EugenRãdulescu,înspãimântat deBehemot2018/03/09  · 5 948491 340012 0 60 6 1 Vineri, 9 martie...

1
5 948491 340012 6 0 1 6 0 16 pagini Vineri, 9 martie 2018, nr. 45 (6106), anul XXVII n ÎN TRIMESTRUL AL DOILEA, Preþul energiei pe platforma bursierã destinatã populaþiei - în scãdere cu 20% PAGINA 14 n Conducerea “TMK–Artrom” a propus repartizarea profitului cãtre rezerve ºi acoperirea pierderilor din anii precedenþi PAGINA 15 n Surse: “CR Beer” negociazã preluarea diviziei “Heineken” din China PAGINA 16 n Casa de vinuri Cotnari produce 1 milion de sticle de vin, anual PAGINA 2 n Emoþii doar pentru ”linia a doua”, 18 posturi vor fi supuse la vot PAGINA 3 n Soluþie pentru gropi, taxiurile zburãtoare PAGINA 4 GRAM AUR = 160,3701 RON FRANC ELVEÞIAN = 3,9807 RON EURO= 4,6592 RON DOLAR = 3,7635 RON BCE menþine dobânda-cheie la zero B anca Centralã Europeanã (BCE) a decis, în reuniunea de politicã monetarã de ieri, sã menþinã dobânzile la nivelul actual ºi a confirmat cã programul sãu de achi- ziþii de obligaþiuni va continua cel pu- þin pânã în septembrie. Consiliul guvernatorilor BCE a menþinut dobânda de politicã mone- tarã la zero, iar dobânda la facilitatea de creditare marginalã - la 0,25%. Dobânda la depozite, perceputã bãn- cilor care stocheazã lichiditãþile în exces la banca centralã pentru o pe- rioadã de 24 de ore, a fost lãsatã la -0,40%. BCE a informat: “Intenþionãm efec- tuarea achiziþiilor nete de active, în rit- mul lunar actual de 30 de miliarde de euro, pânã la sfârºitul lunii septembrie 2018 sau ulterior, dacã va fi necesar, ºi, în orice caz, pânã când Consiliul guvernatorilor va observa o ajustare susþinutã a traiectoriei inflaþiei, în con- cordanþã cu þinta sa”. Dupã reuniunea de ieri, preºedinte- le BCE, Mario Draghi, ºi-a exprimat temerile legate de planul liderului american Donald Trump de a impune taxe la importurile de oþel ºi aluminiu, considerând cã asemenea decizii unilaterale sunt periculoase. În opinia sa, disputele comerciale ar trebui rezolvate prin negocieri multi- laterale. V.R. 2 lei POLITICIENII OLANDEZI, NEMULÞUMIÞI DE MAJORAREA SALARIULUI DIRECTORULUI ING ªeful ING - salariu de aproape 3 milioane de euro, anual l Liderul Partidului Ecologist: “Pe ce lume trãiesc ºefii de la ING?” l Ministrul olandez de Finanþe: “Majorarea salariului directorului ING este «excesivã»” l În perioada crizei financiare, ING a fost susþinutã cu banii contribuabililor C onsiliul de Administraþie de la banca olandezã ING a decis sã majoreze salariul directorului general Ralph Hamers cu aproximativ 50%, pânã la trei milioane de euro anual, însã aceastã decizie a fost criti- catã de politicienii olandezi, având în vedere cã în perioada crizei financiare ING a fost susþinutã cu banii contri- buabililor, informeazã AP. A.G. (continuare n pagina 8) Eugen Rãdulescu, înspãimântat de Behemot “Monstruozitate” considerã Eugen Rãdulescu, directorul Direcþiei de Sta- bilitate din BNR, cã ar fi ideea plafo- nãrii dobânzilor la credite, promovatã de senatorul Daniel Zamfir, prin pro- iectul de lege care a fost votat de Senat pe 26 februarie, o ex- presie pe care a folo- sit-o în cursul unei conversaþii recente purtate pe pagina sa de Facebook, dar care a ajuns sã fie reprodu- sã în spaþiul public ºi a atras reacþia liberalu- lui: “niºte angajaþi ai BNR îºi permit sã jigneascã parlamentari ai României doar pentru faptul cã lor personal nu le convine o iniþiativã legislativã”. Eugen Rãdulescu nu este Daniel Oanþã. Daniel Oanþã este un fost ziarist, an- gajat la BNR ca mulþi alþi foºti ziariºti, mulþi, mulþi foºti ziariºti, o redacþie întreagã (mai mare decât a oricãrui or- gan de presã, dacã îi adãugãm ºi pe di- rectorii ºi consultanþii BNR care fac pasul spre jurnalism, pe site-ul “opinii bnr”), din specia “io-s ziarist de mese- rie ºi BNR-ist la casierie”, care îºi per- mit obrãznicii pe care nu ºi le-au per- mis niciodatã înainte sã-i angajeze BNR, ceea ce, pe de o parte, relevã lip- sa de civilizaþie ºi caracter, laºitatea ºi oportunismul acestor persoane (iar din aceastã perspectivã, este impropriu sã fie numiþi “foºti ziariºti”, pentru cã înseamnã cã n-au fost niciodatã ziariºti cu adevãrat), iar, pe de altã parte, rele- vã faptul cã Guvernatorul BNR guver- neazã împroºcarea instituþionalã cu noroi, în politicã (“Hai PNL, curaj, jos cu instalatorul! Dupã aceea, mai ai sã scapi de 2-3 jigodii ºi-un consort ºi de- vii frecventabil. Hai, cã se poate!”, a scris Oanþã pe Facebook, cu ceva timp în urmã, ºi totuºi continuã sã fie anga- jat al BNR, în pofida privirii sticloase cu care întunecã mediul lui înconjurã- tor). Eugen Rãdulescu nu este Daniel Oanþã. Eugen Rãdulescu nu este un fost ziarist, ci a fost ceea ce este – bancher: bancher în BNR, bancher în CEC, bancher în FMI. Eugen Rãdulescu este bancher pur-sânge, are stofã de bancher ºi în mod normal nu are nevoie sã se con- troleze când se exprimã public, pen- tru cã deontologia ar trebui sã-i fie proprie, precum gramatica, astfel cã, sub aceste criterii, nu existã jus- tificare nici de ce a scris “Dacã însã apar asemenea monstruozitãþi din capetele bolnave ale unor «aleºi», este datã peste cap întreaga econo- mie, nu numai sistemul financiar”, nici de ce nu a respectat gramatica (“dacã,...atunci”). Aceastã ieºire este surprinzãtoa- re. Ceea ce surprinde, pe lângã ceea ce deja am arãtat ca fiind neaºteptat, mai este ºi îngustimea de vederi. Mãrginirea surprinde. Sã o luãm încetiºor. Pentru europeni, “monstruozitãþi” sunt elefantul ºi balena. Fiind atât de mari, balena ºi elefan- tul sunt de neînþeles ºi de aceea contea- zã drept “monstruozitãþi”. Behemot ºi Leviatan. Primul este animalul primordial, bestia pãmântului, al doilea este al apei, la care Talmudul îl adaugã pe Ziz – un grifon sau phoenix enorm, bestia vãzduhului, cu ghearele pe pãmânt, capul în cer ºi aripile acoperind soare- le. Într-o conferinþã din 1977, Jorge Luis Borges a pomenit legenda con- form cãreia Harun-al-Rasid i-ar fi tri- mis un elefant în dar lui Carol cel Mare (istoricii dateazã anul 799 drept mo- ment al sosirii unor emisari francezi la Curtea celui de al cincilea calif abasid, oferindu-i prietenia). (continuare în pagina 3) PE FONDUL PROCESELOR DIN INSTANÞà PENTRU BONUSURILE NEACORDATE, Conducerea Transelectrica susþine cã foºtii manageri nu ºi-au îndeplinit indicatorii de performanþã l ANRE a sancþionat compania, în decembrie, pentru neîndeplinirea lucrãrilor de mentenanþã l Foºtii manageri solicitã în instanþã circa 15 milioane de lei de la companie A ctualul management al Tran- selectrica (TEL) considerã nejustificatã plata componen- tei variabile a remuneraþiei foºtilor membrii ai Consiliului de Suprave- ghere ºi ai Directoratului, care au dat în judecatã compania pentru obþinerea acestor bonusuri, potrivit unei note de informare, pregãtitã pentru Adunarea generalã a acþionarilor din 29 martie. În prezent, cinci foºti membri ai Di- rectoratului (Toni Teau, Constantin Vã- duva, Octavian Lohan, Cristian Viºan ºi Ciprian Diaconu) ºi patru foºti membri CS (Ovidiu Artopolescu, Dãnuþ Sandu, Cãtãlin Chimirel ºi Radu Bugicã) au in- tentat procese împotriva Transelectrica, aceºtia solicitând în total aproximativ 15 milioane de lei plus dobânzi. Actuala conducere invocã faptul cã prevederile OUG nr. 109/2011 ºi cele ale contractelor de mandat raportate la obiectul de activitate ºi misiunea CNTEE Transelectrica SA, în condiþii- le în care profiturile realizate pânã în anul 2016, mai mari decât cele permise de metodologia ANRE, vor fi recupera- te în sensul scãderii profiturilor în pe- rioada urmãtoare prin reducerea tarife- lor: “Pe cale de consecinþã, Compania este expusã unui risc major în condiþiile în care este vorba despre o companie de utilitãþi strategicã ºi care trebuie sã aibã un comportament predictibil ºi sustena- bil pe termen mediu ºi lung, obiectiv asumat de actualul management. ADINA ARDELEANU (continuare în pagina 6) Un rãzboi pentru fiecare Hotãrît lucru, oamenii care ajung în vîrful piramidei politice, nu doar la noi, ci mai peste tot în lume, vor fieca- re un rãzboi. Cu sigu- ranþã, nu acelaºi, nu unul atotnivelator, nu cel purtat cu armele ºi tehnologia care pro- mit distrugerea totalã a lumii sau a unei bune pãrþi din ea, nu unul care sã-i þinã prea mult ocupaþi....dar un rãzboi sau mãcar ceva ce aduce cît mai mult cu rãzboiul adevãrat. La Casa Albã, Trump a ajuns Preºedinte cãlãrind armãsarii nãrãvaºi ai unui ”rãzboi cu sistemul”. Dacã real sau închipuit, rãmîne o discuþie deschisã. De cînd electoratul i-a stabi- lit ”domiciul forþat” în Pennsylvania Avenue, la numãrul 1600, rãzboaiele Preºedintelui se þin lanþ. Cele mai mul- te chiar cu oamenii care i-au stat apro- ape, ori au sãrit grãbiþi sã serveascã noua Administraþie, cu membri pro- priului partid din Congres, cu presa....! Mai ales cu presa care se încãpãþînea- zã sã nu-i fie favorabilã... necondiþio- nat, desigur, cum se cuvine unui Preºedinte, mai ales unul pe care-l cheamã Trump ºi viseazã la un mandat pe viaþã! Cu cineva a vrut, totuºi, sã trãiascã în bunã pace, dar s-a nimerit ca per- sonajul cu pricina sã fie tocmai ”Þarul de la Kremlin”. De aici i s-a tras un alt rãzboi, lo- cal, adicã la el acasã, unde s-a pus în miºcare o anchetã ofi- cialã a FBI-ului pri- vind legãturile oame- nilor principali ai cercului de putere Trump cu Rusia putinianã, cu banii ºi oamenii ”speciali” ai regimului de la Moscova. (continuare în pagina 3) Curtea de Justiþie a UE pune sub semnul întrebãrii clauzele pentru protecþia investitorilor Clauzele ISDS (Investor-State Di- spute Settlement) reprezintã un ele- ment major al tratatelor comerciale bi- laterale ºi multilaterale. ISDS a fost ºi moti- vul prelungirii nego- cierilor din jurul celor mai importante tratate comerciale multilate- rale din ultimele dece- nii, CETA (Acordul de liber schimb dintre UE ºi Canada) ºi TTIP (Parteneriatul transatlantic pentru co- merþ º i investiþii dintre UE ºi SUA). Acum legalitatea clauzelor ISDS este pusã sub semnul întrebãrii de o de- cizie recentã a Curþii de Justiþie a UE (CJUE) în procesul dintre o firmã de asigurãri din Olanda, Achmea, ºi statul slovac. “Clauza de arbitraj referitoare la protecþia investiþiilor din cadrul acor- dului dintre Olanda ºi Slovacia nu este compatibilã cu legea UE”, se aratã în comunicatul de presã de pe site-ul CJUE, din 6 martie 2018. (continuare în pagina 8) MAKE CORNEL CODIÞà În Europa, peisajul este împãrþit între o formã mocnitã de rãzboi continuu împotriva terorismului, care nu iese la suprafaþã decît dupã ce se întîmplã cîte o nenorocire ºi, respectiv, un rãzboi intern, mai precis un rãzboi al cui are nevoie de el, împotriva proiectului ºi a construcþiei europene. CÃLIN RECHEA ÎNTRUCÂT ZÃCÃMINTELE SUNT CONCESIONATE ALTOR AGENÞI ECONOMICI Transgaz: "Nu avem cum sã controlãm ce se întâmplã cu gazele extrase din Marea Neagrã" T ransgaz respinge categoric acuzaþiile cã ar face un joc în favoarea Ungariei cu privire la gazele din Marea Neagrã, dupã ce premierul ungar Viktor Orban a de- clarat, recent, cã trei companii ungare au câºtigat o licitaþie pentru a importa gazele din România. Oficialii Transgaz precizeazã, într-un comunicat, cã rezervarea capa- citãþii de transport este o condiþie prea- labilã pentru a putea demara investiþia în BRUA faza 2: "Doar în baza acelor contracte, care aratã interes pentru ga- zele care ar urma sã fie transportate, Transgaz poate trece la implementarea proiectului. A.S. (continuare în pagina 2)

Transcript of EugenRãdulescu,înspãimântat deBehemot2018/03/09  · 5 948491 340012 0 60 6 1 Vineri, 9 martie...

Page 1: EugenRãdulescu,înspãimântat deBehemot2018/03/09  · 5 948491 340012 0 60 6 1 Vineri, 9 martie 2018, nr. 45 (6106), anul XXVII 16 pagini nÎN TRIMESTRUL AL DOILEA, Preþul energiei

5 948491 340012 60160

16 paginiVineri, 9 martie 2018, nr. 45 (6106), anul XXVII

n ÎN TRIMESTRUL AL DOILEA, Preþul energieipe platforma bursierã destinatã populaþiei -în scãdere cu 20% PAGINA 14

n Conducerea “TMK–Artrom” a propusrepartizarea profitului cãtre rezerve ºiacoperirea pierderilor din anii precedenþi

PAGINA 15

n Surse: “CR Beer”negociazã preluareadiviziei “Heineken” dinChina

PAGINA 16

n Casa de vinuri Cotnari produce 1 milionde sticle de vin, anual

PAGINA 2

n Emoþii doar pentru ”linia a doua”,18 posturi vor fi supuse la vot PAGINA 3

n Soluþie pentru gropi,taxiurile zburãtoare

PAGINA 4

GRAM AUR = 160,3701 RON FRANC ELVEÞIAN = 3,9807 RON EURO= 4,6592 RON DOLAR = 3,7635 RON

BCE menþinedobânda-cheiela zero

Banca Centralã Europeanã(BCE) a decis, în reuniunea depoliticã monetarã de ieri, sã

menþinã dobânzile la nivelul actual ºia confirmat cã programul sãu de achi-ziþii de obligaþiuni va continua cel pu-þin pânã în septembrie.

Consiliul guvernatorilor BCE amenþinut dobânda de politicã mone-tarã la zero, iar dobânda la facilitateade creditare marginalã - la 0,25%.Dobânda la depozite, perceputã bãn-cilor care stocheazã lichiditãþile înexces la banca centralã pentru o pe-rioadã de 24 de ore, a fost lãsatã la-0,40%.

BCE a informat: “Intenþionãm efec-tuarea achiziþiilor nete de active, în rit-mul lunar actual de 30 de miliarde deeuro, pânã la sfârºitul lunii septembrie2018 sau ulterior, dacã va fi necesar, ºi,în orice caz, pânã când Consiliulguvernatorilor va observa o ajustaresusþinutã a traiectoriei inflaþiei, în con-cordanþã cu þinta sa”.

Dupã reuniunea de ieri, preºedinte-le BCE, Mario Draghi, ºi-a exprimattemerile legate de planul lideruluiamerican Donald Trump de a impunetaxe la importurile de oþel ºi aluminiu,considerând cã asemenea deciziiunilaterale sunt periculoase.

În opinia sa, disputele comerciale artrebui rezolvate prin negocieri multi-laterale.

V.R.

2 lei

POLITICIENII OLANDEZI, NEMULÞUMIÞI DEMAJORAREA SALARIULUI DIRECTORULUI ING

ªeful ING - salariu deaproape 3 milioane deeuro, anuall Liderul Partidului Ecologist: “Pe ce lume trãiescºefii de la ING?” lMinistrul olandez de Finanþe:“Majorarea salariului directorului ING este«excesivã»” l În perioada crizei financiare, ING afost susþinutã cu banii contribuabililor

Consiliul de Administraþie de labanca olandezã ING a decis sãmajoreze salariul directorului

general Ralph Hamers cu aproximativ50%, pânã la trei milioane de euroanual, însã aceastã decizie a fost criti-catã de politicienii olandezi, având învedere cã în perioada crizei financiareING a fost susþinutã cu banii contri-buabililor, informeazã AP.

A.G.(continuare n pagina 8)

Eugen Rãdulescu, înspãimântatde Behemot

“Monstruozitate” considerã EugenRãdulescu, directorul Direcþiei de Sta-bilitate din BNR, cã ar fi ideea plafo-nãrii dobânzilor la credite, promovatãde senatorul Daniel Zamfir, prin pro-iectul de lege care a fost votat de Senat

pe 26 februarie, o ex-presie pe care a folo-sit-o în cursul uneiconversaþii recentepurtate pe pagina sade Facebook, dar carea ajuns sã fie reprodu-sã în spaþiul public ºi aatras reacþia liberalu-

lui: “niºte angajaþi ai BNR îºi permit sãjigneascã parlamentari ai Românieidoar pentru faptul cã lor personal nu leconvine o iniþiativã legislativã”.

Eugen Rãdulescu nu este DanielOanþã.

Daniel Oanþã este un fost ziarist, an-gajat la BNR ca mulþi alþi foºti ziariºti,mulþi, mulþi foºti ziariºti, o redacþieîntreagã (mai mare decât a oricãrui or-gan de presã, dacã îi adãugãm ºi pe di-rectorii ºi consultanþii BNR care facpasul spre jurnalism, pe site-ul “opiniibnr”), din specia “io-s ziarist de mese-rie ºi BNR-ist la casierie”, care îºi per-mit obrãznicii pe care nu ºi le-au per-mis niciodatã înainte sã-i angajezeBNR, ceea ce, pe de o parte, relevã lip-sa de civilizaþie ºi caracter, laºitatea ºioportunismul acestor persoane (iar dinaceastã perspectivã, este impropriu sãfie numiþi “foºti ziariºti”, pentru cãînseamnã cã n-au fost niciodatã ziariºticu adevãrat), iar, pe de altã parte, rele-vã faptul cã Guvernatorul BNR guver-neazã împroºcarea instituþionalã cu

noroi, în politicã (“Hai PNL, curaj, joscu instalatorul! Dupã aceea, mai ai sãscapi de 2-3 jigodii ºi-un consort ºi de-vii frecventabil. Hai, cã se poate!”, ascris Oanþã pe Facebook, cu ceva timp

în urmã, ºi totuºi continuã sã fie anga-jat al BNR, în pofida privirii sticloasecu care întunecã mediul lui înconjurã-tor).

Eugen Rãdulescu nu este Daniel

Oanþã.Eugen Rãdulescu nu este un fost

ziarist, ci a fost ceea ce este – bancher:bancher în BNR, bancher în CEC,bancher în FMI.

Eugen Rãdulescu este bancherpur-sânge, are stofã de bancher ºi înmod normal nu are nevoie sã se con-troleze când se exprimã public, pen-tru cã deontologia ar trebui sã-i fieproprie, precum gramatica, astfelcã, sub aceste criterii, nu existã jus-tificare nici de ce a scris “Dacã însãapar asemenea monstruozitãþi dincapetele bolnave ale unor «aleºi»,este datã peste cap întreaga econo-mie, nu numai sistemul financiar”,nici de ce nu a respectat gramatica(“dacã,...atunci”).

Aceastã ieºire este surprinzãtoa-re.

Ceea ce surprinde, pe lângã ceea cedeja am arãtat ca fiind neaºteptat, maieste ºi îngustimea de vederi.

Mãrginirea surprinde.Sã o luãm încetiºor.Pentru europeni, “monstruozitãþi”

sunt elefantul ºi balena.Fiind atât de mari, balena ºi elefan-

tul sunt de neînþeles ºi de aceea contea-zã drept “monstruozitãþi”.

Behemot ºi Leviatan.Primul este animalul primordial,

bestia pãmântului, al doilea este alapei, la care Talmudul îl adaugã pe Ziz– un grifon sau phoenix enorm, bestiavãzduhului, cu ghearele pe pãmânt,capul în cer ºi aripile acoperind soare-le.

Într-o conferinþã din 1977, JorgeLuis Borges a pomenit legenda con-form cãreia Harun-al-Rasid i-ar fi tri-mis un elefant în dar lui Carol cel Mare(istoricii dateazã anul 799 drept mo-ment al sosirii unor emisari francezi laCurtea celui de al cincilea calif abasid,oferindu-i prietenia).

(continuare în pagina 3)

PE FONDUL PROCESELOR DIN INSTANÞÃ PENTRU BONUSURILENEACORDATE,

Conducerea Transelectrica susþinecã foºtii manageri nu ºi-au îndeplinitindicatorii de performanþãl ANRE a sancþionat compania, în decembrie, pentru neîndeplinirea lucrãrilorde mentenanþã l Foºtii manageri solicitã în instanþã circa 15 milioane de lei dela companie

Actualul management al Tran-selectrica (TEL) considerãnejustificatã plata componen-

tei variabile a remuneraþiei foºtilormembrii ai Consiliului de Suprave-ghere ºi ai Directoratului, care au datîn judecatã compania pentru obþinereaacestor bonusuri, potrivit unei note deinformare, pregãtitã pentru Adunareageneralã a acþionarilor din 29 martie.

În prezent, cinci foºti membri ai Di-rectoratului (Toni Teau, Constantin Vã-duva, Octavian Lohan, Cristian Viºan ºiCiprian Diaconu) ºi patru foºti membriCS (Ovidiu Artopolescu, Dãnuþ Sandu,Cãtãlin Chimirel ºi Radu Bugicã) au in-

tentat procese împotriva Transelectrica,aceºtia solicitând în total aproximativ 15milioane de lei plus dobânzi.

Actuala conducere invocã faptul cãprevederile OUG nr. 109/2011 ºi celeale contractelor de mandat raportate laobiectul de activitate ºi misiunea

CNTEE Transelectrica SA, în condiþii-le în care profiturile realizate pânã înanul 2016, mai mari decât cele permisede metodologia ANRE, vor fi recupera-te în sensul scãderii profiturilor în pe-rioada urmãtoare prin reducerea tarife-lor: “Pe cale de consecinþã, Companiaeste expusã unui risc major în condiþiileîn care este vorba despre o companie deutilitãþi strategicã ºi care trebuie sã aibãun comportament predictibil ºi sustena-bil pe termen mediu ºi lung, obiectivasumat de actualul management.

ADINA ARDELEANU(continuare în pagina 6)

Un rãzboi pentru fiecareHotãrît lucru, oamenii care ajung în

vîrful piramidei politice, nu doar lanoi, ci mai peste tot în lume, vor fieca-

re un rãzboi. Cu sigu-ranþã, nu acelaºi, nuunul atotnivelator, nucel purtat cu armele ºitehnologia care pro-mit distrugerea totalãa lumii sau a uneibune pãrþi din ea, nuunul care sã-i þinã

prea mult ocupaþi....dar un rãzboi saumãcar ceva ce aduce cît mai mult curãzboiul adevãrat.

La Casa Albã, Trump a ajunsPreºedinte cãlãrind armãsarii nãrãvaºiai unui ”rãzboi cu sistemul”. Dacã realsau închipuit, rãmîne o discuþiedeschisã. De cînd electoratul i-a stabi-

lit ”domiciul forþat” în PennsylvaniaAvenue, la numãrul 1600, rãzboaielePreºedintelui se þin lanþ. Cele mai mul-te chiar cu oamenii care i-au stat apro-

ape, ori au sãrit grãbiþi sã serveascãnoua Administraþie, cu membri pro-priului partid din Congres, cu presa....!Mai ales cu presa care se încãpãþînea-zã sã nu-i fie favorabilã... necondiþio-

nat, desigur, cum se cuvine unuiPreºedinte, mai ales unul pe care-lcheamã Trump ºi viseazã la un mandatpe viaþã! Cu cineva a vrut, totuºi, sã

trãiascã în bunã pace,dar s-a nimerit ca per-sonajul cu pricina sãfie tocmai ”Þarul de laKremlin”. De aici i s-atras un alt rãzboi, lo-cal, adicã la el acasã,unde s-a pus înmiºcare o anchetã ofi-cialã a FBI-ului pri-vind legãturile oame-

nilor principali ai cercului de putereTrump cu Rusia putinianã, cu banii ºioamenii ”speciali” ai regimului de laMoscova.

(continuare în pagina 3)

Curtea deJustiþie a UEpune sub semnulîntrebãriiclauzele pentruprotecþiainvestitorilor

Clauzele ISDS (Investor-State Di-spute Settlement) reprezintã un ele-ment major al tratatelor comerciale bi-laterale ºi multilaterale.

ISDS a fost ºi moti-vul prelungirii nego-cierilor din jurul celormai importante tratatecomerciale multilate-rale din ultimele dece-nii, CETA (Acordul deliber schimb dintre UEºi Canada) ºi TTIP(Parteneriatul transatlantic pentru co-merþ º i investiþii dintre UE ºi SUA).

Acum legalitatea clauzelor ISDSeste pusã sub semnul întrebãrii de o de-cizie recentã a Curþii de Justiþie a UE(CJUE) în procesul dintre o firmã deasigurãri din Olanda, Achmea, ºi statulslovac.

“Clauza de arbitraj referitoare laprotecþia investiþiilor din cadrul acor-dului dintre Olanda ºi Slovacia nu estecompatibilã cu legea UE”, se aratã încomunicatul de presã de pe site-ulCJUE, din 6 martie 2018.

(continuare în pagina 8)

MAKE

CORNELCODIÞÃ

În Europa, peisajul este împãrþit întreo formã mocnitã de rãzboi continuu

împotriva terorismului, care nu iese lasuprafaþã decît dupã ce se întîmplã cîte

o nenorocire ºi, respectiv, un rãzboiintern, mai precis un rãzboi al cui arenevoie de el, împotriva proiectului ºi a

construcþiei europene.

CÃLINRECHEA

ÎNTRUCÂT ZÃCÃMINTELE SUNT CONCESIONATEALTOR AGENÞI ECONOMICI

Transgaz: "Nu avem cum sãcontrolãm ce se întâmplã cugazele extrase din Marea Neagrã"

Transgaz respinge categoricacuzaþiile cã ar face un joc înfavoarea Ungariei cu privire la

gazele din Marea Neagrã, dupã cepremierul ungar Viktor Orban a de-clarat, recent, cã trei companii ungareau câºtigat o licitaþie pentru a importagazele din România.

Oficialii Transgaz precizeazã,într-un comunicat, cã rezervarea capa-citãþii de transport este o condiþie prea-labilã pentru a putea demara investiþiaîn BRUA faza 2: "Doar în baza acelorcontracte, care aratã interes pentru ga-

zele care ar urma sã fie transportate,Transgaz poate trece la implementareaproiectului.

A.S.(continuare în pagina 2)