Proiect de lecție Nr. 1

1. Date de identificare:Data: Clasa: 7cInstituția de învățământ: Liceul Teoretic „Ion Creangă”Student: Mamaliga Nicolae2. ConstrucțiaObiectul/ Disciplina: Istoria Universală Tema: Europa de sud-vest în perioada 1815-1847Tipul: mixtăSubcompetențe: -Comentarea evenimentelor din epoca moderna utilizind hartile istorice.

Obiective operaționale: Pe parcursul și la sfârșitul lecției elevii vor fi capabili:O1 – să determine efectele fărâmițării politice și ale absolutismului în statele italiene;O2 – să identifice cauzele mișcărilor revoluționare din sud-vestul Europei;O 3 să stabilească consecinţele mișcărilor revoluționare din sud-vestul Europei;O 4 - să conștientizeze importanța mișcărilor revoluționare în sud-estul europei.Strategii didactice:a) Metode și procedee:conversația, diagrama Venn, problematizarea, lectura ghidată, lectura individuală, explicația, presupunere prin termeni, observație dirijată.b) Mijloace de învățământ:manualul, harta, tabla, creta.c) Forme de organizare a activității didactice:Frontală, individuală.

Bibliografie:1. Istoria Universală. Românilor, manual pentru clasa 7-a. Editura Știința,

Chișinău,20112. Istoria modernă a Europei și Americii (II). Editura Prut Internațional,

Chișinău, 2002

Etapele lecției

Timp Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode utilizate

Evocare7 min.

Salută elevii.Efectuarea apelului.Pregătește cele necesare pentru desfășurarea lecției,

Verifică tema pentru acasă:Grupul de elevi care au de prezentat posterul pe tema „Politica expansionistă a Imperiului Rus”, este invitat la tablă pentru al prezenta.

Ce dificultăți ați întîlnit în efectuarea posterului?Cît timp va luat să elaborați posterul?Cine și cît a lucrat la Poster?

Salută profesorul.

Pregătesc manualele și caietele pentru desfășurarea lecției.

Grupul de elevi prezintă posterul

Elevi din grup răspund la întrebărilile profesorului.

Conversația

Realizarea sensului

23 min.

Tema noastră de astăzi se numește: „Europa de Sud-Vest în perioada 1815-1847”Planul de lucru al lecției: 1) Efectele fărîmițării politice și ale absolutismului în statele Italiene.2). Cauzele mișcărilor revoluționare din Sud-Vestul Europei.3). Mișcările sociale și de eliberare națională din statele vecine.

Profesorul prezintă situaţia generală a statelor din Europa de Sud Vest, statutul lor juridic, raportul de forțe.

Amintesc elevilor despre Congresul de la Viena, despre consecinţele acestui congres pentru Europa de Vest

Propune elevilor să determine, în baza primelor trei aliniate din textul teme, care sunt statele italiene din acesta perioadă. Și stabiliţi efectele fărâmițării politice și ale absolutismului asupra evoluţiei Statelor italiene, din punct de vedere politic, economic, social?

Sarcină: În conformitate cu prevederile Congresului de la Viena,

Elevii notează în caiete tema nouă.

Scriu planul de lucru.

Elevi ascultă explicațiile profesorului.

Elevi citesc primului fragment din textul temei referitor la statele italiene:

Regatul a fost dezmembrat în 8 state:

Lectura ghidată

Vechiul Regat al Romei creat de Napoleon I a fost dezmembrat în mai multe state. Care au fost ele?

Efectele fărâmițării politice și ale absolutismului asupra evoluţiei Statelor italiene? Profesorul notează răspunsurile corecte în schema de pe tablă.

Sociale , politice, economice.

1. Regatul Sardiniei.2. Marele ducat al

Toscanei.3. Ducatul Modenei.4. Ducatul de Parma.5. Statul papal.6. Regatul Neapolelui.7. Veneția.8. Lombardia.

- Efectele erau următoarele:

1. sociale- lipsa unor grupuri sociale de mijloc;- influența clerului;

2. politice- apariția și dezvoltarea opoziției politice;- controlul asupra politicii interne și externe;- menținerea spiritului regionalismului.

3. economice- agricultura înnapoiată;- lipsa unității economice cauzată de multitudinea barierelor vamale;- concurența economică directă a străinilor;- stagnare pe plan industrial.

Claystering

O1

Sarcină: Explicați afirmația cancelarului K. Metternich: „Italia este doar o noțiune geografică și nimic mai mult.”

Profesorul explică elevilor noțiunile noi:

Fărâmițare politică – divizare a unei națiuni în mai multe entități politice în care domină regimuri monarhice.Politică retrogradă – politică conservatoare ce promovează stagnarea economică, culturală, păstrarea vechii orânduiri sociale și este caracteristică regimurilor monarhice absolutiste.

Sarcină: Determinați în baza următoarelor patru aliniate de mai jos pe care îl veți citi: scopurile carbonarilor, stabiliţi unde și când s-au desfășurat insurecțiile carbonarilor? „ În diferite regiuni ale Italiei (...).statele situate în centru italiei.”

Sarcină: Presupuneţi, după părerea voastră cine sunt carbonarii? Ce

Răspunsuri așteptate posibile:Această afirmație dezvăluie scopul Imperiului Austriac de a menține cu orice preț controlul și supremația asupra întregii Europe inclusiv și Asupra Italiei.

Elevii notează în caiete noțiunile.

Elevii lecturează fragmentul de text indicat, și elaborează însărcinările profesorului.

1. eliberarea italienilor de sub dominația habsburgică;2. instituirea unor regimuri parlamentare;3. unificarea Italiei;4. Reforme.Insurecțiile carbonarilor sau desfășurat 1. Insurecția celor două Sicilii (1820-1821);2. Insurecția Piemontului (1821);

Elevii propun diferite variante de răspuns( mai aproape de adevăr sau pot fi şi total greşite)

Carbonarii ( vânzătorii de cărbune ), erau unul din cele mai influente grupuri de

.

O2

presupune acest cuvînt?

Precizare: Mișcarea carbonarilor s-a răspândit în Statele Papale, Regatul Sardiniei, Marele ducat al Toscanei, Ducatul Modenei, Lombardia și Veneția.

Sarcină: Determinaţi cauzele insurecției carbonarilor?

Sarcină: Stabiliţi cauzele eșecului mișcărilor carbonarilor italieni?

revoluționari italieni, fiind o organizație secretă formată în sudul Italiei la începutul sec. XIX. Membrii ei aparțineau clasei de mijloc (comercianți, militari) și intelectualilor.

Elevi ascultă precizarea profesorului.

Elevii determina cauzele insurecției carbonarilor.Răspunsuri aşteptate:

1. influența evenimentelor din Spania (1820);

2. dorința de a înlătura dominația austriacă și crearea Regatului unit al Italiei de Sus;

3. proclamarea unei constituții;

Elevii stabilesc cauzele eșecului carbonarilor italieniRăspunsuri aşteptate:

1. lipsa unui sprijin popular (Regatul Neapolelui);

2. din cauza împărțirii regionale trupele carbonarilor erau lipsite de unitate în acțiuni;

3. încrederea naivă a carbonarilor în autorități;

Elevii desenează diagrava

Presupunere prin termeni.

Conversația

Conversația

Sarcină: Stabiliți asemănările și deosebirile găsiți dintre mișcarea carbonarilor italieni și cea a decembriștilor ruși, comptetînd diahrama Venn:

venn în caiete și o completează.Răspunsuri aşteptate:

Asemănări

1. aveau în fruntea lor conducători din rândul militarilor și intelectualilor;

2. luptau pentru suprimarea regimului monarhic și pentru reforme;

3. aveau ca punct de plecare ideile revoluției franceze;

4. nu au avut sprijinul popular ( cel puțin în Regatul Neapolelui el n-a existat);

5. în spatele mișcărilor au stat societăți secrete;

6. doreau să obțină proclamarea unei constituții și instituirea unui regim constituțional;

Deosebiri

a) Rusia1. mișcarea a fost suprimată

din interior;2. mișcarea nu a fost la fel

de bine condusă precum cea din statele italiene;

3. urmărea desființarea șerbiei;

b) Statele italiene1. mișcările au fost

suprimate din exterior;2. aveau ca scop unificarea

Italiei;3. eliberarea italienilor de

sub dominație străină;

Diagrama Venn

Sarcină: Citiți ultimele două aliniate de la subpunctul Statele Italiene și numiţi scopul organizației „ Tânăra Italie”,

Sarcină: Citiți următorul subpunct din temă „Spania și Italie”, și identificaţi cauzele răscoalei spaniole de la începutul anului 1820, dacă sa atins scopul revoluția spaniolă, de cine a fost înăbușită ?

Elevii citesc textul precizat de profesor și deduc care era scopul Organizației.Răspunsuri aşteptate:- Eliberarea și unificarea statelor italiene- Instaurarea Republicii.

Elevii lecturează textul propus, Răspunsuri aşteptate:Cauzele:

1. restaurarea regimului absolutist care încălca prevederile constituției din 1812;

2. restabilirea ordinelor religioase;

3. inchiziția;4. instaurarea unui regim

represiv;Revoluția spaniola avea ca scop ca regele să semneze Constituția și să convoace cortesele (Parlamentul). Dar nu și la atins din cauza implicări lui Ludovic al XVIII-lea al Franței.Revoluția spaniola a fost înăbușită în 1823 de către armata franceză.

Lectura individuală.

Conversația

Reflecție 12 min.

Profesorul le sugerează elevilor să privească imaginea de la pagina 79 și să comenteze care este sensul ascuns al ei.

Răspunsurile așteptate posibile.1. Imaginea arată că între statele care alcătuiau Sfânta Alianță nu exista o înțelegere unanimă.2. Imaginea prezintă și cererea făcută de Franța aliatelor ei de a interveni în Revoluția din Spania. Congresul de la Verona (1822) a fost de acord cu cererea Franței și era predispus să o ajute doar dacă aceasta va fi atacată de

Observația dirijată.

Profesorul anunță noțiunile noi și le explică:

Cortese – denumire dată parlamentului spaniol și celui portughez.

Revoluție – acțiune organizată și condusă de o grupare progresistă (care antrenează în acțiune și masele populare), având ca rezultat o schimbare radicală a vieții economice, sociale și politice.

Spania. Congresul a autorizat doar o intervenție franceză în Spania.3. Se mai arată în imagine și jocurile de interese ale marilor puteri. Ludovic al XVIII e împins doar de țarul rus și împăratul austriac, deoarece Anglia a anunțat prin reprezentantul ei la Congresul de la Verona că nu se va implica în acțiunile Franței din Spania. Anglia s-a detașat astfel de politica Sfintei Alianțe.

Elevii notează în caiete noțiunile noi.

Extinderea 3 min

- Pentru lecția viitoare veți avea de învăţat tema: „Europa de Sud-Vest în perioada 1815- 1847”.Și de la Verifică-ți competențele, ultimul punct. „Apreciază consecințele transformărilor revoluționare pentru țările din Europa de Sud-Vest. Progres sau Regres.”

Profesorul le mulțumește elevilor pentru activitatea depusă pe parcursul lecției și acordă calificativele corespunzătoare elevilor în funcție de activitatea depusă în timpul lecției.

Elevii își notează în agende tema pentru acasă.