Etica in afaceri este un domeniu academic si un subiect de dezbatere poblica teribil de recent. Business ethics, este o inventie americana, si a luatrapid amploare in spatiul nord-american si s-a raspandit rapid in tarile incare se poate vorbi cu temei despre economie de piata si stat de drept.Astazi, acest interes fata de etica in afaceri, incepe sa se nasca,fie ca este perceputa ca facand parte din teoria formelor fara fond  , fie ca este un nou trend  al lumii evoluate cu care trebuie sa fim in tema.Etica in afaceri este domeniul care urmareste sa clarifice problemelede natura morala ce se ridica in mod curent in activitatea agentilor economici dintr-o societate capitalista. Etica in afaceri poate fi definita si caun set de principii sau argumente care ar trebui sa guverneze conduita inafaceri. In sensul cel mai frecvent utilizat, etica in afaceri este un domeniude investigatii filozofice, avand propriile sale probleme si teme de discutie,specialisti, publicatii, centre de cercetare si o varietate de curente sau scolide gandire.Cu alte cuvinte, printr-o definitie mai realista, etica in afaceriurmareste sa evalueze si sa sustina cu argumente rationale valorile sinormele morale care ar trebui sa guverneze jocul economic, este studiulmodului in care normele morale personale se aplica in activitatile siscopurile intreprinderii comerciale.A fi etic nu se confunda pe deplin cu a te conforma unor modele deconduita acceptate in societate, pentru ca in multe cazuri, oamenii cultivaadevarate tipare comportamentale juste sub aspect etic, dar nu intotdeauna etice. Se poate intampla ca o intreaga societate sa fie moralmente corupta(Germania nazista, Rusia bolsevica, Romania ceausista).In primul rand, etica se refera la cutumele si obiceiurile traditionalespecifice anumitor culturi, care se regasesc si in domeniul economic. Inacceptiunea sa cea mai simpla, etica este ansamblul acelor reguli de conduitace fac parte din comportamentul omului care doreste sa traiasca potrivit unor idealuri si principii cat mai inalte.Importanta eticii manageriale este faptul ca puterea si influentafirmelor private asupra societatii este acum mai mare decat a fost vreodata pana acum, iar politicile imorale, frecvente in mediul de afaceri, pot provocaimense daune si prejudicii indivizilor, comunitatii si mediului ambient.In Romania, se pune problema moralitatii actiunilor noilor firmeindependente, care au preluat partial sau total foste sectoare ale economiei simasura in care ar trebui sa preia responsabilitatile pe care statul le-a declinat. Nu o data s-a intamplat ca firmele private sa nu respecte promisiunileanterioare achizitionarii de mari uzine si sa cincedieze majoritateasalariatilor, ramasi astfel fara sursa de venit. De aceea se impune cunoastereasi aplicarea eticii afacerilor si in tara noastra, tot mai des supusa influentelor marilor firme si concerne internationale.Odata cu cresterea influentei sectorului privat asupra intregii vietieconomice si sociale, interesul canalelor mediatice fata de lumea afacerilor asporit constant. Din ce in ce mai des pe primele pagini ale ziarelor se aflamalversatiunile oamenilor politici, care starnesc reactii, critici si comentariiaprinse din partea oamenilor.Din acest punct de vedere, ne situam pe acelasi nivel cu tarileoccidentale, diferenta fiind ca noi suntem inca in asteptarea marilor procesecare sa faca justitie in aceste cazuri.Cresterea interesului fata de etica in afaceri este determinata si deschimbarea naturii insesi a afacerilor in contextul ultimelor decenii, in care aluat o amploare evidenta procesul de globalizare. Firmele comerciale devintot mai transfrontaliere, mai complexe si mai dinamice decat au fostvreodata. Ca o consecinta, apar probleme noi, iar certitudinile valoric-normative ale mediilor de afaceri locale sunt inlocuite de relativitatea unuicontext multinational si multicultural, in care criteriile corectitudinii moraledifera si se modifica rapid.Autoritatea si raspunderea decizionala in marile firme din ce in ce maimoderne s-au schimbat si odata cu ele, autoritatea si raspunderea decizionalas-au dispersat din ce in ce mai mult in cadrul firmei. Deciziile importantesunt luate in raguri ierarhice tot mai joase si de catre tot mai multi angajati.Iata de ce se spune ca fiecare salariat, nu numai top managementul uneifirme trebuie sa recunoasca valorile si telurile esentiale ale organizatiei sicum trebuie sa se reflecte acestea in conduita practica a firmei in mediuleconomic.Etica este strans legata de respectul fata de lege. Astfel, acesta este odatorie morala, deoarece orice cod juridic incorporeaza multe invataturimorale, iar considerentele de natura etica joaca un rol important in evolutiasi interpretarea legii.Putem concluziona ca, in unele situatii, legea nu face decat saintareasca anumite reguli morale de conduita, stabilite spontan in mediul deafaceri, alteori legea subordoneaza aceste reguli morale unor intereseeconomice.In cadrul unei societati in care economia ocupa un loc important,exista o sumedenie de obligatii care se impun: obligatiile unei firme fata de corectitudine si profesionalism.

2.În etapa actuală de dezvoltare a societăţii, conceptele de identitate şi imagine se bucură de o atenţie privilegiată atât din partea cercurilor academice, cât şi din partea cercurilor manageriale. În timp ce psihologii, sociologii, filosofii, antropologii etc. ne atrag atenţia că facem parte dintr-o lume impregnată de imagini, specialiştii în comunicare şi relaţii publice, precum şi cercetătorii şi practicienii în management şi marketing aduc argumente viabile, potrivit cărora permanenta preocupare pentru realizarea vizibilităţii şi credibilităţii organizaţiilor într-un spaţiu socio-economic, politic şi cultural deosebit de diversificat, complex – prin conţinut, atitudini şi forme de exprimare – şi în multe situaţii ostil, are drept consecinţă imediată abordarea identităţii şi imaginii de către organizaţii din toate domeniile de activitate, urmărinduse atât aspectele teoretice şi metodologice, cât şi aspectele practice, aplicative. Prin urmare, putem afirma, fără a face concesii relativismului, că organizaţiile moderne sunt supuse în mod constant unei presiuni care le obligă să-şi îndrepte atenţia spre analiza şi organizarea temeinică a dimensiunii simbolice a propriei activităţi, accentuând, uneori până la saturaţie, latura sensurilor şi semnificaţiilor compatibile cu orizontul de aşteptare identificat prin analiza mentalului categoriilor de public-ţintă relevante, atât pentru evoluţia lor prezentă, cât şi pentru evoluţia lor viitoare. Este remarcabilă, în acest sens, aprecierea făcută de Le Goff, potrivit căreia „...viaţaomului şi a societăţilor sunt legate în egală măsură de imagini, ca şi de realităţi mai palpabile”. Imaginea este o resursă care trebuie gestionată cu grijă de către toate organizaţiile. Ea este la fel de importantă ca şi celelalte elemente pe care organizaţiile le relevă: scop, obiective, mijloace, structuri, resurse, management, produse, servicii, interese, cultură organizaţională etc. Formarea imaginii, poziţionarea în mentalul consumatorilor şi fidelizarea acestora sunt procese de durată care antrenează un consum impresionant de resurse financiare şi umane. Mai mult, imaginile pozitive ale organizaţiilor nu sunt imuabile, ele pot suferi deteriorări importante ca urmare a unor evenimente interne sau externe, pe care, de multe ori, organizaţiile nu le pot controla. Într-o lume a interdependenţelor, organizaţiile şi instituţiile din toate domeniile de activitate se confruntă frecvent cu probleme generate de erodarea imaginii, cu consecinţe importante atât la nivel local, cât şi la nivel global. Prin urmare, consecinţele derivate din procesele contradictorii care marchează evoluţia socioorganizărilor, dublate de caracteristicile specifice spaţiului circulaţiei informaţiilor publice – pluralitatea surselor de informare, accesul liber la informaţie, afirmarea reală a libertăţii de expresie în mass-media – conduc la necesitatea unei abordări ştiinţifice a imaginii organizaţiilor în general şi a instituţiilor publice înspecial.3.