ETIOLOGIA BOLILOR INFECŢIOASE Flora saprofită - se multiplică fără a produce reacţie...

47
ETIOLOGIA BOLILOR INFECŢIOASE Flora saprofită - se multiplică fără a produce reacţie detectabilă; - rol important în sinteza şi eliberarea unor vitamine; - rol în metabolism; - rol în apărarea faţă de agenţii infecţioşi prin: - competiţia pentru receptori şi substrat nutritiv, - alertarea sistemului imun, - producţia de bacteriocine.

description

ETIOLOGIA BOLILOR INFECŢIOASE Flora saprofită - se multiplică fără a produce reacţie detectabilă; - rol important în sinteza şi eliberarea unor vitamine; - rol în metabolism; - rol în apărarea faţă de agenţii infecţioşi prin: - competiţia pentru receptori şi substrat nutritiv, - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of ETIOLOGIA BOLILOR INFECŢIOASE Flora saprofită - se multiplică fără a produce reacţie...

ETIOLOGIA BOLILOR INFECIOASEFlora saprofit - se multiplic fr a produce reacie detectabil; - rol important n sinteza i eliberarea unor vitamine;- rol n metabolism;- rol n aprarea fa de agenii infecioi prin: - competiia pentru receptori i substrat nutritiv, - alertarea sistemului imun, - producia de bacteriocine.

Flora normal este practic absent n mediu intern, esuturi,caviti seroase;

contaminarea redus i tranzitorie n: - sinusurile paranazale, - urechea medie, - cile biliare, - cile urinare.

Esofagul,stomacul,duodenul i ileonul proximal sunt contaminate dar nu colonizate flora normal a tegumentului-stafilococi, propionibacterii, coliformi, fungi;

flora normal a mucoasei nazale- stafilococ alb/auriu - streptococ - corynebacterium - pneumococ - Gram negativi

flora normal a cavitaii bucale, faringelui - coci i bacili Gram pozitiv i Gram negativ - aerobi, anaerobi,microaerofili - fungi +/- micoplasme

flora normal a intestinului subire - coci i bacili Gram + i Gram-

flora normal a colonului - bacterii Gram+ i Gram-, aerobi i anaerobi - coliformi- Gram- (Enterobacteriaceae, piocianic) - anaerobi-Bacteroides - clostridii- enterococi- fungi- virusuri (enterovirus, rotavirus, adenovirus)flora normal a vaginului (pH acid mpiedec multiplicarea patogenilor) - lactobacili acidofili (bacili Doderlein)-coci-clostridii-listerii

Flora normal poate deveni patogen dac germenii saprofii ptrund n esuturi (germeni oportuniti) Agenii infecioi

Agent patogen -microorganismul capabil s produc n anumite condiii o boal.

- germenii patogeni trebuie s treac de la o gazd la alta;

- supravieuirea germenilor patogeni: - depesc barierele de aprare, - ajung ntr-o ni bogat n substane nutritive ,- se multiplic i persist,- trec n alt organism. n funcie de dimensiune i de complexitatea structural, agenii infecioi au fost clasificai n:prionivirusurimicoplasmericketsiibacteriifungiprotozoaremetazoare

Prionii -sunt particule proteice cu caracter infecios, - rezist la factorii fizici i chimici ce inactiveaz virusurile (UV, pH acid, temperatur crescut, detergeni, solveni organici). - au greutate molecular de 27000-30000 (a proteinei Pr P), - structur filamentoas (fibrile) de 1-2000nm lungime i 10-20 nm diametru, - au capacitate de reproducere, - determin leziuni degenerative ale sistemului nervos central, - dup o incubaie lung (ani, decenii) se instaleaz demen progresiv. Bacteriofagii - virusuri care paraziteaz bacterii, - induc toxigeneza; - au specificitate pentru o anumit bacterie (bacil difteric, streptococ B hemolitic).

Virusurile - reproducere prin acidul nucleic (ADN sau ARN) - nu au sistem enzimatic Lipmann (parazii intracelulari obligatorii, folosesc pentru multiplicare enzimele celulei gazd)-au dimensiuni cuprinse ntre 20 nm (poliovirus) i 250-300nm (virusul variolic).Structura virusului- acidul nucleic formeaz miezul (core) virionului- nveli proteic (capsida) alctuit din uniti structurale denumite capsomere. Miezul i capsida formeaz nucleocapsida care prezint simetrie icosaedric sau elicoidal (rar are dispoziie neregulat). -nveli lipoproteic n care se gsesc proteine cu rol n ataarea la receptorii specifici i proteine cu proprieti antigenice.

Genomul viral

-este alctuit dintr-o molecul de ADN sau ARN-este purttorul informaiei genetice (elementul determinant al infectivitii)

Multiplicarea virusurilor

-moartea celulei gazd (efect citopatogen) -infeciile virale persistente -transformarea malign a celulei infectate.

Micoplasmele -cei mai mici microbi, (125-250nm asemntor cu virusurile mari), -au metabolism propriu asigurat de enzime citoplasmatice-genomul este reprezentat doar de ADN dublu catenar;- replicarea se face prin nmugurire urmat de fragmentarea filamentelor. -micoplasmele nu au perete celular, au aspect pleomorf.-pot fi cultivate pe medii celulare dar i pe medii artificiale(agar). -au sensibilitate la anumite antibiotice (tetraciclin, eritromicin, kanamicin). Chlamidiile - au i ADN i ARN,- se multiplic intracelular prin diviziune binar.-au dimensiuni de 250-500m deci se pot vizualiza la microscopul optic; -aspectul este de bacil, bisfer. -n peretele celular au peptidoglican;-sunt sensibile la aciunea unor antibiotice (cloramfenicol, tetraciclin, eritromicin, novobiocin, rovamicin). -determin infecii - respiratorii (C.pneumoniae, C.psittaci), - oculare (C. Trachomatis), - genitale.

Ricketsiile- microbi cu dimensiuni de 300-700nm - parazitism strict intracelular (intracitoplasmatic i intranuclear), - au perete celular,- au echipament enzimatic, - au att ADN ct i ARN,- cresc doar pe medii celulare, - sunt sensibile la unele antibiotice.Din aceast familie fac parte genurile:- Rickettsia, - Coxiella, - Ehrlichia. Bacteriile -organisme unicelulare din regnul Procaryotae;- ele sunt cele mai mici celule vii avnd dimensiuni cuprinse ntre 0,1 i 10Se clasific n ordine, familii, genuri, specii, n funcie de :- morfologie (coci, bacili, spirili, spirochete);- proprieti tinctoriale ( bacterii G+ sau G-; bacterii acido-alcoolo-rezistente);- tolerana la oxigen (germeni aerobi, microaerofili, facultativ anaerobi, anaerobi);- mobilitate;- capsulogenez;- sporogenez;- patogenitate.

Structura bacteriilor - perete celular, rigid i asigur forma bacteriei- membran citoplasmatic,- citoplasm cu ribozomi( conin ARN i proteine cu rol n sintez) - au echipament enzimatic care le asigur supravieuirea pe medii artificiale cu substrat nutritiv- nu au nucleu (au nucleoid, o molecul circular de ADN dublu catenar aflat n cromozom)- n citoplasm se mai pot gsi mici molecule de ADN numite plasmide (codific rezistena la antibiotice, sinteza de toxine etc) Plasmidele pot fi transferate de la o bacterie la alta.

Morfologia bacteriilor

FORM SFERIC (COCI)- diametre egale - specii de Staphylococcus- reniformi - specii de Neisseria - lanceolai - Streptococcus pneumoniae- ovalari - Enterococcus faecalis

FORM DE VIRGUL (VIBRIONI)

FORM CILINDRIC (BACILI)

FORM SPIRALAT (vibrioni, spirili, spirochete)

MORFOLOGIA BACTERIILOR

Peretele celular Peretele celular al germenilor Gram pozitivi - peptidoglicanul - acidul teihoic Peretele celular al germenilor Gram pozitiv - strat mai subire de peptidoglican - membrana extern compus din fosfolipoproteine - lipopolizaharid cu rol de endotoxin.

Formele L - bacteriile cu deficiene de perete celular -sferoplati (parial fr perete) i - protoplati (complet fr perete).

Capsula, factor de virulen cu rol antifagocitar ,- favorizeaz invazia esuturilor. - protejeaz bacteria de aciunea unor bacteriofagi i a unor antibiotice.- structura antigenic a capsulei este specific (diferenierea serologic a speciilor i tipurilor bacteriene).

Facultativ, -cili, flageli cu rol n motilitate -pili sau fimbrii cu rol n adeziunea la suprafee Infeciozitatea: ptrunde ntr-un organism i se multiplic n esuturile acestuia.

Patogenitatea : produce un proces infecios.Virulena : caracteristic de tulpin, exprim gradul sau intensitatea patogenitii.

Se apreciaz prin numrul de germeni care, n condiii standard, omoar 50% dintr-un lot de animale.

Virulena unei tulpini este variabil -colonii netede S (Smooth) virulente - coloniile rugoase R (Rough) sunt avirulente. Toxigenitatea - capacitatea germenilor de a produce substane proteice ( toxine) - responsabile de manifestrile clinice din anumite boli (tetanos, botulism, difterie) - pot amplifica procesul infecios . Exotoxinele - produse de germeni Gram +, au aciune patogenic specific - Sunt eliberate n cursul multiplicrii germenilor. - termolabile - foarte puternice DLM -0,005 ml toxinei tetanice; -de 0,002 ml toxina difteric i -doar de 0,001 ml toxina botulinic.- au proprieti antigenice (antitoxine, anatoxine) Exotoxinele

Endotoxinelele germenilor Gram negativi: - fac parte din structura peretelui bacterian; - se elibereaz n momentul lizei bacteriene; - temostabile, - nu au aciune patogenic specific (produc boal nedifereniat cu hipotensiune, dispnee, diaree, moarte). - endotoxinele sunt slab antigenice, - au toxicitate sczut (DLM evaluate n mg/kgc) Endotoxinelele

Clasificarea toxinelor - dup tropism (enterotoxine,neurotoxine, leucotoxine); - dup efectul biologic (toxin eritrogen, toxin dermonecrotic, toxin hemolitic sau hemolizin, toxin productoare de edem). Fungii- celule eucariote cu structur mai complex dect a bacteriilor.- unicelulare (levuri) sau multicelulare prin dezvoltarea de filamente (hife); micelii. Celula fungic - are un perete celular rigid cu ergosterol, - citoplasma conine un citoschelet din actin,- organite celulare reprezentate de mitocondrii i aparat Golgi. Infeciile fungice - din mediu - din flora proprie a pacientului (oportuniti)- ader la tegument sau mucoas, - trec bariera de aprare folosind enzime (proteaze, elastaze) - determin injurii tisulare intr-un mod asemntor toxinelor bacteriene.Limitarea infeciei - neutrofile- rspunsul imun celular. Micozele evolueaz de obicei subacut sau cronic,cu acutizri. Diagnosticul infeciei fungice

- metode bacteriologice (microscopie,culturi pe medii specifice i identificare ulterioar),- prin evidenierea anticorpilor specifici, - prin tehnici de amplificare genic. Protozoarele

- microorganisme unicelulare,de 2-100m.,- structur complex, - reprezint una din cauzele majore de mbolnvire i deces mai ales n rndul populaiei srace, cu condiii precare de igien. Protozoarele

Dup modul de reproducere i dup tipul de organite folosite n locomoie, - rizopode-Entamoeba histolytica ; - flagelate-Giardia, Leishmania, Trypanosoma, Trichomonas;- ciliate-Balantidium coli;- sporozoare-Plasmodii, Toxoplasma. Protozoarele

Dup localizare, protozoarele pot fi:- intestinale-E.histolytica;- hematofage-Plasmodii, Leishmania;- profunde-Pneumocistis carinii, Toxoplasma. Metazoarele- organisme multicelulare - infecii intestinale (oxiuri, ascarizi, tenia) - tisulare ( trichinela, toxocara, echinococus DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECIOASE Date epidemiologice - starea imunologic a bolnavului:- proveniena dintr-un focar de infecie sau dintr-o zon endemic, - este receptiv la acea infecie sau a fost vaccinat, - are imunitate postinfecioas pentru infecia care evolueaz in acel focar , - au fost luate eventualele msuri profilactice.- identificarea sursei de infecie i contactul pacientului cu aceasta n intervalul perioadei de incubaie maxim a bolii suspicionate.Istoricul bolii - momentului de debut, - delimitarea n timp a semnelor clinice. Datele epidemiologice i clinice sunt suficiente pentru susinerea diagnosticului unor boli monoetiologice (rujeol, varicel, tetanos, erizipel). Probele biologice

- trebuie recoltate nainte de nceperea tratamentului antibiotic, - se evit contaminarea materialului recoltat,- recipiente curate, sterile, care trebuie trimise rapid n laborator sau, pe medii de conservare. - recipientele se eticheteaz, se specific:- produsul recoltat, - data recoltrii,- numele sau codul pacientului, - investigaia solicitat. Diagnosticul etiologic poate fi precizat prin:- examinarea direct, - cultivarea i identificarea agentului infecios in vitro; - evidenierea unor structuri antigenice,- evidenierea anticorpilor specifici prin reacii serologice.

Reacii serologice- reacii de aglutinare RA, -de hemaglutinoinhibare HAI,- de precipitare RP, -de fixare a complementului RFC, -de neutralizare RN-RIF -reacii imunoenzimatice (EIA), -radioimunoanaliz (RIA), imunobloth- (WB) Probe nespecifice- sindrom inflamator bine exprimat n infecii bacteriene( VSH , fibrinogen , CRP +,- leucopenie cu limfocitoz n boli infecioase virale; creterea TGP, TGO n hepatitele virale. capacitatea de aprare a organismului-cantitative (ELFO, imunogram, CD4, CD8) calitativ funcionale ( teste de hipersensibilitate, IDR).Investigaii paraclinice (radiologie, ultrasonografie, EKG, EEG, VCN, EMG, CT, RMN) Consulturi interdisciplinare (ORL, chirurgie, neurologie, neurochirurgie).