Etapele proiecţiei unei economii naţionale

comunitare – între obiective şi instrumente

Vasile Dogaru, Cerc.st gr I dr. Universitatea de Vest din Timişoara

• Starea de fapt

• Propuneri de (re) alocare de resurse prin obiective-instrumente

• Concluzii

Starea de fapt Aspecte pozitive în ecomonia UE-27• obiectivul Lisabona 2005 (modificat).• relaţie slabă în folosirea în comun a resurselor.• cele trei obiective principale – menţinute în ultimele

două decenii.• alocarea de fonduri comunitare (se recunoaşte

protecţionismul in forma sa liberală).• se neagă ştiinţa economică de tip pozitiv

(neostandard).

Aspecte negative• lipsa măsurării corecte/ exacte a obiectivelor .• obiectivul economiei României în 2015 – 55% din

media productivităţii muncii UE - nerealizabil.• lipsa unor structuri proiective având consistenţă în

relaţiile intra-europene.

Starea de fapt (cont.)• lipsa target-urilor din UE-27 şi la nivel naţional

pentru urmatorii 10 ani (refacutila 2 ani).• proiecţia unor marimi fără fundament (ex. ANCS

– face proiecţii pentru nr. de patente din „birou”)• lipsa aplicării unor instrumente unitare, validate

şi compatibile cu economia nord-americană

Problema crizei• Criza, in sens de conflicte sau interese

contrare, este permanentă.• Este o criză a resurselor nominale.• Influenţează şi deplasează asimetric resurse

reale.• Ex: un calculator de 1 milion euro importat şi

productia naţională agricolă pentru plată.Aspecte pozitive• Se recunoaşte limitarea economiei pozitive.• Se recunosc limitele analizei formale (cu

unele aspecte pozitive).

Cerinţe• Necesitatea participării active a României la

proiecţie în UE-27 (cazul EU KLEMS 2003) .• recensamantul economic al populaţiei (cu 20-30

caracteristici) în 2011-2012 – o necesitate.• recensământul economic (nu numai inventarul

agricol) .• consecinţe pozitive pentru Strategia 2020.

Propuneri de instrumente

• Schema teoretică a/i :d.

• analiza şi recensământul periodic şi structural al populaţiei.

• participarea la forme de cooperare extinsă în alegerea folosirii resurselor.

În plan operaţional în planul schimbului/alegerii sunt 3 situaţii posibile:

- ambele colectivităţi/ participanţi câştigă (20-30% din cazuri);- numai unul din participanţi câştigă (peste 50-60%);- nici unul din participanţi nu câştigă (10-20%) – al treilea câştigă.Consecinţe 1. se distrug ireversibil resurse naturale în mod nejustificat în

ultimile două cazuri;2. în cazul trei se pierde prin neparticiparea la schimb extins a

producătorilor eficenţi;Cauza: lipsa calculării relaţiei regresionale (sochastice) din

avantaj competitiv (AC) şi eficenţă economică (productivitate).Soluţie: extinderea măsurarii AC la orice tip de schimb (von Mises,

1949); schema teoretică Manoilescu, FNPCE, 1937/1986, subcap 10, studiul Problema teoretică.., 1940, W.A.)

Necesităţi în proiectie

• trecerea de la proiecţie formală codificată, fără semnificaţie, la proiecţia cu semnificaţie, partiţionată pe colectivităţi.

• reducerea folosirii de concepte abstracte, mărimi „continui” şi noţionale în explicarea unor scheme operationale.

Masurare folosind cele 4 numere de aur/ „magice”

• calcularea convergenţei şirurilor de preţuri ale bunurilor principale în fiecare din cele 27 ţări.

• recensământul periodic şi proiecţia la 2 ani a populaţiei active pe meserii şi profesii pentru obiectivul folosirea FM.

• inventarierea resurselor fezabile şi a capitalului (naţional) eficient.

• studiul comparativ în cele 27 de ţări şi în cele aprox. 500 regiuni NUTS II.

• Construirea/participarea de clustere, zone de dezvoltare pentru cooperarea transfrontaliere;

Consecinţe posibile

• reducerea oscilaţiilor ample ale mişcărilor de capital, resurse naturale şi forţă de muncă.

• reducerea consumului de resurse de la optimul de gradul trei la gradul doi.

• estimări – creşteri ale PIB/ului între 0,6-1,3% anual.

Măsuri corelate permanente la nivel UE si naţional

• Inventarierea resurselor:

• Calculul energetic şi de materie/substanţă al resurselor fezabile/ disponibile/ utile/ totale.

• Calculul pe canalul de consum al tuturor eforturilor.

La nivel operaţional /departamental in Romania

- Proiecţia dezvoltării primelor de 100-200 sectoare şi a 10.000 produse tip

- Calcul productivităţii muncii pe fiecare sector.

- Ierarhizarea eficienţei în funcţie de obiectivul convergenţă – simultan în toate regiunile UE.

- încheierea de parteneriate de schimb şi specializare, în baza unor câştiguri reciproce.

Direcţii de urmat:

- Reanaliza relaţiei capital – factor uman în funcţie de etapele de dezvoltare;

- Spre o economie a colectivităţilor;

- Trecerea de la analiza obiectelor la cea a proceselor.

Sarcini pentru proiecţia pentru 2020 şi 2030:

• Susţinerea concertată a sectoarelor şi produselor prioritare cu fonduri europene şi naţionale (toţi câştigă).

• Includerea sectoarelor şi produselor eficiente la nivel regional în Strategia 2020 prin CNSR în baza PND.

Cerinte:• Repartizarea sarcinilor şi subobiectivelor pe

direcţii/„ministere” la nivel naţional.• Realocarea (trecerea) sarcinilor la nivel regional

(Ministerul dezv regionale/ teritoriale).• Calcule operaţionale ale resurselor pe

submatrici I-O.• Agregarea si dezagregarea (partiţionarea)

matricilor la diferite niveluri: naţional, regional, judeţean, local (principiul reprezentativităţii).

Cerinte (cont.):

• corecţii periodice de dezvoltare

• reproiectarea la 2 ani a forţei de muncă (dupa modelul Bureau of Labor Statistics, SUA)

• studiul mineralelor critice şi a stocului de energie.

Propuneri (sinteza)

• proiecţia (sub) sectoarelor în funcţie de efort şi performanţă (100 sectoare) si 10.000 produse tip;

• o fundamentare teoretică a direcţiilor de dezvoltare la nivel de UE-27 si la nivel naţional, în baza obiectivului de convergenţă şi de folosire a FM;

• calculul necesarului de investiţii pentru a fi competitive la nivel mondial.

• Înfiinţarea şi/sau intrarea in clustere, reţele etc.

Concluzii

• criza actuală este un semnalizator/clignotant pentru resurse şi instrumente.

• proiecţia populaţiei la recensamântul din 2011-2012.

• proiecţia sectoarelor performante (relaţia resurse naturale, investiţii, fonduri europene, intrari în clustere) la nivel regional şi naţional.

VĂ MULŢUMIM