04. Evaluarea riscurilor

8/17/2019 04. Evaluarea riscurilor

1/22

CAP 3. CONCEPTUL DE RISC PROFESIONAL3.1. PREMIZE TEORETICE - DEFINIŢII ŞI CONCEPTE

Problemele legate de strategia de evaluare a riscurilor profesionale şi de punere în aplicarea diverselor metode sunt numeroase; prezentul capitol al lucrării va aborda doar patru problemeesenţiale:a) terminologia, care trebuie să fie clară astfel ca toţi participanţii la prevenire să aibă aceeaşi

înţelegere a termenilor, precum: factori de risc, consecinţe, riscuri, prevenire, protecţie, etc.;b) analiza riscurilor profesionale, care trebuie să ia în considerare ansamblul tuturor problemelor

ce condiţionează sănătatea şi securitatea şi nu numai riscurile cele mai evidente sau cele carecorespund competenţelor disponibile;

c) metodele de analiză şi măsurile de prevenire a riscurilor profesionale, care trebuie să poată fiefectiv puse în evidenţă nu numai în marile întreprinderi unde persoanele competente sunt maiuşor disponibile, dar şi în cele mici şi mijlocii;

d) structurarea abordării prevenirii astfel înct să se profite de competenţele disponibile şi să seasigure complementaritatea între diferiţi intervievaţi.

Procedurile de evaluare şi de prevenire a riscurilor profesionale utilizează !" concepteprecis definite:3.1.1. Factorii de ric#actorii de risc sunt toţi factorii sistemului de muncă susceptibili să interfereze cu sănătatea şiintegritatea lucrătorilor şi care pot produce daune. $ste vorba despre ceea ce majoritateapersoanelor, în mod eronat în limbajul curent, denumesc riscurile: zgomotul, munca în aer liber,etc. %n cele ce urmează se va vedea că un sens diferit trebuie rezervat cuvntului &risc'. (otuşi, ar fidificilă îndepărtarea totală de acest cuvnt şi termenul &factor de risc' să fie preferabil termenilor &pericol' şi &noe' utilizaţi în numeroase analize, dar care nu corespund vocabularului obişnuit. %nplus, multe cuvinte ar trebui utilizate, pentru a defini despre ce se vorbeşte, ţinnd cont de accepţialor generală:

− zgomotul este adesea considerat drept noă şi nu pericol,− munca la înălţime este considerată pericol şi nu noă,− activitatea la calculator nu este considerată nici pericol, nici noă.

*efinirea pericolului, dată în general, pare de altfel ambiguă: &proprietatea sau capacitateaintrinsecă prin care un lucru +de eemplu: materie, material, metode şi practici de muncă) este

susceptibil să cauzeze o daună'. %n sprijinul afirmaţiei de mai sus este de notat că unii autori, delimbă engleză, fac o distincţie între cuvintele &azard' şi &pericol', în timp ce alţii se limitează laaspectele toicologice, evită aceste cuvinte vorbind de agenţi, arătnd că ei consideră &lucrul' şi nuproprietatea sa de a cauza o daună. -intagma &factor de risc' ar părea, deci, mai logică. ceşti factori de risc pot fi relativi la:− securitate: munca la înălţime, o pardoseală cu denivelării, utilizarea unui cuţit, electricitate, etc.;− sănătatea fiziologică: zgomotul, solvenţii, manipulare manuală de sarcini, etc.;− stare de confort fizic, psiic şi socioprofesional, confortul şi dezvoltarea personală: munca

prestată, autonomia, relaţiile interumane în cadrul ecipei, stresul. %n acest sens norma europeană $/ 0102! defineşte pericolul, situaţiile periculoase sau

evenimentele periculoase asociate procesului de muncă +factori de risc) ca fiind o &cauză capabilă

să provoace o leziune sau un atac la sănătate'. ceastă definiţie constituie o apreciere calitativă ariscului uzitată în identificarea acestuia.3.1.!. Co"eci"#$ l doilea concept este cel de consecinţă +efect, daună) care poate rezulta din aceşti factori de risc. %n cele trei categorii de factori de risc definiţi mai sus, poate fi vorba despre:

− fracturi, entorse, tăieturi, electrocutări, deces, etc.;− asurzire, intoicaţii, dureri lombare, etc.;− tulburări de concentrare, oboseală, anietate, lipsă de informaţii, etc.

/u trebuie uitat că în conceptul de consecinţă trebuie incluse şi efectele asupra mijloacelor deproducţie ce se pot produce în cazul accidentelor de muncă precum şi în cazul incidentelor tenice.3.1.3. %ra&itatea l treilea concept este gravitatea consecinţelor asupra integrităţii fiziologice şi psiologice alelucrătorilor în cazul manifestării factorilor de risc.

!3


2/22

-e apreciază, conform standardului 4567-(*7880 9, prin evaluarea consecinţelor celuimai grav accident care ar putea fi provocat de factorul de risc respectiv. ravitatea consecinţei+severitatea daunei cea mai posibilă) poate fi estimată lund în considerare următoarele:

− natura obiectivului protejat +persoane, bunuri, mediu înconjurător);− gravitatea leziunilor sau a afectării sănătăţii +uşoară 2 în mod normal reversibilă, gravă 2 în

mod normal ireversibilă, deces);− amploarea de manifestare a consecinţei +o persoană, mai multe persoane).

9ategoriile de gravitate a consecinţelor permit atribuirea unei dimensiuni calitativeaccidentelor potenţiale datorate erorii umane, a condiţiilor de mediu, neconformităţii proiectului,deficienţelor procedurale sau avarierii şi disfuncţiei produsului, subansamblurilor saucomponentelor acestuia. 4anagerul de produs, managerul programului de asigurare a calităţii desecuritate a produsului şi cel care realizează produsul trebuie să stabilească eact ce se înţelegeprin distrugerea produsului, prin consecinţe majoreminore aduse produsuluimediului şi prin boalăprofesională sau vătămare gravăminoră.

Pornind de la această modalitate de definire a gravităţii consecinţelor aceasta se poateaprecia cu ajutorul unei scale calitative. %n literatura de specialitate s2au propus mai multe scale,adesea specifice numai unei categorii de factori de risc +securitate, agenţi cimici, etc.).4ajoritatea acestora sunt scale cantitative, interesante în cazul studiilor epidemiologice, dar acăror oportunitate în contetul prevenirii nu îşi găsesc aplicaţie. stfel gravitate poate fi definită pe

baza consecinţelor manifestate asupra personalului epus:− incapacitatea de muncă temporară +5.(.4.), incapacitatea de muncă permanentă

+invaliditate), deces;− efecte asupra sănătăţii, reversibile sau nu, pentru factorii de risc susceptibili să aibă efecte

psiologice;− interferenţa cu starea de confort, satisfacţia, motivaţia lucrătorului pentru factorii de risc

sociali şi organizatorici.3.1.'. E()*"erea $punerea la factorii de risc, reprezintă durata în timp sau frecvenţa în timp la care eecutantuleste epus unui factor de risc şi nivelul la care este epus. precierea epunerii poate fi realizată, în anumite cazuri, în termeni cantitativi prin măsurători. #uncţie de necesităţile analizei se potalege diverse grile de apreciere a epunerii. $punerea este adesea integrată în noţiunea deprobabilitate, evaluarea propriu2zisă a riscului ţinnd cont de durata sau de frecvenţa epunerii.9onsiderarea epunerii, într2un mod separat de probabilitate, este subtilă şi se impune o abordarecompleă de evaluare a riscurilor profesionale. spectele care trebuie avute în vedere la estimareaepunerii în cadrul evaluării riscului sunt legate de:− Persoanele epuse. $stimarea riscului trebuie să ia în considerare toate persoanele epuse

pericolelor. Persoanele epuse pot fi reprezentate de personalul de eecuţie, de personalul de întreţinere, de personalul de laborator, de personalul de supravegere şi conducere precum şialte categorii de personal pentru care este previzibil, în mod rezonabil, că pot fi afectate desistemul analizat.

− (ip, frecvenţă şi durata epunerii. $stimarea epunerii la pericolul considerat necesităanalizarea şi luarea în considerare a tuturor modurilor de funcţionare ale ecipamentelor

tenice şi a metodelor de lucru. Particulariznd aceasta se referă la necesitatea de acces întimpul reglării sau corectării procesului, curăţării depistării defectelor şi mentenanţei. $stimareatipului de epunere trebuie să ia în considerare şi situaţiile în care este necesar a se suspenda,parţial sau total, funcţiile de securitate ale sistemului.

−


3/22

− capacitatea persoanelor de a percepe riscurile în situaţii date în funcţie de instruirea,eperienţa şi aptitudinile lor.

$stimarea aptitudinilor persoanelor epuse trebuie să ţină seama de următoarele aspecte:− aplicarea principiilor ergonomice la proiectarea ecipamentelor tenice;− aptitudinea naturală sau dezvoltată în eecutarea sarcinii de muncă;− conştientizarea riscurilor;− nivelul de încredere în îndeplinirea sarcinilor de muncă fără abateri voluntare sau

involuntare;− tentaţia de a se abate de la metodele de lucru nepericuloase prescrise şi necesare.

3.1.+. Pro,a,iitatea l cincilea concept este &probabilitatea' apariţiei daunei în timpul epunerii, dar fără a ţine cont dedurata sau de frecvenţa acestei epuneri. ceastă etapă este adesea integrată celei ce urmează:evaluarea riscului propriu2zis ţinnd cont de durata sau de frecvenţa epunerii. 9onsiderarea sa, într2un mod separat, este att de subtilă şi nu se impune la o abordare sumară de depistare încare sunt căutate soluţiile imediate de prevenire. ceastă probabilitate este funcţie de ciar condiţiile de muncă: fiabilitatea maşinilor, inflamabilitatea materialelor, organizarea muncii,constrngeri temporale, etc.

> scală calitativă, precum următoarea, poate fi utilizată pentru a evalua aceastăprobabilitate:

− foarte frecvente 7 probabilitatea de producere a consecinţelor foarte mare +P?!2!lună);− frecvente 2 probabilitatea de producere a consecinţelor mare +!2!an@P@!2!lună);− puţin frecvente 7 probabilitatea de producere a consecinţelor medie +02!@P@!2!an);− rar 2 probabilitatea de producere a consecinţelor mică +A2!@P@02!an);− foarte rar 2 probabilitatea de producere a consecinţelor foarte mică +!"2!@P@A2!an)− etrem de rar 2 probabilitatea de producere a consecinţelor etrem de mică +P@!"2!an).Probabilitate este în mod egal funcţie de factorii individuali precum seul, vrsta, vecimea,

eperienţa profesională, capacitatea fizică sau mentală, susceptibilitatea individuală, etc. ceştifactori sunt uneori desemnaţi prin termenul &factori de risc'. ceastă denumire pare puţin fericită întruct se îndepărtează total de accepţiunea comună şi este susceptibilă de a fi sursă de confuziedect de claritate. -eul lucrătorului nu este nici &pericol' nici &noă'. $ste totuşi susceptibil sămodifice probabilitatea unui anume efect cnd lucrătorul realizează o anumită sarcină. stfel,probabilitatea apariţiei problemelor lombare este mai ridicată pentru o femeie dect pentru unbărbat în cazul transportării unei sarcini.

ceşti factori individuali sunt deci factori agravanţi iar denumirea &co2factori de risc' paremai potrivită.

Probabilitatea reprezintă conform standardului 4567-(*2880 9, frecvenţa de manifestare+apariţie de) a evenimentului şi poate fi descrisă ca o apariţie potenţială în unitatea de timp sauraportat la populaţie, element sau situaţie.

Probabilitatea este condiţionată de ciar condiţiile procesului de muncă: fiabilitateaecipamentelor tenice, periculozitatea materialelor, organizarea muncii, constrngeri temporale,etc. 9a şi în cazul gravităţii consecinţelor, pentru estimarea probabilităţii de apariţie a unei

consecinţe se pot utiliza mai multe grile de apreciere. Pentru o estimare ct mai corectă aprobabilităţii de apariţie a unei consecinţe se recomandă a fi luate în considerare următoareleaspecte:

a) frecvenţa şi durata epunerii care sunt determinate de:− necesitatea de acces în zona periculoasă +în funcţionare normală, mentenanţă sau

reparaţii);− natura accesului +de eemplu pentru alimentarea manuală cu materiale);− timpul petrecut în zona periculoasă;− numărul persoanelor care acced;− frecvenţa accesului.

b) probabilitatea de producere a evenimentului periculos determinată de:−

fiabilitatea ecipamentelor tenice şi alte date statistice;− date statistice legate de frecvenţa accidentelor şi a îmbolnăvirilor profesionale;− compararea riscurilor prezentate de sistemul analizat cu riscuri deja acceptate din

sisteme similare.

!8


4/22

c) posibilităţile de evitare sau de limitare a consecinţei unui eveniment periculos în funcţie de:− eecutant +care poate fi o persoană calificată sau necalificată, care poate eecuta

sarcina de muncă supravegeat sau nu, etc.);− viteza de apariţie a evenimentului periculos estimat +brusc, rapid, lent);− orice formă de conştientizare a riscului +prin informaţii generale, prin observare directă,

prin intermediul semnalelor de avertizare şi a dispozitivelor indicatoare);− posibilităţile eecutantului de a evita sau limita consecinţa +de eemplu prin reflee, prin îndemnare, posibilităţile de salvare care fac ca posibilităţile eecutantului de a evitasau limita consecinţa să fi posibile, posibile în anumite condiţii, imposibil);

− eperienţa practică şi cunoştinţele eecutantului +referitoare la procesul de muncăanalizat, referitoare la un proces de muncă similar sau fără eperienţă).

3.1.. Ric l şaselea concept este cel al &riscului' propriu2zis, adică probabilitatea apariţiei unui efect al uneianumite gravităţi, ţinnd cont de epunerea la factorul de risc şi de probabilitatea producerii uneiconsecinţe în timpul acestei epuneri.

cest risc poate fi evaluat cantitativ, dacă gravitatea, epunerea şi probabilitatea au fost ele însele cuantificate. ceasta poate fi interesant pentru a compara diferite riscuri şi pentru a defini

priorităţile sau pentru a compara riscul înainte şi după diverse modificări posibile. (otuşi, interesulprincipal al procedurii analizate pnă în prezent nu este cuantificarea riscului în sine, ci refleiaasupra daunelor şi efectelor potenţiale, observarea epunerii, studiul influenţei factorilor favorizanţi. ceste etape, adesea considerate ca intermediare, sunt cele mai importante în demersul preveniriişi cuantificarea riscului.

%n general este admis că la nivelul actual al cunoştinţelor ştiinţifice, al dezvoltăriitenologiilor şi civilizaţiei, activităţile umane +în special cele de tip industrial) se desfăşoară încondiţii de risc. #uncţie de natura lor, riscurile înglobate în activitatea umană, pot afecta attpersonalul implicat direct în procesul de muncă ct şi persoane neparticipante sau însuşi mediul înconjurător +ca urmare a poluării sau a unor catastrofe industriale). cest fapt conduce lanecesitatea ca la toate nivelurile de participare a factorului uman +concepţie, proiectare,eploatare, întreţinere, etc.) să se conştientizeze faptul că procesele de muncă includ intrinsecfactori de risc ce se pot transforma în evenimente ireversibile.


5/22

stfel definit riscul poate fi evaluat cantitativ, dacă gravitatea şi probabilitatea au fost ele însele cuantificate. $valuarea cantitativă +cuantificarea) poate fi utilizată pentru a compara diferiteriscuri în cadrul unui sistem şi pentru a determina priorităţile de intervenţie sau pentru a comparanivelul riscului înainte şi după realizarea măsurilor de prevenire a manifestării lui.

ceste elemente sunt prezentate în figura B.!.!.

#ig. B.!.!. $lementele riscului.

%n consecinţă riscul profesional este reprezentat de caracteristica intrinsecă a materialelor,ecipamentelor tenice sau a unor acţiuni umane de a provoca leziuni ale integrităţii corporale,vătămări ale stării de sănătate sau afectări ale confortului fizic sau psiic manifestate în procesulde muncă.


6/22

industrial) se desfăşoară în condiţii de risc. -e admite că noţiunea de risc profesional este definităprintr2o combinaţie dintre probabilitatea de întmplare şi gravitatea consecinţelor aplicate unui&eveniment' periculos în contetul unui proces de muncă dat. %ntr2adevăr, dacă admitem un anumitrisc, putem să2l reprezentăm, în funcţie de gravitatea şi probabilitatea de producere aconsecinţelor, prin suprafaţa unui dreptungi #!, dezvoltat pe verticală; rezultă că aceeaşisuprafaţă poate fi eprimată şi printr2un pătrat #0, sau printr2un alt dreptungi, #B, etins peorizontală +fig. B.!.0.!.). %n toate cele trei cazuri, dreptungiurile avnd aceeaşi suprafaţă, risculeste la fel de mare.

%n consecinţă putem atribui unor cupluri gravitate2probabilitate diferite, acelaşi nivel de risc.*acă unim cele trei dreptungiuri printr2o linie trasată prin vrfurile care nu sunt pe aele decoordonate, obţinem o curbă cu alură de iperbolă, care descrie legătura dintre cele douavariabile: gravitate2probabilitate.

*ate însă fiind limitele de cunoaştere ştiinţifică precum şi posibilităţile tenice în unelesituaţii nu se poate asigura eliminarea integrală a riscurilor de producere a accidentelor sau

îmbolnăvirilor profesionale. *in această cauză practica a impus introducerea a două noţiuni şianume:− riscuri acceptabile +asumate);− riscuri inacceptabile.

Pentru reprezentarea riscului funcţie de gravitate şi probabilitate, standardul 9$/28!08Adefineşte o astfel de curbă drept curba de acceptabilitate a riscului.

ceastă curbă permite diferenţierea între riscul acceptabil şi cel inacceptabil. stfel, risculde producere a unui eveniment , cu consecinţe grave, dar cu frecvenţă foarte mică, situat subcurba de acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul evenimentului C, cu consecinţe maipuţin grave, dar cu o posibilitate mai mare de apariţie, ale cărui coordonate se situează deasupracurbei, este considerat inacceptabil.

*e eemplu, în cazul unei centrale atomice se iau astfel de măsuri înct riscul unuieveniment nuclear 2 fie el riscul evenimentului 2 este caracterizat printr2o gravitate etremă aconsecinţelor, dar de o probabilitate de producere etrem de mică.

*in cauza frecvenţei foarte reduse de apariţie, activitatea este considerată sigură şi risculacceptat de societate. %n scimb, dacă pentru riscul evenimentului C luam ca eemplu accidentulrutier din activitatea unui conducător auto, deşi acest tip de eveniment provoacă consecinţe maipuţin grave dect un accident nuclear, probabilitatea de producere este att de mare +frecvenţafoarte ridicată), înct locul de muncă al conducătorului auto este considerat nesigur.

stfel, pornind de la aceste noţiuni, printr2o analiză statistică se poate ajunge la înţelegereaşi mai profundă a noţiunilor de riscuri acceptabile şi riscuri inacceptabile. %n concluzie aşeznd înabscisa &probabilitatea' şi în ordonata D &gravitatea consecinţelor', se poate descrie curba dinfigura B.!.0.0. -e aleg în mod arbitrar două puncte şi C reprezentnd evenimentele şi C .

$venimentul este un eveniment cu urmări foarte grave dar puţin probabil şi în consecinţă, este judecat ca un risc acceptabil. $venimentul C este un eveniment cu consecinţe medii dar foarteprobabil, corespunznd unui risc judecat ca inacceptabil. ceastă curbă reprezintă un punct de

0!

1 (

2

#ig. B.!.0.!.


7/22

vedere pur teoretic, deoarece în realitate produsul dintre gravitate şi probabilitate nu este constantel fiind influenţat şi de alte elemente perturbatorii.

#ig. B.!.0.0.


8/22

3.1.15. S*)ra&e67erea 8edica$Prin supravegere medicală, înţelegem aici eamenele medicale specializate precum testelefuncţionale respiratorii, eamenele audiometrice, etc. realizate astfel înct să asigure că unmuncitor epus la un risc şi deci pentru care eistă o anumită probabilitate de producere a uneiconsecinţe, nu a suportat această consecinţă.-upravegerea medicală nu este singurul rol al medicului de medicina muncii, el va fi partenerulindispensabil pentru alţi factori de prevenire, pentru definirea, în particular dar nu în eclusivitate, aconsecinţelor potenţiale, a gravităţii lor şi a aprecierii caracterului acceptabil sau nu al riscului.

-upravegerea medicală astfel definită, adică realizarea de eamene specializate în raport cu oconsecinţă specifică, nu poate fi determinată, cum este cazul în unele legislaţii plecnd numai dela eistenţa unui factor de risc dar şi în funcţie de risc. Enele practici au scimbat deja aceastăoptică. $ste cazul eamenelor radiologice faţă şi profil al coatelor şi al înceieturii minii pentrumuncitorii care folosesc maşini vibrante mai mult de = zile pe an. %n alte domenii această evoluţierămne de făcut şi unele eamene specializate ar putea fi economisite. %n altele, din contră, totatt de diverse ca problemele musculo2sceletice şi stresul, s2ar putea utiliza alte eamenemedicale./atura supravegerii medicale nu ar trebui deci definită dect pe baza studiului riscurilor, în funcţiede probabilitatea producerii daunelor şi caracterului acceptabil sau nu al riscului, att la nivelindividual ct şi colectiv.3.!. RELAŢIA RISC - SECURITATE %n terminologia de specialitate, securitatea omului în procesul de muncă este considerată ca aceastare a sistemului de muncă în care este eclusă posibilitatea de accidentare şisau îmbolnăvireprofesională. %n limbajul uzual, securitatea este percepută ca faptul de a fi la adăpost de oricepericol, iar riscul ca posibilitatea de a ajunge într2o primejdie, pericol potenţial. *acă luăm înconsiderare, sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini securitatea ca starea sistemuluide muncă în care riscul de accidentare şisau îmbolnăvire profesională este zero. Prin urmare,securitatea şi riscul sunt două noţiuni abstracte, contrare, care se eclud reciproc. %n realitateapractică, datorită trăsăturilor oricărui sistem de muncă, nu se pot atinge asemenea stări cucaracter absolut.

/u eistă sistem în care să fie eclus complet pericolul potenţial de accidentare sau îmbolnăvire, apare întotdeauna un risc &rezidual', fie şi numai datorită imprevizibilităţii acţiunii

omului. *acă nu se fac intervenţii corectoare pe parcurs, acest risc rezidual creşte pe măsură ceelementele sistemului de muncă se degradează prin &îmbătrnire'. %n consecinţă, sistemele pot fi caracterizate prin &niveluri de securitate', respectiv

&niveluri de risc', ca indicatori cantitativi ai stărilor de securitaterisc.

*efinind securitatea ca o funcţie de risc ( ) x f y = unde: x

y1

= se poate afirma că un

sistem va fi cu att mai sigur, cu ct nivelul de risc va fi mai mic şi reciproc. stfel, dacă riscul este zero rezultă că securitatea tinde către infinit iar dacă riscul tinde

către infinit, securitatea tinde către zero potrivit curbei din figura A.0.!.:

+∞→=

0

1 y ; 0

1→

∞+

= y

#ig. B.0.!.


9/22

maim, care să fie ecivalentă cu un nivel att de scăzut de securitate, înct să nu mai fie permisăfuncţionarea sistemului. %n literatura de specialitate, nivelurile de gravitate a consecinţelor şi deprobabilitate de producere care caracterizează diferitele grade de risc, sunt arareori reprezentate într2un mod continuu. %n practică, datorită greutăţii de a defini curba determinată de ecuaţia DFf+),obiectivele globale de securitate &relativă' ale unui sistem pot fi mai uşor eprimate printr2o grilăprezentată sub formă de clase de risc.

CAP. '. E0ALUAREA RISCURILOR PROFESIONALE Potrivit -< $/ !"A" evaluarea riscurilor profesionale reprezintă o procedură care urmează

o serie de paşi logici care permit eaminarea într2un mod sistematic a pericolelor, a situaţiilor periculoase şi a evenimentelor periculoase +factori de risc) asociate proceselor de muncă.

$valuarea riscurilor profesionale stă la baza stabilirii strategiei manageriale în domeniulsănătăţii şi securităţii în muncă şi este urmată de reducerea riscului prin introducerea de măsuri desecuritate.


10/22

− evaluarea trebuie astfel structurată înct toţi factorii de risc +pericole sau situaţii periculoase)potenţiali să fie analizaţi;

− cnd un factor de risc a fost identificat prima întrebare la care trebuie căutat un răspuns estedacă riscul asociat poate fi eliminat.

Pe baza elementelor esenţiale enumerate anterior pot fi adoptate diferite abordări saucombinaţii de abordări. cestea comportă, de regulă, următoarele operaţiuni:− observarea mediului specific locului de muncă +de eemplu, căi de acces, starea clădirilor,

securitatea ecipamentelor tenice, gaze, pulberi, temperatură, zgomot, iluminat etc.);

#ig. G.!.!. Proces interactiv pentru realizarea securităţii unui proces de muncă

− determinarea tuturor sarcinilor de muncă specifice locului de muncă considerat, pentru a eistacertitudinea că toate vor fi luate în considerare în cadrul evaluării;

0A

*eterminarea limitelorprocesului de muncă

START

5dentificareafactorilor de risc

$stimarea riscurilorprofesionale

$valuarea riscurilorprofesionale

Procesulde muncăprezintăsecuritate

/E


11/22

− analiza riscurilor induse de diferitele sarcini de muncă;− observarea modului de desfăşurare a proceselor de muncă, pentru a se verifica conformitatea

procedurilor aplicate cu cele stabilite şi ineistenţa unor riscuri suplimentare;− analiza modurilor de operare, pentru evaluarea epunerii la pericol;− analiza factorilor eterni de influenţă +de eemplu, factorii meteorologici, în cazul lucrărilor

efectuate în eterior);− analiza detailată a factorilor psiologici, sociali şi fizici susceptibili să contribuie la starea de

stres la locul de muncă, precum şi interacţiunea acestora cu factorii organizaţionali şi demediu;− analiza dispoziţiilor adoptate în vederea asigurării condiţiilor de securitate, îndeosebi cu referire

la eistenţa sistemelor de evaluare a riscurilor datorate noilor tenologii şi materiale şi laactualizarea informaţiilor privind riscurile.


12/22

CAP. +. DESCRIEREA METODEI DE ANALIZ> PROPUS>+.1. PREMIZE CE STAU LA AZA CONSTRUCŢIEI METODEI

%ntreprinderea modernă reprezintă un sistem organizat, în care posturile de muncă se află în interacţiune constantă şi necesară şi în care funcţiile sale orientate spre realizarea unui produssunt repartizate între servicii. *e aceea în analiza securităţii sistemelor, respectiv a etiologiei şiprofilaiei accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, este necesară o viziune globalăasupra sistemului vizat, în care toate elementele sistemului sunt în interacţiune şi care are învedere optimizarea sistemului prin adoptarea reciprocă a elementelor componente.

%n cadrul unei astfel de abordări, accidentele de muncă şi îmbolnăvirile profesionale constituiedisfuncţii ale sistemului de muncă, abateri de la starea sa normală de funcţionare. 9auzele acestor disfuncţii trebuie căutate la nivelul fiecărei componente a sistemului. *isfuncţiile sistemului demuncă pot apărea, deci, att în sfera componentelor umane +eecutant, sarcină de muncă) ct şi în sfera componentelor materiale +mediu de muncă, mijloace de producţie). nalizele statisticearată că producerea unui accident de muncă sau a unei îmbolnăviri profesionale nu au niciodată osingură cauză. %n aceste condiţii se poate spune că la originea oricărui accident de muncă şi aoricărei îmbolnăviri profesionale se găseşte suprapunerea cel puţin a unei erori umane cu oneconformitate tenică. Pornind de la această teorie a genezei accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale se ajunge la concluzia că neconformităţile tenice se regăsesc încomponentele sistemului de muncă reprezentate de &mijloace de producţie' şi respectiv &mediu demuncă' iar erorile umane, în componentele sistemului de muncă reprezentate de &eecutant' şi

respectiv &sarcina de muncă'. *acă în cazul componentelor sistemului de muncă reprezentate de&mijloace de producţie' şi respectiv &mediu de muncă' aprecierea riscurilor profesionale se poateface prin combinaţia dintre gravitate şi probabilitate, nu acelaşi lucru putem face şi în cazul eroriiumane determinate de &eecutant' şi respectiv &sarcina de muncă'. (otuşi, şi aceste douăcomponente fac parte integrantă din sistemul de muncă şi pot influenţa, uneori semnificativ, nivelulde risc global al sistemului. %n scopul includerii influenţei induse de &eecutant' şi respectiv &sarcinade muncă' in analiza de risc, metoda propusă a introdus o serie de coeficienţi de corecţie anivelului de risc al sistemului funcţie de nivelul de securitate prezentat de cele două componente. %n cazul componentelor sistemului de muncă reprezentate de &eecutant' şi &sarcina de muncă'determinarea nivelului de securitate serveşte la stabilirea unor coeficienţi specifici sistemuluianalizat necesari la calcularea &gravităţii corectate' şi a &probabilităţii corectate' a domeniilor ceevaluează nivelul de risc prezentat de neconformităţile tenice ale &mijloacelor de producţie' şi

respectiv &mediu de muncă' şi care reflectă influenţa acestora asupra nivelului de risc al sistemuluianalizat:− e! 2 coeficient de corecţie a probabilităţii, direct proporţional cu nivelul de securitate;− sm! 7 coeficient de corecţie a gravităţii consecinţelor, direct proporţional cu nivelul de

securitate, determinat de nivelul de securitate prezentat de măsurile organizatorice dereducere a gravităţii;

− sm0 7 coeficient de corecţie a probabilităţii direct proporţional cu nivelul de securitate,determinat de nivelul de securitate prezentat de măsurile organizatorice de reducere aprobabilităţii.

+.1.1. Pro,a,iitateaProbabilitatea de producere a unui eveniment nedorit este condiţionată de ciar condiţiile

procesului de muncă: nivelul de securitate a componentelor materiale ale sistemului de muncă+mijloace de producţie, mediu de muncă), de fiabilitatea ecipamentelor tenice, de vecimea înserviciu a ecipamentelor tenice, de ponderea în structura de personal a personalului sensibil, depericulozitatea materialelor, de organizarea muncii, de constrngeri temporale etc. Pentru

0=


13/22

determinarea probabilităţii de producere a unui accident de muncă sau îmbolnăvire profesională,metoda de analiză a riscurilor profesionale porneşte de la premiza că probabilitatea de manifestarea unui factor de risc prezentat de componentele materiale ale sistemului de muncă este inversproporţională cu nivelul de securitate prezentat de acestea. Pentru aprecierea probabilităţii s2a aleso scală cu şase clase de probabilitate conform tabelului A.!.!.:

6a alegerea scalei de apreciere a probabilităţii de manifestare a factorilor de risc s2a ţinutcont de scalele utilizate ca instrumente în cadrul metodei de evaluare a nivelului de risc pe loc demuncă, astfel că informaţiile obţinute să fie comparabile cu rezultatele altor metode cunoscute.

(abelul A.!.!.

PROAILITATE PROAILITATE DE MANIFESTARE A PERICOLELOR96- -54C>6E


14/22

Pr +probabil) o epunere de o dată la ! 2 !" ani;$<+etrem de rar) epunere de pnă la o oră pe lunăan;<+rar) epunere de pnă la o oră pe săptămnă; +accidental) epunere de pnă la o oră pe zi;

(+temporar) epunere cuprinsă între o oră şi patru ore pe zi;P+permanent) epunere mai mare de patru ore pe zi.

+.1.3. Pro,a,iitate corectat$ %n scopul particularizării analizei de evaluare a riscurilor profesionale pentru un sistem de

muncă dat, metoda propune introducerea noţiunii de probabilitate corectată în calculul căreia se au în vedere influenţele unor date de analiză statistică &a posteriori' a accidentelor şi a unor elementede caracterizare a structurii de personal şi a vecimii în serviciu a ecipamentelor tenice subforma unor coeficienţi de corecţie specifici pentru sistemul analizat.

*e asemenea, la calculul probabilităţii corectate metoda propune să se ţină cont şi deinfluenţa nivelului de securitate determinat de eecutant şi de sarcina de muncă sub forma

coeficienţilor e! şi sm0. %n acest fel se consideră că au fost luate în calcul principalele particularităţi ale sistemului

de muncă supus unei analize de riscuri profesionale. stfel, modelul matematic de calcul a probabilităţii corectate corespunde formulei:

Pc:PEB!B3B'(e1(8! [A.!.!.]Ende:

− $ 7 reprezintă un coeficient de corectare a probabilităţii de producere funcţie de nivelulepunerii;

– H0 2 reprezintă un coeficient de corectare a probabilităţii dat de raportul dintre indicele defrecvenţă al sistemului analizat şi indicele de frecvenţă al ramurii industriale căreia îi

aparţine sistemul analizat;− HB 2 reprezintă un coeficient de corecţie dat de vecimea în serviciu a ecipamentelor tenice;

− HG 2 reprezintă un coeficient de corecţie dat de ponderea în structura de personal alucrătorilor cu o vecime la locul de muncă mai mică de G ani şi a lucrătorilor cu ovecime la locul de muncă mai mare de 0" ani.

+.1.'. %ra&itatea co"eci"#eor 9onceptul de gravitate a consecinţelor este dat de severitatea maimă cea mai probabilă

de manifestare a factorilor de risc asupra persoanelor epuse în contetul sistemului analizat.ravitatea consecinţelor poate fi definită pe baza unor criterii cum ar fi:

− efecte asupra integrităţii fizice, la aprecierea cărora se va ţine cont de lista de consecinţeprobabile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman stabilită de 4-# şi 44P-;

− efecte asupra stării de sănătate, la aprecierea cărora se va ţine cont de tabelul bolilor profesionale stabilit de 4-#.$stimnd tipurile de leziuni şi vătămări ca şi localizarea potenţială a acestora, în cazul

accidentelor şi bolilor profesionale, aşa cum sunt ele precizate de criteriile medicale de diagnosticclinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de 4-# şi 44P- se poateaprecia pentru fiecare factor de risc în parte la ce leziune va conduce in etremis, ce organ va fiafectat şi, în final, ce tip de consecinţă va produce: incapacitate, invaliditate sau deces.

6a rndul lor, aceste consecinţe se pot diferenţia în mai multe clase de gravitate. Pentruaprecierea gravităţii consecinţelor, în cadrul metodei, s2a ales o scală cu şapte clase de gravitateconform tabelului A.!.B:

(abelul A.!.B.

CLAS> SIMOL 0ALOARE DE INTERPRETAREclasa ! N

+neglijabile)consecinţe neglijabile +consecinţe minore reversibile incapacitate de muncăprevizibilă pnă la B zile calendaristice 7 vindecare fără tratament);

01


15/22

clasa 0 Mc +mici)

consecinţe mici +consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilăde B2GA zile, care necesită tratament medical);

clasa B Md+medii)

consecinţe medii +consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă între GA2!8o zile care necesită tratament medical şi prin spitalizare);

clasa G M+mari)

consecinţe mari + consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncăde maimum A"I 2 invaliditate gradul 555);

clasa A %+grave)

consecinţe grave +consecinţe ireversibile cu pierderea între A" 7 !""I acapacităţii de muncă dar cu posibilitate de autoservire 2 invaliditate gradul 55);

clasa 3 F%+foarte grave) consecinţe foarte grave +consecinţe ireversibile cu pierderea totală a capacităţiide muncă şi a capacităţii de autoservire invaliditate gradul 5);clasa = Ma

+maime)consecinţe maime +deces).

9a şi în cazul probabilităţii, la alegerea scalei de apreciere a gravităţii consecinţelor s2aţinut cont de scalele utilizate ca instrumente în cadrul metodei de evaluare a nivelului de risc pe locde muncă, astfel că informaţiile obţinute în urma analizei de risc sunt comparabile cu celeprezentate de alte metode utilizate.+.1.+. %ra&itatea co"eci"#eor corectat$

%n scopul particularizării analizei de evaluare a riscurilor profesionale pentru un sistem demuncă dat, metoda propune şi introducerea noţiunii de gravitate corectată, în aprecierea căreia seiau în calcul influenţa indicelui de gravitate rezultat din analiza statistică &a posteriori' a

accidentelor de muncă sub forma unui coeficient de corecţie propriu sistemului analizat. *easemenea, la calculul gravităţii corectată metoda propune să se mai ţină cont de influenţa niveluluide securitate determinat de sarcina de muncă sub forma coeficientului sm ! prezentat în prezentulcapitol la paragraful legat de analiza de securitate a sistemului de muncă.

stfel, modelul matematic de calcul al gravităţii corectată corespunde relaţiei:

%Cc:%CB18i [A.!.0.]Ende:

H! 2 reprezintă un coeficient de corectare a gravităţii consecinţelor dat de raportuldintre indicele de gravitate a sistemului analizat şi indicele de gravitate a ramuriiindustriale căreia îi aparţine sistemul analizat.

+.!. ETAPELE ANALIZEI DE RISC PROFESIONAL

4etoda de analiză a riscurilor profesionale cu caracter general +4


16/22

şi principalele caracteristici ale mediului de muncă etc. %n acest mod se pot cunoaşte toţi factorii cepot influenţa gradul de pericol.+.!.!. Ide"ti;icarea ;actorior de ric )ro;eio"ai )ro)rii ite8**i t*diat

5dentificarea factorilor de risc cu caracter general +de natură mecanică, electrică, cimică,fizică, biologică) din cadrul fiecărei componente a procesului de muncă se face prin comparareaunei situaţii ideale, prevăzută prin acte reglementative +norme, standarde, instrucţiuni), cu osituaţie reală prezentată de sistemul analizat. Pentru o identificare ct mai bună a riscurilor profesionale prezentate de sistemului analizat şi pentru a putea stabili o listă ct mai completă a

condiţiilor esenţiale de securitate aplicabile acestuia, componentele sistemului de muncă au fost împărţite în mai multe domenii.

Pentru stabilirea criteriilor +indicatorilor) pe baza cărora se realizează identificarea factorilor de risc metoda propune o scemă logică în cadrul căreia, pentru fiecare domeniu alcomponentelor sistemului de muncă care pot prezenta neconformităţi +mijloace de producţie şimediu de muncă), se pune succesiv întrebarea dacă domeniul prezintă factori de risc de naturămecanică, electrică, cimică, termică, fizică sau biologică, conform tabelului A.0.!.prezentat înanea !.

%n felul acesta, în paralel cu stabilirea criteriilor de determinare a factorilor de risc, seidentifică şi cerinţele minimale de securitate impuse domeniului respectiv prin /ormele eneralede Protecţia 4uncii, /ormele -pecifice de Protecţia 4uncii, standardele de securitate sau prin altereglementări în domeniu. 9erinţele minimale de securitate stabilite vor fi constituite astfel în criteriide evaluare a nivelului de securitate a domeniului analizat. %n baza lor se vor stabili întrebările carealcătuiesc cecH2list2urile pentru evaluarea nivelului de securitate pentru fiecare domeniu în parte.

*ivizarea componentelor sistemului de muncă în domenii este o problemă a colectivului deevaluare, deoarece membrii acestui colectiv cunosc cel mai bine particularităţile sistemului demuncă supus evaluării. $emplul de metodă propus este informativ şi nu are un caracter eaustivsau limitativ. %n principiu, divizarea componentei sistemului de muncă în domenii trebuie sărăspundă ct mai bine necesităţilor de evaluare în funcţie de particularităţile sistemului analizat. stfel, nu are rost să analizăm domeniul intitulat &5ncinte de lucru', dacă activitatea se desfăşoarăintegral în aer liber. *impotrivă, nu putem să nu introducem în cadrul componentei sarcină demuncă un nou domeniu intitulat &>rganizarea cooperării cu mijloacele de transport', atunci cndanalizăm un depozit important de mărfuri sau materiale.

+.!.3. E&a*area "i&e**i de ec*ritate a ite8**i a"aiat %n cadrul metodei de analiză a riscurilor profesionale cu caracter general propusăaprecierea nivelului de securitate prezentat de sistemul supus evaluării se face, cu ajutorul unuiinstrument preluat de la metoda de evaluare a nivelului de securitate +$/-), prin comparareasituaţiei eistente în cadrul sistemului analizat cu o situaţie standard determinată de condiţiileesenţiale de securitate prevăzute pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, stabilite prinreglementările în vigoare +6egea 1"!113, /P4, /--4, standarde ş.a.).

-pre deosebire de metoda de evaluare a nivelului de securitate +$/-) criteriile de evaluare+condiţiile esenţiale de securitate) nu sunt prestabilite şi se aplică în cazul tuturor sistemelor analizate. %n cadrul metodei propuse cecH2list2urile, care reprezintă instrumentele de analiză, seconstruiesc, în mod particular, funcţie de particularităţile sistemului ce urmează a fi supus analizeide risc, astfel înct să definească cel mai bine nivelul de securitate al acestuia. %n concluzie,

important de reţinut este faptul că, funcţie de sistemul supus evaluării, cecH2list2ul care defineştecondiţiile esenţiale de securitate pentru fiecare domeniu poate fi modificat funcţie de standardelesau normele care definesc condiţiile de securitate specifice. %n felul acesta metoda devine foarteelastică şi uşor de particularizat pentru fiecare sistem studiat.

Pentru aprecierea conformităţii pentru fiecare criteriu al cecH2list2ului s2a păstrat principiulde cotare uzitat în cadrul metodei de evaluare a nivelului de securitate +$/-) al utilizării unei scalecu şase niveluri +de la " la A). *e asemenea, funcţie de importanţa acordată fiecărui criteriu deevaluare a nivelului de securitate în cadrul cecH2list2ului, importanţa acestuia acesta poate fiponderată cu coeficienţi de la ",A la 0 +vezi figura A.0.B.). 9oeficientul de ponderare are drept scopstabilirea unui ecilibru relativ cu privire la importanţa criteriului de evaluare în procesul degestionare a riscurilor. -tabilirea coeficientului de ponderare rămne în competenţa colectivului deevaluare care cunoaşte cel mai bine particularităţile sistemului supus evaluării.

PUNCTA EPLICAIE

"− nu eistă nici o dovadă că este satisfăcută cerinţa prevăzută de indicator 2

+răspunsul nu sau da fără posibilitate de interpretare)

B!


17/22

!− dovezi total insuficiente privind satisfacerea cerinţei prevăzute de indicator

0− dovezi eistente privind satisfacerea parţială a cerinţei prevăzută de indicator 7

+documentaţii lipsă sau incomplete, soluţii incomplete privind eliminareaneconformităţii)

B− dovezi eistente privind satisfacerea aproape completă a cerinţei prevăzute de

indicator 7 +documentaţii eistente, soluţii aproape complete privind eliminareaneconformităţii)

G − dovezi eistente privind o bună satisfacere a cerinţei prevăzută de indicator 7+documentaţii complete, soluţii bune privind eliminarea neconformităţii)

A− dovezi foarte bune privind o ecelentă satisfacere a cerinţei prevăzută de indicator 7

+documentaţii complete, soluţii foarte bune privind eliminarea neconformităţii;răspunsul nu sau da fără posibilitate de interpretare)

#ig. A.0.B. rila de cotare a indicatorilor din cecH2list9alculul nivelului de securitate se face, ca şi în cazul metodei de evaluare a nivelului de

securitate, folosind o relaţie matematică prin care se face raportul procentual între suma nivelelor de securitate reale, pentru fiecare criteriu aplicabil şi suma nivelului maim posibil +teoretic) pentruaceleaşi criterii.


18/22

structura de personal. 6a gruparea pe tipuri de activităţi a personalului s2a avut în vedere grupareapropusă de 9omisia $uropeană în &4Jmento pour lKJvaluation des risLues professionnels' deaplicare a prevederilor *irectivei cadru 81B1!99$. Pentru simplificarea formularisticii, ţinnd contcă în economia romnească nu se regăsesc încă toate aceste categorii socio2profesionale,metoda propusă face referire doar la cinci categorii de participanţi la procesul de muncă:

− personal operativ;− personal de întreţinere;− personal de laborator;− personal de birou;− alte categorii de participanţi.

%n funcţie de sistemul analizat, de scopul urmărit la efectuarea evaluării şi de necesităţile deanaliză a riscurilor profesionale aceste categorii de participanţi se pot detalia.+.!.+. E&a*area ric*rior )ro;eio"ae

$valuarea riscurilor, în cadrul metodei propusă, se face numai pentru componentelemateriale ale sistemului de muncă. Pentru determinarea nivelului de risc s2a avut în vedereconceptul lui Milliam (. #ine, care stabileşte că nivelul de risc +/


19/22

Pentru ca rezultatul obţinut să reflecte ct mai eact posibil realitatea, se utilizează caelement de ponderare rangul factorului de risc care este egal cu nivelul de risc. %n acest mod,factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea şi rangul cel mai mare. -e elimină astfel posibilitateaca efectul de compensare între etreme, pe care2l implică aria medie statistică, să mascezeprezenţa factorului cu nivel maim de risc. #ormula de calcul a nivelului de risc global esteurmătoarea:

∑

∑

=

=

×

=n

i

i

n

i

ii

r

r

Rr

N

1

1 [A.0.0.]

Ende:/r 2 reprezintă nivelul de risc global pe loc de muncă;

r i 2 reprezintă rangul factorului de risc i;


20/22

#ig. A.0.0. *iagrama claselor de risc+.!.. A"aia ric*rior

%n general este admis că la nivelul actual al cunoştinţelor tenice şi ştiinţifice, al dezvoltăriitenologiilor şi civilizaţiei, activităţile umane +în special cele de tip industrial) se desfăşoară încondiţii de risc. #uncţie de natura lor, riscurile înglobate în activitatea umană, pot afecta attpersonalul implicat direct în procesul de muncă ct şi persoane neparticipante sau însuşi mediul înconjurător +ca urmare a poluării sau a unor catastrofe industriale).

cest fapt conduce la necesitatea ca la toate nivelurile de participare a factorului uman+concepţie, proiectare, eploatare, întreţinere etc.) să se conştientizeze faptul că procesele demuncă includ intrinsec pericole şi stări periculoase ce se pot transforma în evenimente ireversibile.


21/22

− măsuri tenice, care vizează în special ecipamentele tenice +în scopul asigurării condiţiilor minime de securitate) materialele utilizate +urmărind riscurile cimice, de incendiu sau deeplozie) precum şi condiţiile legate de mediul de muncă.

+.!.4. Pro)*"erea 8$*rior Gi ta,iirea )riorit$#ior de )re&e"ire %n baza rezultatelor analizei de riscuri profesionale se va stabili strategia şi programul de

prevenire ce trebuie adoptat. %n condiţiile unui sistem de muncă real, aflat în funcţiune, nu eistăsuficiente resurse +de timp, financiare, tenice etc.), pentru a se putea interveni simultan asupratuturor factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională.

9iar dacă ar eista, criteriul eficienţei +att în sensul restrns al eficientei economice, ctşi al celei sociale) face, practic, imposibilă o astfel de acţiune. *in acest motiv nici în cadrulanalizelor de securitate nu se justifică luarea lor integral în considerare.

*in multitudinea factorilor de risc a căror înlănţuire se finalizează potenţial cu un accidentde muncă sau o îmbolnăvire profesională, factorii de risc care pot reprezenta cauze finale, directesunt cei ai căror eliminare garantează imposibilitatea producerii evenimentului, deci devineobligatorie orientarea studiului asupra acestora.

%ncadrarea în domeniul riscurilor acceptabile sau inacceptabile rezultată din grila din fişa deevaluare a riscurilor profesionale, corelată cu răspunsurile la cerinţele minime de securitate dincecH2list2uri şi nivelul de pericol calculat asigură baza stabilirii unor măsuri de prevenire şi apriorităţilor de aplicare a acestora ct mai corect.

SURII DEPRE0ENIRE

/P ? B,A -e cere corecţie imediată. ctivitatea trebuie întreruptă pnăcnd factorul de risc se elimină +diminuează).

B,A ? /P ? 0,A -ituaţie urgentă. -e cere soluţionarea ct mai repede posibil,funcţie de apropierea uneia sau alteia din limitele de interval.

0,A


22/22

0

− factorii de risc analizaţi pot afecta integritatea fizică şi psiică a lucrătorilor;− valorile măsurătorilor de noe cimice, fizice sau biologice sunt apropiate de limitele

maime admise prevăzute de reglementările în vigoare;− consecinţe mici +incapacitate temporară de muncă cuprinsă între B şi GA zile);− probabilitate de manifestare rară +de 0 7 A ori la !" ani);− investiţii mari.

B

− factorii de risc analizaţi afectează în mică măsură integritatea fizică şi psiică alucrătorilor;

− nu sunt depăşiri ale limitelor maime admisibile prevăzute de reglementările în vigoaredect etrem de rar;

− consecinţe neglijabile sau mici +incapacitate temporară de muncă cuprinsă între B şi GAzile);

− probabilitate de manifestare foarte rară +de ! 7 0 ori la !" ani);− investiţii mari.

G

− factorii de risc analizaţi nu afectează integritatea fizică şi psiică a lucrătorilor;− nu sunt depăşiri ale limitelor maime admisibile prevăzute de reglementările în vigoare;− consecinţe neglijabile +incapacitate de muncă mai mică de B zile);− probabilitate de manifestare etrem de rară +sub o dată la !" ani);− investiţii foarte mari, oneroase financiar, scimbare de tenologie.

%n cadrul metodei de apreciere a riscurilor profesionale cu caracter general, pentrustabilirea priorităţii de intervenţie a măsurilor de prevenire se propune următoarea grilă deapreciere a gradului de prioritate:

Pentru măsurile ce derivă din fişele deevaluare a nivelului de conformitate

Pentru măsurile ce derivă din fişele de evaluare anivelului de risc

59 Prioritate /

04. Evaluarea riscurilor

Documents

Transcript of 04. Evaluarea riscurilor