CJUE: JUSTIÞIA ROMÂNÃ SE POATE ÎmprumutaþiiînCHF ... · 5 948491 340012 7 50 5 3 2lei Vineri,...
1
5 948491 340012 5 7 3 5 0 Vineri, 27 februarie 2015, nr. 40 (5375), anul XXIV 16 pagini 2 lei 13 miliarde euro – ieºiri din depozitele bãncilor elene, în ianuarie Grecii au retras, în ianuarie anul acesta, aproape 13 miliarde de euro din depozitele constituite la bãncile din þarã, faþã de cinci miliarde de euro în decembrie 2014, pe fondul amplificãrii temerilor privind situa- þia financiarã a þãrii, respectiv a vii- torului acesteia în zona euro, anunþã Banca Centralã Europeanã (BCE). La începutul acestei luni, BCE a încetat sã mai accepte obligaþiuni greceºti drept colateral (garanþii) pentru creditele acordate bãncilor comerciale elene, astfel cã sarcina fi- nanþãrii acestor instituþii a cãzut pe banca centralã de la Atena. Totuºi, BCE deþine controlul situaþiei, în condiþiile în care împrumuturile de care pot beneficia bãncile greceºti prin intermediul liniei de finanþare de urgenþã (ELA) de la banca centra- lã a Greciei sunt aprobate de BCE. Decizia BCE, împreunã cu ieºirile masive din depozite, au ge- nerat creºterea dependenþei credi- torilor eleni de finanþarea de urgen- þã de la Banca Centralã a Greciei, însã aceasta este mai scumpã decât împrumuturile de la BCE. Preºedintele BCE, Mario Draghi, apãrã cu tãrie politica bãncii pe care o conduce, faþã de Grecia, chiar dacã aceasta a fost criticatã, afimând cã nu face decât sã respecte normele în materie. V.R. Milionarul feroviar Costel Comana s-a sinucis de frica DNA l Acesta suferise în ultima perioadã mai multe intervenþii chirurgicale O mul de afaceri Costel Co- mana, care controla socie- tatea Regiotrans ºi era an- chetat într-un dosar de corupþie - în care partenerul sãu de afaceri, Iorgu Ganea, a fost arestat - este pasagerul gãsit mort în toaleta unui avion, care efec- tua un zbor din Colum- bia în Costa Rica. Presa din þara de destinaþie, citatã de Noticiasrcn.com, a relatat, ieri, cã românul se numeºte Costel Co- mana ºi are 53 de ani. El plecase din Brazilia spre Costa Rica, trecând prin Bogota, pentru a evita – con- form sursei citate - sã fie prins de cã- tre autoritãþi. Potrivit site-ului, bãrbatul era însoþit în avion de o femeie, care a sesizat cã este nervos ºi cã a mers la toaletã de mai multe ori. Dupã o perioadã mai îndelungatã, în care Costel Comana nu s-a întors la locul sãu din avion, femeia a mers ºi a bã- tut la uºa toaletei. Neprimind niciun rãspuns, a forþat uºa, împreunã cu personalul de bord, românul fiind descoperit fãrã viaþã. Primele informaþii despre si- nistra întâmplare au fost date de compania columbianã Avianca, citatã de Xinhua, în pagina elec- tronicã. OVIDIU VRÂNCEANU (continuare în pagina 4) CE: Corupþia ºi fraudele din achiziþiile publice rãmân o problemã în România Campania freneticã anticorupþie derulatã de procurori, în ultimele luni, pare sã nu fi fost suficient de "zgomotoasã" pentru Comisia Euro- peanã (CE). Potrivit Raportului de þarã pe 2015 al CE, corupþia ºi frau- dele din achiziþiile publice rãmân o problemã în România. Totodatã, in- certitudinile legislative provoacã ineficienþã atât în sectorul public, cât ºi în cel privat. Dificultãþile din sistemul achiziþii- lor publice sunt determinate de o combinaþie de mai mulþi factori, între care lipsa de stabilitate ºi fragmenta- rea cadrului legislativ, verificãrile de- ficitare din sistemul instituþional, ca- litatea concurenþei în achiziþiile pu- blice ºi capacitatea administrativã a cumpãrãtorilor din sistemul public, inclusiv capacitatea ºi competenþa personalului care se ocupã de proce- durile de achiziþii publice, atât la nivel naþional, cât ºi local. Adoptarea strategiei pentru achi- ziþii publice este aºteptatã sã aibã loc în acest an. “Tratarea problemei corupþiei ºi a fraudelor în achiziþiile publice rãm- âne o provocare”, se aratã în raport. Reprezentanþi ai societãþii civile au observat diferenþe majore între numãrul de cazuri de nereguli identi- ficate ºi urmãrite în diferite zone ale þãrii ºi de cãtre diferite agenþii. Autoritãþile locale sunt în mod special afectate de lipsa transparen- þei în alocarea fondurilor publice, iar riscurile de corupþie în atribuirea contractelor publice la nivel local sunt substanþiale, potrivit raportului, care noteazã cã utilizarea repetatã a excepþiilor afecteazã transparenþa ºi deschiderea faþã de piaþã ºi creeazã posibilitatea pentru corupþie. Un alt motiv special de îngrijorare în domeniul achiziþiilor publice este conflictul de interese. În 2014, Agenþia Naþionalã de Inte- gritate a rezolvat 514 cazuri, din care 101 s-au referit la conflicte de interese administrative, iar 60 la conflicte de interese de naturã penalã. Multe dintre aceste cazuri implicã politicieni ºi ofi- ciali publici la nivel local. În aceste condiþii, un sistem de prevenþie (ex-ante), dezvoltat de Agenþia Naþionalã de Integritate, ar trebui, potrivit Comisiei Europene, sã ajute la prevenirea ºi identifica- rea mai eficientã a conflictelor de interese. (A.A.) (continuare în pagina 4) n Alina Bica, judecatã pentru cã a luat mitã ºi l-a favorizat pe Tender PAGINA 3 n Societatea Academicã Românã propune simplificarea fiscalitãþii ºi privatizarea colectãrii taxelor PAGINA 4 n Nicolae Zamfir: “Mãgurele Science Park va costa circa un miliard de euro” PAGINA 2 n Cererile pentru serviciile de turism medical au crescut cu 15% PAGINA 11 GRAM AUR = 152,7533 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,1178 RON EURO = 4,4252 RON DOLAR = 3,8932 RON CJUE: JUSTIÞIA ROMÂNà SE POATE PRONUNÞA ASUPRA DOBÂNZII ªI COMISIONULUI DE RISC Piperea: “Instanþa trebuie sã reia miile de dosare suspendate în ultimii patru ani” J ustiþia noastrã este în mãsurã sã decidã asupra caracterului abu- ziv pe care-l pot avea clauzele referitoare la dobândã ºi la comisio- nul de risc dintr-un contract de cre- dit, dupã cum a stabilit Curtea de Ju- stiþie a Uniunii Europene (CJUE). Instanþa europeanã a luat aceastã hotãrâre într-un proces intentat de Ioana Ofelia ºi Bogdan Matei împo- triva Volksbank România, fiind pri- mul caz ce face referire la dobânda ºi comisionul de risc impuse de o ban- cã din România asupra cãruia CJUE se exprimã, potrivit avocatului Ghe- orghe Piperea. Speþa Matei contra Volksbank România vizeazã douã contracte de credit - unul în euro ºi altul în franci elveþieni -, în care banca îºi rezerva dreptul cã modifice unilateral dobânda în funcþie de evoluþiile pie- þei ºi percepea un comision de risc, potrivit unui comunicat al CJUE. În aceste condiþii, CJUE spune cã obiectul principal al contractului ºi preþul acestuia “nu acoperã, în prin- cipiu, tipuri de clauze (…) care, pe de o parte, permit, în anumite condi- þii, creditorului sã modifice în mod unilateral rata dobânzii ºi, pe de altã parte, prevãd un «comision de risc» perceput de acesta”, subliniind cã justiþia româneascã poate analiza acest lucru. Gheorghe Piperea ne-a explicat: “Pânã acum, justiþia noastrã suspenda dosarele cu astfel de speþe pe motivul cã cele douã componente (n.r. dobânda ºi comisionul de risc) ar face parte din preþul contractului ºi cã, astfel, instanþa nu poate interveni. De fapt, era evident din 2010 cã, dacã o clauzã þine de costul unui contract, nu înseamnã cã justiþia nu se poate expri- ma asupra ei. Încã de atunci CJUE a decis pe astfel de speþe, existând ca- zuri celebre pe speþe similare, cum este Kasler împotriva OTP Ungaria sau Aziz împotriva CatalunyaCaixa. Chiar dacã este vorba despre preþ, clauza poate fi neinteligibilã pentru client, iar instanþa poate analiza dacã aceasta este abuzivã sau nu, având în vedere cã prevederile UE nu permit ca într-un contract de credit sã existe clauze neinteligibile. E.O. (continuare în pagina 15) REZULTATELE PROCESULUI DE RESTRUCTURARE ASF se-ncurcã în propriile cifre M area restructurare a Auto- ritãþii de Supraveghere Financiarã (ASF) a tre- cut, în sfârºit, de prima etapã, dupã cum ne anunþã, cu mândrie, institu- þia, la aproape doi ani de la desfiin- þarea fostelor comisii CNVM, CSA ºi CSSPP. Însã cifrele prezentate nu sunt demne de atâta laudã pe cât ºi-ar dori Autoritatea ºi pe cât se auto-ridicã în slãvi aceasta. Personalul ASF s-a redus la 382 salariaþi în posturi de execuþie, 46 de ºefi serviciu ºi 10 directori, iar 42 de posturi au rãmas vacante, potrivit comunicatului ASF, care mai aratã: “În acelaºi timp, Fondul de Garanta- re a Asiguraþilor are acum 28 de sala- riaþi. Rezultã astfel cã, dupã 1 martie 2015, ASF va avea un numãr efectiv de 466 de salariaþi, o reducere de 143 de salariaþi faþã de martie 2014 ºi mai puþin cu 252 faþã de totalul de 718, câþi au fost preluaþi în 2013 de la CNVM, CSA ºi CSSPP prin OUG nr. 93/2012”. În primul rând, cele 42 de posturi rãmase vacante urmeazã sã fie scoa- se la concurs, aºa cã numãrul efectiv de salariaþi va creºte de la 466, la 508. ASF vrea sã spunã cã a redus sub- stanþial personalul, de la giganticul total de 718, “câþi au fost preluaþi în 2013 de la CNVM, CSA ºi CSSPP”. În acest punct, ASF se contrazice cu unul dintre primele comunicate pe care le-a dat. Pe 30 mai 2013, ASF a transmis: “Fostele autoritãþi de reglementare comasate în ASF (CNVM, CSSPP ºi CSA) însumau, la data înfiinþãrii ASF, aproximativ 540 de persoane”. Cine greºeºte? ASF-ul de atunci sau cel de acum? Într-adevãr, dupã înfiinþarea ASF au mai fost fãcute angajãri, astfel cã, la 1 iulie 2013, personalul ajunsese la 627 salariaþi, însã niciodatã nu s-a vorbit de 718. Miºu Negriþoiu, preºedintele ASF, a prezentat, pe 2 septembrie 2014, o nouã organigramã ASF, care prevede limitarea numãrului de posturi la 495 (de la 609). Din nou, 609 diferã de 718! ADINA ARDELEANU (continuare în pagina 13) PE SITE-UL ZIARULUI BURSA Împrumutaþii în CHF contrazic vehement Banca Naþionalã A trecut o lunã ºi jumãtate de când a izbucnit criza creditelor în franci elve- þieni (CHF), ca urmare a deciziei Bãncii Centrale a Elveþiei sã ridice pragul de 1,2 CHF/EUR, im- pus în 2011. De atunci, împrumutaþii în aceastã monedã au plãtit, sau ar fi trebuit sã plãteascã, o ratã semnificativ mai mare decât cea de la finalul anului trecut, apropiindu-se cu paºi repezi cea de-a doua (peste unii deja au tre- cut douã scadenþe). Deºi, iniþial, se pãrea cã parlamen- tarii ar urma sã adopte în regim de urgenþã un act legislativ care sã vinã în ajutorul debitorilor în CHF, exu- beranþa lor s-a stins repede, astfel cã, în ultima vreme, nu a mai venit nicio informaþie în acest sens, dinspre Par- lament. Pânã ºi Autoritatea Naþionalã a Protecþiei Consumatorilor (ANPC) a ajuns la concluzia cã o conversie la curs istoric plus 20% (aºa cum cer împrumutaþii) nu ar fi posibilã, su- bliniind, la unison cu Banca Naþio- nalã a României (BNR), cã singura soluþie rãmâne în mâna bãncilor, care ar trebui sã negocieze cu oame- nii, individual. Aºa este - bãncile ar trebui sã discute cu oamenii, mãcar acum, în cel de-al 12-lea ceas -, dar semnalele din partea consumatorilor sunt cã negocierile nu au nicio finalitate ºi cã operatorii bancari vin cu diverse condiþii nefavorabile debitorilor. Doar douã bãnci au anunþat, în ul- timele zile, cã au câteva propuneri care sã vinã în sprijinul împrumuta- þilor în CHF, subliniind, însã, cã nu toate dosarele sunt de naturã sã fie negociate. În aceste condiþii, cei care au cre- dite în CHF au adoptat diverse forme de protest, prin mitinguri în stradã ºi prin plata fragmentatã a ratelor, cu monede începând de la un ban. Reprezentanþii Grupului clienþi- lor împrumutaþi în franci elveþieni sunt în curs de înfiinþare a unei echipe de negociere, care, potrivit informaþiilor postate pe pagina lor de socializare, “va cuprinde toate competenþele - financiar-bancare, juridice ºi drepturi ale consmatori- lor”. Andreea Cristoforidis, unul dintre iniþiatorii Grupului, anunþã cã din echipã va face parte câte un respon- sabil pentru fiecare bancã. “Toþi cei înscriºi vor fi reprezentaþi în acelaºi val de negociere/pentru fiecare bancã în parte. Ne propunem ca negocierea sã înceapã în a doua jumãtate a lui martie, pânã atunci strângem documentele”, subliniazã domnia sa, adãugând cã, între timp, boicotarea bãncilor va continua. EMILIA OLESCU (continuare în pagina 15) JUSTITIE Clienþii bãncilor anunþã un nou miting, pentru luna martie.
Transcript of CJUE: JUSTIÞIA ROMÂNÃ SE POATE ÎmprumutaþiiînCHF ... · 5 948491 340012 7 50 5 3 2lei Vineri,...
-
5 948491 340012 57350
Vineri, 27 februarie 2015, nr. 40 (5375), anul XXIV 16 pagini2 lei
13 miliardeeuro – ieºiridin depozitelebãncilor elene,în ianuarie
Grecii au retras, în ianuarie anulacesta, aproape 13 miliarde de eurodin depozitele constituite la bãnciledin þarã, faþã de cinci miliarde deeuro în decembrie 2014, pe fondulamplificãrii temerilor privind situa-þia financiarã a þãrii, respectiv a vii-torului acesteia în zona euro, anunþãBanca Centralã Europeanã (BCE).
La începutul acestei luni, BCE aîncetat sã mai accepte obligaþiunigreceºti drept colateral (garanþii)pentru creditele acordate bãncilorcomerciale elene, astfel cã sarcina fi-nanþãrii acestor instituþii a cãzut pebanca centralã de la Atena. Totuºi,BCE deþine controlul situaþiei, încondiþiile în care împrumuturile decare pot beneficia bãncile greceºtiprin intermediul liniei de finanþarede urgenþã (ELA) de la banca centra-lã a Greciei sunt aprobate de BCE.
Decizia BCE, împreunã cuieºirile masive din depozite, au ge-nerat creºterea dependenþei credi-torilor eleni de finanþarea de urgen-þã de la Banca Centralã a Greciei,însã aceasta este mai scumpã decâtîmprumuturile de la BCE.
Preºedintele BCE, Mario Draghi,apãrã cu tãrie politica bãncii pe careo conduce, faþã de Grecia, chiar dacãaceasta a fost criticatã, afimând cã nuface decât sã respecte normele înmaterie.
V.R.
Milionarul feroviarCostel Comana s-asinucis de frica DNAl Acesta suferise în ultima perioadã mai multeintervenþii chirurgicale
Omul de afaceri Costel Co-mana, care controla socie-tatea Regiotrans ºi era an-chetat într-un dosar de corupþie -în care partenerul sãu de afaceri,Iorgu Ganea, a fost arestat - estepasagerul gãsit mort în toaletaunui avion, care efec-tua un zbor din Colum-bia în Costa Rica.
Presa din þara de destinaþie, citatãde Noticiasrcn.com, a relatat, ieri,cã românul se numeºte Costel Co-mana ºi are 53 de ani. El plecase dinBrazilia spre Costa Rica, trecândprin Bogota, pentru a evita – con-form sursei citate - sã fie prins de cã-tre autoritãþi.
Potrivit site-ului, bãrbatul era
însoþit în avion de o femeie, care asesizat cã este nervos ºi cã a mers latoaletã de mai multe ori. Dupã operioadã mai îndelungatã, în careCostel Comana nu s-a întors la loculsãu din avion, femeia a mers ºi a bã-tut la uºa toaletei. Neprimind niciun
rãspuns, a forþat uºa,împreunã cu personalulde bord, românul fiind
descoperit fãrã viaþã.Primele informaþii despre si-
nistra întâmplare au fost date decompania columbianã Avianca,citatã de Xinhua, în pagina elec-tronicã.
OVIDIU VRÂNCEANU
(continuare în pagina 4)
CE: Corupþia ºi fraudele din achiziþiile publicerãmân o problemã în România
Campania freneticã anticorupþiederulatã de procurori, în ultimeleluni, pare sã nu fi fost suficient de"zgomotoasã" pentru Comisia Euro-peanã (CE). Potrivit Raportului deþarã pe 2015 al CE, corupþia ºi frau-dele din achiziþiile publice rãmân oproblemã în România. Totodatã, in-certitudinile legislative provoacãineficienþã atât în sectorul public, câtºi în cel privat.
Dificultãþile din sistemul achiziþii-lor publice sunt determinate de ocombinaþie de mai mulþi factori, întrecare lipsa de stabilitate ºi fragmenta-rea cadrului legislativ, verificãrile de-
ficitare din sistemul instituþional, ca-litatea concurenþei în achiziþiile pu-blice ºi capacitatea administrativã acumpãrãtorilor din sistemul public,inclusiv capacitatea ºi competenþapersonalului care se ocupã de proce-durile de achiziþii publice, atât la nivelnaþional, cât ºi local.
Adoptarea strategiei pentru achi-ziþii publice este aºteptatã sã aibã locîn acest an.
“Tratarea problemei corupþiei ºi afraudelor în achiziþiile publice rãm-âne o provocare”, se aratã în raport.
Reprezentanþi ai societãþii civileau observat diferenþe majore între
numãrul de cazuri de nereguli identi-ficate ºi urmãrite în diferite zone aleþãrii ºi de cãtre diferite agenþii.
Autoritãþile locale sunt în modspecial afectate de lipsa transparen-þei în alocarea fondurilor publice, iarriscurile de corupþie în atribuireacontractelor publice la nivel localsunt substanþiale, potrivit raportului,care noteazã cã utilizarea repetatã aexcepþiilor afecteazã transparenþa ºideschiderea faþã de piaþã ºi creeazãposibilitatea pentru corupþie.
Un alt motiv special de îngrijorareîn domeniul achiziþiilor publice esteconflictul de interese.
În 2014, Agenþia Naþionalã de Inte-gritate a rezolvat 514 cazuri, din care101 s-au referit la conflicte de intereseadministrative, iar 60 la conflicte deinterese de naturã penalã. Multe dintreaceste cazuri implicã politicieni ºi ofi-ciali publici la nivel local.
În aceste condiþii, un sistem deprevenþie (ex-ante), dezvoltat deAgenþia Naþionalã de Integritate, artrebui, potrivit Comisiei Europene,sã ajute la prevenirea ºi identifica-rea mai eficientã a conflictelor deinterese. (A.A.)
(continuare în pagina 4)
n Alina Bica, judecatã pentru cã a luat mitãºi l-a favorizat pe Tender
PAGINA 3
n Societatea Academicã Românã propunesimplificarea fiscalitãþii ºi privatizareacolectãrii taxelor
PAGINA 4
n Nicolae Zamfir:“Mãgurele Science Parkva costa circa un miliardde euro”
PAGINA 2
n Cererile pentruserviciile de turismmedical au crescutcu 15%
PAGINA 11
GRAM AUR = 152,7533 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,1178 RON EURO = 4,4252 RON DOLAR = 3,8932 RON
CJUE: JUSTIÞIA ROMÂNÃ SE POATEPRONUNÞA ASUPRA DOBÂNZII ªICOMISIONULUI DE RISC
Piperea: “Instanþa trebuie sãreia miile de dosare suspendateîn ultimii patru ani”
Justiþia noastrã este în mãsurã sãdecidã asupra caracterului abu-ziv pe care-l pot avea clauzelereferitoare la dobândã ºi la comisio-nul de risc dintr-un contract de cre-dit, dupã cum a stabilit Curtea de Ju-stiþie a Uniunii Europene (CJUE).
Instanþa europeanã a luat aceastãhotãrâre într-un proces intentat deIoana Ofelia ºi Bogdan Matei împo-triva Volksbank România, fiind pri-mul caz ce face referire la dobânda ºicomisionul de risc impuse de o ban-cã din România asupra cãruia CJUEse exprimã, potrivit avocatului Ghe-orghe Piperea.
Speþa Matei contra VolksbankRomânia vizeazã douã contracte decredit - unul în euro ºi altul în francielveþieni -, în care banca îºi rezervadreptul cã modifice unilateraldobânda în funcþie de evoluþiile pie-þei ºi percepea un comision de risc,potrivit unui comunicat al CJUE.
În aceste condiþii, CJUE spune cãobiectul principal al contractului ºipreþul acestuia “nu acoperã, în prin-cipiu, tipuri de clauze (…) care, pede o parte, permit, în anumite condi-þii, creditorului sã modifice în mod
unilateral rata dobânzii ºi, pe de altãparte, prevãd un «comision de risc»perceput de acesta”, subliniind cãjustiþia româneascã poate analizaacest lucru.
Gheorghe Piperea ne-a explicat:“Pânã acum, justiþia noastrã suspendadosarele cu astfel de speþe pe motivulcã cele douã componente (n.r.dobânda ºi comisionul de risc) ar faceparte din preþul contractului ºi cã,astfel, instanþa nu poate interveni. Defapt, era evident din 2010 cã, dacã oclauzã þine de costul unui contract, nuînseamnã cã justiþia nu se poate expri-ma asupra ei. Încã de atunci CJUE adecis pe astfel de speþe, existând ca-zuri celebre pe speþe similare, cumeste Kasler împotriva OTP Ungariasau Aziz împotriva CatalunyaCaixa.
Chiar dacã este vorba despre preþ,clauza poate fi neinteligibilã pentruclient, iar instanþa poate analiza dacãaceasta este abuzivã sau nu, având învedere cã prevederile UE nu permitca într-un contract de credit sã existeclauze neinteligibile.
E.O.
(continuare în pagina 15)
REZULTATELE PROCESULUI DERESTRUCTURARE
ASF se-ncurcãîn propriile cifreMarea restructurare a Auto-ritãþii de SupraveghereFinanciarã (ASF) a tre-cut, în sfârºit, de prima etapã, dupãcum ne anunþã, cu mândrie, institu-þia, la aproape doi ani de la desfiin-þarea fostelor comisii CNVM, CSAºi CSSPP.
Însã cifrele prezentate nu suntdemne de atâta laudã pe cât ºi-ar doriAutoritatea ºi pe cât se auto-ridicã înslãvi aceasta.
Personalul ASF s-a redus la 382salariaþi în posturi de execuþie, 46 deºefi serviciu ºi 10 directori, iar 42 deposturi au rãmas vacante, potrivitcomunicatului ASF, care mai aratã:“În acelaºi timp, Fondul de Garanta-re a Asiguraþilor are acum 28 de sala-riaþi. Rezultã astfel cã, dupã 1 martie2015, ASF va avea un numãr efectiv
de 466 de salariaþi, o reducere de 143de salariaþi faþã de martie 2014 ºi maipuþin cu 252 faþã de totalul de 718,câþi au fost preluaþi în 2013 de laCNVM, CSA ºi CSSPP prin OUGnr. 93/2012”.
În primul rând, cele 42 de posturirãmase vacante urmeazã sã fie scoa-se la concurs, aºa cã numãrul efectivde salariaþi va creºte de la 466, la508.
ASF vrea sã spunã cã a redus sub-stanþial personalul, de la giganticultotal de 718, “câþi au fost preluaþi în2013 de la CNVM, CSAºi CSSPP”.
În acest punct, ASF se contrazicecu unul dintre primele comunicatepe care le-a dat. Pe 30 mai 2013,ASF a transmis: “Fostele autoritãþide reglementare comasate în ASF(CNVM, CSSPP ºi CSA) însumau,
la data înfiinþãrii ASF, aproximativ540 de persoane”.
Cine greºeºte? ASF-ul de atuncisau cel de acum?
Într-adevãr, dupã înfiinþarea ASFau mai fost fãcute angajãri, astfel cã,la 1 iulie 2013, personalul ajunsesela 627 salariaþi, însã niciodatã nu s-avorbit de 718.
Miºu Negriþoiu, preºedinteleASF, a prezentat, pe 2 septembrie2014, o nouã organigramã ASF, careprevede limitarea numãrului deposturi la 495 (de la 609). Din nou,609 diferã de 718!
ADINA ARDELEANU
(continuare în pagina 13)
PE SITE-UL ZIARULUI BURSA
Împrumutaþii în CHFcontrazic vehement
Banca Naþionalã
Atrecut o lunã ºi jumãtatede când a izbucnit crizacreditelor în franci elve-þieni (CHF), ca urmare a
deciziei Bãncii Centrale a Elveþiei sãridice pragul de 1,2 CHF/EUR, im-pus în 2011.
De atunci, împrumutaþii în aceastãmonedã au plãtit, sau ar fi trebuit sãplãteascã, o ratã semnificativ maimare decât cea de la finalul anuluitrecut, apropiindu-se cu paºi repezicea de-a doua (peste unii deja au tre-cut douã scadenþe).
Deºi, iniþial, se pãrea cã parlamen-tarii ar urma sã adopte în regim deurgenþã un act legislativ care sã vinãîn ajutorul debitorilor în CHF, exu-beranþa lor s-a stins repede, astfel cã,în ultima vreme, nu a mai venit nicioinformaþie în acest sens, dinspre Par-lament.
Pânã ºi Autoritatea Naþionalã aProtecþiei Consumatorilor (ANPC) aajuns la concluzia cã o conversie lacurs istoric plus 20% (aºa cum cerîmprumutaþii) nu ar fi posibilã, su-bliniind, la unison cu Banca Naþio-
nalã a României (BNR), cã singurasoluþie rãmâne în mâna bãncilor,care ar trebui sã negocieze cu oame-nii, individual.
Aºa este - bãncile ar trebui sãdiscute cu oamenii, mãcar acum, încel de-al 12-lea ceas -, dar semnaleledin partea consumatorilor sunt cãnegocierile nu au nicio finalitate ºicã operatorii bancari vin cu diversecondiþii nefavorabile debitorilor.
Doar douã bãnci au anunþat, în ul-timele zile, cã au câteva propunericare sã vinã în sprijinul împrumuta-
þilor în CHF, subliniind, însã, cã nutoate dosarele sunt de naturã sã fienegociate.
În aceste condiþii, cei care au cre-dite în CHF au adoptat diverse formede protest, prin mitinguri în stradã ºiprin plata fragmentatã a ratelor, cumonede începând de la un ban.
Reprezentanþii Grupului clienþi-lor împrumutaþi în franci elveþienisunt în curs de înfiinþare a uneiechipe de negociere, care, potrivitinformaþiilor postate pe pagina lorde socializare, “va cuprinde toatecompetenþele - financiar-bancare,juridice ºi drepturi ale consmatori-lor”.
Andreea Cristoforidis, unul dintreiniþiatorii Grupului, anunþã cã dinechipã va face parte câte un respon-sabil pentru fiecare bancã.
“Toþi cei înscriºi vor fi reprezentaþiîn acelaºi val de negociere/pentrufiecare bancã în parte. Ne propunemca negocierea sã înceapã în a douajumãtate a lui martie, pânã atuncistrângem documentele”, subliniazãdomnia sa, adãugând cã, între timp,boicotarea bãncilor va continua.
EMILIA OLESCU
(continuare în pagina 15)
JUSTITIE
Clienþii bãncilor anunþã un nou miting, pentru luna martie.
