03.03.2014 Etnologie si folclor (curs)

Trasaturile specific ale folclorului

• Raportul traditie-comunitate

• Caracterul colectiv- taportul dintre individ si comunitate

• Caracterul oral ( oralitatea)

• Caracterul anonim

• Caracterul sincretic

Raportul traditie-comunitate

Tratidie > lat. Traditio – a da mai departe, a transmite

Traditia = cultura

-in perioada tribala, dezvoltarea traditiei si traditia era ceva sacru

-receptivitatea culturii se manifesta prin asimilarea valorilor diferite

-traditia folclorica= un sistem de tipare structurale prestabilite similar cuvintelor in raport cu limba; repertoriu de imagini artistice; mentalitate colectiva

-pe planul general al vietii folclorice exista obiceiuri noi alaturi de cele vechi, de pilda: nuntile moderne/ nuntile vechi. (viata folclorica)

-exista creatii vechi alaturi de cele noi : cantece moderne/ doine (repertoriul folcloric)

- pe planul aceleiasi variante folclorice –variantele „Miorita”

-coexistenta noului si vechiului in cadrul aceleiasi variante : noutatea consta in legatura continua, rationalizarea contiintei umane ce determina schimbarea generala a atitudinii care intervine in timp, de exemplu : colindul.

-se paraseste functia sacra si capata o functie estetica

Descantecele- au continut fix (textele sacre din secolul IV)

Caracterul colectiv

-vizeaza raportul dintre individ si comunitate

-in cultura populara esti valoros in contextul in care textul este primit de colectivitate

-„Opera folclorica este rezultat al dinamismului interpretarilor, devenita model prin desele reluari, uneori variante reusite dar de multe ori nereusite. Unele si altele coexista reciproc in urma unui proces formativ. Perfectiunea artistica demonstreaza caracterul fiind al creatiei de a nu fi imobila, ci dinamica, fluctuanta.

Oralitatetea

-este destinata receptarii

Caracterul anonim

-vizeaza esenta culturii populare

Caracterul sineretic

-pluralitatea de limbaje aristice

03.03.2014 Etnolgie si folclor (seminar)

Miorita

-creatie artistica, dinamismul interior fiind egal cu cel exterior.

-nu avem de a face cu o casatorie cu moartea ci cu frica de moarte

Circulatia si tipologia:

-la origine era colind

-a fost dusa mai departeprin transhumanta de ciobani si preluata de lautari profesionisti

10.03.2014 Etnologie si folclor(curs)

Ritualul

-Un set de practici realizat intr-o succesiune cu caracater traditional

Ritualurile pot fi : sacre ( sfintirea casei, martisor) sau profane ( sarbatori nationale, doar daca este imparatasit de intreaga tara)

Definitie si trasturi

El reflecta credintele cele mai profunde si le obiectiveaza

rit- au aceiasi radacina indo-europeana; rit=arta

Trimite la ordinea cosmosului, ordnea dintre zei si oameni, dar si intre oameni; desemneaza sensul intocmirii.

Ritul= ceea ce trebuie facut

Majoritatea ritualurilor sunt de fapt activitati puternic stilizate. contextualitate si puternic simbolice care ajuta duhurile umane sa recunoasca, sa exemplifice si sa actualizeze anumite idei, valori si credinti umane : celebrari familiare si comunitare, ceremoniale sacre si seculare dar si o alta gama de vartietati. Ca sa putem vorbi de ritual avem nevoie de un set de credinte si valori pe care membrii grupului le accepta si confirma. Ritualul insusi isi sustine importanta.

Majoritatea ritualurilor au o componnta statica si una dinamica cu trasaturi esentiale care sunt repetate si cunoscute dar care lasa loc de variatie depinzand de grup sau de comunitate.

Ritualurile constituie manifestari interioare ale unor atitudini , credinte si valori interioare; ofera expresia concreta a atitudinilor si credintelor intangibile.

Ritual : dimensiune sensibila : activ verbale/orale; non-verba;e; confera caracterul de realitate.Exista un cadru inteligibil ce separa ritualul de evenimente cotidiene.

Functia acestuia este de a alerta oameni cu privire la semnificatia actiunii pe care cadrul o cuprinde; un anume gest sau rostire smnalizeaza inceputul sau sfarsitul ritualului.

Definitie: Ritualurile trebuie considerate ca un ansamblu relativ modificat, avand un aspect corporal, verbal , gestura; cu caracater mai mult sau mai putin repetititv cu o puternica incarcatura simbolica pentru cei de fata, bazate pe o adeziune mintala eventual neconstientizata si a caror eficienta asteptata nu tine de logica pur empirica ce s-ar putea epuiza in relatia cauza-efect.

Ritualurile se impart in 3 categorii :

1) Ritualurile de criza sunt intelese ca ritualuri ocazionale, performate cu scopul de a indeparta un fenomen de criza. Aceste ritui apar in circumstante unice si tind sa organizeze comportametul comunitatii in asa fel incat criza sa fie indepartata in siguranta si echilibrul sa fie restabilit. Aceste rituri includ si ritualurile de vindecare.

2)Ritualurile calendaristice sunt periodice, recurente. Au de-a face cu succesiunea anotimpurilor si se coroboreaza cu muncile sezoniere.

3)Ritualurile de tacere sunt numite si biografice : nasterea copilaria, pubertatea, logodna, nunta, maternitatea, moartea.

Ritualurile suporta o impartire in functie de gradul de complexitate :

1. O structura mai putin elaborata care se intampla fara a fi planuit din timo, apar ca un raspuns la o problema specifica si nu au suport verbal. Pot fi actualizate si nu este necesar un spatiu.

2.O structura elaborata - actiuni puternic stilizate, evenimente colective

Asa cum exista obiceiuri inventate, exista si ritualuri inventate. Atat cele traditionale cat si cele recente exprima si intaresc identitatea comunitatii.

Ritualul profan fara alta intentie decat propria realizare si i legatura cu valori importante, se multumeste cu intensitatea sa emotionala. Nu se supune unei transcendenti in sens religios, ci doar unei alteritati

17.03.2014 Etnologie si folclor ( curs)

I.P. Culianu

L. Lips

L. Blaga

E.B. Tybor

J. Frazer

- asemanatorul produce asemanator

-contactul produce contagiune

-imaginea contine obiectul

In inchipuirea gandirii primitive, cauza si efectul se nasc din puterile si fenomenele nevazute, iar aceasta lume nevazuta este fireasca si reala, caci potrivit felului lor de a gandi supernaturalul este o realitate concreta, ceea ce noi am socoti intre credinte este, pentru omul primitiv, o destainuire a stiintei sale. De accea tot ce face si gandeste el urmareste sa cunoasca in dublul conceptiei sale magice despre lume, toate lucrurile si elementele care leaga lumea vazuta si nevazuta.

Aceste efort de a pune in relatie aceste lucruri se numeste magie.

Raportul religie populara/ religie oficiala este dinamic si instabil.

Raportul oficial versus popular nu este stabil. In diacronie continutul celor doi termeni se schimba, ceea ce astazi apare ca religie populara maine poate ajunge in domeniul religiei oficiale fie ca parte a portului insitutional deja existent sau ca parte a unei noi religii. Insa si intre aceste noi religii se va individualiza in timp , iar cand contextul va fi favorabil un nou nucleu de practici periferice va constitui o noua religie.

L.N. Primano "religia ar exista cumva ca o existenta pura care se contamineaza atunci cand vine in atingere cu o comunitate traditionala ""

Marius Marian Balasa : pentru omul real fundamentul idei de sacru tine totusi de o centralitate a eului si se integreaza nevoii individului de a-si consolida si propulsa aceste ego personal. Oamenii adora pe Dumnezeu sau pe Sfinti pe un zeu sau altul in nadejdea obtinerii la schimb de beneficii directe. Religia populara este acumularea pana la amalgamare de idei si de practici favorabile. Aceasta favorabilitate fata de necesitatile individului de grup fara posibila coexistenta a formelor si ideilor variate estompeaza conflictul sau incompatibilitatea si genereaza pragmatismul.

17.03.2014 Etnologie si folclor (seminar)

Mesterul Manole

Mircea Eliade :

-omul nu lupta impotriva mortii

-transfigurarea mortii cu casatoria

-elemente pagane si arhaice

-emite o pozitie echilibrata in disputa Blaga-Staht

Blaga - critica filosofica

-supozitia timpului

-psihologia abisala

-sentimentul destinului mai puternic decat cel etnic

-conceptul de stil

Staht

-critica pragmatica, realista, verificare pe teren

-ondulatie (plai- alternenta deal-vale)

-transhumanta

-constructia caselor

31.03.2014 Etnologie si folclor ( curs)

Nunta Nasterea Moartea

Nasterea :

-moasa

-primul scaldat - apa si obiectele din ea sunt "aruncate" cu mare grija

-colindul pentru nou nascut

-apa se varsa la radacina unui pom, iar dupa se rastoarna covata si moasa rosteste o cantare

-strigaturi licentioase

Nunta

-participa si persoanele in cauza

-ritual ce prezinta o mare unitate

-pronuntat caracter social

- implicatii majore sociale, economice , estetice, juridice

Ca orice rit de trecere are menirea de a asigura ordinea gradata a schimbarilor astfel incat actantii principali sa parcurga acest moment fara a suferi in urma schimbarii in cadrul social

Trecerea fetei de la copil la fata de maritat era marcat prin intrarea sa la hora

Structura secventiala a ritualului ceremonial:

1) Momentul petitului - era ales un saloste pentru a discuta cu parintii fetei/ baiatului

2) Intelegerea

3) Logodna - mirele oferea un inel, iar mireasa o batista -> daca intelegerea se rupea trebuia mentinuta o maxima discretie -> se ofereau compensatii materiale

4)Bradul - oratia bradului

5) Gatirea mirelui si a mirese

6) Cererea miresei - alaiul mirelui vine sa ia mireasa de acasa ; uneori este simulata o lupta

7) Schimbul de daruri - oratia darurilor

8) Plecarea la cununia religioasa

9) Iertaciunile

10) Ospatul - veselie rituala

31.03.2014 Etnologie si folclor (seminar)

Mesterul Manole

Ion Talos :

-3 probleme majore

-situatia probelor de teren(originea)

-varianta sarbeasca - prima care s-a impus

-2 directii de cercetare - complexul de obiceiuri

-rituri de trecere

• cine construieste?

• locul potrivit pentru constructie

• moartea mesterului

• jertfa zidirii

Mircea Eliade

-sacrificarea copilului -> spirit puternic; insufleteste cladirea

jertfa zidirii = act al imitatiei

-moartea unui om = integrarea in cosmos

-obiectele isi extrag viata din persoana care le-a insufletit

jertfa - sa animeze ritualul arhitectonic

- multumirea unui duh al locului

Lipseste :17.02 ; 24.02 ; 24.03 ; 07.04; 14.04