BogdanOlteanu-fazaspasmodicã aBãnciiNaþionaleaRomâniei · 5 948491 340012 60 5 7 2 2lei Luni, 1...
1
5 948491 340012 6 2 7 5 0 Luni, 1 august 2016, nr. 146 (5726), anul XXV 16 pagini 2 lei n Moody’s: Bãncile elene vor atrage mai multe depozite dupã atenuarea restricþiilor pe miºcãrile de capital PAGINA 6 n Borza nu exclude intrarea în insolvenþã a Polisano Distribuþie PAGINA 15 n “ArcelorMittal” a obþinut, în trimestrul al doilea, cel mai mare profit din ultimii doi ani PAGINA 16 n RENAªTEREA UNUI BRAND ROMÂNESC Produsele Pell Amar sunt exportate în Spania, SUA ºi, în curând, în Japonia PAGINA 4 n STUDIU KEYSFIN: Vara lui 2016, cea mai profitabilã pentru turismul autohton, din ultimii zece ani PAGINA 2 n ASOCIAÞIA PRESEI DIN ROMÂNIA, DESPRE REPRESIUNILE ASUPRA PRESEI ÎN TURCIA “Cuvintele nu pot fi arestate” PAGINA3 GRAM AUR = 0 RON FRANC EURO = 4,5152 RON DOLARON GRAM AUR = 172,4392 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,1184 RON EURO = 4,4654 RON DOLAR = 4,0203 RON Bogdan Olteanu - faza spasmodicã a Bãncii Naþionale a României C ând spun numele “Bog- dan Olteanu”, imi vin în minte alte nume, o listã pe care o reproduc de-a valma: Mugur Isãrescu, Dinu Patri- ciu, Alina Gorghiu, Lucian Isar, So- rin Ovidiu Vîntu, Cãlin Popescu Tã- riceanu, Daniel Zamfir, Gheorghe Piperea. Mintea mea îi adu- ce, involuntar, în jurul lui, cum ºi pe mine însumi mã aduce, pentru cã am avut câteva fulgurante contacte personale, dar reunirea de nume nu înseamnã, ne- apãrat, cã persoanele care le poartã, to- ate, ar juca vreun rol în aceastã întâmplare nemaivãzutã, nemaiauzitã, când un actual viceguvernator al Bãn- cii Naþionale a României este pe cale sã fie arestat pentru corupþia sa din viaþa anterioarã activitãþii de bancher (pentru cã, în calitate de bancher al BNR, este superimun, conform Legii). Întâmplarea loveºte mortal în presti- giul Bãncii Naþionale a României, pre- stigiu aflat, deja, din pãcate, în faza spasmodicã, dupã greºelile de poziþio- nare ºi comunicare cu publicul, în dez- baterile care au pre- cedat adoptarea Le- gii dãrii în platã, oca- zie în care Bogdan Olteanu a fost prima- dona împinsã în dez- bateri televizate. Impresia lãsatã de Bogdan Olteanu a fost cã ºi-ar dori sã-ºi învingã inter- locutorul, pe iniþiatorul Legii dãrii în platã, deputatul Daniel Zamfir, mo- bilizându-ºi agerimea, fluenþa ver- balã ºi cunoºtinþele ca sã-i compro- mitã competenþa acestuia, în ochii publicului. Dar aceasta a fost o greºealã. Problema Legii dãrii în platã nu ar fi trebuit tratatã de Banca Naþionalã a României drept un conflict cu clien- tela sistemului bancar (chiar dacã, or- bite de interesul imediat, bãncile aºa au perceput-o), ci drept presiune pu- blicã pentru schim- barea spiritului care guverneazã servicii- le bancare - o reorga- nizare cu preþ cu mult mai mic, faþã de cele presupuse de profunzimea schimbãrilor pe care le prefigureazã criza financiarã euro- peanã ºi de aiurea. Isãrescu ºi Olteanu ar fi trebuit sã aibã înþelepciunea sã înþeleagã. (continuare în pagina 15) Inflaþia din zona euro urcã la cel mai ridicat nivel din ultimele opt luni Rata anualã a inflaþiei din zona euro a urcat la 0,2% în iulie, de la 0,1% în luna precedentã, respectiv de la -0,1% în mai, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele opt luni, conform datelor preliminare publi- cate vineri de Oficiul European de Statisticã (Eurostat). Nivelul atins în iulie depãºeºte estimãrile analiºtilor, care anticipau o inflaþie de 0,1%. În iulie, în zona euro, cele mai mari creºteri de preþuri au fost înre- gistrate la alimente, alcool ºi þigãri (1,4%, faþã de un avans de 0,9% în luna precedentã) ºi servicii (1,2%, comparativ cu un plus de 1,1% în iu- nie). În schimb, preþul energiei a scã- zut cu 6,6%, dupã un declin de 6,4% Tot vineri, Eurostat a anunþat cã avansul economic din zona euro a încetinit în trimestrul al doilea, pe fondul incertitudinilor anterioare votului Marii Britanii pentru ieºirea din UE (exprimat în 23 iunie). PIB-ul zonei euro a crescut cu 0,3% în aprilie-iunie 2016, faþã de trimestrul anterior, dupã o expansiu- ne de 0,6% în primul trimestru. V.R. AURELIAN DOCHIA, REFERITOR LA RECTIFICAREA BUGETARÃ: “Este foarte posibil sã depãºim þinta deficitului bugetar de 3%” l Tãieri de fonduri la transporturi, agriculturã, dezvoltare, finanþe ºi culturã l Dochia: “Probabil cã va fi nevoie sã tãiem în continuare din cheltuieli, având în vedere nerealizãrile la încasãri” Suntem aproape sã depãºim þinta de deficit bugetar de 3%, avertizeazã analistul economic Aurelian Dochia, care subliniazã cã aceastã situaþie este efectul mãsurilor adoptate de Guvernul Ponta. Afirmaþia domniei sale vine în contextul în care Ministerul Finanþe- lor Publice (MFP) a publicat propu- nerea sa de rectificare bugetarã - pri- ma din acest an - în care menþioneazã cã deficitul bugetar pe anul în curs va fi menþinut la 2,8% din PIB în termeni cash, respectiv 2,95% din PIB potrivit metodologiei ESA. Proiectul de rectificare alocã fon- duri suplimentare pentru mai multe domenii, printre care se numãrã sã- nãtatea ºi învaþãmântul, dar ºi servi- ciile de informaþii ºi taie din cheltu- ielile de la transporturi, agriculturã, dezvoltare, finanþe ºi culturã. MFP anunþã cã sumele alocate sectoarelor menþionate mai sus sunt necesare pentru aplicarea mãsurilor legislative adoptate în cursul anului curent ºi pentru continuarea proiec- telor de investiþii fezabile. EMILIA OLESCU (continuare în pagina 8) DOSARUL PENAL DIICOT ªI AMENDA ANAF ACHITATà DE COMPANIE Îndeplinirea obligaþiilor de raportare de cãtre OMV Petrom, în analiza ASF l Autoritatea spune cã a cerut clarificãri emitentului, într-un rãspuns adresat ziarului BURSA Îndeplinirea obligaþiilor de raportare de cãtre OMV Pe- trom SA privind un posibil do- sar penal în care compania este investigatã de procurorii DIICOT, pentru o evaziune fiscalã de aproape 120 milioa- ne de lei, dar ºi amenda pe care OMV a primit-o ºi a achitat-o, în urma unui control fiscal de fond, face obiectul unei anali- ze la nivelul Autoritãþii de Su- praveghere Financiarã (ASF), fiind solicitate clarificãri emi- tentului OMV Petrom, ne-au trans- mis oficialii Autoritãþii, la finalul sãp- tãmânii trecute, urmând ca, ulterior finalizãrii analizei, sã fie dispuse, dupã caz, mãsurile care se impun. Reprezentanþii ASF ne-au decla- rat: “În conformitate cu pre- vederile legislaþiei specifice pieþei de capital, un emitent are obligaþia sã facã publi- ce, de îndatã ce este posibil, informaþiile privilegiate care se referã în mod direct la acesta. Informaþia privilegiatã este definitã ca fiind acea informa- þie cu caracter precis, care nu a fost fãcutã publicã ºi care, în cazul în care ar fi fãcutã publi- cã, ar putea influenþa semnifi- cativ preþul instrumentelor financia- re în cauzã. (A.S.) (continuare în pagina 15) O INSTITUÞIE AL CÃRUI TERMEN DE GARANÞIE A FOST DEPêIT DE MULT Dezastrul intervenþiei FMI pentru “salvarea” Greciei, Irlandei ºi Portugaliei a ieºit la luminã Acoperirea mediaticã a testelor de stres bancare din Europa, mai ales în cursul sãptãmânii tre- cute, a pus în umbrã publicarea unui raport cu implicaþii deosebit de grave pentru obiec- tivele Fondului Mone- tar Internaþional, mo- dul de lucru ºi asuma- rea responsabilitãþii în cadrul institu- þiei. Raportul “FMI ºi crizele din Gre- cia, Irlanda ºi Portugalia”, realizat de Biroul de Evaluare Independentã al FMI (IEO, Independent Evaluation Office), analizeazã implicarea insti- tuþiei financiare internaþionale în “soluþionarea” crizelor din cele trei þãri, ca parte a Troicii din care au mai fãcut parte Comisia Europeanã ºi BCE. Raportul integral poate fi consultat la adresa http://www.ieo-imf.org/ ieo/pa- ges/CompletedEvaluation267.aspx. IEO a fost înfiinþat în 2001 pentru “evaluarea independentã ºi obiecti- vã a politicilor ºi activitãþilor Fondu- lui”, dupã cum se aratã pe site-ul in- stituþiei. Raportul aratã cã membrii de vârf ai instituþiei au fãcut greºeli grave în evaluarea situaþiei din Grecia, s-au concentrat nejustificat asupra susþi- nerii monedei unice ºi au ignorat semnalele premergãtoare crizei. Activitatea de “salvare” s-a des- fãºurat, de multe ori, doar în cadrul unor grupuri de lucru ad-hoc, unde a lipsit “responsabilitatea ºi transpa- renþa”. “Anumite documente referitoare la problemele delicate au fost elabo- rate în afara cadrului existent”, iar auditorii IEO nu au avut acces la o serie de documente cheie ºi nu au reuºit sã stabileascã cine a luat anumite decizii ºi pe baza cãror informaþii. (continuare în pagina 3) Vorba activistului Liviu Mihaiu: “Vîntu n-are acþiuni la mine sau la conºtiinþa mea”, o declaraþie fãcutã dupã nu- mirea sa din postul de ziarist la “Caþavencu” (organ de presã aflat, atunci, în proprietatea lui Vîntu), direct în po- stul de Guvernator al Deltei Dunãrii, în anul 2008, când a mai spus ºi cã “Vîntu e doar un iubitor al Deltei, n-are afa- ceri în Deltã din câte ºtiu, doar douã hoteluri”. Mã rog, Armagedoanele spuneau cã avea vreo trei, spre pa- tru - “Lebãda” din Criºan, “Sulina” din Sulina ºi “Salcia” din Maliuc, precum ºi tabãra de tineret “Roºu”, care þinuse de BTT -, dar Mihaiu avea dreptate, au fost închise toate, în aºteptarea unei modernizãri care n-a venit niciodatã ºi deci n-a avut nici douã, n-a avut nimic nici el ºi nici altcineva n-a mai avut. Din cele ºtiute de Mihaiu, care ºtie de toate ca ziarist, ba chiar ºtie ºi sã guverneze Delta Dunãrii, ei bine, între cele ºtiute de el nu figura ºi flota de ºapte nave din Portul Tulcea a lui Vîntu, trase ulterior pe braþul Sfântul Gheorghe (dupã cum tot Armaghedoanele susþin). Consonant cu inocenþa în relaþia sa cu ºeful sãu Vîntu, între cele ºtiute de Liviu Mihaiu nu figureazã nici ºpaga de douã milioane de euro, despre care DNA afirmã cã Vîntu a plãtit-o lui Cãlin Popescu Tãriceanu (premierul acelei pe- rioade), pentru ca ziaristul satiric sã devinã Guvernatorul Deltei Dunãrii. Nu, acest miracol, Liviu Mihaiu l-a pus pe seama excepþio- nalelor sale priceperi manageriale, care, pânã atunci, zãcu- serã într-o latenþã atât de adâncã, încât se poate spune cã se aflau într-o latenþã a latenþei. Noroc de ochiul sfredelitor al lui Tãriceanu (cu care, de alt- fel, se cunoºtea bine ºi de mult), noroc de intuiþia fenome- nalã a lui Vîntu ºi noroc de eventuala intermediere dintre unul ºi celãlalt, întreprinsã de voiosul preºedinte de atunci al Camerei Deputaþilor, Bogdan Olteanu, care, dupã cum pretinde DNA, ºi-ar fi însuºit jumãtate din ºpagã, motiv pentru care, vineri, se pregãtea sã-l înhaþe preventiv, 30 de zile. Altfel, Mihaiu ar fi rãmas activist, dar latent. MAKE Semnul mirãrii! (BURSA, 23 martie 2015) Justiþia este independentã. Aceastã propoziþie este esenþia- lã în interpretarea întâmplãrilor din jurul DNA. Ea este o propoziþie recentã. Dacã aceastã propoziþie nu ar fi apãrut, atunci toate arestãrile DNA ar fi reprezentat o agendã politicã. Astfel, când DNA a arestat-o pe Elena Udrea, puteam gândi cã ar fi rãzbunarea lui Voiculescu, arestarea lui Vâlcov ar putea reprezenta pregãtirile PNL pentru preluarea guvernãrii, unde, virgulã, arestarea lui ªova nu ar fi decât un mic bobârnac, punct. (A.S.) (continuare în pagina 15) Vineri searã, Bogdan Olteanu a fost plasat în arest la domiciliu ºi a anunþat cã astãzi îºi va da demisia de la BNR . CÃLIN RECHEA Doar un alt test de stres pentru neliniºtea Europei Autoritatea Bancarã Europeanã (EBA) a publicat vineri, 29 iulie 2016, rezultatele ultimului test de stres bancar din Europa, în cadrul cã- ruia au fost evaluate 51 de bãnci din mai multe þãri ale zonei euro ºi bãn- cile importante cu acþionariat majo- ritar local din Polonia, Ungaria, Norvegia, Suedia ºi Marea Britanie. CÃLIN RECHEA (continuare în pagina 3) VICEGUVERNATORUL BNR LIVIU VOINEA „Bãncile noastre nu au nevoie de capitalizare de la acþionarii lor” Faptul cã unele bãnci din afara þã- rii care au subsidiare ºi la noi înregis- treazã, în scenariul advers imaginat în cadrul testelor de stres efectuate de Autoritatea Bancarã Europeanã (EBA), pierderi ºi necesar de capita- lizare, nu afecteazã sistemul bancar din România, pentru cã instituþiile fi- nanciare de pe piaþa noastrã nu au nevoie de bani de la bãncile mamã, ne-a explicat domnul Liviu Voinea, viceguvernator al Bãncii Naþionale a României (BNR). Domnia sa ne-a spus: „Aceste re- zultate anunþate de EBA nu au impact asupra sistemului bancar din Româ- nia, pentru cã bãncile noastre cu capi- tal strãin înregistreazã o ratã medie a fondurilor proprii mai mare de 19%, faþã de 13,2% - cât este nivelul eu- ropean. (EMILIA OLESCU) (continuare în pagina 3) Ziarul BURSA a anunþat încã de acum un an ºi jumãtate cã DNA se ocupã de Bogdan Olteanu
Transcript of BogdanOlteanu-fazaspasmodicã aBãnciiNaþionaleaRomâniei · 5 948491 340012 60 5 7 2 2lei Luni, 1...
-
5 948491 340012 62750
Luni, 1 august 2016, nr. 146 (5726), anul XXV 16 pagini2 lein Moody’s: Bãncile elene vor atrage mai
multe depozite dupã atenuarearestricþiilor pe miºcãrile de capital
PAGINA 6
n Borza nu exclude intrareaîn insolvenþã a Polisano Distribuþie
PAGINA 15
n “ArcelorMittal” aobþinut, în trimestrul aldoilea, cel mai mareprofit din ultimii doi ani
PAGINA 16
n RENAªTEREA UNUI BRANDROMÂNESCProdusele Pell Amarsunt exportate în Spania,SUA ºi, în curând, în Japonia
PAGINA 4
n STUDIU KEYSFIN: Vara lui 2016, cea maiprofitabilã pentru turismul autohton, din ultimiizece ani PAGINA 2
n ASOCIAÞIA PRESEI DIN ROMÂNIA, DESPREREPRESIUNILE ASUPRA PRESEI ÎN TURCIA“Cuvintele nu pot fi arestate” PAGINA3
GRAM AUR = 0 RON FRANC EURO = 4,5152 RON DOLARONGRAM AUR = 172,4392 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,1184 RON EURO = 4,4654 RON DOLAR = 4,0203 RON
Bogdan Olteanu - faza spasmodicãa Bãncii Naþionale a României
Când spun numele “Bog-dan Olteanu”, imi vin înminte alte nume, o listãpe care o reproduc de-a
valma: Mugur Isãrescu, Dinu Patri-ciu, Alina Gorghiu, Lucian Isar, So-rin Ovidiu Vîntu, Cãlin Popescu Tã-riceanu, DanielZamfir, GheorghePiperea.
Mintea mea îi adu-ce, involuntar, în jurullui, cum ºi pe mineînsumi mã aduce,pentru cã am avutcâteva fulgurante contacte personale,dar reunireadenumenu înseamnã, ne-apãrat, cã persoanele care le poartã, to-ate, ar juca vreun rol în aceastãîntâmplare nemaivãzutã, nemaiauzitã,când un actual viceguvernator al Bãn-cii Naþionale a României este pe calesã fie arestat pentru corupþia sa din
viaþa anterioarã activitãþii debancher (pentru cã, în calitate debancher al BNR, este superimun,conform Legii).
Întâmplarea loveºte mortal în presti-giulBãnciiNaþionaleaRomâniei, pre-stigiu aflat, deja, din pãcate, în fazaspasmodicã, dupã greºelile de poziþio-nare ºi comunicare cu publicul, în dez-baterile care au pre-cedat adoptarea Le-gii dãrii în platã, oca-zie în care BogdanOlteanua fostprima-dona împinsã în dez-bateri televizate.
Impresia lãsatãde Bogdan Olteanua fost cã ºi-ar dori sã-ºi învingã inter-locutorul, pe iniþiatorul Legii dãrii înplatã, deputatul Daniel Zamfir, mo-bilizându-ºi agerimea, fluenþa ver-balã ºi cunoºtinþele ca sã-i compro-
mitã competenþa acestuia, în ochiipublicului.
Dar aceasta a fost o greºealã.Problema Legii dãrii în platã nu ar
fi trebuit tratatã de Banca Naþionalã aRomâniei drept un conflict cu clien-tela sistemului bancar (chiar dacã, or-bite de interesul imediat, bãncile aºaau perceput-o), ci drept presiune pu-
blicã pentru schim-barea spiritului careguverneazã servicii-le bancare - o reorga-nizare cu preþ cumult mai mic, faþã decele presupuse dep r o f u n z i m e aschimbãrilor pe care
le prefigureazã criza financiarã euro-peanã ºi de aiurea.
Isãrescu ºi Olteanu ar fi trebuit sãaibã înþelepciunea sã înþeleagã.
(continuare în pagina 15)
Inflaþia din zonaeuro urcã la celmai ridicat niveldin ultimele optluni
Rata anualã a inflaþiei din zonaeuro a urcat la 0,2% în iulie, de la0,1% în luna precedentã, respectivde la -0,1% în mai, atingând cel mairidicat nivel din ultimele opt luni,conform datelor preliminare publi-cate vineri de Oficiul European deStatisticã (Eurostat).
Nivelul atins în iulie depãºeºteestimãrile analiºtilor, care anticipauo inflaþie de 0,1%.
În iulie, în zona euro, cele maimari creºteri de preþuri au fost înre-gistrate la alimente, alcool ºi þigãri(1,4%, faþã de un avans de 0,9% înluna precedentã) ºi servicii (1,2%,comparativ cu un plus de 1,1% în iu-nie). În schimb, preþul energiei a scã-zut cu 6,6%, dupã un declin de 6,4%în iunie.
Tot vineri, Eurostat a anunþat cãavansul economic din zona euro aîncetinit în trimestrul al doilea, pefondul incertitudinilor anterioarevotului Marii Britanii pentru ieºireadin UE (exprimat în 23 iunie).
PIB-ul zonei euro a crescut cu0,3% în aprilie-iunie 2016, faþã detrimestrul anterior, dupã o expansiu-ne de 0,6% în primul trimestru.
V.R.
AURELIAN DOCHIA, REFERITORLA RECTIFICAREA BUGETARÃ:
“Este foarte posibil sã depãºimþinta deficitului bugetar de 3%”l Tãieri de fonduri la transporturi, agriculturã,dezvoltare, finanþe ºi culturãlDochia: “Probabilcã va fi nevoie sã tãiem în continuare din cheltuieli,având în vedere nerealizãrile la încasãri”
Suntem aproape sã depãºim þintade deficit bugetar de 3%, avertizeazãanalistul economic Aurelian Dochia,care subliniazã cã aceastã situaþieeste efectul mãsurilor adoptate deGuvernul Ponta.
Afirmaþia domniei sale vine încontextul în care Ministerul Finanþe-lor Publice (MFP) a publicat propu-nerea sa de rectificare bugetarã - pri-ma din acest an - în care menþioneazãcã deficitul bugetar pe anul în curs vafi menþinut la 2,8% din PIB întermeni cash, respectiv 2,95% dinPIB potrivit metodologiei ESA.
Proiectul de rectificare alocã fon-duri suplimentare pentru mai multedomenii, printre care se numãrã sã-nãtatea ºi învaþãmântul, dar ºi servi-ciile de informaþii ºi taie din cheltu-ielile de la transporturi, agriculturã,dezvoltare, finanþe ºi culturã.
MFP anunþã cã sumele alocatesectoarelor menþionate mai sus suntnecesare pentru aplicarea mãsurilorlegislative adoptate în cursul anuluicurent ºi pentru continuarea proiec-telor de investiþii fezabile.
EMILIA OLESCU
(continuare în pagina 8)
DOSARUL PENAL DIICOT ªI AMENDA ANAF ACHITATÃ DECOMPANIE
Îndeplinirea obligaþiilor de raportarede cãtre OMV Petrom, în analiza ASFl Autoritatea spune cã a cerut clarificãri emitentului, într-un rãspunsadresat ziarului BURSA
Îndeplinirea obligaþiilor deraportare de cãtre OMV Pe-trom SAprivind un posibil do-sar penal în care companiaeste investigatã de procuroriiDIICOT, pentru o evaziunefiscalã de aproape 120 milioa-ne de lei, dar ºi amenda pe careOMV a primit-o ºi a achitat-o,în urma unui control fiscal defond, face obiectul unei anali-ze la nivelul Autoritãþii de Su-praveghere Financiarã (ASF),fiind solicitate clarificãri emi-tentului OMV Petrom, ne-au trans-mis oficialii Autoritãþii, la finalul sãp-tãmânii trecute, urmând ca, ulterior
finalizãrii analizei, sã fie dispuse,dupã caz, mãsurile care se impun.
Reprezentanþii ASF ne-au decla-
rat: “În conformitate cu pre-vederile legislaþiei specificepieþei de capital, un emitentare obligaþia sã facã publi-ce, de îndatã ce este posibil,informaþiile privilegiatecare se referã în mod directla acesta.
Informaþia privilegiatã estedefinitã ca fiind acea informa-þie cu caracter precis, care nu afost fãcutã publicã ºi care, încazul în care ar fi fãcutã publi-cã, ar putea influenþa semnifi-
cativ preþul instrumentelor financia-re în cauzã. (A.S.)
(continuare în pagina 15)
O INSTITUÞIE AL CÃRUI TERMEN DE GARANÞIE A FOSTDEPêIT DE MULT
Dezastrul intervenþiei FMI pentru “salvarea”Greciei, Irlandei ºi Portugaliei a ieºit la luminã
Acoperirea mediaticã a testelor destres bancare din Europa, mai ales încursul sãptãmânii tre-cute, a pus în umbrãpublicarea unui raportcu implicaþii deosebitde grave pentru obiec-tivele Fondului Mone-tar Internaþional, mo-dul de lucru ºi asuma-rea responsabilitãþii în cadrul institu-þiei.
Raportul “FMI ºi crizele din Gre-cia, Irlanda ºi Portugalia”, realizat deBiroul de Evaluare Independentã alFMI (IEO, Independent Evaluation
Office), analizeazã implicarea insti-tuþiei financiare internaþionale în“soluþionarea” crizelor din cele treiþãri, ca parte a Troicii din care au maifãcut parte Comisia Europeanã ºi BCE.Raportul integral poate fi consultat laadresa http://www.ieo-imf.org/ ieo/pa-ges/CompletedEvaluation267.aspx.
IEO a fost înfiinþat în 2001 pentru“evaluarea independentã ºi obiecti-vã a politicilor ºi activitãþilor Fondu-lui”, dupã cum se aratã pe site-ul in-stituþiei.
Raportul aratã cã membrii de vârfai instituþiei au fãcut greºeli grave înevaluarea situaþiei din Grecia, s-au
concentrat nejustificat asupra susþi-nerii monedei unice ºi au ignoratsemnalele premergãtoare crizei.
Activitatea de “salvare” s-a des-fãºurat, de multe ori, doar în cadrulunor grupuri de lucru ad-hoc, unde alipsit “responsabilitatea ºi transpa-renþa”.
“Anumite documente referitoarela problemele delicate au fost elabo-rate în afara cadrului existent”, iarauditorii IEO nu au avut acces la oserie de documente cheie ºi nu aureuºit sã stabileascã cine a luat anumitedecizii ºi pe baza cãror informaþii.
(continuare în pagina 3)
Vorba activistului Liviu Mihaiu: “Vîntu n-are acþiuni la
mine sau la conºtiinþa mea”, o declaraþie fãcutã dupã nu-
mirea sa din postul de ziarist la “Caþavencu” (organ de
presã aflat, atunci, în proprietatea lui Vîntu), direct în po-
stul de Guvernator al Deltei Dunãrii, în anul 2008, când a
mai spus ºi cã “Vîntu e doar un iubitor al Deltei, n-are afa-
ceri în Deltã din câte ºtiu, doar douã hoteluri”.
Mã rog, Armagedoanele spuneau cã avea vreo trei, spre pa-
tru - “Lebãda” din Criºan, “Sulina” din Sulina ºi “Salcia” din
Maliuc, precum ºi tabãra de tineret “Roºu”, care þinuse de
BTT -, dar Mihaiu avea dreptate, au fost închise toate, în
aºteptarea unei modernizãri care n-a venit niciodatã ºi deci
n-a avut nici douã, n-a avut nimic nici el ºi nici altcineva n-a
mai avut.
Din cele ºtiute de Mihaiu, care ºtie de toate ca ziarist, ba
chiar ºtie ºi sã guverneze Delta Dunãrii, ei bine, între cele
ºtiute de el nu figura ºi flota de ºapte nave din Portul Tulcea
a lui Vîntu, trase ulterior pe braþul Sfântul Gheorghe (dupã
cum tot Armaghedoanele susþin).
Consonant cu inocenþa în relaþia sa cu ºeful sãu Vîntu,
între cele ºtiute de Liviu Mihaiu nu figureazã nici ºpaga de
douã milioane de euro, despre care DNA afirmã cã Vîntu a
plãtit-o lui Cãlin Popescu Tãriceanu (premierul acelei pe-
rioade), pentru ca ziaristul satiric sã devinã Guvernatorul
Deltei Dunãrii.
Nu, acest miracol, Liviu Mihaiu l-a pus pe seama excepþio-
nalelor sale priceperi manageriale, care, pânã atunci, zãcu-
serã într-o latenþã atât de adâncã, încât se poate spune cã
se aflau într-o latenþã a latenþei.
Noroc de ochiul sfredelitor al lui Tãriceanu (cu care, de alt-
fel, se cunoºtea bine ºi de mult), noroc de intuiþia fenome-
nalã a lui Vîntu ºi noroc de eventuala intermediere dintre
unul ºi celãlalt, întreprinsã de voiosul preºedinte de atunci
al Camerei Deputaþilor, Bogdan Olteanu, care, dupã cum
pretinde DNA, ºi-ar fi însuºit jumãtate din ºpagã, motiv
pentru care, vineri, se pregãtea sã-l înhaþe preventiv, 30 de
zile.
Altfel, Mihaiu ar fi rãmas activist, dar latent.
MAKESemnul mirãrii! (BURSA, 23 martie 2015)
Justiþia este independentã.Aceastã propoziþie este esenþia-
lã în interpretarea întâmplãrilor dinjurul DNA.
Ea este o propoziþie recentã.Dacã aceastã propoziþie nu ar fi
apãrut, atunci toate arestãrile DNAar fi reprezentat o agendã politicã.Astfel, când DNA a arestat-o pe
Elena Udrea, puteam gândi cãar fi rãzbunarea lui Voiculescu,arestarea lui Vâlcov ar puteareprezenta pregãtirile PNLpentru preluarea guvernãrii,unde, virgulã, arestarea luiªova nu ar fi decât un micbobârnac, punct. (A.S.)
(continuare în pagina 15)
Vineri searã, BogdanOlteanu a fost plasat înarest la domiciliu ºi a
anunþat cã astãzi îºi vada demisia de la BNR .
CÃLINRECHEA
Doar un alt testde stres pentruneliniºtea Europei
Autoritatea Bancarã Europeanã(EBA) a publicat vineri, 29 iulie2016, rezultatele ultimului test destres bancar din Europa, în cadrul cã-ruia au fost evaluate 51 de bãnci dinmai multe þãri ale zonei euro ºi bãn-cile importante cu acþionariat majo-ritar local din Polonia, Ungaria,Norvegia, Suedia ºi Marea Britanie.
CÃLIN RECHEA
(continuare în pagina 3)
VICEGUVERNATORULBNR LIVIU VOINEA
„Bãncile noastrenu au nevoie decapitalizare de laacþionarii lor”
Faptul cã unele bãnci din afara þã-rii care au subsidiare ºi la noi înregis-treazã, în scenariul advers imaginatîn cadrul testelor de stres efectuatede Autoritatea Bancarã Europeanã(EBA), pierderi ºi necesar de capita-lizare, nu afecteazã sistemul bancardin România, pentru cã instituþiile fi-nanciare de pe piaþa noastrã nu aunevoie de bani de la bãncile mamã,ne-a explicat domnul Liviu Voinea,viceguvernator al Bãncii Naþionale aRomâniei (BNR).
Domnia sa ne-a spus: „Aceste re-zultate anunþate de EBA nu au impactasupra sistemului bancar din Româ-nia, pentru cã bãncile noastre cu capi-tal strãin înregistreazã o ratã medie afondurilor proprii mai mare de 19%,faþã de 13,2% - cât este nivelul eu-ropean. (EMILIA OLESCU)
(continuare în pagina 3)
Ziarul BURSA a anunþat încã de acum un an ºijumãtate cã DNA se ocupã de Bogdan Olteanu
