Etape cercetare

o   alegerea temei – trebuie ţinut cont în alegerea temei ca aceasta să fie realizabilă. În acest sens, trebuie să ţinem cont de resursele de timp, bani şi resurse umane pe care le avem la dispoziţie. De asemenea, trebuie să răspundem la întrebarea: voi avea acces la populaţia pe care vreau să o studiez?

o   documentarea (literature review) – consultarea atentă a studiilor realizate anterior pe aceeaşi temă sau pe teme similare. Este important să citiţi nu doar cărţi, ci şi articole ştiinţifice actuale, rezultate ale unor cercetări empirice recente. Sursele bibliografice să fie de încredere, să fie variate, să fie studiaţi autori români şi străini, preferabil să existe şi bibliografie într-o limbă străină. Căutaţi articole de limbă străină pe scholar.google.com, pe gigapedia.org (contul este gratuit dacă vă faceţi un user de gmail) sau în bazele de date electronice pe care le puteţi consulta în biblioteca facultăţii sau la sala multi-media a BCU.

o   definirea conceptelor – partea teoretică a lucrării va trebui să se concentreze pe câteva concepte (1-2) teoretice majore care definesc de fapt tema lucrării (ex: stres organizaţional, social networking, reţea socială, campanie electorală etc.). Este bine ca aceste concepte să apară şi în titlu. Ele trebuie definite, clasificate, explicate utilizând bibliografia pe care aţi adunat-o. Este importantă, însă, şi capacitatea voastră de sinteză, de analiză, de introducere în text a unor comentarii proprii.

o   stabilirea unor ipoteze/obiective/întrebări generale pentru lucrare (ce vrem să descoperim, la ce întrebări vrem să răspundem). Acestea trebuie să apară în formă explicită în planul lucrării, în introducerea ei, dar şi în prezentarea ei finală. Trebuie să fie cuantificabile, demonstrabile, să nu fie excesiv de generale şi să nu prezinte nişte adevăruri evidente (care nu mai au nevoie de o demonstraţie).

o   operaţionalizarea conceptelor – transformarea conceptelor generale în dimensiuni şi variabile particulare, măsurabile. (de ex., conceptul de „calitate a unor servicii aeriene” se poate operaţionaliza în durată de zbor, spaţiu, confort, punctualitate, siguranţă a zborului, număr de escale, politeţe din partea echipajului etc.). Schema de operaţionalizare a conceptelor vă ajută să vă organizaţi ideile coerent, în vederea construcţiei instrumentelor de lucru pentru partea practică.

o   alegerea metodelor şi tehnicilor de cercetare cele mai potrivite pentru tema noastră – reamintim că metodele de bază sunt ancheta (ce are ca instrument chestionarul), interviul, analiza de document, observaţia şi experimentul. Tehnica este modalitatea concretă prin care se aplică metoda (ex: ancheta prin telefon, observaţia participativă, interviul de grup).

o   construcţia instrumentelor de lucru – chestionarul propriu-zis, ghidul de interviu, grila de analiză, fişa de observaţie sau grila pentru experiment.

o   delimitarea populaţiei studiate şi a eşantionului – alegerea grupului de persoane pe care realizăm studiul şi metoda de selecţie a subiecţilor din rândul acestei populaţii, dacă vorbim despre o populaţie generală. Însă aici putem vorbi şi despre aplicarea instrumentelor pe un studiu de caz. În acest caz, descrieţi cazul pe care îl veţi studia. (de exemplu o organizaţie)

culegerea datelorinterpretarea datelor şi redactarea rezultatelor şi a concluziilor