluidelor (blocarea, apoi pornirea bruscă a cricului electric sau pneumatic, a maşinii de dejantat) ;

22. Căderi de obiecte, amplasate necorespunzător, mai ales la maşina de echilibrat roţi;

23. Alunecări de material, de scule şi utilaje pe suprafeţele înclinate - prindere, lovire, strivire;

24. Rostogoliri de materiale, de scule şi utilaje pe suprafeţe înclinate prindere, lovire, strivire;

25. Rulare pe roţi - lovire la manevrare ale clienţilor către vulcanizatori ; 26. Răsturnare materiale, scule şi utilaje - prindere, lovire, strivire; 27. Cădere liberă materiale, scule şi utilaje de pe rastele, platforme -prindere, lovire,

strivire; 28. Scurgere liberă lichide (lichide de ungere, lichide de înmuiere/ răcire/curăţare); 29. Proiectare de corpuri sau particule - de la operaţiile de echilibrare roţi etc.; 30. Contact direct cu suprafeţe sau contururi periculoase (înţepătoare, tăioase,

abrazive)- corpurile străine găsite în anvelope;

B. Factori de risc electric: 31. Electrocutare prin atingere directǎ şi indirectǎ (prize, stechere defecte, conductori

neizolati sau cu izolatia imbatranita si /sau umeda, cabluri dezizolate, aparatură necarcasată etc);

32.Electrocutare datorată utilizării sculelor electrice in apropierea scafelor de spalat sau sub jet de apă;

80


C. Factori de risc termic

33.Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor - suprafeţe proaspăt tăiate, şlefuite, polizate, lipirea la cald;

34.Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor - anotimp rece;

D. Factori de risc chimic

35. Contactul accidental cu substanţe periculoase (diferiţi diluanţi, produse de ungere) precum şi cele aflate pe anvelopele autovehiculelor;

3.4.3.2. FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCǍ

A. Factori de risc fizic: 36.Înghitire, inhalare par pe cale bucala, respiratorie; 37.Riscuri datorate nesemanalizarii de securitate ca urmare a minimizarii pericolului; 38.Curenţi de aer - imbolnavirea cailor respiratorii ca urmare a amplasarii deficitare a aparatului de aer conditionat; 39.Calamitǎţi naturale (trăsnet, surprinderea de cutremur in incinta, inundaţie, etc).

B. Factori de risc biologic: 40.Contaminare accidentală aerogena cu agenti microbieni (aerosoli infectiosi – bacterii, virusuri, ciuperci, paraziti etc. – microorganisme în suspensie în aer) – posibil clienti bolnavi; 41.Contact direct cu sange si substante corporale in timpul acordarii primului ajutor unui client care sangereaza, lucratorul fiind expus riscului de imbolnavire cu hepatita B, C si HIV. 42.Contactul cu agenţi patogeni infectiosi: bacterii, microorganisme, virusuri, in timpul prelucrarii si modelarii parului uman, boli ale pielii capului - infectii ale pielii (dermatite) si infestari la nivelul pielii capului (paduchi).

3.4.3.3. FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCǍ

A. Sarcina supradimensionat ă în raport cu capacitatea executantului: 43.Suprasolicitare fizică (osteo-musculo-articulara); 44.Efort fizic prelungit, pozitie de lucru ortostatică cu solicitarea coloanei vertebrale, a membrelor superioare şi inferioare, pozitii de lucru vicioase sau fortate la operatiile de taiere, uscare, ondulare, colorare a parului (spatii restranse pentru miscare sau pozitie aplecata, brate ridicate deasupra umerilor, gat indoit, generand efecte asupra lucratorilor atat pe termen

B. Suprasolicitare psihic ǎ:

45. Ritm de muncǎ mare la indeplinirea sarcinii de munca, monotonia sarcinilor de muncă, operaţii repetitive de ciclu scurt (ex. montarea si demontarea bigudiurilor, spălarea, tăierea, ondularea, indreptarea şi vopsirea părului).

3.4.3.4. FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI

81


A. Ac ţiuni gre şite: 46.Efectuarea defectuoasa de operatii sub influenta bauturilor alcoolice, a unor medicamente sau intr-un stadiu avansat de oboseală; 47.Efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca – interventia la echipamentele tehnice electrice din dotare in timpul functionarii acestora sau in cazul defectarii lor 48. Utilizarea de improvizatii atat la instalatiile electrice, cat si la echipamentele de muncă; 49.Cădere de pe scări, prin păşire în gol, alunecare, împiedicare sau dezechilibrare; 50.Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare;

B. Omisiuni: 51.Neutilizarea echipamentului individual de protectie, manipularea echipamentelor contaminate care nu au fost corect/suficient curatate si dezinfectate/sterilizate) – riscul de imbolnavire cu hepatita B, C si HIV; 52.Neutilizarea dispozitivelor de protectie la echipamentele de lucru.

C. Comportament socio–profesional: 53.Relaţii primare necorespunzătoare (relaţii neprincipiale cu colegii, stări tensionate, agresiuni verbale sau fizice din partea clientilor, deficienţe în sistemul de comunicare); 54.Lipsa satisfacţiei în muncă;

82


Activitatea Anexa 1

Intreprinderea: S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R .L. Data: 16.11.2012 Proces/ Sector de activitate : SERVICE AUTO / VULCA NIZATOR AUTO Proces partial /parte de proces/persoane:6 VULCANIZ ATOR AUTO Responsabilul Echipei: Responsabil SSM: Vasile Ion Aprecierea riscului Mod de expoloatare

DupaProces Exploatare normala

Dupa Sector Exploatare particulara

Dupa Personal Mentenanţa

Activitate Observa ții / inventar echipamente

1 Deplasarea lucr ătorului la postul de lucru deplasare pe c ăile de acces

2 Lucrul cu aparatura si echipamentele actionate electric, din dotarea meseriei si activitatii de coafor

Incepe activitatea prin deschiderea dulapurilor si sertarelor, asezarea echipamentelor si materialelor; preluarea si invitarea clientului, ascultarea cerintei.Clientul dupa ce se acomodeaza cu temperatura si atmosfera ambientului, comanda operatia de reparațiisau mentenanță a motorului.Lucratorul desfasoara pe rand cu explicatii toate operatiile incluse intr-o procedura de demontare-montare subansamble la autovehicul.

3 Contactul cu substante nocive ( chimice).

In operatiile de reparare motoare, clientul poate opta pentru o schimbarea uleiului, de motor, impusa de substante mai nocive, cu oxidanti puternici, iritanti si cu continut mare de substante chimice. Operatiile de completare lichid de frână, urmate de lichide de răcire,impun medii cu noxe si agenti iritanti.

4 Contactul cu suprafete fierbinti. Intervenții pentru situații când motorul este încind de la funcționare, reparațiile reprezintă risc de ardere a dermei.

5 Asigurarea curateniei, ordinii si aranjarea pieselor de schimb, subansamble,alte materiale.

Ridicarea mainilor , tensionarea acestora in anumite pozitii impuse de stergerea rafturilor, vitrinelor, oglinzilor, aranjarea materialelor.

6 Munca repetitivă Munca in pozitii impuse, in picioare, cu mainile ridicate, tensionate de manuirea echipamentelor, in timp record si cronometrat.

Gravitatea v ătămării G I = Deces II= Invalidate grava III=Invaliditate lejera IV= Incapacitate cu oprirea lucrului V= Incapacitate fara oprirea lucrului

Probabilitate P

A=Frecvent B= Ocazional C= Rar D= Improbabil E=Aproape imposibil

A B C D E V IV III II I

83


Căutarea fenomenelor periculoase-estimarea riscului

Activitatea Anexa 2 /1

Intreprinderea: S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L. Data: 16.11.2012 Proces/ Sector de activitate : SERVICE AUTO / VULCANIZATOR AUTO Proces partial /parte de proces/persoane:6 VULCANIZATOR AUTO Responsabilul Echipei: Responsabil SSM: Vasile Ion Aprecierea riscului Mod de exploatare

Dupa proces Exploatare Normala

Dupa Sector Exploatare Particulara

Dupa personal Mentenanta

Gravitatea vatamarii G

I = Deces II= Invalidate grava III=Invaliditate lejera IV= Incapacitate cu oprirea lucrului V= Incapacitate fara oprirea lucrului

A

B

C

D

E

V IV III II I

Probabilitate P

A=Frecvent

B= Ocazional

C= Rar

D= Improbabil

E=Aproape imposibil

84


3. 4.4. TABEL CU RISCURILE PREVIZIBILE LEGATE DE MODUL DE LU CRU, după cum urmează:


1.Surprinderea de către organele de maşini în mişcare, a lucrătorului, datorita lipsei apărătorilor de protecţie sau a dispozitivelor de protecţie

Fracturi, loviri, răniri

2.Surprinderea lucrătorului de către sculele de lucru şi/sau organele de maşini în mişcare, în timpul intervenţiilor la maşina pentru reglaje; gresări; etc.

Fracturi, amputări.

3.Neasigurarea mijlocului de transport prin acţionarea frânei de mână şi cuplarea în treapta I de viteze, la staţionari sau parcări

Răniri, deces.

4.Pornirea echipamentelor de muncă în timpul operaţiilor de curăţare / întreţinere / reglare Fracturi,

amputări, deces.

5.Nedeclanşarea supapei de siguranţă la depăşirea accidentală a presiunii în compresor Răniri ale ochilor,

loviri.

6.Căderea autovehiculului de pe cric în timpul efectuării penelor de cauciuc Fracturi, răniri,

deces.

7.Căderea liberă a mijloacelor de muncă manuale aşezate în locuri improprii (unelte manuale)

Fracturi, răniri, deces.

8. Proiectarea de microparticule şi praf la executarea operaţiilor de şlefuire / finisarea suprafeţelor

Răniri ale ochilor, loviri.

9.Tăierea cu mijloace de muncă manuale (muchii ascuţite) Răniri ale ochilor,

loviri.

10.Utilizarea părţii laterale a pietrei de polizor în timpul polizării Răniri ale ochilor,

loviri.

85



11. Intervenţia neautorizată la mijloacele de muncă, aflate sub incidenţa ISCIR. Fracturi, răniri,

deces.

12. Lipsa autorizării funcţionarii echipamentelor de muncă aflate sub incidenţa ISCIR Fracturi, răniri,

deces.

13. Defecţiuni în funcţionarea supapei de siguranţă a compresorului – risc de explozie. Fracturi, răniri,

deces.

14. Temperatura ridicată a echipamentelor tehnice. Atingerea accidentală a suprafeţelor fierbinţi ale echipamentelor tehnice

Arsuri, răniri

15. Neetichetarea corespunzătoare a substanţelor chimice/ preparatelor periculoase Arsuri, intoxicaţii,

deces

16. Manevrarea necorespunzătoare a substanţelor chimice /preparatelor periculoase şi a recipienţilor în care se păstreaza acestea

Arsuri, intoxicaţii, deces


deces


Arsuri, deces


Arsuri, deces


Arsuri, deces


Arsuri, deces

86



22. Electrocutare datorita improvizatiilor electrice efectuate in interiorul mijlocului de muncă (nevizibile la verificări vizuale)

Arsuri, deces

23. Electrocutare datorită nefuncţionarii instalaţiei de legare la pământ (întrerupere legături)

Arsuri, deces

24. Defecte ale mijlocului de muncă, prevăzut cu legare la pământ (ştecher cu legătură la împământare) cuplat în priza fără legatură la împământare

Arsuri, deces


deces


Arsuri, deces


Arsuri, deces


Arsuri, deces


Arsuri, deces

25. Nedeconectarea echipamentului de muncă de la reţea, atunci când se execută operaţii de curăţare sau diferite intervenţii

Arsuri, deces

26. Nespălarea mâinilor înainte de servirea mesei Intoxicaţii, infecţii

27.Transmiterea bacteriilor prin tegumentele lezate (înţepături, tăieturi) Intoxicaţii, infecţii

28. Expunerea la temperaturi ridicate, în special vara Dezhidratare,

insolaţie, arsuri

87



29. Expunerea la temperaturi scăzute, în special iarna Hipotermie, degerături

30. Expunerea frecventă la curenţii de aer Hipotermie,

nevralgii

31. Presiunea aerului – ridicată în cazul exploziilor Lovituri, fracturi,

arsuri, deces

32. Zgomotul peste limita admisă, generat de mijloacele de muncă Difuncţii ale

aparatului auditiv

33. Pregătirea profesională necorespunzătoare a lucrătorului. Răniri, fracturi,

deces

34. Admiterea la lucru în condiţii psiho-fiziologice necorespunzătoare. Răniri, fracturi,

deces

35.Tolerarea abaterilor de la respectarea legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.


36. Lipsa prevederilor specifice de securitate şi sănătate în muncă, în instrucţiunile proprii tipurilor de mijloace de muncă utizate.


37. Agresiune fizică provocată de persoane din exteriorul societatii, in timpul indeplinirii sarcinilor de servciu.


38. Intervenţia lucrătorilor neinstruiţi în domeniul S.S.M., la mijloacele de muncă. Răniri, fracturi,

deces

88



39. Neverificarea echipamentelor de muncă sub raportul îndeplinirii cerinţelor cuprinse în reglementările privind securitatea şi sănătatea în muncă.


40. Lipsa întreţinerii/ reparaţiilor periodice, în conformitate cu prevederile producatorului mijlocului de muncă, cuprinse în cartea tehnică/ manual de utilizare/instrucţiuni de utilizare.


41. Lipsa semnalizărilor de securitate şi sănătate în muncă. Răniri, fracturi,

deces

42. Omisiuni în prestabilirea operaţiilor de muncă Răniri, fracturi,

invaliditate

43. Neîntreruperea alimentării cu energie electrică de la tabloul electric general, la începerea unui incendiu.

Arsuri, deces

44. Neasigurarea autovehiculului împotriva deplasărilor necomadate, înainte de efectuarea lucrarilor de reparaţii/ întreţinere.


45. Lăsarea la întâmplare, după utilizare, a instrumentelor tăietoare, înţepătoare. Loviri, răniri

46. Poziţii de lucru preponderent ortostatică. Răniri, vătămări

scheleto-musculare

47. Poziţii de muncă vicioase. Răniri, vătămări

scheleto-musculare

48. Manipularea maselor, preponderent manuală. Răniri, vătămări

scheleto-musculare

49. Agresiuni verbale ale clienţilor nemulţumiţi. Loviri, răniri

89



50. Comenzi greşite datorita confundării funcţiilor organelor de comanadă sau/şi lipsa inscripţionarii funcţiei organului de comandă


51. Intervenţia la instalaţii electrice sub tensiune în afara listei obligaţiilor de serviciu. Arsuri, deces

52. Comanda întrerupatoarelor / comutatoarelor echipamentelor de muncă actionale electric cu mâinile ude – risc de electrocutare.

Arsuri, deces

53. Afecţiuni dorsolombare prin răsucirea trunchiului în timpul manipulării maselor. Răniri, vătămări

scheleto-musculare

54. Manevrarea defectuoasă a instrumentelor ascuţite, tăioase, înţepătoare. Răniri prin

înţepare, tăiere

55. Manevrarea echipamentului de muncă acţionat electric cu mâinile ude. Arsuri, deces

56. Fixarea necorespunzătoare a roţii pe butuc. Fracturi, deces

57. Fixarea necorespunzătoare a cricului la suspendarea autovehiculelor – risc de alunecare de pe cric.

Fracturi, deces

58. Conectarea echipamentului de muncă la tensiune fără asigurarea conectării la împământare.

Arsuri, deces

59. Reglaje necorespunzătoare a mijloacelor de muncă. Răniri, fracturi

60. Utilizarea greşită a echipamentelor de protecţie, cu defecte sau neutilizarea dispozitivelor de protecţie prevăzute de producătorul mijlocului de muncă sau normativul intern.

Arsuri, deces

61. Pornirea mijlocului de muncă, în timpul efectuării operaţiei de reparare/întreţinere/reglare. Răniri, fracturi,

deces

90



62. Pornirea mijlocului de muncă fără ca salariatul să fie desemnat pentru utilizarea acestuia. Răniri, fracturi,

invaliditate

63. Pornirea autovehicului de alte persoane ( şoferul lasă cheile în contact ). Răniri, fracturi,

deces

64. Efecuarea intervenţiilor in instalaţiile electrice de către personal neautorizat Arsuri, deces

65. Deplasarea /staţionarea/ în zone periculoase, generate de mijloace de transport ( inclusiv în afara societăţii) în cazul efectuării deplasarilor in interes de serviciu.


66. Dezechilibrarea lucrătorului datorită existenţei unor pete de ulei pe pardoseală. Răniri, fracturi,

67. Alunecarea lucrătorului datorită vărsării accidentale de lichide pe pardoseli. Răniri, fracturi,

68. Alunecare datorită utilizării unor încălţări necorespunzătoare (tocuri, talpă neaderentă) Răniri, fracturi

69. Împiedicarea lucrătorului de materiale/obiecte depozitate pe căile de circulaţie. Răniri, fracturi,

invaliditate

70. Neverificarea mijloacelor de muncă, la începerea activităţii, privind existenţa apărătorilor/dispozitivelor de protecţie şi buna funcţionare a acestora.


71. Intervenţia (în vederea reparării) la aparate electrice (electronice) aflate sub tensiune, la tensiuni periculoase, la care au fost îndepărtate carcasele şi/sau dispozitivele de protecţie.


72. Omiterea achiziţionării echipamentelor de protecţie (colective şi/sau individuale) corespunzător riscurilor identificate de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională.


73. Omiterea/nerespectarea instrucţiunilor de lucru şi de SSM la efectuarea diferitelor operaţii de muncă.


91



74. Omiterea deconectării /nedeconectarea echipamentelor de muncă şi lăsarea acestora în funcţiune, nesupravegheate.

Lovituri, răniri

75. Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare. Răniri, fracturi,

invaliditate

Odată ce s-au alocat categorii de risc pericolelor identificate, echipa de evaluare deține informații cu privire la nevoia de a implementa măsuri, respectiv acțiuni. Acestea trebuie să respecte ierarhia de prevenire, așa cum s-a subliniat în capitolele anterioare.

Activitatea 5 - “Analizați pericolele” a luat deja în considerare opțiunea de a “Elimina sau evita pericolul” și de a “Înlocui aspectele periculoase cu unele mai puțin periculoase”, deoarece modul de abordare are în vedere, în primul rând, aceste acțiuni.

Pentru riscurile rămase , aplicarea schemei de evaluare din Activitatea 6 „Evaluați riscurile” necesită acțiuni în conformitate cu indicațiile categoriilor de risc. Sunt posibile patru abordări, ce pot fi combinate:

• Combaterea riscului prin măsuri tehnice • Controlarea riscului prin măsuri organizatorice • Instruirea lucrătorilor • Utilizarea de echipament individual de protecție ca ultima soluție

Măsurile tehnice se referă, de exemplu, la acțiuni pentru izolarea fonică a unui utilaj care produce zgomot peste limita maximă admisă.

Măsurile organizatorice se referă, de exemplu, la restricționarea accesului lucrătorilor în zonele/posturile de lucru în care zgomotul depășește nivelul limită.

Dotarea cu echipament individual de protecție reprezintă o ultimă soluție de protecție a urechilor la posturile de lucru unde nivelul de zgomot nu poate fi redus la un nivel adecvat prin măsuri tehnice sau organizatorice.

Instruirea continuă a lucrătorilor trebuie să fie inclusă întotdeauna în „Planul de prevenire și protecție”, deoarece conștientizarea este cheia unui comportament responsabil. Dacă lucrătorii au un comportament responsabil, înseamnă că ei acordă implicit atenție muncii lor și aceasta duce la reducerea greșelilor.

92


CAPITOLUL 4. STABILIREA M ĂSURILOR DE SECURITATE.

PLANUL DE PREVENIRE ȘI PROTECȚIE

4.1. PLAN DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE PENTRU ANUL 2012

Ţinând seama de evalurile de riscuri, angajatorul trebuie să ia măsurile

corespunzătoare, stabilite de către echipa de evaluatori,astfel încât, lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora să primească, în conformitate cu prevederile legale, toate informaţiile necesare privind: a) riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie atât la nivelul unităţii, în general, cât şi la nivelul fiecărui post de lucru;

b) măsurile luate în conformitate cu numărul lucrătorilor, instruirea lor şi echipamentul pus la dispoziţia acestora, care trebuie să fie adecvate mărimii şi/sau riscurilor specifice unităţii.

În conformitate cu prevederile art.18, din Legea nr.319/2006, angajatorul a consultat lucrătorii şi le-a permis participarea acestora la discutarea tuturor problemelor referitoare la necesitatea dotării cu echipamente individuale de protecţie, precum şi la alegerea lor, conform riscurilor de securitate şi sănătate în muncă.

Astfel, au fost aplicate prevederile legale de S.S.M., care au implicat:

a) consultarea lucrătorilor;

b) dreptul lucrătorilor şi/sau reprezentanţilor lor să facă propuneri;

c) participarea echilibrată.

De asemenea, lucrătorii şi/sau reprezentanţii lucrătorilor au luat parte, în mod echilibrat şi au fost consultaţi în prealabil şi în timp util de către angajator cu privire la:

a) orice măsură care afectează semnificativ securitatea şi sănătatea în muncă;

b) desemnarea lucrătorilor, cu privire la activităţile pe care le desfăşoară;

c) informaţiile privind obligaţiile legale S.S.M. ale angajatorului;

d) recurgerea, după caz, la servicii externe de specialitate;

e) organizarea şi planificarea instruirii suficientă şi adecvată, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în special sub formă de informaţii şi instrucţiuni de lucru, specifice locului de muncă şi postului.

Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, au solicitat angajatorului să ia măsuri corespunzătoare şi să prezinte propuneri în acest sens, în scopul diminuării riscurilor pentru lucrători şi/sau al eliminării surselor de pericol. Fapt luat la cunoştinţă de către angajator şi realizat, conform legii.

93


PLAN DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE PENTRU ANUL 2012-2013

Nr. crt

Loc de muncă / post de lucru

Riscuri evaluate Măsuri tehnice Măsuri organizatorice Măsuri

igienico-sanitare

Măsuri de altă natură

Acţiuni în scopul realizării măsurii

Termen de

realizare

Persoana care răspunde de

realizarea măsurii

1

Punct de Lucru

Magazin de prezentare şi comercializare anvelope, jante, accesorii auto

Accidentări prin lovire, strivire cu obiecte mari şi grele, entorse sau fracturi, datorate operaţiunilor specifice de încărcare – descărcare marfă /produse în perimetrul magazinului.

-Organizarea operaţiunilor de manipulare la platformă pt. încărcare-descărcare mecanizat, cu dispozitive hidraulice şi electrice.

-Instruirea furnizorilor /bene ficiarilor privind operaţiile de încărcare-descărcare mecanizată a marfii/ produselor, în incinta firmei

-Se vor organiza şi respecta căile de circulaţie stabilite în interiorul societăţii, evitându-se căile de circulaţie aglomerate şi fără vizibilitate

-Întocmirea şi aplicarea unui Plan de operaţii pentru încărcare-descărcare, cu măsuri de S.S.M.-P.S.I.;

-Organizarea verificării periodice a platformei de descărcare, în ceea ce priveşte respectarea normelor specifice S.S.M.

-Asigurarea de dotări sociale sanitare corespun- zătoare (WC, spălător) pentru igiena de la finalul operaţiilor de încărcare-descărcare;

-Utilizarea de mănuşi de protecţie pentru manipularea diverselor materiale şi produse chimice

-Prezentarea la serviciu a lucrătorilor în stare fizică şi psihică cores- punzătoare activităţilor de lucru;

-Amenajarea ergonomică a locului de muncă-platformă de descărcare.

- Desemnarea de noi atribuţiuni de coordonare a operaţiunilor de încărcare- descărcare pentru gestionarul depozitului de marfă şi produse;

-Confecţionarea şi montarea unor balustrade metalice de protecţie a platformei de încărcare-descărcare;

-Marcarea, semnalizarea căilor de circulaţie din interiorul unităţii.

Trim.IV 2012

-Administratorul

2

Toate posturile de lucru:

-Mecanic auto, Gestionar depozit,

-Specialist revizii Tehnice RAR,

-Reprezentant tehnic şi comercial

Electrocutare prin atingere directă sau indirectă a cablurilor de alimentare cu izolaţia deteriorată de la instalaţiile electrice şi echipamentele de muncă.

-Verificarea şi repararea instalaţiilor electrice interioare, numai de către personal autorizat;

-Aplicarea regulilor de SSM pentru manipularea de echipamente şi instalaţii electrice.

-Conştientizarea personalului prin instruirea corespunzătoare cu privire la riscurile existente şi măsurile de prevenire stabilite; -Instruirea personalului privind utilizarea şi exploatarea echipamentelor electrice

-Asigurarea cu materiale igienico-sanitare;

-Dotarea sediului cu cel puţin o trusă de prim ajutor;

-Efectuarea controlului medical periodic pentru lucrători.

-Prezentarea la serviciu a lucrătorilor în stare fizică şi psihică cores- punzătoare activităţilor de lucru ;-Semnalizarea de protecţie S.S.M. pentru toate echipamentele şi instalaţiile electrice din

- Semnalizarea valorii tensiunii pe conductorii şi consumatorii electrici, semnalizarea pericolului ;

- Verificarea semestrială a instalatiilor electrice, a instalatiilor de împămân- tare şi de paratrăsnet, cu emiterea Buletinelor PRAM, de către electricieni abilitaţi;

-Toate echipamentele electrice şi electronice, vor fi depanate şi întreţinute, când sunt oprite

Periodic, în conformitate cu Prescripţiile tehnice ale aparatelor şi instalaţiilor

-Administratorul

-Şeful Magazinului şi Responsabilul SSM

-Medicul de medicina muncii

94



Nr. crt



igienico-sanitare



Termen de

realizare


realizarea măsurii

3

Toate posturile de lucru:

-Mecanic auto,

-Gestionar depozit,



Incendiu provocat de instalaţia electrică, corpuri de încălzit sau iluminat nesupravegheate sau uitate mult timp în funcţiune, etc.

-Verificarea şi repararea instalaţiilor electrice interioare, numai de către personal autorizat;

-Aplicarea regulilor de SSM pentru manipularea de echipamente şi instalaţii electrice, cu putere corespunzătoare; -Montarea şi verificarea periodică fiizică a dispozitivelor de împământare la echipamentele electrice din dotare;

-Supravegherea funcţionă- rii echipamentelor conectate la reţeaua electrică.

-Conştientizarea personalului prin instruirea corespunzătoare cu privire la riscurile existente şi măsurile de prevenire stabilite;

-Instituirea unui program de

supraveghere a funcţionării echipamentelor electrice, tip grafic de responsabilităţi;

-Intocmirea unui Plan de intervenţii în caz de incendiu

-Efectuarea de aplicaţii pentru situaţiile de urgenţă, cu toţi salariaţii firmei.

-Achiziţionarea de

stingătoare cu pulbere şi CO2 , precum şi cu dioxid de carbon. Instruirea pentru utilizarea acestor stigătoare.


-Dotarea sediului sucursalei cu cel puţin o trusă de prim ajutor;


firmă;

-Semnalizarea de protecţie S.S.M. pentru toate echipamentele şi instalaţiile electrice din firmă ;

-Semnalizarea echipamentelor de stingere

şi deconectate de la reţea;

-Efectuarea controalelor medicale anuale .

- Verificarea semestrială a instalatiilor electrice, a instalatiilor de împământare şi de paratrăsnet, cu emiterea Buletinelor PRAM, de către electricieni abilitaţi;

-Toate echipamentele electrice şi electronice, vor fi depanate şi întreţinute, când sunt oprite şi deconectate de la reţea;

-Dotarea Posturilor de lucru cu Mijloace de primă intervenţie PSI-stingătoarele cu pulbere, tip P6 şi cu dioxid de carbon, tip G3

.

Trimestrul IV 2012

-Lucrătorii

-Administratorul

95



Nr. crt



igienico-sanitare



Termen de

realizare


realizarea măsurii

4

Toate posturile de lucru

-Mecanic auto,

-Gestionar depozit,



Accidentarea personalului sau producerea de evenimente tehnice, prin utilizarea incorectă a mijloacelor de producţie – folosirea de improvizaţii electrice la prelungitoare, fierbătoare electrice, utilizarea de dispozitive de încălzit improvizate, etc.

-Aplicarea regulilor de SSM pentru manipularea de echipamente şi instalaţii electrice; -Montarea şi verificarea periodică fiizică a dispozitivelor de împământare la echipamentele electrice din dotare;

-Interzicerea de utilizare a oricăror echipamente electrice improvizate;

Supravegherea echipamentelor electrice cu risc de emisie calorică de a nu se supraîncălzi.

-Conştientizarea personalului prin instruirea corespunză- toare cu privire la riscurile existente şi măsurile de prevenire stabilite pentru utilizarea echipamentelor electrice;





-Achiziţionarea de

stingătoare cu pulbere şi CO2 , precum şi cu dioxid de carbon. Instruirea pentru utilizarea acestor stigătoare.

Asigurarea cu materiale igienico-sanitare;

-Dotarea sediului şi Punctului de lucru cu cel puţin o trusă de prim ajutor;

-Efectuarea controlului medical periodic pentru lucrători

-Semnalizarea de protecţie S.S.M. pentru toate echipamentele şi instalaţiile electrice din firmă ; -Semnalizarea echipamentelor de stingere

- Verificarea semestrială a instalatiilor electrice, a instalatiilor de împământare şi de paratrăsnet, cu emiterea Buletinelor PRAM, de către electricieni abilitaţi;

--Toate echipamentele electrice şi electronice, vor fi depanate şi întreţinute, când sunt oprite şi deconectate de la reţea;

-Dotarea cu Mijloace de primă intervenţie PSI-stingătoarele cu pulbere, tip P6 şi cu dioxid de carbon, tip G3.

-Semestrul II

2013

Permanent

Trimestrul I 2013

-Administratorul

Lucrătorii de specialitate

-Administratorul

96



Nr. crt



igienico-sanitare



Termen de

realizare


realizarea măsurii

5

Sediul societăţii

-Reprezentant tehnic şi comercial,

-Administrator

Tăierea, înţeparea cu obiecte tăioase, ascuţite utilizate în munca de birou

-Aplicarea regulilor de SSM pentru activităţile de birou şi utilizarea echipamentelor şi instalaţiilor diverse; -Verificarea periodică a dispozitivelor şi aparatelor utilizate în activităţile de birou;

-Interzicerea de utilizare a oricăror echipamente şi aparate improvizate;

Conştientizarea personalului prin instruirea corespunză- toare cu privire la riscurile existente şi măsurile de prevenire stabilite;


-Dotarea sediului firmei cu cel puţin o trusă de prim ajutor;

-Efectuarea controlului medical periodic pentru lucrători

-Prezentarea la serviciu a lucrătorilor în stare fizică şi psihică cores- punzătoare activităţilor de lucru ;

-Semnalizarea de protecţie S.S.M. pentru toate echipamentele şi aparatele folosite în firmă ;

- Verificarea existenţei trusei de prim ajutor, verificarea încadrării în termenele de valabilitate a componentelor trusei de prim ajutor. Dacă acestea au expirat, se vor achiziţiona altele noi.

- Instruirea lucrătorilor privind modul de acordare al primului ajutor, de către personal instruit, specializat – medic.

- Asigurarea permanentă cu materiale de curăţenie, (detergenţi), inclusiv materiale igienico-sanitare (săpun lichid, hartie igienică, şerveţele de hârtie)

Trimestrul II

2013

Permanent

Permanent

Lucrătorul S.S.M. desemnat


Administrator

6

Toate locurile de muncă:

-Mecanic auto,

-Gestionar depozit,

-Specialist revizii

Accidentarea / tamponarea, în timpul conducerii autoturismelor societăţii sau proprii, pe drumurile publice şi din incinta societăţilor, cu alte autovehicule şi rănirea conducătorilor auto şi/sau pasagerilor, datorită unor defecţiuni tehnice (defecţiuni la sistemul de frânare, motor, instalaţie electrică,

-Verificarea zilnică a autovehiculelor , înainte de plecarea în curse;

- Efectuarea reviziilor tehnice obligatorii la toate autoturismele, autovehiculele firmei;

-Verificarea existenţei

-Conştientizarea personalului prin instruirea corespunzătoare cu privire la riscurile existente şi măsurile de prevenire stabilite; -Verificări periodice a

-Asigurarea cu materiale igienico-sanitare pentru personalul de întreţinere auto;

-Dotarea standard a autovehiculelor cu o trusă de prim

-Prezentarea la serviciu a lucrătorilor în stare fizică şi psihică cores- punzătoare activităţilor de lucru

-Semnalizarea

- Verificarea existenţei trusei de prim ajutor, verificarea încadrării în termenele de valabilitate a componentelor trusei de prim ajutor. Dacă acestea au expirat, se vor achiziţiona altele noi.

- Instruirea lucrătorilor privind modul de acordare al primului

Trimestrul I 2013


97



Nr. crt



igienico-sanitare



Termen de

realizare


realizarea măsurii

Tehnice RAR,


sistem de direcţie) sau

uzurii (explozie cauciuc, uzură anvelope ) etc.

reviziilor tehnice obligatorii,

la autoturismele proprii, înainte de deplasarea cu ele în interes de serviciu;

- Efectuarea reparaţiilor şi reviziilor în unităţi de service specializate şi autorizate. -Dotare corespunzătoare condiţiilor meteo şi tehnice, a autovehiculelor cu dispozitivele necesare, destinate efectuarii în siguranţă a curselor, precum şi a intervenţiilor accidentale de traseu.

cunoştinţelor de circulaţie pe drumurile publice şi a conduitei preventive la volan

ajutor;

-Efectuarea controlului medical periodic pentru conducătorii auto.

de protecţie S.S.M. în zonele de parcare, pentru toate autovehiculele folosite în firmă ;

ajutor, de către personal secializat ;

-Efectuarea reviziilor/ inspecţiilor tehnice periodice la toate autovehiculele societăţii;

- Instruirea lucrătorilor care conduc autovehiculele societăţii cu privire la prevederile Codului Rutier şi ale prevederilor Instructiunilor proprii de securitatea muncii aplicabile.

Permanent

Administrator


7

Toate locurile de muncă:

-Mecanic auto,

-Gestionar depozit,


-Proiectare de corpuri sau particule de către roţile altor autovehicule, spargerea parbrizului, corpuri căzute din autovehicule aflate în mişcare sau sau cu gabarit depăşit nesemnalizat etc.

-Deplasări / staţionări în zone periculoase ; deplasarea pe

-Verificarea zilnică a autovehiculelor , înainte de plecarea în curse, a sistemelor de frânare, semnalizare, rulare;

- Efectuarea reviziilor tehnice obligatorii la toate autoturismele, autovehiculele firmei;

-Exploatarea mijloacelor auto de către lucrători, în conformitate cu categoria de auto menţionată în permisul de conducere;

-Conştientizarea personalului prin instruirea corespunzătoare cu privire la riscurile existente şi măsurile de prevenire

-Dotarea standard a autovehiculelor cu o trusă de prim ajutor;

-Asigurarea cu materiale igienico-sanitare pentru personalul de

--Dotarea standard a autovehiculelor cu mijloace de primă interven- ţie în caz de prim ajutor şi incendii;

-Semnalizarea de protecţie

-Verificarea zilnică a autovehiculelor , înainte de plecarea în curse, a sistemelor de frânare, semnalizare, rulare;

-Efectuarea reviziilor/ inspecţiilor tehnice periodice la toate autovehiculele societăţii;

Permanent

Periodic,

înainte de termenele scadente

Administrator/ lucrătorii

98



Nr. crt



igienico-sanitare



Termen de

realizare


realizarea măsurii

7


suprafaţă cu polei / gheaţă, nerespectarea regulilor de circulaţie privind parcarea, circulaţia pe sens unic, intrarea cu autovehicule în locuri interzise datorită gabarit, greutate circulaţie alte mijloace de transport, teren instabil, muchii trepte nivel, etc.

- Lovirea de către alt mijloc de transport la manevre: în timpul rulării, la traversare căi ferate fără bariere, la staţionare pentru încărcare descărcare, la alimentarea cu combustibil, depanare pe teren;

-Nerespectarea regulilor de circulaţie cu autovehicule (parcare, garare, circulaţie, plecare în cursă, timp odihnă, semnalizare depanare pe traseu)

-Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare (apărători, semnalizare – avertizare, calare numai cu cricul,

-Verificarea existenţei reviziilor tehnice obligatorii,

la autoturismele proprii, înainte de deplasarea cu ele în interes de serviciu;

- Efectuarea reparaţiilor şi reviziilor în unităţi de service specializate şi autorizate.

-Dotarea corespunzătoare condiţiilor meteo şi tehnice, a autovehiculelor cu dispozitivele necesare, destinate efectuarii în siguranţă a curselor, precum şi a intervenţiilor accidentale de traseu.

stabilite;





-Achiziţionarea de

stingătoare cu pulbere şi CO2 , precum şi cu dioxid de carbon. Instruirea pentru utilizarea acestor stigătoare

întreţinere auto;

-Efectuarea controlului medical periodic pentru conducătorii auto.

S.S.M. pentru toate autovehi-lelor din firmă

- Verificarea existenţei trusei de prim ajutor, verificarea încadrării în termenele de valabilitate a componentelor trusei de prim ajutor şi achiziţionarea de altele noi, complete;

- Efectuarea reparaţiilor şi reviziilor în unităţi de service specializate şi autorizate; -Conştientizarea personalului prin instruirea cores- punzătoare cu privire la riscurile existente şi măsurile de prevenire stabilite;

- Instruirea lucrătorilor privind modul de acordare al primului ajutor, de către personal secializat ;

- Instruirea lucrătorilor care conduc autovehiculele societăţii cu privire la prevederile Codului Rutier şi ale prevederilor Instructiunilor proprii de securitatea muncii aplicabile.

- Efectuarea controalelor medicale anuale şi periodice,

Periodic

Permanent

Permanent

Permanent

Permanent

Periodic







Medicul de medicina muncii/

Medicul de familie

99



Nr. crt



igienico-sanitare



Termen de

realizare


realizarea măsurii

neutilizarea frânei de serviciu etc. privind starea de sănătate a lucrătorilor, în special pentru abilităţile de conducere autovehicule.

8

Sediul societăţii-toate posturile

(Personalul de curăţenie)

-Electrocutarea prin atingere directă sau indirectă a cablurilor de alimentare cu izolaţia deteriorată de la instalaţiile electrice, doze ramificaţie din spaţii, încăperi cu umiditate.

-Înţeparea, tăierea, datorate contururi lor periculoase ale materialelor (bucăţi gresie, faianţă, oglinzi sau geamuri sparte în momentul efectuării curăţeniei).

-Contactul cu substanţe iritante conţinute de agenţii de curăţenie-afecţiuni cutanate ale pielii şi iritare cai respiratorii.

-Verificarea periodică a instalaţiilor electrice interioare şi remedierea deficienţelor de către personal autorizat; -Semnalizarea de securitate corespunzătoare (prezenţa tensiunii electrice

- Aprovizionarea şi distribuirea de materiale de curăţenie cu conţinut scăzut de substanţe iritante şi toxice;

-Instruirea corespunzătoare a personalului de curăţenie;

- Purtarea obligatorie a echipamentului individual de protecţie specific ; -Transportul, manipularea obiectelor, materialelor tăioase cu mijloace adecvate;

-Evitarea contactului

direct cu mijloacele iritante – folosirea de manuşi de protecţie.

-Asigurarea cu dotări social -sanitare corespunzătoare;


-Dotarea locurilor de muncă cu truse de prim ajutor;

-Controlul medical periodic;

-Vaccinări profilactice periodice.

-Diminuarea volumului de muncă, prin programarea activităţilor, pentru scăderea nivelului de stress la locul de muncă

-Aprovizionarea şi distribuirea de materiale de curăţenie cu conţinut scăzut de substanţe iritante şi toxice;

-Efectuarea controlului medical la angajare şi periodic al personalului de curăţenie.

-Elaborarea de instrucţiuni proprii conforme cu sarcina de munca si lucrarile executate.

-Semnalizarea riscurilor existente la locurile de muncă.

- Instruirea personalului de curăţenie privind riscurile, atribuţiile, responsabilităţile ce îi revin pe timpul desfăşurării activităţilor de igienă.

Permanent

La angajare şi periodic - anual

Permanent

Lunar, conform tematicii

Administrator

Administrator

Lucrător S.S.M. desemnat



100



Nr. crt



igienico-sanitare



Termen de

realizare


realizarea măsurii

9

Toate locurile de muncă din societate / toate posturile de lucru

Întregul personal

-Incendiu datorat utilizării de flacără deschisă, ca urmare unor reparaţii la instalaţiile tehnologice din sediu;

-Incendiu datorat neglijenţei celor care fumează în încăperi, dar mai ales în spaţii neamenajate şi nepermise;

-Incendiu provocat de defecţiuni tehnice la instalaţii şi echipamente

-Verificarea şi repararea instalaţiilor şi echipamentelor, în special cele cu alimentare electrică şi numai de către personal autorizat;

-Verificarea periodică a dispozitivelor de împămân- tare şi emiterea de buletine PRAM;

-Supravegherea echipamentelor şi instalaţiilor din dotare şu efectuarea verificărilor periodice tehnice şi de mentenanţă.

-Aplicarea regulilor de SSM pentru manipularea de surselor de foc, numai cu emiterea Permisului de lucru cu foc şi luarea măsurilor necesare;

-Instruirea lucrătorilor cu privire la prevederile legislatiei din domeniu si ale instructiunilor de prevenire si stingere incendiu;

-Instituirea unor locuri de fumat, special amenajate şi interzicerea fumatului în sediul firmei


-Dotarea sediului sucursalei cu cel puţin o trusă de prim ajutor;


-Semnalizarea de protecţie S.S.M. pentru toate echipamentele şi instalaţiile din firmă ;

-Semnalizarea echipamentelor de stingere

-Verificarea periodică de a echipamentelor şi instalaţiilor tehnice din dotarea societăţii;

-Verificarea periodică, la scadenţe, prin firme specializate şi reumplerea stingătoarelor şi/sau achiziţionarea de unele noi;

-Efectuarea instructajelor în domeniul situatiilor de urgenţă cu întregul personal al societăţii, conform tematici de instructaj.

-Efectuarea unei simulari de incendiu pentru testarea capacităţii de răspuns;

-Instituirea unor locuri de fumat, special amenajate şi interzicerea fumatului în sediul firmei.

Periodic, conform graficului de mentenanţă

Periodic-anual

Periodic, conform tematicii

Periodic-conform grafic

Trim. III 2013

Administrator

Administrator



Administrator

101



Nr. crt



igienico-sanitare



Termen de

realizare


realizarea măsurii

10

Toate locurile de muncă

Întregul personal

-Îmbolnăviri datorită nerespectării normelor de igienă personală şi de igienă în muncă ;

-Îmbolnăviri datorate unor boli molipsitoare colective, sezoniere

-

-Asigurarea de spaţii dotate cu instalaţii igienico-sanitare adecvate – chivete, duşuri cu apă caldă, WC;

-Conştientizarea personalului prin instruirea corespunzătoare cu privire la riscurile existente şi măsurile de prevenire stabilite;

-Asigurarea cu materiale igienico- sanitare corespun zătoare (săpun, şampoane, deter- genţi, pastă de dinţi, prosop)

-Dotarea locurilor de muncă cu truse de prim ajutor;

-Controlul medical periodic;

-Vaccinări profilactice periodice.

-

Achiziţionarea de materiale igienico-sanitare (săpun, prosoape,etc.);

Asigurarea de spălătoare, grupuri sanitare, igienizate corespunzător;

-Instruirea periodică a salariaţilor privind respectarea normelor de igienă a muncii.

-Efectuarea controlului medical periodic şi de câte ori este nevoie al personalului firmei;

-Elaborarea de instrucţiuni proprii conforme cu condiţiile de muncă;

-Semnalizarea riscurilor existente la locurile de muncă.

Permanent

Permanent

Periodic, conf. tematici

Periodic

Trim. III

Permanent

Administrator

Administrator


Medicul de medicina muncii/ Medicul de familie



102


4.2.Stabilirea bugetelor pentru sus ținerea m ăsurilor propuse

În urma stabilirii masurilor de securitate și întocmirii planului de prevenire și protecție, se pot analiza programele stabilite pe an în alocarea bugetelor, pentru susținerea măsurilor propuse.

ÎIn acest scop au fost intocmite analize de oferte privind analiza echipamentelor de la diferiti producatori, functie de design, de valoare, capacitate, caracteristi tehnice și importanță pentru acesta firma.

1.Amenajari de posturi de munc ă

Analiza de oferte: Concluzie final ă : TOTAL valoare: 17081,00 lei / anul 2012-2013

Achiziție aparatură profesională și mentenanța lor

1.1. Cric hidraulic Mod.CH15= 486,00 lei 1.2. Climatzone Breeze II Mod 3005 = 3851,00 lei 1.3. Lămpi electrice citire reglaje motor cu UV Mod 65-3 buc. = 1488,00 lei 1.4. Stabilizator pentru echipamentul de reglare faruri = 270,00 lei 1.5. Trusă scule mecanic auto tip Sirius Mod.605 = 420,00 lei 1.6. Dulap cu stand pentru scule vulcanizare = 848,00 lei 1.7. Unitate de spalare roți și jante =1772,00 lei 1.8. Pistol pneumatic cu accesorii= 525,00 lei 1.9. Cesuri tip manometru-3 buc= 445,00 lei 1.10. Mobilier hală pentru ITP tip Harry 2022 =4301,00 lei 2. Reducera factorilor de pericol = 1600,00 lei / a nul 2012 3. Semnalizare de securitate =350,00 lei / an 2013 4. Securitatea materialelor pentru certificarea de conformitate =2400,00 lei / an 5. E.I.P. rezultat din evaluarea riscurilor profesi onale =2000,00 lei 6. Materiale de protec ție = 2410,00 lei / an 7. Informare-formare instruire de securitate = 2400 ,00 lei 8. Monitorizare stare de s ănătate / 4 angajati = 1600,00 lei / an 9. Alimenta țtie de protec ție = 600,00 lei /an 10. Materiale igienico-sanitare=1400,00 lei/an 11. Organizarea primului ajutor= 500,00 lei ( Confo rm contract încheiat) / an 12. Pregătirea pentru situa ții de urgen ță = 400,00 lei / an ( Conform contract

încheiat).

4.3. Concluzii

Firma .S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L., prin punctului de lucru analizat, prin posturile de lucru analizate, pentru meseriile de mecanic auto și vulcanizator auto, a demonstrat că este pe la începuturi, adică se formează incet, incet și se dotează in fiecare trimestru, analizează posibilitatea utilizării directe a noilor produse, pentru a fi în trend si pentru a ușura activitatile specialistilor săi. Dotările propuse, in urma analizelor de oferte, sunt necesare si suficiente pentru a răspunde cerintelor legale, de securitate și sănătate cât și clienților moderni și asteptărilor lor. Conducerea firmei a răspuns pozitiv la programele de achiziții inclusiv formarea și perfecționarea continuă.

103


CAPITOLUL 5. EVALUAREA EFICIEN ȚEI MĂSURILOR. AUDITUL DE EVALUARE A PERFORMAN ȚEI ÎN TREPRINDERE ÎN DOMENIUL S.S.M.

5.1. GENERALITĂȚII PRIVIND METODA DE AUDITARE DE SECURITATE ŞI

SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

5.1.1. SCOPUL METODEI

Caracterul de proces documentat al auditului securităţii şi sănătăţii în muncă presupune efectuarea acestei activităţi pe baza unor documente cu rol de referinţă şi înregistrare a efectuării auditului. Aceste documente pot include:

• liste de verificare a criteriilor auditului; • formulare pentru înregistrarea informaţiilor (constatări ale auditului, înregistrări ale

întâlnirilor cu auditatul etc.); • formulare pentru înregistrarea concluziilor auditului: rapoarte de neconformitate,

rapoarte de acţiuni corective/prevenitive, raportul de audit. Metoda de audit al securităţii şi sănătăţii în muncă vizează componenta auditului SSM care se referă la conformitatea cu prevederile legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi are ca scop evaluarea conformităţii locurilor de muncă şi a ansamblului unităţii cu aceste prevederi precum şi cu prevederile altor reglementări aplicabile unităţii auditate.În cadrul unui audit de conformitate, criteriile de audit sunt constituite din prevederi ale:

• Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006; • Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319/2006; • HG privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în diverse domenii; • instrucţiunilor proprii de securitate a muncii; • alte reglementări aplicabile unităţii auditate (cerinţe organizaţionale specifice). Având un caracter general, metoda de audit al securităţii şi sănătăţii în muncă

cuprinde numai criteriile de audit care derivă din prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 şi a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă HG 1425/ 2006, cu completările ulterioare.

Securitatea muncii presupune absenţa pericolelor de accidentare şi îmbolnăvire profesională în procesul de muncă. Această stare este, însă, o stare ipotetică spre care se tinde în toate acţiunile preventive. În realitate, există niveluri de securitate a muncii. Nivelul de securitate al unui sistem de muncă este un indicator invers propoprţional cu nivelul de risc: cu cât nivelul de risc este mai mare, cu atât nivelul de securitate este mai mic. Prin evaluarea conformităţii se determină:

• gradul în care criteriile auditului sunt efectiv implementate, exprimat prin nivelul de securitate, indicator convenţional ce exprimă global starea de securitate a muncii într-un sistem de muncă;

• eventualele neconformităţi faţă de criteriile auditului şi măsurile corective/ preventive care trebuiesc luate pentru eliminarea acestor neconformităţi.

104


5.2. METODA DE EVALUARE A CONFORMARII CU CERIN ȚELE LEGALE

5.2.1. Structura metodei

Metoda este structurată pe trei seturi de fişe independente (fig.7):

o fişe privind riscurile generale; o fişe privind riscurile specifice; o fişe privind managementul securităţii şi sănătăţii la nivelul unităţii. Fişele privind riscurile generale fac referire la prevederile Legii securitatii şi sănătăţii în muncă nr.319/20066 şi la prevederile Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319/2006. Metoda cuprinde 17 fişe de riscuri generale:

I – Iluminat;

II – Zgomot;

III – Vibraţii;

IV – Ambianţa termică;

V – Agenţi chimici;

VI – Agenţi cancerigeni şi mutageni;

VII – Agenţi biologici;

VIII – Ventilare industrială;

IX – Echipamente tehnice;

PARTEA I Prezentarea metodei

Legea nr.319/2006 şi Norma Metodologică

Instrucţiuni proprii

PARTEA II Fişe privind riscuri generale

PARTEA III Fişe privind riscuri specifice

HG din domeniul SSM

LOC DE MUNCĂ

PARTEA IV Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă Norme metodologice

Legea SSM nr.319/2006

UNITATE

Fig.7 Structura metodei de audit al securităţii şi sănătăţii în muncă

105


X – Amenajarea locului de muncă;

XI – Amenajarea spaţiilor de lucru;

XII – Incendii şi explozii;

XIII – Electrosecuritate;

XIV – Sarcinile de muncă;

XV – Circulaţie, riscuri orizontale şi verticale;

XVI – Protecţia colectivă şi individuală;

XVII – Organizarea primului ajutor.

Fişele de riscuri generale şi fişele de riscuri specifice se utilizează ca liste de verificare în cadrul auditurilor de conformitate efectuate la nivelul locurilor de muncă.Fişele privind managementul securităţii şi sănătăţii în muncă au ca scop evaluarea gradului în care angajatorul îşi îndeplineşte.

În Capitolul 2.1.3. la condițile factoruilor de mediu de muncă, s-a aplicat selectiv un număr de 7 Fișe de audit, la care s-a elaborat și 2 Fișe de neconformitate, fiind actuale pentru acea etapă a evaluării riscurilor.

5.2.2.Structura fi șelor și modul de utilizare

Fişele sunt concepute sub formă de check-list-uri (liste de verificare) şi sunt formate dintr-un număr de indicatori (întrebări) care se referă la diferite aspecte ale riscului analizat sau modul în care sunt respectate prevederile din legislaţie cu privire la acest risc. Toate fişele din cadrul metodei au aceeaşi structură şi cuprind următoarele informaţii:

-codul indicatorului, format din numărul fişei şi numărul de ordine al indicatorului în cadrul fişei;

-textul indicatorului;

-modalitatea de verificare a indicatorului respectiv.

--punctajul maxim care poate fi acordat indicatorului;

--punctajul acordat.

Dovezile auditului reprezintă totalitatea informaţiilor care se evaluează în raport cu criteriile de audit. Metodele care trebuie să fie utilizate pentru obţinerea acestor informaţii, sunt:

-analiza documentelor;

-interviuri cu angajaţii de la diferite niveluri;

-observarea directă a activităţilor desfăşurate.

Având în vedere aceste cerinţe, pentru fiecare indicator se menţionează şi modalităţile prin care pot fi culese informaţiile pe baza cărora să se facă aprecierea indicatorului respectiv:

106


-D – prin analiza documentelor relevante;

-I – prin interviuri cu angajaţii care desfăşoară activitatea la care se referă indicatorul analizat şi cu cei care au responsabilităţi privind această activitate, de la toate nivelurile ierarhice;

-O – prin observare directă de către echipa de auditori a activităţii desfăşurate.

Deoarece nu toţi indicatorii au aceeaşi importanţă din punct de vedere al gravităţii sau frecvenţei accidentelor de muncă sau îmbolnăvirilor profesionale care pot să apară în cazul nerespectării lor, punctajul maxim care poate fi acordat unui indicator a fost stabilit în mod diferenţiat, astfel:

-5 puncte pentru indicatorii mai puţin importanţi;

-10 puncte pentru indicatorii de importanţă medie;

-15 puncte pentru indicatorii importanţi;

-20 puncte pentru indicatorii foarte importanţi.

Punctajul maxim se acordă în cazul în care cerinţele din legislaţie la care face referire indicatorul analizat sunt implementate şi respectate în totalitate. Pentru o îndeplinire parţială a acestor cerinţe, punctajul acordat se reduce în mod gradat, până la acordarea a 0 puncte, în cazul în care aceste cerinţe sunt total nesatisfăcute în cadrul obiectivului auditat.

5.2.3. Aplicarea chestionarelor de audit la nivelul managerial

Pentru stabilirea eficienței manageriale pentru firma AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L., prin aplicarea măsurilor stabilite de echipa de evaluatori, se poate realiza un audit la nivel managerial cu utilizarea următoarelor chestionare:

Fişa A

IMPLICAREA CONDUCERII

Criterii:


2006


Maxim Acordat

A.1

Obligaţiile angajatorului privind securitatea şi sănătatea în muncă

Contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii cuprinde clauze referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă?

D 20 18

A.2 În contractele individuale de muncă sunt stipulate prevederi privind securitatea şi sănătatea în muncă?

D 20 15

107



Maxim Acordat

A.3 În regulamentele de organizare şi funcţionare a unităţii sunt stabilite obligaţii şi răspunderi în domeniul SSM?

D 20 10

A.4 Unitatea este autorizată din punct de vedere al protecţiei muncii? D 20 20

A.5 Angajatorul a stabilit atribuţiile şi răspunderea angajaţilor în domeniul SSM corespunzător funcţiilor exercitate?

D 15 15

A.6 Lucrătorii desemnaţi au experienţa, cunoştinţele, aptitudinile şi calificarea necesare în domeniul SSM?

D, I,O 15 0

A.7 Angajatorul a stabilit în scris atribuţiile şi răspunderile ce revin lucrătorilor în domeniul SSM?

D 15 0

A.8 Conducătorul serviciului intern de prevenire şi protecţie are acces la directorul general?

I 10 0

A.9 Structura funcţiei de securitate şi sănătate în muncă sunt făcute cunoscute în cadrul unităţii la nivelul tuturor salariaţilor?

D,I 15 5

A.10 Există o politică proprie de prevenire a accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale?

D 20 10

A.11 Această politică este cunoscută de către angajaţi? I 20 10

A.12 Este implementat un sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă?

D 20 10

A.13

Conducerea unităţii cunoaşte şi respectă prevederile referitoare la obligaţiile pe care le are în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ?

D,I,O 20 10

A.14 Dar obligaţiile privind informarea şi măsurile tehnico-organizatorice necesare pentru informarea, instruirea lurătorilor?

D,I 20 10

A.15

Conducerea unităţii cunoaşte şi respectă obligaţiile ce-i revin privind organizarea primului ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucrătorilor şi situaţiile de pericol grav şi iminent?

D,I 20 5

A.16

Drepturile angajaţilor

Costurile financiare ale măsurilor de prevenire referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă sunt suportate în exclusivitate de către angajator?

I 20 10

108



Maxim Acordat

A.17

Sunt asigurate condiţiile necesare pentru ca lucrătorii desemnaţi să îşi poată îndeplini atribuţiile specifice?

− acordarea timpului necesar exercitării atribuţiilor; − participarea la cursuri de formare şi perfecţionare în domeniul

SSM.

D,I 20 0

A.18

Principii şi criterii de organizare

Angajatorul cunoaşte şi respectă principiile care stau la baza organizării activităţii de securitate a muncii?

I 20 10

A.19

Angajatorul aplică principiile generale de prevenire în implementarea măsurilor de asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă a angajaţilor?

I 20 10

A.20 Angajatorul a organizat un serviciu intern de prevenire şi protecţie şi comitet de securitate şi sănătate în muncă?

D,I 20 5

A.21

Există o coordonare a acţiunilor de prevenire a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională în situaţia în care se utilizează locuri de muncă în comun cu alţi angajatori?

D,I 20 5

A.22

Servicii interne de prevenire şi protecţie

Serviciul intern de prevenire şi protecţie dispune de spaţiul şi dotările necesare bunei desfăşurări a activităţii?

I,O 20 0

A.23 Numărul de angajaţi ai serviciului de securitate a muncii este suficient?

D 20 0

A.24

Lucrătorii din cadrul serviciului intern de prevenire şi protecţie desfăşoară numai activităţi de prevenire şi protecţie şi cel mult activităţi complementare (ex. PSI, protecţia mediului)?

D 20 0

A.25 Cum este asigurată coordonarea în cazul existenţei mai multor servicii interne de prevenire şi protecţie?

D 20 10

A.26

Organizarea Comitetului de Securitate şi Sănătate în Muncă

Contractul colectiv de muncă, regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare conţin prevederi privind modalitatea de desemnare a reprezentanţilor angajaţilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă?

D 20 5

A.27 Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se întruneşte cel puţin o dată pe trimestru şi ori de câte ori este necesar?

D,I 20 10

109



Maxim Acordat

A.28

Angajarea şi repartizarea personalului la locurile de muncă; examenele medicale la angajare şi periodice

Se asigură fondurile şi condiţiile necesare pentru efectuarea examenului medical la angajare, a controlului medical periodic şi a examenului medical la reluarea activităţii?

D,I 20 15

TOTAL 530 105

Fişa B

STRATEGIE, PLANURI, PROCEDURI

Criterii:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/

2006.


B.1 Există un document care să ateste existenţa unei strategii la nivelul unităţii în domeniul S.S.M. ?

D 20 18

B.2

Documentul care cuprinde strategia unităţii în domeniul S.S.M. cuprinde toate elementele principale?

– o formulare clară a implicării conducerii în asigurarea unui nivel corespunzător al S.S.M. pentru toţi angajaţii;

– obiectivele strategiei; – identificarea responsabilităţilor; – mecanismele consultative; – procesul de analiză; – semnăturile din partea conducerii şi a reprezentantului angaja- ţilor.

D 20 15

B.3

S-au întreprins acţiuni pentru ca angajaţii să cunoască existenţa şi conţinutul documentului care atestă strategia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă?

D,I 20 10

B.4 Strategia, planurile şi procedurile S.S.M. au fost elaborate urmare a consultării tuturor categoriilor de angajaţi?

D,I 15 10

B.5 Strategia, planurile şi procedurile privind S.S.M. sunt reevaluate şi reanalizate periodic prin consultarea cu reprezentanţii angajaţilor?

D,I 15 5

110



B.6

Planurile şi procedurile în domeniul S.S.M. rezultă din informaţiile culese prin monitorizarea problemelor la nivelul locurilor de muncă, în vederea respectării prevederilor legislaţiei, altor reglementări naţionale aplicabile şi prin prelucrarea statisticii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale?

D,I 20 5

B.7

Sunt stabilite termene precise privind atingerea unor obiective conţinute în strategia, planurile şi procedurile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă?

D,I 15 5

B.8

S-au elaborat şi există documente incluzând planuri care prevăd evaluarea, ierarhizarea şi prevenirea riscurilor existente la locurile de muncă din cadrul unităţii?

D,I 20 0

B.9

S-a întreprins o planificare privind realizarea obiectivelor din planurile pentru evaluarea, ierarhizarea şi prevenirea riscurilor, având prevăzute clar şi responsabilităţile?

D,I 15 5

B.10 Planurile elaborate în domeniul S.S.M. sunt discutate cu cei care sunt afectaţi de aplicarea lor?

D,I 15 5

B.11

Şefii de secţii şi de ateliere răspund de punerea în aplicare a planurilor de S.S.M., li s-a delegat autoritatea şi responsabilitatea necesară pentru îndeplinirea acestor obiective?

D,I 15 10

B.12 Sunt disponibile suficiente resurse financiare pentru finanţarea obiectivelor din planurile privind S.S.M?

D,I 20 10

B.13

Rezultatele obţinute în domeniul SSM constituie indicatori privind aprecierea activităţii şefilor de secţii, ateliere sau a conducătorilor locurilor de muncă?

D 10 5

B.14 Obiectivele semnificative incluse în planurile privind S.S.M. sunt analizate periodic în şedinţele consiliului de administraţie?

D,I 20 15

B.15 Contractele încheiate cu agenţii economici care au lucrări pe teritoriul unităţii, conţin prevederi privind asigurarea S.S.M.?

D,I 15 5

TOTAL 255 113

Fişa C

CONSULTAREA ANGAJAŢILOR Criterii:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006

111


2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/

2006.


C.1 Directorii din cadrul societăţilor cunosc responsabilităţile care le revin în ceea ce priveşte consultarea salariaţilor în domeniul SSM?

I 15 15

C.2 Conducerea de vârf prezintă cel puţin o dată pe an comitetului de S.S.M. un raport scris cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă, la acţiunile care au fost întreprinse şi eficienţa acestora, precum şi programe de securitatea muncii pentru anul următor?

D 20 10

C.3 Există un mecanism care asigură un feed-back prompt şi corect angajaţilor privind deciziile conducerii în probleme de SSM?

D,I 10 5

C.4 Angajaţilor li s-a explicat rolul şi atribuţiile C.S.S.M.? D,I 15 5

C.5 S-au distribuit anunţuri sau alte documente informative care să explice rolul şi atribuţiile CSSM?

D,I 15 5

C.6 Membrii CSSM sunt cunoscuţi de angajaţi? I 15 10

C.7 Cu ocazia instructajului introductiv general sau al instructajului la locul de muncă, se poartă discuţii cu privire la mecanismul existent privind consultarea angajaţilor?

D,I 15 10

C.8 Directorul general participă la unele din şedinţele CSSM? D,I 10 5

C.9 Modificările propuse a se efectua la locurile de muncă şi care ar putea afecta nivelul de SSM sunt comunicate angajaţilor? Aceştia sunt consultaţi înainte de a se implementa aceste modificări?

D,I 20 10

C.10 Există exemple care atestă că procesul consultativ este viabil şi eficient?

D,I 15 0

C.11 Procesele verbale încheiate cu ocazia şedinţelor CSSM reflectă modul de soluţionare a problemelor propuse? Sunt incluse termene şi responsabilităţi?

D,I 15 10

C.12 Hotărârile CSSM sunt afişate la loc vizibil spre a fi consultate de angajaţi?

D,O 15 0

C.13 Statistica la zi a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale este pusă la dispoziţia comitetelor de securitate şi sănătate în muncă, pentru a se putea efectua analizele necesare şi a se identifica tendinţele constatate?

D,I 10 5

TOTAL 190 90

112


Fişa D

IDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI PREVENIREA RISCURILOR

Criterii:


2006


Maxim Acordat

D.1

Conducerea la vârf din cadrul societăţii este conştientă de responsabilităţile care îi revin în domeniul managementului riscurilor?

I 20 15

D.2 Se pot da exemple concrete privind implicarea conducerii în vederea identificării, evaluării şi prevenirii riscurilor?

D 20 10

D.3 Se respectă procedura stabilită de legislaţie privind modul de înregistrare şi raportare a accidentelor de muncă?

D 15 15

D.4 S-a stabilit o procedură general valabilă la nivelul societăţii privind efectuarea inspecţiilor de SSM la locurile de muncă?

D 15 10

D.5

Procedura generală de efectuare a inspecţiilor SSM conţine elementele de bază?

-definirea responsabilităţilor;

-stabilirea frecvenţei inspecţiilor la fiecare loc de muncă;

-stabilirea procedurilor de consultare cu CSSM.;

-recomandarea unor acţiuni corective adecvate locurilor de muncă, cu termene de finalizare;

-stabilirea priorităţilor acţiunilor corective;

-asigurarea feed-back-ului pentru CSSM.

D 20 10

D.6 Există un control privind modul de finalizare a acţiunilor corective hotărâte cu ocazia inspecţiilor de SSM?

D 15 10

D.7 S-a asigurat instruirea personalului care se ocupă cu inspecţiile de SSM, în legătură cu tehnicile şi procedurile folosite în acest scop?

D 15 10

D.8 Au fost identificate şi s-au alcătuit documentele necesare privind riscurile existente la toate locurile de muncă?

D 15 5

113



Maxim Acordat

D.9

Riscurile existente la locurile de muncă s-au identificat şi s-au evaluat prin:

-analiza privind gravitatea şi frecvenţa accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale din cadrul societăţii; -analiza tendinţelor în acest domeniu; -analiza strategiei şi a procedurilor; -luarea în considerare a prevederilor legislaţiei şi altor reglementări aplicabile; -analiza informaţiilor primite de la furnizorii de echipamente de muncă?

D 15 0

D.10 S-au aplicat măsuri de prevenire pentru riscurile existente la locurile de muncă?

D 20 5

D.11 Se pot da exemple de aplicare a planurilor privind identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor la locurile de muncă?

D 20 0

D.12 Există exemple care atestă faptul că frecvenţa inspecţiilor a fost stabilită în funcţie de ierarhizarea riscurilor la locurile de muncă?

D 15 5

D.13

Există dovezi care să ateste faptul că concluziile reieşite din statistica accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale sunt utilizate la elaborarea planurilor pe unitate privind securitatea şi sănătatea în muncă?

D 15 5

D.14

Există informaţii cu privire la fiecare angajat referitoare la:

-nivelul de pregătire; -experienţa în muncă (vechime);

-nivelul de instruire;

-factorii de sănătate care îl pot expune anumitor riscuri?

D 15 15

D.15

Există stabilite anumite proceduri care prevăd ca atunci când, ca urmare a unor modificări apar noi riscuri la locul de muncă, se apelează la fişele angajaţilor respectivi în vederea luării unor măsuri vizând asigurarea S.S.M.?

D 10 0

D.16

Echipamentele de muncă procurate de societate după septembrie 1996 sunt certificate din punct de vedere al SSM? În ce procent din totalul de ET?

D 20 5

D.17

Echipamentele individuale de protecţie (EIP) procurate de întreprindere sunt certificate şi avizate din punct de vedere al S.S.M.? În ce procent din totalul de EIP?

D 20 5

TOTAL 285 125

114


Fişa E

INSTRUIREA, PERFECŢIONAREA, FORMAREA PERSONALULUI ŞI PROPAGANDA ÎN DOMENIUL S.S.M.

Criterii:


2006.


E.1 Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul întreprinderii/unităţii se face în timpul programului normal de lucru?

D 20 20

E.2 Instruirea se face de către lucrătorii nominalizaţi conform legislaţiei în vigoare, pentru fiecare din cele 3 faze?

D 20 20

E.3 La instruirea sunt folosite mijloace, metode şi tehnici adecvate? D,I,O 20 15

E.4 Angajatorul a asigurat baza materială necesară instruirii adecvate? D,I,O 20 15

E.5 Fişa de instruire individuală este completată corect şi la zi? D 20 20

E.6

Conducătorul locului de muncă are fişa de instruire şi copia fişei de aptitudini completată de medicul de medicina muncii în urma examenului medical la angajare?

D 15 15

E.7 După terminarea instructajului introductiv general, personalul instruit este supus verificării cunoştinţelor pe bază de teste?

D 20 0

E.8 Instructajul la locul de muncă se face tuturor persoanelor prevăzute de legislaţie?

D 20 20

E.9 Instructajul la locul de muncă respectă prevederile legislaţiei? D 20 20

E.10 Instructajul periodic se efectuează conform prevederilor legislaţiei? D 20 10

E.11 Instructajul periodic se efectuează în mod suplimentar celui programat în cazurile indicate de legislaţie?

D 20 10

E.12 Conţinutul instruirii este cel prevăzut de legislaţie, corespunzător celor 3 faze?

D 15 15

E.13 Este respectată periodicitatea instruirilor periodice conform prevederilor legislaţiei?

D 15 15

E.14

Există preocupări la nivelul conducerii socităţii privind formarea şi perfecţionarea personalului specializat în conformitate cu prevederile legislaţiei?

D 20 10

115



E.15

Documentaţiile cu caracter tehnic de informare şi instruire în domeniul SSM realizate în cadrul unităţii sau achiziţionate sunt avizate de Comisia de abilitare şi avizare din zona de competenţă corespunzătoare?

D 15 15

E.16 Conducerea societăţii alocă suficiente resurse pentru organizarea şi dotarea serviciilor interne de prevenire şi protecţie?

D 20 10

TOTAL 300 230

5.3.Concluzii

1. Nivelul de securitate general pentru S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L., locurile de muncă MECANIC AUTO și VULCANIZATOR AUTO, analizate, este de 61,5%, ceea ce reflectă o bună cunoaștere și aplicare a normelor, legislației și reglementărilor legale din domeniul securității și sănătății în muncă.

2. Acțiunile preventive / corective stabilite, pentru S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L., au În marea lor majoritate un caracter organizatoric ceea ce face ca implementarea acestora să se poată face într-un timp relativ scurt și cu costuri scazute.

3.Măsurile tehnice care se impun a fi luate, se referă la realizarea de investiții (achiziții de echipamente și dotări necesare de tip ergonomic și eficiente).

4.Măsurile tehnice, organizatorice, igienico-sanitare, de formare și informare, perfecționare se vor cuprinde în planul de prevenire și protectie și in programele organizației anuale.

5.3.1.Evaluarea eficien ței măsurilor propuse și a sistemului de s ănătate și securitate în munc ă

I. Costul de prevenire al riscurilor profesionale

1. Cheltuieli de exploatare

2. Cheltuieli de corectie

3. Cheltuieli pentru achizitionarea de materiale, e chipamente

II. Costuri de identificare a pericolelor, evaluar ea si controlul riscurilor

III. Costul accidentelor de munca, bolilor profesio nale, incidentelor periculoase

1. Costuri directe

2. Costuri indirecte

IV. Costul riscurilor importate

I + II + III + IV = COSTUL TOTAL AL ACTIVITĂȚII DE S.S.M.

116


I. Costul de prevenire a riscurilor profesionale

1.Cheltuieli de exploatare:

2.Cheltuieli de corec ție: reprezintă investitiile de corecție și de modernizare a instalatiilor si a materialelor existente, care actioneaza pentru imbunatatirea SSM si a conditiilor de munca. (incluse în Planul de prevenire și protec ție).

Nr. crt.

Denumire costuri

Trimestre

I

( lei)

II

( lei)

III

( lei)

IV

( lei)

Total

( lei)

1 E.I.P. rezultat din evaluarea riscurilor profesionale

500,00 500,00 500,00 500,00 2000,00

2 Materiale de protecţie 450,00 650,00 550,00 760,00 2410,00

3 Gestionarea serviciilor de prevenire

4 Proceduri de masurare a noxelor - - - - -

5 Informare – formare instruire de securitate

600,00 600,00 600,00 600,00 2400,00

6 Organizarea şi funcţionarea CSSM - - - - -

7 Monitorizarea stării de sănătate - 800,00 - 800,00 1600,00

8 Alimentaţia de protecţie 150,00 150,00 150,00 150,00 600,00

9 Materiale igienico-sanitare 350,00 350,00 350,00 350,00 1400,00

10 Organizarea primului ajutor - 250,00 - 250,00 500,00

11 Pregatirea pentru situatii de urgență - - - - 400,00

Nr. crt. Denumire costuri

Trimestre

I II III IV Total

117


6. BIBLIOGRAFIE

Legislatie, norme, reglementari în vigoare naționale și europene specifice

domeniului;

Managementul Securității și Sănătății în Muncă;

Cursurile predate și studiate la ARSSM;

Managementul riscului;

Standardele ocupaționale pentru fiecare specific al activităților;

Integrarea riscurilor profesionale – www.arssm.ro;

Ghiduri de bune practici pentru SERVICE AUTO.

. ÎNTOCMIT CURSANT: COJOCARU DAN

DATA: Noiembrie 2012

( lei) ( lei) ( lei) ( lei) ( lei)

1 Securitatea materialelor pentru certificarea de conformitate

500,00 500,00 1000,00 400,00 2400,00

2 Amenajari de posturi de munca - 7081,00 5000,00 5000,00 17081,00

3 Reducerea factorilor de pericol - 800,00 - 800,00 1600,00

4 Semnalizari de securitate 350,00 - - - 350,00

Proiect Pentru Evaluarea Riscurilor-Arssm

Documents

Transcript of Proiect Pentru Evaluarea Riscurilor-Arssm